PREUNIVERSITAR

Federaţia Asociaţiilor de Părinţi cere denunţarea tuturor cazurilor de strângere de bani în şcoli

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) cere demascarea practicilor privind colecta de bani din şcoli şi susţine că va păstra confidenţială identitatea părinţilor care sesizează situaţii de acest fel, prin care se încalcă legea. Şi inspectoratul şcolar cere părinţilor să reclame aceste cazuri.

„Facem apel la toţi părinţii, indiferent dacă sunt sau nu în asociaţia noastră, să nu mai tolereze aceste practici privind colecta de bani pentru cadouri. Este timpul să oprim acest fenomen, care ia amploare de la an la an. De aceea, rog orice părinte care va fi obligat să dea bani la şcoală să ne anunţe. Promitem confidenţialitate legat de numele respectivului părinte, iar noi, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, vom sesia Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, dar nu vom expune părinţii sau copii la posibile presiuni”, a declarat pentru Mediafax preşedintele FNAP-IP, Mihaela Gună. Gună nu ştie dacă mama care a filmat-o pe învăţătoarea de la Şcoala nr. 10 din Capitală, când cerea bani mai mulţi pentru cadouri de sărbători, a fost exclusă din comitetul de părinţi, dar în acest caz o vor susţine. „Noi susţinem acţiunile părinţilor, iar dacă mămica respectivă a fost exclusă din comitetul de părinţi sau dintr-o organizaţie de părinţi o rugăm să ne anunţe şi vom analiza situaţia. Revin cu apelul către părinţi să nu ezite a ne sesiza orice neregulă din şcoală şi o felicităm pe acea mamă care a avut curajul să demaşte situaţia de la Şcoala 10”, a conchis Gună. Inspectoratul cere părinţilor să reclame astfel de cazuri Un apel simular a fost făcut şi de către inspectorul general al Inspectoratului Şolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Constantin Trăistaru, care a cerut prăinţilor să sesizeze orice solicitare de bani pentru cadouri sau alte neregului întâlnite în şcolile Capitalei. Inspectoratul va finaliza cel mai târziu joi raportul privind situaţia de la Şcoala nr. 10, unde un părinte a reclamat o învăţătoare pentru că cerea bani pentru cadourile ce urmau să fie oferite de sărbători conducerii unităţii şi altor angajaţi. „Vorbim de cel mai târziu joi, dar nu exclud ca, în cazul în care vom avea deja toate interviurile încheiate, raportul să fie gata chiar şi mâine (miercuri, n.r.)”, a declarat inspectorul Constantin Trăistaru, citat de Mediafax. Potrivit inspectorului general, echipa de control a ISMB discută cu profesorii şi cu părinţii despre incident, analizează dacă a fost respectat regulamentul şcolar, dar, mai ales, dacă colecta de bani pentru cadouri era un fenomen sau a fost un incident sporadic. „Vom urmări să vedem dacă acest tip de colectă de bani pentru cadouri de sărbători este un caz izolat sau un fenomen obişnuit. De aceea avem nevoie de declaraţiile părinţilor, dar şi ale profesorilor. De asemenea, este important să analizăm regulamentul şcolar de ordine interioară, sa vedem dacă există specificat ceva cu privire la colectele de bani”, a mai spus inspectorul general şcolar. Caz sesizat de Crăciun Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti s-a autosesizat, la sfârşitul anului trecut, în cazul unei învăţătoare de la Şcoala nr. 10, care ar fi cerut părinţilor bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajaţi ai unităţii. O comisie a Inspectoratului Şcolar a ajuns, luni dimineaţă, la Şcoala nr. 10 din Capitală unde o învăţătoare este acuzată că ar fi cerut bani părinţilor pentru cadouri de Crăciun. Ancheta în acest caz a fost declanşată după ce în mass-media a apărut o înregistrare video de la o şedinţă cu părinţii în care aceasta se arată indignată de sumele mici strânse de părinţi pentru cadourile de Crăciun, care ar fi trebuit să ajungă la angajaţii şcolii. Ei vor verifica ”în ansamblu dacă există astfel de politici de colectare a fondurilor pentru sărbătorile de Crăciun la nivelul întregii şcoli”, a declarat pentru adevarul.ro inspectorul Martian Banu, purtător de cuvânt la ISMB.   Învăţătoarea, anchetată de consiliul de administraţie al şcolii   Acesta a explicat că ”cercetarea principală”, legată de faptele surprinse de părinţi cu o cameră ascunsă, în care o învăţătoare le cerea acestora mai mulţi bani pentru cadourile de Crăciun, este de competenţa comisiei stabilite de consiliul de administraţie al şcolii, comisie care începe tot luni ancheta. Ştefan Pacearcă, inspector scolar pentru învăţământul primar, a declarat că reprezentanţii Inspectoratului vor avea discuţii cu învăţătoarea Dana Blându, cu colegii acesteia şi cu directoarele şcolii, dar şi cu părinţii elevilor. El a precizat că, deocamdată, nimeni nu a fost suspendat. Învăţătoarea a făcut luni dimineaţă primele declaraţii de la izbucnirea scandalului. „O să dau toate declaraţiile în faţa autorităţilor competente”, le-a spus ea jurnaliştilor. Acuzaţiile la adresa învăţătoarei vor fi verificate de asemenea şi de procurori, după ce ISMB a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 în data de 30 decembrie 2013. Potrivit reprezentanţilor Parchetului, dosarul a fost trimis spre anchetă poliţiştilor.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Protest faţă de desfiinţarea singurei Biblioteci Pedagogice Naţionale

În jur de 50 de bibliotecari şi studenţi la Litere din Capitală au protestat marţi în faţa actualului sediu al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C.Petrescu”, de lângă Parcul Cişmigiu, cerând guvernanţilor să anuleze transformarea instituţiei cu o tradiţie de 133 de ani într-o secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, aşa cum prevede ordonanţa Ministerului Educaţiei din decembrie 2013. Asociaţia Bibliotecarilor din România, alături de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi de Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României, au protestat faţă de decizia de încetare a activităţii Bibliotecii Pedagogice Naţionale (BPN) „I.C. Petrescu” şi cer Guvernului României să revină asupra acestui act anticultural şi antinaţional. La protest s-au alăturat şi studenţii de la Litere din Capitală. Aceştia susţin că prin Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Legii Educaţiei din data de 23 decembrie 2013, Ministerul Educaţiei a decis ca singura bibiotecă pedagogică din ţară să devină secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, pe motiv că ”imobilul în care biblioteca funcţionează a fost retrocedat”. Însă, bibliotecarii atrag atenţia că ”instituţia se află într-un mare pericol de a pierde fondul de cărţi şi locurile de muncă ale salariaţilor”, acestea fiind de altfel principalele lor nemulţumiri. ”Prin această Ordonanţă de Urgenţă, de fapt, se desfiinţează cea mai importantă bibliotecă pedagogică românească, iar consecinţele pentru învăţământul românesc sunt dezastruoase”, se arată în documentul de protest postat pe pagina Asociaţiei Bibliotecarilor din România. Protest faţă de desfiinţarea singurei Biblioteci Pedagogice Naţionale, în Capitală

