A fost semnat ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020

Astăzi a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social de la MEC, în cadrul căreia a fost avizat Proiectul de OMEC privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020. Tot astăzi, Ordinul Continuare »

Atitudinea iresponsabilă a MEC produce consecințe

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava a atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra riscului mare de răspândire a virusului COVID-19 în școli, dacă acestea vor fi deschise în perioada 2-12 iunie 2020. Această Continuare »

Criza COVID-19: Concluzii seminarului organizat de ETUCE

În data de 25 mai 2020, ETUCE (European Trade Union Committee for Education) – Comitetul European Sindical pentru Educație, instituție la care la care FSLI este afiliată, a organizat un seminar în cadrul Continuare »

Lipsa de respect la adresa salariaților din învățământ capătă noi valențe

Într-un total dispreț față de instituția dialogului social, fără o minimă consultare publica privind intențiile legate de modalitățile și modurile de finalizare a parcursului școlar de către elevii din clasele terminale,  doua Continuare »

FSLI solicită MEC revocarea măsurii privind reducerea posturilor din CJRAE

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, revocarea măsurii privind reducerea numărului de posturi finanțate din bugetul de stat pentru unitățile de învățământ special și centrele județene/al Continuare »

 

Revista presei – 19.07.2013

 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/peste-20000-dascali-semnat-memoriu-cer-guvernului-lege-salarizarii-doar-educatie-1_51e7a76ac7b855ff564e018f/index.html

Peste 20.000 de dascăli au semnat un memoriu prin care cer Guvernului o lege a salarizării doar pentru educaţie

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) va depune, vineri dimineaţă, la Guvernul României, memorii individuale şi colective din partea a peste 20.000 de salariaţi din învăţământ – personal nedidactic, cerând o lege a salarizării pentru sistemul educaţional.

F.S.L.I. depune la Guvern memorii din partea salariaţilor din învăţământ, cerând o lege a salarizării pentru educaţie astfel încât, atât personalul didactic, cât şi cel nedidactic, să ajungă la un trai decent, se arată într-un comunicat de presă al federaţiei.

„Prin aceste memorii, personalul nedidactic îşi exprimă disperarea şi nemulţumirea generate de faptul că veniturile acestora sunt extrem de mici – 600 de lei, sau chiar mai puţin, nivelul de trai fiind la limita subzistenţei“, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

„În numele acestora şi a personalului didactic care are, de asemenea, venituri umilitoare, F.S.L.I. solicită Guvernului elaborarea unei legi de salarizare pentru sistemul educaţional, condiţie esenţială pentru funcţionarea în condiţii optime a acestui domeniu vital şi strategic pentru România“, se mai arată în comunicatul de presă.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-evaluare-naTionalA-2013-cele-mai-bune-scoli-romania-1_51e7d61cc7b855ff564ef972/index.html

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2013 Cele mai bune şcoli din România

Rezultatele finale ale Evaluării Naţionale (EN) din 2013 ne spun că elevii (şi profesorii) din Brăila (Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” – 9,81), Buzău (Colegiul Naţional “B. P. Haşdeu” . 9,81) şi Braşov (Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” – 9,74) sunt cei mai buni din ţară. Cum s-a schimbat topul în 2013 faţă de 2012.

Cu toţii suntem conştienţi de problemele din sistemul de învăţământ românesc, cu toţii ştim că ele influenţează rezultatele examenelor naţionale, atât pe zona de vârf, cât şi pe cea de jos.

Cu toate acestea, trebuie să fim conştienţi şi de eforturile pe care mulţi dascăli minunaţi le fac pentru elevi şi de faptul că această şcoală românească dă lumii, an de an, elevi eminenţi.

Credem că e important ca rezultatele pozitive să fie scoase în faţă şi folosite ca model pentru viitor. Ţinând cont de cele spuse şi scrise mai devreme, avem plăcerea de a vă prezenta o analiză comparativă 2013-2012 a celor mai bune şcoli generale din România.

Topurile pe care le-am realizat şi comparat pentru cei 2 ani sunt:

  • top 10 şcoli generale din punct de vedere al notelor de admitere cu care elevii au terminat
  • top 10 şcoli generale din punct de vedere al mediilor de absolvire pentru clasele V – VIII
  • top 10 şcoli generale din punct de vedere al notelor obţinute în cei 2 ani la proba de limba română a Evaluării Naţionale
  • top 10 şcoli generale din punct de vedere al notelor obţinute în cei 2 ani la proba de matematică a Evaluării Naţionale
  • top 10 şcoli generale din punct de vedere al notelor finale ale Evaluării Naţionale din cei 2 ani.

Nota asignată fiecărei şcoli, la fiecare categorie, este obţinută prin calcularea mediei aritmetice a tuturor notelor la categoria respectivă, a tuturor elevilor.

În ceea ce priveşte notele cu care elevii au terminat ciclul gimnazial, în România, cei mai silitori elevi par să se găsească anul acesta în Bucureşti şi în judeţul Argeş, primele 3 şcoli după acest criteriu fiind Şcoala Gimnazială “Nicolae Creţulescu” (Argeş – 9,94), Colegiul Naţional Zinca Golescu (Argeş – 9,83) şi Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” (Bucureşti – 9,78).

Anul trecut, topul 3 al şcolilor generale din punct de vedere al notelor de absolvire a arătat altfel, după cum se poate vedea şi în grafic, diferenţele fiind mult mai strânse, de doar 1 sutime.

Unde sunt cei mai buni elevi la limba română în 2013? Dacă ar fi să ne luăm după notele obţinute la prima probă a Evaluării Naţionale aceştia se regăsesc în Buzău (Colegiul Naţional “B. P. Haşdeu” – 9,73), Brăila (Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” – 9,70) şi Iaşi (Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” – 9,60). În 2012 acest top 3 era împărţit între şcoli din judeţul Argeş.

La matematică podiumul este deţinut de Brăila şi Braşov: Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” (9,93), Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” (9,93), Colegiul Naţional “GH. M. Murgoci” (9,92). Anul trecut pe podium se regăseau 3 şcoli generale din judeţele Argeş şi Timiş.

Rezultatele finale ale Evaluării Naţionale din 2013 (media aritmetică a celor două probe) ne spun că elevii (şi profesorii) din Brăila (Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” – 9,81), Buzău (Colegiul Naţional “B. P. Haşdeu” . 9,81) şi Braşov (Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” – 9,74) trebuie aplaudaţi.

Anul trecut, la această categorie, aplauzele porneau spre Argeş şi Constanţa. (puteţi vedea mai sus graficul comparativ, pentru primele 10 şcoli).

Aceleaşi nume se regăsesc şi în topurile mediilor cu care elevii au părăsit instituţia spre a susţine admiterea la liceu, în ambii ani.

Vă reamintim că puteţi vedea aici care sunt cele mai bune şcoli generale din fiecare judeţ, după media de admitere pe care elevii au obţinut-o în urma examenelor, prin selectarea din lista de drop-down a judeţului dorit.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-evaluare-naTionalA-2013-analiza-comparativa-notelor-5-1_51e7d4c3c7b855ff564ef2d6/index.html

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2013 Analiza comparativă a notelor sub 5

Anul acesta a adus o scădere a cazurilor de elevi care obţin note sub 5 la Evaluarea Naţională, arată o analiză comparativă 2013 vs. 2012, astfel că niciun judeţ nu a înregistrat o înrăutăţire în acest sens după Capacitate 2013.

După ce ne-am “plimbat” prin fiecare judeţ din România aplaudând rezultatele de 10 şi comparând numărul acestora din ultimii 2 ani de Evaluare Naţională, am analizat şi situaţia din zona nu la fel de roz, cea a notelor sub 5.

Pentru realizarea analizei comparative a notelor sub 5 la Evaluările Naţionale 2012 şi 2013 s-au luat în considerare statistica notelor sub 5 obţinute la proba de limba şi literatura română în fiecare judeţ, statistica notelor sub 5 obţinute la proba de matematică în fiecare judeţ şi statistica notelor finale obţinute de elevii din fiecare judeţ la EN.

Valorile exprimate în grafice sunt procentuale, pentru a putea face o analiză cât mai obiectivă, luând în considerare faptul că numărul elevilor din fiecare judeţ, în cei doi ani, a fost diferit, chiar dacă diferenţele nu sunt majore.

La proba de matematică în absolut toate judeţele din România procentul elevilor care au avut rezultate sub 5 a scăzut anul acesta.

Progrese foarte mari în acest sens au înregistrat judeţe precum Brăila (unde anul acesta 13,3% dintre elevi au luat sub 5, faţă de 40,5% în 2012), Gorj (unde anul acesta 14,3% dintre elevi au luat sub 5, faţă de 36,1% în 2012), Suceava (unde anul acesta 17,3% dintre elevi au luat sub 5, faţă de 45,4% în 2012), Cluj (unde anul acesta 13,9% dintre elevi au luat sub 5, faţă de 38,4% în 2012) şi Bucureşti (unde anul acesta 16,7% dintre elevi au luat sub 5, faţă de 35,3% în 2012)

La limba şi literatura română se poate observa un progres general în 2013, însă diferenţele de procente nu sunt la fel de mari.

În plus, există unele judeţe unde rezultatele sub 5 au fost mai multe anul acesta: Alba (17%, faţă de 15% în 2012), Călăraşi (23%, faţă de 22,2% în 2012), Mehedinţi (22,8%, faţă de 21,7% în 2012), Mureş (26,2%, faţă de 24,2% în 2012) şi Olt (24,8%, faţă de 22,6% în 2012).

În Capitală, situaţia procentuală a elevilor care au obţinut la limba română note sub 5 a rămas constantă, cu o uşoară scădere de 0,3% anul acesta.

Analizând situaţia de mai sus este destul de uşor de anticipat faptul că rezultatele finale ale Evaluării Naţionale 2013 au procente mai mici în zona de rezultate sub 5, comparativ cu anul trecut.

Niciun judeţ nu a înregistrat anul acesta un procent de elevi cu note finale sub 5 mai mare decât anul trecut. Situaţia punctuală, din cei 2 ani, pentru fiecare judeţ în parte, poate fi observată pe graficele-hartă.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/definitivat-2013-profesori-1_51e7a0b0c7b855ff564dd9f0/index.html#

DEFINITIVAT 2013 Profesorii dau azi examenul de definitivat. Ministerul a publicat subiectele şi baremele

Peste 7.800 de profesori dau joi examenul de definitivat în învăţământul preuniversitar, primul pas important în cariera didactică, urmat de obţinerea gradelor didactice, II şi apoi I. În premieră, în 2013 au fost acceptaţi la examen şi debutanţii cu un an vechime la catedră, însă media minimă de promovare a crescut de la 7 la 8. Rezultatele finale vor fi afişate pe 27 iulie. Subiectele şi baremele au fost publicate pe subiecte.edu.ro.

UPDATE: Ministerul Educaţiei a publicat subiectele şi baremele de corectare pentru toate cele 126 de discipline de la examenul de definitivat de joi.

Peste 7.800 de candidaţi dau astăzi proba scrisă a examenului naţional de definitivat în învăţământ, sesiunea 2013, în cele 42 de centre de examen din ţară, rezultatele finale urmând a fi afişate în data de 27 iulie.

După promovarea acestui examen, cadrele didactice dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar.

Participanţii au avut de ales din 126 de discipline de examen, proba scrisă conţinând subiecte de specialitate, metodica predării, pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei. Modelele şi baremele au fost publicate de Ministerul Educaţiei pe site-ul dedicat examenului de definitivat.

Durata de redactare a lucrării este de patru ore, iar nota minimă de promovare a examenului este 8.

Reprezentanţii ministerului precizează că, în sesiunea 2013, le-a fost acordat dreptul de participare la examen şi debutanţilor cu un an vechime la catedră. O altă noutate a sesiunii 2013 este creşterea mediei minime de promovare a inspecţiilor la clasă de la 7 la 8.

Numărul celor înscrişi anul acesta a crescut cu aproape un sfert faţă de anul trecut, după ce li s-a permis şi debutanţilor cu un an de vechime la catedră să intre în examenul de definitivat.

După prima probă a examenului naţional de definitivat, desfăşurată în perioada ianuarie – 20 iunie şi care a constat în susţinerea a două inspecţii speciale la clasă au fost admişi să participe la proba scrisă a examenului naţional de definitivare, 7.888 de candidaţi.

Subiectele şi baremele de la probă scrisă de joi vor fi publicate pe acelaşi site astăzi, la ora 15.00, precizează ministerul.

Coordonarea metodologică a examenului naţional de definitivare în învăţământ este asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar organizarea şi desfăşurarea probei scrise este asigurată de inspectoratele şcolare judeţene şi de cel al Municipiului Bucureşti.

Rezultatele vor fi afişate în 23 iulie, iar între 23 şi 24 iulie candidaţii vor putea depune contestaţii la centrele de examen. Soluţionarea contestaţiilor se va realiza în intervalul 25 – 26 iulie, urmând ca pe data de 27 iulie să se afişeze rezultatele finale.

Peste 38.000 de candidaţi s-au înscris anul acesta la examenul de Titularizare 2013, dintre care aproape 5.000 sunt absolvenţi din promoţia universitară de anul acesta. Examenul scris va avea loc pe 30 iulie. Cifra este similară cu cea de anul trecut.Candidaţii trebuie să obţină minimum nota 7 atât la proba scrisă, cât şi la cea practică pentru a lua titularizarea şi a se angaja pe o perioadă nedeterminată. Pentru a fi angajaţi pe o perioadă determinată, candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5.

