Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 27.09.2013

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15656138-remus-pricopie-ministrul-educatiei-evaluarea-clasa-tinde-transforme-coruptie-coruptia-examen-este-poate-forma-cea-mai-sus.htm

Remus Pricopie, ministrul Educatiei: Evaluarea la clasa tinde sa se transforme in coruptie. Coruptia la examen este, poate, forma cea mai de sus

„Coruptia la examen este, poate, forma cea mai de sus”, insa un alt tip de „scapare” care tinde sa se transforme in coruptie este „evaluarea la clasa”, a declarat ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie. Acesta a anuntat ca va aproba astazi, 26 septembrie, prin ordin de ministru o strategie anticoruptie in sistemul de educatie care prevede infiintarea unui Consiliu de etica la nivelul fiecarei scoli, precum si un Cod de etica si deontologie profesionala, transmite Agerpres.
Remus Pricopie, ministrul Educatiei, a participat astazi la Conferinta Nationala pentru prevenirea coruptiei in educatie. Oficialul a anuntat ca „astazi am finalizat un proiect pe fonduri structurale care abordeaza o radiografie a ceea ce se intampla in sistem mai putin bun si cum putem sa evitam situatiile de coruptie din sistem„.

Dupa doi ani avem o serie de lucruri realizate si as mentiona in primul rand o strategie anticoruptie in sistemul de educatie. (…) Inainte de orice este o problema de conduita, de atitudine a fiecarui cadru didactic sau a celor care administreaza sistemul de educatie. (…) In prezenta strategie, pe care astazi o vom aproba prin ordin de ministru, sunt toate aceste lucruri prezente: transparenta, prevenirea, introducerea unor anumite valori„, a declarat ministrul Educatiei, citat de Agerpres.
Pricopie a anuntat ca printre instrumentele preventie ce vor fi aplicate se regasesc un Cod de etica si deontologie profesionala si un Consiliu de etica. „Consiliul de etica va functiona la nivelul fiecarei institutii de invatamant si este o masura suplimentara pe care o vom introduce tocmai pentru a evita situatiile de coruptie„, a explicat ministrul Educatiei.
Sigur ca cele mai vizibile si poate ca, intr-un fel, si cele mai spectaculoase sunt cele [cazurile de coruptie – n.red.] asociate examenelor. De fapt, eu cred ca in viata lucrurile actioneaza gradual. Coruptia la examen este, poate, forma cea mai de sus. Avem, insa, o serie de lucruri pe care le tratam cu superficialitate sau cu neglijenta si, incet-incet, se transforma in acte de coruptie. Si o sa incep cu respectarea legii. Avem legi, avem metodologii si constatam ca nu intotdeauna aceste legi si metodologii sunt respectate„, a continuat ministrul Educatiei.
Eu cred ca Ministerul Educatiei nu are secrete de stat sau secrete care tin de securitatea tarii. Prin urmare, orice decizie sau orice proces in cadrul Ministerului Educatiei ar trebuie sa se desfasoare la vedere. De multe ori constatam ca nu respectam procedurile privind Consiliile de Administratie. (…) ‘Uitam’ sa invitam sindicatele. E mai simplu sa nu invitam Consiliul elevilor. Speculam un anumit text de lege care nu ne obliga intr-un mod foarte clar sa invitam. (…) O sa transmitem un ordin al ministrului prin care sindicatele si elevii vor fi prezenti la toate Consiliile de Administratie, exceptie fac elevii cand se discuta probleme de personal„, a afirmat Remus Pricopie.
Acesta a precizat ca un alt tip de „scapare” care tinde sa se transforme in coruptie este „evaluarea la clasa”, potrivit Agerpres. „Fiecare comunitate scolara trebuie sa ia masurile necesare pentru a evita fenomenele de coruptie, iar acolo unde asa ceva se intampla trebuie sa actioneze imediat pentru a pedepsi. Reamintesc faptul ca, din cele opt cazuri de frauda la examenele nationale, sase au fost identificate de catre inspectoratele scolare sau scoli. Asta inseamna ca sistemul a functionat si nu a fost nevoie sa vina cineva din afara si sa functioneze pe post de jandarm. (…) Importanta este atitudinea noastra fata de lucrurile ilegale si neplacute. Noi trebuie sa anuntam inca o data si daca e nevoie in fiecare zi ca toleranta la coruptie si la abuzuri este zero„, a spus ministrul Educatiei.
Ministrul a amintit ca „elevii nostri de astazi sunt viitorii juristi, ingineri, politicieni. Daca noi nu le cultivam simtul dreptatii, al respectului fata de cei din jur, fata de lege, s-ar putea sa constatam peste 10-20 de ani ca nu mai avem ce sa indreptam, pentru ca acesti elevi deveniti maturi ar putea sa nu aiba niciun fel de sensibilitate fata de aceste valori„.
Pricopie a vorbit si despre protocolul care urmeaza a fi realizat intre Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei, pentru ca „persoane din zona justitiei sa vina in scoli si sa le vorbeasca elevilor despre lege, despre sistemul judiciar, despre fapte de coruptie”. „De fapt, aceasta abordare transversala o facem nu doar in zona justitiei, o sa o facem si in zona medicala, educatie pentru sanatate, protectia mediului, literatura, teatru”, a mai spus Remus Pricopie.
Ministrul Educatiei a precizat ca proiectul este unul in care ministerul a aplicat alaturi de doi parteneri importanti, Asociatia pentru Implementarea Democratiei si Universitatea Titu Maiorescu.

http://adevarul.ro/news/eveniment/un-curs-optional-anti-coruptie-predat-liceu-magistrati-judecatori-1_52442673c7b855ff56ca55c4/index.html

Un curs opţional anti-corupţie va fi predat la liceu de magistraţi şi judecători

Un nou opţional va fi introdus începând de anul viitor pentru elevii de la liceu: „Educaţia pentru integritate”, care va fi predată de magistraţi, judecători, procurori şi avocaţi. Aceştia îi vor învăţa pe elevi ce înseamnă justiţia, le vor explica legislaţie şi consecinţele încălcării acesteia.

Opţionalul face parte din strategia anticorupţie a Ministerului Educaţiei, aprobată joi prin ordin de ministru şi prezentată în cadrul Conferinţei Naţionale pentru Prevenirea Corupţiei în Educaţie.

Experţii din Justiţie care vor desfăşura această activitate în şcoli o vor face pe bază de voluntariat, „Educaţia pentru integritate” fiind un opţional realizat în urma unui protocol între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţie împreună cu Parchetul General.

„Se intenţionează ca în şcoli să fie dezbătute rolul justiţiei şi anumite aspecte juridice sub coordonarea judecătorilor, magistraţilor, procurorilor, avocaţilor. Ei vor intra în şcoli pe bază de voluntariat şi nu vor fi renumeraţi pentru aceste activităţi destinate elevilor „, a explicat pentru adevărul.ro secretarul de stat pe preuniversitar, Valentina Duminică. Ea a mai precizat că informaţiile primite de elevi vor respecta nivelul de înţelegere al acestora şi preocupările lor.

La rândului său, directorul executiv al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, Alexandru Cumpănaşu, a explicat că elevii nu vor învăţa doar legislaţie, ci şi exemple concrete pentru a înţelege consecinţele încălcării legii. „Odată cu aprobarea strategiei azi, eu zic că în maxim şase luni ar trebui să fie deja realizată metodologia pentru opţionalul „Educaţie pentru integritate”. Nu este o încărcare a materiei, ci chestiuni practice, predate de procurori, judecători, poliţişti, adică cei din sistemul de justiţie. Rolul acestor oameni va fi să ne spună ce se întâmplă dacă ai încălcat legea, de la cazuri mai puţin grave, la cazuri foarte grave. Exemplele acestea vor fi prezentate pentru ca elevul să înţeleagă”, a explicat Cumpănaşu.

El a mai spus că opţionalul va fi pentru elevii de liceu (clasele IX-XII), nu pentru cei din şcoala primară şi că în acest moment nu se ştie ce frecvenţă va avea această materie.

Ministru Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la conferinţă, a menţionat că această strategie este primul document de acest gen din România. „Strategia a fost pusă în dezbatere pubică şi au existat în jur de 20 de dezbateri cu experţi din toată ţara care au discutat pe marginea acestui document despre cum reuşim să evităm situţiile de corupţie. (…)Eu cred că înainte de orice este o chestiune de conduită, de atitudine a fiecărui cadru didactic sau a celor care administrează sistemul de educaţie. Atitudinea trebuie să fie una transparentă, deschisă, de dialog, inclusiv cu sindicatele sau cu reprezentanţii elevilor. Dacă deciziile se iau pornind de la aceste principii, riscul de a greşi scade. În această strategie pe care  echipa de proiect a propus-o ministerului, iar astăzi o vom aproba prin ordin de ministru, sunt prezente toate aceste lucruri: transparenţa, prevenirea corupţiei, introducerea anumitor valori: dreptate, respect faţă de lege, adevăr, muncă, ce trebuie cultivate încă din clasă”, a spus Pricopie.

Profesorii vor fi sancţionaţi de Consilii de Etică la nivelul şcolii

Ministrul Educaţiei a mai anunţat că în strategia anticoruopţie se regasesc un Cod de etică şi deontologie profesională şi un Consiliu de etica la nivelul fiecarei scoli. „Acest Consiliu de Etică va funcţiona la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ şi este o măsură suplimentară pe care noi o introducem tocmai pentru a evita situaţiile de corupţie”, a spus Pricopie.

Consiliul de Etică le va acorda profesorilor sancţiuni în cazul în care nu au un comportament corespunzător la clasă, dar va putea să le recunoască şi nevinovăţia în cazul în care sunt acuzaţi pe nedrept. „În evaluarea anuală a profesorilor se va ţine cont şi de câte sancţiuni au primit de la Consiliul de Etică, asfel încât să conteze, să nu fie nişte chestiuni date la întâmplare. Dacă în evaluarea anuală vor fi două-trei astfel de sancţiuni date de Consiliul de etică, nu am stabilit încă câte, atunci şi evaluarea profesorului va fi una care nu îl va ajuta să promoveze. Consiliul nu are atribuţii de excludere din sistem, dar poate să propună asta”, a explicat Alexandru Cumpănaşu.

El a mai spus că aceste consilii se vor limita la sancţiuni administrative, dar vor avea şi rolul de a apăra reputaţia cadrelor didactice. „Aici sunt cherstiuni de morală mai mult decât de încălcarea legii: cum s-a comportat la oră, dacă a avut sau nu un comportament corespunzător, dacă a ţipat la elevi, dacă s-au înţeles bine cu elevii, dar în acelaşi timp sunt şi acuzaţii nefondate, iar Consiliul de Etică va putea să dea un verdict de nevinovat pe care cadrul didactic poate să-l folosească, să-şi apere reputaţia, să nu rămână pătat”, a mai spus Cumpăşanu.

Ministrul Educaţiei a spus la rândul său, că dacă există şi 10 cazuri de coprupţie la cei 240.000 de profesori din sistemul preuniversitar  şi la cei 40.000 de profesori universitari, atunci se poate vorbi de corupţie în sistem, iar o astfel de situaţie trebuie evitată. „În momentul în care lupţi împotriva corupţiei, ai mai multe instrumente: în primul rând ai instrumentul legal, în al doilea rând ai instrumentul de etică şi de deontologie personală. Eu cred că cei care sunt profesori sau vor să devină profesori trebuie să ştie de la bun început că sunt lucruri pe care poţi să le faci şi lucruri pe care nu poţi să le faci, indiferent dacă legea prevede sau nu asta”, a spus Ministrul Educaţiei.