Conducerea bibliotecii, care a avut de altfel o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei după protest, se teme că această mutare, care ar însemna transformarea instituţiei într-o secţie de pedagogie a Bibliotecii Centrale Universitare, ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulţi angajaţi. ”Această bibliotecă are rolul fundamental de a forma elevii, dar şi viitorii profesori şi pe cei care vor să se specializeze în continuare, deci nu ar trebui desfiinţată”, este de părere Iurie Pripă, redactor la BPN  „I.C. Petrescu”, prezent la protestul de marţi. ”Biblioteca Naţională Pedagogică nu este o simplă colecţie specializată, ci, conform art. 36 din Legea Bibliotecilor, ea are funcţii naţionale unice la nivelul întregului sistem de biblioteci şcolare, fiind cea care asigură „îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare” şi unul dintre actorii principali în programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal”, mai arată bibliotecarii. ”În întreaga sa istorie, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a sprijinit necontenitformarea şi perfecţionarea profesorilor din învăţământul gimnazial şi liceal. Păstrând proporţiile, această bibliotecă este tot atât de importantă pentru ţara noastră ca şi Biblioteca Academiei Române”, adaugă ei. Ei susţin că Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti nu poate prelua mai mult de 50.000 de volume din cele 450.000 câte deţine în prezent Biblioteca Pedagogică Naţională, din cauza spaţiului insuficient, fără a mai ţine seama că ea însăşi are nevoie de un spaţiu de creştere pentru achiziţiile viitoare. ”Ce se întâmplă cu restul de 400.000 de volume? Nimeni nu a realizat un studiu de impact al acestui demers. Nimeni nu a analizat la BCU Bucureşti spaţiile pentru a vedea dacă colecţiile Bibliotecii Pedagogice îşi găsesc loc în această bibliotecă. Se uită apoi şi faptul că BCU este o bibliotecă universitară cu o anumită destinaţie şi cu o anumită structură a colecţiilor, ca şi în alte state europene. Totul însă s-a făcut din birou, fără cunoaşterea şi analizarea situaţiei din teren. Nu au fost consultaţi nici specialiştii din domeniul pedagogiei, nici facultăţile de ştiinţe ale educaţiei, nici asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor din România”, atrag atenţia aceştia. Imobil retrocedat din 2006 Bibliotecarii mai spun că ”se ştie de mai mulţi ani că imobilul este retrocedat – încă din anul 2006 -, iar proprietarii erau dispuşi să-l vândă”, deci ministerul ar fi avut timp să rezolve această problemă a spaţiului. ”Ne exprimăm convingerea că alte instituţii ale statului, începând cu Ministerul Culturii şi sfârşind cu Primăria Municipiului Bucureşti, au disponibilitatea să ofere sprijinul lor pentru găsirea unui sediu, fără a se ajunge la soluţia extremă, aceea de a se distruge cea mai importantă bibliotecă pedagogică a ţării pentru edificarea căreia şi-au adus contribuţia generaţii întregi de mari pedagogi români”, sunt de părere aceştia. ”De curând, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C.Petrescu” a sărbătorit 133 de ani de existenţă. De la 1880, data înfiinţării sale, şi până astăzi, biblioteca şi-a dezvoltat colecţiile în domeniul ştiinţelor educaţiei, cuprinzând întreaga literatură pedagogică naţională şi o valoroasă literatură străină. În colecţiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituţii din trecut ca Şcoala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Şcoalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiţi pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc”, au mai spus ei. Lipsa bibliotecilor şi rezultatele slabe la Bac Bibliotecarii atrag atenţia asupra faptului că există o legătură între ”procentul de promovabilitate la bacalaureat scăzut” şi ”desfiinţarea a zeci de biblioteci şcolare, iar cele rămase încă nu au primit nicio finanţare, în ultimii cinci ani, pentru achiziţia de cărţi”. ”Desfiinţarea celei mai importante biblioteci pedagogice, loc tradiţional de informare şi documentare al cadrelor didactice din întreaga ţară, desăvârşeşte această operă de dărâmare a unuia dintre pilonii de susţinere a învăţământului românesc”, se mai arată în manifestul lor.

Sursa: Adevarul.ro

Afară cu părinţii care nu dau şpagă!

Nu dai plicul la înscriere, nu dai cadouri de sute de lei pentru învăţătoare, nu cumperi de cel puţin aceeaşi valoare daruri pentru directori şi profesorii de la orele opţionale… Clar e ceva în neregulă cu tine. Mama care a înregistrat şi furnizat presei înregistrarea cu învăţătoarea Dana Blandu cerând cadouri mai scumpe a fost discret exclusă din comitetul de părinţi. Ce, credea că poate da lecţii de corectitudine întregii ţări? Că poate da exemplu de atitudine, să le vină apoi idei şi altora? Dacă ai principii, ieşi afară din această şcoală, doamnă! Aici este un sistem bine pus la punct, de ani de zile, pe principiul împărţirii. Tablei împărţirii. Fondul pentru cadourile de Crăciun se împărţea, de exemplu, la vreo 17 persoane. De unde au apărut aceşti părinţi cu principii în sistemul nostru balcanic de învăţământ? Cine a primit în şcoli copii ai căror părinţi nu dau şpagă? Serios, cum au trecut, la înscriere, de proba circumscripţiei? Sute de părinţi din acea şcoală, la fel ca la orice altă şcoală considerată bună, s-au asigurat din vară că vor fi primiţi, cu speranţa unei bune educaţii. Apoi au investit în dotările clasei, ale şcolii. Iar asigurarea şi investiţiile au costat mai mult decât cadoul de Crăciun, aşa că… de ce să ne supărăm pentru 200 de lei?! Că doar nu a cerut doamna nici 100 de euro (ca la şcoala 11) şi nici să i se plătească leasingul maşinii. Ceilalţi părinţi vor să rămână în şcoală şi o merită. Pentru că au cumpărat „pachetul” de care amintea soţul învăţătoarei Dana Blandu.  Este de la sine înţeles că mama cu principii nu îşi mai poate aduce copilul la şcoala Maria Rosetti. L-ar putea muta, desigur, la o altă clasă pregătitoare. Dar copilul ei s-ar întâlni oricum cu directoarele, secretara, bibliotecara, informaticiana şi ceilalţi angajaţi ai şcolii cărora nu a fost de acord să le ia cadouri. Într-un fel sau altul, aceştia vor vedea că este „sărac în suflet”, exact aşa cum spunea învăţătoarea că vor fi copiii care nu oferă cât trebuie. Am văzut cu ochii mei cum cadre didactice dedicate meseriei şi copiilor erau puse la punct de părinţii care ştiau mai bine ce e de făcut: strângeau bani şi împărţeau cadourile, în faţa tuturor, astfel încât să nu poată fi refuzate. Când un cadru didactic primeşte cadoul de faţă cu directorul sau un alt coleg, nu poate refuza, nu? Ce impresie ar face?  Indiferent că este vorba despre părinţi care nu dau şpagă sau despre învăţătoare care nu solicită cadouri, cu toţii trebuie daţi afară din sistemul nostru balcanic! În felul acesta, vor fi obligaţi să meargă într-unul mai bun!

