PREUNIVERSITAR

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Elevii dau azi simularea la Matematică. Subiectele, la Adevărul Live de la 12.00

Azi elevii de clasa a VIII-a din toată ţara trec prin simularea examenului la Matematică pentru Evaluarea Naţională, al doilea test după cel de la Română, de ieri, care le-a adus subiecte neaşteptat de uşoare. La Adevărul Live, de la ora 12.00, vom discuta exerciţiile primite de elevi cu profesoara Anca Davidescu, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală şi de asemenea baremul de corectare. Miercuri, elevii de clasa a VIII-a vor susţine a doua probă de la simularea pentru Evaluarea Naţională, la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie. Elevii şi părinţii vor putea urmări la Adevărul Live, de la ora 12.00, după ce se încheie simularea, ce subiecte au primit copiii la testul de miercuri şi posibile rezolvări, dar şi cum ar trebui să se pregătească pentru examenul propriu-zis, din iunie. Invitată în platou va fi profesoara de Matematică Anca Davidescu, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală. Vom afla şi ce părere au avut elevii despre subiectele primite la examen. În direct prin Skype ni se va alătura reporterul pe Educaţie de la Adevărul, Ioana Nicolescu, care se va afla la o şcoală din Capitală. Stresul de la simularea de marţi de la Română nu a fost foarte mare, mai ales pentru că elevii de clasa a VIII-a au fost anunţaţi dinainte că notele nu se vor trece în catalog. Mai mult, ei au spus după testare că a fost mult mai uşor decât au anticipat. Şi profesorii susţin că testul a fost uşor. Subiectele primite ieri de elevii de clasa a VIII-a la Română au fost rezolvate de profesoara Iulia Pop la Adevărul Live, care a spus că acestea au respectat modelul publicat de Ministerul Educaţiei, iar cerinţele nu ar fi trebuit să-i pună în dificultate. Fără note în catalog Profesorii spuneau înainte de simulări că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Î n ceea ce priveşte subiectele de la Matematică, profesoara Clarisa Cavachi, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, aminteşte că în ultimii ani subiectele de la simulări au fost mai grele decât cele de la examen. Ea îi sfătuieşte pe elevi să înveţe ce au în programă, să îşi păstreze cumpătul în ziua testării şi să abordeze totul ca pe un examen adevărat. Însă, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog. „Simulările şi evaluările pe parcurs permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. Pentru că mâine încep testele în cadrul simulărilor pentru examenul de evaluare naţională, cu proba de limbă şi literatură română, le urez elevilor mult succes şi putere de concentrare. Cu toţii trebuie să ştie că subiectele vor fi de nivel mediu şi că acest exerciţiu îi ajută şi îi pregăteşte în vederea examenului din iunie”, a precizat ministrul. Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei. Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea. Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a: •     Limba şi literatura Română – 18 februarie •     Matematică – 19 februarie •     Limba şi literatura maternă – 20 februarie •     Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.

Calendar Evaluarea Naţională 2014:   • 13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a • 16 – 18 iunie – înscrierea la Evaluarea Naţională • 23 iunie – Limba şi literatura română – proba scrisă • 24 iunie – Limba şi literatura maternă – proba scrisă • 25 iunie – Matematică – proba scrisă • 27 iunie – afişarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) • 28 iunie – depunerea contestaţiilor • 28 – 30 iunie – rezolvarea contestaţiilor • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

Învăţământul în limba română din Sfântu Gheorghe, redus de la şase la cinci şcoli

Învăţământul cu predare în limba română în municipiul Sfântu Gheorghe va fi concentrat, în viitor, în cinci unităţi şcolare, în loc de şase, decizia fiind luată, potrivit inspectoratului şcolar din judeţul Covasna, în consens cu reprezentanţii comunităţii româneşti din oraş, ca urmare a reducerii numărului de elevi. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Covasna, Keresztely Irma, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că învăţământul în limba română din municipiul Sfântu Gheorghe va fi concentrat, pe viitor, în cinci unităţi şcolare, ca urmare a scăderii numărului de elevi, potrivit Mediafax. Ea a subliniat că măsura a fost luată în consens cu reprezentanţii comunităţii româneşti din oraş şi astfel, pe baza propunerilor primite, s-a decis ca învăţământul în limba română să fie continuat la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, la şcolile generale „Varadi Jozsef”, „Nicolae Colan” şi „Ady Endre”, precum şi la Liceul de Arte „Plugor Sandor”. Conform deciziei, începând cu următorul an şcolar, la Şcoala „Godri Ferenc” din cartierul Ciucului nu vor începe clase pregătitoare şi nici clasa a V-a la secţia română, iar copiii din cartierul respectiv vor fi arondaţi Liceului de Arte „Plugor Sandor”, a spus şeful ISJ Covasna. Fără clase în limba română la pregătitoare şi a V-a „Măsura nu va fi aplicată brusc, ci pas cu pas. La intrarea în clasele pregătitoare şi a V-a nu mai dăm cifre de şcolarizare pentru secţia română, dar elevii care sunt înscrişi acum îşi vor putea finaliza studiile aici”, a precizat ea. Keresztely a menţionat că scăderea numărului de elevi creează probleme şi în alte localităţi din judeţ, spre exemplu, în oraşul Baraolt, doar doi copii români vor începe din toamnă clasa pregătitoare şi unul singur va intra în clasa a V-a, aceştia urmând să înveţe în clase simultane.

Sursa: Adevarul.ro

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Elevii au petrecut după simularea la Română: „subiectele au fost neaşteptat de uşoare”

Stresul de la simularea de marţi de la Română nu a fost foarte mare, mai ales pentru că elevii de clasa a VIII-a au fost anunţaţi dinainte că notele nu se vor trece în catalog. Mai mult, ei au spus după testare că a fost mult mai uşor decât au anticipat. Elevii care au trecut marţi prin simularea la Română au spus la unison că subiectele au fost neaşteptat de uşoare. După examen, o parte din tinerii de gimnaziu de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală au mers chiar să şi sărbătorească norocul de la primul test naţional prin care au trecut. I-am găsit într-un restaurant fast food de lângă şcoală, un grup vesel de 20 de elevi. Tinerii nu sunt stresaţi fiindcă notele oricum nu se publică în catalog şi nici nu au avut surprize neplăcute la subiecte, spun ei. „Au fost neaşteptat de uşoare, exact din materia pe care trebuia să o învăţăm. La subiectul I au fost exerciţii legate de literatură, am avut de redactat o compunere, iar la subiectul II am avut subiecte legate de gramatică. Textul de la subiectul II chiar nu mi s-a părut dificil”, spune mulţumită Beatrice, care crede că va lua o notă bună la Română.

Sursa: Adevarul.ro

Remus Pricopie: simulările reprezintă „antrenamentul psihologic al copiilor”

Simulările pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat realizate de Ministerul Educaţiei la nivel naţional sunt o noutate binevenită, care îi ajută pe elevi să se acomodeze cu textele şi metoda de lucru de la un examen, fiind un „antrenament psihologic” pentru testele naţionale de la vară, a declarat ministrul Educaţiei, marţi, în Parlament. Remus Pricopie a fost prezent marţi la şedinţa Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor unde s-a discutat ordonanţa de urgenţă 117, dată în decembrie 2013, prin care s-a modificat radical Legea Educaţiei, din nou. „Faptul că discutăm pe marginea acestui document care abordează o parte din problematica sistemului, arată interesul tuturor pentru şcoală, pentru educaţie. Noi, la minister, încercăm să găsim formula de echilibru astfel încât în sistem să fie mai bine. Totuşi, când constaţi că punerea în practică a anumitor articole ar produce bulversare, chiar dezastru, obligaţia noastră este să sesizăm Parlamentul, Guvernul. (…) Modificările nu trebuie să fie de dragul modificărilor, noi am anunţat că nu vom schimba de dragul schimbării”, a declarat Pricopie El a spus că o noutate este decizia ministerului de a da o anumită coerenţă procesului de simulare pentru examenul de evaluare naţională.  „Încercăm să avem un tip de calibrare naţională, în plus este şi antrenamentul psihologic al copiilor, acomodarea cu textele şi metoda de lucru”, a mai spus Pricopie, adăugând că pentru prima oară, anul acesta, va fi simulare la Bacalaureat şi pentru elevii de clasa a XI-a. Ministrul Educaţiei a mai spus că metodologiile pentru evaluările la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt puse la punct, acestea fiind necesare „pentru a putea calibra metoda de evaluare”. Facilităţi pentru cadrele didactice Pricopie a mai arătat că sunt introduse în ordonanţă o serie de facilităţi acordate cadrelor didactice, cum ar fi examen de titularizare o dată la şase ani. „Legea 1 prevedea că cei care au susţinut examenul de titularizare într-un anumit an pot beneficia de rezultat trei ani, noi am extins la şase ani. Examenul este serios şi cei care reuşesc să treacă de acest examen trebuie să aibă posibilitatea să folosească rezultatele acestui examen pentru titularizare timp de şase ani”, a spus Pricopie. Clasa a IX-a rămâne la liceu El a vorbit pe seama acestor modificări, cum ar fi trecerea clasei a IX-a înapoi la liceu. Iniţial, în Legea Educaţiei din 2011 se stipula că această clasă va fi trecută la gimnaziu pentru a se reduce abandonul şcolar, care are cea mai mare pondere tocmai la sfârşitul gimnaziului şi pentru ca învăţământul obligatoriu, de 10 ani, să se termine înainte de liceu. „Legea propunea cosmetizarea statisticii. În loc să depunem eforturi pentru a convinge tinerii să stea în şcoală până la 16 ani, am coborât vârsta la 15 ani. Am preferat varianta complicată, nu cea în care să trimitem către Bruxelles rapoarte frumoase”, a spus Pricopie Grupa mare de la grădiniţă, obligatorie din 2015 Ministrul Educaţiei a spus că doar 2% din părinţi vor fi obligaţi să îşi ducă copiii la grupa mare de la grădiniţă când aceasta va deveni obligatorie în 2015, având în vedere că 98% din copiii de 5 ani sunt deja cuprinşi în ultima grupă. Statutul Bibliotecii Pedagogice Ministrul Educaţiei a susţinut şi trecerea Bibliotecii Pedagogice la Biblioteca Centrală Universitară, pe motiv că aceasta funcţionează în condiţii improprii şi o jumătate de milion de cărţi pot fi afectate, arătând că nu este vorba de a desfiinţa o instituţie importantă pentru sistemul de educaţie, ci de a salva un fond de carte extrem de important. „Biblioteca Pedagogică funcţionează într-o fostă casă în vecinătatea Parcului Cişmigiu, iar această casă a fost retrocedată de 7 ani. Astăzi această casă se află într-o stare extrem de precară şi există riscul de a se deteriora. Până la identificarea unei soluţii, a unei clădiri corespunzătoare pentru Biblioteca Pedagogică, am decis ca această bibliotecă să devină secţie distinctă a Bibliotecii Centrale Universitare, urmând ca, pe măsură ce identidicăm un spaţiu, să-şi recapete personalitatea distinctă. Eu am fost de multe ori în Biblioteca Pedagogică, cărţile de la ultimul etaj sunt ude pentru că tavanul este găurit, iar la subsol unii vorbesc de o piscină”, a explicat Pricopie.