Calendarul examenului de Titularizare 2013

  • 27 mai – 28 iunie – organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale şi a inspecţiilor speciale la clase
  • 30 iulie – desfăşurarea probei scrise
  • 5 august – afişarea rezultatelor
  • 5-6 august – înregistrarea contestaţiilor la inspectoratele şcolare
  • 7 august – rezolvarea contestaţiilor
  • 8 august – afişarea rezultatelor finale
  • 9 august – prima etapă de repartizare, pentru angajare pe perioadă nedeterminată
  • 14 august – etapa a doua de repartizare, pentru angajare pe perioadă determinată
  • 30 august – emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post

 

http://adevarul.ro/locale/zalau/patru-absolventi-liceu-salaj-premiati-ministerul-educatiei-si-au-luat-bacalaureatul-10-1_51e7b85dc7b855ff564e595d/index.html

Patru absolvenţi de liceu din Sălaj, premiaţi de Ministerul Educaţiei pentru că şi-au luat bacalaureatul cu 10

Toţi cei 126 de absolvenţi de liceu care au promovat în acest an bacalaureatul cu media 10 vor primi câte un premiu în valoare de 3.000 de lei. Printre aceştia se numără şi patru tineri din Sălaj.

Guvernul României a adoptat, în şedinţa de miercuri, 17 iulie, o ordonanţă simplă în baza căreia urmează să fie premiaţi toţi absolvenţii de clasa a XII-a care au obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat 2013. Premiile sunt în valoare de 3.000 de lei pentru fiecare absolvent şi se acordă de către Ministerul Educaţiei Naţionale, din bugetul propriu. Deocamdată, pe lista celor cu 10 la bac figurează 126 de nume – patru fiind din Sălaj. Este vorba despre Ronela Popa, Faluvegi Agota şi Remus Gaga, de la Colegiul Naţional « Silvania » din Zalău, şi despre Cristian Lazăr, absolvent al Colegiului Naţional « Simion Bărnuţiu » din Şimleu Silvaniei.

La aceştia se vor adăuga şi eventualii candidaţi care vor promova cu 10 bacalaureatul în sesiunea august – septembrie.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15210338-definitivat-2013-inceput-examenul-scris-definitivare-invatamant.htm

Definitivat 2013 Aproximativ 8.000 de candidati au sustinut examenul scris de definitivare in invatamant

Examenul scris de definitivare in invatamant, sesiunea 2013, a fost sustinut astazi, 18 iulie, de aproximativ 8.000 de candidati. Examenul a inceput la ora 10:00 si a durat patru ore. Nota minima de promovare este 8, iar participantii au avut de ales din 126 de discipline de examen. Cadrele didactice care promoveaza examenul dobandesc dreptul de practica in invatamantul preuniversitar.

Ministerul Educatiei a anuntat intr-un comunicat remis HotNews.ro ca au fost admisi sa participe la examenul scris de astazi, 18 iulie, cei 7.888 de candidati care au trecut de prima proba a examenului national de definitivat, desfasurata in perioada ianuarie – 20 iunie, care a constat in sustinerea a doua inspectii speciale la clasa. Participantii au avut de ales din 126 de discipline de examen. Proba se desfasoara in 42 de centre de examen.

Examenul scris contine:

Durata de redactare a lucrarii este de 4 ore. Nota obtinuta la proba scrisa este nota la examen. Nota minima de promovare a examenului este 8.

Cadrele didactice care promoveaza examenul dobandesc dreptul de practica in invatamantul preuniversitar.

Noutatile sesiunii 2013 sunt:

  • (a) acordarea dreptului de participare la examen si      debutantilor cu un an vechime la catedra
  • (b) cresterea mediei minime de promovare a      inspectiilor la clasa de la 7 la 8

Subiectele de examen, traducerea acestora si baremele de evaluare au fost elaborate, pentru fiecare disciplina de examen, de catre Centrul National de Evaluare si Examinare si vor fi publicate, dupa sustinerea probei, la ora 15.00, pe site-ul subiecte2013.edu.ro.

Atat programele de examen pentru toate disciplinele, cat si modelele de subiecte si baremele pentru toate disciplinele de examen pentru care au optat candidatii au fost postate pe pagina definitivat.edu.ro.
Afisarea rezultatelor se va face pe data de 23 iulie, iar intre 23 si 24 iulie candidatii vor putea depune contestatii la centrele de examen. Solutionarea contestatiilor se va realiza in intervalul 25 – 26 iulie, urmand ca pe data de 27 iulie sa se afiseze rezultatele finale.

Cei mai multi candidati care doresc sa sustina examenul de definitivat in acest an provin din segmentul de varsta 20-25 de ani (33,5%), fiind urmati de cei cu varste intre 26-30 de ani (28%).
Anul trecut, promovabilitatea la examenul de definitivat a fost de 62,23% (Vezi aici Rezultatele de la Definitivat 2012, pe judete). 17 profesori au fost dati afara din examenul de definitivat in 2012 pentru ca au incercat sa copieze, iar alti 293 s-au retras. Candidatii eliminati din examen au pierdut dreptul de inscriere la examenul national de definitivare in invatamant in sesiunea 2013.

Potrivit Legii Educatiei Nationale, cadrele didactice care promoveaza examenul de definitivat dobandesc titlul de profesor cu drept de practica in invatamantul preuniversitar. Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o perioada determinata, care au promovat examenul de definitivat, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(a), prin hotararea consiliului de administratie din scoala respectiva.

Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale acestui examen, in conditiile reluarii de fiecare data, anterior sustinerii examenului, a stagiului de practica cu durata de un an scolar, se mai arata in lege. Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare in invatamant pot fi angajate in sistemul national de invatamant preuniversitar numai pe perioada determinata, cu statut de profesor debutant.

Ulterior definitivatului, evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si gradul didactic I.

Descarca Metodologia pentru organizarea si desfasurarea examenului national de definitivare in invatamant, aprobata prin OMECTS 6193/13.11.2012

http://adevarul.ro/educatie/scoala/peste-20000-dascali-semnat-memoriu-cer-guvernului-lege-salarizarii-doar-educatie-1_51e7a76ac7b855ff564e018f/index.html

Zeci de mii de dascăli au semnat un memoriu prin care cer Guvernului o lege a salarizării doar pentru educaţie

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) va depune, vineri dimineaţă, la Guvernul României, memorii individuale şi colective din partea a peste 20.000 de salariaţi din învăţământ – personal nedidactic, cerând o lege a salarizării pentru sistemul educaţional. Joi, alte câteva sute de petiţii, semnate de peste 40.000 de semnături de persoane, au fost depuse de o altă federaţie sindicală din educaţie la Guvern.

UPDATE:  Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a depus joi, la registratura Guvernului, nouă bibliorafturi conţinând sute de petiţii cu semnăturile a 40.532 de persoane, pentru deblocarea posturilor nedidactice şi didactice auxiliare şi modificarea grilei de salarizare.

Prin petiţia colectivă, se solicită deblocarea posturilor nedidactice şi didactice auxiliare, modificarea grilei de salarizare, astfel încât sporul de vechime să nu mai fie inclus în salariu de încadrare, şi aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor pentru condiţii speciale de muncă.

Sindicaliştii spun că sistemul de învăţământ se confruntă cu o lipsă acută de personal nedidactic şi didactic auxiliar, iar blocarea posturilor, dar şi salariile foarte mici, sub limita subzistenţei, au condus la o situaţie care poate oricând să ducă la o tragedie.

„La ora actuală, nu cred că mai sunt unităţi de învăţământ în care să se respecte normativele de încadrare pentru personalul nedidactic. Acestă categorie de personal, care de cele mai multe ori este trecută cu vederea, asigură funcţionarea unităţilor de învăţământ. Fără acestea, atât cadrele didactice, cât şi elevii nu şi-ar mai putea desfăşura activitatea în condiţii decente. Sper ca primul ministru, Victor Ponta, să ţină cont de cele peste 40.000 de semnături şi să dea curs cererilor noastre”, a declarat preşedintele FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor.

F.S.L.I. depune la Guvern memorii din partea salariaţilor din învăţământ, cerând o lege a salarizării pentru educaţie astfel încât, atât personalul didactic, cât şi cel nedidactic, să ajungă la un trai decent, se arată într-un comunicat de presă al federaţiei.

„Prin aceste memorii, personalul nedidactic îşi exprimă disperarea şi nemulţumirea generate de faptul că veniturile acestora sunt extrem de mici – 600 de lei, sau chiar mai puţin, nivelul de trai fiind la limita subzistenţei“, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

„În numele acestora şi a personalului didactic care are, de asemenea, venituri umilitoare, F.S.L.I. solicită Guvernului elaborarea unei legi de salarizare pentru sistemul educaţional, condiţie esenţială pentru funcţionarea în condiţii optime a acestui domeniu vital şi strategic pentru România“, se mai arată în comunicatul de presă.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/candidati-la-definitivat-n-am-stiut-finalitatile-educatiei-fractii-multimi-nu-stiu-c-1048340.html

Candidaţi la definitivat: „N-am ştiut finalităţile educaţiei” „Fracţii, mulţimi? Nu ştiu, că n-am învăţat”

Examenul de definitivat care a avut loc ieri la nivel naţional a scos la iveală un adevăr pe care toată lumea îl ştie: o mulţime de dascăli nu au ce căuta la catedră. Peste 300 de cadre didactice au susţinut ieri la Iaşi proba scrisă din cadrul examenului în urma căruia pot obţine definitivarea în învăţământ. Ziarul de Iaşi publică câteva dintre declaraţiile candidaţilor:

„A fost complicat, un examen de aşa amploare nu poate fi simplu. Am dat definitivatul şi anul trecut, am luat 6 – aproape 7. După contestaţii mi s-a scăzut nota. Dacă nu iau, voi da şi anul viitor, dar mi-am epuizat şi puterea, şi nervii. Pentru subiectele care au fost făcute şi timpul disponibil, nota 8 e prea mare”, crede Alina Amihălăchioaie, profesor de limba română la Liceul Tehnologic din Târgu Frumos.

Alţi candidaţi susţin că subiectele au fost accesibile, dar că e nevoie de pregătire temeinică pentru a trece definitivatul. „Am stat doar două ore jumătate în sală şi am scris două subiecte, pentru că la ultimul nu mi-am amintit deloc, deşi am învăţat. La subiectul al treilea, la psihopedagogia lui peşte, nu am ştiut finalităţile educaţiei. Asta e, îl iau anul viitor. Cred că o să fie promovabilitate mare, subiectele au fost mai uşoare şi probabil de asta au şi mărit nota la 8”, a spus la ieşirea din examen o profesoară de biologie. Candidaţii au punctat că cel mai dificil subiect este cel pentru învăţători, întrucât sunt nevoiţi să abordeze atât cerinţe de limba română, cât şi de matematică, iar subiectul de pedagogie – evaluarea – le-a ocupat mult din timpul de examen.

„Data viitoare vin cu handsfree”

Discuţiile dintre unii concurenţi, însă, au scos la iveală faptul că mulţi nici nu ar trebui să se afle în faţa catedrei. „Mai bine dădeam lucrarea goală decât să mă fac de râs cu 4. Alea-s subiecte la mate? Mulţimi, fracţii… De unde să ştiu eu? Că n-am învăţat. Data viitoare vin cu handsfree”, a recunoscut un tânăr învăţător în faţa colegilor.

Destăinuirile acestuia au continuat. Astfel, la problema a doua de la matematică, nu a ştiut nici măcar să scrie sub formă zecimală fracţia 1/2.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/profesorii-testati-mai-dur-decat-elevii-1048297.html

Profesorii, testați mai dur decât elevii

Focurile examenelor au început şi pentru profesori: aproape 8.000 au susţinut ieri proba scrisă la examenul de defi nitivat în învăţământ. Nota de promovare a crescut de la 7 la 8. Testarea a fost organizată în 42 de centre din toată ţara, cu subiecte unice şi supraveghere video.

Examenul a durat patru ore şi a fost compus din trei subiecte, fiecare notat cu câte 30 de puncte: unul de specialitate (română, chimie, comerţ etc.), unul de metodica predării şi unul de pedagogia educaţiei. 10 puncte au fost acordate din oficiu. „Subiectele au avut un grad de dificultate mediu, structura lor a fost similară modelelor afişate pe site-ul ministerului”, a explicat Valentina Duminică, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei.

Şi Nicoleta Crânganu, inspector de limba română la IŞJ Galaţi crede că subiectele „au fost absolut pământeşti. Spre deosebire de examenul de titularizare în care nu mai apare proba de specialitate, ci doar subiecte de metodica predării, la definitivat primul subiect este de specialitate. La subiectul II, de pedagogie, profesorul putea expune exact metoda prin care predă el la clasă”.

Două inspecţii la clasă

Anterior desfăşurării probei scrise, candidaţii au susţinut în perioada ianuarieiunie două inspecţii de specialitate la clasă, notate şi ele cu note de la 1 la 10.Condiţiile de promovare a examenului s-au înăsprit: nota obţinută la proba scrisă nu poate fi mai mică de 8, în timp ce anul trecut a fost 7.