Pregătirea profesorilor pentru lupta împotriva corupţiei

Secretarul general al Ministerului Educaţiei, Gabriel Ispas, blogger adevărul.ro, care a lucrat la proiectul „Prevenirea Corupţiei în Educaţie prin Informare, Formare şi Responsabilizare” alături de experţi de la Universitatea Titu Maiorescu şi de la Asociaţia pentru Implementarea democraţie a explicat pentru adevărul.ro că ministerul va căuta mijloace prin care să atragă fonduri europene pentru ca toţi profesorii din ţară să beneficieze de o formare despre ce trebuie să facă pentru a limita corupţia în educaţie.

Peste 1.400 de persoane din sistem au fost deja instruite pe problema corupţiei în educaţie, în cadrul proiectului „Prevenirea Corupţiei în Educaţie prin Informare, Formare şi Responsabilizare”, în trei module: legislaţie, managementul activităţilor din unităţile de învăţământ şi comunicare.

„Foarte puţină lume ştie că ţara noastră este parte a convenţiei împotriva corupţiei şi că există un articol în această convenţie care spune că instituţiile statului trebuie să introducă mecanisme prin care să prevină corupţia din educaţie şi corupţia de la nivelul tinerei generaţii. Astea sunt obligaţii asumate internaţional de România, iar noi acum nu facem decât să le punem în aplicare şi să gândim un mecanism prin care să facem ca excepţiile de la regulă să fie din ce în ce mai puţine. Vineri, proiectul se închide. În viitoarele apeluri de proiecte, Ministerul Educaţiei împreună cu partenerii săi va merge la licitaţie pentru noi idei de proiecte de dezvoltare a acestui proiect astfel încât nu numai profesori din nouă judeţe să fie instruiţi, ci din toată ţara.

Strategia anticorupţie face parte din proiectul „Prevenirea Corupţiei în Educaţie prin Informare, Formare şi Responsabilizare”, prin care s-a mai realizat o cercetare sociologică privind corupţia din sistemul de învăţământ, publicată pe 23 septembrie şi o campanie de promovare „Învăţământul românesc nu este de vânzare” care a lansat şi un spot video cu actriţa Maia Morgenstern în rolul unei profesoare care nu acceptă mită de la o elevă.

În perioada iulie – septembrie 2013 au avut loc 10 dezbateri regionale despre proiectul strategiei anticorupţie în educaţie, în Târgu Jiu, Piteşti, Ploieşti, Alexandria, Buzău, Suceava, Deva, Cluj Sibiu şi Bucureşti la care au participat, în total, aproximativ 300 de profesori, elevi, părinţi şi inspectori şcolari.

Ministerul Educaţiei pregăteşte o strategie anticorupţie şi pentru sistemul universitar

Gabriel Ispas a mai declarat pentru adevărul.ro că urmează să se facă un proiect similar şi pe sistemul universitar „Pot să anunţ în premieră că următorul pas pe care îl vom face împreună cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi ministrul delegat al învăţământului superior, Mihnea Costoiu, este de a gândi un proiect de anticorupţie pentru învăţământul universitar fiindcă şi acolo trebuie să stabilizăm lucrurile. Este posibil ca la anul să începem un proiect de anvergură care să arate că învăţământul superior se uniformizează cu învăţământul preuniversitar prin ideea de calitate”, a spus Ispas.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/numai-elevii-antecedenteinfractionale-vor-perchezitionati-scoli-1_52444b9dc7b855ff56cb2e60/index.html

Numai elevii cu antecedente infracţionale vor fi percheziţionaţi în şcoli

Numai elevii cu antecedente cunoscute de poliţie şi de inspectoratul şcolar vor fi percheziţionaţi la intrarea în şcoli, iar inspecţiile de la clasă vor avea loc în special în şcolile care au înregistrat rate de promovare mici la Bac, sau unde elevii au luat mai puţin de cinci la Evaluarea Naţională, a explicat pentru adevarul.ro, Marian Banu, purtătorul de cuvând al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

„Din momentul în care un elev este bănuit că introduce în unitatea de învăţământ alcool, arme albe, evident că există posibilitatea legală de a controla conţinutul acelei genţi fie de către profesorii de serviciu, fie de către cei de la poliţia de proximitate. Nu o facem ostentativ, o facem pe elevi care au recidivat, care sunt deja monitorizaţi pentru că nu ne permitem să controlăm toţi elevii şi toate elevele. Sunt anumiţi lideri de grup de cartier care sunt cunoscuţi şi intră în zona informaţională a autorităţilor de poliţie, dar şi a noastră”, a explicat inspectorul. Marian Banu a mai precizat că percheziţiile se vor face cu informarea părinţilor.

El a mai amintit că anul trecut au fost două cazuri în Bucureşti în care elevii au intrat în şcoală cu pistoale cu gaz. ” Acţiunea are un caracter de descurajare şi de atragerea atenţiei, în plan educaţional, asupra urmărilor grave ale intrării într-o unitate de învăţământ cu asemenea obiecte”, a spus Banu.

Inspecţii la clasă la şcolile cu rezultate slabe

În Bucureşti, anul trecut au fost realizate peste 46.000 de inspecţii la clasă, iar Banu spune că rigoarea inspecţiilor va fi la fel şi anul acesta. „Nu ştiu dacă vor fi făcute mai multe inspecţii la clasă anul acesta fiindcă şi calitatea inspecţiei contează şi concluziile pe care le avem. Vom menţine ştacheta foarte ridicată din punct de vedere al inspecţiilor la clasă pentru că este o chestiune firească, adică a fost un domeniu neglijat în anii trecuţi. Trebuie să vedem care sunt cauzele reale ale situaţiei scăzute ca nivel de pregătire la unele clase sau la unele şcoli”, a spus Banu.

El a mai spus că acolo unde sunt semne de întrebare privind pregătirea elevilor, unde elevii iau note sub cinci la Evaluarea Naţională şi unde rata de promovare de la Bac este mică, „evident că inspectoratul vrea să vadă ce se întâmplă, ori acest lucru se face prin inspecţie şcolară.”

„Sunt foarte multe lucruri care se pot întrepta, în primul rând mă refer la faptul că timp de patru ani de zile, unui profesor la clasă îi este imposibil să nu ridice nivelul de pregătire al unui elev, încât acest copil să intră pe o zonă de normalitate, măcar să promoveze în condiţii onorabile clasa. Inspecţia va urmări mai multe domenii: în primul rând participarea elevilor, absenteismul elevilor, implicarea profesorilor şi relaţia cu părinţii. Nu facem minuni într-un timp scurt, însă depistăm nişte cauze reale ale unor lucruri care pot fi îmbunătăţite. Dacă problemele ţin de elev, evident, el va avea nota pe care o merită, dacă ţin de profesor, el va avea calificativul pe care îl merită”, a mai spus Banu.

http://adevarul.ro/locale/brasov/concert-caritabil-biserica-neagraputeti-ajuta-copiii-nevoiasi-mearga-scoala-1_52451c49c7b855ff56ceaf83/index.html

Concert caritabil la Biserica Neagră. Puteţi ajuta copiii nevoiaşi să meargă la şcoală

Lăcaşul de cult este gazda spectacolului „Vreau la şcoală”, susţinut de Grupul Voces şi organistul Steffen Schlandt sâmbătă, 28 septembrie, de la ora 18.00.

Concertul reprezintă o invitaţie adresată tuturor celor care doresc să se alăture Agenţiei Adventiste pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor (ADRA) România în sprijinirea a 22 de elevi conştiincioşi dar fără posibilităţi materiale din zona Braşovului, de a putea frecventa şcoala şi în anul şcolar 2013-2014, prin intermediul proiectului „Vreau la şcoală”.

„Dorim ca prin talentul nostru, pe lângă bucuria adusă prin muzică ascultătorilor, să putem ajuta într-un mod pragmatic pe cei care sunt în lipsă, iar astfel s-a născut ideea acestui concert caritabil”, a declarat Emanuel Suciu, dirijorul Grupului Voces.

Acompaniaţi de organistul Bisericii Negre, Steffen Schlandt, membrii Grupului Voces vor interpreta piese corale din spaţiul american contemporan, precum şi lucrări negro spriritual a cappella. Prin participarea la concert, publicul va reuşi să treacă dincolo de trăirea muzicală, contribuind la implementarea proiectului „Vreau la şcoală” în localităţile Zărneşti, Hăghig şi Apaţa.

Biletele de intrare la concert costă 8 lei şi sunt puse în vânzare la casa de bilete a Bisericii Negre. La finalul concertului se poate face o donaţie suplimentară în urnele special pregătite.

Grupul Voces este un proiect început în anul 2009 de tineri din mai multe oraşe din Transilvania care s-au unit, din aceeaşi pasiune pentru muzică, pentru a aborda piese muzicale religioase de diverse stiluri, aparţinând mai multor culturi şi limbi, în încercarea de a înţelege muzica şi lauda la adresa lui Dumnezeu într-un mod mai complex.

ADRA România a demarat în urmă cu şapte ani proiectul „Vreau la şcoală” prin care doreşte să lupte împotriva abandonului şcolar prematur. În prezent, la nivel naţional, 270 de copii beneficiază de acest program prin care li se asigură condiţiile necesare continuării şcolii.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/scoala-urs-1_524466c5c7b855ff56cbc40d/index.html#

FOTO Ce le spune un primar unor părinţi care se tem că ursul le-ar putea sfâşia odraslele pe drumul către şcoală: “Ce, v-am pus eu să faceţi copii?”

Bestia de la Vârfuri a creat probleme grave şi în curtea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa, care la momentul acesta, nu are un microbuz şcolar destinat elevilor care în fiecare zi, merg pe jos, prin pădure, fiind în pericolul de a fi atacaţi de urs. Primarul nu se zbate nici el prea tare şi le reproşează părinţilor că au făcut copii.

După atacurile repetate ale ursoaicei în comuna Vârfuri, părinţii din satul Cârlăneşti au decis să nu îşi mai lase copiii la şcoală, de frică să nu se întâlnească cu fiara pe drum. Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa le-a cerut părinţilor să semneze un proces verbal, pe proprie răspundere, că îşi vor lua în fiecare zi copiii de la şcoală, în siguranţă. De cealaltă parte, părinţii spun că e doar o strategie a profesorilor şi a primăriei de a scăpa de responsabilitatea siguranţei copiilor.

„Era o coală albă, albă. Noi am semnat doar prezenţa la şedinţă. Am semnat fiecare părinte că am fost la acea şedinţă, nicidecum că am făcut declaraţii pe propria răspundere că ne luăm copiii în fiecare zi de la şcoală”, ne-a spus mama a doi elevi.

În urma incidentelor cu urşii, primăria „s-a îndurat de copii” şi a decis să transporte numai o parte dintre cei care învaţă de dimineaţă. Restul…Dumnezeu cu mila dacă dau nas în nas cu fiara.

“Vine Loganul, îi ia dimineaţa, fac două curse, după aceea îi iau pe cei din clasa pregătitoare şi îi iau pe cei de la 1-4 şi după asta, fiecare se descurcă cum poate”, ne-a spus altă mămică.

„De ce au făcut copii?!”

Oricum, primarul, care face şi pe şoferul de microbuz, de grijuliu ce este, le-a transmis părinţilor că nu este el vinovat că au făcut copii.

