A fost semnat ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020

Astăzi a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social de la MEC, în cadrul căreia a fost avizat Proiectul de OMEC privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020. Tot astăzi, Ordinul Continuare »

Atitudinea iresponsabilă a MEC produce consecințe

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava a atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra riscului mare de răspândire a virusului COVID-19 în școli, dacă acestea vor fi deschise în perioada 2-12 iunie 2020. Această Continuare »

Criza COVID-19: Concluzii seminarului organizat de ETUCE

În data de 25 mai 2020, ETUCE (European Trade Union Committee for Education) – Comitetul European Sindical pentru Educație, instituție la care la care FSLI este afiliată, a organizat un seminar în cadrul Continuare »

Lipsa de respect la adresa salariaților din învățământ capătă noi valențe

Într-un total dispreț față de instituția dialogului social, fără o minimă consultare publica privind intențiile legate de modalitățile și modurile de finalizare a parcursului școlar de către elevii din clasele terminale,  doua Continuare »

FSLI solicită MEC revocarea măsurii privind reducerea posturilor din CJRAE

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, revocarea măsurii privind reducerea numărului de posturi finanțate din bugetul de stat pentru unitățile de învățământ special și centrele județene/al Continuare »

 

Revista presei – 19.08.2013

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-toamnA-2013-aproape-18000-elevi-dau-proba-orala-romana-sesiunea-doua-1_5210f00cc7b855ff56ec7cbd/index.html

BACALAUREAT DE TOAMNĂ 2013 Aproape 18.000 de elevi dau mâine proba orală la Română, în sesiunea a doua

Bacalaureat de toamnă / A doua sesiune de Bac începe luni, 19 august, cu două zile de testare a competenţelor de comunicare în limba română, la care s-au înscris peste 17.700 de candidaţi. probele scrise debutează pe 26 august, tot cu Româna, şi vor ţine până pe 30 august, iar notele finale vor fi publicate pe 5 septembrie. Candidaţii pot relua lecţiile video adevarul.ro, pentru fiecare probă, publicate în secţiunea Educaţie.

Aproape 87.000 de candidaţi s-au înscris pentru examenele Bac-ului de toamnă, care încep luni, cu proba orală la Română. Peste 17.700 s-au înscris pentru proba orală la Română, de luni.

Cifra totală a elevilor înscrişi depăşeşte cu 10.000 numărul celor care au picat examenul în vară, în condiţiile în care la prima sesiune doar 76.457 din cei peste 175.500 de elevi prezenţi au promovat, adică 56,4%, potrivit Ministerului Educaţiei.

Primele note vor fi afişate în data de 2 septembrie 2013, urmând c ape 5 septembrie elevii să afle mediile finale, care vor fi publicate inclusiv pe bacalaureat.edu.ro, arată calendarul oficial.

Din totalul de candidaţi înscrişi la Bac-ul de toamnă, peste 58.000, adică 67%, sunt din promoţiile anterioare şi aproape 28.600 (33%) sunt elevi din promoţia curentă.

Subiecte şi modele de rezolvare

Cei care vor să revadă subiectele şi modelele propuse de Ministerul Educaţiei pentru sesiunea din vară, pot accesa site-ul oficial, subiecte.edu.ro.

De asemenea, pot consulta lecţiile adevarul.ro pentru fiecare probă de la Bac, din cadrul campaniei ”adevarul.ro te meditează pentru Bac şi Capacitate 2013”, publicate în secţiunea Educaţie.

Sfaturi pentru proba orală la Română: 15 minute pentru toate subiectele

Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală la limba română sunt elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) şi conţin texte literare sau nonliterare, funcţionale sau nonfuncţionale şi vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.

Aşa au anunţat reprezentanţii Centrului de Evaluare, care au mai adăugat că absolvenţii de liceu vor intra în sala de examen, cu cel puţin 30 de minute înainte de începerea probei, pe baza actelor de identitate, în ordinea afişată pe listele expuse la intrarea în sălile de clasă unde se susţin probele.

Candidaţii nu vor putea intra în examen cu manuale, caiete, dicţionare, notiţe, telefoane mobile sau orice alt mijloc de comunicare, altfel riscă să fie eliminaţi. De asemenea, ei nu au voie să stea pe holuri mai mult de 5-7 minute, iar în sală vor sta câte unul în bancă şi vor fi supravegheaţi de câte doi profesori şi, desigur, de nelipsitele camere video.

Elevii trebuie să ştie că la examenul oral de română, atunci când intră în sală sunt obligaţi să prezinte în primul rând cartea de identitate comisiei. Ulterior vor extrage un bilet cu subiectul pe care va trebui să-l abordeze şi vor primi o hârtie ştampilată care serveşte drept ciornă.

VIDEO Prima lecţie adevarul.ro: cum să te prezinţi la proba orală de la Română

În cadrul primei lecţiei video adevarul.ro din cadrul campaniei ”adevarul.ro te meditează”, demarată în iunie 2013, profesoara Iulia Pop, care predă Limba Română de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, îi sfătuieşte pe elevi să aibă o ţinută relaxată la examen, să nu le fie frică să dialogheze cu membrii comisiei dacă aceştia pun întrebări sau cer detalii.

„Acest examen nu are o miză foarte mare, îţi trebuie o ţinută relaxată în faţa examinatorului, contează şi mimica feţei, dar şi modul în care elevul se prezintă din punct de vedere al ţinutei vestimentare. Toate acestea contribuie la o bună impresie care, pe lângă un bun discurs, contribuie la acordarea calificativului cel mai mare“, a explicat profesoara Pop.

Cei mai mulţi înscrişi la Bac-ul de toamnă, la Matematică şi Istorie

La proba de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română s-au înscris peste 17.700 de candidaţi, iar în jur de 18.000 de candidaţi vor susţine proba de evaluare a competenţelor de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională. Dintre aceştia, cei mai mulţi, aproape 16.000, au optat pentru limba engleză.

Iar la proba de evaluare a competenţelor digitale sunt aşteptaţi peste 17.800 de candidaţi.

Pentru probele scrise, cei mai mulţi candidaţi s-au înscris la limba şi literatura română (peste 55.700 de absolvenţi), respectiv la proba obligatorie a profilului: în jur de 56.500 de candidaţi (dintre care 52.000 la matematică şi 4.600 la istorie).

Aproape 54.000 de elevi s-au înscris şi la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării, cei mai mulţi, peste 31.000, alegând biologia.

În Capitală, examenele vor fi organizate în liceele de top, după acuzaţiile de fraudă la Bac de la Liceul ”Dimitrie Bolintineanu”, mai exact în 3 de centre de examen şi 10 centre de evaluare zonale. Peste10.200 de candidaţi din Bucureşti vor participa la această sesiune de toamnă, potrivit datelor publicate pe site-ul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Calendar sesiune Bac august-septembrie 2013:

  • 15 – 19 iulie – Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
  • 19-20 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19-21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 20 -21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
  • 22 – 23 august – Evaluarea competenţelor digitale – proba D
  • 26 august – Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
  • 27 august – Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
  • 28 august – Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
  • 30 august – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
  • 2 septembrie – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
  • 3-4 septembrie – Rezolvarea contestaţiilor
  • 5 septembrie – Afişarea rezultatelor finale

Rezultatele de la prima sesiune de Bac 2013

Rata de promovare la nivel naţional a Bacalaureatului a crescut cu un procent, de la 55,4% la 56,4%, după soluţionarea contestaţiilor, conform rezultatelor finale afişate vineri, 12 iulie. Astfel, 63,1% dintre absolvenţii promoţiei 2012 – 2013 au promovat  şi 31,7% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au luat examenul, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei.

La nivel naţional, 99.056 (56,4%) dintre cei 175.513 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat Bac-ul. Dintre aceştia, au obţinut medii de trecere 63,1% respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 – 2013, şi 31,7%, respectiv 11.859, din promoţiile anterioare.

În sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului 2013 s-au înscris 188.842 de candidaţi şi s-au prezentat 175.513. Dintre aceştia, 320 de participanţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Prin comparaţie, în 2012, ponderea de promovarea la nivel naţional a fost de 44,4, în timp ce în 2011 a fost de 45,7. Procentele de promovare a bacalaureatului au scăzut în 2011, odată cu introducerea sistemului de supraveghere în şcoli.

La sesiunea din toamnă de anul trecut, au promovat 25,49% din candidaţi, potrivit cifrelor oficiale. În total, peste 21.000 de elevi au promovat sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat 2012, dintr-un total de peste 85.000 de candidaţi prezenţi. Dintre aceştia, în jur de 24.000 au provenit din promoţiile anterioare.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-toamnA-2013-elevi-picati-bac-liceele-top-10-1_5210fef8c7b855ff56ecb6bd/index.html

BACALAUREAT DE TOAMNĂ 2013 Elevi picaţi la BAC şi în liceele din Top 10

Fenomenul elevilor care nu promovează la Bac în prima sesiune nu este străin nici celor mai bune licee din ţară, însă cazurile sunt puţine, câte două-trei pe şcoală.  Totuşi, pentru instituţii precum Colegiile Naţionale „Sf. Sava“, „Gheorghe Lazăr“, sau „Tudor Vianu“ care se mândresc cu un prestigiu academic de invidiat, lumea nu se aşteaptă la o rată de promovare mai mică de 100%.

Toate cele 10 licee din topul la nivel naţional, realizat de Ministerul Educaţiei în funcţie de ultima medie de admitere din vara aceasta, au elevi care au picat la sesiunea de Bac din vară şi vor da o parte dintre examene în sesiunea de toamnă, care începe luni.

La Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, unde media de admitere anul acesta este de 9,77, trei eleve au picat examenul de Bacalaureat.

Una dintre eleve, de origine turcă, a luat note de 5,1 la Mate şi 5,3 la Română, media finală fiind 5,63, în timp ce o colegă a ei a luat note mai mici de 5 atât la mate cât şi la fizică. Cel de-al treilea caz este unul special, fiind vorba de o tânără, Oana Gîdea, care a suferit un accident grav de maşină în clasa a IX-a şi care a lăsat urme pe viaţă. Fata are probleme de locomoţie, dar şi de vorbire, astfel că scrie mai încet şi vorbeşte mai lent. Ea a dat examenul de Bac în prima sesiune în condiţii special prevăzute pentru asemenea cazuri, dar a picat la Matematică.

În ceea ce priveşte decizia Inspectoratului Şcolar din Bucureşti de a organiza sesiunea de toamnă a Bac-ului în liceele de top ale Capitalei pentru a evita fraudarea examenului, directorul adjunct de la ”Sava”, Adrian Troie, este de părere că ”măsura nu rezolvă nimic”.

„Spre exemplu, profesorii noştri de la „Sf. Sava“ nu pot fi în comisie fiindcă avem trei elevi care susţin Bac-ul în sesiunea a doua. Singurul lucru cu care contribuim noi ca liceu este clădirea în sine, care serveşte drept centru de examen. Dacă iese un scandal de şpagă ca la Bolintineanu, atunci ar putea dăuna imaginii liceului , însă nu avem cum să fim implicaţi fiindcă o clădire nu dă şpagă“, a explicat profesorul.

La fel ca la rivalul său principal, „Sf. Sava“, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală are trei elevi picaţi la prima sesiune de Bac de anul acesta. Doi dintre aceştia au picat la limba Română şi o elevă a picat la Matematică. Media de intrare la „Gheorghe Lazăr“ anul acesta a fost de 9,74.

Şi Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Bucureşti are trei elevi respinşi la Bac, însă, în cazul lor, nici unul nu a luat mai puţin de 5 la vreuna din materiile date la probele scrise. Astfel, un elev nu a avut media finală de trecere, adică 6, fiindcă a luat 5 la Română, iar media lui a fost de 5,95.

Un alt coleg de al său a avut aceeaşi problemă, numai că el a luat nota cinci atât la Mate cât şi la Română, având media finală de 5,73, iar al treilea elev picat la Bac de la „Tudor Vianu“ a luat puţin peste 5 la aceleaşi două materii, media finală fiind de 5,93. Anul acesta, ultima medie de intrare la „Tudor Vianu“ a fost 9,64.

La Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti au fost doi respinşi la Bac, însă, la fel ca la „Tudor Vianu“, nici unul nu a picat vreuna din probe, însă mediile finale au fost sub 6. Interesant este faptul că în ambele cazuri, media a fost de 5,96, o elevă având 5,4 la Română şi 5,1 la Istorie, iar colegul săi a luat 5,25 la Română şi 5,65 la Matematică, acestea fiind notele care le-au tras în jos mediile finale. Ultima medie de admitere la „Gheorghe Şincai“ anul acesta a fost 9,59.

La Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, unde ultima medie de admitere de anul acesta a fost 9,72, a fost singurul caz de elev eliminat din examen dintre toate liceele de top din ţară. Eleva a fost eliminată la proba de Biologie, iar un alt elev a picat Bac-ul fiindcă a luat 5,65 la Matematică şi 5,4 la Biologie, având media finală de 5,71.

Directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“, Vasile Nicoară, a explicat pentru „Adevărul“ că tânăra eliminată din examen a fost prinsă cu copiuţe. „Din ce mi-a spus Comisia, candidata a fost prinsă cu copiuţe în examen, ceea ce a fost o mare inconştienţă din partea ei fiindcă era o elevă de nota 9 şi sigur ar fi obţinut peste 8 la Biologie. Acum nu va putea să susţină proba din nou nici la sesiunea a doua de anul acesta, nici la prima sesiune de anul viitor, ci abia la sesiunea din august-septembrie 2014. Este păcat, fiindcă eleva fusese admisă la cinci facultăţi din străinătate“, a explicat directorul liceului. Vasile Nicoară a mai spus că în ultimii 15 ani, niciun elev al liceului pe care îl conduce nu a mai fost eliminat din examen.

La Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“ din Dolj, unde ultima medie de admitere este 9,69, o singură elevă a fost respinsă fiindcă a luat 5 pe linie la toate probele scrise.

La Colegiul Naţional „Ovidius” din Constanţa, unde ultima medie de admitere a fost 5,98 anul acesta, au picat două eleve, una la proba de Biologie şi alta la Matematică.

De asemenea, la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj, unde ultima medie de admitere a fost 9,64, au fost doi elevi respinşi la prima sesiune de Bac, amândoi picaţi la proba scrisă de la Fizică.