„Definitivatul este un fel de grad didactic 0 după care vin celelalte III, II şi I”, a explicat Daniel Tomoni, expert în comunicare la Ministerul Educaţiei.

El a adăugat că spre deosebire de titularizare care poate fi promovată cu nota 7 şi la care se poate înscrie orice licenţiat, definitivatul poate fi susţinut după un an de cursuri la catedră. „Prin acest examen un profesor capătă confirmarea în meserie, pentru că după absolvirea unei facultăţi nu obţii un certificat de profesor, ci doar ai dovada că ai făcut studii superioare şi ai urmat modulul pedagogic”, a detaliat Valentina Duminică.

62% din candidaţi, promovaţi în 2012

Anul trecut, la acest examen au fost prezenţi 5.464 de candidaţi. Au promovat examenul 62,23% , doar 25 dintre aceştia reuşind să obţină nota 10.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/eleva-cu-zece-la-bac-a-ales-o-facultate-din-romania-pentru-ca-nu-are-bani-sa-mearga-in-st-1048184.html

ELEVA cu ZECE la BAC a ales o facultate din România, pentru că NU ARE BANI să meargă în străinătate

Diana Fulga, o absolventă a Colegiului Național „Frații Buzești” care a reușit să obțină media zece la examenul de bacalaureat din 2013, a ales să studieze la Facultatea de Automatică din București. Deși își dorea foarte mult să plece la o universitatea bună din străinătate, părinții nu au posibilități financiare să o întreține.

Diana a terminat Specializarea Matematică-Informatică a liceului craiovean și a învățat bine pe tot parcursul anilor de școală. Astfel, a reușit să obțină nota zece la examenul care le dă mari bătăi de cap altor elevi. Cel mai greu i s-a părut…la limba română, nu la matematică sau fizică. „Când am ieşit din examenul de limba şi literatura română, am avut impresia că am greşit şi nu am vrut să dau nici un telefon. Eram prea emoţionată să aflu dacă este corect ce am scris. Subiectele nu au fost foarte diferite faţă de cei de la uman. Au fost accesibile”, a declarat tânăra pentru Gazeta de Sud.

După bacalaureat, Diana și-a făcut calcule și a optat, până la urmă, pentru Facultatea de Automatică și Calculatoare, din cadrul Universității Politehnica București. „Am aflat din diferite surse că este cea mai bună facultate din cadrul Politehnicii şi ai deschidere pe piaţa muncii. Din câte am auzit de la colegi, sunt cam opt candidaţi pe loc. Şi am emoţii. Trebuie să mă concentrez. Având notă mare la bacalaureat, vreau să am notă mare şi la admitere“, a declarat tânăra pentru gds.ro.

Speră, totuși, ca masteratul să-l facă în străinătate. America, Marea Britanie sau Franţa sunt țările în care ar vrea să se stabilească. „Aş fi vrut să plec încă din primul an de facultate, dar nu s-a putut. Nu am avut resurse financiare suficiente şi am optat pentru o facultate din Bucureşti. Sper ca la master, cel puţin, să plec în străinătate. Dacă nu, când mă voi angaja, poate o să reuşesc să plec cu firma respectivă. Politehnica îmi dă posibilitatea să mă angajez ca programator şi aşa îmi va fi mai uşor să plec“, mărturiseşte Diana

http://www.evz.ro/detalii/stiri/dovada-de-modestie-elev-bronz-la-olimpiada-internationala-de-informatica-unde-va-merge-in-1048175.html

DOVADA DE MODESTIE a geniului român de la Olimpiada Internațională de Informatică. Unde va merge în vacanță și la ce facultate va studia

Mihai Popa, elevul care a câștigat medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Informatică din Australia, este oltean și a învățat la renumitul Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova. Din toamnă, va studia „computer science” la Imperial College of London.

Mihai Popa, proaspăt medaliat al competiției supreme la Informatică, care s-a desfășurat în perioada 6-13 iulie, la Brisbane, Australia, a vorbit, într-un interviu acordat ziarului Gazeta de Sud, despre secretul reușitei sale și planurile sale și a oferit câteva sfaturi elevilor pasionați de informatică.

Tânărul a povestit că proba s-a desfășurat într-o sală imensă cu 300 de calculatoare și a ținut cinci ore, timp în care elevii au avut de rezolvat trei probleme de algoritmică, pe care Mihai le-a cataolgat „destul de dificile, întrucât trebuia să se diferenţieze şi cei de pe primele poziţii, care sunt la un nivel foarte ridicat”. România a ocupat locul cinci în clasamentul celor 80 de ţări, iar înaintea noastră au fost China, Statele Unite, Rusia şi Coreea de Sud.

În orașul în care s-a ținut competiția, Brisbane, locuiesc și români, iar una dintre familii chiar a invitat lotul olimpic la grătar, a povestit olimpicul pentru gds.ro. În afara zilelor de concurs, elevii și-au umplut timpul cu excursii la zoo și la plajă.

„Una a fost la Underwater World, la un parc subacvatic care se află la o sută de metri de coasta Oceanului Pacific. Apoi am vizitat şi muzeul, care era de-a dreptul superb. Noi ne plimbam pe nişte coridoare şi deasupra noastră erau peşti, rechini, pisici de mare. Erau expoziţii de ţestoase, şerpi… A doua excursie a fost la Australian Zoo, unde am avut posibilitatea să vedem de la crocodili, şerpi, la urşi koala şi canguri”.

Secretul succesului: talent și un profesor bun

Deși a fost comparat adesea de profesorul său, Marius Nicoli, cu un alt olimpic cunoscut, Mihai nu consideră că această comparație este potrivită, dând dovadaă de o modestie rară. „ În primul rând, nu cred că e prea potrivită comparaţia mea cu Mihai Pătraşcu, întrucât el a obţinut un rezultat mult mai bun decât mine la Olimpiada Internaţională. El s-a clasat al doilea în anul 2001. Dar nu cred că aş vrea să urmez informatica teoretică, ci aş prefera să lucrez undeva în industrie, la o companie, să lucrez practic”, a declarat tânrul pentru gds.ro.

Are și un sfat pentru tinerii care vor să performeze în informatică: „Dacă vor să facă algoritmică, trebuie să lucreze, să-şi găsească un profesor bun, cum am avut eu norocul de a-l întâlni pe domnul profesor Marius Nicoli. Dacă vor avea şi puţin noroc, rezultatele vor veni de la sine”.

Vacanța unui geniu este una obișnuită, la mare și la munte, în România. „Acum, cea mai mare parte din zile o voi petrece cu prietena mea. Voi merge la mare, la Rânca, sper, şi bineînţeles că trebuie să mă pregătesc şi pentru Balcaniada de Informatică, ce se va desfăşura pe 14-15 septembrie în Bosnia”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/nu-e-o-gluma-un-absolvent-si-a-scos-la-vanzare-pe-facebook-diploma-de-bacalaureat-1048327.html

NU e o GLUMĂ: Un absolvent şi-a scos la VÂNZARE pe FacebooK diploma de BACALAUREAT

Un absolvent din Timişoara, şi-a scos la vânzare, pe Facebook, diploma de BAC, relatează Gândul.

Tânărul a terminat, în acest an, la ColegiulvTehnic de Vest din Timişoara şi a luat examnul de bacalaureat cu media 7,35.

Mesajul absolventului, pe reţeaua de socializare, pentru vânzarea diplomei de bacalaureat, este următorul: „E autentică şi ieftină, doar pentru profii de la mine din şcoală e mai scumpă”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/oportunitate-ce-conditii-trebuie-sa-indeplinesti-ca-sa-te-angajezi-profesor-de-romana-in-1048192.html

OPORTUNITATE. Ce condiții trebuie să îndeplinești ca să te angajezi profesor de română în India

Dascălii titulari de Limba Română au posibilitatea să îşi continue activitatea didactică chiar în capitala Indiei, la New Delhi.

Ministerul Educaţiei Naţionale organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de lector de limba română în cadrul Universităţii New Delhi. Candidatul ideal trebuie să aibă experienţă didactică de minim 8 ani, să aibă gradul didactic I sau II şi să cunoască limba ţării de reşedinţă sau o altă limbă de circulaţie internaţională, cel mai indicat- limba engleză.

De asemenea, candidatul va prezenta la dosar o recomandare din partea unităţii de învăţământ unde a profesat. Dosarele se vor depune la sediul Institutului Limbii Române, cu sediul în strada Caransebeş nr.1, etaj 7, sector 1, Bucureşti, până la data de 8 august.

Pentru detalii suplimentare, profesorii interesaţi pot accesa site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale sau pot solicita sprijin chiar de la funcţionarii din Minister, zilnic, de luni până joi, între orele 10.00 – 14.00 şi vineri între orele 10.00 – 13.00.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/deputatul-pnl-alina-gorghiu-critica-initiativa-guvernului-de-a-i-premia-pe-elevii-cu-10-la-bac-ar-fi-mai-fericiti-daca-statul-le-ar-oferi-posibilitatea-unui-job-bine-platit-1048246.html

Deputatul PNL Alina Gorghiu critică inițiativa Guvernului de a-i premia pe elevii cu 10 la BAC: „Ar fi mai fericiți dacă statul le-ar oferi posibilitatea unui job bine plătit”

Deputatul PNL Alina Gorghiu a criticat inițiativa guvernului Ponta de a-i premia pe cei peste 120 de elevi care au obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat.

„Așadar, premiem normalitatea, ca să încurajăm copiii să învețe. Situația ciudată în care am ajuns, un fel de batem șaua să priceapa calul, ar merita abordată și din alt punct de vedere, respectiv să studiem școlile și profesorii acelor copii, pentru că BAC-ul este un cumul, un examen care îi include pe elevi, profesori, orele de studiu, relația cu părinții și educația primită, mediul școlar respectiv etc”, a scris pe blog deputatul PNL Alina Gorghiu.

Aceasta a mai afirmat că în opinia sa, elevii cu rezultate bune la ar fi mai fericiți dacă Guvernul le-ar oferi șansa unui loc de muncă bine plătit

„În același timp, cred că acești elevi cu rezultate bune ar fi mai fericiți dacă, în perspectivă, statul le-ar oferi posibilitatea unui job bine plătit în locul sumei de bani de acum. Sunt curioasă cum vedeti voi lucrurile si daca vi se pare ca cei care au ratat “examenul maturitatii” sunt impresionati de gestul Ministerului Educatiei”, a mai spus Gorghiu.

Printr-un proiect de ordonanță adoptat în ședința de Guvern de ieri, absolvenții de liceu care în sesiunea din iunie-iulie 2013 au obținut 10 la examenul de Bacalaureat vor fi premiați cu câte 3.000 de lei fiecare.

Prin Ordonanţa adoptată, absolvenţii de liceu care în sesiunea iunie-iulie 2013 au obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat (124 de absolvenţi) vor fi premiaţi cu câte 3.000 de lei. Premiile se acordă de către MEN din bugetul propriu pe anul 2013, se arată în comunicatul de presă remis de Guvern.

http://www.gandul.info/stiri/intarea-in-liceu-cu-medie-de-repetentie-primul-pas-spre-un-bacalaureat-ratatat-11131233

Intarea în liceu cu medie de repetenţie, primul pas spre un bacalaureat ratatat

Repartizarea în liceu fără examen, numai pe baza mediei de admitere, aduce de patru ani ani în clasa a IX-a mii de şcolari cu medii de repetenţie, pe care unii profesori încearcă să-i ridice, prin mari eforturi, la note de 5, dar pentru care, în majoritate, finalul este un bacalaureat ratat.

În 2009, prin hotărârea de guvern de aprobare a cifrei de şcolarizare, iniţiată de ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, nu au mai fost alocate locuri pentru învăţământul profesional. Planul de măsuri a inclus astfel şi readucerea, în sistemul educaţional, a celor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu sau nu au dobândit o calificare profesională. Concret, au dispărut locurile de la şcolile profesionale, în condiţiile în care, pentru unii, părea degradant să spună că sunt „la profesională”, şi au apărut licee tehnologice.

Tot în 2009, prin ordin de ministru, a fost introdusă evaluarea naţională, ale cărei note să fie luate în calcul la intrarea în liceu, fără examen. Ulterior, începând din 2010, în licee s-a putut intra, în urma repartizării computerizare, şi cu medii mai mici de 5, câtă vreme nu a fost impusă o notă minimă de promovare a evaluării.

Măsurile luate acum patru ani au avut, potrivit iniţiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă şi, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admişi în liceu. N-a fost aleasă, astfel, soluţia prin care sistemul, înainte de toate, să fi pretins profesorilor să se ocupe de elevii problemă, astfel încât să-i aducă la o pregătire de 5. Adoptând o soluţie mai simplă, având la bază bunăvoinţa şi marea înţelegere, cadrele didactice au preferat să promoveze, an de an, elevi nepregătiţi şi să-i aducă la evaluarea naţională, în virtutea faptului că aceştia oricum ajung ulterior la liceu.

În clasa a VIII-a, însă, la evaluarea naţională, notele primite din milă în gimnaziu şi-au spus cuvântul. Elevii cu medii de 6 sau chiar 7 în clasele V-VIII au luat, la primul test important din viaţa lor, note de 1, 2 sau 3, care au coborât media de admitere în liceu sub nivelul celei de repetenţie, adică sub 5.