Sursa: Adevarul.ro

RAPORT Mai puţin de un sfert dintre copii au mers la after school anul trecut

Mai puţin de un sfert dintre copii au frecventat programe de tip after school în anul şcolar 2012-2013. Numărul redus la elevilor care beneficiază de acest serviciu este efectul lipsei acestui tip de programe la nivel naţional, dar şi al lipsei banilor părinţilor, care nu-şi permit astfel de servicii, oferite contra cost de cele mai multe ori, arată un studiu realizat de World Vision. Organizaţia World Vision a prezentat, marţi, un program de cercetare privind nevoia de programe de tip „Şcoală după şcoală”, studiu realizat în 11 judeţe din ţară, pe un eşantion de 830 de părinţi, potrivit Mediafax. Potrivit cercetării, venitul mediu lunar al familiei are valori până la 2.250 lei/ pe lună în cazul a 78,8% dintre persoanele investigate, iar 31,8% dintre acestea au venituri sub 750 lei/lună/familie. Situaţia diferă, la acest capitol, de la un judeţ la altul. Astfel, peste 50% din persoanele investigate în judeţele Dolj şi Vaslui au declarat că au un venit mediu lunar pe familie sub 750 lei. În acelaşi timp, aproape trei sferturi dintre respondenţii din judeţele Constanţa, Vaslui şi Vâlcea şi 945 din Dolj declară venituri sub 1.500 lei/lună/familie. Doar în judeţele Bistriţa şi Hunedoara, 24,5%, respectiv 36% dintre respondenţi au declarat venituri de peste 3.000 lei/lună/familie. Conform studiului, puţin peste un sfert din respondenţi declară că în comunitatea din care fac parte există servicii publice de tip „Şcoală după Şcoală” (SDS) şi doar puţin peste 10 la sută ştiu că în comunitatea lor există servicii private de acest fel. Peste jumătate din respondenţi, însă, afirmă că în comunitatea lor nu există acest tip de serviciu sau nici măcar nu cunosc. RAPORT Scoala Dupa Scoala O altă problemă identificată se referă la posibilitatea înfiinţării acestor servicii în mediul rural. „Există o diferenţă semnificativă în privinţa resurselor materiale, financiare şi umane disponibile la nivelul autorităţilor locale rurale dar şi în privinţa disponibilităţii financiare ale părinţilor pentru susţinerea acestor servicii. Mai mult, analiza pe judeţe a gradului de acoperire a acestui tip de servicii la nivelul comunităţii, scoate în evidenţă că absenţa serviciilor este corelată cu gradul de sărăcie. Astfel, familiile cu venituri mai mici şi în care copiii ar putea beneficia cel mai mult de existenţa unui asemenea serviciu au acces mai redus la serviciul SDS. Rata cea mai mare de răspunsuri «nu există servicii» este înregistrată mai ales în judeţele sărace ale ţării, respectiv în judeţele în care venitul mediu lunar pe familie este sub 750 lei”, se arată în raportul de cercetare. Iniţiatorii documentului atrag atenţia că lipsa acestor programe, publice sau private, este înregistrată mai ales în judeţele sărace ale ţării şi în mediul rural. „Lipsa serviciilor este cu atât mai mare cu cât venitul mediu lunar pe familie este mai mic (sub 750 lei/lună/familie). Acoperirea cu servicii «Şcoală după şcoală» este de cinci ori mai mică în rural faţă de urban. Numai 11,6 la sută dintre părinţii intervievaţi declară că au copii înscrişi în programe publice şi 5,6 la sută în programe private. Efortul financiar făcut de părinţi pentru susţinerea copiilor în program, în anul şcolar 2012-2013 a fost scăzut, în special pentru serviciile publice”, se mai arată în studiu. Astfel, pentru jumătate dintre copiii care frecventează servicii publice de tip after school şi pentru sub un sfert din cei care au frecventat servicii private, părinţii nu au plătit nimic, indiferent de venitul mediu al familie. Preţuri public vs privat „Părinţii au plătit mai mult pentru accesarea serviciilor private faţă de cele publice. Astfel, dacă cele mai mari sume plătite pentru serviciile publice (de doar 7,3 la sută dintre părinţi) nu au depăşit 400 de lei/copil/lună, peste jumătate dintre părinţii copiilor care au accesat serviciile private au plătit peste 400 lei pentru fiecare copil pe lună. Doar 18,9 la sută dintre serviciile furnizate în regim privat sunt acoperite de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu sectorul public, în timp ce restul de 81,1 la sută funcţionează în regim de serviciu plătit. Costurile pentru un serviciu privat sunt, în unele cazuri, prohibitive şi generează surse de inegalitate între copii”, reiese aceeaşi cercetare. Din analiza răspunsurilor părinţilor, pe judeţe, s-a constatat că există diferenţe mari în privinţa accesului copiilor la astfel de programe. Dolj şi Vâlcea, judeţele codaşe „Constatăm o situaţie dificilă în judeţele Dolj şi Vâlcea, unde niciun copil din eşantionul analizat nu a accesat servicii publice «Şcoală după şcoală», iar în judeţele Constanţa şi Hunedoara doar câte un copil. Se înregistrează, de asemenea, un nivel scăzut de participare a copiilor în judeţele Cluj şi Dâmboviţa, unde 2,2 la sută şi respectiv 3,2 la sută dintre copiii părinţilor intervievaţi au accesat serviciile în anul şcolar 2012-2013. Serviciile private nu au fost deloc accesate în judeţele Constanţa, Cluj, Vaslui, Alba şi Dâmboviţa”, se mai arată în raport. Motivele menţionate de părinţi pentru a explica neaccesarea acestor servicii (publice sau private) sunt diverse: lipsa acestor servicii în comunitatea din care fac parte (37 la sută), copiii sunt îngrijiţi de bunici (14,9 la sută), programul părinţilor (15,2 la sută) sau costul prea mare al accesării serviciului (11,7 la sută). Lipsa serviciului din comunitate este invocată de 30,1 la sută de părinţii din rural, comparativ cu 6,9 la sută în urban. Aproape toţi părinţii chestionaţi (93 la sută) doresc să îşi înscrie copiii în astfel de programe, însă un sfert dintre ei declară că nu au resurse financiare pentru susţinerea unui astfel de program. Analiza directă a chestionarelor arată disponibilitatea a trei sferturi dintre părinţi (72,8 la sută) de a-şi înscrie copiii în programul „Şcoală după şcoală” în schimbul unei contribuţii, fie şi minime. Dintre cei 72,8 la sută dintre părinţi care ar fi dispuşi să aloce o sumă de bani pentru program, 37,9 la sută alocă sub 100 lei pe lună pentru un copil. Bani investiţi de părinţi „Suma cu care părinţii afirmă că sunt dispuşi să contribuie pentru susţinerea copilului este diferenţiată după mediul de rezidenţă al respondenţilor. Părinţii din mediul rural într-o proporţie mai mare faţă de cei din urban declară că nu pot aloca nici un ban pentru program sau sumele alocate sunt de sub 100 lei/lună/copil. La celălalt pol, chiar dacă vorbim de procente deosebit de mici, sume de peste 100 lei/lună/copil, sunt dispuşi să plătească mai mulţi părinţi din mediul urban (52,2 la sută) faţă de mediul rural (18,3 la sută)”, se mai arată în raportul de cercetare. Iniţiatorii studiului au mai stabilit că şi venitul mediu lunar al familiei influenţează cuantumul disponibil pentru susţinerea programului, acesta crescând proporţional cu venitul mediu lunar al familiilor respondenţilor. Astfel, 41 la sută dintre respondenţii cu un venit sub 750 lei familie/lună declară că nu pot contribui cu nimic pentru susţinerea copilului într-un astfel de program sub unu la sută dintre aceşti respondenţi pot aloca sume între 200 şi 400 lei/lună/copil. La polul opus, jumătate din respondenţii care declară venituri de peste 4.000 lei/lună/familie (29 respondenţi) afirmă că pot aloca sume de peste 300 lei lună/copil. Ajutor pentru teme şi meditaţii Părinţii care vor ca şi copiii lor să frecventeze astfel de programe îşi doresc ca acestora să li se dea sprijin pentru efectuarea temelor şi meditaţii. „Deşi într-un procent scăzut, alături de activităţile din sfera educaţională, părinţii încep să acorde importanţă dezvoltării psihologice a copilului, dezvoltării creativităţii, învăţarea limbilor străine. Pregătirea, formarea, specializarea şi profesionalizarea resurselor umane implicate în programele «Şcoală după şcoală» este cu atât mai importantă cu cât obiectivele nu se limitează la servirea unei mese calde şi oferirea unui mediu securizant după orele de şcoală, ci acoperă toate ariile de dezvoltare a copilului”, se mai arată în studiu. Directorul de Advocacy World Vision România, Daniela Buzducea, a declarat marţi, la evenimentul de lansare a raportului de cercetare, că astfel de programe pot să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani – absenteismul şcolar, părăsirea timpurie a şcolii şi procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naţionale -, care, în opinia ei, ar trebui să fie asumate politic.

Sursa; Adevarul.ro

TelVerde pentru înscrierea la clasa pregătitoare în Capitală

Părinţii din Capitală vor avea la dispoziţie, din 24 februarie, un Tel Verde 0800816021, la care pot afla informaţii despre înscrierea în învăţământul primar, a anunţat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Potrivit ISMB, în Capitală, pentru anul şcolar 2014 – 2015, la clasa pregătitoare vor fi 12.600 de locuri în 524 de clase. Din 24 februarie va exista şi un Tel Verde 0800816021, care va fi disponibil de luni până joi, în intervalul 8.00 – 16.30, şi vineri în intervalul 8.00 – 14.00, pentru orice persoană care are nelămuriri legate de înscriere. În plus, unităţile de învăţământ vor afişa la intrare toate informaţiile relevante referitoare la înscrierea în învăţământul primar, anul şcolar 2014 – 2015. Luni, 17 februarie, s-a dat startul procesului de înscriere în învăţământul primar, adică în clasa zero şi clasa întâi. Primul pas: unităţile şcolare afişează circumscripţiile şi numărul de clase pregătitoare pe care le au la dispoziţie, iar de marţi părinţii vor avea parte de sesiuni de informare la grădiniţe, urmate de vizite la şcolile dorite. De marţi, 18 februarie, încep întâlnirile organizate în grădiniţe pentru informarea şi consilierea părinţilor copiilor din grădiniţă care vor fi cuprinşi, în anul şcolar 2014 – 2015, în învăţământul primar. Iar din 19 februarie, de miercuri, încep „Zilele Porţilor Deschise”, în care părinţii pot vizita şcolile pentru a vedea cum arată clasele pregătitoare şi care este oferta educaţională, urmând ca înscrierile să aibă loc în perioada 24 februarie-14 martie 2014. Înscrieri ca anul trecut La clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv. Copiii care nu au fost înscrişi în învăţământul primar în anul şcolar 2013-2014 şi împlinesc vârsta de 7 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv pot fi înscrişi în clasa I, potrivit metodologiei, la fel cum a fost şi în ultimii doi ani. Asta, deşi oficialii anunţau anul trecut că este ultima dată când acceptă în clasa I copii care nu au trecut prin clasa pregătitoare, cum prevede legea. Iar părinţii ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2014 inclusiv pot să-şi înscrie copiii în clasa pregătitoare, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzatoare.

Sursa: Adevarul.ro

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Rezolvarea subiectelor la simularea de la Română. Elevii spun că a fost uşor

Azi elevii de clasa a VIII-a din toată ţara au trecut prin simularea examenului de Limba şi literatura română de la Evaluarea Naţională. La Adevărul Live, profesoara Iulia Pop de la Colegiul „Sf. Sava” a arătat cum ar trebui rezolvate subiectele primite la testul de azi şi cum să se pregătească pentru examenul propriu-zis din iunie. Peste 95% din elevii Capitalei au dat simularea, despre care susţin că a fost mai uşoară decât se aşteptau. Subiectele simulării examenului de Limba şi literatura română – Evaluarea Naţională 2014

SUBIECTUL I     (42 de puncte) Citeşte, cu atenţie, textul:   Câte culori au fost, o, Doamne, Şi-acum totul e alb, totul e alb – Până departe sub dealuri Zăpada sărută întinderile.   Din cerul metalic aşteptăm fulgii, Ca să închid ochii şi să-i simt atingându-mi pleoapele – Dar unde mai merg când e seară Şi pe zăpadă urme nu se văd?   Când eram copil era destul să privesc În preajma serii întinderi de zăpadă, Ca să aud urletele puştii ale lupilor Şi să-mi joace prin faţă năluci.