Primele 10 licee cu cele mai mari medii de admitere, la nivel de ţară, sunt:

1) Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, Bucureşti: 9,77 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

2) Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti: 9,74 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

3) Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa: 9,72 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

4) Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, Craiova: 9,69 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

5) Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Bucureşti: 9,64 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

6) Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Cluj: 9,64 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

7) Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”, Bucureşti: 9,64, – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere

8) Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Bucureşti:  9,59 – ultima medie de admitere, 9,97 – prima medie de admitere

9) Colegiul Naţional „Ovidius”, Constanţa: 9,58 – ultima medie de admitere; 9,99 – prima medie de admitere

10) Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Braşov: 9,56 – ultima medie de admitere; 10 – prima medie de admitere.

Calendar sesiune Bac august-septembrie 2013:

  • 15 – 19 iulie – Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
  • 19-20 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19-21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 20 -21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
  • 22 – 23 august – Evaluarea competenţelor digitale – proba D
  • 26 august – Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
  • 27 august – Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
  • 28 august – Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
  • 30 august – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
  • 2 septembrie – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
  • 3-4 septembrie – Rezolvarea contestaţiilor
  • 5 septembrie – Afişarea rezultatelor finale

http://adevarul.ro/educatie/scoala/din-clasa-a-vi-a-incepe-sa-strice-totul-1_520e0e15c7b855ff56e23999/index.html

„Din clasa a VI-a începe să se strice totul“

Profesorul Radu Gologan, coordonatorul elevilor care se întorc an de an cu medalii olimpice la matematică, explică problemele învăţământului românesc şi dă rezolvarea lor.

România ia, an de an, premii importante la olimpiadele internaţionale. Mai ales la cele mai dificile discipline – matematică, fizică, informatică. În acelaşi timp, România rămâne ţara „Bacalaureatelor-dezastru“, un dezastru parcă tot mai profund de la un an la altul. În jur de jumătate dintre cei care îndrăznesc să se înscrie la „examenul maturităţii“ nu trec de el. Ce e greşit în felul în care facem şcoală? Cu câteva zile înainte de începutul celei de-a doua sesiuni de Bac din acest an, coordonator al lotului olimpic de matematică „de când se ştie“, profesorul Radu Gologan încearcă să aducă puţină lumină în această chestiune dominată de umbre.

„Weekend Adevărul“: De câţi ani coordonaţi lotul de matematică?

Radu Gologan: Oficial, din 2001. Dar sunt implicat, cumva, de când eram şi eu olimpic internaţional, la începutul anilor ’70. Ca student m-am ocupat, de asemenea, de pregătirea copiilor olimpici. Şi după aceea, o perioadă lungă, până prin ’80 şi ceva.

Deci, practic, toată viaţa…

Bine, n-am făcut numai asta. A fost o perioadă în care nu s-a putut. Când am început la Institutul de Cercetări Matematice – faimosul, pe vremea aceea, INCREST –, a fost o dispută între Zoia Ceauşescu şi ministrul de atunci al Învăţământului, iar ministerul nu ne-a mai lăsat să participăm la olimpiade internaţionale. Dar asta a durat cel mult până prin ’90, după care lucrurile s-au reluat… Am fost în diverse comisii, mergeam la olimpiada naţională, corectam… Iar când s-au retras cei dinaintea mea, cu mare plăcere am acceptat această poziţie. O poziţie care îmi place, dar din păcate (râde) foarte curând va trebui să o părăsesc. Dar sperăm că putem pregăti înlocuitori… Iar la Balcaniada de Matematică de anul acesta a fost un coleg mult mai tânăr, conferenţiar la Matematică, s-a descurcat excepţional…

Şcoli de excelenţă: „Vianu“ şi un liceu privat

Ce trebuie să facă un coordonator de lot în competiţii?

Partea cea mai grea este cea de corectură. Procedura este următoarea: tu, ca ţară participantă, stabileşti un punctaj de comun acord cu juriul şi îl aplici pe lucrările participanţilor tăi. Partea cealaltă vine cu nişte specialişti matematicieni, li se spune coordonatori, şi îţi oferă sau nu acest punctaj. Deci este un fel de luptă: ei, să-ţi dea mai puţin, tu, să iei mai mult. Sigur, în situaţia în care un copil rezolvă perfect o problemă, nu e niciun fel de discuţie, ia direct 7 puncte (maximum de punctaj). Numai că asta nu se întâmplă aşa de des. Important este, atunci, ca tu să ştii să arăţi că anumite soluţii parţiale duc la ceva. Şi atunci, câte probleme ai, dacă n-au făcut perfect (ceea ce se întâmplă foarte des, jumătate din probleme nu sunt făcute complet), să ştii să demonstrezi că soluţiile respective sunt bune! Îţi trebuie multă matematică şi experienţă ca să poţi face lucrul acesta… Pe urmă, trebuie să ştii să influenţezi şi juriul, ca să dea nişte probleme care ar fi mai utile ţării tale… Asta ca să nu mai vorbim de pregătirea din întreg timpul anului, care, încet-încet, se transformă şi ea într-un soi de birocraţie… Nu e chiar aşa de uşor să strângi bani, să strângi acte, să faci plăţi… Eu, încet-încet, am devenit un soi de administrator… Noroc că sunt destul de mulţi profesori care pot să ţină ore multe, eu am puţine ore la copii acum, pentru că mă ocup cu tot felul de pregătiri, de organizări, de reviste…

Cum se pregătesc olimpicii în mod obişnuit?

Copiii se pregătesc acasă, cu profesorii lor sau cu şcoala lor, dacă şcoala e una care se implică. În momentul de faţă există însă numai două şcoli în România care au programe de excelenţă pentru nivelul de olimpiadă internaţională: Liceul Internaţional de Informatică, un liceu privat care dă cei mai mulţi olimpici, pentru că e un fel de Real Madrid, strânge jucătorii cei mai buni din ţară, şi Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“. Cei de la Liceul Internaţional de Informatică sunt, de asemenea, foarte buni la fizică.

Sunt cei din urmă un bun exemplu pentru ce ar trebui să fie o instituţie privată de învăţământ?

Da, dar nu ştiu dacă sunt cel mai bun exemplu. Din păcate, pregătirea foarte intensă, dar strict pe specialitate lasă găuri foarte mari în pregătirea generală. Şi asta se simte. Copiii aceia, mulţi dintre ei, au probleme cu alte materii, ceea ce nu e în regulă. Când ai mulţi copii, iar şcoala doreşte cu tot dinadinsul să aibă succesele cele mai mari… Sigur, sunt câţiva care din familie şi din preocupări reuşesc să îşi completeze cultura, dar cei mai mulţi, nu. În marea lor majoritate, fac numai matematică sau numai fizică… Diferenţa faţă de „Vianu“ se vede, în sensul că olimpicii la matematică sau fizică de la „Vianu“ iau note foarte mari la Bacalaureat, în timp ce copiii de la Liceul Internaţio­nal, nu. Sigur însă că greşeala este a sistemului, care nu se mai ocupă de aceşti copii. Generaţia mea, de pildă, a avut şansa acelor clase speciale care se formau la nivel de judeţ. Şi sigur că aveam cei mai buni profesori la matematică, dar aveam cei mai buni profesori şi la română, şi la chimie, şi la istorie… Eu eram într-o clasă specială de fizică şi ţin minte că toţi ne duceam mai devreme la şcoală, să povestim ce am mai citit. Era o atmosferă de cultură, ceea ce azi pur şi simplu nu mai există.

„Nu prea mai facem faţă“

La câte olimpiade internaţionale aţi participat?

La 11, ca profesor, şi la alte două, ca elev. Şi la încă una, ca organizator, când a fost în România. Deci, în total, la 14. Dar sunt profesori din alte ţări, liderul Ungariei, de exemplu, a fost, cred, la vreo 30 de olimpiade.

De câte ori aţi revenit cu medalii?

De foarte multe ori. Poate că nu am luat de fiecare dată aurul, dar suntem ţara cu cele mai multe participări – 64, am fost prezenţi la toate ediţiile, noi suntem, de altfel, ţara care a organizat prima ediţie, din ’59-’60. Şi la fiecare ediţie am luat ceva medalii, aşa că noi avem vreo 80-90 de medalii de aur, cel puţin 150 de argint ş.a.m.d. Încă mai suntem pe primele locuri, dar în ultima vreme, ţările asiatice vin foarte tare din urmă. La ultima ediţie au luat toate medaliile de aur. Au un sistem de pregătire extrem de sportiv, şi formalizat, şi supravegheat la sânge… Nu prea mai facem faţă, copiii noştri sunt totuşi europeni şi nu pot fi încarceraţi în nişte sisteme de pregătire foarte rigide. Dar dacă te uiţi la procentul de olimpici care au ajuns matematicieni importanţi în lume, raportat şi la populaţie, noi stăm cel mai bine. Mult mai puţini olimpici chinezi ajung matematicieni importanţi în universităţi mari. Asta spune, pe de o parte, că sistemul de pregătire foarte tehnic, ca la şah, ca la gimnastică, nu înseamnă neapărat MATEMATICĂ. Ci mai degrabă felul ăsta de a privi poezia din matematică ajută. Copiii noştri iubesc matematica efectiv, nu ca să fie prezenţi în competiţii. ;

Liceul Internaţional de Informatică, un liceu privat care dă cei mai mulţi olimpici, e un fel de Real Madrid: strânge jucătorii cei mai buni din ţară.

„Modul în care se creează sinapsele s-a schimbat mult la specia umană în ultimele decenii“

Vorbeaţi, nu demult, de mărimea – de fapt, de limita – contingentului de talentaţi dintr-o generaţie.

Problema învăţământului nostru este, de fapt, nivelul cel mai de jos, care este extrem de slab. Până şi nivelul mediu e acceptabil, dacă ne comparăm cu lumea occidentală. Dar dacă vom compara o clasă slabă de-a noastră cu nivelul cel mai de jos al învăţământului din Bronx (SUA), ca să dau un exemplu la întâmplare, elevii noştri ştiu mult mai puţin. Le lipseşte educaţia utilă în viaţă. Un american, chiar foarte slab pregătit, ştie ce înseamnă dobândă, ce e un ATM de la care scoţi bani, ce înseamnă cumpăratul unei case… chiar dacă e amărâtă. Or, la noi, un copil cu nivelul cel mai de jos nu a făcut şcoală deloc şi nu ştie nimic.

De ce unele şcoli performează, iar altele nu?

Din punctul meu de vedere, acest lucru se întâmplă în toată lumea, mai mult sau mai puţin, pentru că modul de gândire efectiv, modul în care se creează sinapsele, dacă vreţi, la specia umană, s-a schimbat mult în ultimele decenii. Şi se schimbă în continuare. Poate datorită influenţei sistemelor de comunicare, care au devenit extrem de rapide. Iar copiii fac cunoştinţă cu aceste sisteme de la prima vârstă. Iar noi, ca educatori, am rămas încremeniţi în proiect, cum se spune. Vrem acelaşi lucru şi vrem cu aceleaşi metode, în timp ce un copil de azi nu înţelege de ce să-nveţe pe de rost, când el oricând are acces la acea informaţie. Nu ştim încă să-l abordăm. Şi sigur că trebuie să găsim soluţii noi în acest sens, pentru că trebuie să-l învăţăm pe copil să şi memoreze, că e important să şi memoreze. Dar nu poţi să-i spui copilului, învaţă până mâine cinci strofe pe de rost, pentru că răspunsul lui va fi: „Dar de ce să le învăţ pe de rost? Le am pe calculator, pe tabletă, pe telefon… Pot oricând să scot telefonul şi să le recit dacă am nevoie“. S-a întâmplat deja în învăţământul anglo-saxon, şi se vede asta şi în statele din Asia care au fost dominate de acest sistem: copiii ajung la vârsta de 15-16 ani şi nu cunosc necesitatea unei demonstraţii. Pentru că sistemul anglo-saxon presupune să tragi concluzii din câteva exemple. Şi tu îi spui: „demonstrează că 1+2+n=n(n+1)/2“, iar el o să-ţi spună că rezultatul e atât, deci e-n regulă. Iar astea sunt lucruri complicate, iar dacă se întâmplă ca un copil să cadă în patima asta… sau, mai bine zis, în obişnuinţa asta, care va fi normală, căci ăsta va fi viitorul, orice am face noi… Oricât s-ar supăra editurile, oricât s-ar supăra educatorii şi profesorii, tot acolo vom ajunge. Hârtia e clar că dispare. Va fi doar aşa, pentru cei care vor să facă filosofie şi să se semneze pe carte.
Problema învăţământului nostru este nivelul cel mai de jos, care este extrem de slab. Până şi nivelul mediu e acceptabil, dacă ne comparăm cu lumea occidentală.

Noi, ca educatori, am rămas încremeniţi în proiect. Vrem acelaşi lucru şi vrem cu aceleaşi metode.

„Marea problemă a şcolii româneşti: evaluarea“

Şeful olimpicilor în cifre

Numele: Radu Gologan

Data şi locul naşterii: 7 iunie 1952, Braşov

Starea civilă:  căsătorit, o fiică

Studiile şi cariera:

1975: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Matematică

1976: Universitatea Bucureşti, specialist în analiză matematică (studii post-universitare)

1976-1979: profesor de matematică, Liceul nr. 18, Bucureşti

1979-1986: cercetător INCREST Bucureşti

1981: Institutul de Statistică Matematică al Academiei Române, doctor în Matematici

1982-1990: stagii de cercetare la diverse universităţi din Rusia, Franţa, SUA

1986-1990: cercetător Institutul de Maşini Agricole, Bucureşti

1990-2001: cercetător principal, Institutul de Matematică al Academiei Române

2001-prezent: profesor Universitatea Bucureşti, Politehnica Bucureşti

2001-prezent: coordonator lot olimpic la matematică

Locuieşte în: Bucureşti

„Weekend Adevărul“: Ce ar trebui să facă un învăţător dacă va constata că are un elev cu potenţial? Spuneaţi că principala lui obligaţie este de a-l nu strica pe elev.

Radu Gologan: Este o observaţie pe care am făcut-o de-a lungul anilor. Ce am văzut la nepoţii mei, dar şi la alţi copii, în principal în oraşe: elevii sunt, în clasele primare, mult mai şcolarizabili, dar şi mult mai ataşaţi şcolii. Ei par să fie şi mult mai deştepţi faţă de ceea ce se întâmplă după aceea.