Ulterior, în liceu, majoritatea miilor de elevi admişi cu medii de repetent nu au putut recupera lipsa de pregătire. Chiar şi cele câteva zeci de elevi care s-au ridicat cu greu spre 5 şi chiar au promovat an de an au ajuns, la sfârşitul clasei a XII-a, în faţa unei misiuni imposibile: bacalaureatul, pe care nu l-au putut lua chiar şi cu subiecte diferenţiate.

„Este nevoie de modificarea legii”

Primele consecinţe concrete ale sistemului de admitere în liceu din ultimii ani sunt legate atât de elevi, cât şi de profesori. Elevii nu au rămas pe stradă, ci au mers la şcoală, iar profesorii, având discipoli în bancă, şi-au păstrat locurile de muncă. Privit în ansamblu, însă, sistemul de învăţământ pare că nu găseşte soluţii reale pentru o educaţie de calitate.

Autorităţile recunosc că este jenant să declari admis în liceu un elev cu media de admitere sub 5 şi susţin că situaţia s-ar putea schimba în bine numai prin modificarea reglementărilor în vigoare.

„În prezent, oricât de mult nu ne convine, nu avem ce face, dacă aşa zice legea. Este nevoie de o iniţiativă parlamentară pentru modificarea Legii educaţiei care conţine, de altfel, o mulţime de articole ce ar trebui schimbate. Mai mult, legea nu ne permite să sancţionăm profesorii cu rezultate slabe şi nici să-i spunem directorului să plece dacă are trei promoţii de absolvenţi care nu promovează bacalaureatul. Tot sistemul trebuie reanalizat. Constatăm că elevi cu media de absolvire (a gimnaziului – n.r.) de 7-8 nu reuşesc să ia la evaluare decât 2 sau 1 sau 4. Ce putem face? Nu avem instrumente”, mai spun reprezentanţii autorităţilor din Educaţie, care admit şi că rezultatele slabe la bacalaureat sunt înregistrate majoritar în licee cu mulţi elevi admişi cu medii sub 5.

La rândul lui, şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Constantin Trăistaru, consideră că accesul în clasa a IX-a al elevilor cu medii sub 5 se resimte în rezultatele de la bacalaureat. „Recuperarea unui elev care a luat media 1, 2, 3 sau 4 la evaluarea naţională este foarte dificilă. Recuperarea lui este un proces de durată, care nu se poate face în ultimul an, adică înainte de bacalaureat, ci este nevoie de o muncă susţinută pe toată durata liceului”, spune Trăistaru.

„Niciun elev nu va lua bacalaureatul dacă intră în liceu cu lacune majore”

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, este de părere că situaţia actuală reflectă dezastrul din învăţământ şi faptul că Ministerul Educaţiei nu a avut o viziune corectă în ceea ce priveşte reţeaua şcolară, evaluările de la finalul ciclurilor de învăţământ şi modul în care se face promovarea de la un ciclu de învăţământ la altul.

Liderul sindical susţine, la rândul său, reintroducerea examenului de admitere tradiţional în liceu, iar media minimă de intrare să fie 5.

„Este inadmisibil să fie înscris la liceu un absolvent care are media sub 5. Aceşti elevi vor pica examenul de bacalaureat, irosindu-şi cei patru ani de liceu. Ar trebui mărit numărul de locuri de la şcolile profesionale, care să pregătească viitoarea forţă de muncă, pentru că majoritatea acestor elevi ar fi putut să ajungă nişte muncitori cu înaltă calificare, de care România are atâta nevoie. De asemenea, ar trebui micşorat numărul de locuri la licee. Ca şi condiţie pentru admiterea la liceu, soluţia ar fi examenul de admitere, iar media minimă să fie 5.00”, afirmă Hăncescu.

Preşedintele Federaţiei „Alma Mater”, Anton Hadăr, se declară, şi el, în favoarea reînfiinţării învăţământului profesional, în condiţiile în care, în opinia lui, sistemul trebuie regândit, pentru că a obliga toţi elevii să urmeze liceul este incorect. „Unii pot, alţii nu pot. Am discutat acest subiect cu toţi miniştrii, începând cu doamna Andronescu. Ei zic să-i ducem (pe elevi – n.r.) până în clasa a X-a, cât este învăţământul obligatoriu, şi apoi să-i înscriem la profesională. Eu nu cred că este bine. Din păcate, în cei doi ani, elevii admişi cu medii sub 5 nu mai învaţă nimic. Le facem mai mult rău”, a declarat Hadăr.

Potrivit lui Hadăr, reînfiinţarea învăţământului profesional se impune în condiţiile în care unii elevii poate chiar au vocaţie pentru o anumită meserie. „Elevii cu medii sub 5 nu trebuie ţinuţi în liceu. Au trecut deja mulţi ani. Am văzut rezultatele dezastruoase. Îi ducem în liceu din dorinţa profesorilor de a avea o normă. Îmi pare rău, dar nu merge. Facem rău şi profesorilor, şi elevilor. Părinţii încearcă să stârnească mila profesorilor, iar profesorii se lasă ispitiţi. Niciun elev nu va lua bacalaureatul dacă intră în liceu cu lacune majore în pregătire”, a mai spus Hadăr.

Examenul de admitere şi şcolile profesionale, susţinute şi de părinţi

Din punctul de vedere al părinţilor, problema ar putea fi rezolvată prin reintroducerea examenului de admitere în liceu.

„Cred că cel mai bine ar fi să fie reintrodus examenul de admitere în liceu. Dar, în condiţiile actuale, elevii trebuie admişi în clasa a IX-a chiar dacă au note mici la evaluare, pentru că ei au promovat clasa a VIII-a. Evaluarea este un procedeu de departajare a candidaţilor. Nu pot spune că sunt repetenţi şi au fost acceptaţi în clasa a IX-a, chiar cu medii mici. Ei au promovat clasa a VIII-a, au picat elavuarea, dar trebuie admişi în clasa a IX-a, pentru că au promovat. Nu ai cum să procedezi altfel”, este de părere preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP), Mihaela Gună .

În opinia Mihaelei Gună, o măsură bună ar fi şi reînfiinţarea şcolilor profesionale, pe lângă reintroducerea admiterii la liceu.

http://www.gandul.info/stiri/candidat-la-definitivat-eliminat-din-examen-dupa-ce-a-fost-prins-cu-o-fituica-in-banca-11131283

Candidat la definitivat eliminat din examen după ce a fost prins cu o fiţuică în bancă

Un candidat a fost eliminat din examenul de definitivat după ce a fost prins având o fiţuică în bancă, iar alţi 20 de candidaţi, din cei 271 care s-au înscris la examen, au absentat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, Laura Hacman, a declarat corespondentului MEDIAFAX că pentru examenul de difinitivat s-au înscris 271 de candidaţi, din care 20 au absentat, iar un candidat de la disciplina educaţie fizică a fost eliminat din examen după ce a fost prins având o fiţuică în bancă.

Hacman a spus că testarea a fost susţinută de cadrele didactice stagiare pentru 38 de specializări în centrul de evaluare organizat la Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, iar tezele vor fi corectate în şase centre din ţară.

Ea a precizat că cei mai mulţi candidaţi au fost la Limbi străine – 42, Limba română – 27, învăţători – 37, educatori – 28, educaţie fizică – 31 şi matematică – 18.

Rezultatele se vor afişa în data de 23 iulie, iar după soluţionarea contestaţiilor rezultatele finale vor fi afişate în 27 iulie.

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/cardul-de-reducere-care-salveaza-miscarea-sindicala-307898.html

CONSUMISM. Peste 40.000 de bugetari beneficiază de preţuri mai mici la produse şi servicii

Cardul de reducere care salvează mişcarea sindicală

Două mari federaţii sindicale ale bugetarilor au găsit o metodă sută la sută capitalistă pentru a-şi păstra membrii şi, totodată, contribuţiile plătite de aceştia. Sindicaliştii cu cotizaţia la zi primesc un card cu ajutorul căruia obţin reduceri substanţiale pentru diferite produse şi servicii, de la pantofi de firmă până la consultaţii oftalmologice.

Poate că nu aţi auzit de site-urile www.reduceribugetari.ro sau www.avantaje.publisind.ro, dar ele funcţionează ca platforme online ce conţin oferte avantajoase pentru cumpărarea de produse şi servicii din diverse domenii: asigurări, auto, medicină, farmacie, turism, telefonie mobilă, restaurante, cinema, centre de formare, sport, cursuri de dans, saloane de frumuseţe etc. Aceste oferte sunt puse la dispoziţie de companii cunoscute (Cosmote, BCR, Medlife, Medicover, Bata, Domo, Catena, Eurolines etc.), dar şi mai puţin cunoscute – este cazul hotelurilor, pensiunilor, saloanelor de înfrumuseţare sau service-urilor auto.

Reducerile oferite clienţilor sunt consistente. Spre exemplu, un abonament decent la Cosmote este de 2 euro, mult mai mic decât pe piaţa liberă. Reducerile la serviciile oferite de centrul Medicover sunt de 15%, iar la Medlife reducerea este de 20%.

La Lukoil clienţii beneficiază de o reducere de 5 bani pe litru, iar la service-urile indicate pe aceste site-uri reducerile sunt de 40% la manoperă (dacă autoturismul e marca Dacia). La magazinele Praktiker reducerea este de 7% din preţul de la raft al produselor.

24.000 de beneficiari

De aceste avantaje nu beneficiază însă orice român. Spre exemplu, la ofertele de pe site-ul reduceribugetari.ro au acces doar sindicaliştii Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex. Din cei 184.000 de membri, 24.000 şi-au făcut deja un card special prin intermediul căruia beneficiază de reducerile puse la dispoziţie de diverse firme partenere de pe site.

Florin Ilie, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din poliţie Sed Lex, ne-a spus că ideea site-ului a apărut din „dorinţa de a obţine facilităţi pentru membrii noştri“. „Ca urmare, am încheiat o serie de parteneriate cu numeroase firme la nivel local şi naţional. Nu ştim câte firme ne sunt partenere în acest proiect, dar şi ele au un interes real să lucreze cu noi deoarece sunt interesate de programele de fidelizare a clienţilor. Pentru a beneficia de reducerile de pe site, membrii Sed Lex trebuie să semneze o cerere de emitere a unui «Card Buget ++», cerere care poate fi descărcată de pe site-ul nostru. Ulterior, pe baza cardului eliberat, la casele de marcat ale magazinelor partenere, sindicalistul beneficiază de reducere. Programul a fost lansat anul trecut în luna mai şi a fost făcut din fondurile proprii ale sindicatului.“ Atunci când am dorit să obţinem mai multe cifre legate de costurile proiectului, Ilie a devenit, la rândul său, curios: „Asta este o investigaţie sau ce e?“.

Reduceri versus cotizaţii

A doua platformă de reduceri, avantaje.publisind.ro, deserveşte 20.000 de membri de sindicat ai Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică şi Asistenţă Socială Publisind, dar şi pe membrii familiilor acestora. Proiectul a fost lansat în urmă cu patru ani, fiind vorba de un site unde sunt strânse oferte din numeroase domenii. „La început am căutat noi firmele, acum vin ele spre noi cu diverse oferte şi reduceri“, ne-a precizat Ştefan Teoroc, reprezentantul sindicatului Publisind. Acesta spune că, în urma completării unui formular, sindicaliştii beneficiază de o cartelă simplă pe baza căreia obţin la casă reducerea anunţată pe site de firma în cauză. „Când o persoană renunţă la calitatea de sindicalist, cardul îi este retras. Nu percepem nici un comision la aceste tranzacţii şi nici nu funcţionăm ca nişte intermediari, nu reţinem procent din vânzări sau din valoarea tranzacţiei.“

Teoroc susţine că un singur om se ocupă atât de mentenanţa site-ului, dar şi de ofertele acceptate, de aceea costurile sunt infime. „În turism, cele mai bune oferte sunt cele pe care le negociem direct cu hotelurile sau pensiunile. Pentru că degeaba un tour-operator ne dă un discount de 5% pentru membrii noştri de sindicat dacă el îşi pune un comision de 15%, nu facem nimic. La fel la asigurări“, ne-a precizat Teoroc.

Acesta recunoaşte că proiectul s-a născut şi din dorinţa de a menţine şi de a fideliza membrii de sindicat. Un alt motiv, spunem noi, este de natură financiară. Atât timp cât sindicatele au mulţi membri, aceştia vor cotiza sume importante de bani care se duc spre bugetul sindicatelor. La nivelul Publisind, cotizaţia diferă în funcţie de fiecare sindicat membru în parte. Spre exemplu, la Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare – cel mai mare din Publisind (care are 7.000 de membri) – cotizaţia este de 10 lei pe lună. Ceea ce înseamnă că, pe timp de un an, 840.000 de lei strânşi din cotizaţii merg la bugetul Publisind. Celelalte sindicate membre percep o cotizaţie în cuantum de 0,6-0,7% din salariul brut.

În loc de concluzii

Miza adevărată a acestor iniţiative o reprezintă fidelizarea membrilor de sindicate. Asta, în contextul în care aceştia nu mai simt nevoia să rămână în nişte structuri care s-au confruntat cu grave probleme la nivel de imagine mai ales din cauza liderilor – acuzaţi, adesea, că dispun de averea sindicatelor într-un mod mai puţin transparent (să ne amintim cazul liderului sindical Marius Petcu, arestat). Iar forţa unui sindicat în negocierile cu puterea stă în numărul membrilor săi. La fel de importantă este şi suma colectată de sindicate din cotizaţii. Mai puţini membri de sindicat înseamnă mai puţini bani la bugetul sindicatelor.

