PREUNIVERSITAR

BACALAUREAT 2014 Cum vor fi subiectele la probele scrise şi orale. Calendarul simulărilor şi al examenelor

Elevii de clasa a XII-a care vor da la vară examenul de Bacalaureat 2014 pot consulta pe site-ul Ministerului Educaţiei modelele de subiecte pentru toate materiile la care vor fi testaţi: română, matematică, istorie, limbi străine, biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, psihologie sau sociologie. În premieră, la simulările din martie vor participa şi elevii de clasa a XI-a. Examenele încep pe 10 iunie. Ministerul Educaţiei a publicat modelele de subiecte pentru probele scrise şi cele orale de la Bacalaureat 2014, dar şi baremele de corectare, pentru a vedea cum ar trebui rezolvate. Calendar Bacalaureat 2014: • 26 – 30 mai – Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de Bacalaureat • 30 mai – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a • 10 – 12 iunie – Proba orală la Limba Română • 11 – 13 iunie – Proba orală la limba maternă • 16 20 iunie – Proba de competenţe digitale • 23 – 27 iunie – Proba orală la o limbă străină • 30 iunie – Limba şi literatura română (proba scrisă) • 1 iulie – Limba şi literatura maternă (proba scrisă) • 2 iulie – Proba obligatorie a profilului: Matematică sau Istorie (probe scrise) • 4 iulie – Proba la alegere a profilului: Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie sau Sociologie (probe scrise) • 7 iulie – afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie – Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie – afişarea rezultatelor finale

Calendarul privind simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat pentru clasele a XI-a şi XII-a:   • Limba şi literatura română – 3 martie • Limba şi literatura maternă – 4 martie • Proba obligatorie a profilului – 5 martie   Doar pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului şi specializări – 7 martie. Toate probele sunt scrise, iar rezultatele vor fi afişate pe 14 martie.   Variantele de subiecte şi baremele de corectare pentru toate disciplinele, probele orale şi scrise:   BACALAUREAT 2014 Modelele de subiecte pentru Limba Română   BACALAUREAT 2014 Modelele de subiecte pentru Matematică   BACALAUREAT 2014 Modelul de subiecte pentru Istorie   BACALAUREAT 2014 Modelele de subiecte pentru proba la alegere   BACALAUREAT 2014 Modelele de subiecte pentru proba orală de Limbă Străină   Rata de promovare la Bac 2013: 57,69% Anul trecut, procentul de promovare a examenului de Bacalaureat 2013 după cele trei sesiuni susţinute (sesiunea specială pentru participanţii la olimpiadele internaţionale şi în loturile naţionale, sesiunea iunie – iulie şi sesiunea august – septembrie) a fost de de 57,69%. În cifre, peste 113.900 de candidaţi au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dintr-un total de aproximativ 197.400 de participanţi.

Sursa: Adevarul.ro

EVALUAREA NAŢIONALĂ 2014 Cum vor fi subiectele la Română şi la Matematică. Calendarul simulărilor şi examenelor

Elevii de clasa a VIII-a care vor da la vară examenul de Evaluare Naţională 2014 pot consulta pe site-ul Ministerului Educaţiei modelele de subiecte la Română şi la Matematică, precum şi soluţiile propuse de experţii ministerului. Simulările au loc în februarie, iar examenele încep pe 23 iunie. Noutatea de anul acesta este că notele de la acest examen naţional vor reprezenta 75% din media de admitere la liceul dorit, faţă de 50%, în 2013. Ministerul Educaţiei a publicat modelele de subiecte pentru cele două probe de la Evaluarea Naţională 2014 (Română şi Matematică), dar şi baremele de corectare, pentru a vedea cum ar trebui rezolvate. La examen, elevii vor avea la dispoziţie cel mult două ore.   Calendar Evaluarea Naţională 2014:   13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 16 – 18 iunie – înscrierea la Evaluarea Naţională 23 iunie – Limba şi literatura română – proba scrisă 24 iunie – Limba şi literatura maternă – proba scrisă 25 iunie – Matematică – proba scrisă 27 iunie – afişarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) 28 iunie – depunerea contestaţiilor 28 – 30 iunie – rezolvarea contestaţiilor 1 iulie – afişarea rezultatelor finale Elevii de clasa a VIII-a vor termina cursurile pe 13 iunie 2014, iar Evaluarea Naţională începe pe 23 iunie.   Ministerul Educaţiei precizează că, pentru perioada 16-20 iunie 2014, conducerile şcolilor vor atribui profesorilor care predau la clasa a VIII-a şi care nu au norma didactică completă sarcina de a pregăti elevii pentru Evaluarea Naţională, precum şi pentru admiterea în clasa a IX-a, la liceu.   Simularea pentru Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a va avea loc în perioada 18-20 februarie. Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a: • Limba şi literatura Română – 18 februarie • Limba şi literatura maternă – 19 februarie (pentru elevii care aparţin minorităţilor naţionale care au urmat cursuri gimnaziale în limba maternă) • Matematică – 20 februarie • Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.

Mai jos variantele de subiecte la Română şi la Matematică, precum şi baremele de corectare: Varianta_romana_EvaluareaNationala_2014 Barem_varianta_romana_EvaluareaNationala_2014 Varianta_matematica_EvaluareaNationala_2014 Barem_matematica_EvaluareaNationala_2014 După Evaluarea Naţională urmează admiterea la liceu Admiterea la liceu din 2014 va demara, ca anul trecut, după Evaluarea Naţională 2014, cu precizarea că elevii care ţintesc un liceu bilingv sau cu profil vocaţional trebuie să treacă întâi de probele de aptitudini/limbi moderne. Faţă de 2013, notele la acest examen naţional reprezintă 75% din media de admitere la liceul dorit. Astfel, potrivit Calendarului Admiterii la liceu 2014 publicat de Ministerulul Educaţiei, în luna mai ar urma să fie publicată de fiecare inspectorat şcolar judeţean broşura admiterii, cu ofertele tuturor liceelor, urmată de probele de aptitudini, la finele lui mai, iar în iulie demarează procedura propriu-zisă de admitere. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 26-27 mai: înscrierea pentru susţinerea probelor de aptitudini/limbă modernă • 28-30 mai: susţinerea acestor probe • 1-7 mai: publicarea şi transmiterea broşurilor de admitere la liceu 2014 • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Evaluarea naţională din 2013: sub 76% dintre elevi au luat note peste 5 În urma soluţionării contestaţiilor după Evaluarea Naţională de anul trecut, procentul elevilor care au luat peste 5 a scăzut în loc să crească, cu câteva sutimi, de la 75,91% la 75,89%, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Astfel, în urma contestaţiilor, mai mult de 123.000 de elevi, reprezentând 75,89%, au obţinut note peste 5 la Capacitate în urma rezolvării contestaţiilor. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în judeţul Brăila (88%), iar cele mai scăzute, în judeţul Olt (61%). În niciun judeţ nu s-a înregistrat un procent de note peste 5 sub 60%. Pe discipline, situaţia notelor peste 5 se prezintă astfel: la Limba şi literatura română – 82%, la Limba şi literatura maternă – 93%, la Matematică – 71%, potrivit Ministerului Educaţiei.

Sursa; Adevarul.ro

Întârzierea salariilor îi scoate din nou pe dascăli în stradă

În jur de 100 de sindicalişti de la Federaţia „Spiru Haret” pichetează, marţi, sediul Ministerului de Finanţe, nemulţumiţi că plata salariilor se face cu întârziere, din cauza ordinului prin care au fost schimbate procedurile de întocmire a documentelor. „Mâine (marţi – n.r.) vom picheta în faţa sediului Ministerului Finanţelor din cauza salariilor care au venit cu mare întârziere luna aceasta, din cauza ordinului emis de ministrul de Finanţe. Vom fi în jur de 100 de oameni. Salariile se plătesc acum, însă cine plăteşte penalizările profesorilor care au rate la bancă, din cauza întârzierii?”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie (FSE) „Spiru Haret”, Marius Nistor. Nistor a adăugat că acţiunea de protest va avea loc marţi, între orele 11.00 şi 12.30, şi nu va afecta activitatea cadrelor didactice. Sindicaliştii reclamă faptul că, odată cu aplicarea actului normativ, sunt necesare zeci sau chiar sute de ordine de plată şi trebuie să se lucreze cu până la 96 de conturi de trezorerie, în loc de patru, ceea ce a dus la întârzieri în plata cadrelor didactice. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a reclamat, în urmă cu două săptămâni, faptul că angajaţii din educaţie primesc salariile cu o întârziere, din cauza ordinului Ministerului Finanţelor privind noile măsuri fiscal-bugetare, care a fost emis în decembrie şi pus în aplicare din ianuarie.

Norme complicate Guvernul a introdus norme prin care complică procedurile de înregistrare a unităţilor bugetare, primele afectate fiind cele din învăţământul preuniversitar. Blocajul este generat de faptul că unităţile trebuie să se înregistreze în trezorerii obţinând câte un cont separat pentru fiecare ciclu de învăţământ, iar procedurile sunt atât de complicate încât – potrivit sindicatelor – nu pot fi încheiate la timp şi, astfel, salariile profesorilor vor întârzia. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spunea, în 9 ianuarie, că salariile din învăţământ vor fi plătite „în câteva zile”, întârzierea nefiind cauzată de lipsa banilor, ci de „un nou sistem de prezentare a datelor în trezorerie”, care nu este valabil doar în sectorul educaţie. Oficiali: banii există, birocraţia e de vină Premierului Victor Ponta spunea, săptămâna trecută, că problema întârzierii plăţii salariilor în educaţie a apărut deoarece procedurile europene de întocmire a documentelor pentru astfel de plăţi au fost schimbate, dar nu toată lumea care cunoştea această modificare a avut grijă să o şi aplice în termen util. „Conform deciziei Comisiei Europene şi modului de lucru la nivel european, s-au schimbat procedurile de întocmire a documentelor pentru plăţi. Aproape toată lumea a ştiut şi s-a apucat de treabă, dar unii, cum e în România, şi nu doar în România, deşi ştiu reglementarea, au stat până în ultima secundă să aplice. Dar sunt, banii nu lipsesc, avem în buget”, preciza Ponta. El adăuga însă că, la presiunile Ministerului Finanţelor şi ale media, procedurile au fost îndeplinite de toţi şi nu ar mai trebui să existe întârzieri. După ce plata salariilor bugetarilor a întârziat în luna ianuarie, şi alocaţiile, ajutoarele sociale şi indemnizaţiile au fost întârziate câteva zile din cauza schimbării programului IT de raportare a plăţilor. Adrian Toader, directorul Agenţiei de Prestaţii Sociale, susţine că banii au plecat deja spre beneficiari.