La gimnaziu…

Din clasele VI-a, a VII-a mai precis, începe să se strice totul. Sigur că unii or să spună că e din cauza vârstei, că ajung la pubertate şi încep să facă prostii. Dar eu cred că e vorba de sistemul de şcolarizare, care începe să le impună tot felul de examene care devin formale şi totul se transformă într-un joc şi într-o dorinţă teribilă a şcolii, a elevului, a părinţilor mai ales, de a avea note mari cu orice chip şi de a învăţa formal pentru examenul care urmează. Pe de altă parte, tot în domeniul ăsta, este foarte important să existe dascăli care să se lupte pentru copiii lor, pentru că societatea românească, la fel ca multe alte societăţi din Est, în special, din state foste comuniste, a pierdut un avantaj pe care îl avea: nu se mai împrospătează intelectualitatea, adică nu mai există acel învăţător, sau acel sistem, care pe un copil care e isteţ şi care vrea să facă şcoală, să-l scoată dintr-un loc (iertată fie-mi exprimarea) troglodit. Iar o societate care nu-şi împrospătează intelectualii timp de 100 de ani devine o societate îmbătrânită din acest punct de vedere. E un fenomen biologic.

Credeţi că s-a întâmplat deja fenomenul de îmbătrânire a societăţii în România?

Cred că a început să se întâmple! Ia gândiţi-vă, ce s-a întâmplat cu primii noştri intelectuali, din care foarte mulţi proveneau din mediul ţărănesc? Erau acei oameni, şi ei şcoliţi, care descopereau pe proprietăţile lor copii deştepţi pe care îi ajutau, în sensul că aceştia ajungeau până la Paris, să facă doctoratul… Sistemul comunist a preluat această idee, cosmetizând-o ideologic. Pe ideea că cea mai importantă era clasa muncitoare, i-a ajutat pe copiii care proveneau din familii sărace. Acum, văd copii care sclipesc de inteligenţă în satele din România, care vor să facă şcoală, dar care, cum ştie toată lumea, nu au nicio posibilitate! Sistemul nu-i ajută. Şi gândiţi-vă că progresul cel mai important, din punct de vedere intelectual, al României, s-a făcut între 1830 şi 1880, cu aceşti
oameni care au pornit de jos de tot şi au tras cu dinţii să-nveţe! Or, copiii noştri de intelectuali au totul, aproape, de-a gata! Şi-atunci, ei nu au pentru ce să lupte! Mă gândesc la bunicii mei: amândoi erau din familii în care nu se făcuse şcoală. Şi au ajuns intelectuali de vârf. Ajutaţi, sigur că da, dar şi cu dorinţa asta, pentru că, pentru ei, şcoala era „şansa“.

„Profesorii ajung sclavii părinţilor“

Care e cea mai mare problemă?

Eu cred că în acest moment este evaluarea. Evalua­rea a fost dusă, din motive mai mult sau mai puţin politice, de jocul presei cu societatea, într-un punct dificil. Evaluarea a devenit extrem de formală, uneori extrem de simplă, şi toată şcoala se bazează pe acest sistem de evaluare, uitând că în jur mai e şi altceva. Şi, aşa cum vă spuneam, asta începe să se vadă din clasele a VI-a, a VII-a. Din nişte clase excepţionale, care doresc să-nveţe la orice şi să ridice mâna, devin nişte elevi care fac formal, la matematică, nişte exerciţii, învaţă pe de rost comentarii, sinome, antonime, la limba română, puţină gramatică – oricum mult prea grea pentru ceea ce vor ei, nu le rămâne nimic în cap după aceea… Iar profesorii ajung, în foarte multe situaţii, sclavii părinţilor. De aceea există atât de multe cereri de a schimba profesori în gimnazii. Pentru că sunt note prea mici. Părinţii vor note mari, pentru că acelea contează la admiterea la liceu. Şi după aceea descoperă că alţii, cu note mult mai mici, sunt mult mai buni. Iar ei nu mai pot face faţă. Şi asta există, chiar şi în Bucureşti, sunt şcoli cu tradiţia asta, să fie numai cu note de 10. Iar rezultatele aceloraşi copii, mai departe, la liceu, se dovedesc a fi dezastruoase.

Iar profesorii nu au nicio vină?

Ba da, s-au deprofesionalizat! Mulţi spun: „De ce să-mi bat eu capul să fac în plus, când părinţii nu vor decât note mari?“. Şi examenele lor, ale profesorilor, s-au transformat în ultimii ani, au fost duse prea mult spre partea pedagogică, uitându-se că, de exemplu, un profesor de matematică trebuie să ştie să rezolve probleme! Dacă nu ştie, ce să-i spună copilului? Şi bănuiesc că şi la alte obiecte se întâmplă la fel! Ăsta e rezultatul că plata profesorului este egală cu salariul minim pe economie. Şi nu ştiu cum se va putea ieşi din acest cerc vicios. Sigur că se vehiculează tot felul de formule, în funcţie de performanţă ş.a.m.d. Numai că, la noi, performanţa s-a măsurat întotdeauna formal, cu hârtii. În România e întotdeauna foarte greu să fii corect în privinţa felului în care se măsoară
competenţa.

Ceea ce înseamnă că şi copiii sunt pregătiţi greşit: doar să ia un examen sau altul, nu şi cum să gândească…

Exact. Şi, din păcate, asta s-a întâmplat şi la limba română, şi la fizică… Ca să nu mai vorbim de testul de la Bacalaureat privind competenţele la calculator. O bătaie de joc. Orice persoană care ar şti cum să deschidă calculatorul ar putea lua proba de Bac. Or, azi, nu mai e de joacă, ar trebui să vezi dacă ştie măcar cum se face un tabel. Să ştii să pui nişte date în el, să le aduni, să faci media, să gândeşti puţin. Şi tot aşa ar trebui făcut la matematică. Eu cred că în şcolile noastre informatica nu ar trebui să fie obiect separat de matematică.

De ce?

Matematica ar trebui să fie făcută şi prin informatică. Adică nu văd de ce, în liceu, un copil ar trebui să înveţe limbaje sofisticate de codare. Acelea sunt apanajul specialiştilor, iar dacă vor să-nveţe în mod special asta, o pot face şi în afara şcolii. Dar nu ar strica deloc să îi arăt, la matematică, în ce fel unele fenomene, pe care le studiez teoretic, pot fi vizualizate. Asta ar fi important.

„Trebuie să luptăm să ridicăm nivelul de jos“

Profesorul Gologan (al patrulea din dreapta) şi olimpicii săi, în 2004

Copiii învaţă în continuare foarte multă teorie, iar când trebuie să facă şi ceva practic, un grafic, să zicem, lucrurile încep să se încurce, nu?

Sigur că da! Şi în loc să rea­lizăm că modul lor de gândire se schimbă şi că felul lor de a înţelege e cu totul altul, faţă de acum 30 de ani… noi, profesorii, şcoala, programele şi tot ce mai vreţi, ne încăpăţânăm să facem acelaşi lucru ca şi înainte. Sau zicem că facem învăţământ digital, şi de fapt, sunt nişte firme care fac exact acelaşi lucru ca şi în manual, doar că formatul este pentru calculator, este cartea mutată pe ecran. Ori, ei trebuie să experimenteze, să încerce diverse situaţii… De exemplu: limita unei funcţii într-un punct. Păi, asta poţi s-o vizualizezi, vezi valorile şi tot ce se-ntâmplă acolo şi care e eroarea ş.a.m.d… Astea sunt lucruri cu care te-ntâlneşti în viaţă! Mă uit la studenţii mei, când povestesc lucrurile astea… „A, dac-aş fi ştiut că aşa e matematica… Mi-ar fi plăcut şi mie! Dar niciodată nu mi-a arătat cineva că matematica poate fi aşa!“ Sunt câţiva profesori care pot face asta, dar nu cei mai mulţi.

Ei nu au fost pregătiţi pentru asta în facultate, nici ei nu au prea vrut, nu sunt plătiţi, sunt, în general, consideraţi un fel de prestatori de servicii de către părinţi…

Există un model care să ne inspire?

Deşi mulţi sunt contra, eu cred că sistemul american a reuşit un pas mare înainte. Nu în sensul de a merge spre excelenţă, ci în sensul de a ridica acea clasă de jos. Ajută pe oricine să poată deveni curând un executant corect. Să se poată descurca în viaţă, să poată face o meserie, chiar dacă foarte simplă: să poată să ponteze, să poată pune un cod pe calculator, să poată să măsoare când pune un fier-beton sau să poată tăia o scândură când îşi face o casă… Or, la noi întâlneşti oameni care nu ştiu nimic: lucrează de 10 ani pe şantier
şi nu sunt în stare să vadă un proiect!

Asta ar trebui făcut şi la noi?

Eu cred că da. Ar trebui să luptăm ca nivelul de jos să-l ridicăm. Un fel de alfabetizare. Iar nivelul de excelenţă – să-l păstrăm sus. Nivelul de excelenţă nu a scăzut, dar să nu-l pierdem şi pe ăsta. Încă avem facultăţi bune, în ciuda a tot ce se spune. Un exemplu sunt facultăţile de IT, iar toţi cei care ies de acolo au joburi bune, salarii bune, sunt primiţi peste tot să aprofundeze, la doctorate… Facultăţile de matematică nu sunt nici ele rele. Nici Chimia…. Numai că ar trebui să-i păstrăm pe cei mai buni absolvenţi în învăţământ şi cercetare. Ceea ce acum e închis, căci noi, ăştia bătrâni, ne-am făcut un sistem prin care noi ne-am închis în cetate, iar alţii nu mai pot să vină, pentru că le cerem nişte lucruri care nu se pot face decât în 40 de ani de viaţă… Or, în America, un tânăr foarte bun e angajat cu numai două lucrări ştiinţifice, pentru că este foarte bun. Iar clasa medie trebuie educată în aşa fel încât să poată oricând să schimbe domeniul de activitate. Pentru că viitorul va schimba foarte repede meseriile şi numărul de oameni implicaţi în diverse domenii. Ştiu eu ce va fi mâine? Poate va fi un sistem prin care oamenii vor fi număraţi pe stradă cu tableta. Şi vor trebui să fie oameni care să apese pe tabletă şi să-i numere. Să vadă cum sunt parcate automobilele… Dar dacă oamenii nu au nişte cunoştinţe cât de cât, nu vor putea să facă asta. ;

Totul se transformă într-o dorinţă teribilă a şcolii, a elevului, a părinţilor mai ales, de a avea note mari cu orice chip.

Se uită că un profesor de matematică trebuie să ştie să rezolve probleme! Dacă nu ştie, ce să-i spună copilului?

Ar trebui să luptăm ca nivelul de jos să-l ridicăm. Un fel de alfabetizare. Iar nivelul de excelenţă să-l păstrăm sus.

Noi, ăştia bătrâni, ne-am făcut un sistem prin care ne-am închis în cetate, iar alţii nu mai pot să vină. 

„Ca să iei 6 la matematică la Bac, trebuie doar să vii la ore şi să fii atent“

Ultimul lot de performeri ai lui Radu Gologan (al doilea din dreapta)

Dintre elevii dumneavoastră care iau premii la olimpiade internaţionale, câţi rămân aici?

Dacă vă referiţi doar la cei care sunt în echipa de matematică a României, cam o treime rămân să studieze în ţară. Uneori mai puţin, alteori mai mult. Au fost situaţii în care au rămas chiar toţi. Dar să ştiţi că ei nu pleacă pentru că ar fi rău în România. Iar cei care pleacă ar vrea să se întoarcă, pentru că ăsta este locul lor. Dar dacă, după ce fac un doctorat foarte bun, ar vrea să se angajeze la Politehnică, iar salariul este 12  milioane, iar postul de lector e cel mai bun caz… Şi casă nu-şi pot cumpăra, maşină nu-şi pot cumpăra… Sigur că zic: „Mai stau“.

Bacalaureatele-dezastru ce măsoară?

Şcolile în care se face şcoală.

Şi ce ar trebui să schimbăm ca să nu mai fie Bacalaureate-dezastru?

Să se facă şcoală. S-a înmulţit atât de tare numărul de licee în care materia predată este ca la „Sava“, iar copiii de acolo pur şi simplu nu au cum să acceadă nişte noţiuni teoretice dacă nu sunt făcuţi pentru asta…! Şi atunci, ce le ceri? Ei matematică n-au făcut, română n-au făcut, nu poţi să-i măsori ca pe ceilalţi… Iar lumea trebuie să ştie: sunt şcoli în care nu se face şcoală! Nu se face şcoală cu şcoala închisă, nu că se duc la şcoală şi stau. Sunt şcoli din astea în România! Profesorul nu vine, pentru că i se dau opt milioane salariu, nu i se mai dau bani de transport… El ce zice? „Dacă ăştia nu vin, nu mă mai duc nici eu!“

Cum vi se par subiectele de Bac?

Sigur că nu sunt de acord cu subiectele date la matematică, pentru că un copil care gândeşte corect ar trebui să aibă posibilităţi mai bune decât cei care sunt pregătiţi formal şi au nişte tehnici. Dar eu vă spun: ca să iei 6, la matematică, trebuie doar să te duci la şcoală în clasa a XI-a şi a XII-a şi să fii atent la ore. Atât! Nu trebuie să-ţi faci nici tema, nu trebuie să faci nimic. Trebuie doar să ai un profesor corect, care, o dată pe săptămână, îţi face nişte subiecte de Bacalaureat.

Să ştiţi că olimpicii nu pleacă pentru că ar fi rău în România. Iar cei care pleacă ar vrea să se întoarcă, pentru că ăsta este locul lor.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-toamnA-2013-oana-inima-leu-lupta-foste-olimpice-bac-1_5211b3dec7b855ff56ef4067/index.html

BACALAUREAT DE TOAMNĂ 2013 Oana, inimă de leu. Lupta unei foste olimpice la Bac

Azi începe Bac-ul de toamnă. Printre cei peste 87.000 de candidaţi care dau examenul din nou în sesiunea a doua se află şi Oana Gîdea, elevă la Colegiul „Sf. Sava“ din Capitală şi fostă olimpică, a cărei performanţă a fost curmată în clasa a IX-a pe o trecere de pietoni.

Cei mai mulţi elevi ajung să pice Bac-ul fiindcă nu învaţă, nu au voinţă să depună efort sau pur şi simplu nu sunt în stare.