Acum ştiu că lupul se teme de oameni, Mai mult decât arborii se teme – Dar ca şi-atunci, aş sta zile-n şir Privind mereu înzăpezitele câmpuri.   Seara albastră – alb fără margini, Iată şi fulgii pe care îi aşteptam, Încremenire – doar timpul se duce departe, Însă urmele paşilor lui nu se văd pe zăpadă. (A.E. Baconsky, Zapada saruta intinderile)   A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merg, destul, încremenire.     6 puncte 2. Precizează diftongii din următoarele cuvinte: Doamne, dealuri, mereu.     6 puncte 3. Selectează un epitet şi o repetiţie din textul dat.     6 puncte 4. Menţionează două trăsături ale genului liric prezentate în textul dat.     6 puncte 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Câte culori au fost, o, Doamne, / Şi-acum totul e alb, totul e alb – / Până departe sub dealuri / Zăpada sărută întinderile.     6 puncte.   B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia titlului poeziei Zăpada sărută întinderile de A.E. Baconsky.   SUBIECTUL al II-lea  36 de puncte Citeşte, cu atenţie, textul:   Maramureşul este un ţinut de legendă situat în nordul României şi în centrul Europei. Denumit şi Ţara Lemnului, Maramureşul este un loc unde tradiţiile şi obiceiurile parcă stau în loc de peste 2000 de ani. […] Omul este, de asemenea, un element important în Maramureş. Este înţelept, caracterizat prin creativitate, simţ artistic, hotărâre şi curaj, un om de onoare şi fără frică. El a creat în acest spaţiu un loc unic cu o lege proprie nescrisă, o arhitectură aparte a spaţiului în care trăieşte, un port popular şi un folclor autentic. Inspiraţia izvorăşte din activităţile milenare ce privesc muncile câmpului, munca în pădure şi creşterea animalelor.   Călătorul ce vizitează prima oară această zonă rămâne surprins să descopere oameni originali, care şi astâzi folosesc în activităţile lor multe din mijloacele şi uneltele folosite de strămoşii lor. Elementul care completează imaginea Maramureşului este relieful încântător, variat ca morfologie şi complex prin alcătuire. Personalitatea reliefului este data de o zona montana importanta prin altitudini ce depasesc 2000 metri, dealuri, podisuri si piemonturi si, in cele din urma, zone joase, depresiuni, lunci si campie. Deliciul locurilor este dat de peisaje unice presarate cu capite si clai de fan, cu paduri de foioase frumos pastelate toamna, cu panorame surprinzatoare si ierni geroase cu zapada ce creioneaza imagini desprinse parca din cartile de povesti.   A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos: 1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: – zona geografică descrisă;     4 puncte – numirea a două forme de relief care se regăsesc în zona geografică descrisă;     4 puncte 2. Indică două trăsături ale locuitorilor din zona geografică descrisă.     4 puncte 3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Elementul care completează imaginea Maramureşului este relieful încântător, variat ca morfologie şi complex prin alcătuire.     4 puncte 4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Este înţelept, caracterizat prin creativitate, simţ artistic, hotărâre şi curaj, un om de onoare şi fără frică.     4 puncte 5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: În Maramureş există mulţi meşteri şi creatori populari, păstrători ai tradiţiilor şi secretelor meştesugurilor populare, care pot fi surprinşi la lucru în atelierele lor.     4 puncte 6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin pronumele relativ „ce“.     4 puncte   B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul unei vizite reale/imaginare într-o zonă turistică.     12 puncte   REZOLVAREA SUBIECTELOR SUBIECTUL I A. 1  Sinonime: se duc, suficient, nemişcare – ar fi cel mai frumos sinonim, adaptat poeziei 2. Diftongi oa, ea şi eu 3. Epitet: urletele pustii (ale lupilor). Repetiţie: totul e alb 4. Două trăsături ale genului liric. În primul rând, ar fi de menţionat prezenţa eului liric prin mijloace morfo-lexicale:  forme verbale şi pronominale la persoana I: să privesc, să aud, să joace, eram copil, dar şi interjecţia din prima strofă. O altă trăsătură e prezenţa figurilor de stil, am găsit deja două – epitetul şi repetiţia. Puteau de asemenea să vorbească şi despre versificaţie: structura strofei, rima, ritmul poeziei şi măsura versurilor

5. Semnificaţia versurilor: „Câte culori au fost, o, Doamne, / Şi-acum totul e alb, totul e alb – / Până departe sub dealuri / Zăpada sărută întinderile”. Este prima strofă integral – natura ca temă a poeziei, apoi ei pot să se refere la relaţia dintre eul liric şi natură, mirarea în faţa naturii (interjecţia, invocarea divinităţii), repetiţia pentru a sublinia pregnant ideea de venire a iernii, antiteza dintre anotimpurile colorate, respectiv toamna – iarna. B. Compunere despre titlul poeziei: „Zăpada sărută întinderile” Titlul se referă la tema poeziei, natura, la elementele acestei teme, e un enunţ, o propoziţie, e şi o personificare cu valoare metaforică. Eu aici i-aş sfătui pe copii să preia această idee şi să caute în text tot ceea ce prespune titlul, el e anticipativ oricum, e înainte de poezie şi o detaliere a acestei idei pe care o găsim în text, fie prin câmpul lexical al iernii (fulgi, zăpadă, pustii), fie prin figuri de stil (epitete ce vizează natura iarna), sunt multe imagini cromatice în poezie (cerul metalic), acestea toate sunt înglobate în titlu prin trimiterea la culoarea rece a iernii – albastru, metalic, albul repetat obsesiv în poezie. Primele subiecte au fost pe baza poeziei „Zăpada sărută întinderile”, de Anatol E. Baconski. „Probabil textul nu a fost foarte dificil. Interpretarea titlului nu ar trebui să ridice probleme copiilor. Va fi interesat de văzut cum anume sunt formulate cele cinci cerinţe, dar bănuiesc, după experienţa anilor trecuţi, că primele subiecte vizează probleme de stilistică, sinonimie, sintaxa frazei şi interpretare.” Doamna profesoară spune că elevii preferă, deseori, genul liric pentru partea întâi, explicând: „Copiii preferă poezie la subiectul I, deoarece figurile de stil sunt mai uşor de găsit şi de interpretat, pe când o caracterizare de personaj dintr-un text literar, cum a fost anul trecut, poate fi mai dificilă”. Majoritatea elevilor de la Colegiul Bilingv George Coşbuc din Capitală s-a declarat mulţumită de subiectele primite.

Modelul propus de minister nu diferă foarte mult de anul trecut. Singura diferenţă este centralizarea, anii trecuţi fiecare şcoală în parte a având opţiunea de a nu da simulări. Rezultatele acestor  evaluări nu vor fi trecute în catalog, însă îi vor ajuta pe profesorii de la clasă să vadă „lipsurile” şi să rezolve problemele existente. Notele ar fi putut fi trecute în catalog „O notă în plus nu ar fi stricat, deoarece profesorii muncesc, totuşi, la corectarea lucrărilor, dar e adevărat că orice testare  pe care o dăm este o formă de a afla ce probleme au elevii”, e de părere doamna profesoară. „Copiii din mediile rurale sărace, care nu-şi permit excursii, sunt uşor defavorizaţi”, în opinia  doamnei Pop. „Pornim de la ideea că fiecare tânăr din zona urbană a mers o dată în excursie. Trebui să ţinem cont că există şi cătune în care copiii abia îşi permit să meargă la şcoală, dar în zone turistice. Putem spera că şi-au imaginat sau că au citit. Nu toţi au aceleaşi posibilităţi. Cred că alegerea unei teme mai generale, care să nu-i pună în dificultate, era mai potrivită. Să sperăm că s-au descurcat. Există copii cu minţi sclipitoare şi în astfel de medii, care pot ajunge foarte bine.”   Profesoara Iulia Pop este de părere că exerciţiile au fost foarte clare. „De regulă, dacă după evaluare elevul îşi aminteşte subiectele, înseamnă că s-a aplecat cu atenţie asupra lor şi a făcut o treabă bună”, punctează profesoara de limba română.   Subiecte neaşteptate de uşoare        Colega noastră Ioana Nicolescu a discutat cu un grup de elevi de la Colegiul  Bilingv „George Coşbuc” din Capitală. „Subiectele au fost neaşteptat de uşoare. La subiectul I au fost exerciţii legate de literatură, am avut de redactat o compunere, iar la subiectul II am avut subiecte legate de gramatică. Textul de la subiectul II chiar nu mi s-a părut dificil”, spune mulţumită Beatrice, elevă a Colegiului.

„Subiectele au fost destul de uşoare dacă învăţai. Subiectul II putea fi, foarte uşor, un exerciţiu de imaginaţie”, declară o altă elevă.

Mâine urmează simularea la examenul la matematică, apoi la limba maternă, iar rezultatele finale la simulările examenului de capacitate se vor afişa pe 7 martie.   Începând cu anul acesta, examenul de evaluare naţională va reprezenta 50% din nota de admitere la liceu. Doamna profesoară spune că implicarea profesorilor, dar şi a părinţilor, este decisivă pentru rezultatele elevilor.        Simulări pentru liceeni din clasa a XI-a „Pentru că au rămas aproximativ 2 săptămâni, liceenii trebuie să ştie că sunt excluşi, dintre scriitorii canonici, Călinescu şi Camil Petrescu. Eu le spun că această excludere este mai mult pentru cei care fac subiectele decât pentru ei, pentru că aceştia nu pot specifica un scriitor sau un roman. Dacă, totuşi primesc un subiect care le cere să scrie despre relaţia dintre două personaje din romanul interbelic, atunci pot scrie despre personajele din Enigma Otiliei”, informează profesoara Pop.

UPDATE: Peste 95% dintre elevii din Capitală au participat la simulare, cei mai mulţi în Sectorul 3, potrivit ISMB. Prezenţa la simularea probei de limba română de la evaluarea naţională a fost marţi de 95,63 la sută în Capitală, cea mai mare fiind înregistrată în Sectorul 3 unde 98,48 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a au participat la test, potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). „Proba de marţi s-a desfăşurat normal. La simularea examenului au fost înscrişi 12.070 de elevi, prezenţa efectivă la proba de limba şi literatura română fiind la nivelul Capitalei de 95,63 la sută”, a spus purtătorul de cuvânt al ISMB Marian Banu. El a mai spus că cea mai bună prezenţă a fost înregistrată în Sectorul 3, unde 98,48 la sută dintre elevii din clasele a VIII-a au fost prezenţi la test. A urmat Sectorul 6 cu 97,68 la sută, apoi Sectorul 4 cu 96,26 la sută, Sectorul 5 – 94,95 la sută, Sectorul 1 – 92,32 la sută şi Sectorul 2 – 94,03 la sută, a mai spus purtătorul de cuvânt. UPDATE: O parte dintre elevi au început să iasă de la simulare, după timpul minim regulamentar de o oră jumătate. Marţi, elevii de clasa a VIII-a vor susţine prima simulare pentru Evaluarea Naţională, la Română, iar miercuri la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie. Elevii şi părinţii vor putea urmări la Adevărul Live, de la ora 11.00, după ce se încheie simularea, cum ar fi trebuit abordate subiectele primite de elevi la testul de marţi dimineaţa. Invitată în platou va fi profesoara de Limbă şi literatură română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală. Vom afla şi ce părere au avut elevii despre subiectele primite la examen. În direct prin Skype ni se va alătura reporterul pe Educaţie de la Adevărul, Ioana Nicolescu, care se va afla la o şcoală din Capitală. Fără note în catalog Profesorii spun că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Însă, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog. „Simulările şi evaluările pe parcurs permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. Pentru că mâine încep testele în cadrul simulărilor pentru examenul de evaluare naţională, cu proba de limbă şi literatură română, le urez elevilor mult succes şi putere de concentrare. Cu toţii trebuie să ştie că subiectele vor fi de nivel mediu şi că acest exerciţiu îi ajută şi îi pregăteşte în vederea examenului din iunie”, a precizat ministrul. Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei. Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea. Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a: •     Limba şi literatura Română – 18 februarie •     Matematică – 19 februarie •     Limba şi literatura maternă – 20 februarie •     Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.