“Mai mult de atât nu pot să fac, poate să mă împuşte, nu mă mai faceţi să îmi dau drumul la gură. Merg pe jos numai acum, în miezul zilei, nu merg dimineaţa sau seara, că o să înceapă să se întunece. Eu le-am zis, staţi puţin că nu a venit zăpada. Când o veni zăpada, ce facem? Să îi lase acasă dacă nu vor să îi aducă. De ce au făcut copii?!”, ne-a declarat Petre iuga, primarul comunei Vârfuri.

În total sunt 20 de elevi în satul Cârlăneşti. Micuţii sunt nevoiţi să meargă pe o potecă prin pădure, pentru a scuti din distanţă, pentru că microbuzul şcolar nu urcă până la ei.

“S-au stabilit câteva lucruri şi, fireşte, s-a încheiat şi un proces verbal. Înţeleg că unii dintre părinţi nu mai ştiu ce au semnat sau ce şi-au asumat. În fiecare zi vor trebui să semneze dacă vreţi, într-un caiet că şi-a preluat copilul de la şcoală şi şi-l duce în siguranţă acasă”, a declarat prof. Ovidiu Băsceanu, inspectorul adjunct al ISJ Dâmboviţa.

Inspectoraul a luat decizia a scurta orele şi pauzele cu câte 5 minute pentru ca elevii să termine mai repede programul.

http://adevarul.ro/locale/slatina/adolescentarestat-jefuirea-scoli-draghiceni-olt-1_52440239c7b855ff56c95e96/index.html

Adolescent arestat pentru jefuirea unei şcoli din Drăghiceni-Olt

Un tânăr de 19 ani din comuna Drăghiceni, judeţul Olt, a fost arestat, miercuri – 25 septembrie, după ce Judecătoria Caracal a fost de acord cu propunerea procurorilor de arestare preventivă a persoanei menţionate. Acesta este acuzat că a jefuit o şcoală din comuna natală de mai multe bunuri şi componente electronice cu câteva zile înainte de începerea noului an şcolar.

Tânărul reţinut este bănuit că, la data de 8 septembrie, a pătruns în incinta şcolii generale din comuna natală Drăghiceni şi a sustras un laptop. După doar câteva zile, adică în noaptea de 13/14 septembrie, acesta a pătruns din nou în şcoală prin forţarea unui geam, de unde a plecat cu cinci monitoare, trei unităţi de calculator, o imprimantă, un videoproiector digital, un laptop, un receiver, o telecomandă, trei mouse-uri, cabluri de conexiune şi de alimentare, din aceeaşi unitate şcolară.

Miercuri, 25 septembrie, în baza probatoriului administrat de poliţiştii Postului de Poliţie Drăghiceni, Judecătoria Caracal a emis mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 29 zile pe numele adolelscentului respectiv, Anghel D. (19 ani), din comuna Drăghiceni, suspectat de comiterea unor furturi.

“Prejudiciul, estimate la valoarea de 11.100 lei, a fost recuperat şi restituit părţii vătămate. Cel în cauză se află acum încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt din Slatina, fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat”, a declarat comisar-şef Claudia Radu, purtător de cuvânt al IŞJ Olt. Fapta de care este acuzat tânărul este pedepsită de Codul Penal cu închisoare de până la şapte ani.

http://adevarul.ro/locale/suceava/un-copil-nu-primit-gradinita-parintii-refuza-vaccineze-1_5244199ac7b855ff56ca061b/index.html

Un copil nu este primit la grădiniţă pentru că părinţii refuză să îl vaccineze

Ioan Vovciuc, un copil de trei ani din municipiul Suceava, nu este primit la grădiniţă pentru că părinţii săi refuză să îl vaccineze. Părinţii invocă legea privind drepturile pacienţilor care le permite să refuze tratamentele medicale şi acuză Grădiniţa Aşchiuţă şi DSP că îngrădesc dreptul copilului la educaţie.

Ioan Vovciuc, un copil de trei ani din municipiul Suceava, nu este primit la grădiniţă pentru că părinţii săi refuză să îl vaccineze.

Tatăl copilului, Ionel Vovciuc, profesor de mecanică la Liceul Tehnologic Dumbrăveni, invocă articolul 13 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului, care îi permite „să refuze sau să oprească o intervenţie asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa”.

Pe de altă parte, Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 „Aşchiuţă” din Suceava şi Direcţia de Sănătate Publică îşi justifică decizia de a nu primi băiatul la clasă printr-un ordin din 1995 care prevede că în unităţile şcolare „se vor primi numai copiii şi tinerii care prezintă documente medicale care atestă starea lor de sănătate şi efectuarea imunizărilor profilactice obligatorii”. Tatăl copilului susţine însă că din acest articol reiese doar că trebuie să prezinte carnetul de vaccin, nu şi obligaţia ca vaccinurile să fie efectuate.

Bărbatul a explicat că refuză vaccinarea din cauză că imunizarea copiilor nu este garantată şi pentru că substanţele chimice din ser ar fi eliminate foarte greu de organism.

„Îi fac analizele din trei în trei luni. Ionuţ este sănătos tun şi am prezentat grădiniţei documentele medicale. Câţi părinţi care şi-au vaccinat copii procedează la fel?”, se întreabă Ionel Vovciuc.

„Peste ordinul ministrului nu putem trece. Dacă îşi vaccinează copilul va intra în rând cu lumea. Noi nu îi putem pune în pericol pe ceilalţi copii din grădiniţă pentru că pericolul de îmbolnăvire a acestora este mult prea mare”, a explicat şeful DSP Suceava, Ludovic Abiţei.

„Sunt cadru medical de 34 de ani şi până acum n-am mai întâlnit o astfel de situaţie, un copil să nu fie imunizat. Noi aşteptăm un răspuns ferm din partea DSP”, a explicat Angela Strejac, asistent principal la Grădiniţa „Aşchiuţă” Suceava.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013092791512/Actualitate/Guvernul-pregateste-reducerea-cu-pana-la-60-a-salariilor-bugetare-mari-si-cu-pana-la-20-a-celor-mici.html

Guvernul pregătește reducerea cu până la 60% a salariilor bugetare mari și cu până la 20% a celor mici

Se anunță vremuri grele pentru bugetari. Surse guvernamentale susțin că ministrul Bugetului, Liviu Voinea a trimis o adresă către toate departamentele de resurse umane din cadrul ministerelor solicitând o evidență a salariilor , precum și o situație a acestora în urma aplicării unor reduceri substanțiale. Potrivit informațiilor noastre, adresa trimisă de Voinea face referire la o reducere între 40 și 60% pentru salariile bugetare mari și o tăiere cu 15-20% a salariilor mici. Conform acelorași surse , reducerile salariale masive ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014, în prezent ministrul Voinea lucrând la bugetul de stat pe 2014.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013092791467/Social/Parintii-ar-putea-primi-5000-de-lei-amenda-pentru-agresarea-fizica-a-copiilor.html

Părinții ar putea primi 5000 de lei amendă pentru agresarea fizică a copiilor

Violența domestică asupra minorilor va fi pedepsită prin lege, cei care se fac vinovați de astfel de fapte urmând să plătească amenzi semnifi­cative. Pentru o singură palmă dată copilului, părinții agresivi ar putea primi amendă de până la 5.000 de lei. Nici profesorii foarte severi nu vor scăpa: dacă lovesc un elev, dascălii vor trebui să scoată din buzunar suma de 2.500 de lei. Noua lege pentru protecția copilului urmează să fie promulgată de președintele Traian Băsescu, scrie alba24.ro.

Cazurile de violență domestică sunt din ce în ce mai dese în România. De la începutul anului și până în septembrie, în județul Alba au fost înregistrate 75 de cazuri de abuz asupra copiilor. Potrivit DGASPC, 73 de cazuri au fost de neglijare a minorilor, iar două cazuri au fost de abuz fizic. Copiii au beneficiat de servicii de informare, consiliere psiho­logică, consiliere juridică/ asistență, servicii educaționale și servicii medicale, în funcție de situație, iar pentru un număr de 39 minori s-a dispus instituirea plasamentului în regim de urgență. Din cele 75 de cazuri, 45 s-au petrecut în mediul urban, iar 30 în cel rural. Potrivit unei noi legi a protecției copilului, o palmă dată celor mici i-ar putea costa pe părinții acestora până la 5.000 de lei iar în cazul repetării acestor situații minori pot fi înstrăinați de familie și duși într-un centru de plasament.

Sancțiunile care îi vizează pe părinți nu se opresc aici. De asemenea, părinții care își trimit copiii la cerșit vor fi amendați cu sume cuprinse între 2500 și 5000 de lei, iar cei care pleacă la muncă în străinătate fără să anunțe autoritățile și fără să numească un tutore legal pentru cei mici vor plăti între 5.00 și 1.000 de lei amendă.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15655859-pot-inlocui-tabletele-profesorii-olanda-fost-infiintate-7-scoli-digitale-unde-nu-mai-exista-manuale-traditionale.htm

Pot inlocui tabletele profesorii? In Olanda au fost infiintate 7 scoli digitale unde nu mai exista manuale traditionale

Sapte scoli din Olanda au introdus o noua metoda de invatare, prin inlocuirea profesorilor si a manualelor cu tablete. Alte trei institutii de invatamant din Olanda se pregatesc sa adopte acest principiu pana la finalul anului, scrie BBC. Initiatorii acestui stil de invatare sustin ca scolile astfel gandite raspund realitatii, unde digitalizarea ocupa un loc tot mai important. Pe de alta parte insa, unii profesori declara ca un PC nu poate raspunde tuturor exigentelor actului de predare. 

Scolile sunt deschise pentru copii cu varste cuprinse intre 4 si 12 ani si se numesc „Scoli Steve Jobs”, noteaza si Huffington Post. Fiecare elev invata de pe cate un iPad si isi poate alege timpul acordat unei materii si „orarul” in functie de preferinta.

Initiativa apartine fundatiei The Education for a New Era (O4NT), care sustine ca metoda de predare este proiectata astfel incat sa indeplineasca obiectivele Ministerului olandez al Educatiei. Numeroase aplicatii au fost gandite special pentru „activitatile didactice” si permit evaluarea elevilor pentru fiecare activitate pe care o realizeaza, precum si acordarea de informatii acolo unde copiii intampina probleme. Potrivit fundatiei, elevii sunt supravegheati de indrumatori si au timp si de joaca, fac sport, „ore de arta si cultura”.

„Antrenorii” elevilor pregatesc pentru acestia proiecte care trebuie realizate individual sau de echipa, pentru a inlocui traditionalele lectii. Clasele sunt de asemenea inlocuite de „grupuri de elevi cu varste cuprinse intre 4 si 7 ani sau 8 si 12 ani”, informeaza initiatorii acestui tip de invatamant.

Scolile digitale sunt deschise de la 7:30 pana la 18:30, insa elevii au obligatia de a fi prezenti in intervalul 10:30-15:00. Dupa acest program, copiii isi pot gestiona timpul cum doresc, iar vacantele sunt hotarate de parinti, noteaza Huffington Post. Scolile sunt inchise doar de Craciun si de Anul Nou.

Scrisul de mana a pierdut astfel din importanta, fiind privit in aceste scoli ca o deprindere secundara. Aritmetica, abilitatile de citire si de intelegere a unui text sunt obiectivele de baza in scoala primara, scrie Spiegel. La fiecare 6 saptamani, indrumatorii, copiii si parintii evalueaza parcursul de pana atunci si decid impreuna ca urmeaza sa invete. Sedintele sunt fie la scoala, fie prin intermediul Skype.