Sursa: Adevarul.ro

Mesajul liderilor sindicali pentru profesori: nu le mai cereţi bani părinţilor pentru programul „Şcoala altfel”!

Federaţia sindicală „Spiru Haret” le-a cerut luni cadrelor didactice să nu mai cumpere din banii lor cretă şi materiale necesare la clasă, să nu se mai implice în organizarea programului „Şcoala altfel” şi nici să nu le mai ceară bani părinţilor pentru aceste activităţi, pentru că sumele trebuie asigurate de autorităţi. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că le-a cerut cadrelor didactice afiliate să refuze să mai suporte din salariile lor orice cheltuieli pentru cretă sau markere, consumabile, dotări pentru cercuri, cluburi, activităţi extracurriculare şi extraşcolare. De asemenea, FSE le-a recomandat cadrelor didactice să nu se mai implice în organizarea activităţilor din programul „Şcoala altfel”, care presupun colectarea de bani de la părinţi pentru vizite la muzee, excursii sau intrări la spectacole. „Asigurarea acestora este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, iar cadrele didactice trebuie să solicite fondurile necesare, pe bază de referat, Consiliului de administraţie al şcolii”, a spus Nistor în conferinţă, potrivit Mediafax. „Şcoala altfel”, în clasă El a mai declarat pentru adevarul.ro că dacă Ministerul Educaţiei nu va asigura fondurile necesare, atunci „Şcoala altfel” se va desfăşura  „în sălile de clasă, iar copiii vor face activităţi care nu presupun cheltuieli pentru activităţile extracurriculare”. De altfel, primăria Sectorului 6 din Bucureşti nu a decontat nici până acum cheltuielile făcute anul trecut în săptămâna „Şcoala altfel”, în condiţiile în care au semnat contracte în baza cărora ar fi trebuit să primească banii înapoi, De asemenea, FSE „Spiru Haret” solicită Ministerului Educaţiei să precizeze sursa de finanţare şi procedura de alocare a fondurilor din care se organizează activităţile din cadrul programului „Şcoala altfel”, precum şi alte acţiuni pentru nu există bani la nivelul unităţilor de învăţământ. „Federaţia Sindicatelor din Educaţie «Spiru Haret» vă solicită să emiteţi, în regim de urgenţă, o circulară în care să precizaţi expres care sunt sursele de finanţare pentru cele enumerate (cretă, consumabile, activităţi extraşcolare), precum şi procedurile pe care trebuie să le parcurgă salariaţii unităţii de învăţământ pentru a obţine sumele necesare – nu doar pentru achiziţia de bunuri, ci, mai ales, pentru activităţile extraşcolare şi extracurriculare (inclusiv din cadrul programului «Şcoala altfel»), dar şi pentru cele din fişa postului, suportate integral de angajaţi”, se arată în adresa transmisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Sindicaliştii vor trimite „referate de necesitate” în şcoli Liderul sindical a precizat că vor trimite petiţii şcolilor, autorităţilor locale şi Guvernului prin care atrag atenţia că dascălii nu vor mai suporta din propriul buzunar cu niciun ban desfăşurarea activităţilor didactice şi nici părinţii nu mai trebuie să susţină activităţile extraşcolare, atâta timp cât, potrivit Constituţiei, învăţământul obligatoriu este gratuit. De asemenea, în unităţile şcolare vor fi trimise „referate de necesitate”, astfel încât pentru fiecare solicitare privind organizarea de activităţi, venită de la minister, să se completeze formularul de necesitate pentru asigurarea fondurilor necesare. Marius Nistor a mai spus că, din cauza campaniei din ultima perioadă, s-a ajuns la cazuri de agresiune asupra cadrelor didactice în şcoală. Simulări puse în pericol „Ne confruntăm cu situaţii inacceptabile: colegi agresaţi de părinţi care îşi imaginează că dascălii sunt nişte sclavi. Nu putem accepta excese ale părinţilor”, a mai spus liderul sindical. Nistor a mai spus că inclusiv simulările din acest an ar putea avea de suferit în cazul în care profesorii vor refuza să mai supravegheze şi să corecteze gratuit, ministerul comunicând că sunt resurse financiare doar pentru tipărirea subiectelor.

Sursa; Adevarul.ro

Comasarea cu scandal. Directorii şcolilor propuse pentru comasare acuză primăria de interese şi presiuni politice

Propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) privind comasarea a trei grupuri şcolare cu profil tehnologic din Râmnicu Vâlcea a generat o serie de nemulţumiri în rândul directorilor şi cadrelor didactice. În timp ce directorul liceului “General Magheru” acuză autorităţile că vor desfiinţa o şcoală în care s-a investit, în ultimii ani, un million de lei, cel de la “Henri Coandă” vorbeşte despre presiuni politice din partea primăriei. Comasarea Liceului “General Magheru” cu “Henri Coandă” şi Liceul Tehnologic “Ferdinand I” a fost aprobată în şedinţa de Consiliu Local (CL) din decembrie 2013. Viceprimarul Eduard Vârlan afirmă că inspectorul şcolar general Ion Gherghinaru a venit cu propunerea comasării. „Sunt anumite şcoli care au un număr scăzut de elevi, eu şi domnul Gherghinaru am făcut un proiect de hotărâre în care am cerut CL să aprobe un nou plan de şcolarizare. S-au găsit trei licee cu număr foarte scăzut de elevi, am făcut un calcul şi toţi încap într-o singură şcoală. Propunerea Inspectoratului a fost să rămână două grupuri tehnologice şi, într-o etapă următoare, să mai facem o comasare, dacă va fi cazul. Nu este o hotărâre definitivă, ne mai lipsesc două avize”, declară vicerpimarul Eduard Vârlan.  Comasarea îi afectează, în primul rand, pe cei peste 740 de elevi de la “General Magheru” care vor fi repartizaţi la celelalte două şcoli. Grupul şcolar a fost propus pentru desfiinţare deşi aici s-au făcut, în ultimii ani, investiţii de un million de lei. “E o decizie pripită, fără bază solidă. Dacă ne uităm la bazele materiale de care dispun cele trei grupuri şcolare, liceul nostru are o dotarea tehnică mai bună decât a celorlalte. Ar fi mai nimerit ca această şcoală să fie transformată în centru de pregătire profesională, avem ateliere bine utilate, ne-am gândit că va fi nevoie şi de meseriaşi”, declară Dan Stănculescu (foto), directorul Liceului General Magheru. Liceul de la Troianu dispune de 6 ateliere, 21 săli de clasă, un coafor, două laboratoare de informatică, cantină cu bucătărie, internat cu o capacitate de 120 de locuri, cabinet stomatologic şi sală de sport.   Cămin social ori sediu pentru Universitatea din Piteşti   Dan Stănculescu spune că edilii din Râmnic au planuri în ceea ce priveşte şcoala pe care o conduce.  „Ni s-a spus că, iniţial, au vrut să dea acest spaţiu Universităţii din Piteşti, apoi a apărut o altă posibilitate. Lucrurile sunt un pic în ceaţă. S-a dorit ca internatul liceului nostru să fie transformat în locuinţe sociale, gândidu-se că ar putea fi cazate familiile care ocupă acum căminul de la „Ferdinand”, de la „Henri Coandă” pentru că ar prezenta o mare siguranţă datorită faptului că suntem lângă sediul Jandarmeriei Vâlcea”, susţine directorul şcolii.   Viceprimarul Eduard Vîrlan ţine să precizeze că e vorba despre nişte supoziţii, iar o decizie în ceea ce priveşte utilizarea spaţiului de la liceu se va lua abia după comasare. „Sunt supoziţii, sunt foarte multe dezinformări, nu ne-am gândit la nimic concret, pentru că nu s-au obţinut toate avizele pentru comasare. În momentul în care hotărârea este definitivă pentru această comasare, atunci ne putem gândi la ceva, avem timp până în septembrie. Sunt discuţii în ceea ce priveşte Universitatea din Piteşti, pe noi ne interesa să facem locuinţe sociale la fosta unitate militară de la Vlădeşti”, afirmă Eduard Vîrlan.   Inspectoratul Şcolar face un pas în spate   Directorul Grupului Şcolar Henri Coandă e convins că inspectorul general Ion Gherghinaru a fost supus unor presiuni politice pentru a aproba comasarea celor trei licee. „Decizia comasării ne afectează pe toţi. Oare, a fost numai propunerea inspectorului general sau o fi fost propunere de la nivelul primăriei? Dacă inspectorul general nu era forţat să facă această propunere de comasare, nu cred că se ajungea aici. Eu cred că i s-a forţat mâna inspectorului general. La toate şedinţele cu directorii s-a discutat doar despre întărirea liceelor tehnologice şi nu mă aşteptam să se ajungă până aici, să vorbim acum despre comasare”, spune Constantin Grigorescu.   În replică, Gherghinaru neagă că i s-ar fi forţat mâna şi spune că această comasare este doar o propunere care nu va fi aprobată întrucât ministrul Educaţiei se opune. „Nu au fost presiuni politice, s-au discutat mai multe variante de reţea şcoalară la nivelul municipiului. Nu există nicio hotărâre definitivă privind comasarea celor trei unităţi de învăţământ, este doar o variantă de lucru, avem nevoie de trei avize şi nu cred că se vor obţine. Oricum, din discuţiile pe care le-am avut, conducerea Ministerului Educaţiei nu este de acord cu această comasare. Pot să vă spun că lucrăm pe vechiul plan de şcolarizare, că nu vor exista modificări pentru anul şcolar 2014-2015”, a declarat Ion Gherghinaru.   Inspectorul şcolar general al ISJ Vâlcea respinge şi ideea că a decis această comasare pentru a-şi păstra funcţia de director la Şcoala Generală Nr.13, care şi-a redobândit recent personalitatea juridică şi a scăpat de comasarea cu Liceul Tehnologic „Ferdinand I”.   „Nu m-ar încânta să mă întorc director la o unitate de învăţământ. Puteam să procedez şi eu la fel ca alţi inspectori, puteam să-mi transfer catedra, dar n-am făcut acest lucru. Şcoala Nr. 13 nu şi-a recuperat personalitatea juridică pentru că sunt eu inspector general, şcoala a avut personalitate juridică şi înainte, în vremea doamnei Gabriela Ene şi are suficienţi elevi”, completează şeful ISJ Vâlcea. Decizia Inspectoratului Şcolar şi a CL afectează aproape 3 000 de elevi şi cadre didactice. Problema comasării celor trei licee va fi tranşată abia joi.