Subiecte cu capcane şi mai dificile la simulări În ceea ce priveşte modelul de subiect pe care elevii l-au avut drept exemplu, profesoara de Română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti spune că punctul B de la primul subiect este „mult peste capacitatea elevilor de clasa a VIII-a”. La punctul B, copiilor li se cere să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte despre semnificaţia mesajului din textul dat la punctul A. Profesoara mai spune şi punctul B de la al doilea subiect, unde li se cere să povestească o întâmplare petrecută într-o librărie, ar putea pune probleme fiindcă nu toţi elevii au văzut o librărie, în special cei din comunităţile mai izolate sau elevii ar putea confunda librăria cu papetăria. „Depinde de formulare, de obicei primul subiect nu e dificil, are întrebări simple, dar subiectul al doilea ar putea fi dificil”, a spus Pop. În ceea ce priveşte subiectele de la Matematică, profesoara Clarisa Cavachi, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, aminteşte că în ultimii ani subiectele de la simulări au fost mai grele decât cele de la examen. Ea îi sfătuieşte pe elevi să înveţe ce au în programă, să îşi păstreze cumpătul în ziua testării şi să abordeze totul ca pe un examen adevărat.

Sursa: Adevarul.ro

Bani nejustificaţi. Dascălii care mai cer fondul clasei ar putea să răspundă penal

Ca să evite scandalurile legate de banii daţi la şcoală, Federaţia Sindicatului Liber din Învăţământ cere guvernanţilor o lege prin care să se interzică fondul clasei. Prof. Aurel Bogatu, preşedintele Sindicatului din Călăraşi, crede că în acest mod nimeni nu va mai avea de suferit. Într-o intervenţie la Arena FM, dascălul a anunţat că cei care nu se vor supune noilor norme vor plăti penal. „Fondul clasei şi fondul şcolii au existat de când eram eu elev. Se cumpărau cretă, burete, prosop. În ultima perioadă foarte mulţi diriginţi sau profesori nu manevrează aceşti bani, ei se strâng de către comitetul de părinţi. Vrem să se interzică prin lege acest fond al clasei pentru a elimina orice suspiciune”, a declarat Bogatu. Deocamdată, însă lucrurile sunt departe de a fi rezolvate. Câte 10 lei de copil „Mintea copilului n-o schimbă nimeni. Că dau sau nu cadouri, tot cât poate învaţă!”, spune o mămică revoltată din Călăraşi. Femeia povesteşte cum trebuie să cotizeze la şcoală pentru cei doi copii ai săi, iar de multe ori nimeni nu justifică folosirea banilor. „ La cadouri nu sunt aşa mari probleme, adică dă fiecare cât poate, în schimb pentru fondul clasei se strâng în fiecare semestru câte 10 lei de la fiecare copil. N-ar fi o sumă exagerată, dar când ai doi copii, unul în clasa a-II-a, celălalt în clasa a –V-a, situaţia devine complicată. Orice sumă se dublează”, spune Ioana. 50 de lei pentru îmbunătăţiri Cei doi copii învaţă la Colegiul Economic, şcoală de prestigiu din oraş, dar ca peste tot, fondul clasei, achiziţionarea manualelor alternative şi banii pentru cadourile dascălilor sunt obligatorii. „Mi se pare o măgărie tot ce se întâmplă, nu este corect să ni se ceară bani. De exemplu, înainte de sărbători de la fiecare clasă din şcoală s-au strâns câte 50 de lei pentru îmbunătăţiri. Ce înseamnă asta? Habar nu am. Pentru că nimeni nu a explicat unde se duc aceşti bani. Tot înainte de Crăciun, fiecare copil a trebuit să dea câte 2 lei pentru decoruri în clasă. N-am văzut să se fi împodobit ceva prin şcoală”, spune femeia. „Pentru cărţile opţionale găsim resurse să plătim de fiecare dată. Că nu pot să trimit copilul la şcoală fărămanual, aşa cum au ceilalţi colegi. Oricum, e o bătaie de joc! Profesorii se implică prea puţin, iar învăţământul de stat se face pe bani grei”, a încheiat Ioana.

Sursa: Adevarul.ro

Colegiul „Al. I. Cuza” şi Şcoala Nr. 7, în primele cele mai exigente 50 de şcoli din România

În cursul analizei efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la rezultatele elevilor la sfârşitul clasei a VIII-a, a fost comparată media de absolvire a ciclului gimnazial (clasele V-VIII) cu media notelor obţinute la Evaluarea Naţională la sfârşitul clasei a VIII-a. Această analiză a fost calculată pentru fiecare elev, apoi centralizată pe şcoală, pe judeţ şi pe ţară. Analiza a relevat că există şcoli la care, în medie, rezultatele la Evaluarea Naţională sunt mai bune decât cele obţinute pe parcursul anului şcolar, ceea ce indică exigenţă pe parcursul anului şcolar şi corelarea notelor cu nivelul real al elevilor. Astfel, în urma analizei mediilor de absolvire şi celor de la Evaluarea Naţională a rezultat că în Vrancea Colegiul „Al. I. Cuza” şi Şcoala Nr. 7 sunt cele mai exigente şcoli. Cei 27 de absolvenţi de la Colegiul „Cuza” au avut media în ciclul gimnazial de 9,33 şi 9,23 media de la Evaluarea Naţională, diferenţa fiind de zece sutimi. La Şcoala Nr.7, media de absolvire a celor 20 de absolvenţi a fost de 8,75 iar cea de la evaluare de 8,60, diferenţa fiind de 15 sutimi. Analiza este una incorectă, care nu ia în calcul şi partea calitativă, unde se remarcă elevii de gimnaziu de la Colegiul Naţional „Unirea”, cei 29 de absolvenţi fiind cotaţi cu cele mai bune medii de absolvire, respectiv 9,69, în timp ce media la Evaluarea Naţională a fost de 9,44. Toate cele trei şcoli au avut câte o singură clasă de a opta în planul de şcolarizare, spre deosebire de Şcoala „Ştefan cel Mare”, care a avut patru clase de a opta şi unde media de absolvire a fost destul de mare, 9,44, mult faţă de cea de la Evaluarea Naţională, unde media generală a fost de 8,80. Există însă şi şcoli la care rezultatele la Evaluarea Naţională au fost mult mai slabe decât cele obţinute, în medie, la clasă. Aceasta poate indica lipsă de exigenţă, uşurinţă în acordarea notelor mari, ceea ce nu poate decât să dăuneze elevilor care, în acest fel, nu îşi cunosc nivelul real. Este cazul Şcolii „Eremia Grigorescu” din Mărăşeşti, unde potrivit mediilor de la Evaluarea Naţională elevii ar fi rămas repetenţi, media fiind 4,27, în timp ce media de absolvire a fost de 7,78. o diferenţă de peste 3,5 puncte.

Sursa: Adevarul.ro

Iulia Ionescu, de negăsit la şcoală. Directoarea Colegiului „Sf. Sava“: Copilul ăsta nu cred că o să mai vină până nu se încheie situaţia aceasta

Şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat, marţi, că Iulia Ionescu, fata dispărută mai multe zile din Capitală, a fost reaudiată luni. În paralel, eleva nu a venit nici astăzi la şcoală, iar directoarea Colegiului „Sfântul Sava“ spune că nu crede că fata se va întoarce la şcoală până când lucrurile nu se vor mai linişti. Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat, pentru „Adevărul“, că Iulia Ionescu, eleva de la Colegiul Sfântul Sava din Capitală, a fost reaudiată ieri. „Avem un film complet a ceea ce s-a întâmplat. Le-am cerut colegilor de la Poliţie să finalizeze ancheta până la sfârşitul săptămânii“, a precizat Tobă. Astăzi, Iulia Ionescu nu a fost de găsit nici la Colegiul Naţional Sfântul Sava din Bucureşti, acolo unde învaţă, nici la apartamentul din Sectorul 6 al Capitalei, acolo unde locuieşte alături de mama ei. Vecinii spun că, probabil, fata se află în acest moment alături de una dintre surorile mamei sale. În ceea ce-i preiveşte pe colegii Iuliei, o mare parte dintre aceştia au spus că nu vor să facă declaraţii despre subiect, atitudine la care au apelat şi cei din conducerea liceului. „Din punctul meu de vedere, copilul ăsta nu o sa vină la şcoală până nu încetează această situaţie“, a spus Elena Croncan, directoarea Colegiului Sfântul Sava, făcând referire la faptul că mai multe echipe de jurnalişti aşteaptă veşti despre Iulia chiar în faţa instituţiei de învăţământ. De asemenea, duhovnicul Iuliei Ionescu, preotul Visarion Alexa, a precizat, pentru Adevărul, că nu mai doreşte să facă niciun fel de declaraţie pe marginea acestui subiect şi că speră doar ca lucrurile să revină la normal. „Este un copil, ajunge. Duminică la predică am spus care a fost toată istoria“, a încheiat părintele Visarion. Tânăra a dispărut miercuri   Iulia Ionescu este elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“, acolo unde a intrat cu nota 10. Miercuri, 12 februarie, tânăra se îndrepta către liceu împreună cu mama sa. Cele două s-au despărţit în staţia de metrou Eroilor, dar Iulia Ionescu trebuia, aşa cum convenisa cu mama ei, să îi trimită un mesaj şi să îi spună că a ajuns bine.   Pentru că Iulia nu i-a mai trimis niciun mesaj mamei sale, femeia s-a dus la liceu să vadă dacă fiica sa a ajuns cu bine. Acolo a aflat că tânără nu a mai ajuns şi l-a sunat pe tatăl fetei, Daniel Ionescu, să îi spună ce se întâmplă.   După ce poliţisţii s-au mobilizat şi au început căutările peste tot, tânără a fost găsită într-un tren care venea spre Capitală.