Potrivit unui sondaj realizat de un ziar olandez si citat de Spiegel, toate partidele din parlament sustina ideea de baza a acestor scoli, cu o exceptie: liderul Partidului Libertatii (PVV, extrema dreapta) Geert Wilders sustine ca vrea sa vada o clasa mai bine structurata. Cu toate acestea, scolile vor fi sustinute financiar din fonduri publice si vor fi deschise tuturor copiilor. Parintii care nu isi permit un iPad vor primi o subventie de la un fond de solidaritate, scrie publicatia germana.

Amintim ca Executivul European a lansat in urma cu o zi, pe 25 septembrie, un plan de actiune pentru promovarea tehnologiilor digitale in invatamant. Neelie Kroes, comisarul responsabil de agenda digitala, a declarat cu aceasta ocazie ca „visul meu este ca fiecare sala de clasa sa fie informatizata pana in 2020”. Tinerii „au nevoie de competente informatice pentru a obtine locuri de munca”, a explicat aceasta.

La inceputul anului, presa straina anunta ca in 45 de state din America scrisul de mana va deveni de anul viitor materie optionala in scoli. Aceleasi state au decis ca in locul caligrafiei elevii sa studieze ca disciplina scolara – Word-ul.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/elevul-cu-diploma-de-geniu-nu-conteaza-notele-de-la-scoala-ci-medaliile-de-la-olimpiade-1059201.html

Elevul român acceptat în „SECTA DEȘTEPȚILOR LUMII”: „Nu contează notele de la școală, ci MEDALIILE DE LA OLIMPIADE”

Are zece pe linie, dar ţinteşte un loc pe podium la olimpiadele naţionale. La numai 15 ani, a schimbat trei şcoli până să găsească una în care să nu fie întotdeauna primul din clasă. Mănâncă chimie pe pâine şi, de câteva luni, a intrat în rândul „deştepţilor lumii”.

Vlad Smarandache a devenit, din martie, „geniu” cu acte în regulă, după ce a fost admis în celebra asociaţie Mensa, în care are acces doar 2% din populaţia lumii. O performanţă, având în vedere că în România sunt numai 12 „mensani” minori.

Deși retras și timid, Vlad a dat semne de mic că va fi un copil excepţional. Clasa I „a şomat”, pentru că învăţase deja să scrie şi să citească de la grădiniţă. La vârsta la care alţi copii descopereau cărţile de colorat, el citea despre fenomenele naturii şi învăţase inclusiv straturile atmosferei. Iar când alţii nu ştiau nici ce e plastilina, Vlad construia obiecte din polistiren şi dezmembra electronicele de secrete. „La grădiniţă uram să recit poezii sau să colorez. Mie îmi plăcea să construiesc diverse lucruri, făceam jucării noi din alte jucării, case din cutii de carton, bărcuţe din polistiren”, își amintește tânărul.

„Când lucrez la chimie, uit să şi mănânc”

La şcoală, a ieşit repede din rândul colegilor şi, deşi se bucura că era lăudat de profesori, simţea că îi lipseşte concurenţa adevărată. „Şcolile de stat, mai ales cele de cartier, nu stimulează elevii cu un nivel peste medie, atât timp cât nu au un program de pregătire pentru olimpiade şi alte concursuri”, e convins mensanul. Într-un singur an, a schimbat trei şcoli, iar în final a ajuns la Liceul Internaţional de Informatică, un colegiu privat cu renume în cultivarea olimpicilor naţionali şi internaţionali. Aici, pe lângă programa obligatorie, elevii sunt grupaţi în funcţie de interese- literatură, informatică, matematică etc.- şi sunt lăsaţi să să concentreze pe acestea.

Pentru că în momentul în care s-a înscris aici, grupele de informatică erau deja făcute şi simţea că nu mai are cum să îi prindă pe ceilalţi din urmă, Vlad s-a înscris la o clasă specială de ştiinţele naturii, unde se axează pe chimie şi fizică. Anul trecut, a ajuns până la faza naţională a Olimpiadei de Chimie, unde s-a clasat pe locul 11. Visul pentru care munceşte şi câte cinci ore pe zi este să ajungă şi mai sus, pe podium. „Nu mă simt deloc sufocat. Când lucrez la chimie pierd şi noţiunea timpului şi chiar uit să mai şi mănânc”, povesteşte entuziasmat.

Lăsaţi să înveţe ce vor

Fascinaţia pentru chimie a început oficial în clasa a 7-a, când a început să studieze materia şi la şcoală. Până atunci, primise „meditaţii” de la părinţi, ingineri chimişti la o fabrică de bere. Unul din motivele pentru care la o şcoală normală nu ar putea să-şi îndeplinească acest vis e şi faptul că elevii sunt „îndopaţi” cu prea multe materii şi nu sunt încurajaţi pe o nişă. „La liceul unde învăţ acum, am posibilitatea ca în orele pe care le consider neimportante pentru mine, ca desenul sau muzica, să merg la bibliotecă şi să lucrez în plus la fizică şi chimie”.

Iar profesorii nu le pun bețe în roate. Cu olimpicii, sunt mai indulgenți cu notele, la alte materii. „Acesta este şi principiul şcolii, ei sunt interesaţi să le aducem medalii, nu să avem catalogul plin de zece”, decretează Vlad. Un alt neajuns al şcolii româneşti e că pune prea mult accent pe memorare. „Prefer să deduc și formulele matematice, decât să le învăţ pe dinafară. Caut să văd mecanismul prin care s-a ajuns la acea formulă”.

Facultatea pe care vrea să o urmeze nu se numără tocmai printre preferinţele comune ale tinerilor şi nu se află în România. „Mă tentează Nanotehnologia, pentru că pot să îmbin şi fizica, şi chimia, şi un pic de informatică. Sper să prind o bursă, pentru că, altfel, costurile sunt exorbitante. Însă visul meu profesional e să devin afacerist, pentru ca şi cunoştinţele mele să aibă o finalitate. Nu vreau să mă opresc numai la cercetare. Ştiu însă că afacerile nu prea se împacă cu timiditatea, dar sper să depăşesc acest obstacol…”, recunoaşte mensanul.

Deşi e mai retras şi studiul îi cam acaparează, mai găsește timp și pentru pasiuni. „Merg săptămânal la tenis de câmp şi joc jocuri de strategie pe calculator”.

Statutul Mensa, atu la CV

La decizia de a se înscrie în Mensa au contribuit şi „antecedentele” din familie. „Unchiul meu şi soţia lui erau de mai mult timp în Mensa, mi-au povestit despre organizaţie şi m-a tentat şi pe mine”, povesteşte Vlad, care e convins că apartenenţa la „societatea deştepţilor” va atârna serios în dosarul de admitere în străinătate, dar şi la CV. A rezolvat corect testul de încercare de pe site-ul Mensa, iar la „examenul” oficial a fost admis fără probleme.

A mers deja la câteva întâlniri ale mensanilor, inclusiv cu adulţii. Ce fac însă deştepţii lumii când se întâlnesc? „Jucăm jocuri de inteligenţă- mafia, mimă etc.- și discutăm despre diverse”. Mensa este o societate fondată în Oxford, Marea Britanie, în 1946 cu scopul de a identifica şi de strânge la un loc oameni cu un IQ foarte înalt. România are în jur de 300 de mensani.

132 este coeficientul minim de inteligenţă care califică o persoană pentru a intra în Mensa. Doar 2% din populaţia lumii obţine un astfel de scor.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evenimentul-zilei-tv-1059009.html

EVZ TV. Ştefan Vlaston: „Directorii trebuie să fie ascultători faţă de partid, altfel zboară”. Liviu Pop: „Nu toate schimbările sunt politizate”

Profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele EDUCER şi senatorul PSD, Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei, au discutat azi, la emisiunea „Evenimentul zilei”, la postul B1 TV, despre situaţia actuală a învăţământului românesc

Tema discuţiei a fost situaţia din învăţământul românesc, după peste un an de guvernare USL.

„Inspectorii şi inspectorii şcolari reprezintă funcţii politice, dar din 370 de directori de şcoală din Maramureş au fost schimbaţi doar 40. Este normal să fie schimbaţi, mai ales în cazul în care liceele sau şcolile nu au performanţe. Nu toate schimbările sunt politizate. Fondul problemei este concursul. Trebuiau organizate concursuri pentru inspectori şi directori. Nu a mai fost ţinut un concurs din 2009”, a comentat fostul ministru Liviu Pop despre reformele făcute în educaţie, mai ales din considerente politice.

„Directorii sunt numiţi politic. Au mandate de un an şi trăiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului. Directorii trebuie să fie ascultători faţă de partid, altfel zboară. Sunt cazuri, în Mehedinţi, de exemplu, unde numirile din şcoli au fost extrem de politizate. Până şi portarul era numit politic”, a opinat şi Ştefan Vlaston.

„În acest an au fost schimbaţi sub 10% din directorii de şcoală. Cred că directorul unei şcoli ar trebui să fie ales de către profesorii acelei şcoli, după modelul rectorilor din facultăţi, şi nu ca în prezent: numiţi de inspectorii generali” – Liviu Pop

„Peste 60% din şcolile din Maramureş au acelaşi director de peste zece ani. Să nu confundăm actul managerial cu cel administrativ. Ce s-a întâmplat în 2011, când guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pe legea educaţiei. Sunt 17.000 de posturi de director de unităţi şcolare, însă doar 8.000 de oameni au vrut să intre în corpul de experţi, de unde sunt aleşi directorii” – Liviu Pop.

Despre salariile din învăţământ:

„Motorul motivării salariale, care ar trebui să asigure legarea salariului de performanţe, nu funcţionează bine în acest moment, iar situaţia nu se va schimba în condiţiile actuale. Vechimea şi gradele nu ar trebui să fie factorii determinanţi în această ecuaţie” – Ştefan Vlaston

„Sunt foarte multi colegi de-ai mei care trăiesc cu 800 de lei pe lună. Depinde care este standardul pentru fiecare dintre noi. Eu mi-aş dori ca nivelul salariului de intrare în sistemul de învăţământ să ajungă la 1.500 de lei. Se lucrează la o lege a salarizării unitare în sistemul bugetar, cu criterii aplicabile” – Liviu Pop

„Este nevoie de o standardizare. Se rescriu programele. Suntem legaţi de acordul cu FMI-ul. Nu putem depăşi anvelopa salarială. Salariile trebuie să aibe două componente: una fixă şi una variabilă bazată pe performanţe. Nu va mai fi doar criteriul vechimii un factor determinant în salariu” – Liviu Pop

Despre situaţia şcolii româneşti

„Elevul român nu e în stare să facă nimic când termină liceul. Au fost terminate toate şcolile profesionale. De zece ani de zile, în şcoală nu mai sunt produşi meseriaşi. Nu există niciun fel de formare” – Ştefan Vlaston

„Şcoala trebuie să înveţe elevii să înveţe. Să îi înveţe să folosească mijloacele moderne. Atunci, elevii vor avea numai de câştigat, din toate punctele de vedere. Avem, însă, şi astăzi profesori necalificaţi care predau”, a spus Liviu Pop

Despre integrarea României în spaţiul Schengen

„Punctul oficial de vedere al Franţei este cel exprimat de premierul Hollande, care a precizat că susţine aderarea României în spaţiul Schengen. Cred că trebuie analizate ultimele declaraţii, care indică faptul că autorităţile de la Paris nu sunt de acord cu integrarea în Schengen. Nu înţeleg ce legătură au romii cu intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. Nu suntem în Schengen azi şi romii sunt totuşi în Franţa. Că mai avem noi o problemă, faptul că se face o confuzie între romi şi români, e altă discuţie”, a spus Liviu Pop despre ultimele declaraţii venite din partea autorităţilor de la Paris despre integrarea României în spaţiul Schengen.