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/talciocul-de-sub-nasul-elevilor-pana-unde-merge-publicitatea-in-scoli-307983.html

BANI. Vidul legislativ a deschis firmelor un vast teritoriu unde să-şi promoveze produsele, fie prin campanii “educative”, fie prin vânzare directă

Talciocul de sub nasul elevilor. Până unde merge publicitatea în şcoli

Scandalul iscat pe seama promovării margarinei într-o şcoală din Bucureşti ar trebui să aducă în atenţia opiniei publice, dar mai ales a oficialităţilor, un fenomen pe cât de vechi, pe atât de amplu – spaţiul şcolar tinde să se transforme într-un talcioc naţional. Fie se face publicitate, mai mult sau mai puţin mascată, fie se vând, ca să nu spunem că în anumite cazuri se bagă pe gâtul elevilor, felurite produse.

Există un anumit tip de campanie în şcoli, mult utilizat de-a lungul timpului, care, la prima vedere, ar avea numai rolul de informare. Asemenea iniţiative, de multe ori ale multinaţionalelor, au avut o latură principală – educaţia, dar şi una secundară – promovarea, mai mult sau mai puţin subtilă, de produse. Regulamentul şcolar spune că nu poţi să intri în spaţiul de învăţământ, pentru orice fel promovare, decât după ce ai obţinut prealabilul acord al inspectoratului şcolar. Temele de campanie au acoperit până acum o plajă largă de principii, de la spălatul pe mâini şi pe dinţi până la „bătălia” împotriva fumatului. Se adaugă mesajele destinate fetelor şi băieţilor de liceu, referitor la educaţia sexuală. Gama de produse e vastă, în acest caz – stoparea bolilor cu transmitere sexuală sau evitarea unei sarcini nedorite. Ce să mai zici de concursurile organizate de supermarketuri, în şcoli venind reprezentanţii acelor companii, pentru a-i introduce pe copii în vasta societate de consum.

Se amestecă promovarea civilizaţiei cu interesul financiar

Problema cea mai mare, după cum arată psihologul Aurora Liiceanu, este că în şcoala românească nu se dezvoltă la elevi gândirea critică, în aşa fel încât tinerii să aibă posibilitatea de a decide ce e bine şi ce e rău pentru ei. De aici rezultă pericolul ca oricine să te poată influenţa, într-un sens sau altul. Specialistul admite că unele campanii au avut o latură educativă de netăgăduit, dar atrage atenţia că avem de-a face cu „o treabă în care se întâlnesc promovarea civilizaţiei cu interesul financiar”. Asemenea capcane trebuie să fie eliminate de Ministerul Educaţiei, dacă această instituţie ar avea un grup de experţi care să studieze fiecare ofertă de campanie de informare în şcoli. Printre întrebările pe care le-am adresat ministerului în cauză a fost şi aceasta: aveţi un departament cu o astfel de specializare? N-am primit niciun răspuns pe tema asta. „Răspunderea privitoare la felul în care se desfăşoară astfel de campanii în şcoli aparţine Ministerului Educaţiei”, conchide psihologul Aurora Liiceanu. Discuţia nu se încheie înainte ca interlocutoarea să fie cât se poate de fermă în ideea că publicitatea, de orice fel, trebuie exclusă atunci când e vorba de promoţii realizate în rândul minorilor.

Toate armele marketingului, asupra copiilor

Nu trebuie să ne mirăm că şcolile reprezintă un teritoriu mult râvnit de firme, în condiţiile în care chiar un specialist în comunicare arată că tocmai copiii reprezintă cel mai important public-ţintă pentru producători. „Cei mici reuşesc să-i convingă cel mai repede pe părinţi să le cumpere produsul respectiv, iar adolescenţii creează trenduri în comunităţile lor”, ne spune Adriana Nica. „Atunci când un produs poate fi folosit de copii, toate armele marketingului sunt îndreptate spre acest incredibil public. Copiii, pe cât de repede sunt atraşi de un produs, pe atât de repede se plictisesc, astfel că marketingul ştie că dacă reuşeşte să-i cucerească, nu-i poate ţine mult. De aici şi determinarea de a-i avea clienţi”. Că poţi invita copii şi părinţi în spaţiul public, pentru a promova anumite produse destinate celor mici, e în regulă. Dar până la un punct. „Un singur spaţiu este interzis promovării produselor comerciale, indiferent dacă acel produs este apă plată sau pastă de dinţi. Acel spaţiu este unitatea şcolară”. Şi cum noi suntem o ţară în care totul e posibil, nu te mai miră nimic. Nici măcar invazia marketingului în şcoli. „Ştiu directorii de marketing că n-au voie să promoveze produsele în şcoli? Da. De ce o fac? Pentru că nu există nicio lege care să-i amendeze. Iar tentaţia e mare”, continuă Adriana Nica. Cât priveşte comportamentul şcolilor, la fel de critic este comentariul analistului: „Ştiu directorii de şcoli că n-au voie să facă reclamă unui produs? Da. De ce o fac? Ei cred că bifează o activitate extraşcolară sănătoasă şi sunt bucuroşi că au proiecte de pus în dosarele lor pentru gradaţii”. O concluzie vine din toată povestea asta, aşa cum o defineşte Adriana Nica: „Responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în şcoală este lăsată exclusiv pe seama dascălilor. Nu e corect. Societatea ar trebui trasă la răspundere. Prin reguli şi legi respectate. Iar contravenienţii să nu fie doar profesorii”.

Angajamentul firmelor de a nu face publicitate în şcoli

Firmele din ţara noastră au făcut un fel de pact, în 2009, prin care s-au înţeles în privinţa modului în care ar trebui să se facă publicitate în rândul copiilor. Documentul respectiv se numeşte „Codul etic pentru publicitatea adresată copiilor”, cu referire la „produsele alimentare”. Pactul se află sub auspiciile Consiliului Român pentru Publicitate. Despre ce copii e vorba? Codul se referă la minorii sub 12 ani. Iată ce se arată într-un paragraf: „Nu vom efectua comunicări referitoare la produse în şcoli primare”. Dar ce urmează este mai important – „exceptând cazul în care ni se cere în mod specific sau se stabileşte cu administraţia şcolii”. Cum s-ar zice, nu se poate, dar totuşi se poate face publicitate în şcoli. Când am întrebat Ministerul Educaţiei despre publicitatea din şcoli, am fost trimis să studiez acest Cod. Firmele semnatare ale documentului se angajează şi în alt sens: „Nu vom face promoţii directe adresate copiilor sub 12 ani decât în prezenţa adulţilor”. Am vrut să ştiu câte firme, dintre cele care activează pe teritoriul României, au aderat până acum la Cod. Răspunsul – 58. Aşa spune directorul executiv al Consiliului Român pentru Publicitate, Laura Frunzeti, subliniind că sunt firme de anvergură. Numărul mic e deci compensat de amploarea semnatarilor.

Scandalul iscat pe seama promovării margarinei într-o şcoală din Bucureşti ar trebui să aducă în atenţia opiniei publice, dar mai ales a oficialităţilor, un fenomen pe cât de vechi, pe atât de amplu – spaţiul şcolar tinde să se transforme într-un talcioc naţional. Fie se face publicitate, mai mult sau mai puţin mascată, fie se vând, ca să nu spunem că în anumite cazuri se bagă pe gâtul elevilor, felurite produse.

„Am stricat rostul unor repere. Banii sunt vârful de lance”

E cât se poate de clar că o lege care să reglementeze publicitatea în rândul minorilor, în şcoli, nu avem. Ceva există totuşi. Un act normativ, adoptat în 2008, interzice comercializarea produselor fast-food în unităţile şcolare. Până când s-a pus această barieră, firmele închiriau spaţii pentru vânzarea diverselor produse în instituţiile de învăţământ, banii intrând în extrabugetarul fond al şcolii. Printre iniţiatorii acelei legi s-a aflat şi Ecaterina Andronescu, actual senator PSD. Referitor la problema din acest moment, a campaniilor mai mult sau mai puţin publicitare din şcoli, fostul ministru al Educaţiei a remarcat cu mâhnire – „drama noastră este că am stricat rostul unor repere. Banii sunt vârful de lance”. Problema este că şi această lege a fost încălcată frecvent, după cum a demonstrat România liberă în articolul “Cu cât se vinde sănătatea unui elev” publicat în noiembrie 2010. Atunci, un reporter sub acoperire a jucat rolul unui întreprinzător care vrea să vândă produse fast-food în şcoli şi a fost învăţat chiar de conducătorii unor unităţi de învăţământ ce trebuie să facă pentru a ocoli prevederile legii.

Firmele fac educaţie? Atunci şcoala ce mai face?

Nu se poate să uităm vorbele lui Nicolae Iorga despre şcoală – aici nu e doar locul în care se predau lecţii. Se şi modelează caractere. Ce vedem azi în şcolile de la noi? Că diverse companii fac „educaţie” în rândul elevilor. Dar te întrebi, în condiţiile astea, dacă nu cumva şcolile au renunţat la una din calităţile lor principale, de a lărgi orizontul elevilor spre cele mai diverse probleme ale vieţii. „Este un tip de educaţie pe care, în mod normal, ar trebui să-l facă diriginţii, învăţătorii”, spune Mihaela Guna, preşedintele Asociaţiei Părinţilor din România. Am întrebat-o dacă problema publicităţii în şcoli s-a discutat vreodată cu Ministerul Educaţiei, iar interlocutoarea a spus că nu. „Este o problemă care trebuie clarificată”, mi se spune.

Câteva sute de euro pe lună pentru panouri publicitare

Vidul legislativ e confirmat şi de Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare – EDU CER. De pildă, directorii de şcoli n-au interdicţia de-a accepta montarea panourilor publicitare în spaţiile educative. „Este modalitatea prin care şcolile obţin nişte bani, la capitolul fonduri extrabugetare. Nu sunt bani mulţi, câteva sute de euro în fiecare lună”, zice specialistul. Asta nu înseamnă că, de dragul banilor, trebuie să accepţi orice, spune cel care, timp de 16 ani, a ocupat funcţia de director într-o unitate de învăţământ. „Am interzis panourile care promovau medicamente sau vitamine. Pentru că nu ştiam care sunt efectele lor asupra copiilor”, aud de la profesor. Adevărul e că paleta „afacerilor” la care pot apela şcolile e destul de largă, ajungând până la închirierea sălilor sau terenurilor de sport. Banii asigură cel puţin reparaţiile curente, în condiţiile în care primăriile uită de multe ori că au în administrare şi şcolile.

„Piaţa” din şcoli. Ministerul Educaţiei chiar n-o vede?

Ai copil la şcoală, de pildă în clasele primare, şi nu e lună în care să nu vină acasă şi să-ţi spună despre nu ştiu ce nene sau tanti care le-au fost „oaspeţi” în clasă, arătându-le micuţilor felurite prostioare colorate, pe care le pot avea, evident, numai contra cost. Căni şi bentiţe, insigne ori pixuri. Să nu-i uităm nici pe fotografii „la minut”. Garantat succesul acestui gen de afaceri. Aproape imposibil să-i spui copilului tău că nu vrei să plăteşti, când restul colegilor lui defilează cu respectivele suveniruri. Asta n-ar fi nimic, dacă n-ai vedea până şi profesori transformaţi în comercianţi, de data asta ai cărţilor sau revistelor pe care diverse edituri le promovează cu asiduitate în instituţiile de învăţământ. Utilitatea maculaturii, mai mult sau mai puţin didactice, pentru elevi – de gimnaziu sau liceu – e mai degrabă în derivă. Dar comisionul din buzunarele profesorilor?! O sensibilă problemă ridicată, şi cu alte ocazii, în dezbaterile asupra calităţii sistemului şcolar, de cele mai multe ori încheiate în coadă de peşte. Am repus pe tapet chestiunea. Solicitând şi numărul, cel puţin estimativ, al campaniilor „educative” desfăşurate în ultimii ani sau încă funcţionale în şcolile din România, aşteptând de la Ministerul Educaţiei soluţii pentru închiderea unei răni deja prea vechi. Instituţia s-a limitat la a-mi aminti de ancheta pe care o desfăşoară la Şcoala 11 din Bucureşti, unde s-a promovat de curând un anumit produs, bun de uns pe pâine. „Până la finalizarea anchetei nu se vor face declaraţii suplimentare”, are grijă să precizeze ministerul. Din întregul talcioc naţional deschis în şcoli, Ministerul Educaţiei vede doar margarina?!…

http://www.ziare.com/magazin/inventii/s-a-inventat-stiloul-care-te-anunta-cand-ai-scris-un-cuvant-gresit-video-1246875

S-a inventat stiloul care te anunta cand ai scris un cuvant gresit (Video)

 

Doi inventatori germani au creat stiloul care vibreaza atunci cand nu ai scris un cuvant corect. O inventie care, de altfel, ar putea fi binevenita in Romania, in preajma examenului de BAC.

Senzorul incorporat al stiloului poate recunoaste literele, in functie de miscarile varfului sau. Astfel, cu ajutorul unei baze de date, sistemul verifica alaturarea de litere data de utilizator si vibreaza daca aceasta nu este recunoscuta ca fiind un cuvant.