Sursa: Adevarul.ro

De ce copilul meu nu va fi botezat şi nu va face religie în şcoală

Dacă voi avea vreodată un copil, pe Pământ, nu în gând, acesta nu va fi botezat în biserică. În nicio biserică. Atunci când va creşte va decide el, şi numai el, dacă, când şi unde va primi botezul. Eu, parintele lui lumesc, nu am dreptul să hotărăsc asta pentru el. Tot ceea ce trebuie să fac eu e să-i deschid toate ferestrele prin care poate vedea viaţa, în toata splendoarea ei, şi să-l veghez cu iubire. Alegerea copilului meu va fi, însă, sfântă pentru mine. Faptul că oamenii dau naştere unor copii, „suflete întrupate“, fără să aibă consimţământul acestora pentru viaţă, nu le dă însă şi dreptul să pună stapânire pe sufletul şi pe trupul lor. Ca părinte, eşti custodele copilului tău, ai obligaţii unilaterale, acelea de a-l iubi necondiţionat, de a-i oferi tot ceea ce poţi mai bun, de a-l sluji, sprijini şi îngriji, fără să-i ceri nimic în schimb, nici măcar obedienţă. Copilul este proiectul fundamental al unui om, este proiecţia lui în viitor. Este ceea ce am fi putut fi noi, dacă am fi fost el. Datoria părintelui este să fie întotdeauna mai bun cu copilul lui, indiferent cât de buni au fost părinţii lui cu el. Momentul în care pretindem copilului nostru iubire, respect, recunoştinţă, este acela al ratării esenţiale a relaţiei cu el, un păcat de neiertat! Dacă toate aceste sentimente vin şi dinspre odraslă către tine, părintele lui, este bine, este foarte bine, fără să fie şi dovada absolută că ţi-ai făcut datoria. Dacă toate aceste sentimente vor fi însă îndreptate de către copilul tău către copilul lui, nepotul tău, cu un dram îmbunătăţite, atunci înseamnă că ai fost un părinte bun. Dacă copilul tău va arăta iubire şi semenilor noştri, e semnul că ţi-ai făcut, ca părinte, datoria de-a fi om. Dacă copilul tău va fi însă un om rău, vina îţi aparţine în exclusivitate şi în întregime: fie nu l-ai crescut/educat cum trebuie, fie i-ai transmis gene proaste. Sau ambele. Eu nu cred că botezul este un act ce ţine de religie, ci de liberul arbitru, un dar oferit de Dumnezeu la naştere fiecărei fiinţe umane, şi înăbuşit – de regulă – din faşă de către toţi aparţinătorii ei. Chiar şi atunci când tradiţional se săvârşeşte la maturitate (cum se întâmplă, de pildă, la adventişti), el nu simbolizează decât un drum nou şi nu garantează nimic altceva decât o iniţiere. Credinţa în Dumnezeu e ca şi iubirea. Apare – cu adevărat – rar şi se poate pierde lesne. Esenţial este însă să vină din noi, natural, nu să ne fie impusă, (şi) printr-un ritual de un formalism obscurantist, aşa cum e botezul fără consimţământ. Dumnezeu nu-şi selectează copiii după virtuţile şi conformismul părinţilor lor, deci copilul nebotezat nu poartă niciun fel de păcat asupra lui. Cu toţii suntem copiii Lui. Să nu uităm că Mântuitorul s-a botezat la 30 de ani, vârsta care – iată, deloc întâmplator – era îndeobşte considerată ca fiind a deplinei pârguiri a bărbatului (echivalentul a 40 de ani, în prezent, în opinia mea). Desigur, parinţii şi socrii mei se vor supăra dacă nepotul lor (sau nepoata, dacă ar după mine) nu va fi botezat conform canoanelor, dar îi voi ierta (un act pe care mi-l pot permite în numele copilului meu). Soţia mea nu se va supăra, ci mă va susţine, căci de n-ar fi aşa, n-ar fi – cu adevărat – ea, jumătatea mea. Nimic însă nu poate ştirbi dreptul copilului meu de a alege ce vrea să fie şi nu mă va împiedica să-i arăt astfel respectul meu deplin. Când se poate întâmpla acest lucru? Când este un om suficient de matur, pregătit să facă singur pasul spre credinţă? Exact atunci când simte imperios nevoia, nici mai devreme, nici mai târziu! Tot de libertatea copilui meu de a alege şi de obligaţia mea fundamentală de a-i asigura condiţii optime pentru aceasta, ţine şi studierea religiei în şcoală. Niciodată n-aş permite cuiva să impună copilului meu necopt o anumită religie, nici măcar prin sugestie sau în virtutea unei „reguli a majorităţii“. Singura religie dezirabilă înainte de momentul alegerii lui este cea a cunoaşterii cu bun-simţ a diversităţii şi complexităţii lumii. Etica, istoria şi filozofia religiilor, predate de intelectuali cu formaţie umanistă, şi nu de absolvenţi de seminar, contaminaţi inevitabil cu virusul bigotismului, sunt singurele discipline pe care, ca păzitor al sănătăţii sufleteşti a copilului meu neformat încă, le-aş permite, cu entuziasm! Nu voi ierta niciodată bisericii felul în care se insinuează în sufletele şi minţile noastre, mai mult sau mai puţin fragede, aşa cum nu voi ierta nici discriminarea la care supune femeia, mama tuturor copiiilor noştri. Cine sunt eu ca să pot ierta aşa ceva? Nu sunt tată şi nici nu am vreun plan în acest sens, cel puţin atât timp cât copilul meu ar fi condamnat să se nască şi să traiască in infernul moral numit România de azi. Nu cred că „meseria“ de părinte se învaţă din mers (în afară de detalii „tehnice“) aşa cum – din nefericire – o fac şi au facut-o, cel puţin până acum, cvasi-majoritatea părinţilor din toată lumea asta. Nu avem voie să experimentăm pe pielea copiilor noştri! Dacă nu ştim dinainte cum trebuie să fim ca părinţi, însemnă ca nu suntem pregatiţi să fim. Îmi pare rău… Îi rog din inimă pe toţi cititorii care sunt părinţi să fie îngăduitori, să nu ia personal cuvintele mele, să mă ierte! Eu vorbesc – întotdeauna – doar despre mine, nu judec oameni pe care nu-i cunosc. Obligaţiile mele sunt de a-mi judeca prietenii*, instituţiile statului şi – ultimul, dar nu cel din urmă – pe mine. *conform maximei mele „doar prietenii se judecă“. Notă: mă simt obligat să recunosc că fără drama Iuliei Ionescu, aceste gânduri nu ar fi ajuns la suprafaţă.

Sursa: Adevarul.ro

Marea Britanie: părinţilor prea permisivi li se ia copilul

Lipsa autorităţii părinţilor moderni în raport cu cu propriii copii este o problemă de care a început să se ţină cont în ziua de azi, inclusiv în cadrul proceselor de acordare a custodiei copiilor din Marea Britanie. Cel mai recent caz s-a petrecut săptămâna trecută, când o mamă a pierdut custodia celor doi băieţi, în vârstă de 11, respectiv 14 ani, în favoarea tatălui, pe motiv că s-a dovedit mai degrabă prietena copiilor şi nu un părinte responsabil, urmare a „unui stil de parenting mult prea permisiv“, după cum a punctat judecătorul. Acesta şi-a motivat decizia arătând că mama îşi lăsa băieţii să stea prea mult în compania jocurilor pe calculator şi că le permitea să lipsească de la şcoală, atitudine nocivă pentru orice copil aflat la vârsta la care are nevoie de o anumită disciplină. Judecătorii englezi au început să fie mult mai atenţi la modul în care se achită mamele de îndatoririle părinteşti, fără să mai plece de la premisa că unui copil îi va fi automat mai bine alături de mamă, indiferent de comportamentul acesteia în raport cu copilul. „Mi-aş dori să fiu prietenul copilului meu“, la acest lucru speră cei mai mulţi părinţi, mai ales în societatea modernă, în speranţa că astfel vor reuşi să-i ferească de pericolele vieţii, dar şi că le vor oferi o educaţie mai bună. Problema acestei relaţii amicale dintre părinte şi copil a fost ridicată şi de jurnalista Judith Wood, într-un articol publicat ziele trecute în „The Telegraph“, intitulat „Părinţii permisivi din Suedia au dat naştere unei generaţii de monştri?“, în care se arată îngrijorată de eficienţa reală a sistemului mult prea relaxat de educaţie a copiilor şi avansând, în acelaşi timp, revenirea la modelul tradiţional de educaţie, de care ne îndepărtăm tot mai mult, urmare a stilului de viaţă haotic pe care îl avem, dincolo de alte motive. Viaţa e prea dură pentru foştii „copii-şefi“ Stilul permisiv de a fi părinte creează o generaţie de tineri adulţi fără empatie socială, care, după o copilărie de răsfăţ, sfârşesc prin a fi dezamăgiţi în viaţă, susţine la rândul său şi psihiatrul suedez David Eberhard, tatăl a şase copii. Potrivit acestuia: A-i spune «nu» unui copil nu este acelaşi lucru cu a bate un copil. Părinţii ar trebui să se comporte ca părinţi, şi nu ca cei mai buni prieteni. Ar trebui să îşi pregătească copiii pentru viaţa adultă învaţându-i cum să se comporte, nu tratându-i ca pe prinţi şi prinţese. „Aşa-zişii experţi cred că părinţii trebuie să negocieze mai degrabă decât să pedepsească. Au înţeles greşit conceptul de a fi părinte. Copiii nu sunt atât de fragili precum cred ei, susţine David Eberhard“, autor al cărţii „How Children Took Power”. Psihiatrul spune că acest stil de a-ţi lăsa copilul să fie şeful a eşuat; ca dovezi, el arată catre prăbuşirea disciplinei şcolare şi a calităţii actului educaţional, dar şi spre creşterea îngrijorătoare a tentativelor de sinucidere în rândul adolescenţilor. Problemele acestora continuă în ceea ce Eberhard numeşte o viaţă adultă neîmplinită: „aşteptările lor (ale foştilor «copii-şefi» – n.red) sunt prea mari şi viaţa e prea dură pentru ei. O vedem în  cazurile de anxietate şi de automutilare, care au crescut în mod dramatic“. După cum observă şi psihologul Ionuţ Ghiugan: Pentru a forma un viitor adult independent şi autonom emoţional, părintele trebuie să fie disponibil faţă de nevoile copilului, să le satisfacă cu promptitudine, dar în acelaşi timp trebuie să ştie să stabilească limite şi norme sociale generale şi de conduită.

„Toţi copiii se comportă problematic la un moment dat sau fac lucruri care pot fi periculoase sau nu sunt pe placul părinţilor, atrage atenţia Ghiugan. „Părinţii, plecând de la propria istorie educaţională şi formativă, vor gestiona în mod diferit comportamentele “problematice” ale copiilor şi vor adopta reacţii diferite în funcţie de stilul parental existent. Astfel, în relaţia părinte-copil, putem întâlni un stil disciplinar autoritar (părintele îşi impune prin forţa sistemul de valori şi credinţe, manifestând furie şi iritabilitate), un stil bazat pe cicăleala şi reproşuri (părintele face apel la cicăleală şi dojeneli sau se bazează pe indicaţii date în forma verbală, în maniera restrictivă) sau un stil disciplinar permisiv (părintele ţine cont de nevoile emoţionale ale copilului, dar impune şi un set de norme şi reguli clare)“, explică psihologul. În opinia psihoterapeutului, pedeapsa sau reproşul nu sunt şi nu vor fi metode disciplinare constructive în educaţia şi formarea copilului, dar nici lipsa de implicare şi responsabilizare a copilui sau insuficienta condiţionare în raport cu norme şi reguli. Copilul nu trebuie tratat fără respect şi consideraţie, dar nici privit în relaţie ca un adult deja format, cu un sistem de valori bine definit, punctează acesta. Banii şi cariera îi strică pe părinţi  Pe de altă parte, un studiu recent al Universităţii British Columbia din Canada avansează teoria conform căreia cu cât părinţii sunt mai preocupaţi de câştigurile financiare şi de carieră, cu atât mai mult eşuează în rolul de părinte şi îşi scapă copii din mână. Mai exact, părinţii care se luptă să câştige cât mai bine pentru a le asigura copiilor tot ceea ce este mai bun ajung să perceapă îndatoririle părinteşti ca pe o corvoadă şi să-şi neglijeze copiii, din ce în ce mai mult, oferindu-le substitute materiale (jucării, diverse gadgeturi, haine scumpe) în locul atenţiei de care au nevoie. Studiul mai arată că mamele preocupate de carieră, câştiguri financiare şi statut social sunt mai predispuse decât taţii să piardă din vedere importanţa educaţiei copiilor proprii.