Sursa: Adevarul.ro

Şcoala de fiţe

Peisajul educaţional românesc, colorat ca şi întreaga societate românească, descoperă acum că în percepţia unora nu toate şcolile sunt egale. Constituţia României reglementează că învăţământul obligatoriu este gratuit, conform legii. În toate şcolile predau profesori care au trecut examen de titularizare şi care au obţinut cel puţin nota 7 la probele de concurs. Şcolile sunt în mediul rural sau urban, la centru sau la periferie. Şcolile sunt moderne sau pierdute în negura timpului, cenuşii sau colorate, dotate modern sau cu toaletele în fundul curţii. Dar toate şcolile au ca scop educarea generaţiilor tinere, toate au ca scop formarea de caractere. Şi atunci, ce este şcoala de fiţe? 1. Este o şcoală care, de regulă, este situată în centrul Capitalei sau într-una din zonele rezidenţiale exclusiviste; 2. Este o unitate la care se înghesuie părinţii să-şi înscrie odraslele; nu voi insista asupra motivaţiilor (o educaţie mai bună, proximitate de locul de muncă al unuia din părinţi sau pentru că aşa este la modă); 3. Este o unitate şcolară situată pe un areal în care, inevitabil, cu 2 luni înainte de începerea înscrierilor la clasa pregătitoare apare o creştere demografică semnificativă, prin domiciliu flotant (să fie doar o modalitate de a forţa încrierea unui copil care nu îndeplineşte criteriul de domiciliu?); 4. Este o şcoală pentru care fiecare părinte, prieten, cunoscut este activat…doar, doar, o fi cineva care are cunoştiinţe la minister, inspectorat, director pentru o vorbă bună (a nu se citi pilă); 5. Este unitatea remarcată prin coada permanentă de la uşa directorului (probabil reminiscenţă a cozilor din perioada comunistă); 6.    Este şcoala în care părinţii îşi permit să ceară o anumită învăţătoare, un anumit diriginte, un anumit profesor de matematică sau română;

7.    Este şcoala la care, de multe ori, copiii îşi permit să aibă opinii, nu mereu ştiinţifice, în faţa profesorilor; iar etalarea hainelor de firmă ar trebui să compenseze uneori ştiinţa de carte; 8.    Este unitatea în care se întâmplă fapte de genul petrecute în şcoala 10. Şcoala de acest tip nu este o creaţie a sistemului de învăţământ, ci un monstru creat de noi toţi: părinţi, profesori, elevi, inspectorat şcolar, minister, societate. Toţi, prin acţiune sau inacţiune, am dat posibilitatea apariţiei şi dezvoltării acestui fenomen. Cu toţii am uitat că un principiu constituţional vorbeşte despre tratament egal şi despre acces egal la învăţătură al tuturor copiilor, indiferent de mediul social, de educaţia părinţilor, de etnie, gen, orientare. Toţi am ignorat ce se întâmplă cu copiii din mediul rural, cu cei proveniţi din grupuri sociale vulnerabile. Toţi am asistat la zborul frânt al unor copii care nu au greşit cu nimic. Să fim sinceri şi să începem cu începutul: primele măsuri pe care le propun sunt de excludere a domiciliului flotant dintre criteriile de acces într-o şcoală şi, în acelaşi timp, de reglementare serioasă a organizării after-school-ului. Poate cineva va dori să întrebe câţi dintre cei înscrişi în clasa pregătitoare au domiciliul REAL în zona geografică arondată şcolii (şi nu vorbesc doar de şcoala 10). În acelaşi timp, luptând pentru eliminarea paraziţilor din sistemul educaţional, să nu tragem cu tunul în corpul profesoral. Profesorii sunt cei care ne-au îndrumat, pe fiecare din noi, pentru a ajunge undeva. Iar eu le mulţumesc, o dată în plus, pentru tot efortul depus şi îi asigur că locul lor în inima mea va rămâne veşnic!

Sursa: Adevarul.ro

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ vrea o dezbatere naţională legată de educaţia din România

Având în vedere situaţia creată de evenimentul de la Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti” din Bucureşti, dar şi luările de poziţie pe acest subiect, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ consideră că este nevoie de o dezbatere la nivel naţional privind rolul angajatului din unitatea de învăţământ şi necesitatea înscrierii în noua Constituţie a principiului gratuităţii învăţământului de stat. Dincolo de gravitatea cazului prezentat pe larg de mass-media, problema subfinanţării învăţământului rămâne. Aceasta nu este de ieri, de azi. Fiecare Guvern post-decembrist a încercat, pe diverse căi, să ascundă sărăcia din educaţie. Cu toate că articolul 32 alin. (4) din Constituţia României prevede că „învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii“, atât cadrele didactice, cât şi părinţii „cotizează“ prin diferite metode la „bunăstarea“ sistemului. De la banala cretă, care lipseşte cu desăvârşire, şi până la mobilierul şcolar, în multe cazuri, toate sunt suportate – legal sau ilegal – de către părinţi şi cadre didactice. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu articolul din Legea Educaţiei Naţionale, care prevede că învăţământului i se alocă anual minim şase la sută din PIB. Cu toate că de vreo 10 ani legea prevede acest lucru, niciun Guvern nu a alocat acest procent pentru şcoala românească. Mai mult, prin ordonanţe de urgenţă, aplicarea dispoziţiei privind alocarea a şase la sută din PIB pentru educaţie a fost prorogată succesiv. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ consideră că, în contextul discuţiilor privind noua Constituţie, este nevoie de o dezbatere publică naţională şi pe articolele privind educaţia. În cadrul acesteia, liderii partidelor, indiferent de coloratură şi orientare, trebuie să spună deschis dacă mai susţin sau nu ca învăţământul obligatoriu să fie gratuit. „Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ susţine că o ţară democratică trebuie să investească în învăţământ şi să asigure şanse egale la educaţie tuturor copiilor. Acest lucru, transpus în lege, înseamnă alocarea de fonduri pentru educaţie, care să acopere toate necesităţile unităţilor de învăţământ. De zeci de ani continuăm să ne minţim singuri că învăţământul este gratuit, fie că suntem angajaţi ai şcolii, fie că suntem părinţi sau simpli spectatori ai actului educaţional. Considerăm că a venit momentul să spunem clar ce vrem şi să alegem. Nu este normal ca angajaţii din învăţământ să sufere pentru nedreptăţile la care este supus învăţământul de către clasa politică”, spune preşedintele Federaţiei, Marius Nistor. Şi vorbim despre acei angajaţi ai şcolii care, dacă nu „vin cu bani de acasă”, riscă să primească pentru activitatea lor în unitate calificative de la Bine în jos, calificativul Foarte bine fiind exclus. De ce? Pentru că, prin Fişa-cadru de autoevaluare/evaluare în vederea acordării calificativului anual pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (Anexa nr. 2 la Metodologia de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar, aprobată prin O.M.E.C.T.S. nr. 6143/01.11.2011, modificat prin O.M.E.C.T.S. nr. 4613/28.06.2012), cadrele didactice sunt obligate să contribuie financiar la desfăşurarea procesului instructiv-educativ din unitate, dacă doresc să obţină calificativul Foarte bine. Iată câteva exemple de Criterii de performanţă prevăzute în Fişa-cadru de evaluare, care presupun contribuţii financiare din partea personalului didactic: implicarea în activităţile de proiectare a ofertei educaţionale la nivelul unităţii, organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare, participarea la acţiuni de voluntariat, aplicarea testelor predictive, interpretarea şi comunicarea rezultatelor, valorificarea competenţelor ştiinţifice, didactice şi metodice dobândite prin participarea la programele de formare continuă/perfecţionare, implicarea în organizarea activităţilor metodice la nivelul comisiei/catedrei, dezvoltarea de parteneriate şi proiecte educaţionale în vederea dezvoltării instituţionale, promovarea imaginii şcolii în comunitate prin participarea şi rezultatele elevilor la olimpiade, concursuri, competiţii, activităţi extracurriculare şi extraşcolare etc. De subliniat faptul că respectivele criterii de performanţă sunt elaborate ţinând cont de atribuţiile cadrului didactic, astfel cum sunt acestea detaliate în Fişa-cadru a postului (Anexa nr. 3 la aceeaşi Metodologie). Nu trebuie să uităm însă că beneficiarii direcţi ai sistemului de învăţământ sunt elevii. Pe cale de consecinţă, primii interesaţi de bunul mers al învăţământului ar trebui să fie părinţii – aceia care, prin plata impozitelor şi a altor dări către stat, plătesc deja pentru educarea copiilor lor, astfel că nu ar trebui să mai susţină financiar unitatea de învăţământ prin fondul clasei/şcolii. În aceste condiţii, este imperios necesar ca aceştia să se implice pentru ca şcoala să primească finanţarea necesară acoperirii tuturor costurilor şcolarizării, punând presiune pe autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pentru a suporta, din fondurile publice, ceea ce ei plăteau prin „chetele” de la nivelul unităţilor de învăţământ. Fiecare trebuie să înţeleagă că angajaţii din unităţile de învăţământ nu au nicio vină când vine vorba de posturi blocate, de lipsa materialelor igienico-sanitare, de lipsa cretei/markerelor şi a altor mijloace de învăţământ necesare în laboratoare, biblioteci, ateliere, săli de sport etc. Multe din aceste probleme au fost rezolvate prin asociaţiile de părinţi, constituite legal şi funcţionând conform reglementărilor în vigoare, în exercitarea rolului lor de ”parteneri educaţionali”, care nu are nimic în comun cu mult-mediatizata „şpagă”. În acelaşi timp, însă, nu trebuie să cadă în sarcina părinţilor să acopere, din buzunarul propriu, lipsa de fonduri datorată alocaţiilor bugetare insuficiente. Ceea ce nu vor să înţeleagă autorităţile centrale şi locale şi o parte a opiniei publice este că şcoala trebuie să funcţioneze în fiecare zi, că şcoala are program „non-stop”, nu de campanie sau de sărbătoare, că nu funcţionează „sezonier” şi că însăşi periodicitatea specifică şcolii accentuează (doar aparent paradoxal!) necesitatea continuităţii şi adecvării finanţării. La acestea se adaugă faptul că trebuie asigurate condiţii civilizate de muncă/învăţare, nu doar pentru elevi, ci şi pentru salariaţi. Şi ei trebuie să vină cu plăcere la şcoală!!! O şcoală în care atât elevii, cât şi personalul angajat vin cu plăcere va fi o şcoală în care problema „şpăgii” va dispărea „în mod natural”, iar buchetul de flori oferit cadrului didactic va fi doar un simbol al bucuriei de a lucra împreună şi de a învăţa. Având în vedere toate acestea, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ apreciază că trebuie reconsiderat nivelul costului standard per elev/preşcolar şi adoptate în regim de urgenţă Codul de etică şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. De asemenea, Ministerul Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare trebuie să acorde consiliere de specialitate unităţilor de învăţământ în vederea elaborării regulamentelor interne. Nu în ultimul rând, este obligatorie alocarea resurselor financiare necesare desfăşurării în condiţii optime a întregii activităţi de la nivelul unităţilor de învăţământ, astfel încât contribuţiile financiare ale salariaţilor şi părinţilor să fie excluse.