Stiloul Lernshtift are de asmenea un receptor Wi-fi incorporat, scrie Daily Mail. Cu ajutorul acestuia, stiloul poate trimite catre un laptop sau un PC tot ce scrie, in timp real. Ba mai mult, el poate incarca continutul si pe retelele sociale.
Cei doi inventatori au promis ca vor reveni cu un model mai avansat care va corecta si erorile gramaticale.
Mai mult, inventia are o setare care ajuta utilizatorul sa scrie caligrafic, sa relizeze forma literelor conform normelor.
In prima faza, acest stilou va fi setat sa functioneze in engleza si germana dar inventatorii lui spun ca il vor perfectiona pentru 40 de limbi.
Desi in prima instanta, acest stilou pare destinat celor fara educatie, el a fost creat mai ales pentru copiii din clasele primare sau pentru cei care invata o limba straina.
UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/guvernul-ia-universitatile-coarne-tarziu-1_51e7c04cc7b855ff564e875a/index.html

Guvernul ia universităţile de coarne. Prea târziu

Acţiunea în forţă a guvernului împotriva universităţilor şi programelor de studii neacreditate vine prea târziu. Piaţa muncii este deja inundată de circa doua milioane de diplome pe care nimeni nu le poate separa în „adevărate”, adică acoperite de competenţe şi calificări şi simple bucăţi de carton, care nu acoperă nici costurile cu care au fost tipărite.

Să fie clar. Statul este responsabil, în ochii cetăţenilor, de calitatea şi legalitatea bunurilor si serviciilor aflate în piaţă. De la medicamente, produse alimentare, la servicii medicale şi educaţionale.

De fenomenul fabricilor de diplome statul este direct responsabil, pentru că n-a pus piciorul în prag, atunci când a fost cazul.

Şi cum s-o facă dacă, aşa cum mărturisea ex-ministrul Mihail Hardău, fabricile de diplome controlau Ministerul Educaţiei şi Parlamentul României.

Acum suntem pricopsiţi cu două milioane de diplome, cea mai mare parte fără valoare, cu  costuri de bani si timp, din bugetul de stat şi bugetele familiilor.

Statul actionează acum reactiv, la semnalele pieţei, pentru că populaţia s-a trezit şi nu mai aruncă banii pe hârtii fără valoare.

Cele şase universităţi şi 183 de programe de studii pentru care nu se mai organizează admitere în 2013 ar fi trebuit demult închise.

Dar cine să le închidă, ARACIS, agenţia naţională de reglementare este într-un vădit conflict de interese, staff-ul său fiind constituit din reprezentanţii universităţilor, care ar fi trebuit să-şi dea singuri foc la valiză.

Închiderea lor acum vine şi ca o pedeapsă pentru cei care n-au „cotizat” la ARACIS cu sumele imense prevăzute de procesul de acreditare. Dacă ar fi plătit taxele cerute, probabil acum erau în continuare pe piaţă. 75% dintre universităţi, private sau de stat, care au înţeles că acreditarea costă, au acum un grad ridicat de încredere din partea ARACIS. Să vedem dacă şi clienţii lor acceptă coroniţele acordate cu graţie şi generozitate de către agenţia de stat a controlului calităţii în educaţie.

Clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii realizate de ministrul Funeriu au fost aruncate la coşul de gunoi. Nici măcar ministrul Funeriu n-a avut curaj să înfrunte baronii universitari şi să le închidă universităţile neacreditate.

Este bine că piaţa funcţionează şi închide servicii fără clienţi. Dar nu trebuia să ajungem la inflaţia de diplome pentru acest final aşteptat.

Sunt cel puţin două consecinţe perverse.

Nimeni nu poate separa acum diplomele valoroase de celelalte.

După ce 30-40.000 de absolvenţi ai universităţii Spiru Haret, proveniti din programe de studii neacreditate, s-au titularizat în învăţământ (ce lecţii pot face aceştia cu elevii  din şcoli nu e greu de imaginat), statul s-a trezit şi nu-i mai primeşte la concursurile de titularizare în învăţământ.

Cum adică, reacţionează aceştia, statul ne-a făcut diplomaţi, acceptând funcţionarea universităţii, şi acum, acelaşi stat zice că nu mai suntem buni. După ce am dat şi banii pentru aceste studii.

Au dreptate, până acolo unde li se poate imputa că nu s-au interesat dacă sunt sau nu sunt acreditate programele urmate.

Dar nici statul n-a venit cu avertismente pe toate canalele media sau, cel mai simplu, trebuia să le închidă acum 10-12 ani, nu abia anul acesta.

A doua consecinţă gravă vine din faptul că tinerii, văzând că rude şi cunoştinţe ale lor s-au fript, fug acum de şcoală şi învăţământ. Zeci de mii de tineri nu se mai înscriu la examenele de Bacalaureat sau Testare Naţională, deşi ar avea dreptul, după ce s-au convins că angajatorii privaţi nu mai dau doi bani pe diplome fără acoperire în ce ştii să faci. La trecerea de la clasa a VIII-a la liceu se înregistrează un abandon şcolar de 21%, mult peste media europeană şi ţintele angajate de România.

Învăţământul s-a decredibilizat singur, şi-a făcut-o cu propria corupţie. Când se va inversa această tendinţă, greu de spus.

In concluzie, statul s-a dovedit solidar cu fabricile de diplome, în loc să apere cetăţenii de şarlatani, principala sa menire. În felul acesta a ajuns să decredibilizeze întreg sistemul românesc de învăţământ, în România şi în Uninunea Europeană.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/falimentul-unui-mod-politica-1_51e78e42c7b855ff564d77d0/index.html

Falimentul unui mod de a face politică

Brambureala din învăţământul superior, scoaterea peste noapte a unor discipline de pe listele de ofertă ale unor universităţi şi perspectiva imediată a unor dintre ele de a nu mai putea funcţiona chiar din toamnă, sunt semnul unui faliment total al unei concepţii de a face politica ce a fost la baza sistemului românesc de după decembrie ’89.

Nu pun în discuţie criteriile după care se operează acum tăierile acestea draconice şi nici faptul că trebuia făcut ceva pentru a începe cumva să se pună ordine într-un sistem care se dovedeşte ultra-stufos, dominat de complicităţi de tot felul, feudă a unor familii care şi-au construit reţele de influenţă şi fabrici de bani extrem de rentabile, în defavoarea calităţii. Toate astea sunt reale, se ştiu foarte bine de ani şi ani de zile, au fost lăsate să prospere în linişte şi, la un moment dat, firesc, s-a ajuns la punctul de explozie.

Marea întrebare este legată de MODUL în care se operează schimbarea. Din partea oficialilor noştri nu am auzit nici acum, aşa cum nu am auzit niciodată în ultimii 20 de ani, că ar exista un proiect de lungă durată bazat pe o viziune detaliată şi argumentată, prezentând o proiecţie pe termen mediu şi lung. Nici în educaţie, dar în nici un alt domeniu al vieţii economice şi sociale, nu a fost formulată o asemenea viziune de ansamblu, generatoare a unui proiect naţional în domeniu şi care să spună ce vrem, ce ne propunem să avem în aceasta ţară peste 20, 30 sau 50 de ani.

Asta este problema şi, totodată, tragedia cu care se confruntă România: nu avem un proiect naţional din care să putem desprinde viziuni şi proiecte sectoriale. În consecinţă, totul se face conform principiului „politica pe genunchi”, repede, cât mai repde, fără alte raţionamente decât rentabilitatea momentului. Nimeni nu vrea să-şi pună întrebarea cum  mişcarea de azi va afecta viitorul naţiunii, care-i vor fi consecinţele asupra economiei naţionale, dacă răspunde sau nu unor priorităţi în dezvoltarea economică şi socială a României înscrisă într-un proiect. Care proiect? Care priorităţi? Asta nu ştie nimeni deoarece, dacă vă aduceţi aminte, singurul lucru pe care-l avem este, în cel mai bun caz, un program de guvernare extrem de teoretic, extrem de frumos la auz şi niciodată bine de evocat mai târziu, deoarece, nu-i aşa, au apărut elemente noi şi altfel stă situaţia.

Toate acestea în condiţiile în care suntem totuşi membri ai Uniunii Europene, cea mai mare instituţie din lume de planificare a proceceselor economice şi sociale, obsedată de producerea de proiecte cât mai integratoare posibil pe termen mediu şi lung, la nivel global, dar şi desfăcute în Agende sectoriale diverse, printre care şi cea privind Societatea Cunoaşterii descrisă în faimoasa Agendă Digitală.

Nu am auzit ca vreuna dintre schimbările anunţate acum, atât de pompieristic în sistemul învăţământului universitar, să fie motivate cumva prin legatura prezentă sau viitoare cu priorităţile europene. Sau de nevoia de a pregăti studenţii români în legătură cu un sistem de cerere-ofertă în funcţie de o analiză care, la nivel european, să descrie structura ocupaţională şi nevoiele pieţei muncii odată cu refocalizarea interesului pe domeniile tehnologiilor de vârf şi avându-se în vedere fluiditatea din ce în ce mai marcată a fluxurilor de muncitori.

A fost cumva convocat forumul de dialog social care reuneşte patronatele, sindicatele şi societatea civilă din România pentru a analiza, măcar pe termen scurt, care sunt tendinţele de pe piaţa româneasca, s-a discutat cumva pe baza unei proiecţii naţionale privind, fie şi numai statistic, evoluţia locurilor de muncă din ultimii ani şi viitorul acestora? Nu cred. Nu era nevoie deoarece nu a fost niciodată nevoie, atâta timp cât ideea planificării centralizate şi riguroase este asimilată cu societatea comunistă. Ceilalţi o fac în continuare. Noi ştim altceva deoarece credem ferm, în tradiţia înţelepciunii noastre milenare care ne spune că, orice s-ar întâmpla, tot Dumnezeu cu mila şi că, după cum bine se ştie, tot El face cuib tuturor berzelor chioare de pe plantaţie. Numai că sunt cam multe şi există şi riscul să obosească…

Dar dacă asta se numeşte ştiinţa guvernării, dacă aşa arată „good governance”, atunci, doamnelor şi domnilor, vom ramâne mereu dependenţi de deciziile, perspectivele şi viziunile altora, mereu luaţi prin surprindere de un viitor la care nu vrem sa ne gândim şi pe care nu dorim să-l influenţăm.   

http://adevarul.ro/locale/galati/domenii-studiu-neinteresante-absolventii-liceu-scoase-portofoliul-universitatii-dunarea-jos-1_51e85146c7b855ff56511f38/index.html

Domenii de studiu neinteresante pentru absolvenţii de liceu, scoase din portofoliul Universităţii „Dunărea de Jos”

Deşi Ministerul Educaţiei a lăsat să se înţeleagă că el a tăiat din aceste domenii, în realitate, Universitatea din Galaţi făcuse demersuri de mai mult timp pentru scoaterea lor din portofoliu.

15 domenii de studiu, cu 17 specializări ar urma să intre în lichidare la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. 16 dintre ele sunt la forma Învăţământ cu Fracvenţă (IF), cele mai multe la Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti (Cahul). Conducerea Universităţii de stat din Galaţi spune că a făcut nenumărate demersuri pentru ca aceste specializări să fie scoase din portofoliu pentru că nu mai erau căutate.

„Dacă vorbim despre cele cinci domenii de licenţă din cadrul facultăţilor de la Galaţi (Ingineria mediului, Inginerie mecanică, Mecatronică şi robotică, Ingineria materialelor şi Fizică), trebuie spus că sunt specializări care nu au mai fost căutate la concursurile din ultimii ani. Noi am făcut demersuri multiple pentru ca acestea să fie scoase din portofoliu, demersuri concretizate abia acum. Din fericire, niciun student nu va fi afectat de această restrângere a domeniilor”, spune prorectorul Adrian Lungu.

În cazul celor 10 domenii de licenţă de la Cahul (Contabilitate, Informatică, Ingineria Mediului, Inginerie Mecanică, Inginerie şi Management, Istorie, Limbă şi Literatură, Management, Matematică şi Ştiinţe Administrative), organizarea programelor de studiu de acolo face obiectul unui acord interguvernamental. „Şi acolo, lista specializărilor a fost întocmită ca urmare a faptului că acestea nu au mai fost solicitate în protocolurile semnate de cele două părţi”, a adăugat oficialul din Universitatea „Dunărea de Jos”.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/toata-lumea-dezvolta-personal-el-1_51e800d3c7b855ff564fcacc/index.html#

Toată lumea se dezvoltă personal. Fiecare pentru el

Mi se pare că dezvoltarea personală e la modă, e dans l’air du temps, cam cum e alergatul sau biciclitul prin oraş. Toată lumea se upgradează. Una din cele mai complete metode de autodezvoltare este MBA-ul (Master ȋn Business Administration).