Sunt şi cazuri speciale, când există voinţă şi o muncă titanică în spate, însă, din circumstanţe tragice, nu reuşesc să treacă de probe. Elevă la cel mai bun liceu din ţară, Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, Oana Gîdea este unul dintre cei trei absolvenţi savişti care au picat Bac-ul anul acesta, însă, faţă de colegii săi, ea reprezintă un caz special cu un trecut tragic, care a marcat-o pe viaţă.

De altfel, toate cele 10 licee din topul naţional, cu cele mai mari medii de admitere, au câte două-trei cazuri de elevi care dau din nou Bac-ul, începând de azi, în cadrul sesiunii de toamnă a examenului.

Povestea de succes a Oanei, curmată la 16 ani

În martie 2010, tânăra care avea 16 ani atunci, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, olimpică la matematică, fizică şi chimie şi campioană la gimnastică ritmică pe deasupra, a fost izbită pe o trecere de pietoni din apropierea casei, de un autoturism condus de un afacerist din Rahova, cu tendinţe de vitezoman şi numeroase abateri de la limita legală de viteză.

Tânăra a fost proiectată într-o altă maşină care venea din sens opus şi a suferit răni foarte grave la cap. A fost internată la Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti cu traumatism craniocerebral sever, fiind adusă la spital în comă de stadiul 3, o comă profundă. Accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni care astăzi trece pe sub Podul Pipera, către staţia de metrou Aurel Vlaicu din Capitală.

Şoferul avea deja la activ patru procese penale, civile şi contravenţionale pentru care a avut şi permisul suspendat. În urma procesului, bărbatul care i-a distrus viaţa Oanei a primit doar patru ani cu suspendare.

Tată fetei, Ion Gîdea, îşi aminteşte cum în seara aceea de 5 martie 2010, la scurt timp după ce a avut loc accidentul, în jurul orei 18:00, a văzut poliţia şi urmele coliziunii pe şoseaua Pipera şi au început să-i tremure mâinile pe volan. Între timp, mama ei, Liliana, o suna pe telefonul mobil: „Mi-a răspuns o voce de bărbat, era un asistent medical care mi-a zis să venim de urgenţă la spital fiindcă fata noastră a suferit un accident foarte grav şi se află în comă“, povesteşte mama Oanei, Liliana.

”Asistentele medicale plângeau în spatele nostru”

„Îmi aduc aminte“, spune Ion Gîdea, „că am intrat la urgenţe şi după prima operaţie ne-am dus în salon să o vedem. Era inconştientă în patul de spital şi când am văzut-o am început să-i spun în continuu ‘hai fata tatii, trezeşte-te, te rog trezeşte-te!’. Asistentele medicale plângeau în spatele nostru. Am trăit clipe de groază în spital“.

Oana s-a trezit din comă după 30 de zile, însă contuzia craniană a fost atât de gravă, încât fata nu mai putea să meargă, să vorbească sau să mănânce. A urmat o odisee medicală cu operaţii la creier în Germania şi recuperare neuropsihică în Austria. „Am stat cu ea zi şi noapte, dormeam cu ea în patul de spital şi o ţineam cu o mână fiindcă primul reflex pe care îl avea atunci când se trezea era să se ridice din pat, dar atunci nu avea puterea să facă asta“, îşi aminteşte Liliana Gîdea.

Medicii români de la urgenţe le-au spus părinţilor că fata lor a avut mare noroc fiindcă a supravieţuit cu vederea aproape intactă. Cel mai adesea, în astfel de cazuri, dacă pacientul se mai trezeşte din comă, acesta poate să nu îşi mai recapete niciodată vederea sau să rămână paralizat.

„Fiecare funcţie pe care o avem, de vorbire, de vedere, de locomoţie este controlată de creier. În momentul în care un pacient a suferit un incident care s-a soldat cu leziuni pe creier care au distrus anumite secţiuni din acesta, atunci funcţiile care sunt controlate de acele zone vor fi afectate. Pacientul trebuie să urmeze neororecuperare, care este un proces de lungă durată, iar de cele mai multe ori, în astfel de cazuri, unde leziunile sunt grave şi permanente, neurorecuperarea nu mai poate fi totală, însă, în timp, se pot face progrese uneori remarcabile“, a explicat pentru „Adevărul“, profesorul Radu Băjenaru, medic neurolog la Spitalul Universitar din Bucureşti

Recuperare în trei ani

Oana a făcut într-adevăr progrese mari. A învăţat din nou să vorbească, să mănânce şi să meargă. A reuşit, în trei ani, cu ajutorul unor medici de excepţie atât din ţară cât şi din Germania şi Austria, să se recupereze atât cât s-a putut.

La liceu, colegii au sprijinit-o cum au putut mai bine să îşi refacă pe cât posibil viaţa, să înveţe şi, într-un final, să îşi dea Bacalaureatul. „Mă ajutau foarte mult, am avut parte de nişte colegi şi prieteni minunaţi şi foarte înţelegători. Conducerea liceului chiar a mutat clasa mea de la etajul I la parter, fiindcă îmi este foarte greu să urc şi să cobor scări, chiar dacă eram ajutată de colegi. Au făcut foarte multe pentru mine cei de la Sava“, spune Oana.

Rezultate uimitoare pentru un copil ieşit din comă

La prima sesiune de Bac de anul acesta, tânăra a luat 7,15 la proba scrisă de la Limba Română şi 5,1 la Chimie Anorganică, însă a picat la Matematică, unde a luat 3,6. „Întotdeauna mi-a plăcut chimia şi matematica, şi în general ştiinţele exacte, de asta am şi intrat la profil mate-info. Acum am întrerupt terapia intensivă pe care o făceam ca să învăţ pentru Bacalaureat. Pregătirea asta de examen a fost pentru mine un fel de terapie mentală în sine“, spune Oana, care pune mare presiune pe sine să reuşească acolo unde jumătate din candidaţi nici măcar nu se sinchisesc să înveţe.

Părinţii ei apreciază că au ajutat-o foarte mult cunoştinţele dobândite înainte de accident, însă la matematică, deşi poate să ducă până la capăt calculele din probleme, Oana nu revine asupra acestora, dacă a greşit un calcul din start, ea nu mai corectează problema. „În general trebuie să îi atragă atenţia un profesor aici şi vă daţi seama că la examen nu se poate aşa ceva“, a explicat tatăl ei, Ion Gîdea. Oana a dat examenul într-un centru de recuperare cu o comisie specială, însă subiectele au fost aceleaşi ca cele primite de toţi candidaţii din ţară.

”Un elev cu adevărat enciclopedic”

Profesoara de matematică şi astronomie Erika Suhay, care la viaţa ei a pregătit 25 de olimpici naţionali şi internaţionali , inclusiv pe Oana, spune că ea a fost unul dintre cei mai dotaţi copii pe care i-a meditat în cariera sa. Tânăra a făcut meditaţii la matematică cu profesoara Suhay în vara când a trecut din clasa a VI-a în clasa a VII-a.

„Niciodată nu mi-a spus ‘Doamnă, vă rog să repetaţi fiindcă nu am înţeles’ şi făceam cu ea materia pe care o predau olimpicilor. La orice olimpiadă se ducea, Oana lua faza pe judeţ, nu am mai văzut un asemenea copil. În momentul când am auzit de accident, eu am simţit că îmbătrânesc, m-a afectat foarte tare. Oana era un copil excepţional, un elev cu adevărat enciclopedic“, a povestit profesoara Suhay.

Fosta ei dirigintă din clasele V-VIII, profesoara Cristina Epure, spune la rândul ei că Oana a fost un copil excepţional, foarte bună la matematică, premiantă şi putea să intre la orice liceu cu media ei de 9,93. Oana a făcut parte dintr-o clasă unde erau numai copii foarte buni şi o parte dintre colegii ei au intrat împreună cu ea, în 2009, la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“.

Performanţă şi la gimnastică şi balet

Dar Oana nu excela numai la materiile şcolare, ea era o sportivă adevărată: făcea gimnastică ritmică de mică şi balet. Profesoara ei de balet de atunci, Gabriela Voinea, spune că tânăra avea un talent deosebit şi în zona aceasta.

„Oana era un exemplu de copil foarte disciplinat, venea cu 10-15 minute înainte şi se încălzea singură şi nu a lipsit niciodată de la ore. Era un copil foarte inteligent, ţinea minte tot şi avea muzicalitate perfectă, ea era cea care impunea seriozitate şi celorlalte fete. Dacă ar fi continuat cu baletul şi nu s-ar fi întâmplat tragedia, ar fi avut un viitor strălucit în lumea dansului clasic fiindcă avea voinţa şi calităţile necesare“, a povestit profesoara Voinea.

Oana Gîdea, într-un exerciţiu de gimnastică ritmică, în copilărie   FOTO: Arhivă personală

Doctorii le-au spus părinţilor că pregătirea fizică pe care a făcut-o Oana toată copilăria ei i-a salvat într-o măsură viaţa şi de aceea s-a putut recupera destul de bine. „Înainte de accident avea o flexibilitate şi o forţă musculară… acum nu mai poate nici măcar să sară pe picioare, dar poate măcar să meargă“, spune mama fetei.

Camera Oanei are, în afară de mobilă, aparate de gimnastică medicală şi inclusiv un spalier la care fata exersează zilnic. Ea este văzută săptămânal de către un fizioterapeut şi de kinoterapeut şi face exerciţii mentale de memorie fiindcă accidentul i-a afectat şi capacitatea de memorare.

”Poate va da admitere şi la facultate într-o zi”

Recuperările medicale, operaţiile, intervenţiile chirurgicale din străinătate, toate acestea au fost plătite din banii de asigurare câştigaţi cu greu în instanţă de familie, însă părinţii spun că le este teamă pentru viitorul fetei lor, chiar dacă are un frate mai mare, masterand la Viena, care ar putea să aibă grijă de ea mai încolo.

Momentan, mama ei este alături de ea zi şi noapte, fiind nevoită să renunţe la serviciu ca să aibă grijă de Oana, iar tatăl ei a rămas singurul membru al familiei care lucrează, fiind inginer la o fabrică de avioane. „Marea noastră grijă este cine o să stea cu ea zi de zi când noi nu mai suntem. De asta vrem să investim acum într-o terapie specială care se face în Austria pentru ca Oana să îşi recapete independenţa, acesta este obiectivul nostru acum. După ce se termină cu Bac-ul, luăm o pauză şi poate, dacă îşi mai revine, va da admiterea şi la facultate într-o zi“, au mai spus părinţii.

http://adevarul.ro/locale/bacau/profesoarele-acuzate-dirjat-adunarea-banilorpentru-mitui-comisia-examinare-raman-gratii-1_52112cccc7b855ff56ed6ea5/index.html

Profesoarele acuzate că au dirjat adunarea banilor pentru a mitui comisia de examinare rămân după gratii

Rodica Mănecuţă (64 de ani), profesoară de Managementul Calităţii, şi Sofia Vătui (73 de ani), instructoare, dirigintele viitoarelor asistente medicale de Şcoala Sanitară „Christiana”, vor rămâne după gratii.

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au respins recursul formulat de inculpate şi cele două cadre didactice vor mai rămâne în arest preventiv pentru următoarele 20 de zile. Ele sunt acuzate de complicitate la trafic de influenţă, instigare la dare de mită în formă continuată şi complicitate la dare şi luare de mită.

Dacă instanţa le va găsi vinovate, cele două cadre didactice riscă până la 12 ani de închisoare.

În schimb, Iulia şi Florina Pintilie şi Mihaela Cojocaru, absolventele Şcolii Postliceale Sanitare, cele care au adunat banii de la cei aproximativ 90 de elevi au fost eliberate din arestul Poliţiei şi vor fi cercetate în stare de libertate. Decizia aparţine magistraţilor Curţii de Apel Bacău, care au admis recursul celor trei inculpate şi a fost pronunţată miercuri, la ora 14:15.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013081989957/Social/Sesiunea-de-toamna-a-bacalaureatului-incepe-luni-cu-proba-orala-de-limba-romana.html

Sesiunea de toamnă a bacalaureatului începe luni cu proba orală de limba română

Sesiunea de toamnă a examenului naţional de bacalaureat, la care s-au înscris peste 87.000 de absolvenţi de liceu, începe luni cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

Din totalul candidaţilor înscrişi pentru sesiunea august-septembrie a bacalaureatului, 67 la sută sunt din promoţia 2012-2013, iar restul, din promoţii anterioare, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). La proba de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română s-au înscris 17.758 de candidaţi, iar la cea pentru evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă, 648, dintre care 625 pentru limba maghiară, 21 pentru limba germană şi doi pentru limba ucraineană. Un număr de18.270 de candidaţi vor susţine proba de evaluare a competenţelor de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională. Dintre aceştia, 15.893 au optat pentru limba engleză, 2.129 pentru franceză, 109 pentru germană, 82 pentru spaniolă, 34 pentru taliană, 20 pentru rusă, iar trei, pentru limba ebraică. La proba de evaluare a competenţelor digitale sunt aşteptaţi 17.866 de candidaţi, potrivit MEN. Pentru probele scrise, cei mai mulţi candidaţi s-au înscris la limba şi literatura română (55.741 de absolvenţi), respectiv la proba obligatorie a profilului: 56.546 de candidaţi (dintre care 51.940 la matematică şi 4.606 la istorie). Un număr ridicat s-a înregistrat şi la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării: 53.837 de absolvenţi. O mare parte a acestora a optat pentru biologie – 31.119. Ceilalţi au ales astfel: geografie – 11.870, fizică – 6.026, chimie – 3.549, informatică – 383, logică – 300, economie – 193, psihologie – 176, sociologie – 142, filosofie – 79, a mai precizat MEN.

În 19-20 august este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în 19-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, în 20-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, iar în 22-23 august – evaluarea competenţelor digitale. Din 26 august vor începe probele scrise, prima testare fiind la limba şi literatura română. În 27 august va fi susţinută proba la limba şi literatura maternă, în 28 august este programată proba obligatorie a profilului, iar în 30 august va fi proba la alegere a profilului şi specializării.  Primele rezultate vor fi afişate în 2 septembrie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse între orele 12.00 şi 16.00. În 3-4 septembrie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 5 septembrie vor fi afişate rezultatele finale.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/maine-incepe-sesiunea-de-toamna-a-bacalaureatului-67-din-candidatii-inscrisi-sunt-din-pr-1053029.html

Mâine începe sesiunea de toamnă a Bacalaureatului. 67% din candidaţii înscrişi sunt din promoţia 2012-2013

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, la sesiunea care începe la 19 august s-au înscris peste 87.000 de candidaţi.