Sursa; Adevarul.ro

31 de elevi de la Şcoala Gimnazială din satul  Lămoteşti vor învăţa cu ajutorul tabletei

Acestea au fost donate de Organizaţia PNL din comuna Milcovul, pentru a-i ajuta pe elevi să parcurgă mai uşor materia şcolară. 31 de elevi de la Scoala Gimnazială din satul Lamoteşti, comuna Milcovul vor învăţa mai uşor în acest an şcolar cu ajutorul tabletelor. Ei au primit la sfârşitul săptămânii trecute tablete performante, donate de Organizaţia PNL Milcovul. Tabletele au costat 8000 de lei. “Sper că în viitor să avem aceste echipamente în toate şcolile. Acum pare totul ştiinţifico-fantastic, însă dacă vă uitaţi la ce fac copiii noştri, la modul în care ştiu să umble cu telefoanele mobile, cu tablete, cu computere, vă daţi seama că nouă ni se pare foarte modern, dar lor li se pare însă un lucru normal”, a declarat Lazăr Măricel, preşedintele Organizaţiei PNL din comună Milcovul.

Sursa: Adevarul.ro

Profesorul – reflexia unui sistem bolnav

La fiecare început de an şcolar – în sistemul de stat –  îmi notez „necesarul minim al clasei“, alături de ceilalţi părinţi: cretă, burete, coli de hârtie, coş de gunoi, pungi menajere, lipsa personalului care să asigure o minimă igienă sălilor de clasă şi toaletelor. Apoi, noi, părinţii, ne împărţim „responsabilităţile“. Cine poate să aducă creta, cine hârtie, cine să fie un fel de „trezorier“ care să adune „fondul clasei“. Ba, la un moment dat, chiar părinţii şi elevii fac curat în sala de clasă, prin rotaţie. Ca părinte, nu mai stai să te întrebi cine e de vină, ci te ataşezi grupului şi accepţi suma cu care să contribui la fondul clasei, ca să existe un minimum de logistică. Putem adăuga aici – mai ales în clasele primare – manualele alternative, care – nu-i aşa – sunt mult mai bune decât cele asigurate de stat de ani şi ani de zile, cu aceleaşi texte prăfuite. Nu te mai gândeşti la Constituţie, care spune că învăţământul este gratuit. S-au amestecat în disputa ultimelor săptămâni două situaţii total diferite: banii pentru cadourile profesorilor cu banii pentru fondul clasei. Primul caz ţine de caracter, de bun-simţ. În schimb, fondul clasei a apărut de nevoie, şi nu e impus de către profesori, ci de subfinanţarea şcolilor. E simplu, la îndemână să acuzi profesorul. Fondul clasei, de care Ministerul se leapădă ca de satana, acoperă nevoi reale ale sistemului, iar Ministerul este cel mai puţin îndreptăţit să acuze. Fondul clasei – pe care Ministerul îl consideră ilegal – e cel puţin necesar, în condiţiile în care Ministerul nu îşi bate capul cu asemenea mărunţişuri. E penibil tot ce spune ministrul Pricopie despre acest fond al clasei. Ori are copiii în şcoli private, ori la clasele respective profesorii nu îndrăznesc să ridice “problema”. De fapt, învăţământul de stat e atât de subfinanţat, încât discuţiile de acest gen, limitate la învinovăţirea profesorilor, nu sunt doar incorecte, ci de-a dreptul diversioniste. Fondul clasei e probabil cea mai benignă nenorocire din acest sistem, dar e un simptom care confirmă boala deja cronicizată a şcolii. Discreditarea profesorilor nu ajută la nimic. Aceasta metodă metonimică – să confuzi partea cu întregul sau invers – are drept consecinţă erodarea continuă şi perseverentă a autorităţii dascălului. Dar putem să punem întrebarea: Ce fel de dascăl? Cine e de vină, până la urmă, că oricine poate să se numească dascăl în România şi că a fi profesor, una dintre cele mai onorabile meserii în alte ţări, e foarte la îndemână pentru oricine nu îşi găseşte un loc de muncă. Unii dintre profesori sunt eşuaţi prin şcoli, pe salarii de nimic, cu diplome şi note care nu le-ar permite să predea nici măcar o oră. Dar, când selecţia cadrelor e făcută aşa cum e, când cei care ar avea har şi dăruire refuză o meserie lăudabilă, pentru că salariile sunt de o mizerie cruntă, nu trebuie să ne mirăm că şcoala rămâne un loc unde nu înveţi ce eşti, ci ceea ce nu poţi fi, un loc unde întâlneşti oameni care, în loc să te formeze, te deformează. Am tot scris de-a lungul timpului despre şcoală, despre desuetudinea textelor din manualele şcolare, despre incapacitatea de a face din pedagogie prima natură a profesorului, despre modul rudimentar de a preda şi, mai ales, despre faptul că elevul crede că învaţă doar pentru note şi nu pentru el. Şcoala românească e pur teoretică, limitată în a evalua şi nota, şi nicidecum a transforma informaţia în practică. Să argumentezi – (e aroganţă maximă să ceri profesorului să convingă elevul de ce trebuie să ştie, nu-i aşa?!) – necesitatea învăţării radicalului sau a fracţiei, în raport cu ceea ce îţi va cere viaţa, să faci din geografie un instrument practic, care să te ajute să ştii pe unde umbli şi ce e de văzut, să faci din anatomie un alt instrument util, să pricepi cum aplici ceea ce înveţi la chimie înseamană altă curriculă, altă programă şcolară, alta metodă de predare, alţi profesori. Obiectivul şcolii nu ar trebui să fie nota din catalog, ci ca elevul să plece zilnic de la ore cu convingerea că şcoala mai dezleagă un mister în drumul spre maturitate. Când actuala formulă de a evalua şi a asculta un elev e doar o metodă de a umple compulsiv un catalog cu nişte note, nu e momentul să ne înfuriem doar pe profesori. Ei sunt prelungirea şi reflexia unui sistem profund şi definitiv bolnav. Ca părinte, dacă aş avea banii necesari, mi-aş scoate copilul din acest sistem. Dar, cu cei pe care îi am, încerc doar să suplinesc slăbiciunile şcolii cu pregătirea individuală. Pentru că, tot statul acesta, care trăieşte de pe urma taxelor şi impozitelor plătite de cetăţeni, te îndeamnă să te salvezi individual.