Sursa: Adevarul.ro

Elevii de-a VIII-a au răsuflat uşuraţi după prima simulare

Elevii de clasa a VIII-a au trecut cu bine de prima simulare pentru Evaluarea Naţională, după ce subiectele de ieri de la Română au fost neaşteptat de uşoare. Aşa susţin atât copiii, cât şi profesorii, care se aşteaptă la note mari. Astăzi are loc simularea la Matematică. Elevii care se pregătesc de Evaluarea Naţională, din iunie, au trecut ieri de prima probă de foc din acest an: simularea la Limba şi literatura română, organizată cu subiecte unice la nivel naţional şi cu supraveghere video, o premieră, după ce în ultimii ani a fost organizat separat şi diferit în fiecare judeţ. Notele nu vor fi trecute însă în catalog, a anunţat luni ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, rezultatele urmând a fi discutate la clasă cu elevii, dar şi în şedinţe cu părinţii, pentru a remedia din timp lipsurile identificate. Profesoara de română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală, este de părere că acest tip de examinare unitară, bazat pe subiecte concepute la nivel naţional de aceeaşi comisie care face şi modelul de la evaluarea din vară, ar trebui să se dovedească foarte utilă. „Anul trecut a fost o situaţie uşor confuză, pentru că subiectele de la simularea organizată de Bucureşti nu au fost întocmai precum cele pe care elevii le-au primit la examenul propriu-zis, aşa că este bine-venită această testare organizată la nivel naţional, cu subiecte unice”, a explicat Pop. Baconsky şi Maramureşul, elementele-cheie În ceea ce priveşte subiectele primite ieri de elevii de clasa a VIII-a la Română, rezolvate de profesoara Iulia Pop la Adevărul Live, acestea au respectat modelul publicat de Ministerul Educaţiei, iar cerinţele nu ar fi trebuit să-i pună în dificultate, spune dascălul. De altfel, şi elevii care au intrat în direct prin telefon în emisiune s-au declarat surprinşi de cât de uşoare au fost. La Subiectul I au primit poezia „Zăpada sărută întinderile” de Anatol E. Baconsky, pe baza căreia au trebuit să rezolve cinci cerinţe în care li s-a cerut să scrie un sinonim potrivit pentru sensul din text al unor cuvinte (merg, destul, încremenire), să precizeze diftongii din cuvintele „Doamne”, „dealuri” şi „mereu”, să selecteze un epitet şi o repetiţie din poezie şi să menţioneze două trăsături ale genului liric prezentate în textul dat. De asemenea, au mai avut de prezentat în 30 – 50 de cuvinte semnificaţia primei strofe. Iar compunerea a vizat semnificaţia titlului poeziei lui Baconsky. „Copiii preferă poezie la subiectul I, deoarece figurile de stil sunt mai uşor de găsit şi de interpretat, pe când o caracterizare de personaj dintr-un text literar, cum a fost anul trecut, poate fi mai dificilă. Iar interpretarea titlului nu ar trebui să ridice probleme, elementele se regăseau în strofele poeziei”, a explicat profesoara Iulia Pop. La Subiectul II au avut un text la prima vedere despre Maramureş, urmat de un set de cerinţe de gramatică (morfologie şi sintaxă), iar la ultimul punct au avut de redactat o scurtă naraţiune despre o întâmplare petrecută în timpul unei vizite reale sau imaginare dintr-o zonă turistică. Aici, spune profesoara Pop, „ar trebui să ţinem cont că există şi cătune în care copiii abia îşi permit să meargă la şcoală, darămite în zone turistice”. „Putem spera că şi-au imaginat sau că au citit. Nu toţi au aceleaşi posibilităţi. Cred că alegerea unei teme mai generale, care să nu-i pună în dificultate, era mai potrivită. Să sperăm că s-au descurcat”, a mai spus dascălul.

Sursa: Adevarul.ro

Activitatea de voluntariat va fi considerată experiență profesională

Senatorii au adoptat, luni, o nouă Lege a voluntariatului, potrivit căreia activitatea de voluntariat va fi considerată experiență profesională sau în specialitate dacă aceasta este realizată în domeniului studiilor absolvite. Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, o inițiativă legislativă inițiată de un grup de parlamentari PSD, PNL, PC și UNPR, printre care Elena Federovici, Gabriela Firea, Nicolae Bănicioiu, Eugen Bejinariu, Ana Birchall, Liviu Ciucă, Petre Daea, Alina Gorghiu, Liviu Harbuz, Ovidiu Iane, Rodica Nassar, Cosmin Necula, Nini Săpunaru și Viorel Ștefan. Potrivit proiectului, prin care va fi abrogată Legea voluntariatului adoptată în anul 2001, voluntarii vor putea primi din partea organizației gazdă un certificat de recunoaștere a competențelor dobândite prin voluntariat. Inițiatorii precizează, în expunerea de motive la propunerea legislativă, că, potrivit ultimului Eurobarometru, din 2010, România are aproximativ 4,4 milioane de voluntari, respectiv 20 la sută din populația țării, având una dintre cele mai scăzute medii de implicare în comunitate din Europa. Potrivit aceluiași studiu, media europeană de implicare în activități de voluntariat ajunge la 40 la sută, culminând cu Norvegia, unde 80 la sută din populație se implică în activități de voluntariat. Autorii proiectului precizează că echivalentul contribuției financiare a voluntariatului la PIB atinge, în state precum Austria, Olanda și Suedia, între 3 și 5 la sută din PIB.

Sursa: Curentul.ro

Un copil și-a dat foc ca să le arate părinților ce văzuse la circ

Un copil de 13 ani din comuna Balinț, județul Timiș, și-a dat foc duminică, suferind arsuri de gradele II și III la față, după ce a vrut să le arate părinților săi ce văzuse la un spectacol de circ, părinții fiind amendați de polițiști cu 200 de lei pentru că nu l-au supravegheat pe minor. Primarul comunei Balinț, din județul Timiș, Dănuț Crașovan, a declarat luni că duminică, după ce a participat la un spectacol de circ care a avut loc la căminul cultural din localitate, un copil de 13 ani a vrut să le arate părinților ce văzuse la spectacol.   El a luat în gură motorină, a aprins un știulete de porumb și a suflat înspre foc, suferind astfel arsuri în zona feței. Potrivit primarului, părinții care au privit neputincioși întreaga scenă ce s-a derulat cu repeziciune au sunat imediat la numărul de urgențe 112 și au chemat ambulanța, care l-a transportat pe băiat la spitalul din Lugoj. După ce i-au acordat îngrijiri și l-au ținut o noapte sub supreveghere, medicii au decis că nu este cazul să îl interneze pe copil. Astfel, luni după-amiază, copilul a fost dus acasă de către părinți, care îl vor îngriji la domiciliu. „Copilul are 13 ani, a vrut să facă și el ca la circ, cu scosul flăcării pe gură și acum are arsuri de gradele II și III. Azi   l-au adus acasă. S-a făcut anchetă socială de la primărie și e totul în regulă. În urma anchetei s-a stabilit că a fost doar o joacă de copil”, a declarat primarul din Balinț, Dănuț Crașovan. Poliția a fost sesizată în acest caz chiar de către părinții copilului care au fost amendați pentru nesupravegherea acestuia. „A fost sesizată Poliția chiar de către părinți. Aceștia au fost amendați cu 200 de lei pentru nesupravegherea minorului”, a declarat   Ancuța Morariu, purtătorul de cuvânt al IPJ Timiș.

Sursa: Curentul.ro

Cristiana Anghel, „fomista grevelor“, a declanșat „războiul scaunelor“ din Parlament

Ajunsă acum mare senator, propulsată în Parlamentul României de către conservatorii păstoriți din umbră de turnătorul Dan „Felix“ Voiculescu, fosta învățătoare Cristina Anghel, specializată cândva în greva foamei, se ocupă de absolut orice, numai de soarta învățământului nu. Iar asta tocmai ea, care, pe vremea când era „mercenarul“ Antenei 3, se lăuda de pe micile ecrane că nu-și va găsi liniștea până când nu se vor rezolva veșnicele probleme cu care se confruntă foștii ei colegi. Deocamdată, tot ceea ce a reușit ea, cea rămasă în mintea publicului drept „fomista grevelor“ a fost să-și rezolve problemele financiare, ale ei și ale familiei sale. Dar și să fie protagonista arțăgoasă a unui lung lanț de ciorovăieli penibile. Ultima dintre aceste penibile „activități“ parlamentare, a fost zilele acestea când s-a a declanșat în Parlament un veritabil „război al scaunelor“. Marcată, probabil de vechile episoade de abstinență alimentară, „Fomista grevelor“ pare să se fi pricopsit cu o veritabilă obsesie privitoare la „scaun“. Că doar de: dacă n- ai masă, de unde atâta „scaun“? Acum în plină criză politică, în care țara nu mai pare a fi guvernată de nimeni, senatorul Cristiana Anghel s-a luat la harță cu conducerea Senatului, doar pentru că nu-i convine locul în care este amplasat scaunul său senatorial. Astfel că ea a luat cuvântul rățoindu-se arțăgoasă la Crin Antonescu, președintele Senatului care a cam intrat în dizgrația PC-ului. Concret ea a ridicat o problemă deosebit de „spinoasă“ de care, în mintea ei, depinde soarta țărișoarei: „Am o întrebare: Cine a hotărât unde va sta PC-ul?“. Chiar dacă până și colegii săi parlamentari au izbucnit în râs, ea a continuat imperturbabilă: „Nu râdeți! Eu nu sunt în opoziție. Am în față PDL-ul, am în coaste UDMR-ul, domnilor. Chiar n-am putut fi mutați cu un rând mai încolo? Sau am făcut prostii și m-ați pus la colţ? Râdem. Păi, asta e! Sau vă gândiți că vom ajunge în opoziție curând și ne-ați pregătit deja locul?  Auzind-o, mai că-ți vine în minte Ion Iliescu, cel care să văicărea cândva că țărănistul Corneliu Coposu i-ar fi înfipt, mișelește, sula în coaste. Aflat la conducerea ședinței Crin Antonescu  i-a răspuns doar „Stimată doamnă, la primele două întrebări, cine a pus PC-ul unde l-a pus şi dacă o să fie în Opoziție sau nu, ca persoană fizică v-aș putea răspunde, cu lux de amănunte, ca președinte al Senatului nu-mi permit“. „Perle“ senatoriale Această penibilă ciorovăială pe un subiect care, practic, nu există, este doar ultimă „perlă“ care încoronează activitatea de parlamentar a Cristianei Anghel. Cu un timp în urmă, când tatăl lui Ionuț, băiețelul care a murit sfârtecat de câini, vorbea despre faptul că majoritatea celor mai agresivi maidanezi sunt tot pe străzi, Cristiana Anghel și-a găsit vreme să posteze pe pagina personală de Facebook, una dintre cele mai odioase opinii exprimate în public: „Omul acesta și cei care îl promovează au toți boii acasă?! Nu s-a găsit nimeni să-i facă plângere penală pentru neglijență în privința copilului?! Lui și bunicii?! Este prea mult! Am senzația de vomă când îl vad! (cer iertare!). (…) M-am săturat de această familie! Ar fi cazul ca instituțiile statului să-și facă datoria!“ De fapt, foarte multă lume se întreabă ce caută această distinsă doamnă în Parlamentul României. Să nu se mai întrebe, pentru că răspunsul l-a găsit ea însăși, încă de anul trecut: „Stimate domnule președinte, vă întreb un singur lucru: pentru care motiv sunt în Parlament astăzi? Ca să stau să dorm și să apăs pe un buton doar?“. La care răspunsul oferit de către Cristian Dumitrescu, președintele de ședință, nu a făcut nimic altceva decât să adâncească misterul: „Doamnă, nu am un răspuns pentru care motiv dumneavoastră sunteți în Senatul României.“ Ei bine, ăsta-i exact răspunsul corect. Sau poate că adevăratul răspuns este poanta unui banc de pe timpuri. Întrebare: „de ce poartă activiștii de partid geantă diplomat?“. Răspuns: „Degeaba!“

Sursa: Curentul.ro

Simulari Evaluarea Nationala 2014 Elevii de clasa a VIII-a sustin miercuri simularea la Matematica. Cum se desfasoara testarea si ce capitole nu intra in subiectele de simulare