Pentru probele scrise, cei mai mulţi candidaţi s-au înscris la limba şi literatura română (55.741 de absolvenţi), respectiv la proba obligatorie a profilului: 56.546 de candidaţi (dintre care 51.940 la matematică şi 4.606 la istorie). Un număr ridicat s-a înregistrat şi la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării: 53.837 de absolvenţi.

O mare parte a acestora a optat pentru biologie – 31.119. Ceilalţi au ales astfel: geografie – 11.870, fizică – 6.026, chimie – 3.549, informatică – 383, logică – 300, economie – 193, psihologie – 176, sociologie – 142, filosofie – 79, a mai precizat MEN.

Examenul scris pentru limba şi literatura maternă va fi susţinut de 1.367 de candidaţi.

Calendarul examenelor

În 19-20 august este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în 19-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, în 20-21 august – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, iar în 22-23 august – evaluarea competenţelor digitale.

Din 26 august vor începe probele scrise, prima testare fiind la limba şi literatura română. În 27 august va fi susţinută proba la limba şi literatura maternă, în 28 august este programată proba obligatorie a profilului, iar în 30 august va fi proba la alegere a profilului şi specializării.

Primele rezultate vor fi afişate în 2 septembrie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse între orele 12.00 şi 16.00. În 3-4 septembrie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 5 septembrie vor fi afişate rezultatele finale.

Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau lingvistice, la solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene sau a municipiului Bucureşti ori din proprie iniţiativă.

Peste 1.500 de poliţişti vor asigura, zilnic, ordinea şi siguranţa publică, pentru buna desfăşurare a examenului de Bacalaureat, sesiunea august-septembrie, a precizat Poliţia Română.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/profesorii-care-fug-de-catedra-devin-antreprenori-1052689.html

Profesorii care „fug” de catedră devin antreprenori

După ce sacrificiile financiare le-au umbrit pasiunea de a preda în faţa elevilor, câţiva dascăli români şi-au luat inima în dinţi şi au schimbat macazul pe plan profesional. Astăzi fac bani, gestionându-şi propriile afaceri.

După exodul medicilor, a venit rândul profesorilor să părăsească în masă sistemul de învăţământ. Spre deosebire de personalul medical, însă, dascălii preferă să rămână în ţară şi, fie să-şi deschidă propria afacere, fie să se orienteze către domenii mai bine plătite precum IT sau Resurse Umane.

Matematica unei afaceri de succes

„Nu m-am rupt complet de elevi”, spune Marius Ionescu (39 de ani), profesor de matematică şi managerul Centrului de Meditaţii Unirea din Capitală. A predat matematica în sistemul public mai bine de un deceniu, iar astăzi colaborează cu zeci de profesori de la liceele performante din Bucureşti şi câştigă suficient încât să-şi permită excursii în străinătate sau mese la restaurant, adevărate „trufandale” pentru buzunarul unui dascăl obişnuit.

În apropierea examenelor naţionale, când elevii ar plăti oricât pentru a-şi creşte şansele la o notă de trecere, profitul înfloreşte. „Şedinţele de pregătire la materii de bază precum matematică, română, engleză sau franceză costă în jur de 65 de lei, în timp ce meditaţiile la limbi “exotice”, precum japoneza, ajung şi la 80 de lei”, explică asistenta managerului.

Interesant este însă sistemul conceput de echipa lui Marius. Clienţii îşi pot alege meditatorii după bunul plac: fie un dascăl răbdător, cu experienţă, fie un student cu metode moderne de predare. Culmea, în viaţa de zi cu zi, unii dintre meditatori au cu totul alte profesii. Profesori de matematică sau informatică sunt angajaţi în mediul IT, iar cei de geografie sau istorie lucrează ca specialişti în Resurse Umane.

Un parcurs similar l-a avut şi Dana Costea, care a renunţat să mai predea copiilor de şcoală primară, pentru a lucra în mediul corporatist. “Trei ani am predat, dar terminasem Facultatea de Sociologie plus un master în Resurse Umane şi am decis să urmez o carieră mai aproape de studiile mele. A contat şi factorul financiar. Salariul din învăţământ abia mi-ar fi ajuns să plătesc chiria în Bucureşti”, poveşte Dana, braşoveancă la origine.

„Învăţătoare” pentru oamenii de afaceri

De 12 ani lucrează în multinaţionale, iar în paralel este „coach” pentru diverşi oameni de afaceri şi tineri profesionişti. „Mi-am redescoperit pasiunea pentru educaţie din poziţia de manager, la câţiva ani după ce plecasem de la catedră. Acum, îi «însoţesc» pe adulţi, ajutându-i să-şi foloseasca mai bine resursele existente şi să îşi găsească un nou echilibru în momente importante ale vieţii, precum promovări la slujbă, o schimbare în carieră sau atunci când încep o afacere”, explică fosta învăţătoare.

Sfatul acesteia pentru dascălii tineri este ca, pe lângă slujba din învăţământ, să se implice în diverse proiecte, pentru a descoperi care dintre punctele lor forte îi pot propulsa spre o carieră în alte domenii. „Proiectele pot fi de voluntariat sau pot iniţia mici afaceri cu scop de profit sau de antreprenoriat social. Îi încurajez să împărtăşească aceste experienţe şi cu elevii lor”, conchide fosta învăţătoare.

Dascăl de zece fără catedră

Numărul dascălilor care abandonează sistemul de învăţământ creşte văzând cu ochii. Numai anul acesta, 40% dintre posturile titulare la nivel naţional, adică 2.400 de catedre, au rămas neocupate după prima etapă de repartizare. Motivul? Majoritatea posturilor vacante sunt în mediul rural, astfel că profesorii cu note mari preferă să rămână suplinitori, la oraş, decât să facă naveta pentru un salariu de mizerie.

În Bucureşti, situaţia este şi mai tragică. Dascălii cu zece la titularizare rămân suplinitori, pentru că nu există posturi libere. Din trei catedre disponibile la limba română, niciuna nu va fi ocupată de Adriana Munteanu, singura candidată cu notă maximă.

“Două posturi erau la liceu, altul la o şcoală generală, destul de slăbuţe ca nivel de educaţie. A decis să rămână suplinitor şi să mai încerce şi anul viitor. Eu, spre exemplu, am luat 8,36 şi a trebuit să mă mulţumesc cu doar jumătate de normă”, explică Raluca Neagu, una dintre candidatele care a susţinut proba scrisă la limba română.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/varujan-pambuccian-ce-ne-facem-daca-noi-antrenam-alergatori-de-fond-si-societatea-in-car-1044547.html

EXCLUSIV: Varujan Pambuccian despre CEA mai TEMUTĂ probă la Bac:”Toate lucrurile din MATEMATICĂ folosesc la ceva care ține de SUPRAVIEȚUIRE. Exact asta NU se învață la școală”

Ştiu elevii români matematică? Dacă ar fi să ne luăm după rezultatele obţinute an de an la Bacalureat am fi tentaţi să spunem că, mai degrabă, nu. În aceste condiţii, a cui e vina? Sunt şcolarii mai puţin dotaţi pentru a învăţa această materie sau profesorii nu ştiu să predea o cantitate industrială de informaţii cuprinsă în manuale şi în programa şcolară? Varujan Pambuccian, profesor universitar la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, face o analiză a acestei probleme.

Ştiu elevii români matematică?

Varujan Pambuccian: E foarte greu de spus dacă ştiu sau nu ştiu matematică. Cred că un răspuns mai aproape de adevăr ar fi o întrebare. Dacă ceea ce se predă la noi în şcoală este sau nu matematică?  Aici e o problemă generală a sistemului de învăţământ, nu doar la noi. Şi nu e doar părerea mea. Sistemul de învăţământ este de foarte, foarte mult timp, într-o criză profundă. El s-a conturat în felul în care arată astăzi undeva la mijlocul secolului XIX când începea prima revoluţie industrială care avea nevoie de forţă de muncă cu o pregătire oarecum omogenă şi tipizată. Şi de-atunci mari modificări în felul în care se învaţă astăzi nu s-au făcut. Ori, aici cred că este cheia.

În ce fel răspunde acest sistem de învăţământ nevoilor societăţii de azi?

Dacă sistemul acesta de învăţământ a fost cristalizat acum peste 150 de ani, e foarte greu ca el să mai facă faţă lumii în care trăim şi care se află în pragul cele de-a treia revoluţii industriale. Acum, accentul nu se mai pune atât de mult pe operaţii repetitive pe care să le ştii foarte bine, ci pe creativitate. Şi o să vedeţi că lucrurile se leagă după părerea mea foarte tare unele de altele.

Pentru că acolo unde ai nevoie de operaţii repetitive care trebuie făcute exact la fel, de fiecare dată, ai nevoie de un sistem de învăţământ bazat pe memorare, pe însuşirea perfectă a lucrurilor pe care le-ai memorat şi pe replicarea lor întocmai.

O lume în care se pune mare accent pe creativitate şi revoluţia care o să vină acum din partea 3D printerelor şi a fabricaţiei aditive va dovedi că ceea ce spun este adevărat nu mai are nevoie de o forţă de muncă care a învăţat pe de rost o serie de lucruri pe care ştie să le replice întocmai şi la timp şi în ordinea în care trebuie ele replicate.

Ori, în matematică, în liceu, copiii învaţă de foarte mult timp calcul: învaţă să calculeze lucruri. Nu învaţă nici ce reprezintă acele lucruri pe care le calculează, nu învaţă nici de ce e nevoie de ele. Învaţă, în schimb, să efectueze calcule din ce în ce mai complicate, din ce în ce mai bine. Ori, nu ştiu dacă asta mai e matematică. Nu ştiu dacă asta a fost vreodată matematică, dar în lumea în care trăim a face calcule mai mult sau mai puţin complexe, cât mai repede şi bine nu înseamnă neapărat matematică.

Concret, ce ar trebui să înveţe elevii?

În primul rând, ar trebui să înveţe ce reprezintă lucrurile acelea care stau în calculele pe care le fac…nici măcar…m-am ferit să folosesc cuvântul stau la baza, că nu stau la baza, stau în calculele pe care ei le fac.
Ar trebui să înveţe matematică, adică să înveţe să opereze cu concepte, să înveţe să deducă logic din axiome tot felul de rezultate şi să înveţe că lucrurile acestea, oricât de abstracte par, sunt foarte legate de lumea în care trăim. Că ele au aplicaţii şi că ele au fost cerute. Apariţia lor nu a fost voinţa unor oameni aşa, pur şi simplu, venită contemplându-se pe sine.

Şi că apariţia lor a fost determinată de nevoi cât se poate de concrete venite din lumea în care trăim, nevoia de a cunoaşte lumea asta şi de a o folosi în favoarea speciei noastre. Trebuie să înţeleagă legăturile care se fac cu lumea reală, modul în care ele se deduc şi felul în care ştiinţa aceasta a matematicii a evoluat în timp.

Şi trebuie să înţeleagă lucru acesta fundamental: toate lucrurile din matematică folosesc la ceva care ţine de supravieţuirea, existenţa, felul mai interesant în care reuşim să trăim. De la întrerupătorul pe care vrem să îl folosim atunci când facem lumină într-o cameră, la felul în care curge curentul prin fire, la felul în care luminează un bec electric. Toate lucrurile acestea au în spatele lor foarte multă matematică însuşită, înţeleasă şi aplicată. Ori, exact lucrurile astea nu se învaţă la şcoală. La şcoală se învaţă cum, nu se învaţă nici ce, nici de ce. Se învaţă cum.

Credeţi că în cadrul programei şcolare existente un profesor bun ar putea face ceea ce aţi spus mai devreme?

Evident! În cadrul oricărei programe şcolare, oricum ar arăta ea, ai loc suficient să predai cum crezi că este mai bine. În timp, eu am ajuns la concluzia că cel mai firesc pentru studenţii mei e să predau lucrurile nu ca pe o poză statică, ci în ordinea în care ele au apărut istoric.
Când predai un domeniu e cel mai simplu să predai aşa şi pentru tine ca profesor şi pentru student. Pentru a-l face să înţeleagă.

Pentru că în momentul acela vede că noţiunile pe care le predai în primul rând erau necesare, că au folosit la ceva şi înţelege.

Dar pentru asta trebuie să citeşti cărţile scrise de cei care au întrodus noţiunile respective, nu cărţile scrise despre, să-l ajuţi pe student să înţeleagă cum a gândit omul acela. Mă rog, cât se poate pentru că până la urmă e foarte greu să te pui în pielea altui om.

Dacă reuşeşti lucrul ăsta, l-ai câştigat. Poate nu va face calcule spectaculoase, dar pe acestea le poate face un calculator, cu un program relativ modest. După părerea mea, latura asta creativă şi cognitivă trebuie accentuată şi mai puţin partea care ţine de învăţat pe de rost şi mai ales de învăţat cum se face. Eu când aud chestia asta înnebunesc. Până la urmă, antrenamentul ăsta nu foloseşte nimănui. Nici elevului, nici profesorului, nici societăţii.

Dacă e vina sistemului, de ce nu-l schimbăm?

Pentru că este foarte simplu să schimbi un sistem în care acţionează 10 oameni, e foarte greu să schimbi un sistem în care acţionează sute de mii. Lucrurile acestea nu se pot face uşor, au o inerţie foarte mare. Eu am învăţat să predau de la profesorii mei. Lucrurile astea se perpetuează în timp. Ajungi la un anumit moment dat să ai stilul tău personal. Dar până ajungi acolo imiţi un profesor care ţi-a plăcut foarte mult.

Cum ar trebui proiectat un sistem de învăţământ performant?

Eu sunt adeptul unei materii mai puţin dens făcute, dar bine înţelese. Pentru că să pui foarte multe pătrăţele doar ca să le bifezi nu ştiu dacă foloseşte la ceva.
Până la urmă, cred că ar trebui să ne întoarcem la întrebarea pentru ce avem un sistem de învăţământ făcut într-un fel sau altul. De ce l-am proiectat? Şi aceasta este o întrebare foarte periculoasă pentru că dacă reuşeşti să găseşti răspunsuri atunci, desigur, îl vei reproiecta. Dar, bine ar fi să găseşti răspunsurile corecte. Pentru că s-ar putea să crezi că ai găsit răspunsuri, să-l reproiectezi şi să iasă mai prost.

Pe de altă parte, dacă nu reuşeşti să găseşti răspunsuri o să se întărească în noi credinţa că sistemul e perfect. Ceea ce nu e adevărat.