Sursa; Adevarul.ro

Sindicaliştii îndeamnă la protest: profesorii să nu mai cumpăre din banii lor cretă, markere sau alte consumabile

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a cerut membrilor de sindicat să refuze din acest moment să mai suporte din salariile lor orice cheltuieli pentru cretă/markere, consumabile (hârtie, toner etc.), dotările  pentru cercuri, cluburi, activităţi extracurriculare şi extraşcolare, precum şi alte mijloace de învăţământ necesare în sălile de clasă, laboratoare, biblioteci, ateliere şi săli de sport. În egală măsură, Federaţia „Spiru Haret“ solicită angajaţilor din învăţământ să nu se mai implice în organizarea activităţilor din cadrul programului „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, care presupun colectarea de fonduri de la părinţi (vizite la muzee, excursii tematice, ieşiri la spectacole etc.). „De ani de zile învăţământul preuniversitar este subfinanţat şi mai există doar pentru că părinţii şi cadrele didactice susţin financiar desfăşurarea actului educaţional. Am hotărât să facem acest apel către colegii noştri pentru a-i proteja. Cazurile prezentate de mass-media nu pot oferi o privire de ansamblu asupra întregului sistem. Cu toate acestea, prin luările de poziţie, s-a indus ideea că tot învăţământul este corupt – lucru total neadevărat. Le-am recomandat colegilor noştri să nu mai facă apel la părinţi pentru ca aceştia să vină în sprijinul bunei funcţionări a unităţii şi să contribuie financiar la desfăşurarea unui proces instructiv-educativ de calitate (ceea ce, până în prezent, a presupus furnizarea de materiale igienico-sanitare, de cretă/markere, de consumabile şi alte mijloace de învăţământ, asigurarea pazei, ambientarea clasei, dotări pentru cercuri, cluburi şi alte activităţi extracurriculare etc.). Asigurarea acestora este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, iar cadrele didactice trebuie să solicite fondurile necesare, pe bază de referat, consiliului de administraţie al şcolii. Acesta le va centraliza şi le va înainta consiliului local. În plus, solicităm public Ministerului Educaţiei Naţionale să precizeze sursa de finanţare şi procedura de alocare a fondurilor din care se organizează activităţile din cadrul programului „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, precum şi alte acţiuni pentru care nu există bani la nivelul unităţilor de învăţământ“, a declarat Marius Ovidiu Nistor, preşedinte FSE „Spiru Haret“. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ apără interesele economice, sociale şi profesionale ale personalului din sistemul educaţional, militează pentru un învăţământ bazat pe calitate şi performanţă, susţinut financiar corespunzător importanţei sale strategice şi recunoaşterii importanţei sociale a meseriei de dascăl. FSE „Spiru Haret“ reprezintă interesele a peste 90.000 de membri de sindicat.

Sursa; Adevarul.ro

Învățământul profesional revine în forță

Majoritatea tinerilor visează să termine o facultate, însă pe piața muncii din România este un deficit semnificativ de meseriași și companiile sunt gata să investească în elevii școlilor profesionale pentru a forma viitorii angajați. Zeci de clase de învățământ tehnic vor fi create din această toamnă în marile orașe ale țării. Și aceasta deoarece e nevoie de muncitori calificați, mai ales în zonele unde s-au ridicat parcuri industriale. Cei care vor opta pentru învățământul profesional vor beneficia și de burse de studiu. La Cluj-Napoca ar putea fi înființate în acest an 25 de clase profesionale. „Copilul va primi odată o bursă din partea statului de 200 de lei. Pe de altă parte, va primi o bursă din partea unității economice”, spune Valentin Cuibuș, inspector general IȘJ Cluj, citat de digi24.ro. Iar patronul unei companii din Dej, care se ocupă cu prelucrarea hârtiei, a anunțat că acordă 30 de burse de câte 300 de lei, după care le oferă elevilor locuri de muncă. La Timișoara, trei companii germane care au fabrici în zonă și-au ales deja viitorii angajați din rândurile elevilor unui colegiu tehnic din oraș. Ca să obțină cea mai bună forță de muncă, nemții au venit și cu profesorii lor. Elevii sunt încântați că există companii care vor intra în competiție pentru ei, dacă vor fi bine pregătiți pentru meseriile pe care vor să le urmeze și mulți sunt dispuși să facă eforturi mari. Învățământul profesional are și susținerea ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. „Le recomand tinerilor să se îndrepte către profesiile tehnice, către școlile profesionale și către facultățile tehnice. A început să fie o mare lipsă de personal calificat în domeniul tehnic”, susține ministrul. Dacă până acum numai absolvenții claselor a IX-a se puteau înscrie într-o clasă profesională, din toamnă și elevii care au absolvit gimnaziul vor putea alege să învețe într-o astfel de clasă. Printre meseriile pe care le vor învăța se numără cele de confecționer, sudor, mecanic auto sau operator chimist.

Sursa; Curentul.ro

Daniel Funeriu, catre „unii lideri de opinie”: Unde erati in vara lui 2011 cand cei care au organizat primul bacalaureat corect erau linsati mediatic pentru curajul de a fi aratat adevarul?

„Citesc zilnic opinii noi si originale despre ‘scandalul din educatie’ din partea multor ‘formatori de opinie’. Unii redescopera apa calda”, scrie fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu pe blogul sau, avertizand ca „nu mai e loc de nuante”. Intr-un text adresat „unora dintre ‘liderii de opinie'”, consilierul prezidential afirma: „Eu ii intreb: oameni buni, unde erati in vara lui 2011 cand cei care au organizat primul bacalaureat corect, incepand cu cei 20.000 de supraveghetori, cei peste 40 de inspectori si intreg aparatul ministerului erau linsati mediatic pentru curajul de a fi aratat adevarul? V-ati inflamat trei zile dupa care ati uitat”.

Intr-un articol publicat pe blogul sau, cu titlul „Mica mea mare rafuiala cu unii ‘lideri de opinie’: sunteti si voi vinovati”, Daniel Funeriu scrie: „Citesc zilnic opinii noi si originale despre ‘scandalul din educatie’ din partea multor ‘formatori de opinie’. Unii redescopera apa calda. Ca la fotbal, fiecare are ‘teoria lui’. Eu ii intreb: oameni buni, unde erati in vara lui 2011 cand cei care au organizat primul bacalaureat corect, incepand cu cei 20.000 de supraveghetori, cei peste 40 de inspectori si intreg aparatul ministerului erau linsati mediatic pentru curajul de a fi aratat adevarul? V-ati inflamat trei zile dupa care ati uitat”. „Si atunci filosofati, ca acum, despre sexul ingerilor. Nu ati inteles nici atunci, si nu pareti sa intelegeti nici acum ca nu mai e loc de nuante. Miza nu eram eu si bacalaureatul organizat de mine. Miza nu era Guvernul Boc si nici macar criza. Miza erau copiii vostri. N-ati cuplat atunci. N-ati avut atunci rabdarea sa intelegeti de ce impreuna cu oameni extraordinari, ca Mircea Miclea si zeci de mii de dascali onesti si dedicati, am luptat si pentru clasa pregatitoare si pentru masteratul didactic, si pentru finantarea per elev si pentru camere video la bac si pentru invatamantul profesional sau universitati libere de plagiat”, sustine fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu.

Potrivit acestuia, „reforma propusa de comisia Miclea, pentru care mi-am dat si ultimul strop de energie politica, era intr-adevar ultima sansa sa facem ceva cu educatia din Romania. A, era sa uit: cum puteati voi sa priviti cu ochi buni o ‘reforma basista’? Sufereati, mai toti, de sindromul Ponta: ‘vine de la Basescu deci e rau'”.

Consilierul prezidential atrage atentia si ca testele PISA 2012 arata „ca, fata de 2009, avem cea mai mare crestere din UE. Va e greu sa vedeti ca, pentru prima data, nu mai suntem ultimii, pentru prima data avem o crestere consistenta. Am depasit trei tari din UE. Stiti ce a diferentiat perioada 2009-2012 fata de toti ceilalti ani dupa 1989? Va spun eu: Boc a fost premier si eram in plina perioada ‘basista’. Si in sfarsit am progresat”.

„Dragi ‘formatori de opinie’: da, in sistemul de educatie e multa mizerie. Da, si parintii si profesorii sunt jumatate victime, jumatate complici. Da, si voi purtati o vina egala cu cea a tuturor ministrilor si a tuturor decidentilor. Vina voastra, a formatorilor de opinie, de a nu fi avut rabdarea sa distingeti binele de rau. Vina voastra, a formatorilor de opinie, este de a fi inoculat, zi de zi, in mintea romanilor ca ‘toti sunt la fel’. Iar prin asta nu faceti decat sa scadeti, zi de zi, gradul de incredere in presa, in voi si in fiecare dintre noi. Va mai mirati ca abjecta antena 3 umple spatiul mediatic cu fiere? Eu, si altii ca mine, am avut partea noastra si de mult ne simtim ca un stejar de care se scarpina un mistret atunci cand ne toaca ‘mogulii'”, scrie Daniel Funeriu.

Acesta continua precizand ca „nu toti sunt la fel. Nu e tot una sa ai un doctorat cu un laureat Nobel sau la Sorbona, Oxford, Harvard sau sa-ti fi plagiat doctoratul cu un puscarias, fie el si inteligent. Nu e tot una sa servesti, miseleste prin legi strambe si greu de inteles, mediocritatea din educatie sau sa dai legi luate ca referinta in UE, care izvorasc din studii stiintifice. Nu e tot una sa ai curajul de a spune adevarul cu ascunderea adevarului sub pres in stil comunistoid”.   Fostul ministru al Educatiei sustine ca „daca nu dezradacinam comportamentele trecutului pana la ultimul fir putem sa ne luam adio de la viitorul Romaniei. Cred ca intr-un an vom fi dincolo de reparabil”.

„Dar cu cine sa le dezradacinezi si mai ales pentru cine? Uitati-va la textele pe care le scriati acum 10 ani si la cele de azi. Chiar nu v-ati plictisit sa bagati in malaxorul de vorbe aceleasi concepte? Chiar nu vedeti ca articolele voastre nu spun decat ‘politicianul X e un prost’? Aveti puterea intelectuala sa scrieti un singur articol in care, succint, sa prezentati argumente pro, argumente contra si sa trageti si o concluzie? Nu, asta nu e NUMAI munca politicianului. Daca nu o faceti voi, la urechile romanilor nu vor mai ajunge decat fraze monosilabice care abrutizeaza. Consecinta inevitabila este ca nu veti mai avea luxul de a scrie liber in curand”, incheie Daniel Funeriu.