Simularile Evaluarii Nationale 2014 se desfasoara maine, 19 februarie, cu Matematica – proba scrisa. In jur de 200.000 de elevi de clasa a VIII-a vor fi testati in cadrul simularilor care sunt organizate in premiera la nivel national, cu aceleasi subiecte pentru toate scolile gimnaziale. Simularea la Matematica incepe la ora 9:00, timpul pentru rezolvarea subiectelor este de 2 ore, iar rezultatele vor fi afisate pe 7 martie. Elevii vor fi repartizati in ordine alfabetica, cate 1 elev in banca si vor fi supravegheati de 2 asistenti. In subiectele pe care elevii le vor avea de rezolvat, sunt exceptate, printre altele, capitolul Functii si, din capitolul Calcul algebric – Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operatii cu rapoarte. Simularea probei de Matematica din cadrul examenului de Evaluare Nationala 2014 va incepe la ora 9:00, cand se deschid plicurile sigilate cu subiectul multiplicat. Elevii trebuie sa fie in sala de clasa in intervalul 8:00-8:30, cand sunt distribuiti pe sali conform unei repartizari afisate pe usa fiecarei sali de clasa. Dupa ora 8:30, elevii de clasa a VIII-a care sustin simularea nu mai au dreptul sa paraseasca sala de examen pana la primirea subiectelor, si nu mai devreme de 10:30. Repartizarea elevilor in salile de concurs se face in ordine alfabetica, cate 1 elev in banca. Elevii vor fi supravegheati de 2 asistenti, de alta specialitate decat Matematica. „In cazul abaterilor, elevul poate fi sanctionat prin scaderea notei la purtare”, informeaza Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB). Timpul pentru rezolvarea subiectelor este de 2 ore din momentul primirii subiectelor de catre fiecare elev. Rezultatele obtinute de elevi la simularile nationale nu se contesta. Notele nu se trec in catalog. Corectarea lucrarilor se realizeaza in centre zonale organizate de inspectoratele scolare, constituite din profesori din localitatea in care s-a organizat centrul. Evaluarea lucrarilor scrise se face pe grupe de scoli, astfel incat profesorii de Matematica sa nu evalueze lucrarile propriilor elevi, se mai arata in Regulamentul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB). Fiecare lucrare va fi evaluata de o echipa de 2 evaluatori, iar echipele de evaluatori vor fi stabilite prin tragere la sorti. In cazul inregistrarii unor diferente mai mari de 1 punct intre cei doi evaluatori, ei vor discuta, in prezenta presedintelui de comisie, modul de acordare a punctajelor si vor cadea de acord asupra notei finale. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti precizeaza ca fiecare scoala „va asigura functionarea sistemelor de supraveghere video in salile de concurs”, pentru fiecare zi de simulare. De asemenea, „se va asigura monitorizarea video in sala de multiplicare a subiectelor, sala comisiei (la preluarea si numerotarea lucrarilor, repartizarea lucrarilor catre evaluatori), salile organizate pentru evaluarea lucrarilor scrise”.

Evaluarea Nationala – Calendar Simulari 18 februarie 2014        Simulare – Limba si literatura romana – proba scrisa 19 februarie 2014        Simulare – Matematica – proba scrisa 20 februarie 2014        Simulare – Limba si literatura materna – proba scrisa 7 martie 2014              Afisarea rezultatelor Descarca de aici Calendarul Simularilor scolare 2014 Evaluarea Nationala – Continuturi Simulari pentru elevii clasei a VIII-a Matematica Continuturile pentru simulare si competentele de evaluat asociate acestora sunt cele prevazute in programa pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a. Pentru simulare sunt exceptate urmatoarele teme: • din capitolul Calcul algebric – Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operatii cu rapoarte (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu exponent numar intreg) • capitolul Functii • din capitolul Ecuatii, inecuatii si sisteme de ecuatii: – Rezolvarea in RxR a sistemelor de ecuatii de forma:

• Probleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul sistemelor de ecuatii • din capitolul Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul – calculul unor distante in interiorul corpurilor studiate • din capitolul Corpuri geometrice. Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, patrat sau dreptunghi; piramida triunghiulara regulata, tetraedrul regulat, piramida patrulatera regulata: – desfasurari si – aria laterala, aria totala, volumul Descarca de aici continuturile integrale pentru simularea Evaluarii Nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2013-2014 Scopul acestor testari la nivel national este „familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluari nationale, respectiv a unui examen de bacalaureat national si cu scopul de a optimiza rezultatele obtinute de catre elevii din invatamantul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale”, se arata in Ordinul privind organizarea si desfasurarea simularii evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, in anul scolar 2013-2014. Rezultatele obtinute de elevi sunt analizate la nivelul fiecarei scoli, prin discutii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, sedinte cu parintii, precum si la nivelul consiliului profesoral, in vederea adoptarii unor masuri pentru imbunatatirea performantelor scolare. Fiecare scoala analizeaza rezultatele pe care le obtin elevii sai si elaboreaza un raport pe care il transmite inspectoratului scolar, se arata in Procedura privind organizarea si desfasurarea simularii evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, in anul scolar 2013-2014. Documentul aprobat de secretarul de stat in MEN, Vasilica Stefania Duminica, a fost publicat de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Scolile care obtin rezultate necorespunzatoare la simularile nationale sunt monitorizate si indrumate constant de catre inspectoratul scolar, se arata in document, care nu precizeaza ca inseamna „rezultate necorespunzatoare”. In ceea ce priveste orele sustinute de elevii care nu sunt clasa a VIII-a, documentul MEN precizeaza ca „unitatile de invatamant vor lua toate masurile necesare pentru ca activitatea didactica a claselor neimplicate in simularile nationale sa se desfasoare in mod corespunzator, dupa un program stabilit de Consiliul de Administratie al scolii”. Acesta este primul an in care simularea Evaluarii Nationale se face la nivel national, cu aceleasi subiecte pentru toate scolile. Rezultatele examenului de Evaluare Nationala 2013 au aratat ca 75,89% dintre absolventii de gimnaziu au luat note peste 5, in contextul in care numerosi profesori si parinti au spus ca subiectele au fost foarte usoare in comparatie cu alti ani. Incepand din acest an, in admiterea la liceu – media de la Evaluarea Nationala va avea o pondere de 75% (fata de 50% cat a fost pana acum), iar media generala de absolvire a gimnaziului va fi in proportie de 25%. Decizia a fost luata in urma rezultatelor de la Evaluarea Nationala 2013, care „au relevat diferente notabile intre mediile, mai mari, obtinute de elevi in scoala, pe parcursul gimnaziului, si mediile, mai mici, obtinute de acestia la Evaluarea Nationala”, a explicat Ministerul Educatiei.

Sursa: Hotnews.ro

Cu ce este diferita o scoala privata de una de stat? Liliana Vasile si Marcel Bartic, directori educationali la Little London, discuta online cu cititorii miercuri, de la ora 13:00

Cum se pregatesc intr-o scoala privata elevii pentru evaluarile de final de clasa, care sunt diferentele de predare si invatare intre o scoala de stat si o scoala privata? Cine si cum preda disciplina Religie in scolile private? In ce masura sunt afectate institutiile particulare de invatamant de faptul ca nu primesc finantare de la bugetul de stat, desi Legea Educatiei si Pactul National pe Educatie prevad faptul ca „finantarea urmeaza elevul”, in orice sistem acreditat ar fi. Despre aceste subiecte vor discuta online cu cititorii HotNews.ro, miercuri, de la ora 13:00, Liliana Vasile, director educational pentru ciclul primar la scoala privata Little London si Marcel Bartic, director educational pentru ciclul gimnazial la Little London.

Sursa: Hotnews.ro

Inspectorul Scolar de Religie pe Bucuresti: In Romania nu se preda invatamant religios confesional, si ca atare biserica nu poate sa isi plateasca propriii profesori

Parintii care doresc ora de Religie la inceputul sau la finalul zilei de scoala „au doar un motiv de discutie”, este de parere Gheorghe Dogaru, inspector de religie la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. „In primul rand, in Romania nu se preda invatamant religios confesional, si ca atare niciuna dintre bisericile care dezvolta invatamant de stat in Romania nu poate in momentul acesta sa isi plateasca propriii profesori”, a declarat inspectorul scolar pe Religie la RFI, in emisiunea moderata de Magda Prelipceanu care a avut ca tema campania HotNews.ro – „Puneti ora de Religie la inceputul sau la sfarsitul programului scolar!”. • Amintim ca HotNews.ro a initiat vineri campania Puneti ora de Religie la inceputul sau la sfarsitul programului scolar! • Acest demers vine ca urmare a experientelor relatate de numerosi parinti care doresc sa isi retraga copiii de la Religie, insa nu pot pentru ca ora este plasata la mijlocul orarului, iar scoala nu-i ofera elevului alternative. • In Constitutia Romaniei se arata, la articolul 32 – aliniatul 7 ca „Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege”. Gheorghe Dogaru, inspector de religie la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, a declarat in cadrul matinalului de la RFI ca orele de Religie nu pot fi puse mereu primele sau ultimele in orar, chiar daca elevii au doar o ora de Religie pe saptamana, pentru ca numarul profesorilor pentru aceasta disciplina nu ar fi de ajuns. In ce priveste propunerea HotNews.ro ca Biserica sa fie care sa isi plateasca profesorii de Religie, inspectorul a afirmat: „In primul rand, in Romania nu se preda invatamant religios confesional, si ca atare niciuna dintre Bisericile care dezvolta invatamant de stat in Romania nu poate in momentul acesta sa isi plateasca propriii profesori, pentru ca in Romania nu se preda religie confesionala”. Biserica a fost „varful de lance al societatii romanesti in anii ’90”, cand s-a cerut introducerea religiei in scoli, insa nu se poate spune ca biserica „a insistat”, sustine oficialul. Potrivit acestuia, „Biserica a raspuns doleantelor intregului popor roman de a se introduce religia ca o reparatie morala a scoaterii religiei din scoala in perioada comunista”. „E adevarat, Biserica Ortodoxa, alaturi de toate celelalte 17 culte recunoscute in anii ’90 de statul roman, a facut aceasta campanie in Parlamentul Romaniei. A fost mai puternica vocea Bisericii Ortodoxe Romane pentru ca, din punct de vedere statistic, credinciosii ortodocsi ocupa locul I in panoplia credinciosilor din tara”, este de parere Gheorghe Dogaru. In plus, inspectorul scolar sustine ca „Biserica nu poate sa trimita dascali in scoli pentru ca actul de predare-invatare-evaluare apartine strict Ministerului Educatiei si se supune unor legi scrise”. Intrebat ce pregatire au profesorii de religie, acesta a afirmat ca „cei care predau religia, indiferent de cult, au invatamant superior – Facultate de Teologie a cultului respectiv – facultate care este finantata de asemenea din bugetul de stat, fiind invatamant care se supune legilor invatamantului. Exista si cursuri de pedagogie si din cate stiu exista didactica, au sectie de didactica in cadrul facultatilor de teologie si in afara de aceasta toti profesorii de religie, ca sa poata preda pe un anumit nivel (primar, gimnazial sau liceal) au nevoie de modulul psiho-pedagogic obligatoriu. Acesta se face in facultate, dar se face si separat in Institutul de Stiinte ale Educatiei”. Gheorghe Dogaru este de parere ca „este imposibil” ca religia sa fie ultima sau prima in orarul scolar. „Sunt inspector la Bucuresti din 1997 si am incercat lucrul acesta in cateva scoli, ani la randul, cu buna-vointa comisiei care organizeaza orarul si cu buna-vointa directorilor si cu intelegerea parintilor. Deci toti factorii au fost implicati. Practic, nu se poate include o ora de religie la inceputul sau la sfarsitul programului tocmai din cauza numarului de ore pe saptamana. Chiar daca religia are o ora pe saptamana, sunt si alte discipline care au o ora pe saptamana. Faptul ca se preda de la clasa pregatitoare pana la clasa a XII-a, numarul de clase si numarul de sali din scoala nu pot permite ca ora de religie sa fie prima sau ultima”. In plus, „plasarea orei de religie ca prima sau ultima ora nu este neaparat lucrul cel mai bun” si „din punct de vedere al curbei de efort pe care un elev il depune in cadrul unei zile petrecute la scoala”, afirma acesta. „S-a demonstrat ca ora de religie, prin continuturile pe care le preda, este facila, este o ora de cultura generala si nu este o ora pur confesionala”, a declarat Gheorghe Dogaru, care a precizat ulterior ca religia se bazeaza pe cunostinte acumulate anterior „si de aceea ora de religie poate fi plasata in orice moment al orarului elevului in ziua respectiva. Cei care doresc prima sau ultima au doar un motiv de discutie”. Toma Patrascu, ASUR: Cum se poate afirma ca nu e vorba de un invatamant confesional atunci cand programele pentru predarea religiei sunt elaborate direct de catre culte De cealalta parte, Toma Patrascu, vicepresedintele Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR), a declarat pentru HotNews.ro ca „tocmai caracterul confesional al orelor de religie a fost pus sub semnul intrebarii in ultimele doua decenii, semnalandu-se faptul ca elevilor li se preda strict viziunea religoasa a unui singur cult, in majoritatea cazurilor fiind vorba de religia crestin ortodoxa”. „Afirmatiile inspectorului scolar de religie pe Bucuresti dovedesc fie o necunoastere flagranta a prevederilor Legii Educatiei Nationale, fie rea-credinta”, sustine Patrascu. „Cum se poate afirma ca nu e vorba despre un invatamant confesional atunci cand programele pentru predarea religiei sunt elaborate direct de catre culte, iar profesorii de religie au o dubla subordonare, neputand fi angajati fara ‘binecuvantarea’ cultului de care apartin?”, este de parere vicepresedintele ASUR.  Acesta a precizat ca „pozitia de profesor de religie este conditionata de existenta unei asa-numite binecuvantari din partea cultului, retragerea binecuvantarii implicand automat desfacerea contractului de munca dintre Minister si fostul profesor. Cu alte cuvinte, profesorul de religie, desi este angajat de Ministerul Educatiei Nationale, desi este platit din fondurile Ministerului Educatiei Nationale, este complet la cheremul cultului religios de care apartine”.