Oamenii care sunt implicaţi în procesul de educaţie ar trebui să-şi pună această întrebare şi să ajungă la o masă critică. Pentru că numai aşa se pot face transformări care să aibă cu adevărat efect şi sens. Eu nu cred deloc în despoţii luminaţi care vin şi fac ei o treabă senzaţională. Cred în schimbări ale societăţii care vin din zona de competenţe ale fiecăruia care sunt în societate.

Ce blochează societatea în momentul de faţă?

Sunt foarte multe lucruri.Tabloidizarea ei este unul puternic de tot.
Al doilea lucru, vine din chestia asta că ai succes în societate dacă ai zece pe linie, dacă după aceea ajungi să intri într-o multinaţională, apoi în vârful ei eşti un mare barosan acolo şi cu asta te-ai scos.

Probabil că lucrurile se vor petrece de la sine, nu cred că vor fi rezultatul unei schimbări gândite de cineva. Se vor petrece de la sine în momentul în care o să facem pasul ăsta spre o societate în care creativitatea va deveni din ce în ce mai mult un bun tranzacţionabil. Şi spre asta ne îndreptăm în mod clar. V-am spus, chestia asta cu 3D printerele va produce şocul mare care va face schimbarea aceasta în cel mult 10 ani de acum încolo.

De undeva schimbarea trebuie să pornească…

Aici, după părerea mea ţine mai mult de părinţi şi de unii profesori care ar avea curajul, că inteligenţa o au, să treacă dincolo de canoanele sistemului.
Poate că în felul ăsta se poate schimba şi sistemul, încetul cu încetul. Problema este că un profesor gândeşte în felul următor şi are dreptate: el are un număr de ore în care trebuie să ajungă la o anumită performanţă cu elevii. Şi elevii şi profesorul sunt măsuraţi în funcţie de performanţa asta.
Mai are timp să facă şi lucruri pe care ar fi mult mai bine să le facă, dar care nu sunt măsurate? Nu ştiu! Nu ştiu dacă sistemul se va schimba de la vârful piramidei sau de la baza lui. Ideal ar fi să se schimbe de la baza lui. Bine ar fi să se schimbe cu felul în care profesorii înţeleg să predea şi cu felul în care părinţii îşi stimulează copiii să ceară un anumit fel de a li se preda.

Măsurile administrative pot genera schimbarea?

Nu poţi schimba prin măsuri administrative mentalităţi. Este imposibil. Rezultatele s-ar ameliora dacă am pune mai mult accentul pe de ce, la ce foloseşte decât pe cum se face.

De multe ori, înveţi pe de rost fără să pricepi nimic. E chiar stupid, neplăcut şi nefolositor. Şi atunci îi înţeleg şi pe copiii care spun “dar totuşi chiar aşa să învăţ pe de rost lucruri pe care nu le pricep care nu folosesc la nimic? De ce aş face asta?” Pentru că în momentul în care nimeni nu-ţi arată că ele folosesc la ceva, crezi că nu folosesc la nimic.

Cum sunt acum studenţii la matematică? Sunt mai buni, mai slabi decât cei dinaintea lor?

Aici sunt două aspecte de comentat. Primul este legat de liceu. După părerea mea, şi am spus acest lucru şi la vremea respectivă, răul a fost făcut cu prima reformă a sistemului de învăţământ.

Pentru că din dorinţa de a imita am reuşit să transformăm un sistem de învăţământ care funcţiona în felul lui, nu neapărat un sistem bun, dar care funcţiona într-un sistem care este gripat, în care cu orele de matematică, fizică, chimie, biologie, cu numărul de ore se fac tot felul de jonglerii care n-ar trebui să fie făcute pentru că noi trăim într-o lume în care tehnologia a devenit un fel de diferenţiator fundamental între naţiuni.

Ori, acea reformă a făcut un  lucru foarte ciudat: a scos masiv ore de matematică şi ştiinţe din liceu, le-a înlocuit cu ore de balet şi bune maniere.

Copiii n-au învăţat nici balet, nici bune maniere, ca dovadă halul în care scriu în limba română şi în care se exprimă, iar lucru acesta l-am simţit în momentul în care prima generaţie care a prins semnificativ perioada aceea de liceu a venit în facultate. A fost o cădere în treaptă.

Vă referiţi la reforma lui Andrei Marga din 2000?

Nu mai ştiu exact acum să vă spun. A durat cam 4-5 ani după reforma aceea şi am simţit căderea pe care o bănuiam cu toţii că va urma. Acesta este un aspect. Cu cât şcoala generală şi liceul vor fi mai mult chinuite, supuse unor experimente duse în tot felul de aiureli, cu atât vom avea mai multe generaţii de oameni distruse. Şi nu ştiu dacă ne putem permite luxul ăsta.
Al doilea lucru ţine de comanda socială. Şi o să vă dau un exemplu ca să înţelegeţi la ce mă refer. Ocupându-mă de proiectul acesta de fabricaţie aditivă 3D printere am avut marea şansă de a discuta cu nişte oameni extraordinari de la Institutul Petru Poni de chimie macromoleculară din Iaşi. Şi oamenii îmi povesteau despre brevetele pe care le au şi despre discuţiile pe care le-au avut cu oamenii de afaceri români în timp şi îmi povesteau remarca unuia dintre ei care, la plecare, i-a întrebat dacă este de vânzare clădirea institutului pentru că e bună de hotel.

Adică avem o problemă cu felul în care este construită societatea românească?

Încă este foarte primitivă. Încă marile afaceri ţin de real estate şi asfalt. Uitaţi-vă cum arată în partea cealaltă o societate în oglindă, societatea americană în care marile afaceri ţin de software, ţin de domeniile creative, în general. Până când societatea nu face un drum firesc pe care trebuie să-l urmeze, comanda socială pentru oameni de vârf produşi de sistemul universitar românesc va fi scăzută.

Cu toate acestea, în domeniul IT-ului suntem în vârf.

Domeniul IT-ului este o excepţie fericită. Dar în alte domenii nu avem excepţii fericite, din păcate. Ori, atâta timp cât nu există comandă socială, ce să facă copiii aceştia? Merg acolo unde există societăţii unde e nevoie de ceea ce ştiu ei să facă.

Nu e nimic de condamnat în asta, nu e nimic de plâns în asta, e o problemă pe care trebuie să o privim cu multă luciditate, este o problemă a societăţii româneşti în ansamblu, care încă nu a ajuns la nivelul acela de sofisticare în care meseriile creative să devină un motor puternic al societăţii.

Mai e mult până acolo. Dar suntem pe drumul acela. Ceea ce se întâmplă acum în industria de IT care e pe drumul acela, nu e acolo, dar e pe drumul acela. E o dovadă că putem să mergem pe drumul acesta.

Eu cred că românii sunt o naţie foarte creativă undeva în zona ştiinţelor inginereşti, mai ales. Dar va dura. Nu trebuie să ne aşteptăm ca lucrurile astea să se întâmple peste noapte.

E un fenomen care pentru un profesor, sigur, e trist dintr-un punct de vedere. Din altul, e fericit pentru că nu poţi decât să te bucuri când vezi că un fost student al tău reuşeşte să facă performanţă, indiferent unde. E trist pentru că nu trăieşti într-o lume în care el să aibă condiţiile acelea care ţin de cum este societate, în ansamblu.

Ambasadorul Franţei spunea că sistemul de educaţie românesc este performant în ceea ce priveşte olimpicii. Sunteţi de acord cu el?

Da şi nu. Pentru că depinde ce înţelegem prin elită. Mie cuvântul acesta, în general, nu-mi place. Dacă vorbim de elevii olimpici vorbim de elevi antrenaţi într-un anumit scop şi pentru a avea o anumită performanţă în direcţia aceea în care sunt antrenaţi. Exact ca la sport. Dar, ce ne facem dacă noi antrenăm alergători de fond şi societatea în care trăim are nevoie de înotători? Aici e o problemă.

Eu cred că este mult mai important să-i ajutăm pe copii să înţeleagă ce şi de ce. Noi îi antrenăm foarte tare în cum.

 Nu ştiu dacă elitele neapărat apar de aici pentru că în zona aceasta a copiilor olimpici… Copiii aceştia sunt foarte muncitori şi foarte inteligenţi şi-şi găsesc, de cele mai multe ori, singuri drumul. Dar asta nu înseamnă că tu le-ai arătat drumul, înseamnă că şi l-au găsit ei. Nu ştiu dacă aceasta este neapărat o măsură a valorii sistemului de învăţământ – faptul că avem olimpici foarte bine antrenaţi.
http://www.gandul.info/stiri/bac-2013-totul-despre-sesiunea-de-toamna-a-bacalaureat-2013-ce-s-a-intamplat-cu-elevii-care-au-picat-in-ultimii-10-ani-11251105

BAC 2013. Totul despre sesiunea de toamnă a BACALAUREAT 2013. Ce s-a întâmplat cu elevii care au picat în ultimii 10 ani

BAC 2013. Aproape 87.000 de absolvenţi de clasa a XII-a s-au înscris pentru a doua sesiune de BAC 2013 ce începe luni, 19 august, cu proba orală de competenţe la limba română, arată datele de la Ministerul Educaţiei. Autorităţile spun că examenul de BACALAUREAT 2013 se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi la sesiunea din iunie – iulie, cu camere video în fiecare sală de examen şi cu toleranţă zero din partea profesorilor.

Mai precis, pentru sesiunea din august-septembrie  au fost înscrişi 86.955 de absolvenţi, iar 67 % dintre aceştia reprezintă  elevii din promoţia curentă care  nu au reuşit în vară.

Cifrele arată că numărul de absolvenţi înscrişi pentru sesiunea de toamnă îl depăşeşte pe cel al candidaţilor care au picat examenul în sesiunea din iulie, când nu au reuşit să promoveze 76.144 de absolvenţi de clasa a XII-a.

În sesiunea iunie – iulie a BAC 2013 s-au înscris în total 188.842 de candidaţi, dar s-au prezentat 175.513. Dintre aceştia, 320 de participanţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

S-au înscris mai puţini elevi

BACALAUREAT 2013. În prima sesiune peste 13.000 de elevi au refuzat să se prezinte la examen.  La filiera teoretică, din totalul celor înscrişi (70.153) s-au prezentat 68.993 de candidaţi şi au fost eliminaţi 66. La filiera vocaţională s-au înscris 10.530 de candidaţi şi s-au prezentat 10.365, iar 13 au fost eliminaţi.

La filiera tehnologică, s-au înscris 65.647 de candidaţi şi s-au prezentat 58.803. Cei mai mulţi absenţi – 8.844 – şi cei mai mulţi eliminaţi – 113 – s-au înregistrat la filiera tehnologică

După prima sesiune de examen, procentul de promovare, după corectarea contestaţiilor, a fost de  56,4%, potrivit  Ministerului Educaţiei. Dintre aceştia  63,1% sunt absolvenţii promoţiei 2012 – 2013, iar 31,7% sunt absolvenţi ai  promoţiilor anterioare.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că la nivel naţional, 99.056 (56,4%) dintre absolvenţii clasei a XII-a au promovat examenul. Dintre aceştia, 63,1%, respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 – 2013, au promovat Bacalaureatul, iar din promoţiile anterioare, 31,7% (11.859) au trecut probele. Pentru filiera teoretică, procentul de promovare este de 83,62%, pentru filiera vocaţională – 72,96%, iar pentru filiera tehnologică – 37,32%.

Procentul de promovare de  56,4% reprezintă o uşoară creştere a numărul de elevi care au reuşit comparativ cu ultimii doi ani, însă este o rată de reuşită mai mică decât în 2010 – 69,3%, dar aproape 10 procente mai  mare decât în 2012 – 44,4%  şi decât în  2011 – 45, 7%.

Peste 500.000 de candidaţi au picat BAC-ul în ultimii 10 ani

Totuşi numărul absolvenţilor care au picat BAC 2013 după prima sesiune a rămas la fel de mare ca şi anul trecut. 76.457 de candidaţi care nu au reuşit să ia cel puţin 6 în sesiunea din iunie/iulie  riscă să intră direct în şomaj dacă nu reuşesc nici în sesiunea care începe luni.

În ultimii 10 ani rândurile şomerilor au fost îngroşate de către cei picaţi la examen. La un simplu calcul în perioada 2004-2013(sesiunea iulie) au picat peste 500.000 de absolvenţi de clasa a XII-a. Numai că numărul a crescut progresiv de la an la an. Dacă în 2004 erau 26.067 de elevi care nu au promovat, dintre care 22.657 din promoţia curentă şi 3.410 din promoţia anterioară, după prima sesiune din 2013 numărul picaţilor este de 76.457.

Pe ani, situaţia candidaţilor care au eşuat la examen arată astfel: 2004 – 26.067, 2005 – 27.040, 2006 – 36.568, 2007 – 34.866, 2008 – 47.912, 2009 – 38.634, 2010 – 62.191, 2011 – 90.269, 2012 – 75.534, 2013 – 76.457.

Situaţia candidaţilor care au participat la BACALAUREAT în ultimii 10 ani

 

Ce s-a întâmplat cu elevii care au picat  nimeni nu mai ştie. Foştii şi actuali miniştri spun că au luat toate măsurile astfel ca aceştia să nu rămână pe margine.

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei, a declarat pentru gândul că va lua măsuri concrete după ce se va termina şi a doua sesiune de BACALAUREAT 2013. „În educaţie nu poţi să decizi azi ce faci mâine. Însă o analiză corectă se face după ce se termină şi a doua sesiunede examen. Măsurile pe care le vom lua vor putea să producă efecte începând cu luna decembrie, când începem discuţii cu reţeua şcolară”, a spus Remus Pricopie.

Ministrul spune că subiectele pe care le-au primit candidaţii au fost bine calibrate, în funcţie de profilul candidaţilor, şi aşa vor rămâne. Dar ne oprim aici, pentru că picăm în derizoriu dacă facem 4-5  subiecte pentru mai multe filiere”, a spus Pricopie, care adaugă că şi în sesiunea din toamnă subiectele vor fi la fel, iar examenul va avea aceeaşi exigenţă.

BAC 2013. Ecaterina Andronescu: Am modificat legea uceniciei

Fostul ministru Ecaterina Andronescu spune că o măsură luată pentru absolvenţii care nu au reuşit să treacă examenul a fost modificarea  legii uceniciei, mult ameliorată în privinţa angajatorilor, care primesc facilităţi dacă îi angajează pe absolvenţii fără BAC.