Surda; Hotnews.ro

Scandalul şpăgilor anulează concursurile şcolare

Avertismentele primite de sus îi fac pe profesori să dea dintr-o extremă într-alta. De frică să nu fie consideraţi şpăgari, nu mai organizează nici testări extraşcolare. Concursurile şcolare apărute ca ciupercile peste noapte au reprezentat ani de zile o mare problemă a sistemului românesc de educaţie. Părinţii ambiţioşi îşi încurajau copiii să participe la astfel de competiţii, iar dascălii se bucurau că puteau „ciupi” un procent din taxa de participare. Au înapoiat banii părinţilor Situaţia s-a schimbat radical odată cu avertismentul şefilor din Educaţie, care au adăugat concursurile şcolare cu plată pe lista activităţilor extraşcolare care favorizează corupţia din învăţământ. Bombardaţi din toate părţile cu scandaluri de şpagă, unii dascălii se tem să mai organizeze vreo testare în afara celor de la clasă. În şcoli din sectorul 3 al Capitalei, profesorii au mers până într- acolo încât au înapoiat părinţilor banii pe care îi strânseseră pentru concursuri care urmau să se ţină în şcoală. „Ar fi trebuit să organizăm Cangur la engleză. Eu nu vreau să am probleme pentru că am strâns bani de la copii. Directorul ne-a spus să fim atenţi, aşa că am ales să nu mă mai implic, leam returnat banii. Înţeleg că au fost anulate şi restul concursurilor care se ţineau în şcoală, gen SMART sau Evaluare în Educaţie”, este mărturisirea făcută de un profesor unei mame al cărui copil învaţă în sectorul 3. Un alt concurs programat la finalul acestei luni era Euclid. „Profesoara de la şcoala unde mergem de obicei ne-a spus că au primit un mail şi au fost anunţaţi că nu se mai organizează nimic acum, pentru că nu au toate aprobările necesare. Momentan, se ştie că s-a amânat pentru lunile viitoare”, explică părintele. Afectaţi sunt şi dascălii implicaţi în organizare, care îşi sporeau şansele de a obţine gradaţie de merit şi de a-şi rotunji veniturile modeste. „Profesorii de la noi primesc trei lei pentru fiecare copil supravegheat şi cinci lei de lucrare dacă fac şi corectură”, ne-a povestit un tătic. Soluţia perpetuării acestor competiţii stă tot la mâna părinţilor, singurii care pot controla cum sunt gestionaţi banii din taxe. „Concursurile pot avea loc prin bunăvoinţa Asociaţiilor de Părinţi. Trebuie să fie atenţi să primească, pe lângă foile cu subiecte, şi facturi doveditoare. Este păcat de copii. Pierd şansa la premii frumoase cum ar fi excursii în ţară şi străinătate”, explică Boris Singer, unul dintre organizatorii concursului Cangurul, care se ţine de 20 de ani în România. Soluţia pe termen lung: o mai bună finanţare a Educaţiei Elena Nicolae, învăţătoare la clasa a IV-a la Şcoala Nr. 88 din Capitală, spune însă că părinţii sunt descurajaţi de procedeul alambicat al înfiinţării unei asociaţii: „Părinţii bat în retragere când văd cât au de alergat, iar asta este o măsură temporară. Ca lucrurile să se regleze pe termen lung este nevoie de o mai bună finanţare a Educaţiei”. Deocamdată, arată dascălul, cadrele didactice sunt legate de mâini şi de picioare în privinţa concursurilor şcolare. „S-a ajuns la un fel de paranoia. Practic, banii din taxe nu au unde să se piardă, se duc la organizatori, dar simplul fapt că elevul îi predă o sumă de bani profesorului este un lucru care poate da naştere unor suspiciuni de fraudă”, concluzionează învăţătoarea. Nu se încumetă să-şi lase elevii în excursie Excursiile sunt o altă tradiţie pe cale să dispară din şcolile româneşti. Ministerul Educaţiei a hotărât că, în cazul unei tragedii, directorii sunt cei care vor răspunde. „Este o decizie luată în octombrie 2012, de când cu accidentul suferit de o elevă plecată cu clasa în excursie. Cum să ceri directorului să-şi asume răspunderea pentru elevii de la sute de kilometri? Suntem nevoiţi să renunţăm la orice ieşire cu copiii, deşi sunt amintiri de nepreţuit”, povesteşte directorul unui liceu bucureştean.

Sursa; Evz.ro

Codul neputinţei

În plin scandal al cadourilor nesimţite cerute în şcolile de fiţe şi al altor nereguli semnalate după sancţionarea învăţătoarei Dana Blându de la şcoala Maria Rosetti din Bucureşti, Ministerul Educaţiei a găsit soluţia pentru eliminarea corupţiei din învăţământ. A scos dintr-un sertar, unde zăcea de aproape doi ani, Codul de Etică, l-a scuturat de praf şi îl va supune dezbaterii publice – pentru a doua oară – după ce comisia juridică îl va revizui. A avansat şi un termen: 15 iunie. De ce să ne grăbim? Şi nu e nicio urmă de ironie aici. Acest cod nu va schimba nimic fundamental în sistemul de învăţământ românesc. În forma actuală, care se află în dezbatere publică pe site-ul ministerului încă din primăvara lui 2012, Codul de Etică nu are cum să-şi atingă scopul trâmbiţat de oficialii din minister din cel puţin două motive: sancţiunile impuse sunt ridicole, iar profesorii sunt încurajaţi să tacă. Astfel, profesorii care încalcă regulile consemnate în acest cod sunt „consiliaţi şi sprijiniţi pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă”, în cazul în care au făcut acest lucru neintenţionat, iar în cazul în care au făcut-o cu bună ştiinţă, sunt fie atenţionaţi colegial, fie incluşi într-un program de remediere comportamentală. În funcţie de gradul de încălcare a normelor Codului, comisia de etică existentă la nivelul fiecărui judeţ, în care majoritatea o deţin profesorii şi un reprezentant al inspectoratului şcolar, poate propune sancţionarea disciplinară unei comisii din cadrul unităţii de învăţământ unde predă profesorul. Tot comisia de etică sesizează instituţiile statului în cazul în care apar cazuri care ţin de legea penală. Aşadar, sancţiuni nesemnificative dictate de colegii de breaslă. O altă normă discutabilă a acestui Cod este cea prevăzută la Art.9, punctul g: „orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral”. Şi atunci, ce se întâmplă în cazul în care un profesor ştie că unul dintre colegii săi cere părinţilor cadouri consistente aşa cum făcea Dana Blându? Nu poate să spună nimic pentru că asta ar afecta imaginea colegului său, ceea ce este interzis în actuala formă a Codului de Etică. Este adevărat că în acest moment o comisie juridică din cadrul ministerului lucrează la îmbunătăţirea Codului, iar dezbaterea publică va aduce şi alte modificări, dar acest document, care trebuie adoptat în cele din urmă din varii motive, nu se poate transforma în instrumentul luptei împotriva corupţiei din sistemul de învăţământ românesc pentru că valoarea lui juridică este nulă. Niciun tribunal din România nu va îl putea lua în seamă pentru că nu este o lege. Fluturarea Codului de Etică prin faţa mass-mediei şi a opiniei publice imediat după izbucnirea scandalului învăţătoarei şpăgare de la şcoala nr.10 a fost cea mai la îndemână scuză pentru neputinţa de a face ceva concret pentru învăţământul românesc. Nimeni nu îi poate acuza că nu au făcut chiar nimic. Dana Blându a fost dată afară, două directoare au fost demise, ministrul Pricopie vrea să modifice Codul Muncii, astfel încât aceste de persoane să nu mai poate reveni în sistem aşa cum se întâmplă acum, iar Codul de Etică al personalului didactic este în plină revizuire pentru a-i putea urechea pe profesorii obraznici. Ce ne-am mai putea dori? Învăţătoarea Dana Blându şi-a numit părinţii de la clasă „săraci sau nesimţiţi” şi le-a cerut cadouri mai consistente nu pentru că nu exista un Cod de Etică, ci pentru că „respecta” regula nescrisă a învăţământului românesc: cumpărarea bunăvoinţei. Este o „regulă” pe care nu o va stârpi niciun Cod de Etică şi care va funcţiona câtă vreme salariul unui profesor va rămâne 1.200 lei, iar ministerul se va  mulţumi să-şi umple catedrele cu absolvenţi de Spiru Haret.