„Impresia că România este cotropită de corupţie a crescut. Înainte era doar Olanda împotriva noastră. Acum au apărut şi Germania, iar mai nou şi Franţa”, a comentat şi Ştefan Vlaston această situaţie.

„Este mai bine să fim cercetaţi şi verificaţi până la capăt înainte de a fi primiţi în acest spaţiu. Românii nu pătimesc foarte mult dacă nu sunt prezenţi în Schengen. Este vorba mai mult despre tranzit de mărfuri” – Ştefan Vlaston.

„Intrarea României în Schengen în ceea ce priveşte tranzitul naval şi aerian ar fi un pas uriaş pentru ţara noastră” – Liviu Pop

Despre posibilitatea retragerii decoraţiei Steaua României lui Laszlo Tokes

„Să lăsăm acel consiliu de onoare să decidă dacă Tokes face bine ce face în ultima vreme. Nu aş vrea să comentez prea mult acest subiect” – Ştefan Vlaston

După emisiune, puteţi participa în continuare la dezbatere, pana la sfarsitul zilei, comentand declaratiile lui Ștefan Vlaston şi ale lui Liviu Pop, alaturi de Malin Bot si Mircea Marian, pe evz.ro, în zona de comentarii a acestui articol, aflată mai jos.

http://www.gandul.info/stiri/scoala-noua-radiografia-sistemului-marea-afacere-a-auxiliarelor-cat-de-bune-sunt-cine-castiga-din-ele-plus-cazul-unui-inspector-acuzat-ca-vinde-auxiliare-11364084

ŞCOALĂ NOUĂ. Radiografia sistemului: Marea afacere a AUXILIARELOR. Cât de bune sunt, cine câştigă din ele. PLUS: cazul unui inspector acuzat că vinde auxiliare

Gândul a demarat campania Şcoală nouă prin care îşi propune să determine ministerul Educaţiei şi autorităţile abilitate să creeze cadrul legal pentru aşa-zisul fond al şcolii, dar şi să ia măsurile necesare astfel încât părinţii, care „cofinanţează” anual sistemul de învăţământ, să nu mai fie nevoiţi să pună umărul la înflorirea afacerilor editurilor care publica auxiliare şi manuale, dar şi la cele ale afterschool-urilor.

ŞCOALĂ NOUĂ. Cât de mult ne COSTĂ învăţământul de stat GRATUIT. De ani de zile, părinţii „creditează” Educaţia cu milioane de euro

În procesul de îmbunătăţire a cunoştinţelor elevilor un rol important îl au materialele auxiliare, în special culegeri sau caiete speciale. Auxiliarele au devenit însă o povară pentru unii părinţi care sunt obligaţi uneori de profesori să le cumpere, aceştia urmărind anumite comisione. Sunt situaţii în care chiar inspectorii „dictează” ce auxiliare trebuie folosite la clasă. Ministrul Educaţiei a anunţat recent că vrea să stopeze acest comerţ.

Caiete pentru elevi şi profesori, culegeri, reviste, CD-uri, DVD-uri sau jocuri interactive, toate produse de zeci de edituri, mai mult sau mai mai puţin cunoscute, sunt comercializate în multe din şcolile din România, o parte dintre ele chiar de către profesori, pe ideea că „sunt foarte bune pentru dezvoltarea intelectuală a elevului”.

Criteriile după care profesorii recomandă auxiliarele sunt, în special, suplimentarea activităţilor de învăţare din manuale, dar şi autorii, în multe cazuri aceştia fiind inspectori. „La mine, cel puţin, pentru clasa a VIII-a, culegerile se schimbă o dată la patru ani, o dată cu inspectorii. În programul pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Naţională, de o oră pe săptămână, trebuie să avem nişte teste prin care să simulăm examenul. În alegerea acestei culegeri mă axez să fie cât mai mulţi inspectori pe copertă pentru că, ceva de acolo, nu zic că le pică exact, dar vor avea ceva similar şi la examen. Nu e ceva impus, dar situaţia mă obligă”, afirmă Raluca Popa, profesor de Limba Română, de la o şcoală din Capitală.

Stelian Fedorca, consilier în cadrul MEN, a declarat pentru gândul că subiectele la examene sunt făcute de profesori aleşi din instituţii de învăţământ preuniversitar cu notorietate şi că inspectorii nu au nicio legătură cu subiectele. Potrivit acestuia, este dreptul fiecărui inspector să publice ce doreşte.

Inspector din Suceava, acuzat că face afaceri cu auxiliare

Există însă situaţii în care publicaţiile inspectorilor ajung să fie comercializate în şcoli. Un astfel de caz ne-a fost sesizat la Suceava, la catedra de Limba Română.

Mai mulţi profesori afirmă că inspectorul de specialitate, prof. Rita Cîntiuc, aflată în Inspectoratul Şcolar Suceava de mulţi ani, trimite în şcoli materialele la care aceasta este coautor pentru a fi cumpărate de elevi.

“În acest an, la Consfătuirile din 13 septembrie ne-a spus că o să ne trimită mai multe materiale necesare la clasă pentru elevi. Dacă va fi aşa, o să întâmpinăm aceeaşi situaţie ca şi anul trecut, când prin intermediul şefilor de cerc şi de catedră ne-au fost trimise câte 20 de culegeri de teste pentru Limba Română pentru Evaluarea Naţională, Fişe de lucru pentru clasele V – VIII, caiete speciale pentru aceleaşi clase sau dicţionare. La toate acestea doamna inspector este coautoare. Elevii le-au cumpărat şi apoi banii au fost trimişi către dumneai pe acelaşi traseu”, susţin mai mulţi profesori de Limba Română care au cerut să rămână anonimi, menţionând că le este frică de repercusiuni.

Contactată de gândul, Rita Cîntiuc afirmă că nu le-a impus niciodată profesorilor să îi cumpere sau vândă cărţile. “Colegii îmi sunt martori, la Consfătuiri eu nu le-am spus că le voi trimite materiale pentru elevi. Este o aberaţie”. Mai mult, aceasta afirmă că are cunoştiinţă de precizările Ministerului Educaţiei, prin care se interzice comercializarea în şcoli de către profesori a materialelor auxiliare. Întrebată dacă le-a sugerat, impus, trimis profesorilor materiale auxiliare să le comercializeze în şcoli, inspectoarea de Limba Română a răspuns: “Nu le-am sugerat. Este adevărat că am primit întrebări din partea colegilor legate de cărţi, dar eu le-am spus că există posibilitatea de a decide la nivelul catedrei, la nivelul comitetului de părinţi din şcoală să ia ce vor ei. Şi dacă vor să ia ceva, să meargă la librărie”.

Inspectorul a refuzat să spună câţi bani câştigă din drepturile de autor pe motiv că această informaţie nu este de interes public, specificând că „are o colaborare de mai mulţi ani”.

În declaraţia de avere completată în 21 mai 2013, inspectorul Rita Cîntiuc menţionează că a încasat anul trecut suma de 4.000 de lei, reprezentând drepturi de autor, de la Grupul Editorial Nomina.

Contactat de gândul, în legătură cu această situaţie, inspectorul şcolar judeţean Suceava, Gheorghe Lazăr, afirmă că el ştie un singur lucru: „Astăzi (luni n.r.), în şedinţa cu toţi inspectorii, le-am spus că în şcoală nu se vând materiale auxiliare de care elevii au nevoie. Inspectorii trebuie să le transmită la profesorii că elevii să îşi procure aceste materiale din librării”. În legătură cu situaţia prezentată anterior, inspectorul a declarat că „se va informa”.

Inspector cu editură de auxiliare în familie

Învăţătorul Florin Gardin este inspector general în judeţul Argeş şi autor de materiale auxiliare pentru toate materiile din ciclul primar. O parte dintre acestea sunt apărute la Editura Delta Cart Educational. Potrivit Registrului Comerţului, editura aparţine lui Gardin Bogdan Liviu şi lui Crivac Constantin, care sunt fiul, respectiv ginerele inspectorului general la judeţul Argeş. Inspectorul Florin Gardin este mândru de afacerea „copiilor lui”, afirmând că nu există niciun fel de conflict de interese. „Eu sunt în inspectorat de 15 ani, iar de 12 ani sunt autor de auxiliare. Atâta am eu, că am conceput şi am dat manuscrisul la editură. Nu am niciun fel de influenţă sau contribuţie asupra distribuţiei. Atâta timp cât ele se vând de trei ori mai mult în alte judeţe decât în Argeş, nu cred că pot eu să influenţez vânzarea lor”, a precizat acesta pentru gândul.

Acesta se declară mândru de cărţile pe care le-a publicat pentru că au rezistat şi 15 ani.

Acesta afirmă că, în prezent, din cauza crizei, piaţa auxiliarelor nu mai merge atât de bine. „Câştig în funcţie de tiraj, dacă el e mare şi procentul e mai mare. Înainte să înceapă criza luam şi 12% din preţul cărţii. Acum mai primesc câte ceva de la Paralela 45, unde am publicat cele mai multe cărţi. La Delta Cart sunt copiii mei şi le-am scris un rând de cărţi. Atât şi nimic mai mult. Mi-au plătit la început o parte. După aceea, micşorându-se tirajul, nu mi-au mai plătit şi nici nu am niciun fel de pretenţie de la ei”, a adăugat acesta. Între cărţile pe care inspectorul le-a publicat la editura Delta Cart Educational împreună cu soţia sa, prof. Maria Gardin, se numără culegeri şi caiate de lucru de matematică, de limba română, istorie sau geografie.

Potrivit declaraţiei sale de avere, completată în 10 iunie 2013, inspectorul Florin Gardin a încasat anul trecut 7.500 de lei drepturi de autor de la editura Paralela 45. Aceeaşi sumă a fost încasată şi de către soţia lui.

Cât de „bune” şi „utile” sunt „auxiliarele”?

Inspectorul Florin Gardin afirmă că timpul de glorie al auxiliarelor a trecut şi vorbeşte despre motivul apariţiei acestora. „La ciclul primar manualele au foarte puţine exerciţii de consolidarea şi recapitularea cunoştinţelor, de aceea este nevoie ca pentru munca independentă de la clasă sau de acasă este bine ca copilul să exerseze foarte mult. De aceea au apărut auxiliarele”, afirmă inspectorul. Acesta recunoaşte că există cazuri în care  învăţătorii au cumpărat şi câte patru rânduri de auxiliare pentru elevi. „Trebuie doar un singur rând de la orice firmă doreşti pentru că numai tu, profesorul, ştii cel mai bine nivelul clasei respective”.

Articolul 69 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, aliniatul 5 se specifică că „auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conţinut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional”.

Profesorii chestionaţi de gândul afirmă, la unison, că în ziua de astăzi nu se mai poate face şcoală fără auxiliare. Ei se referă aici, în special, la caietele naţionale denumite şi caietul elevului sau ghidul elevului, precum şi la culegeri. Pe piaţă sunt sute de titluri de acest gen apărute la edituri mai mult sau mai puţin cunoscute. Cât sunt ele de bune?