Sursa: Adevarul.ro

A început distribuirea merelor în şcolile din Maramureş

Din prima zi de şcoală a anului 2014 a început distribuţia merelor  în cadrul programului „Mărul în şcoli”. Aproximativ 52.000 de elevi din clasele 0-VIII vor beneficia de fructe, patru din cele cinci firme câştigătoare urmând să distribuie mere de producţie românească, în timp ce una dintre ele va distribui mere de import din Polonia. Elevii maramureşeni vor beneficia din nou de programul  „Mărul în şcoli”. Distribuţia fructelor a început încă din prima zi de şcoală a anului 2014, urmând ca unităţile de învăţământ să se aprovizioneze cu mere bisăptămânal, în conformitate cu o schemă de distribuţie întocmită în funcţie de distanţa faţă de punctul de depozitare.

Firmele câştigătoare la licitaţie sunt: Lotul 1 – zona Vadu Izei – Sighetu Marmaţiei – S.C.Pitiritean Lotul 2 – zona Borşa – Vişeu – S.C.Nutrivet Lotul 3 – zona Târgu Lăpuş – S.C.Rosario Lotul 4 – zona Baia Mare – S.C.Marmalus Lotul 5 – zona Şomcuta – Seini – S.C. Prioritar Impex – Hunedoara

Programul a fost implementat pentru prima dată în anul şcolar 2009-2010. Pentru anul în curs au fost alocaţi aproximativ 61.000 de lei acestui program, distribuirea gratuită de mere făcându-se în limita valorii zilnice de 0,37 lei/elev.

Sursa: Adevarul.ro

Mere gratuite pentru elevii din Sălaj

Consiliul Judeţean Sălaj a finalizat luna trecută procedurile de licitaţie publică privind încheierea contractelor de furnizare a fructelor proaspete în şcoli  pentru elevii din clasele I-VIII, iar de săptămâna aceasta ei vor primi, zilnic, câte un măr. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, licitaţiile au fost adjudecate de către SC ZAD TIARA SRL Arad şi SC Pomicola SRL Zalău, firme cu care Consiliul Judeţean Sălaj a semnat contracte de furnizare a fructelor proaspete în şcoli. Conform contractelor, cele două firme vor furniza săptămânal, începând cu săptămâna în curs, pentru un număr de 85 de zile de şcolarizare, mere cu greutatea minimă de 100 grame/ bucată, în fiecare unitate şcolară gimnazială din judeţul Sălaj. Merele livrate săptămânal vor fi distribuite elevilor zilnic.   „Merele trebuie să fie întregi, sănătoase, spălate, curate, fără materii străine vizibile, fără urme de atacuri de boli şi dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros sau gust străin, să reziste la transport şi manipulare”, precizează purtătorul de cuvânt, Sebastian Olaru.   Valoarea totală a contractelor este de 376.259,47 lei fără TVA, pentru un număr de 20.897 beneficiari.

Sursa: Adevarul.ro

Unirea Principatelor prin ochii elevilor. Concurs de artă platică şi eseu la Casa Mureşenilor

Concursul, adresat elevilor de şcoală generală şi liceu din judeţul Braşov şi cuprinde două secţiuni: artă plastică (grafică, pictură, machete etc.) şi eseu/reportaj (maxim 2 pagini) având la temă Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859. Elevii înscrişi în concurs pot forma echipe de maxim 2 persoane şi vor achita o taxă de participare de 2 lei/elev. Premiile în bani alături de diplome şi cărţi sunt oferite de Consiliul Judeţean Braşov, Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi sponsorii muzeului. Înscrierea la concurs se va face până în data de 22.01.2014, ora 1600, specificând următoarele date: nume şi prenume, telefon, şcoala, clasa, adresa e-mail. Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc în data de 24 ianuarie 2014, la ora 1200, la sediul muzeului în Piaţa Sfatului nr. 25. Persoană de contact pentru informaţii suplimentare: prof. Ovidiu Savu la tel. 0268-477864 sau pe e-mail: ovidelsa@yahoo.com.

Sursa: Adevarul.ro

Federația Asociațiilor de Părinți face apel la toți părinții să denunțe colecta de bani în școli

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) cere demascarea practicilor privind colecta de bani din școli și promite ca va păstra confidențialitatea privind identitatea părinților care sesizează situații de acest fel. „Facem apel la toți părinții, indiferent dacă sunt sau nu în asociația noastră, să nu mai tolereze aceste practici privind colecta de bani pentru cadouri. Este timpul să oprim acest fenomen, care ia amploare de la an la an. De aceea, rog orice părinte care va fi obligat să dea bani la școală să ne anunțe. Promitem confidențialitate legat de numele respectivului părinte, iar noi, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, vom sesiza Inspectoratul Școlar al Municipiului București, dar nu vom expune părinții sau copiii la posibile presiuni”, a declarat pentru MEDIAFAX președintele FNAP-IP, Mihaela Gună. Întrebată dacă are cunoștință despre faptul că mama unui elev de la Școala nr. 10 din Capitală, care a filmat o învățătoare care cerea bani pentru cadouri de sărbători, a fost exclusă din comitetul de părinți, după cum s-a vehiculat în mediul online, Gună a spus că nu știe, dar se va interesa despre această situație. „Noi suținem acțiunile părinților, iar dacă mămica respectivă a fost exclusă din comitetul de părinți sau dintr-o organizație de părinți o rugăm să ne anunțe și vom analiza situația. Revin cu apelul către părinți să nu ezite a ne sesiza orice neregulă din școală și o felicităm pe acea mamă care a avut curajul să demaște situația de la Școala 10”, a conchis Gună. Un apel similar a fost făcut și de către inspectorul general al Inspectoratului Șolar al Municipiului București (ISMB), Constantin Trăistaru care a cerut părinților să sesizeze orice solicitare de bani pentru cadouri sau alte nereguli întâlnite în școlile Capitalei. Inspectoratul Școlar al Municipiului București s-a autosesizat, la sfârșitul anului trecut, în cazul unei învățătoare de la Școala nr. 10, care ar fi cerut părinților bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajați ai unității. Învățătoarea apare cerând bani părinților, într-o înregistrare video, care a fost realizată de mama unui elev. ISMB a sesizat, în 30 decembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în legătură cu presupuse fapte penale săvârșite de învățătoarea Dana Blându, de la Școala nr. 10 din Capitală. Echipa Inspectoratului Școlar al Municipiului București a început, luni, o analiză la Școala nr. 10. În paralel, la nivelul unității de învățământ se desfășoară o anchetă internă, comisia de cercetare fiind desemnată luni de către Consiliul de Administrație al școlii. Reprezentanții ISMB au precizat, pentru MEDIAFAX, că aspectele penale în acest caz vor fi analizate de către Parchet, iar cele administrative, de către unitatea de învățământ. Constantin Trăistaru a spus că, dacă se dovedește că învățătoarea este vinovată, ea riscă sancțiunea maximă a excluderii din învățământ. Potrivit discuției dintre învățătoare și părinți, surprinsă în înregistrarea video postată pe YouTube, cadrul didactic le reproșează părinților că nu au strâns suficienți bani de cadouri: „Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine. Atât vă reprezintă? Nu sunteți cartofi, nu sunteți oi să vă învăț!”.