Sursa; Gandul.info

„Concursurile BestEdu evită surprizele neplăcute ale elevilor la examene”

Tot mai multe organizații neguvernamentale se implică în sprijinirea învățământului, îngrijorate de rezultatele slabe obținute de elevi la examenele naționale. Asociația Educație Preuniversitară a hotărât să susțină organizarea unor concursuri pentru ca elevii să se poată autoevalua corect înaintea examenelor oficiale. Gabriela Epuraș coordonează desfășurarea acestor concursuri. Puterea: Concursurile BestEdu, organizate de Asociația Educație Preuniversitară și adresate elevilor se află în plină desfășurare. Se știe că elevii nu prea iubesc examenele, concursurile. Cum ați reușit să-i convingeți să participe? Gabriela Epuraș: O să vă mire, dar competiția între elevi este, de obicei, foarte vie. Problema pe care am remarcat-o noi este alta, și ea ține de dificultatea cu care se confruntă aceștia de a se autoevalua înaintea unui examen important, cum este, de exemplu, Bacalaureatul. Prin concursurile BestEdu, îi ajutăm să se obișnuiască cu emoțiile examenelor, să afle care este nivelul exact la pregătirii lor și ce trebuie să facă pentru a-și îmbunătăți performanța. Practic, ceea ce facem noi este să încercăm să evităm surprizele neplăcute de la examenele oficiale. Aceasta nu este, la urma urmelor, sarcina profesorilor? Evident, iar concursurile BestEdu sunt un instrument foarte bun în mâna profesorilor, care – în felul acesta – pot evalua sistematic și într-un mod lipsit de ambiguități evoluțiile propriilor elevi. Concursurile noastre sunt în concordanță cu programa școlară aprobată de Ministerul Educației Naționale și predată la clasă de profesori. De altfel, colaborăm în mod direct, contractual, cu profesorii și cu asociațiile de părinți, căci toți suntem interesați de creșterea nivelului de pregătire al elevilor și de progresul școlar. Ați vorbit de contracte. De unde vin fondurile pentru organizarea concursurilor? Pentru a realiza obiectivele proiectului, acesta trebuie să fie susținut financiar, iar noi facem permanent eforturi din fonduri proprii sau obținem sponsorizări ale autorităților locale și ale organizațiilor neguvernamentale. În același timp, percepem o taxă de participare, nu mare, dar care să poată asigura toate condițiile unui concurs cât mai serios. Fiecare participant primește dovada plății taxei odată cu înscrierea la fiecare etapă a concursului. Concursurile BestEdu sunt singurele de acest fel în întregime fiscalizate. Trebuie să adaug însă că Asociația Educație Preuniversitară îi susține pe toți elevii proveniți din familii care se confruntă cu probleme sociale și care doresc să participe la concurs. Acestora nu li se percepe taxă. Cum se poate realiza înscrierea la concurs? Toate informațiile, inclusiv datele de contact, se regăsesc pe site-ul concursurilor BestEdu, la www.bestedu.ro. Se găsesc pe site și subiectele date la concursurile anterioare, puse la dispoziție în mod gratuit pentru ca elevii să se poată verifica și acasă. Care sunt rezultatele obținute până acum? Rezultatele obținute sunt cuantificate în rapoarte speciale, care sunt puse la dispoziția profesorilor și a părinților. Ele nu pot fi făcute publice din motive evidente, dar pot să vă spun că organizarea concursurilor BestEdu a avut un efect foarte pozitiv asupra performanțelor școlare ale elevilor.

Sursa: Puterea.ro

Scandalul şpăgii din şcoli, înăbuşit cu proiecte de cod etic

Tot mai multe cazuri de profesori care le cer bani părinţilor sau chiar elevilor minori au apărut în spaţiul public, în ultimele săptămâni. Autorităţile au încercat să stingă scandalul prin câteva demiteri şi negarea explicită a evidenţelor. Acum, un cod etic, aflat în dezbatere de câţiva ani, este readus în discuţie. Potrivit proiectului, profesorilor le vor fi interzise, printre altele, orice formă de limbaj cu caracter obscen, vulgar sau aluziv, exploatarea elevilor şi primirea de bani şi cadouri pentru examene, înscrierea la olimpiade ori alte favoruri.  Elaborarea unui cod de etică în învăţământ a început în urmă cu câţiva ani, însă s-a oprit la stadiul de proiect, pentru că prioritate a avut Strategia anticorupţie în educaţie, aprobată printr-un ordin al Ministerului Educaţiei în 2013. În „Strategie…” se arăta că, pentru a preveni copuţia în educaţie, „trebuie identificate şi remediate riscurile şi vulnerabilităţile specifice sectorului, pornind de la asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor în sistemul de învăţământ”. Pe de altă parte, pentru asigurarea unor examene corecte, strategia naţională face referire la monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional. Câtă eficienţă a avut strategia poate vedea oricine urmăreşte ştirile: noi şi noi cazuri de elevi şi părinţi ce denunţă diverse forme de extragere a banilor din buzunarele românilor pentru funcţionarea sau bunăstarea învăţământului gratuit garantat de Constituţie. „Ceea ce auzi nu e adevărat” După o serie de verificări, Inspectoratul Şcolar Bucureşti a decis, vineri, că nu au existat cereri de şpagă în şcolile din Capitală. Înregistrările apărute în spaţiul public au fost pur şi simplu ignorate,  evident fără vreo expertiză tehnică prin care să se fi dovedit că acestea au fost falsificate. Potrivit purtătorului de cuvânt al ISMB, Marian Banu, „dascălii nu s-au implicat în strângerea de bani”. Codul de etică al cadrelor didactice a fost readus în actualitate odată cu scandalul declanşat de învăţătoarea Dana Blându, de la Şcoala nr. 10 din Capitală, care le cerea părinţilor sume mari de bani pentru cadouri de Crăciun. Într-o înregistrare apărută în presă, învăţătoarea îi face „săraci sau nesimţiţi” pe părinţi deoarece au îndrăznit să ofere doar câte o ciocolată şi o cafea personalului din şcoală. „O cafea din aia şi o ciocolată daţi? Nu, eu nu ştiu dacă sunteţi săraci sau sunteţi nesimţiţi, pe bune. Ca şi clasă. Zi, măi, cum o să te poţi duce, măi, la bibliotecară şi la secretară cu o cafea şi o ciocolată? Doamne…”. Jignirile la adresa părinţilor continuă în aceeaşi înregistrare: „Înţeleg că vorbesc cu nişte oameni, îmi axez conversaţia în funcţie de interlocutor: „Dacă mă duc la un om care ştie ce înseamnă pixul Montblanc, îl scot pe ăla. Dacă nu, scot pixul Bic. Că este minim de respect să mă raportez corect la omul ăla. Şi dacă doriţi să vă tratez ca pe… da, îmi adaptez limbajul faţă de nivelul vostru. Dar nu e normal să văd până unde este mintea voastră, să mă ridic sau să mă cobor să fiţi confortabili?”. O altă înregistrare care a apărut în presă demonstrează că o profesoară de la liceul Kiriţescu le pretindea copiilor bani pentru fondul clasei ca să le motizeze absenţele: „Nu cumpăraţi bănci, nu e problemă, dar nici de bunavoinţă nu veţi mai beneficia. Fac bănci doar pentru cine vrea. Iar pentru cine nu vrea, pe cuvântul meu, aduc toate jegurile şi vă aşez în ele”, le-a spus profesoara elevilor. Eleva care îndrăznit să trimită presei înregistrarea, a fost sancţionată rapid. Potrivit unei noi înregistrări difuzate de B1 Tv, din sedinţa profesorilor, reiese faptul că tânăra va primi nota 3 la purtare. În contextul evenimentelor recente care au pus la îndoială comportamentul unor cadre didactice, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că va modifica Lega educaţiei, astfel încât cadrele didactice care au fost sancţionate cu desfacerea contractului de muncă să nu mai poată reveni la şcoală.

Sursa: Romanialibera.ro

Cele mai bune şi cele mai proaste sisteme de învăţământ din lume

România se află pe un prea puţin onorant loc 6 într-un clasament al ţărilor cu cele mai slabe rezultate şcolare ale elevilor şi cu cei mai nefericiţi elevi, potrivit unui studiu comparativ realizat de buzzfeed.com. Comparaţia se bazează pe un studiu efectuat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în 65 de ţări. Gradul de fericire al elevilor este un indice care rezultă din gradul de acord sau dezacord cu afirmaţia „mă simt fericit la şcoală”. Scorurile la teste combină rezultatele elevilor la matematica, citire şi ştiinţe. În 2013, România a ocupat o poziţie modestă în cadrul unei evaluări internaţionale care a testat elevi din 65 de state. Ţara noastră s-a plasat partea de jos a clasamentului la matematică, o ştiinţă despre care se spune că reflectă cel mai corect capacitatea tinerilor de a urma o formă de educaţie după liceu. Potrivit celui mai recent studiu PISA privind starea educaţiei la nivel mondial, România ocupă locul 45 la disciplina matematică, din 65 de ţări şi economii studiate. Din totalul elevilor români testaţi la matematică, 40,8% sunt elevi cu rezultate slabe şi doar 3,2% dintre elevi sunt de top. Studiul PISA 2012 a evaluat peste 510.000 de elevi la matematică, lectură şi ştiinţe. Accentul a fost pus pe matematică, potrivit organizatorilor – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – care precizeaza că toate competenţele din zona matematicii sunt un predictor puternic al rezultatelor pe care le vor înregistra elevii ca tineri adulţi. Testele PISA sunt niste teste standardizate ale aptitudinilor şi cunoştinţelor elevilor de 15 ani. Sunt considerate a fi un indicator al nivelului general al educaţiei dintr-o ţară faţă de celelalte. Legendă: Cele mai bune şcoli/Cei mai fericiţi copii Pe axa verticală, de jos în sus, de la cele mai proaste la cele mai bune rezultate la teste. Pe axa orizontală, de la stânga la dreapta, de la cei mai nefericiţi la cei mai fericiţi copii. Legendă: În ce ţară din lume poţi găsi cele mai bune şcoli şi cei mai fericiţi copii? 1. Singapore 2. Taiwan 3. (la egalitate) Elveţia şi Hong Kong 4. Liechtenstein 5. Shanghai (regiune din China) 6. Japonia 7. Islanda 8. Vietnam 9. Macao (regiune din China) *** Cei mai fericiţi elevi: Indonezia Cei mai nefericiţi elevi: Coreea de Sud Cele mai bune rezultate la teste: China Cele mai slabe rezultate la teste: Peru *** În ce ţări găseşti cei mai nefericiţi elevi şi cele mai proaste şcoli? 1. Qatar 2. Argentina 3. Cipru 4. Grecia 5. Slovacia 6. România 7. Tunisia 8. (la egalitate) Rusia şi Muntenegru 9. Iordania

Sursa: Romanialibera.ro

Cât de inutilă e Şcoala?