„Sunt bune, pentru că vin în completarea manualului şi lucrezi cu elevii mai mult. Nu tot ce este pe piaţă este ok, însă. Sunt unii care au scris pe caietele elevului sintagma ’compatibil cu toate manualele’, însă nu este aşa deloc. Te trezeşti că înveţi una din carte şi vrei să aprofundezi şi aplici cu acest caiet special şi nu apare nimic acolo”, afirmă Elena Popescu, profesoară de Limba Franceză la o şcoală din sectorul 3 al Capitalei.

Auxiliarul este benefic pentru că stimulează elevii, iar aceştia fac competiţii între ei, afirmă o altă profesoară. „’Uite, eu am făcut mai multe exerciţii decât tine’, spun ei (elevii n.r.). Este o altă atmosferă la clasă când e aşa. Dacă nu ai caietele astea ale elevului, îţi este greu să xeroxezi mii de pagini, în condiţiile în care la şcoală nu există imprimante sau sunt limitate, noi nu mai primim bani pentru cărţi sau alte chestii. E mai economic şi mai ok să aibă un astfel de auxiliar. În funcţie de nivelul clasei, unii cer aceste exerciţii din caiet”, afirmă Raluca Popescu, învăţătoare la clasa a IV-a.

Elena Moise, mama unei fetiţe care a început de curând clasa a II-a, la o şcoală din sectorul 6 al Capitalei, va scoate în acest an din buzunar 50 de lei, preţul cumulat al caietelor speciale, încadrate la „auxiliare”, pentru Matematică, Limba Română şi abilităţi practice. „Eu vreau ca fiica mea să înveţe carte. Nu te poţi limita doar la manual dacă vrei să ajungă cineva, aşa că pentru asta trebuie să scoţi bani din buzunar pentru toate auxiliarele astea. Am auzit şi eu de abuzuri, când părinţilor li se recomandau fel şi fel de cărţi pentru a-şi încasa unii anumite comisioane. La noi, însă, doamna este foarte drăguţă şi s-a limitat să ne recomande doar caietele astea trei. Le cumpăr eu, la recomandarea ei, pentru că, orice s-ar spune, dacă părintele nu este cadru didactic, este destul de greu să aleagă el ce caiet special sau culegere este mai bună”, adaugă Elena. La fel ca Elena sunt foarte mulţi părinţi din România, nu toţi au însă şi veniturile necesare pentru a le cumpăra copiilor lor toate cărţile necesare.

Cine, cât câştigă din manuale şi auxiliare

Culegeri şi caiete ale elevului sunt pentru multe materii, însă cele mai căutate, nelipsite de  pe băncile elevilor, sunt pentru Limba Română, Matematică şi limbile străine. Pentru clasele 0 – IV se mai cumpără şi pentru Religie, Abilităţi Practice sau Ştiinţele Naturii. Un caiet al elevului costă minimum 14 lei şi poate ajunge şi la 40 de lei, pentru cele de limbă străină. Dacă mai adaugi şi manualul pe care nu l-ai primit de la şcoală, un părinte plăteşte pentru o materie cel puţin 35 de lei, însă poate ajunge şi la 80, în cazul limbilor străine. Aici nu mai punem la socoteală şi culegerile sau alte materiale.

Claudiu Istrate, directorul executiv al Uniunii Editorilor din România, care grupează principalii editori de carte şcolară, afirmă că nu există date despre cât de prolifică este piaţa auxiliarelor şi manualelor. „Din ce se vinde în librării, autorul poate lua maximum 8-9%, în timp ce editorul rămâne cu un profit care nu depăşeşte 10% după ce plăteşte toate cheltuielile legate de tipografie, distribuţie etc. Cei mai avantajaţi sunt cei care au librăriile lor proprii – aceştia sunt puţini – sau cei care vând pe internet. Aici, profitul trece considerabil de 20% din preţul unei cărţi. Cel mai mare profit îl iau distribuitorii, care pot ajunge şi la 40% din preţul unei cărţi”, a declarat Claudiu Istrate pentru gândul.

Profesoara de Limba Engleză, Mihaela Ene, vorbeşte despre profitul pe care l-a făcut anul trecut la clasele la care predă. „Neavând manuale suficiente le-am propus părinţilor să cumpere. La şedinţă m-au pus să le recomand. Ei au strâns banii pentru manuale, eu le-am făcut comanda. În total s-au plătit 3.000 de lei pentru circa 100 de manuale şi caiete ale elevului. Suma asta a fost cu reducere, pentru că s-au achiziţionat multe. Domnul ministru a vorbit de fraudă, zilele trecute, recunosc că am fraudat. La comanda asta am primit un bonus de 40 de lei. Cu ei am cumpărat două culegeri pe care le-am dat ulterior la doi elevi care au fost premiaţi cu o diplomă la un concurs la care i-am dus. Asta fac profesorii care până acum au făcut comandă de manuale sau auxiliare. La şedinţa din acest an le-am spus părinţilor că am fraudat destul sistemul şi că trebuie să se ocupe singuri de asta dacă vor să le asigure necesarul copiilor lor”.

Mihaela Ene nu neagă că a văzut şi ea cazuri în care anumiţi profesori le recomandau elevilor să vină la clasă cu diverse caiete, culegeri, reviste, nu tocmai puţine, însă susţine că „un cadru didactic care face asta se decredibilizează”.

Un părinte care a vrut să rămână anonim ne-a povestit că s-a confruntat cu o astfel de situaţie anul trecut. „Am cumpărat şase auxiliare care au costat 60 de lei. Nu ne-a obligat, dar copilul meu nu putea fi singurul care nu are. Noi am achiziţionat auxiliarele la preţul de listă, deşi pe site-ul editurii se specifica faptul că în cazul comenzilor care depăşesc 1.000 de lei, exista o reducere de 35%”, ne-a spus părintele unui elev din Bucureşti, nemulţumit că nu a fost informat de acest discount şi a plătit preţul întreg către învăţătoare.

MEN avizează materialele auxiliare pe care ministrul Pricopie le contestă

La începutul anului şcolar, ministrul Remus Pricopie, a declarat că în învăţământ nu există doar frauda de la examen şi că fraudă şi evaziune fiscală este şi atunci când cadrele didactice impun anumite materiale auxiliare. Potrivit acestuia, comerţul cu manuale auxiliare nu trebuie asociat cu şcoala, iar pe aceste cărţi şi caiete nu ar trebui să scrie avizat de Ministerul Educaţiei.

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) este însă chiar cel care le avizează, existând şi o direcţie în acest sens, aflată în subordonarea secretarului de stat Andras Kiraly. “Cei care doresc să realizeze auxiliare trebuie să le facă, în primul rând conform programei şcolare. Acestea trec printr-o comisie de specialişti din Ministerul Educaţiei. Dacă se primeşte avizul autorul încheie un contract cu o editură şi astfel ajunge pe piaţă”, a declarat secretarul de stat pentru gândul.

Potrivit acestuia, un auxiliar este „bun” dacă pe el este scris „în conformitate cu programa şcolară avizată de Ministerul Educaţiei nr…” sau „avizat de Ministerul Educaţiei”. „Dacă  aceste elemente se regăsesc pe coperţile sau în interiorul materialelor auxiliare, care pot fi folosite şi ca materiale didactice, ele sunt ok. Sunt însă multe care nu trec pe la minister şi astea nu ar trebui cumpărate”, adaugă Andras Kiraly.

Secretarul de stat afirmă că ministrul Educaţiei a dat directive inspectorilor şi directorilor “să stea departe” de auxiliare, să nu le impună sau recomande. “Ele nu sunt obligatorii, iar cei care vor să le cumpere o pot face de pe piaţa liberă. Bineînţeles că pot cere părerea învăţătoarei sau a profesorului de specialitate”.

http://www.gandul.info/puterea-gandului/de-ce-ar-trebui-legalizat-fondul-clasei-11388003

De ce ar trebui legalizat fondul clasei

Într-un stat normal, educaţia şi sănătatea ar trebui să fie principalele domenii în care să se investească. Această propoziţie a devenit demult un clişeu în România, iar autorităţile o tratează ca atare. An de an se cer mai mulţi bani pentru educaţie şi se primesc tot mai puţini, pentru că, întotdeauna, se găseşte ceva mai important.

Un nou început de an şcolar este o nouă bătaie de cap pentru mulţi părinţi. Ghiozdan, rechizite sau îmbrăcăminte sunt lucrurile obligatorii pe care trebuie să le asigure fiecărui copil atunci când îl trimite la şcoală.

În România, învăţământul este obligatoriu şi „gratuit” – între clasele 0 – X, cel puţin asta ne spune Constituţia şi Legea Educaţiei. Realitatea este însă alta: anual, părinţii contribuie la aşa-zisul fond al clasei cu cel puţin 70 de milioane de euro, bani prin care completează suma insuficientă trimisă de autorităţi.

„Am cumpărat cretă, burete, săpun, detergent sau dezinfectant pentru grupurile sanitare, hârtie, toner pentru imprimantă…hârtie igienică”, asta spun părinţii care au copii la şcoală. Pentru toate aceste consumabile extrem de necesare fiecare părinte din România plăteşte, în medie, cel puţin 100 de lei de lei pe an.

„Am cumpărat bancă”, „Am cumpărat tablă”, „Am cumpărat xerox”, „Am cumpărat videoproiector”… sunt alte situaţii unde banii părinţilor au asigurat bunul mers al sistemului de învăţămănt.

Zilele trecute într-un târg educaţional, un părinte îmi spunea: „Nu contează, pentru copilul meu dau oricât. Important este ca el să înveţe”. Doamna în cauză părea una cu venituri mari, însă fiecare părinte responsabil investeşte în educaţia copilului lui, după resursele financiare pe care le are.

Mulţi dintre aceşti părinţi ştiu că statul este incapabil să asigure condiţii decente în şcolile în care învaţă copiii lor, astfel contribuie cu bani, în cele mai multe cazuri ilegal, la aceste instituţii de învăţământ. Finanţarea legală a şcolilor de către părinţi este, practic, aproape imposibilă în acest moment în România. Singura formă legală este constituirea unui ONG de către părinţi prin care ei să finanţeze şcoala. Aceasta este însă o variantă limitată. Un ONG  necesită şi el nişte cheltuieli pentru apariţia şi menţinerea lui, plus că elevii cresc, ajung la alte şcoli, universităţi … devin adulţi, iar părinţii nu mai au nici-o motivaţie să susţină ONG-ul.  Mergând pe logica aceasta, la fiecare patru ani ar trebui creat un nou ONG de către familiile care vor să finanţeze legal şcoala în care studiază copiii lor.

În acest context, gândul demarează campania “Şcoală nouă” prin intermediul căreia îşi propune să determine parlamentarii şi ministerul Educaţiei să creeze cadrul legal astfel încât plăţile pe care părinţii le fac an de an pentru a suplini lipsurile din şcoli să devină legale, uşoare şi să nu le mai dea bătăi de cap.

Prin campania campania “Şcoală nouă”, gândul propune în acest sens legalizarea fondului clasei, la care toţi părinţii contribuie în prezent. Acest lucru se poate face prin deschiderea unui cont în fiecare şcoală destinat donaţiilor. În acelaşi cont, părinţii ar putea să îşi doneze şi cei 2% din impozitul reţinut pe venit. În acest moment, şcolile au conturi deschise prin Trezorerie, în care pot face operaţiuni numai instituţiile publice. Sunt însă cazuri în care administraţia locală retrage din cont din banii pe care i-a trimis şcolii pentru că, fie nu au fost cheltuiţi, fie este nevoie de ei în altă parte.