Şi tocmai din cauza acestei noi nevoi de autodezvoltare, spre deosebire de anii de boom economic, acum lumea se ȋnscrie ȋn program mai mult pentru programul ȋn sine (şi mai puţin pentru diplomă) şi plănuieşte să folosească după absolvire mai ales informaţia şi networkingul (şi aproape deloc CV-ul ȋmbogăţit). Dar, dupa părerea mea, faza asta cu dezvoltarea personală nu e de ajuns. E nevoie de un pic mai mult. Să mă explic:

Teoria mea favorită este cea a schimbării non-liniare a societătii romȃnesti, prin atingerea masei critice. Eu cred aşa: că la ȋnceput vor apȃrea 5 insuliţe izolate de schimbare ȋn Bucureşti, 3 la Cluj, 3 la Iaşi, 2 la Craiova, una la Sibiu şi una la Piteşti. Insuliţe alcătuite din cȃţiva oameni curajoşi şi naiv/vizionari, care, ȋn ciuda strȃmbatului general din nas, ȋşi vor amaneta apartamentul pentru a face o platformă de mentorat (am eu un amic), sau vor coagula de bună voie comunităţi care să ȋşi urmeze pasiunea (alt amic), sau vor porni o cruciadă pentru introducerea la liceele de top a Bacalaureatului Internaţional (un domn pasionat şi carismatic), sau vor face, din pasiune şi nevoie, o universitate alternativă ȋn care tu alegi ce ȋnveţi (nişte tineri mişto), sau vor avea curajul să aleaga inovaţia ca principal diferenţiator de business. Şi oamenii ăştia, ca nişte catalizatori, vor mai inspira incă pe atȃţia. Apoi vor mai apărea ȋncă 3 insuliţe de schimbare la Timişoara, Braşov şi Ploieşti şi deodată, bum! masa critică e atinsă şi, brusc, ȋn toată ţara nu mai e cool să fii cȃrcotas, să te bagi primul la stop pe linia de tramvai, sau să te dai mare că dai şpaga. E cool să iei bacul cu notă mare, e cool să deschizi un business creativ, e cool să ai un hobby, e cool să faci antreprenoriat social, e cool să votezi după capul tău, şi nu dupa televizor.

Şi pentru că, dacă ai o viziune, nu trebuie să stai cu mȃinile ȋn sȃn, am pus şi eu un pic umărul la şlefuirea locală a unui program de Executive MBA (EMBA este elita educaţiei de business) care ȋşi propune să pregătească aceşti agenţi de schimbare de care au nevoie mediul de business romȃnesc şi comunitatea. Programul de Executive MBA de care vorbesc, de la Maastricht School of Management-Raţiu,  se axează ȋn principal pe antreprenoriat (parte pentru că e o nevoie organică – suntem dintre ţările europene cu cele mai puţine iniţiative antreprenoriale – , parte pentru că, de cȃţiva ani, cei mai mulţi participanţi ce se ȋnrolează ȋn program nu mai sunt directori de multinaţionale, ci antreprenori care platesc din propriul buzunar). Eu citesc „antreprenori” ca pe „oameni care mişcă lucrurile”.

Programul ăsta, ȋn afară de deprinderile de business pe care le oferă, incearcă să ii facă pe studenţi oameni mai buni. Dar mixul de profesori – unii cu experienţă bogată ȋn business-ul local, alţii care predau la cele mai prestigioase şcoli de afaceri din lume, adaptarea curiculei la nevoile imediate ale Romȃniei, selectarea studenţilor astfel ȋncȃt clasa să devină o echipă, toate acestea sunt paşi necesari, nu suficienţi, spre ȋndeplinirea viziunii noastre de a cataliza schimbarea ȋn societate.

Aceşti oameni trebuie mai ales să fie pregătiţi să ȋşi asume acest rol. Trebuie să inteleagă că e nevoie, ca ȋn Matrix, să curbeze realitatea din jur. Să ȋşi asume un salt ȋnainte nu doar al lor, ci al ȋntregii societăţi, ca la pa’şopt.

Mi se pare că dezvoltarea personală e dans l’air du temps, cam cum e alergatul sau biciclitul prin oras. Şi, fie că vorbim de exercitii de leadership prin tehnici teatrale, cursuri de public speaking şi marketing personal, Executive MBA, sau antrenament pentru maraton, ȋmi doresc foarte tare ca, odată autodezvoltate, elitele romȃneşti să inteleagă că trebuie, prin fapte, prin exemplu personal şi prin energie emanată, să schimbe, măcar un pic, şi lucrurile din jurul lor.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1048252.html

La Danubius. SHIPPING ŞI BIOECONOMIE: MASTERATE CARE SPECIALIZEAZĂ DINCOLO DE ORIZONT 2020

Oferta educaţională a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii “Danubius” din Galaţi este mai bogată anul acesta, cuprinzând noi programe de masterat internaţionale, interdisciplinare, unele cu predare în limba engleză.

BIOECONOMIA –  “PROVOCARE SOCIETALĂ” PENTRU CEL PUŢIN 25 DE ANI

Managementul Bioeconomiei în Contextul Creşterii Durabile, este unul dintre programele de masterat care a fost înfiinţat pornind de la cerinţele emergente ale pieţei muncii internaţionale de specialişti în bioeconomie, domeniu care funcţionează foarte bine în statele dezvoltate europene, în SUA şi Australia. Programul de masterat este unic în România.

Economişti, ingineri, chimişti, absolvenţi de licenţă în domeniul agronomic dar şi orice absolvent care acceptă provocarea unui domeniu nou se pot îndrepta către acest program de masterat.

Absolvenţii acestui program de studii masterale vor beneficia de marele avantaj al confruntării continue şi stimulante cu mediul de afaceri, numeroase instituţii private de maximă importanţă încheind deja parteneriate cu Universitatea “Danubius” în vederea colaborării cu masteranzii şi, mai apoi, absolvenţii acestui program masteral. Prin completarea profilului profesional cu masteratul Managementul Bioeconomiei în Contextul Creşterii Durabile,  absolventul va fi aliniat cerinţelor internaţionale privind organizarea şi realizarea activităţilor economice în contextual Bioeconomiei, oportunităţile pieţei muncii fiind nenumărate.

Cursurile acestui program de masterat vor fi susţinute atât de profesorii Universităţii “Danubius”, dar şi de academicieni și profesori-cercetători ai Institutului Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române.

SHIPPING, INTERNATIONAL TRADE AND FINANCE:  UNIC ÎN ROMÂNIA!

DOUBLE DEGREE

Recunoscut la nivel mondial, Departamentul de Studii Maritime al Universităţii Piraeus din Grecia s-a alăturat Universităţii “Danubius” în demersul de a înfiinţa singurul masterat din România care se adresează absolvenţilor de licenţă care doresc să îşi completeze profesia cu un program masteral de shipping.

Acest nou program de masterat s-a dezvoltat în concordanţă cu obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru dezvoltarea Regiunii Dunării şi a Strategiei Globale privind Dezvoltarea Transporturilor Navale.

Fiind un program de studii global, cursurile sunt susţinute în limba engleză de profesori specializaţi în domeniile shipping, comerţ international, dezvoltare regională şi finanţe international.

La finalul acestui masterat, absolventul va primi o diplomă dublă atestată de ambele Universităţi partenere, cu recunoaștere la nivel global.

MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN COMERŢ ŞI TURISM cu predare în limba engleză, este un nou program de masterat creat pentru întregirea pregătirii profesionale a studenţilor masteranzi pentru poziţii de lesdership în comerţ şi industria ospitalităţii, prin îmbunătăţirea aptitudinilor acestora cu calificări în domeniul managementului, pentru implementarea unor strategii de dezvoltare sustenabilă a afacerilor în comerţ şi turism.

Pe lângă aceste noi masterate, oferta educaţională a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii “Danubius” cuprinde şi alte programe de masterat, toate acreditate:

Management Financiar Public şi Privat

Gestiunea Financiară a Afacerilor în Spaţiul EuropeanManagementul Afacerilor în Comerţ şi Turism cu predare în limba română

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-trei-universitati-din-cluj-renunta-la-mai-multe-specializari-1048200.html

Admitere facultate 2013: Trei universităţi din Cluj renunţă la mai multe specializări

Peste 10 de programe de licenţă de la instituţii de învăţământ superior din Cluj-Napoca printre care Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Tehnică şi Universitatea de Artă şi Design, sunt propuse să intre în lichidare începând cu anul universitar 2013-2014, pentru acestea urmând să nu se mai organizeze admitere.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a declarat, ieri că 183 de specializări din 37 de instituţii de învăţământ superior din ţară sunt propuse să intre în lichidare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în acest sens, măsura ar urma să afecteze trei instituţii de învăţământ superior din Cluj-Napoca.
Astfel, la Universitatea Tehnică (UTCN), ar urma să intre în lichidare un program de licenţă, de învăţământ cu frecvenţă (IF), denumit Maşini-unelte şi sisteme de producţie, la Facultatea de Construcţii şi Maşini.

În schimb, la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) sunt propuse să intre în lichidare şapte specializări, atât la forma de învăţământ cu frecvenţă, cât şi la învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) şi învăţământ la distanţă (ID).

Printre acestea ne numără Ingineria şi protecţia mediului în industria chimică şi petrochimică, Inginerie economică în industria chimică şi de materiale şi Chimia mediului de la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică sau Filosofie (în limba maghiară, învăţământ la distanţă) de la Facultatea de Istorie şi Filosofie.

La Universitatea de Artă şi Design (UAD) ar urma să se renunţe la programul de studii Arte plastice (pictură, la Bistriţa), Pedagogia artelor plastice şi decorative, Artă murală şi Arte decorative.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-omor-la-inscrierea-la-medicina-in-iasi-1048179.html

Admitere facultate 2013. Omor la înscrierea la Medicină în Iaşi. Cozi interminabile la celelalte universităţi

Mii de dosare de înscriere la facultate au fost depuse ieri la universităţile ieşene. Numărul candidaţilor s-a dublat la toate cele patru instituţii de învăţământ superior de stat la care admiterea a debutat luni, anunţând o concurenţă puternică la multe specializări.

Peste 1.500 de dosare au fost depuse până acum la UMF Iaşi, dintre care aproximativ 800 au fost înregistrate ieri.

Cei mai mulţi concurenţi sunt, ca de obicei, la specializarea Medicină – 674 de candidaţi pentru 298 de locuri la buget. Urmează Medicina dentară, cu 200 de cereri pentru 89 de locuri subvenţionate de stat, şi Farmacia – 161 de cereri pentru 99 de locuri.

„Faţă de anii trecuţi este un trend crescător. Cred că vom avea cea mai mare concurenţă din ultimii cinci ani de zile, dacă se menţine ritmul înscrierilor. Pe de o parte, ne bucurăm că universitatea şi profesia medicală sunt apreciate, iar pe de altă parte e un motiv ca cei care guvernează ţara să fie îngrijoraţi, pentru că motivaţia principală pe care o vedem la candidaţii noştri este dorinţa de a avea o diplomă cu care să lucreze în afara României”, a declarat Vasile Astărăstoae, rectorul UMF pentru Ziarul de Iaşi.

La Universitatea „Al.I. Cuza” sunt 5.581 de dosare depuse.

Cei mai mulţi absolvenţi de liceu s-au îndreptat spre Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (1260), Litere (726), Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (666), Filosfie şi Ştiinţe Social-Politice (574), Drept (536) şi Informatică (450).

La Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, ieri, în jurul orei 14, erau 1.683 de dosare înregistrate, dintre care 192 la Arhitectură şi 385 la Automatică şi Calculatoare, facultăţi la care numărul înscrişilor depăşeşte cu mult numărul locurilor fără taxă. În aceleaşi tendinţe se situează şi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, unde sunt deja 229 de cereri pentru 247 de locuri la buget.

La Universitatea de Ştiinţe Agricole s-au depus ieri 508 de cereri, numărul total al înscrierilor ajungând la 875.

Preferinţele viitorilor agronomi au rămas neschimbate, rămânând în top Medicina veterinară, Zootehnia -mai ales specializările din domeniul alimentar, şi Agricultura.

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/mihnea-costoiu-ministru-delegat-pentru-cercetare-la-interviurile-gandul-foarte-multe-dintre-programele-de-studiu-intrate-in-lichidare-nu-aveau-studenti-11129841

Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare, la interviurile Gândul: „Foarte multe dintre programele de studiu intrate în lichidare nu aveau studenţi”

Mihea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare, a explicat într-un interviu pentru gândul ce se va întâmpla cu studenţii înrolaţi la programele de studii aflate în lichidare. Executivul  a adoptat miercuri  o Hotărâre Guvern  care prevede intrarea în lichidare a patru universităţi şi monitorizarea permanentă a altor şase. De asemenea, 183 de programe de studiu nu vor mai avea voie să primească studenţi începând din anul universitar 2013-2014.

Principalele idei desprinse din interviu:

– Universităţile ştiau de multă vreme de lichidarea programelor, iar Hotărârea de Guvern cu lichidarea programelor nu a fost dată mai devreme la solicitarea universităţilor.
– Studenţii aflaţi în aceste programe de studiu nu vor fi afectaţi, ei îşi termină programele.
– Ministerul Educaţiei a emis 1.000 de diploma pentru absolvenţii de la Universitatea Spiru Haret, ca urmare a sentinţelor definitive şi irevocabile.
– Ministerul Educaţiei a început dialogul cu Comisia Europeană pentru ca universităţile din România să emită diplomele de studii fără antetul ministerului
– Universităţile româneşti vor avea o nouă metodologie pentru clasificarea lor

Interviul acordat GÂNDUL de Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare

Gândul: 10 universităţi intră în lichidare sau sunt monitorizate permenant, alte 183 de specializări de la fără frecvenţă şi învăţămînt la distanţă intră în lichidare. Aţi pornit „jihadul” împotriva universităţilor?