Memoria e perisabila, pentru a o forţa să fixeze date şi evenimente informaţia trebuie să poarte o anumită amprentă emoţională. Nemaiputând să administreze teroare şi nici slujbe asigurate, incapabilă să povestească şi să explice Lumea şi să educe creativitatea, Şcoala e redusă la postura de agenţie guvernamentală de baby-sitting. Ce-mi amintesc din cei 20 de ani de şcoală? Nu prea multe. Nu mai ştiu nimic din analiza matematică deşi mi-am tocit serios coatele cu ea prin liceu. Surprinzător, îmi aduc destul de bine aminte de studiul probabilităţilor deşi n-am făcut materia asta decât un trimestru-nu se cerea la admiterea la facultate deşi te izbeşti tot timpul de ea când faci alegeri în viaţa reală. E destul de vie amintirea profesorului de matematică din clasa a V a-domnul Toader se pricepea să îmbine umorul cu algebra şi dădea din timp în timp nişte extemporale din noţiunile de bază la care şi cei mai leneşi din clasă luau note mari, motiv de mare mândrie pentru ei. Şi pe cel din liceu, directorul Gheorghiu, un fanfaron cam sărăcăcios mobilat intelectual, care mă luase la ochi astfel încât eram destul de timorat la orele lui. Restul materiilor şi profesoriilor s-au estompat serios în memoria mea odată cu trecerea timpului. Adevărul este că memoria e foarte perisabila. Uităm des, cu atât mai mult cu cât învăţam mecanic, fără conexiuni cu alte discipline şi mai ales când informaţia îngurgitată nu „miscă” nimic în interiorul nostru. Pentru a fixa ceva (noţiuni, întâmplări, personaje) ai nevoie de suportul emoţiilor. Îmi amintesc mai puţin din câteva concedii consecutive la Sinaia prin anii 90 care au însumat săptămâni bune (în afara unui sentiment difuz de tihnă) decât dintr-o deplasare de o zi, în interes de serviciu, la Ankara. Rutina nu mai generează emoţie-senzaţia de nou, de contact cu ceva diferit, îţi pune mintea şi inima în mişcare când ineditul îţi trezeşte interesul. La fel şi în cazul informaţiilor care ni se predau la şcoală. Nu ai multe emoţii la îndemână când afli ceva nou, decât senzaţia că ţi se răspunde explicit la o întrebare pe care în mod vag ţi-o puneai şi tu şi exact pe asta ar trebui să se insiste cu copiii. În mod ideal Şcoala ar trebui să răspundă la întrebările abia schiţate sau nerostite ale elevilor, să le determine o reacţie emoţională de genul „asta e!”, „iată deci explicaţia!”, „cum de nu m-am gândit (şi) la asta?”. E greu să faci asta zi de zi iar când nu există „combustibil” pentru aşa ceva, la Şcoală ar trebui să se educe creativitatea, să se încurajeze copiii să asambleze în moduri diferite informaţia oferită şi nu doar să o reproducă mecanic. Iar în restul timpului să-i lase să bată mingea supravegheat. Tot ce este însuşit mecanic dispare repede din memorie, de multe ori şi din cea pe termen scurt (tabla înmulţirii, alfabetul le ştim pentru că le exersăm zilnic nu pentru că le-am memorat temeinic în şcoala primară). Dincolo de faptul că nu mai dă slujbe („repartitii”), prestigiul Şcolii s-a şifonat rău şi pentru că nu poate oferi decât răspunsuri standardizate la întrebările elevilor, de cele mai multe ori rupte de contextul vieţii de zi cu zi, şi pentru că nu poate sugera soluţii la problemele lor. „Pe vremea mea se făcea Scoală, mai ştiu şi azi cutare şi cutare lucru” aud des de la cei din generaţia a treia. De fapt, şcoala de modă veche oferea mai puţine noţiuni pe care le repeta însă mai des permiţând elevilor să le fixeze şi datorită unui sistem de „teroare” bine pus la punct (mustrările şi recompensele profesorului aveau mai mare rezonanţă, ieşitul din rând era amendat sever de o societate care nu cultiva ca acum individualitatea, etc). Noţiunile turnate cu pompa la şcoală, tot mai stufoase acum, nu sunt dublate de efortul de a face corelaţii cu realităţile de zi cu zi. Şcoala nu ştie să povestească şi să explice „Lumea” pe înţelesul copiilor şi nici să înveţe viitorii adulţi să problematizeze-deprinzi cel mult disciplină studiului la şcoală dar nimeni nu te învaţă să gândeşti. Se învaţă instorie ani la rând dar asta se reduce la cifre şi nume proprii, în nici un caz la studiul evoluţiei mentalităţilor, a stilurilor de viaţă şi valorilor din societate. Poate de asta se spune că omul nu învaţă nimic din istorie. Câţi din absolvenţii de liceu ştiu că Pitagora nu e doar numele unei teoreme, că autorul s-a ocupat şi cu altceva decât trasarea cercurilor în nisip pentru a o demonstra? Şcoala de azi a devenit o uriaşa agenţie de baby-sitting unde ne rezumăm să ne lăsăm copii când plecăm la serviciile tot mai solicitante. Cel cel puţin în varianta „de masă”, Şcoala nu pare să ştie cum cum să ne dezvolte copiii armonios intelectual şi emoţional şi nici dispusă să înveţe. Bine măcar că le oferă pretextul să socializeze supravegheat cu cei de vârsta lor. Păcat că n-o fac prin mult mai multe ore de sport şi ieşiri în natură decât prin pauzele scurte după ore lungi de pompat informaţie inutilă ori fără relevanţă.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

 

Asociatia Ad Astra, despre propunerile Ecaterinei Andronescu de modificare a Codului Studiilor Doctorale: Adoptarea acestor propuneri va contribui la „producerea” unui numar mai mare de doctori in stiinte, dar nu va aduce nici un plus calitatii acestora

Implementarea propunerii ca numai profesorii si cercetatorii stiintifici I (CS1) sa poata fi conducatori de doctorat „va avea ca rezultat, pe termen lung, reducerea semnificativa a numarului conducatorilor de doctorat inalt calificati si, ca urmare, a doctoratelor valoroase”, sustine Asociatia Ad Astra, dedicata comunitatii stiintifice romanesti. Reactia vine dupa ce fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, a propus Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) modificarea Codului Studiilor Doctorale. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educatiei, a facut in luna decembrie 2013 cateva propuneri de modificare a Codului Studiilor Doctorale, scrie Ziare.com. Potrivit acesteia, printre altele, scoala doctorala ar trebui sa se organizeze la nivelul departamentului, rezultatele cercetarii sa se concretizeze in minimum doua rapoarte, care sa se valideze in Departamente, iar conducatorul de doctorat ar trebui sa aiba titlul de profesor universitar/CSI (in prezent, legea spune ca pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, avand cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv de cercetator stiintific gradul III).

Comunicatul integral al Asociatiei Ad Astra

„Romania produce anual un numar de doctori in stiinte semnificativ mai mic decat media tarilor europenei. Romania are nevoie de cercetare – si, in particular, de doctori in stiinte – pentru a spori cunoasterea, spor care se materializeaza, in timp, intr-o crestere a bunastarii si prosperitatii. Este deci legitima dorinta de a creste numarul doctoratelor in stiinte acordate anual. Acest lucru insa nu trebuie facut in dauna calitatii.

Asociatia Ad Astra considera ca studiile doctorale trebuie sa se desfasoare doar intr-un mediu de cercetare avansat si sub indrumarea unui conducator de doctorat cu o experienta stiintifica certificata prin calitatea publicatiilor sale stiintifice.

Conform art 166(2) din Legea 1/2011, calitatea de conducator de doctorat se primeste in urma obtinerii atestatului de abilitare, standardele nationale pentru abilitare fiind identice cu cele pentru titlul de profesor/CS1. Acestea din urma au fost modificate succesiv, continand acum, la majoritatea disciplinelor, o importanta componenta didactica, concomitent cu relaxarea criteriilor pur stiintifice.

Criteriile care pot atesta calitatea didactica si munca institutionala (carti, capitole de carti, caiete de laborator, participari in diverse comisii, etc.) sunt putin relevante pentru calitatea stiintifica a candidatilor, mai ales in stiintele exacte. Din acest motiv, cerem amendarea Legii 1/2011 prin separarea standardelor de abilitare de standardele pentru titlul de profesor/CS1.

In prezentarea citata, d-na Ecaterina Andronescu propune noi modificari ale Codului Studiilor Doctorale. Le mentionam pe cele care ni se par nocive: • Conducere de doctorat pot avea numai profesorii si CS1. Abilitarea se vede astfel aruncata in derizoriu si se revine la situatia anterioara Legii 1/2011. Aceasta restrictie majora va avea ca rezultat, pe termen lung, reducerea semnificativa a numarului conducatorilor de doctorat inalt calificati si, ca urmare, a doctoratelor valoroase. Pentru a accede la titlul de profesor/CS1 e necesara existenta unui post didactic/de cercetare pe profilul candidatului in statul de functii al institutiei – constringere financiar-administrativa care nu are legatura cu conducerea de doctorat, din moment ce, odata abilitat, un cadru didactic sau cercetator se poate afilia oricarei scoli doctorale. Vom fi, din nou, o tara in care tineri specialisti reputati, cu articole in reviste de top, nu vor putea conduce doctorate. • Scolile doctorale sunt organizate la nivel de departament, eliminandu-se astfel controlul necesar al IOSUD de la nivelul universitatii. • Rezultatele cercetarii studentului doctoral se „concretizeaza in doua rapoarte” care se valideaza in departamente. Este o prevedere aberanta care nu tine seama de specificul fiecarui domeniu. Pina acum, fiecare comisie CNATDCU isi elabora propriile standarde pentru validarea doctoratului. Coroborata cu OUG 92/2012 (…), adoptarea acestor propuneri va contribui la „producerea” unui numar mai mare de doctori in stiinte, dar nu va aduce nici un plus calitatii acestora.

Asociatia Ad Astra indeamna comunitatea stiintifica romaneasca, din tara si din diaspora, sa-si faca auzita vocea pentru a reveni la reguli acceptate international in mediul de cercetare.”

Sursa: Hotnews.ro