„Practic asta înseamnă calificarea la locul de muncă. Anul trecut am avut un plan de măsuri pentru fiecare dintre cei care au participat la examen de la profesori până la minister. O măsură era ca fiecare şcoală să facă o analiză pe discipline şi să vadă care sunt problemele pentru fiecare disciplină în parte. În mod normal eu aş fi aplicat şi  anul acesta măsurile, inclusiv pe cea cu organizarea de cursuri de pregătire peste vară”, a spus Ecaterina Andronescu. Fostul ministru propunea anul trecut schimbarea legii educaţiei şi introducerea bacalaureatului profesional, propunere neaprobată.

Daniel Funeriu: Am redus numărul de clasa a IX-a

Daniel Funeriu, ministrul care a luat măsuri pentru asigurarea unui examen corect, a declarat pentru gândul că el a luat măsuri concrete pentru şcolile unde nu a existat niciun candidat promovat. ”Le-am redus cu una numărul de clase a noua şi am introdus învăţământul profesional în parteneriat cu firmele”, a spus Daniel Funeriu.

Avertismentul ministrului

În privinţa examenului care începe luni, Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a spus că va lua aceleaşi măsuri ca şi în vară. Într-o videoconferinţă cu inspectorii şcolari, ţinută vineri, Pricopie le-a spus acestora să transmită  tuturor persoanelor implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului de BACALAUREAT 2013  (sesiunea august – septembrie 2013) să respecte atât metodologia, cât şi  legea, şi în acelaşi timp să aibă  „toleranţă zero” faţă de orice act de corupţie şi faţă de orice tentativă de fraudare.

Camere video în sălile de examen

Regulile privind organizarea examenului din toamnă au rămas neschimbare şi se desfăşoară după aceeaşi metodologie aprobată anul trecut prin ordin de ministru. Astfel, pentru probele scrise, accesul candidaţilor în sălile de examen se va face pe baza actului de identitate, cu cel puţin 30 de minute înainte de începerea probei. Elevii vor fi aşezaţi câte unul în bancă. Regulamentul de organizare al examenului prevede că elevii nu au voie să intre în sală cu niciun fel de lucrări, de la manuale până la dicţionare de care s-ar putea ajuta la examen.

BACALAUREAT 2013. Examenul din toamnă se va desfăşura la fel ca şi în vară  în trei tipuri de centre de examen: licee – in care se organizează probele orale, centrele de examen unde se organizează probele scrise şi centrele zonale de evaluare unde se dă proba E, la alegere a profilului.

Elevii care au picat în vară sau în anii trecuţi îşi pot  echivala probele pe care le-au susţinut şi le-au promovat Metodologia de organizare prevede că absolvenţii promoţiilor anterioare anului 2011 vor susţine examenul de bacalaureat în conformitate cu programele şcolare aprobate în 2011.

Regulamentul de organizare a examenului prevede că pentru a promova examenul elevii vor trece fiecare examen cu cel puţin nota 5, dar per ansamblu, media de la BAC 2013 sesiunea de toamnă trebuie să fie de cel puţin 6. Pentru candidaţii care obţin media generală 5,99, aceasta se va rotunji la 6,00.

Tel Verde pentru sesizarea fraudelor

Ministerul Educaţiei a arătat că exigenţa va fi aceeaşi ca şi până acum, iar  profesorii vor avea toleranţă zero faţă de orice act de corupţie. Rămâne în vigoare  Telverde pentru BACALAUREAT 2013, unde pot fi comunicate în timp real  situaţiilor care ies din litera legii. Numărul este 0800.801.100 şi poate fi apelat, gratuit, între orele 8.00 – 21.00. De asemenea, aceste situaţii pot fi semnalate şi pe site-ul www.educatiepentruviitor.ro sau la Telverde valabil în fiecare judeţ.

La Bucureşti examen organizat numai la colegiile naţionale

Fiecare inspectorat judeţean poate lua măsurile pe care le crede de cuviinţă pentru examenul din toamnă. Inspectorii din Capitală au anunţat la sfârşitul lunii iulie că examenul va fi organizat, în sesiunea august – septembrie, doar în colegiile naţionale şi în centrele unde nu au fost niciun fel de probleme la seiunea de vară. BAC 2013 va fi organizat în colegiile precum Sfântul Sava, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Ion Neculce, I.L. Caragiale.

Pentru a doua sesiune, la Bucureşti au fost înscrişi 8.675 de candidaţi, dar se aşteaptă şi finalizarea examenelor de corigenţă, fiind posibil ca numărul celor înscrişi să crească.

Scandalurile şi plimbările la DNA s-au ţinut lanţ în iulie

În vară examenul de BACALAUREAT 2013 a început chiar în ziua probei de limba română scris, pe 1 iulie, cu un scandal la  Liceul Dimitrie Bolintineanu, unde au existat suspiciuni de fraudă. Aici, conducerea  a fost demisă, iar comisia de examen schimbată. Elevii au continuat să susţină probele de examen în acelaşi liceu, cu o altă comisie.

Ancheta făcută de procurori au găsit-o vinovată pe fosta directoare a Liceului „Dimitrie Bolintineanu”, Costica Vărzaru. Aceasta este acuzată că a întocmit o listă cu 15 elevi care ar fi urmat să fie favorizaţi la BAC 2013. Anchetatorii din dosarul fraudelor la bacalaureat declarat pentru Mediafax că au găsit la vicepreşedintele comisiei de examinare de la liceul bucureştean „Bolintineanu” două documente pe care erau scrise numele mai multor elevi. În urma audierilor ar fi reieşit că vicepreşedintele comisiei avea listele de la Costica Vărzaru, intenţia fiind aceea de a fi favorizaţi la examen elevii menţionaţi pe foile respective, potrivit surselor citate.

În acelaşi dosar,  au fost audiaţi şi membri ai comisiei de bacalaureat de la „Bolintineanu”, precum şi elevi.

Scandalul a început pe  1 iulie, în prima zi a examenelor scrise de la bacalaureat, percheziţii la Liceul „Bolintineanu”, cu sprijinul SRI, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Poliţiei Capitalei. În timpul percheziţiilor s-au găsit sume de bani în sălile de examen de la BACALAUREAT 2013, inclusiv asupra unor profesori. Cinci profesori din comisia de examen şi 32 de profesori supraveghetori la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” au fost audiaţi în 1 iulie la Poliţia Capitalei. Comisia de examen a fost schimbată după proba la Limba română, iar conducerea liceului a fost demisă de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Elevii au fost percheziţionaţi de anchetatori la ieşirea din sălile de examen, la unii dintre aceştia fiind găsite fiţuici.

Cazul Bolintineanu a culminat pe 5 iulie când poliţiştii au mers  la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, cu autocare, pentru ca 100 de elevi să fie duşi la audieri, după susţinerea ultimei probe a BAC 2013. Scandalul a continuat în faţa intrării în curtea Liceului „Bolintineanu”, unde  erau zeci de părinţi care îşi aşteptau copiii. Unii dintre părinţi, nemulţumiţi că poliţiştii au venit la liceu pentru a-i lua pe elevi cu atocarul şi a-i duce la audieri, i-au huiduit şi au reclamat că aceştia fac un abuz.

După ce s-au bâlbâit câteva ore în privinţa existenţei citaţiilor pentru elevi, autorităţile au renunţat la transportarea cu autocarele a elevilor. Într-o primă fază procurorul şef de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti Bogdan Staicu declara că au fost emise citaţii, dar că nu s-a pus problema punerii în executare a unor mandate de aducere a elevilor. După câteva ore  Staicu spunea că au fost emise mandate de aducere pentru aproximativ 100 de elevi care au susţinut bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, care ar fi fost puse în executare dacă aceştia nu se prezentau la audieri în urma citării.

Primele rezultate de la examen au arătat că numai  45,06% dintre elevii de la ”Dimitrie Bolintineanu” din Capitală au promovat examenul de BACALAUREAT 2013, au arătat  datele afişate pe EDU.RO pe 5 iulie.  Dintr-un total de 233 de elevi prezenţi la examen, incluzându-i şi pe cei din promoţiile anterioare, numai 105 au obţinut medii de cel puţin 6 la BAC 2013. 25 de elevi nu s-au prezentat, iar 7 elevi au fost eliminaţi din examen. Cea mai mare medie obţinută la examen este de 9.13, iar cea mai mică este de 6.03. Comparativ cu anii trecuţi, rata de promovare a scăzut la aproape jumătate. Dacă înainte de instalarea camerelor procentul era de 95-96 % din totalul elevilor, după 2011 procentul elevilor care au promovat a scăzut la 50%. În 2012, 55,81% dintre elevi au fost admişi, iar în 2011 56,18% dintre candidaţi au trecut cu bine de examen.

La Ialomiţa, inspectorul general acuzat de fraudă

Un ultim scandal legat de  BACALAUREAT 2013 este  în judeţul Ialomiţa, unde  96 de persoane, printre care şeful ISJ Ialomiţa Otilia Dumitru, profesori, absolvenţi şi părinţi, sunt cercetate de procurorii DNA pentru fraude la examen.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bucureşti au început luni, 12 iulie, urmărirea penală faţă de 96 de persoane pentru presupuse infracţiuni de corupţie săvârşite la examenul de bacalaureat susţinut în judeţul Ialomiţa. În scandal este implicată chiar Otilia Dumitru, inspector şcolar general şi preşedinte al Comisiei judeţene de bacalaureat, care ar fi  constituit un grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată.

Referitor la acest  scandal Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN)  a anunţat că analizează situaţia juridică apărută, în vederea stabilirii măsurilor care se impun faţă de cei asupra cărora a început urmărirea penală.

” Ministerul Educaţiei Naţionale dezaprobă orice comportament care aduce atingere normelor legale şi de conduită profesională şi sancţionează fără menajamente abaterile celor care activează în sistemul naţional de învăţământ”, precizează oficialii de la Educaţie într-un comunicat.

CALENDAR BAC 2013, sesiunea august septembrie

19 – 20 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice – limba romană

19 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice –  limba maternă

20 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională

22 – 23 august 2013 –  Evaluarea competenţelor digitale

26 august 2013 – Limba şi literatura romană – proba scrisă

27 august 2013 –  Limba şi literatura maternă – proba scrisă

28 august 2013 –  Proba obligatorie a profilului – proba scrisă

30 august 2013 – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba scrisă

2 septembrie 2013 – Afişarea rezultatelor la BACALAUREAT 2013 şi depunerea contestaţiilor

5 septembrie 2013 –  EDU.RO REZULTATE BAC 2013 – rezultate finale, după soluţionarea contestaţiilor din cea de-a doua sesiune

http://www.gandul.info/stiri/bacalaureat-2013-proba-de-competente-lingvistice-in-limba-romana-ce-subiecte-pot-primi-candidatii-11257651

BACALAUREAT 2013. Proba de competenţe lingvistice în LIMBA ROMÂNĂ. Ce SUBIECTE pot primi candidaţii

BACALAUREAT 2013. A doua sesiune a examenului naţional de BACALAUREAT 2013  începe luni, 19 august, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba şi literatura română (proba A). Proba se va desfăşura în intervalul 19 – 20 august şi va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) – croată, maghiară, germană, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană -, programată între 19 şi 21 august  2013.

Potrivit Ministerului Educaţiei, pentru susţinerea examenului naţional de bacalaureat în sesiunea august-septembrie 2013 s-au înscris aproape 87.000 de elevi.

Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, au fost elaborate, la fel ca şi în prima sesiune,  de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE). Aceste subiecte cuprind texte literare şi non-literare, funcţionale şi non-funcţionale, precum şi itemi corespunzători descriptorilor de competenţe din programele pentru bacalaureat. Subiectele au un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.

BACALAUREAT 2013 .La proba orală de limba română elevii pot primi texte la prima  la prima vedere despre care să vorbească liber. În prima sesiune, unele dintre subiectele de la română oral au fost: „Zilele muzicii populare”,  „Scopul comunicării în societate”, „Drepturile de autor” , „O scrisoare de la Odobescu către fiul său” şi „Drepturile consumatorului”

În sesiunea iunie- iulie, rezultatele finale înregistrate la nivel naţional la BACALAUREAT 2013 la proba de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română (proba A) au aratat că 94.106 dintre candidaţii de la BAC 2013, adică 62,86%, au fost utilizatori  experimentaţi ai limbii române. Potrivit datelor statistice de la Ministerul Educaţiei, 6.675 (11,14%) au primit certificat de utilizator de nivel mediu, iar 35.010 (23,38%) au obţinut certificatul de utilizator avansat.

Cele mai mari procente de elevi experimentaţi au fost în judeţele: Prahova (77,69%), Braşov (76,31%), Buzău (73,50%), Brăila (72,04%) şi Iaşi (70,32%);

În schimb, au fost şi judeţe unde sub 45% dintre elevi au obţinut calificativul  experimentat la limba română : Covasna (40,58%), Harghita (41,37%) şi Ilfov (43,16%).

BACALAUREAT 2013. Atât la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/ limba maternă, cât şi la proba orală de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu, candidaţii intră în sala de examen în ordinea afişată, respectându-se criteriul alfabetic şi ora prevăzută pentru fiecare grupă.

Este strict interzis accesul candidaţilor cu orice tip de lucrări: manuale,dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele în cauză au fost folosite sau nu. Ca pocedură, candidatul extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilată pentru ciornă. Pentru elaborarea răspunsurilor, fiecărui candidat i se acordă câte 15 minute pentru pregătirea răspunsurilor, iar pentru susţinerea acestora în faţa comisiei, câte 10 – 15 minute.

BACALAUREAT 2013.Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional.

Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă, se stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu descriptorii din programele de bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise de CNEE.

Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă conţine descrierea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă ale candidatului şi se va completa în conformitate cu nivelul acordat candidatului.