Sursa: Curentul.ro

Interogatoriul părinţilor umiliţi de dascăli: „La clasele primare, învăţătoarele taie şi spânzură. Oamenii sunt obedienţi”

Inspectorii şcolari au continuat şi ieri seria investigaţiilor la cea mai controversată şcoală a momentului. Pistele duc la concluzia că părinţii „rostogolesc” bulgărele şpăgii împinşi de conducerea şcolii. A doua zi de anchetă la Şcoala „Maria Rosetti” din Bucureşti, unde predă Dana Blându, învăţătoarea filmată în timp ce le cerea părinţilor şpagă a fost dedicată, ieri, discuţiilor cu părinţii copiilor de la alte clase. De la ora 18.00, părinţii s-au perindat în grupuri de câte doi-trei prin faţa comisiei de anchetă de la Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi au povestit cap-coadă prin ce metode reuşesc dascălii să scoată de la ei zeci de mii de euro pe an. De departe cel mai înverşunat martor a fost tatăl unei fetiţe de clasa a doua, care a încercat să le smulgă inspectorilor promisiunea că vor lua măsuri dure. „Am cerut să fie de faţă învăţătoarea fiicei mele şi directoarea şcolii, însă mi s-a spus că restul părinţilor se vor intimida şi nu vor mai vorbi”, povesteşte M. V. care a „spart gheaţa” la interogatoriu. Părinţii nu se dezvaţă să dea şpagă Capul întregii operaţiuni, crede acesta, este directoarea, care le dă undă verde învăţătoarelor pentru a strânge de două ori pe an fondul şcolii. Părinţii nu primesc niciodată chitanţă, iar când îndrăznesc să pună întrebări, sunt duşi cu vorba. „Am întrebat cum se cheltuieşte fondul şcolii, şi mi-a spus că pentru deratizare, ori aia o plăteşte primăria”, arată bărbatul. În 2012, acesta a mers cu jalba- n proţap la secretarul de stat din ministerul Educaţiei, Liliana Preoteasa, dar în afara unui răspuns unde se menţiona că se vor lua „măsuri legale”, lucrurile au rămas neschimbate. Presaţi să îşi ducă copiii la after-school După zeci de cazuri descoperite în şcolile din ţară, însuşi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a etichetat fondul şcolii drept evaziune fiscală. Situaţia este perpetuată însă chiar de părinţi. „Mai ales la clasele primare, învăţătoarele taie şi spânzură. Oamenii sunt extrem de obedienţi”, mai spune tatăl elevei. Acesta crede că plângerea înaintată de inspectorii şcolari Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 este doar o „cacealma” făcută de ochii presei, iar adevăraţii vinovaţi vor scăpa basma curată: „Probabil că vor concedia cel mult o femeie de serviciu, pe motiv că nu a şters pânzele de păianjen din clase”. Din mărturiile părinţilor reiese că şi alte învăţătoare s-au „molipsit” de practicile Danei Blându. „Dacă pe vremuri erau presiuni ca elevii să vină la meditaţii, acum sunt obligaţi să vină la diverse after-school-uri unde predau ele, chiar dacă au bunici care să facă temele cu ei. În medie, preţul ajunge cam la o mie de lei pe lună”, povesteşte un bunic. Părinţii, chemaţi să lupte împotriva „fl agelului” mitei în şcoli Scandalul iscat la Şcoala „Maria Rosetti” din Capitală a determinat Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) să ceară demascarea practicilor privind colecta de bani din şcoli. „Este timpul să oprim acest fenomen, care ia amploare de la an la an. De aceea, rog orice părinte care va fi obligat să dea bani la şcoală să ne anunţe. Promitem confidenţialitate legat de numele respectivului părinte”, a declarat Mihaela Gună, preşedintele FNAP-IP. Un apel similar a făcut şi Constantin Trăistaru, inspectorul general al Inspectoratului Şolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), care a cerut părinţilor să sesizeze cazurile de fraudă în şcoli. Pedepse modeste pentru dascălii-problemă. Şpăgara de la D. Bolintineanu predă în continuare Neîncrederea părinţilor faţă de anchetele realizate de inspectorii şcolari e pe deplin justificată, dacă ne uităm la sancţiunile primite recent de către profesorii corupţi sau abuzivi. Costica Vărzaru, spre exemplu, directoare la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti, acolo unde a izbucnit astă-vară cel mai mare scandal de mită din istoria Bacalaureatului, le predă elevilor chimia în continuare. „Este cercetată penal în stare de libertate şi până se va da o decizie finală, legea îi permite să rămână în funcţie”, ne-a explicat Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Soarta i-a surâs şi învăţătoarei de la Şcoala Nr.113 din Capitală, care anul trecut, şi-a obligat unul dintre elevi să stea zile în şir singur într-o bancă, cu spatele la clasă şi faţa la perete, colegii fiind însărcinaţi cu rolul de „gardieni”. „A fost mutată disciplinar la un club de copii, unde desfăşoară activităţi extraşcolare de recreere. Nu mai predă în învăţământul primar, deci nu mai reprezintă un pericol pentru elevi”, mai arată Banu. Excepţie de la regulă face Veronica Bereanda (foto) ,învățătoarea de la Liceul „Nicolae Iorga” din Bucureşti, înregistrată în timp ce ţipa la elevi, folosind ameninţări precum „Te arunc pe geam”. Aceasta a fost destituită din funcţie prin intervenţia ministrului Educaţiei, după ce colegii de breaslă o sancţionaseră cu 15% din salariu.

Sursa: Evz.ro

 

Personalul didactic auxiliar va putea deconta banii pentru transport

Dacă până acum doar profesorii şi învăţătorii primeau bani de navetă, acum şi personalul didactic auxiliar va beneficia de aceste facilităţi. Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, astăzi, o lege care introduce noile prevederi. Legea Educaţiei Naţionale prevedea posibilitatea decontării cheltuielilor pentru navetă numai pentru cadrele didactice. Prin modificarea articolului 105, li se dă posbilitatea şi secretarelor, bibliotecarelor şi altor categorii de personal didactic să se bucure de aceste facilităţi. Personalul navetist poate deconta contravaloarea a 7,5 litri de benzină la 100 de kilometri parcurşi, dacă transportul se face cu autoturismul personal, sau cheltuielile pe mijloacele de transport în comun.

Sursa: Evz.ro

 

PRIMA zi de anchetă la „CUIBUL MITEI”. „E o competiţie între ÎNVĂȚĂTOARE. Care ia ȘPAGĂ mai MARE”