Un cont de donaţii este, însă, o soluţie unitară în toate şcolile din România, chiar şi în cele aflate în mediul rural. Acest cont ar putea elimina stresul şi cheltuielile pe care le presupune un ONG. Un cont de donaţii ar face legale cele 70 de milioane de euro prin care părinţii cofinanţează anual şcoala.

Din acest cont de donaţii legal şcoala poate completa fondurile insuficiente pentru asigurarea unei educaţii de calitate elevilor.

Un astfel de cont ar elibera părinţii de corvoada de a cumpăra manuale – pentru că fie copiii lor nu au primit de la şcoală, fie cele primite sunt depăşite sau degradate – sau materiale auxiliare, care reprezintă deseori o sursă de rotunjire a veniturilor pentru profesori sau inspectori. Nu ar mai trebui să caute ei bănci, table sau să meargă în hipermarket pentru cretă, burete, lipici, săpun, hârtie igienică etc. – consumabile care lipsesc din multe dintre unităţile de învăţământ din România.

În zilele următoare, gândul va publica, în cadrul campaniei “Şcoală nouă”, o serie de articole prin care va arăta cât îi costă pe părinţi crearea unor condiţii decente pentru copiii lor în şcolile de stat din România şi cum sistemul îi obligă să pună umărul la înflorirea afacerilor editurilor care publica auxiliare şi manuale, dar şi la cele ale after school-urilor. Pe de altă parte, gândul va prezenta situaţia şcolilor în care contribuţiile părinţilor au devenit legale prin constituirea lor într-o organizaţie non-profit.

http://www.gandul.info/stiri/scoala-noua-cat-de-mult-ne-costa-invatamantul-de-stat-gratuit-de-ani-de-zile-parintii-crediteaza-educatia-cu-milioane-de-euro-11381167

ŞCOALĂ NOUĂ. Cât de mult ne COSTĂ învăţământul de stat GRATUIT. De ani de zile, părinţii „creditează” Educaţia cu milioane de euro

De ani buni părinţii „cofinanţează” sistemul de învăţământ românesc cu milioane de euro. Un calcul simplu şi minimal arată că numai din aşa-zisul fond al clasei şi al şcolii în sistem intră aproximativ  70 de milioane de euro anual , în condiţiile în care în preuniversitar sunt circa 3 milioane de elevi şi fiecare contribuie cu cel puţin 100 de lei (300.000.000 de lei). Aceşti bani se cheltuiesc nu doar pentru banalele consumabile (hârtie igenică, săpun, detergent, coli, dosare, markere, cretă, burete, toner pentru imprimantă), dar şi pentru renovarea şi dotarea claselor cu table, bănci, videoproiectoare, calculatoare, parchet, dulapuri sau cuiere. Şi lucrurile nu se opresc aici.

În zilele următoare, gândul va publica o serie de articole prin care va arăta cât îi costă pe părinţi crearea unor condiţii decente pentru copiii lor în şcolile de stat din România şi cum sistemul îi obligă să pună umărul la înflorirea afacerilor editurilor care publica auxiliare şi manuale, dar şi la cele ale afterschool-urilor. Pe de altă parte, gândul va prezenta situaţia şcolilor în care contribuţiile părinţilor au devenit legale prin constituirea lor într-o organizaţie non-profit.

Gândul demarează campania “Şcoală nouă” prin intermediul căreia îşi propune să determine ministerul Educaţiei şi autorităţile abilitate să creeze cadrul legal astfel încât plăţile pe care părinţii le fac an de an pentru a suplini lipsurile din şcoli să devină legale. Banii pe care statul îi alocă sunt insuficienţi, dar părinţii care înţeleg că şcoala este o problemă a comunităţii şi vor să finanţeze şcoala nu o pot face în mod legal. O fac însă ilegal, iar sumele nu sunt deloc neglijabile.

Soluţia o poate reprezenta legalizarea aşa-zisului fond al clasei şi al şcolii. Mai exact, şcoala să poată deţine un cont bancar unde părinţii să vireze suma pe care o doresc, dacă doresc, şi pe care să îl administreze şcoala. În acest moment, şcolile au conturi deschise prin Trezorerie, în care pot face operaţiuni numai instituţiile publice.

Pentru a deveni realitate, una dintre posibilităţi ar fi un amendament la actuala Lege a Educaţiei, nr.1 / 2011, prin care şcolile să aibă dreptul să deschidă conturi exclusiv pentru donaţii, în care să se depună legal banii pe care părinţii îi dau acum către unităţile de învăţământ preuniversitar la fondul clasei. În prezent acest lucru este imposibil pentru că şcoala este ordonator terţiar de credite, potrivit Legii Finanţelor Publice 500/2002 (Art 21(3)). Amendamentul trebuie urmat de o Hotărâre de Guvern care să reglementeze clar mecanismul de legalizare a fondului clasei, astfel încât părinţii să poată verifica că banii lor sunt cheltuiţi exclusiv în beneficiul copiilor lor.

Modificări şi completări trebuie aduse şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ (nr.4925/2005) care în acest moment prevede posibilitatea ca părinţii să poată propună o sumă minimă prin care să contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei ori a unităţii de învăţământ (Articolul 48, alineatul (2)), dar nu face nicio referire la existenţa unui cont bancar care să fie administrat de un contabil, ceea ce face ca acum aceste iniţiative să se afle în afara zonei fiscalizate.

Singura soluţie legală şi eficientă în acest moment este constituirea unui ONG al părinţilor, care are însă limitele sale. Sponsorizarea, o altă modalitate legală, nu a devenit o practică din cauza birocraţiei pe care o presupune.

Cum finanţează statul învăţământul

În prezent, finanţarea sistemului de învăţământ urmează principiul potrivit căruia banii urmează elevul. Asta înseamnă că şcolile primesc bani în funcţie de numărul de elevi pe care îl au. Astfel, în fiecare an, se stabileşte un cost per elev în funcţie de mai multe criterii: nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, limba de predare, mediul urban/rural şi alţi indicatori specifici de învăţământ.

Pentru anul 2013, pentru un elev din învăţământul primar din mediul urban statul alocă 1.847 lei pe an, în timp ce pentru unul care învaţă în mediul rural, 2.200 de lei. În cazul ciclului gimnazial, un elev din mediul urban primeşte 2.420, iar unul din mediul rural, 2.783 de lei. Pentru un elev care urmează cursurile unui liceu teoretic, statul alocă 2.420 de lei indiferent de zonă în care învaţă, în timp ce pentru un elev care merge la un liceu tehnologic, militar sau pedagogic, 2.503 lei, potrivit Hotărârii 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev.

Banii sunt alocaţi prin intermediul autorităţilor locale, mai exact al primăriilor. Astfel, înainte de începerea anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ comunică inspectoratului numărul de elevi pe care urmează să-l aibă, inspectoratul dă aviz şi comunică sistemului de finanţe publice. De aici banii ajung în contul primăriei şi, mai departe, în contul fiecărei şcoli.

Pe lângă finanţarea de bază, Legea Educaţiei prevede şi o finanţare complementară (art.105), asigurată din bugetele locale pentru reparaţii capitale, consolidări, burse, transportul elevilor şi profesorilor etc, dar şi o finanţare suplimentară (art. 107) care se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Educaţiei pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu rezultate deosebite.

Numai că banii nu sunt suficienţi. Dacă imaginăm situaţia în care într-o clasă din ciclu primar sunt 25 de elevi, bugetul anual al acestei clase este, în medie, de 50.000 lei. Din aceşti bani, aproape o treime (14.500 de lei) o reprezintă numai salariul anual al învăţătoarei, calculat la o medie lunară de 1.200 lei, fără a lua în calcul plăţile către asigurările sociale care sunt plătite din aceeaşi bani. Dar elevii din ciclul primar au şi profesor de limbă străină, de religie şi de educaţie fizică. În plus, din acest buget trebuie plătite şi salariile personalului auxiliar, materiale şi servicii, precum şi întreţinerea curentă, potrivit articolului 104 din legea Educaţiei.

Potrivit acestei simulări de calcul este evident că cea mai mare parte din suma alocată unui elev merge către plata salariilor cadrelor didactice şi a utilităţilor. În consecinţă, tot ce ţine de dotarea sălilor de clasă, de la hârtie igenică şi săpun, pănă la imprimantă şi proiector, se face pe cheltuiala părinţilor.

Cum finanţează părinţii sistemul de învăţământ

Învăţământul de stat este gratuit, potrivit Constituţiei. Însă părinţii care au copii la şcoală ştiu că lucrurile nu stau deloc aşa. De la rechizite, manuale şi auxiliare, la uniformă, fondul clasei şi miciile cadouri pentru învăţătoare şi profesori, părinţii care au un copil la şcoală cheltuie mimim 1.100 de lei anual, fără a lua în calcul serviciile de afterschool la care pot apela şi care urcă costurile anuale considerabil. Suma nu include nici banii pe care în special părinţii care au copii în ciclul primar îi plătesc pentru renovarea şi dotarea sălilor de clasă. O practică foarte răspândită, dar lipsită de un cadru legal.

Mare parte din cheltuielile necesare pentru a trimite un copil la şcoală este firesc să fie suportată de părinţi. Problema o reprezintă însă faptul că pe lângă rechizite, ghiozdan şi îmbrăcăminte, părinţii cheltuiesc sume considerabile pentru renovarea şi dotarea sălilor de clasă, pe manuale – care teoretic sunt gratuite -, auxiliare şi culegeri.

În special părinţii care au copii în ciclul primar sunt puşi în situaţia de a contribui pentru dotarea sălii de clasă cu tablă, parchet, jaluzele, imprimantă, proiector, cuier, dulapuri. Uneori li se cere să suporte şi costurile zugrăvirii sălii de clasă. Cei mai mulţi părinţi, conştienţi de lipsurile din şcoli, nu refuză pentru că îşi doresc cele mai bune condiţii pentru copiii lor şi pentru asta „dau oricât”, aşa cum ei însuşi mărturisesc.

Suma pe care părinţii o plătesc pentru crearea unor condiţii normale de învăţare pentru copiii lor este greu de estimat pentru că dotările de care este nevoie diferă de la caz la caz. Mai mult decât atât, în funcţie de situaţia materială a părinţilor, dotările considerate „obligatorii” diferă.

Părinţii copiilor din clasele gimnaziale scapă de problema dotărilor pentru că aceştia învaţă de obicei într-o sală de clasă renovată şi amenajată de părinţii copiilor din ciclul primar.

„În clasa I, ne-au cerut bani pentru dulapuri, astfel încât fiecare copil să aibă dulapul lui. Am dat. În clasa a V-a, copilul a fost mutat în altă clasă şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu acele dulapuri”, povesteşte o mamă al cărei băiat învaţă la o şcoală din centrul Capitalei.

Programa pentru ciclu primar presupune multe activităţi pentru desfăşurarea cărora în sala de clasă este nevoie de un proiector, calculator, imprimantă şi, implicit, de toner.

„Noi am făcut rost de o sponsorizare şi nu a fost nevoie să cumpăram calculator şi imprimantă”, povesteşte mama unui băiat care învăţă la o şcoală din sectorul 6. „La fiecare şedinţă cu părinţii strângem bani să încărcăm tonerul”, spune un alt părinte.