Mihnea Costoiu: Nu e niciun jihad. Este vorba de o metodologie care se aprobă anual de către Ministerul Educaţiei, nu e nimic nou. Această metodologie este pe site-ul ministerului de două luni de zile. Este în consultări cu universităţile de multă vreme şi în acest moment cele 183 de specializări despre care se  vorbeşte, marea lor majoritate, covârşitoarea lor majoritate, este acceptată de universităţi prin adrese scrise. Rectorii au confirmat acest lucru. Aceasta este o parte. Cea de-a doua parte a specializărilor sunt deciziile ARACIS-ului. Numai că anul acesta le-am pus în operă, pentru că anul trecut Hotărârea de Guvern privind nomenclatorul specifica clar că cine nu vine cu dosarele de acreditare până în 31 martie 2013 va intra în procedură legală. Nu e nimic special, nu ştiu de ce lumea s-a inflamat mai ales că discuţiile au fost purtate cu universităţile de peste două luni de zile. Singurul lucru pe care l-am făcut diferit faţă de alţi ani a fost să punem toate facultăţile şi specializările cu probleme într-un act separat astfel încât să poate fi găsite imediat.

Mulţi se gândesc că au început deja înscrierile la facultăţi. De ce nu aţi dat lista înainte de începerea înscrierilor?

Nu există niciun motiv să fii început mai devreme. Pentru că anul trecut marea majoritate a universităţilor unde sunt cele 183 de specializări au fost déjà înştiiţate de către minister prin Hotărâre de Guvern că nu mai au dreptul să organizeze concurs de admitere. Mai ales că cele care au vrut să organizeze concurs de admitere au depus dosarul de evaluare la ARACIS. Iar cele care nu au depus dosarele, cum sunt cele şase universităţi autorizate provizoriu, nu ştiu ce aşteptări ar fi putut avea, dacă nici măcar nu vrei să te evaluezi.

Câţi studenţi sunt înrolaţi în aceste programe aflate în lichidare?

Nu există studenţi afectaţi, să ne înţelegem foarte bine. Ei îşi termină programele.

Dar trebuie să existe un număr de studenţi care sunt la aceste programe.

Avem număr exact de studenţi, dar n-aş vrea să vorbesc de studenţi pentru că studenţii nu sunt afectaţi. Nu se pune problema. Ceea ce noi am spus este că universităţile nu mai organizează examen de admitere începând cu anul universitar 2013- 2014. Studenţii care sunt înmatriculaţi vor termina aşa cum au început. Universităţile ştiau de multă vreme de lichidarea programele. Şi am întârziat cu hotărârea de guvern tot la solicitarea universităţilor, pentru că în afară de cele 183 de specilizări, mai sunt şi alte specializări care au intrat în actul normativ la solicitarea universităţilor, este un proces care continuă.

Dar unde se va da licenţa?

Acolo unde există acreditare, se va da la universitatea respectivă. La cele care au autorizare provizorie  şi nu au dreptul să dea licenţă,  licenţa se va da ca şi până acum la o universitate acreditată, aşa cum spune legea. De exemplu, la Universitatea Bucureşti există un program la matematică. A fost decizia universităţii de a închide acest program. Sunt multe programe care nu au studenţi. De exemplu, la Politehnica Bucureşti, sunt  programe care nu au  studenţi de foarte mulţi ani, era prins în hotărârea de guvern de foarte mulţi ani.

De fapt, au intrat în lichidare pentru că nu au studenţi?

Da. Unele nu au studenţi. Dar pe de altă parte este un avantaj pentru candidaţi care vor stii ce programe nu sunt autorizate. Cel mai important pentru noi este calitatea sistemului de educaţie.

De ce au intrat cele patru universităţi în lichidare?

Toate au probleme. Ba că nu au un număr suficient de cadre didactice, ba că nu au bază materială prevăzută de lege. Vreau să fie foarte bine înţeles că ceea ce facem noi acum nu este o revoluţie nici pe departe, ci este o măsură de protecţie a studentilor.

Ştim ce s-a întâmplat în 2009, când plecând de la acelaşi nomenclator anual al programelor s-a iscat un adevărat scandal cu învăţământul la distanţă.

Dar nu se pune problema. Sunt situaţii diferite.

Ce se va întâmpla cu profersorii care predau la aceste programe  intrate în lichidare?

Am întrebat universităţile şi nu am o informaţie despre anumite probleme sociale. Există norme pentru aceşti porfesori la alte catedre. Doar  la cele şase universităţi care nu au nici măcar un program de studu acreditat nu vor mai fi locuri pentru profesori.

Cât va mai valora o diplomă obţinută de un student la un astfel de program care intra în lichidare?

Printre aceste programe există şi unele care nu au primit încrederea din partea ARACIS-ului. Dar foarte multe dintre programe au intrat în lichidare ca urmare a nesolicitării de către studenţi. Şi atunci, ca student am urmat o formă de învăţământ la o universitate bună sau mai puţin bună, în sensul de prestigioasă, şi programul s-a desfiinţat, dar nu neapărat din vina mea sau pentru că nu a fost bun. Eu cred că diplomele nu vor avea o problemă. Dar trebuie să precizez ceva, şi asta este invitaţia pe care o fac către student: săs e uite bine la ce programe se înscriu. Este incorect,  şi nici moral nu e, să poţi să vii după ce ai urmat o specializatre neacreditată sau neautorizată, într-o instituţie neacreditată sau neautorizată, să spui că trebuie să mi se recunoască diploma, când ai toate informaţiile la dispoziţie. Iar din acest an totul este foarte clar.

În urmă cu cinci ani studenţii de la programele desfiinţate tot prin nomenclator au dat ministerul în judecată.

Situaţia nu are nimic în comun cu cea de atunci. Sunt situaţii complet diferite. Acum sunt  universităţi care  n-au îndeplinit condiţiile de calitate, care n-au mai venit la o evaluare de 10 de zile.

Ministerul a avut mii de procese pentru diplomele nerecunoscute. Câte din cele 56.000 de diplome nerecunoscute de la Universitatea Spiru Haret au fost emise până la urmă?

Cam o 1.000 de diplome au fost aprobate până la urmă. Nu au existat sentinţe definitive şi rirevocabile decât pentru vreo 1.000 de studenţi.

Şi ce costuri au fost pentru procesele studenţilor?

Pot să vă spun că zilele acestea semnăm cheltuieli de judecată de 4,32 lei sau 2, 98 lei. Marea majoritate a cheltuielilor sunt de ordinul acesta.

Şi câte procese sunt în total?

Sunt multe. Sunt de ordimul miilor.

Exista o propunere ca fiecare universitate să emită diplomele pe care să existe numai ştampila proprie, fără girul Ministerului Educaţiei. V-aţi gândit să luaţi în considerare o astfel de propunere?

Este în analiza acum. Dar acest lucru nu poate fi adoptat  ca o decizie exclusiv a ministerului. Pe de o parte,  pentru că trebuie schimbată legea, deci trebuie aprobată prin Parlament. În al doilea rând, trebuie să avem o discuţie la nivelul Comisiei Europene, pentru ca noi vorbim de recunoaşterea diplomelor. Ori sistemul nostru  este notificat cu recunoaşterea diplomelor de către minister. Iar noi trebuie să notificăm la rândul nostru această schimbare la Comisia Europeană. Şi acest lucru se face într-un proces de negociere.

Ati început negocierea?

Am început dialogul. Să vedem dacă acest lucru este acceptat la nivelul Comisiei Europene.

România nu ar fi prima ţara care ar adopta un astfel de sistem.

Da, dar nu există foarte multe ţări în care diplomele plecate din ţara respectivă au probleme şi sunt cetăţeni care nu au urmat cursurile respectivelor universităţi, dar au primit diplome. Cum sunt celebrele cazuri de la medicină din România. În acest moment, România are nişte probleme pe care trebuie să şi le rezolve şi să fie atentă cum gestionează acest lucru. Nu putem să ne permitem să nu dialogăm cu reprezentanţii Comisiei Europene pe acest subiect, astfel încât să nu putem în pericol recunoaşterea diplomelor.

Clasificarea universităţilor începută acum doi ani a fost suspendată. Când vom avea o clasificare?

Anul acest am început dialogul cu rectorii şi vom continua acest dialog pentru a pune la punct o metodologe foarte clară, care să nu fie contestată. Marea problema a vechii clasificări a fost lipsa de transparenţă, că s-au aflat criteriile ulterior, nimeni nu a ştiut nimic. Acum vrem să facem o clasificare care să fie cât mai puţin contestată. Nu toate universităţile au programele de studii excepţionale, sunt unele mai bune, altele mai puţin bune. Tocmai de asta trebuie făcută o analiză. Trebuie să vedem dacă putem compara cu aceiaşi termeni şi medicina şi arhitecura şi artele plastic. E o discutie şi la nivelul Uniunii Europene. „EU multiranking” este un mecanism propus preşidenţiei franceze şi pus acum la dispoziţie de către doamna Vassilou , dar care déjà este contestat. Nici la nivel european nu s-a gasit un mecanism de clasificare al universităţilor. Topul Shanghai are contestaţiile lui. Universităţile americane au topurile lor.

Şi noi trebuie să identificăm un mecanism pentru clasificarea universităţilor. N-aş vrea să pronunţ acum  criteriile pentru că sunt în dezbatere, dar nu cred că e nevoie de un singur criteriu.

Care ar fi totuşi un criteriu important, fără de care nu s-ar putea face această ierahizare a universităţilor?

Cercetarea e foarte important, capacitatea universitatilor de ancorare în economic, capacitatea universităţilor de a furniza oameni care să fie preluaţi cât mai repede în mediul economic. Sunt mai multe criterii.

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/interviu-cu-mircea-miclea-incompetenta-se-ascunde-sub-diplome-universitare-307920.html

Interviu cu Mircea Miclea: Incompetenţa se ascunde sub diplome universitare

Andreea Pora: Spuneaţi că problema majoră la Bac este lipsa de performanţă, nu frauda. Care este legătura dintre fraudă şi performanţă?

Mircea Miclea: Problema fundamentală, în evaluările naţionale din acest an, constă în faptul că 1 din 4 elevi nu a trecut examenul de capacitate, deşi era unul uşor, şi 1 din 2 elevi nu a trecut examenul de bacalaureat. Închipuiţi-vă că 1 din 2 avioane s-ar prăbuşi sau că una din 4 maşini s-ar strica în trafic. Aceasta e problema gravă, nu dacă procentul de promovabilitate din acest an e mai corect sau mai puţin corect faţă de anii trecuţi. La noi, însă, o problemă care naşte scandal e mai interesantă decât o problemă importantă. În şcoală, lucrurile se strică pornind de la modul relaxat în care se face notarea la clasă; ea este cea care comunică elevului că poate obţine o notă mare fără să depună un efort pe măsura notei respective. Uitaţi-vă în toţi aceşti ani, indiferent care dintre ei, şi constataţi o diferenţă majoră între notele pe care le obţin la clasă elevii şi notele pe care le obţin la bacalaureat sau la examenul de capacitate. Acolo, nu în teoria că se poate frauda examenul de bacalaureat sau de capacitate, au început să apară problemele. Deci, actualul mod de evaluare la clasă are două mari probleme: 1) este excesiv de subiectiv, pentru că nu există standarde naţionale de notare, adică nu e niciunde definit ce înseamnă 7, ce înseamnă 8, astfel încât 7 de la un liceu de primă mână să fie echivalent cu cel de la un liceu de periferie; 2) notarea este excesiv de indulgentă, ceea ce creează elevilor iluzia că ştiu mai mult decât ştiu. Sigur că profesorii dau aceste note mari şi ca să-şi ascundă propria lor lipsă de performanţă didactică, iar elevii şi părinţii tac complice, pentru că sunt şi ei mulţumiţi. Această notare exagerat de pozitivă nu-ţi dă feedback-ul că trebuie să munceşti mai mult şi te trezeşti la examenul de capacitate sau de bacalaureat că, de fapt, cunoştinţele tale sunt mult deficitare. Aşadar, din modul în care se face notarea, pe parcursul gimnaziului şi pe parcursul liceului, apare ideea că examenele acestea pot fi fraudate prin complicitate cu profesorii şi că, oricum, nota nu trebuie să aibă acoperire prin cunoştinţe. Corupţia de la Bac e doar vârful aisbergului.

Andreea Pora: Ce spuneţi ar presupune o reformă a întregului sistem. Aduceţi-vă aminte ce scandal a fost atunci când s-a propus ca profesorii să fie plătiţi după performanţă sau ca şcolile să ia bani în funcţie de performanţă.

Mircea Miclea: Din păcate, nu există, acum, în sistemul de educaţie, mă refer la cadrele didactice, masa critică pentru a face reformă. Ce se poate face totuşi? Sunt câteva lucruri: se pot face standarde naţionale de notare şi e clar că ne trebuie cineva, un premier, un lider politic suficient de curajos, de carismatic şi de puternic ca să ia o decizie corectă, dar împotriva majorităţii. Decizia de a finanţa şcolile şi profesorii în funcţie de performanţe nu va fi una populară.

Andreea Pora: Băsescu şi Funeriu nu au fost astfel de lideri?

Mircea Miclea: Băsescu ar fi avut curajul, dar nu putea pentru că nu era parte a Executivului. Funeriu a fost parte a Executivului, dar nu a avut curaj.

Citiţi continuarea în Revista 22.