„Judecata” învăţătoarei şpăgare a debutat, ieri, cu dreptul. Inspectorii şcolari au descoperit că părinţii le plătesc dascălilor până şi benzina. După aproape două săptămâni de la difuzarea înregistrării video în care îi numea pe părinţii elevilor săi „cartofi” şi le cerea cadouri de sute de euro, învăţătoarea Dana Blându de la Şcoala „Maria Rosetti” din Capitală a dat, ieri, piept cu inspectorii şcolari veniţi să o ancheteze. Concurenţă între dascălii ţinuţi în puf „Nu am cerut bani pentru cadouri”, a fost singura declaraţie a dascălului, proaspăt întors din vacanţa de iarnă, înainte să intre la un interogatoriu de câteva ore. Ziua de ieri nu a fost uşoară nici pentru părinţii elevilor. Copiii, care au primit „vizita” Jandarmeriei, dar şi pe a Poliţiei, au avut voie să părăsească şcoala doar unul câte unul, printr-o poartă întredeschisă, ca să nu „răsufle” vreun detaliu către presă. „Parcă suntem la vorbitor”, glumeşte de pe margine, o mămică. Vizibil deranjaţi de haosul creat, alţi părinţi au început să „dea din casă”. Părerile sunt unanime: cazul Danei Blându pare să fie un tipar în şcoală. „Învăţătoarele sunt într-o strânsă compe ti ţie, care ia şpaga mai mare, inclusiv în privinţa sălilor de clasă. Vor perdele şi jaluzele noi odată la doi ani şi cer scaune «directorale», din piele. Părinţii sunt de vină, pentru că le consideră un soi de semizei şi le fac toate poftele, ştiind că pun bazele copiilor lor. Vocea întâi este casiera clasei, cea care strânge banii”, povesteşte un bunic, fost profesor. Acesta este şi motivul pentru care, spune bărbatul, şcoala, iniţial una de cartier, a ajuns să fie numită de „fiţe”, deşi puţini elevi au familii înstărite. O altă mamă, tot cadru didactic, explică de ce şi-a transferat băieţelul de la clasa învăţătoarei anchetate: „L-am mutat anul trecut, în clasa a IV-a, după ce comitetul de părinţi a insistat să dăm la fiecare sărbătoare câte 200-300 de lei. La un moment dat, şi-a adus o valiză ca să care cadourile primite”. Din vorbă în vorbă, ies la iveală şi numele altor dascăli din şcoală care-şi permit tot soiul de „aroganţe” pe banii părinţilor. „Fiica mea este la clasa învăţătoarei Dimulescu, care face zilnic 50 de kilometri dus-întors, până la Corbeanca, pe spinarea părinţilor. Am sesizat inspectoratul şcolar încă din 2012. Mi s-a spus doar că se vor lua măsuri”, se plânge Mihai Vişan, tatăl unei fetiţe de clasa a II-a. Concluziile anchetei vor fi făcute publice până miercuri.

Sursa: Evz.ro

 

Doar o naţiune de loaze îşi urăşte dascălii

N-am să pot vedea niciodată vreo piesă de Caragiale fără să-mi aduc aminte de lectura profesoarei mele de română din Mihai Viteazul. N-am să mă emoţionez vreodată într-un muzeu de istorie fără să-mi aduc aminte cu drag de Moş Mugur, profesorul cel mai iubit dintre toţi. Şi chiar când am să urăsc ceva din toată fiinţa mea, n-am să urăsc mai mult decât am urât matematica, la 18 ani, când era ea sau prietena mea. Fără să pot alege, că aveam examen de admitere! Se vorbeşte mult zilele astea despre profesoara care ar fi pretins un cadou mai frumos la sfârşit de an. Dar nu se vorbeşte deloc despre cadoul urât pe care România îl face în fiecare zi dascălilor ei: Viaţa lor. Da, chiar viaţa lor, aşa cum e ea acum. V-aţi întrebat vreodată care e diferenţa între promisiunea meseriei de profesor şi realitatea ei, cu adevărat? V-aţi gândit vreodată că pentru un copil care îşi iubeşte profesorul şi chiar reuşeşte să ajungă ca el, rezultatul e de cele mai multe ori nefericirea? V-aţi gândit la cum se simte un om căruia, în afară de tot mai puţini dintre elevii lui, aproape nimeni în restul societăţii nu-i acordă respect? V-aţi întrebat cum pleacă acasă în fiecare seară un intelectual al cărui statut de profesor e luat în râs de gloata care nici măcar nu mai are vreun motiv să-şi amintească la ce e bună învăţătura? Gândiţi-va cum e ca în fiecare zi să realizezi că în jurul tău respectul ajunge la loazele cu relaţii şi poziţii nemeritate. Că funcţiile merg la canaliile de partid capabile de orice mizerie. Că banii ajung la analfabeţi. Şi că viitorul nostru, al tuturor, e girat de repetenţi şi impostori. Gândiţi-vă cum e să ştii, ca dascal, câte parale face fiecare dintre cei care au ajuns în posesia acestei ţări. Doar deschizând televizorul şi urmărindu-le gramatica şi ideaţia. Gândiţi-vă cum e să ştii că, orice ai face, respectul majorităţii producătoare de lână (căci ce altceva pot face oile?) va merge la ăştia. La cei care nu ştiu, dar se bat cu pumnii în piept, pentru că doar el nu sună a gol. La elevii cei mai proşti ai naţiunii, dătători dintr-o dată de modele, ctitori de capele, inventatori de tunuri şi ţepe şi loaze care-ţi râd în nas: “Da, bah, n-am avut nevoie de învăţătură! M-am descurcat!” Despre asta e vorba. Nu despre salariul mic şi privatiuni. Ci despre conştiinţa că dimineata, când ajungi la catedra şi ridici capul la copiii tăi (pentru da, pentru un dascăl adevărat chiar sunt copiii LUI), e tot mai greu, cu fiecare zi, să le spui fraza care te-a adus şi pe tine în această meserie: “Dragii mei, şcoala te face cu adevărat om…”