O altă mămică, al cărei băiat tocmai a început clasa pregătitoare, spune că învăţătoarea le-a cerut părinţilor să caute cea mai bună ofertă pentru o imprimantă şi unul dintre ei să meargă să o cumpere.

„În clasa I, i-am cumpărat fetiţei bancă pentru că nu putea să stea pe cea din clasă. Era ruptă şi venea în fiecare zi cu hainele agăţate. Am preferat să îi cumpăr bancă împreună cu mama colegei ei decât să îi cumpăr haine săptămânal”, îşi aminteşte mama care a plătit 500 de lei pentru banca pe care fiica sa o va folosi până în clasa a IV-a.

Şi exemplele pot continua. Suportând astfel de cheltuieli, sumele mai mici pe care le dau pentru hârtie igenică, săpun, coli de hârtie, cretă, burete, markere şi tot felul de consumabile li se par „derizorii”. Pentru aceste cheltuieli se strânge aşa-zisul fond al clasei care nu este obligatoriu, aşa cum spun cei mai mulţi dintre părinţi, şi pe care îl gestionează unul dintre părinţi. Suma variază în funcţie de şcoală, dar în medie se ridică la 50-60 de lei pe an. Pe lângă fondul clasei, părinţii dau bani şi pentru fondul şcolii (50 de lei pe an).

Părinţii vorbesc cu uşurinţă despre ajutorul pe care îl dau şcolilor, dar se feresc să îşi decline identitatea sau să spună la ce şcoală învaţă copii lor, de teamă că aceştia ar avea de suferit. Acest lucru se întâmplă pentru că în acest moment nu există un cadru legal care să le permită părinţilor să contribuie la bunul mers al lucrurilor în şcoli.

Părinţii vor să rămână în anonimat şi când vine vorba de cadourile pe care le dau în special învăţătoarelor, chiar dacă nu puţine sunt cazurile când miciile atenţii care demonstrează „bunul simţ” şi „recunoştinţa” părinţilor înseamnă un robot de bucătărie, o combină frigorifică sau bijuterii. Astfel, părinţii încearcă probabil să compenseze salariile mici din sistemul de învăţământ.

Legalizarea aşa-zisului fond al clasei ar fi şi o măsură anti-fraudă, în condiţiile în care profesorii acuzaţi că au primit mită la examenul de bacalaureat de anul acesta au motivat că banii reprezentau de fapt fondul clasei sau al şcolii.

ONG-ul, singura soluţie legală de a da bani la şcoală

Părinţii care vor să contribuie în mod legal pentru îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli o pot face dacă se asociază într-o organizaţie non-profit. Astfel, părinţii care doresc pot depune bani în contul acestei asociaţii, care are dreptul să cumpere legal lucrurile necesare şi să le doneze şcolii. Pentru că este un ONG poate organiza şi diverse activităţi care să genereze venituri, poate primi sponsori sau cele două procente din impozitul de venit.

Neajunsurile acestui tip de organizare îl reprezintă faptul că este nevoie de implicarea unor părinţi care să ştie să gestioneze o organizaţie de acest tip, precum şi faptul că în cazul asociaţiaţilor deja constituite, unele primării percep chirii, în condiţiile în care clădirile şcolilor sunt proprietatea lor.

Cum s-a modificat sistemul de finanţare pentru învăţământul de stat

Principiul finanţării în funcţie de elev a fost aplicat începând cu anul 2010, după ce ministrul Educaţiei de la acea vreme, Daniel Funeriu, a iniţiat o Hotărâre de Guvern în acest sens la finele lui 2009. Până atunci, finanţarea se făcea în funcţie de numărul şi tipul de posturi.

În 2010, finanţarea per elev se reducea doar la plata cadrelelor didactice şi a personalului auxiliar. Unul dintre principalele efecte ale aplicării acestui sistem a fost implicarea învăţătorilor şi profesorilor în aducerea şi reţinerea copiilor la şcoală pentru că aceştia îşi primeau salariu în funcţie de numărul de elevi pe care îl aveau. Astfel, dacă în 2008-2009, 14.000 de copii abandonau şcoala între clasa I şi clasa a IV-a, în 2011-2012, numărul acestora a scăzut la 4.000, a explicat pentru gândul fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.

În 2011, prin legea Educaţiei (art.104), costul per elev s-a extins la toate cheltuielile, mai puţin construcţii noi şi transportul elevilor şi al profesorilor.

http://www.ziare.com/remus-pricopie/ministrul-educatiei/pricopie-prevenirea-coruptiei-in-educatie-tine-de-atitudinea-profesorilor-si-a-celor-din-minister-1259089

Pricopie: Prevenirea coruptiei in educatie tine de atitudinea profesorilor si a celor din minister

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a declarat, joi, ca formele de coruptie in sistemul de educatie nu se rezuma doar la cele constatate cu prilejul examenelor, iar prevenirea unor astfel de situatii trebuie sa tina in primul rand de atitudinea cadrelor didactice si a factorilor de decizie din minister, care trebuie sa aiba toleranta zero la astfel de fapte.

„Astazi am finalizat un proiect pe fonduri structurale care abordeaza o radiografie a ceea ce se intampla in sistem mai putin bun si cum putem sa evitam situatiile de coruptie din sistem. (…)

Dupa doi ani avem o serie de lucruri realizate si as mentiona in primul rand o strategie anticoruptie in sistemul de educatie. (…) Inainte de orice este o problema de conduita, de atitudine a fiecarui cadru didactic sau a celor care administreaza sistemul de educatie”, a declarat ministrul Educatiei, la Conferinta nationala pentru prevenirea coruptiei in educatie, organizata la Universitatea Titu Maiorescu.
El a tinut sa precizeze ca, daca se vorbeste despre coruptie in sistemul de educatie, nu inseamna ca este vorba despre un fenomen generalizat.

„Sistemul de educatie are 230-240 de mii de cadre didactice in invatamantul preuniversitar, 30-40 de mii de profesori universitari, dar daca ai zece cazuri sau o suta de cazuri evident ca ai o problema si trebuie sa incerci sa eviti o astfel de situatie”, a declarat ministrul Educatiei.

Printre instrumentele preventie ce vor fi aplicate se regasesc un Cod de etica si deontologie profesionala si un Consiliu de etica.

„Eu cred ca aceia care sunt profesori trebuie sa stie de la bun inceput ca sunt lucruri pe care poti sa le faci si lucruri pe care nu poti sa le faci. (…) Consiliul de etica va functiona la nivelul fiecarei institutii de invatamant si este o masura suplimentara pe care o vom introduce tocmai pentru a evita situatiile de coruptie”, a declarat ministrul Educatiei.

Remus Pricopie a precizat ca proiectul este unul in care ministerul a aplicat alaturi de doi parteneri importanti, Asociatia pentru Implementarea Democratiei si Universitatea Titu Maiorescu.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/cultura/carti/ioana-parvulescu-primit-premiul-european-literatura-1_524442a1c7b855ff56caf8ab/index.html

Ioana Pârvulescu a primit Premiul European pentru Literatură

Scriitoarea Ioana Pârvulescu a primit, joi, la Târgul de la Göteborg (Suedia), Premiul European pentru Literatură, pentru romanul „Viaţa începe vineri“ (2009),  distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

„Viaţa începe vineri“ a apărut în 2011 şi în traducere suedeză, la editura Bonnierforlagen, în traducerea Jeanei Jarlsbo, cu sprijinul ICR – prin programul TPS derulat de Centrul Naţional al Cărţii.

Premiul European pentru Literatură recompensează cei mai buni autori debutanţi şi în curs de afirmare din toată Europa. Organizat de Comisia Europeană în cooperare cu Federaţia Europeană a librăriilor, Consiliul Scriitorilor europeni şi Federaţia Editorilor europeni, concursul este deschis pentru autori din 37 de state implicate în Programul UE Cultura. Premiul are rolul de a atrage atenţia asupra creativităţii, diversităţii şi bogăţiei literaturii europene contemporane, de a promova circulaţia literaturii în Europa şi de a spori interesul cetăţenilor europeni pentru operele literare din alte ţări europene.

În acest an, cei 12 câştigători au fost anunţaţi joi, în cadrul ceremoniei de deschidere a Târgului de Carte de la Göteborg, de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură,multilingvism şi tineret. Astfel, Ioana Pârvulescu (România), Isabelle Wery (Belgia), Faruk Šehic (Bosnia-Herţegovina), Emilios Solomou (Cipru), Kristian Bang Foss (Danemarca), Meelis Friedenthal (Estonia), Lidija Dimkovska (Republica Macedonia), Katri Lipson (Finlanda), Marica Bodrozic (Germania), Tullio Forgiarini (Luxemburg), Gabriela Babnik (Slovenia), şi Cristian Crusat (Spania).

Fiecare câştigător va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro şi va avea prioritatea să aplice pentru finanţare din partea Uniunii Europene, pentru ca opera lui să fie tradusă şi în alte limbi de pe continent.

Ioana Pârvulescu este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere din Bucureşti, unde predă literatură română modernă, şi a fost, timp de 18 ani, redactor la România literară. A iniţiat şi coordonat la Editura Humanitas colecţia de literatură universală „Cartea de pe noptieră“. Pasionată cititoare de documente de tip jurnal, memorii, scrisori şi ziare din care reface lumi pierdute, a scris mai multe cărţi de eseuri, reeditate de mai multe ori, între care „Întoarcere în Bucureştiul interbelic“ (2003), „În intimitatea secolului 19“ (2005), „Cartea întrebărilor“ (2010). Preocuparea autoarei pentru Caragiale s-a concretizat în două eseuri: „În Ţara Miticilor. De 7 ori Caragiale“ (2008) şi „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale“(2011). Romanul „Viaţa începe vineri“ (2009) a apărut în 2011 şi în traducere suedeză. Cea mai recentă carte a autoarei despre Bucureşti este romanul „Viitorul începe luni“ (2012).

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-15657662-conversatie-despre-educatie-identitate-gen-kathryn-kolbert.htm

O conversatie despre educatie, identitate si gen cu Kathryn Kolbert

Kathryn Kolbert, deopotriva avocat, junalist, director al Athena Center for Leadership Studies si profesor la Barnard College, unul dintre cele mai cunoscute centre interdisciplinare din lume dedicat leadershipului feminin, participa la conversatia despre educatie, identitate si gen organizata de Institutul ASPEN Romania. Evenimentul face parte din seria „Festivalul Ideilor”, initiata de Institutul ASPEN, in cadrul Bucurestiului Creativ, in colaborare cu Festivalul International „George Enescu”, Institutul Cultural Roman, Biblioteca Central Universitara, Fundatia Universitara Carol I si OMA Vision.

Conferinta va avea loc maine, 27.09.2013, incepand cu ora 17.00, la Biblioteca Centrala Univeristara.

Kathryn Kolbert a devenit director fondator al Barnard College in anul 2009. De atunci, Centrul a creat abordari inovative pentru dezvoltarea leadershipului care au vizat studenti si femei din New York si din intreaga lume.
De asemenea, Kathryn Kolbert va participa sambata si in panelul dedicat leadershipului feminin din cadrul Bucharest Forum, organizat de institutul ASPEN Romania (www.bucharestforum.ro).
INFORMATII SUPLIMENTARE:

Acreditarea jurnalistilor se poate face pana la data de 27 septembrie, ora 15.00. Acreditarea va fi considerata valabila doar dupa primirea unei confirmari in acest sens de la organizatori. Pentru acreditare, va rugam contactati: anamaria.onisei@omavision.ro.