Calendar BACALAUREAT 2013 – Sesiunea august-septembrie:

15 – 19 iulie 2013 –  Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen

19 – 20 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice – limba romană

19 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice –  limba maternă

20 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională

22 – 23 august 2013 –  Evaluarea competenţelor digitale

26 august 2013 – Limba şi literatura romană – proba scrisă

27 august 2013 –  Limba şi literatura maternă – proba scrisă

28 august 2013 –  Proba obligatorie a profilului – proba scrisă

30 august 2013 – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba scrisă

2 septembrie 2013 – Afişarea rezultatelor la BACALAUREAT 2013 şi depunerea contestaţiilor

http://www.gandul.info/stiri/avertismentul-lui-remus-pricopie-pentru-elevii-care-sustin-bacalaureat-2013-sesiunea-de-toamna-11256854

Avertismentul lui Remus Pricopie pentru elevii care susţin BACALAUREAT 2013 – sesiunea de toamnă

BACALAUREAT 2013. Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, le-a spus inspectorilor şcolari într-o videoconferinţă susţinută vineri că  le transmită tuturor persoanelor implicate în examenul de Bacalaureat să respecte atât metodologia, cât şi litera legii. În acelaşi timp, ministrul le-a cerut profesorilor să aibă  „toleranţă zero” faţă de orice act de corupţie şi faţă de orice tentativă de fraudare.

Sesiunea august – septembrie a Bacalaureatului debutează luni, 19 august, ora 09.00, cu proba de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română.

BAC 2013. Aproape 87.000 de absolvenţi de clasa a XII-a s-au înscris pentru a doua sesiune de BAC 2013 ce începe luni, 19 august, cu proba orală de competenţe la limba română, arată datele de la Ministerul Educaţiei. Autorităţile spun că examenul de BACALAUREAT 2013 se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi la sesiunea din iunie – iulie, cu camere video în fiecare sală de examen şi cu toleranţă zero din partea profesorilor.

Mai precis, pentru sesiunea din august-septembrie  au fost înscrişi 86.955 de absolvenţi, iar 67 % dintre aceştia reprezintă  elevii din promoţia curentă care  nu au reuşit în vară.

Cifrele arată că numărul de absolvenţi înscrişi pentru sesiunea de toamnă îl depăşeşte pe cel al candidaţilor care au picat examenul în sesiunea din iulie, când nu au reuşit să promoveze 76.144 de absolvenţi de clasa a XII-a.

În sesiunea iunie – iulie a BAC 2013 s-au înscris în total 188.842 de candidaţi, dar s-au prezentat 175.513. Dintre aceştia, 320 de participanţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

S-au înscris mai puţini elevi

BACALAUREAT 2013. În prima sesiune peste 13.000 de elevi au refuzat să se prezinte la examen.  La filiera teoretică, din totalul celor înscrişi (70.153) s-au prezentat 68.993 de candidaţi şi au fost eliminaţi 66. La filiera vocaţională s-au înscris 10.530 de candidaţi şi s-au prezentat 10.365, iar 13 au fost eliminaţi.

La filiera tehnologică, s-au înscris 65.647 de candidaţi şi s-au prezentat 58.803. Cei mai mulţi absenţi – 8.844 – şi cei mai mulţi eliminaţi – 113 – s-au înregistrat la filiera tehnologică

După prima sesiune de examen, procentul de promovare, după corectarea contestaţiilor, a fost de  56,4%, potrivit  Ministerului Educaţiei. Dintre aceştia  63,1% sunt absolvenţii promoţiei 2012 – 2013, iar 31,7% sunt absolvenţi ai  promoţiilor anterioare.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că la nivel naţional, 99.056 (56,4%) dintre absolvenţii clasei a XII-a au promovat examenul. Dintre aceştia, 63,1%, respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 – 2013, au promovat Bacalaureatul, iar din promoţiile anterioare, 31,7% (11.859) au trecut probele. Pentru filiera teoretică, procentul de promovare este de 83,62%, pentru filiera vocaţională – 72,96%, iar pentru filiera tehnologică – 37,32%.

Procentul de promovare de  56,4% reprezintă o uşoară creştere a numărul de elevi care au reuşit comparativ cu ultimii doi ani, însă este o rată de reuşită mai mică decât în 2010 – 69,3%, dar aproape 10 procente mai  mare decât în 2012 – 44,4%  şi decât în  2011 – 45, 7%.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15404676-bac-2013-peste-87-000-candidati-inscris-cea-doua-sesiune-examenului-care-incepe-astazi.htm

BAC 2013. Peste 87.000 de candidati s-au inscris la cea de-a doua sesiune a examenului, care incepe astazi

Peste 87.000 de candidati s-au inscris pentru sesiunea august – septembrie a examenului de Bacalaureat care incepe luni, dintre care 67% fac parte din promotia 2012-2013, iar 33% sunt absolventi ai promotiilor anterioare, anunta Agerpres.

 
Potrivit Ministerului Educatiei Nationale, la proba de evaluare a competentelor de comunicare in limba romana s-au inscris 17.758 de candidati, iar la proba pentru evaluarea competentelor de comunicare in limba materna – 648 de candidati (625 pentru limba maghiara, 21 pentru limba germana si doi pentru limba ucraineana).

Totodata, 18.270 de candidati vor sustine proba de evaluare a competentelor de comunicare intr-o limba de circulatie internationala. Dintre acestia, 15.893 au optat pentru limba engleza, 2.129 pentru limba franceza, 109 pentru limba germana, 82 pentru limba spaniola, 34 pentru limba italiana, 20 pentru limba rusa si 3 pentru limba ebraica. La proba de evaluare a competentelor digitale sunt asteptati 17.866 de candidati, informeaza MEN.
Pentru probele scrise, cei mai multi candidati s-au inscris la limba si literatura romana (55.741 de absolventi), respectiv la proba obligatorie a profilului: 56.546 de candidati (dintre care 51.940 la matematica si 4.606 la istorie). Un numar ridicat s-a inregistrat si la proba scrisa la alegere a profilului si specializarii: 53.837 de absolventi. O mare parte a acestora a optat pentru biologie – 31.119. Ceilalti au ales astfel: geografie – 11.870, fizica – 6.026, chimie – 3.549, informatica – 383, logica – 300, economie – 193, psihologie – 176, sociologie – 142, filosofie – 79.

Sesiunea august – septembrie va incepe luni cu proba A – evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana, care se va incheia marti, 20 august. Cea de-a doua proba (evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna/B) se va desfasura in intervalul 19 – 21 august, iar evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala (C) va avea loc in perioada 20 – 21 august. Candidatii vor putea sustine proba de evaluare a competentelor digitale (D) in intervalul 22 – 23 august.

http://www.ziare.com/economie/buget/voinea-in-2014-banii-pentru-educatie-sau-sanatate-se-vor-da-pe-criterii-de-performanta-1252136

Voinea: In 2014, banii pentru Educatie sau Sanatate se vor da pe criterii de performanta

Autoritatile romane intentioneaza sa realizeze bugetul pentru 2014 pe baza de criterii de performanta urmand ca nivelul de finantare pentru anumite sectoare sa fie stabilit in conditiile indeplinirii anumitor indicatori de performanta, a declarat sambata seara, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la Romania TV.


‘Pentru 2014 vrem o bugetare pe baza de performanta, pe baza de criterii de performanta in special in sectoarele care se preteaza. Unul din aceste sectoare este cel al educatiei. Multe tari europene si, de asemenea, si SUA, au bugete pe baza de performanta. Eu, Minister de Finante, ma angajez sa cresc finantarea in educatie, de exemplu, cu conditia ca o serie de indicatori de performanta pe care ii stabilim de comun acord cu Ministerul Educatiei sa fie atinsi’, a aratat Liviu Voinea.

Potrivit sursei citate, vor fi incheiate ‘contracte’ pe baza de performanta intre Ministerul Finantelor si ministerele de linie, documente prin care este fixat un anumit nivel de finantare cu conditia indeplinirii anumitor indicatori de performanta care se stabilesc de comun acord si se urmaresc periodic.

‘Vreau sa introducem aceasta practica incepand cu bugetul pe 2014 care va fi realizat in luna octombrie a acestui an. Cresterea finantarii in sectoare precum educatia sau sanatatea risca sa nu se vada daca nu avem o imbunatatire a modului in care sunt cheltuiti banii’, a explicat ministrul delegat pentru Buget.
Liviu Voinea a mentionat ca, in linii mari, bugetul anului viitor va prevedea o indexare de 4% a pensiilor si indexarea fondului total de salarii. Ministrul de resort a aratat ca, in prezent, autoritatile lucreaza la mai multe variante pentru distribuirea cresterii fondului total de salarii.
Una dintre variante este cresterea tuturor salariilor bugetarilor cu rata inflatiei. Intr-o alta varianta se are in vedere o crestere mai mare a salariilor pentru anumite categorii profesionale de bugetari in timp ce pentru alte categorii ar putea sa nu se prevada nicio crestere. O a treia varianta de lucru prevede o crestere mai mare a salariilor pentru bugetarii care au pana la un anumit salariu si nicio crestere pentru cei care depasesc un anumit nivel al salariului.

‘Intentionam ca bugetul pe 2014 sa fie bazat pe aplicarea graduala a Legii salarizarii unice. Luam in calcul mai multe variante prin care, eventual, pentru anumite categorii de bugetari apropierea de nivelul maxim al grilei (prevazuta in Legea salarizarii unice – n.r.) sa se realizeze mai rapid decat pentru alte categorii. Pana la redactarea legii bugetului, la inceputul lunii octombrie, se va lua decizia cu privire la varianta optima pentru cresterea salariilor’, a mai spus ministrul citat.
Acesta a subliniat ca, per ansamblu, capacitatea de a creste anvelopa salariala este limitata de cheltuielile generate de aplicarea hotararilor judecatoresti definitive in favoarea salariatilor bugetari care, in urma reducerii cu 25% a salariilor din 2010, au dat statul in judecata si au castigat.
‘Ajustarea macroeconomica din 2010, cand s-a decis taierea cu 25% a salariilor, este o falsa ajustare pentru ca multi bugetari au dat statul in judecata si au castigat prin hotarari judecatoresti definitive. In 2011 s-a dat o ordonanta prin care s-a etapizat pe cinci ani plata sumelor prevazute in hotararile judecatoresti. In 2013 am dat de doua ori mai mult decat in 2012 din aceste hotarari judecatoresti iar pentru 2014 dam un sfert din suma totala care trebuie platita.
Practic, anul viitor, dam de doua ori si jumatate mai mult decat am dat in 2013. Acest fapt limiteaza, pe ansamblu, capacitatea de a creste anvelopa salariala pentru ca si aceste cheltuieli cu respectarea hotararilor judecatoresti definitive intra in anvelopa salariala. Fondul total de salarii va creste in 2014 dar parte din aceasta crestere se va duce in plata unor hotarari judecatoresti definitive aferente taierii salariilor din 2010’, a explicat Liviu Voinea.

UNIVERSITAR

http://www.evz.ro/detalii/stiri/scandalul-de-la-medicina-1053080.html

SCANDALUL de la MEDICINĂ continuă: 16 grile greşite la admitere!

Candidaţii au ajuns la această concluzie după ce s-au consultat cu mai mulţi specialişti şi au răsfoit din scoarţă în scoarţă bibliografia. Rectorul respinge acuzaţiile.

Scandalul subiectelor greşite de la UMF Bucureşti continuă. După ce presa a publicat, recent, varianta cu subiectele din acest an, părinţii candidaţilor, împreună cu mai mulţi specialişti, au identificat nu mai puţin de 16 întrebări eronate. Aceştia acuză conducerea universităţii de muşamalizarea fraudei şi ameninţă că îşi vor căuta dreptatea în instanţă. La rândul său, rectorul susţine că subiectele au fost verificate de mai multe ori.

Baremul se bate cap în cap cu manualul

Emil Apostol, părintele unui candidat care a picat la limită, cu 59 de puncte, a depus plângeri inclusiv la cabinetul premierului. „Singurul demers al Ministerului Educaţiei a fost să dispună ca UMF să întocmească un raport. Să se verifice singuri!” Părinţii reclamă, în primul rând, decizia conducerii UMF de a acorda două puncte tuturor candidaţilor, pentru cele două grile recunoscute public ca fiind greşite, fără a anula răspunsurile iniţiale. „Astfel, apare situaţia în care candidaţii care au răspuns «corect» la cele două grile greşite, conform baremului, şi au obţinut punctajul aferent, să mai primească încă două puncte”.

După izbucnirea scandalui, părinţii au cerut conducerii Universităţii să facă publice subiectele, dar rectorul a refuzat, invocând autonomia universitară. Recent, presa a publicat o variantă cu subiectele obţinută neoficial, pe baza căreia părinţii au identificat 16 grile eronate. „Am cerut părerea mai multor profesori şi medici, care le-au rezolvat cu manualul în faţă. Conducerea universităţii nu a avut nicio reacţie după publicarea articolui, ceea ce ne face să credem că e adevărat”, adaugă Apostol.

Potrivit acestuia, subiectele ar fi fost formulate de un profesor din catedra de Fiziologie, şi nu din cea de Anatomie. De exemplu, la grila 24, formulată astfel: „Creşterea eliminărilor urinare de potasiu e determinată de: 1. ADH, 2. Parthormon, 3. STH, 4. Aldosteron”, răspunsul corect ar fi varianta D (soluţia 4), nu C (2 şi 4), contrar baremului. Apostol spune că „în manual, nu se specifică nicăieri că parathormonul creşte eliminările urinare de potasiu”.

Rectorul Ioanel Sinescu consideră că acestea sunt doar supoziţii neîntemeiate. „Întrebările necesită anumite corelări, din diverse pagini ale bibliografiei, iar asta duce la anumite neînţelegeri. Dacă elevii nu au putut distinge sensul întrebărilor, nu înseamnă că trebuie să punem la îndoială corectitudinea corpului universitar”.

„Au refuzat să mă înscrie la admitere!”

Probleme au fost nu doar la examen, ci şi la înscrieri, unde candidaţii s-au călcat pe picioare, la propriu. Sorin Matei a urmat liceul în Italia, iar anul acesta, s-a întors în România pentru a se înscrie la Facultatea de Medicină Dentară, din cadrul UMF „C. Davila”. Pentru că liceul din Italia îi elibera mai târziu diploma de Bac, a prezentat la înscriere o adeverinţă care atesta că a promovat examenul, parafată de Ministerul Educaţiei din ţara noastră.

„Cei de la secretariat au refuzat însă să mă încrie la admitere, pe motiv că nu am diploma în original. Degeaba le-au trimis şi cei de la Ministerul Educaţiei toate actele echivalate. Eram chiar în ultima zi de înscrieri, mi s-a spus că oricum au destui candidaţi”, ne-a declarat Sorin, care a reuşit să se înscrie ulterior, cu aceleaşi acte, la Universitatea Politehnica Bucureşti.