Sursa: Gandul.info

Trăistaru: Ancheta de la Şcoala Maria Rosetti, gata cel mai târziu joi

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) va finaliza cel mai târziu joi raportul privind situaţia de la Şcoala nr. 10, unde un părinte a reclamat o învăţătoare pentru că cerea bani pentru cadourile ce urmau să fie oferite de sărbători conducerii unităţii şi altor angajaţi. „Vorbim de cel mai târziu joi, dar nu exclud ca, în cazul în care vom avea deja toate interviurile încheiate, raportul să fie gata chiar şi mâine (miercuri, n.r.)”, a declarat agenţiei MEDIAFAX, inspectorul general şcolar al Capitalei, Constantin Trăistaru. Potrivit inspectorului general, echipa de contraol a ISMB discută cu profesorii şi cu părinţii despre incident, analizează dacă a fost respectat regulamentul şcolar, dar, mai ales, dacă colecta de bani pentru cadouri era un fenomen sau a fost un incident sporadic. „Vom urmări să vedem dacă acest tip de colectă de bani pentru cadouri de sărbători este un caz izolat sau un fenomen obişnuit. De aceea avem nevoie de declaraţiile părinţilor, dar şi ale profesorilor. De asemenea, este important să analizăm regulamentul şcolar de ordine interioară, sa vedem dacă există specificat ceva cu privire la colectele de bani”, a mai spus inspectorul general şcolar. Mai mult decât atât, Inspectorul general, Constantin Trăistaru a cerut prăinţilor să nu încurajeze astfel de practici, ci să reclame la ISMB ori de câte ori le sunt ceruţi bani pentru cadouri sau pentru alte scopuri. Echipa Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti a început, luni, o analiză la Şcoala nr. 10. În paralel, la nivelul unităţii de învăţământ se desfăşoară o anchetă internă, comisia de cercetare fiind desemnată luni de către Consiliul de Administraţie al şcolii. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti s-a autosesizat, la sfârşitul anului trecut, în cazul unei învăţătoare de la Şcoala nr. 10, care ar fi cerut părinţilor bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajaţi ai unităţii. Cercetările în acest caz au început în 6 ianuarie, întrucât personalul din şcoală a fost liber în vacanţa de sărbători, iar angajaţii nu pot fi chemaţi la serviciu din concediu, conform legii. Totodată, ISMB a sesizat, în 30 decembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în legătură cu presupuse fapte penale săvârşite de învăţătoarea Dana Blându, de la Şcoala nr. 10 din Capitală, acuzată că ar fi cerut părinţilor bani de cadouri. Reprezentanţii ISMB declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că aspectele penale în acest caz vor fi analizate de către Parchet, iar cele administrative, de către unitatea de învăţământ. Inspectorul general şcolar al Capitalei, Constantin Trăistaru, a spus că dacă se dovedeşte că învăţătoarea este vinovată, ea riscă sancţiunea maximă a excluderii din învăţământ. Reprezentanţii ISMB au contactat-o şi pe femeia care a făcut denunţul, mama unui elev de la clasa învăţătoarei, aceasta fiind invitată la discuţii. Ancheta în acest caz a început după ce în presă a fost prezentată o înregistrare video preluată de pe YouTube, în care este surprinsă o discuţie între părinţi şi o învăţătoare de la Şcoala nr. 10 din centrul Capitalei, care cere bani pentru cadourile de sărbători. Părinţii îi reproşează învăţătoarei că le cere prea mulţi bani, aceasta spunând că trebuie să fie oferite cadouri atât secretarei şcolii şi bibliotecarei, cât şi paznicilor şi femeilor de serviciu. Potrivit discuţiei surprinse în înregistrarea video, învăţătoarea le reproşează părinţilor că nu au strâns suficienţi bani de cadouri: „Astea-s cadourile voastre? Am sunat. Mai vine ceva, nu mai vine. Atât vă reprezintă? Nu sunteţi cartofi, nu sunteţi oi să vă învăţ!”. „Eu v-am întrebat: v-aţi organizat? Este în politica românească, balcanică, de sărbători să se ofere. Mi s-a spus că aveţi un buget de 50 de lei la patru oameni. Şi am întrebat cui daţi aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori şi un director. Şi cealaltă directoare are bube? Şi copiii nu salută doctorul, femeile de serviciu?”, le reproşează învăţătoarea părinţilor. Când un părinte spune că deja au dat 200 de lei în 26 noiembrie şi susţine că nu este normal să dea 1.000 de lei că vine Moşul, învăţătoarea îi răspunde: „Bun, foarte bine, asta vă reprezintă!”. Învăţătoarea spune apoi că de 50 de lei pot fi cumpărate sticle cu băutură pentru paznici: „Cincizeci de lei de la Moş duceţi spre cele şapte sticle de băutură pentru bodyguarzi. Şapte ori şapte sunt 49. Ce am cerut, fratele meu, ce am cerut?. Foarte bine, şapte lei pentru bodyguard nu e nicio problemă. Un cadou pentru bodyguard este perfect la 10 lei. Dar ca să îi dai secretarei şcolii, bibliotecarei şi informaticii …”. Înrebată de un părinte de ce trebuie să dea bani pentru bibliotecară şi pentru informatică, învăţătoarea îi răspunde: „Pentru că este în comunitate, doamnă”. Atunci când părinţii îi spun că nu pot da 500 de lei pentru cadouri, profesoara le răspunde: „Nu este problema mea! Pe mine nu mă încălzeşte, nu primesc onoruri, nu mă mută de la ţară, nu mi se întâmplă nimic. Copiii voştri însă o să fie, în schimb, nişte săraci în suflet! Pentru că i-am văzut cum doreau să se ducă să ofere”. Învăţătoarea le spune apoi că „următoarea mişcare este de Paşte” şi le recomandă să se gândească până atunci dacă doresc să se alinieze „unui sistem românesc, balcanic, de stat”. Aceasta a mai spus că, nici când avea „clasă de ţigani”, nu avea aşa cadouri. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, declara pentru MEDIAFAX că instituţia ar putea analiza cazul învăţătoarei care a cerut părinţilor bani de cadouri, dar nu a primit deocamdată sesizări şi aşteaptă finalizarea anchetei inspectoratului şcolar. Asztalos preciza că, dacă CNCD se va ocupa de acest caz, va fi analizată întreaga declaraţie a învăţătoarei sub aspectul unui posibil tratament diferenţiat al elevilor în funcţie de contribuţia părinţilor, şi nu doar afirmaţia acesteia că nici când avea „clasă de ţigani”, nu primea aşa cadouri.

Sursa: Gandul.info

Şpaga, o tradiţie românească ce trebuie respectată. Clar?

În clipa în care îţi dai copilul la o şcoală de “fiţe”, ai cumpărat tot pachetul de acolo: “onoruri” la înscriere, “onoruri” de început de an, de Crăciun, de Paşte, “onoruri” şi iar “onoruri”, pentru că, domnule, este în tradiţia balcanică să oferi de Sărbători. Clar? Aceasta este lecţia “predată” de învăţătoarea Dana Blându de la şcoala Maria Rosetti din Bucureşti şi de soţul ei părinţilor care au refuzat să strângă bani pentru a oferi cadouri de Crăciun tuturor angajaţilor din respectiva unitate de învăţământ, de la bodyguarzi şi femei de serviciu până la doctor şi directoarele şcolii. În prezent, învăţătoarea este cercetată de Parchet, după ce un părinte a avut curajul să facă o reclamaţie, iar inspectoratul şcolar a sesizat autorităţile. Problema cadoului cu ocazia diverselor “sărbători legale” nu este însă numai a şcolilor de “fiţe”, ci a majorităţii unităţilor de învăţământ din România. Asta se întâmplă aproape peste tot. O ştie orice părinte şi o recunoaşte chiar doamna învăţătoare, care are termen de comparaţie: “Mariane, nici când aveam clasă de ţigani nu aveam aşa cadouri”, îi spune indignată soţului ei, prezent în sala de clasă în timp ce ea le explica părinţilor că acei copii care nu dăruiesc vor fi “sărăci în suflet”.  Iar îmbogăţirea sufletească este direct proporţională cu valoarea cadoului, în opinia doamnei învăţătoare care i-o retează imediat mămicii care îi spune că nu poate să dea 5 milioane numai pentru cadouri: “La şcoala 11, ei dau câte 100 de euro de Crăciun”. Astfel se face că unele doamne învăţătoare nu se sfiesc să îşi spună preţul răspicat: un robot de bucătărie, o combină frigorifică, o bijuterie, chiria pentru un apartament. Sunt mărturiile părinţilor care spun că fac tot ce le stă în putinţă “să fie doamna mulţumită ca să-şi dea interesul”. Să-şi dea, dar mai ales să-şi vadă interesul. De ce trebuie ca elevii să ofere cadouri femeilor de serviciu, bibliotecarei, doctorului şi directoarelor şcolii? Pentru că sunt în comunitate, pentru că este o tradiţie românească, aşa cum spune învăţătoarea Blându? Nu! Trebuie să primească “atenţii” pentru că aceasta este regula nescrisă a unui sistem în care bunăvoinţa trebuie cumpărată: părintele de la învăţător sau profesor prin cadouri, învăţătorul sau profesorul de la director prin alte cadouri, profesorul şi directorul de la inspector prin impunerea manualelor şi auxiliarelor publicate de edituri deţinute de membri ai familiilor lor. Am văzut doar vârful icebergului acestui sistem în momentul în care, după ce am terminat facultatea, obţinusem, prin concurs, un post de suplinitor la o şcoală din sectorul 2 al Capitalei. Doamna directoare m-a privit nedumerită şi mi-a cerut decizia, dovada de la inspectorat că fusesem repartizată la acea şcoală. Şi-a ridicat ochii din hârtie şi m-a întrebat pe un ton acru: “Eşti în primul an?” “Nu, am terminat facultatea, dar dacă vă referiţi la faptul că sunt în primul an de învăţământ, atunci da, sunt în primul an”. “O să vedem cum te descurci. O să ai multe inspecţii la clasă”, mi-a răspuns ea. Aventura mea în sistemul de învăţământ avea să se termine a doua zi, după ce o rugasesem pe aceeaşi directoare ca în două zile din săptămână să-mi pun orele doar dimineaţa ca să pot ajunge după-amiază la cursurile de la masterat. “Domnişoară, ori şcoală ori servici (sic!)”. Am ales să îmi fac masteratul. Câteva luni mai târziu m-am întâlnit cu o fostă colegă de facultate care era educatoare şi i-am povestit ce mi se întâmplase. “Cu ce te-ai dus tu la şcoală?”, m-a întrebat. “Cum adică cu ce? Cu decizia”. “Cum, nu ai dus şi tu o cutie, o sticlă de ceva?” Deci asta fusese greşeala mea. Că mă dusesem doar cu decizia, prin care, evident, nu puteam obţine bunăvoinţa doamnei directoare. Mă bucur că am renunţat şi că nu am fost pusă în situaţia să cerşesc cadouri pentru ea părinţilor. Mă îngrozeşte însă gândul că, în curând, voi intra în acest sistem din postura de părinte. Sper numai ca, în cazul în care voi fi pusă în situaţia părintelui care a reclamat-o pe învăţătoarea Dana Blându, să am curajul de a face acelaşi lucru. Gestul său va zdruncina puţin sistemul, în condiţiile în care este un subiect urmărit de presă, dar nu este suficient pentru a distruge ceea ce a devenit un fenomen. Pentru a pune cultura bunului simţ şi a normalităţii în locul celei balcanice este nevoie de mai multe astfel de gesturi.

Sursa: Gandul.info

Sandie Blanchet, UNICEF: „Copiii cu dizabilităţi din România se numără printre cei mai vulnerabili copii”

Mii de copii cu dizabilităţi din România trăiesc de pe o zi de alta, izolaţi în centre de plasament sau, şi mai rău, aruncaţi pe străzi. Legile strâmbe din ultimii ani şi nepăsarea statului i-au transformat în copii invizibili, autorităţile nefăcând nimic pentru soarta lor. Din fericire, România trebuie să adere la reglementările europene în domeniu şi să le asigure tuturor copiilor, inclusiv celor cu dizabilităţi, bolnavi sau orfani o viaţă de calitate. Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a explicat într-un interviu acordat PUTEREA care sunt principalele măsuri pe care trebuie să le adopte statul român şi care este rolul organizaţiei internaţionale în ajutorarea copiilor. Care este situaţia copiilor cu dizabilităţi, mai ales a celor instituţionalizaţi? Sandie Blanchet: Din 1990 s-au înregistrat numeroase progrese, în instituţii aflându-se un număr mai mic de copii cu dizabilităţi, în timp ce tot mai mulţi dintre ei frecventează şcolile de masă şi cresc într-un mediu familial. Cu toate acestea, copiii cu dizabilităţi din România se numără printre cei mai vulnerabili copii. Prin semnarea Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, UE şi toate statele sale membre s-au angajat să construiască o Europă fără bariere. Cu toate că principalele responsabilităţi revin statelor membre, sunt necesare acţiuni şi la nivelul UE care să vină în completarea eforturilor naţionale, motiv pentru care la data de 15 noiembrie 2010 s-a adoptat Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilităţi 2010-2020, constituind un cadru amplu prin care Comisia se obligă să abiliteze persoanele cu dizabilităţi pentru ca acestea să se poată bucura pe deplin de drepturile lor şi să elimine orice barieră din viaţa cotidiană. Obiectivele sale sunt urmărite prin acţiuni întreprinse în opt domenii prioritare: accesabilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă, educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiuni externe. România a aderat la principiile fundamentale referitoare la abilitarea copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi în vederea participării depline a acestora în societate, pe picior de egalitate cu ceilalţi. Pentru punerea în aplicare a acestui lucru, România este în curs de elaborare a noi strategii naţionale pentru perioada 2014-2020 privind incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, dar şi promovarea şi protecţia drepturilor copilului. Mai mult, actuala lege privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (Legea nr. 448/2006, modificată în 2008) şi legislaţia din domeniu trebuie să preia toate principiile şi acţiunile stabilite de normele internaţionale şi europene. Familie, nu instituţie Sunt respectate drepturile copiilor cu dizabilităţi? Copiii cu dizabilităţi, asemenea tuturor celorlalţi copii, trebuie să crească într-o familie, nu într-o instituţie, şi să frecventeze o şcoală de masă. Sunt studii realizate în alte ţări ce arată că toţi copiii au de câştigat atunci când şcolile sunt incluzive şi cuprind şi copii cu dizabilităţi. Mai mult, s-a realizat un studiu care arată că se pierd trilioane de dolari la nivel mondial din cauza excluderii din societate a persoanelor cu dizabilităţi şi că procesul de incluziune trebuie să înceapă de la bebeluşi, copii şi adolescenţi. Aşadar, incluziunea copiilor cu dizabilităţi în familiile, comunităţile şi şcolile lor reprezintă un drept fundamental al acestora, fiind totodată în interesul României. Câţi copii cu dizabilităţi trăiesc în România? În România trăiesc în jur de 73.000 de copii cu dizabilităţi. Majoritatea acestora (62.500) trăiesc alături de familiile lor. Totuşi, se estimează că mulţi dintre ei nu frecventează o şcoală de masă, nu sunt incluşi în comunităţile lor, nu se joacă cu ceilalţi copii, stau în casă şi rămân invizibili. O treime dintre copiii aflaţi în instituţii (8.000 din 24.000) au fost identificaţi ca având dizabilităţi, ceea ce înseamnă că sunt suprareprezentaţi la nivelul instituţiilor. Milioane de copii, în afara sistemului de învăţământ Şi pentru că am vorbit de învăţământ, la sfârşitul anului trecut a avut loc în Turcia conferinţa „O educaţie de calitate pentru toţi”, la care a participat şi România. Care sunt concluziile? Scopul conferinţei a fost prezentarea bunelor practici din diferite ţări şi stabilirea, de comun acord, a unui Îndemn la acţiune. Principala concluzie este aceea că milioane de copii din regiunea Europei Centrale şi de Est şi din Asia Centrală sunt în continuare în afara sistemului de învăţământ (2,5 milioane de copii de vârsta ciclului primar şi gimnazial şi 1,6 milioane de copii de vârstă preşcolară), dar şi că există SOLUŢII. România susţine Îndemnul la acţiune. Atât Guvernul, cât şi Parlamentul se vor implica în punerea în aplicare a Îndemnului la acţiune. UNICEF va continua să ofere asistenţă tehnică şi expertiză în acest sens. Ce presupune Îndemnul la acţiune? Îndemnul la acţiune cuprinde patru recomandări principale: fiecare copil merge la şcoală, fiecare copil învaţă, fiecare copil beneficiază de educaţie timpurie şi este înscris la timp în şcoală, fiecare copil este susţinut prin mecanisme de guvernanţă eficiente. Trebuie să acţionăm acum pentru ca toţi copiii să aibă acces la educaţie, de preferinţă începând cu vârsta de 5 ani, indiferent de nivelul lor de abilităţi sau dizabilităţi, situaţie economică şi socială, etnie, gen sau zona geografică din care provin. Participanţii au recunoscut importanţa calităţii educaţiei pentru a se asigura faptul că elevii acumulează cunoştinţe la şcoală. De asemenea, sistemul de învăţământ trebuie să genereze date viabile, să fie finanţat corespunzător la nivel central şi local şi să includă personal calificat. O mare problemă o reprezintă, încă, abandonul şcolar. În România, rata abandonului şcolar este destul de redusă (în jur de 2%) datorită numeroaselor progrese înregistrate în ultimul deceniu, însă suntem preocupaţi de stagnarea acesteia. De fapt, din cauza crizei economice chiar a crescut. Un raport lansat anul trecut identifică profilul cel mai des întâlnit al copiilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ: aceştia sunt copii cu cerinţe educaţionale speciale, copii ce provin din familii sărace, copii din mediul rural şi copii de etnie romă. Avem unităţi de învăţământ şi cadre didactice pregătite? Factorii ce determină abandonul şcolar sunt multipli şi deseori interconectaţi. Adesea, un copil se confruntă concomitent cu mai multe obstacole: cum ar fi, un copil sărac de etnie romă, un copil cu dizabilităţi din mediul rural, un copil sărac dintr-o familie care se confruntă cu dificultăţi în plan social (alcoolism, violenţă etc.). Ştim că şcolile nu sunt suficient de incluzive: copiii cu dificultăţi de învăţare sunt de multe ori trimişi în ultima bancă şi nu învaţă nimic sau chiar renunţă la şcoală. Profesorii nu au o pregătire pedagogică suficient de bună – chiar dacă îşi cunosc materia (de exemplu, matematica), au o capacitate redusă de a preda într-un mod adaptat tuturor copiilor. Personalul şcolii trebuie să colaboreze mai mult cu autorităţile locale, asistenţii sociali şi părinţii. În şcoli se întâlneşte încă fenomenul discriminării ca o consecinţă directă a discriminării de la nivelul societăţii – discriminarea copiilor foarte săraci, a copiilor romi şi a celor cu dizabilităţi, în special. Copiii nu se simt acceptaţi şi uneori devin ţinta insultelor sau abuzurilor fizice. Părinţii fără educaţie reuşesc cu greu să ofere sprijin copiilor lor, iar uneori nu înţeleg importanţa frecventării zilnice a şcolii. Nu în ultimul rând, sărăcia continuă să reprezinte un obstacol important: copiii nu au hainele sau rechizitele necesare, nu au un spaţiu acasă sau chiar curent seara ca să poată învăţa etc. Ce măsuri se impun? Fiecare comunitate cu o rată ridicată a abandonului, inclusiv comunităţile rome, trebuie să aibă un mediator şcolar, care să lucreze cu alţi actori de la nivel local pentru a oferi sprijin copiilor vulnerabili şi familiilor lor. Profesorii şi alţi membri ai personalului şcolar au nevoie de o mai bună pregătire astfel încât şcolile să devină mai incluzive şi să lucreze împreună cu mediatorii şcolari şi autorităţile locale pentru a atrage şi a menţine copiii în şcoală. Părinţii vulnerabili trebuie susţinuţi în rolul lor prin servicii de protecţie socială şi educaţie parentală, dar şi prin prestaţii în bani. Mediatorii şcolari alături de îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi implicarea părinţiilor şi comunităţilor reuşesc să realizeze cu adevărat o schimbare într-un an sau doi. UNICEF oferă de asemenea expertiză Ministerului Educaţiei Naţionale pentru elaborarea strategiei în domeniul educaţiei, în special în ceea ce priveşte pilonul axat pe părăsirea timpurie a şcolii. Profesional Sandie Blanchet a fost desemnată reprezentant UNICEF în România în iulie 2012, într-un moment în care organizaţia internaţională şi ţara noastră puneau bazele unui parteneriat care să garanteze respectarea drepturilor copiilor. Scopul parteneriatului ce se derulează până în 2017 este de a îmbunătăţi situaţia copiilor marginalizaţi, care trăiesc în medii sărace şi în familii disfuncţionale, de a le uşura accesul la educaţie şi la o viaţă de calitate. Sandie Blanchet are o experienţă de 20 de ani alături de UNICEF şi alte agenţii ale Naţiunilor Unite. Bariere „Dacă se elimină barierele de atitudine şi mediu – în loc să se trateze persoanele cu dizabilităţi ca nişte probleme ce necesită rezolvare – aceste persoane cu dizabilităţi pot participa ca membri activi ai societăţii şi se pot bucura de toate drepturile lor”.

Sursa: Puterea.ro

Protestul bibliotecarilor împotriva desfiinţării Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”

Asociaţiile de bibliotecari din România protestează, printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, faţă de desfiinţarea Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă. De altfel, angajaţii Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti au organizat, marţi, un miting de protest în faţa instituţiei. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei naţionale nr. 1/ 2011 şi luarea unor măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2013, articolul IV, „Biblioteca Pedagogică Naţională «I.C. Petrescu» din Bucureşti se reorganizează în secţie a Bibliotecii Centrale Universitare «Carol I» din Bucureşti, fără personalitate juridică, denumită Secţia pedagogică «I.C. Petrescu», ca urmare a fuziunii prin absorbţie de către Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» din Bucureşti. Această secţie are ca atribuţii participarea la programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi asigurarea îndrumării metodologice pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru biliotecile şcolare”.

Sursa: Puterea.ro

UNIVERSITAR

Studenţii români de top din străinătate, premiaţi miercuri la Gala LSRS

Tinerii români din străinătate cu cele mai bune rezultate pe plan academic şi în afara spaţiului universitar vor fi premiaţi miercuri, 8 ianuarie 2014, în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate. Evenimentul se va desfăşura de la ora 18.00, la Palatul Parlamentului, la Sala Alexandru Ioan Cuza. În competiţie au intrat 50 de studenţi, de la licenţă până la nivel doctoral, de la mari universităţi de peste hotare. Cea de-a cincea ediţie a Galei Studenţilor Români din Străinătate va reuni aproximativ 1.000 de studenţi, absolvenţi, personalităţi ale societăţii româneşti, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi jurnalişti, pentru a-i sărbători pe tinerii care în anul academic 2012-2013 au făcut ca România să fie mândră de ei, potrivit reprezentanţilor LSRS. Rezultatele remarcabile ale studenţilor vor fi recunoscute prin opt categorii de premii: Studentul Român al Anului în Europa – nivel universitar şi nivel post-universitar; Studentul Român al Anului în America de Nord – nivel universitar şi nivel post-universitar; Studentul Român al Anului pe Alte Continente; Studentul Român Erasmus al Anului, Studentul Anului în România şi, nu în ultimul rând, Premiul Special în Arte, pentru care juriul prezidat de Acad. Prof. Univ. Dr. Ionel Haiduc a selectat 44 de tineri din cei peste 200 înscrişi în competiţie. ”8 ianuarie marchează atât premierea distincţiei în educaţie internaţională, cât şi serbarea a cinci ani de existenţă a Ligii Studenţilor Români din Străinătate”, potrivit LSRS. Finaliştii Galei 2014 50 de finalişti au fost selectaţi pentru cele opt categorii ale Competiţiei „Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate” pentru anul universitar 2012-2013, dintre cei 200 de tineri români care s-au înscris în cursa pentru Marele Premiu LSRS: Studentul Român al Anului din Străinătate. Descrierile celor 50 de finalişti.

Sursa: Adevarul.ro