N.Red: Fotografia apartine publicatiei Bistriteanul.ro, care precizeaza ca pentru a putea participa la concursul de titularizare/suplinire, profesorii de religie au nevoie de avizul cultului-binecuvantarea arhiereasca. In 2012, candidatii din Bistrita-Nasaud au primit avizul cultului, binecuvantarea arhiereasca din partea IPS Andrei Andreicut, Mitropolitul Clujului, Salajului si Maramuresului, la Inspectoratul scolar Judetean Bistrita-Nasaud, potrivit sursei citate.

Sursa: Hotnews.ro

Duhovnicul Iuliei, părintele Visarion: „Acum sunt mai atent la propriii copii“

Părintele Visarion Alexa, duhovnicul Iuliei Ionescu, a mărturisit că experienţa adolescentei fugite la mănăstire l-a făcut să fie mai preocupat de copiii săi şi de tentaţia Internetului asupra lor. Părintele Visarion Alexa, duhovnicul Iuliei Ionescu, a acceptat să intervină luni în emisiunea televizată a confratelui său Eugen Tănăsescu, „Chestiunea nopţii“, difuzată la TV Neptun. Preotul Visarion, paroh al Bisericii Pogorârea Sfântului Duh din cartierul bucureştean Militari, s-a arătat profund marcat  de cele întâmplate cu fiica sa spirituală, în vârstă de 15 ani. Iulia a plecat miercuri de acasă, hotărâtă să se retragă la mănăstire. Ea şi-a manifestat această intenţie pentru prima dată acum 3 ani, iar în ianuarie fata i-a trimis un mail duhovnicului în care îi scria că n-a renunţat la această idee. Din fericire, după patru zile de pelerinaj la mănăstiri din nordul Moldovei, Iulia a fost găsită teafără şi s-a întors acasă sâmbătă. În aceste zile, familia o ţine departe de lume. Fata nu s-a întâlnit deocamdată nici cu duhovnicul său. „Un mesaj pentru toţi adolescenţii“ Preotul Visarion spune că principala grijă a celor apropiaţi Iuliei trebuie să fie acum protejarea adolescentei. „Iulia a scăpat teafără din toată această peripeţie, dar a devenit prizoniera presei. Să nu condamnăm acest copil să rămână în casă. Ea trebuie să se întoarcă la şcoală, în comunitate, în parohie, aşa cum făcea înainte. Nu ne-am întâlnit până acum. Dac-aş fi în faţa ei, i-aş transmite că mă bucur enorm că s-a întors în sânul familiei. Nu era un copil care să rămână în mănăstire. Nu cred că era potrivită la vârsta aceasta şi la intensitatea trăirii spirituale să rămână în mănăstire. Ea trebuie să rămână în sânul familiei. Acesta să fie un mesaj pentru toţi adolescenţii cărora le trăsneşte aşa, peste noapte, să plece de-acasă. Dacă acest traseu a fost ocrotit de Dumnezeu şi nu s-a întâmplat nimic rău, există faţete mai rele ale aceluiaşi demers“, avertizează părintele Visarion. „E nevoie de multă delicateţe“ Preotul consideră greşită  atitudinea opiniei publice. „Toată lumea s-a scandalizat fiindcă ea s-a spovedit. Dar nimeni nu se scandalizează că s-a intrat în spaţiul ei intim. Direcţia pentru Protecţia Copilului chiar ar trebui să se sesizeze, să interzică cel puţin apariţia imaginilor cu ea. Istoria ei s-a încheiat. Acum este treaba Poliţiei, a familiei să pună în grijă viaţa Iuliei. Acest copil nu trebuie expus foarte mult opiniei publice. Îi va fi greu să se întoarcă la şcoală, în comunitate, la Biserică. Trebuie foarte-foarte multă delicateţe. Cât de neprofesional a fost comentat de toată lumea…“, spune duhovnicul. „Pe net a învăţat eronat Apocalipsa” Pe pielea sa, preotul a constatat că există o fractură între adulţi şi copiii Internetului. „Trebuie să facem eforturi foarte mari ca să ajungem la inima copiilor noştri. Nu pot să spun decât că suntem foarte departe. Din păcate, eu însumi i-am surprins pe copiii mei descurcându-se admirabil cu tabletele şi telefoanele la vârsta de 3, 5, 6 ani. Sunt surprins că totuşi aceşti copii pot avea acces atât de uşor la net, la tot felul de informaţii care le populează psihicul mult mai mult decât putem noi. Mă rog la Dumnezeu… Cazul ăsta mi-a dat un imbold din nou să fiu mai atent cu copiii mei. Ca nu cumva, odată ajunşi în spaţiul virtual, acesta să aibă o influenţă nefastă asupra lor, care să-i arunce într-o lume pe care să n-o mai înţeleagă. Atenţie foarte mare! Copiii nu cresc doar în faţa televizorului, doar cu internetul, doar cu tableta.  Este un dezastru.  Toată experienţa acestui copil se datorează, cred eu, netului. Acolo a învăţat în mod eronat Apocalipsa, plecarea de acasă şi călugăria, toate în mod eronat“. „Nu mi-aş lăsa copilul singur într-o mănăstire, la 10-12 ani“ Părintele Visarion Alexa a dorit să facă o precizare: „Iulia mi-a dat câteva mesaje, nu sute, s-a înţeles greşit. Iar mesajele acestea au pornit cu acordul şi încurajarea mamei. Mama ştia, discutam permanent legat de dorinţa Iuliei de a pleca la mănăstire. Dacă un tânăr de 14-15 ani poate pleca de-acasă, atunci deschidem o poartă care poate fi periculoasă. Eu nu îndemn pe nimeni să facă asta. Sunt lucruri mult mai bune şi mai importante de făcut la vârsta asta. Personal, eu nu mi-aş lăsa copilul singur într-o mănăstire la 10-12 ani. Chiar există un canon care interzice intrarea copiilor în mănăstire. În pustiul Saharei din secolul IV, prezenţa copiilor era absolut interzisă printre monahi. Locul unui copil este acasă, alături de părinţii lui. Şi într-o parohie, alături de duhovnic. Dupa ce împlineşte vârsta de 18 ani, poate fi stăpân pe decizii“. Grădiniţă pentru 150 de copii, în curtea parohiei La parohia din cartierul Militari se va construi o grădiniţă, în care copiii vor fi înscrişi la cererea părinţilor. „În curtea bisericii noastre se ridică o grădiniţă pentru 150 de copii din parohie. Va fi cu psiholog, cabinet medical, dupa toate normele Ministerului Educaţiei. Aş vrea sa vedeţi o zi de duminică, în care vin părinţii la slujbă împreună cu copiii, copii care au fost botezaţi la noi, sunt obişnuiţi cu fumul de tămâie şi prescură. Unii vor zice ca sunt îndoctrinaţi, dar nu este aşa“, arată părintele. Preotul Visarion Alexa colaborează  cu Florin Tudose, care conduce secţia de Psihitrie de la Spitalul Universitar Bucureşti. Preotul a îndrumat către medicul pishiatru peste 20 de enoriaşi care au avut nevoie de sfatul specialistului. „Psihologii, psihiatrii, preoţii nu trebuie să îşi anuleze munca unii altora. Munca noastră nu e antagonică. Am învăţat un lucru din cazul Iuliei: sunt unele situaţii în care orice ai face, oricât te-ai strădui, ni se demonstrează limitele umane. Omul este un microcosmos“, a mai spus duhovnicul. Iulia n-a fost nici ieri la liceu După ce dispariţia Iuliei Ionescu a devenit principalul subiect din România, părinţii fetei, duhovnicul acesteia şi colegii de liceu nu mai vor să discute pe marginea acestui subiect. Pe de altă parte, reprezentanţii Poliţiei Române spun că au reuşit să reconstituie întregul film al dispariţiei. Iulia Ionescu nu a venit nici ieri la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală, acolo unde învaţă, deşi în orar erau trecute mai multe cursuri. Colegii fetei au refuzat să stea de vorbă cu reporterii ”Adevărul”, iar conducerea şcolii spune că nu mai vrea să facă declaraţii pe marginea acestui subiect. „Vrem să fim lăsaţi să ne facem treaba, să fim profesori. Din punctul meu de vedere, copilul ăsta nu o sa vină la şcoală până nu încetează această situaţie“, a spus Elena Croncan, directoarea Colegiului „Sfântul Sava“, făcând referire la faptul că mai multe echipe de jurnalişti aşteaptă veşti despre Iulia chiar în faţa instituţiei de învăţământ. De asemenea, la apartamentul din Sectorul 6 al Capitalei, acolo unde Iulia locuieşte alături de mama ei, nu părea să fie nimeni acasă, în timp ce vecinii spun că fata ar putea să fie la una dintre mătuşile ei. „Iulia este sănătoasă“ Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat că Iulia Ionescu a fost audiată din nou luni. „Avem un film complet a ceea ce s-a întâmplat. Le-am cerut colegilor de la Poliţie să finalizeze ancheta până la sfârşitul săptămânii“, a precizat Tobă. În ceea ce-i priveşte pe părinţii fetei, aceştia nu mai doreasc, se pare, să discute despre problemele pe care le are adolescenta. „Iulia este la fel de deşteaptă, frumoasă şi, mai ales, sănătoasă. Este alături de noi şi avem nevoie de linişte. Trebuie să avem toţi puţintică răbdare“, a spus, pentru “Adevărul”, Daniel Ionescu.

„Expunerea în presă îi poate distruge sufletul“ Duhovnicul Iuliei Ionescu, preotul Visarion Alexa, a precizat ieri că nu mai vrea să discute pe marginea acestui subiect. Preotul spune că este recunoscător presei că a contribuit foarte mult la găsirea fetei, dar spune că această „mediatizare excesivă“ i-ar putea aduce o mulţime de dezavantaje Iuliei.

„Expunerea unui copil în presă îi poate distruge sufletul. Nu mai are nicio şansă să se întoarcă la şcoală, în comunitate“, crede Visarion Alexa. Evaluare psihologică Protecţia Copilului Sector 6 s-a autosesizat în cazul Iuliei Ionescu, iar reprezentanţii instituţiei au anunţat că realizează o evaluare psihologică a fetei, dar şi a familiei acesteia, ajutându-i să depăşească situaţia cu care se confruntă.

De asemenea, cei de la Protecţia Copilului au precizat că mediatizarea excesivă a situaţiei familiale sau prezentarea anumitor aspecte din viaţa privată a Iuliei o pot traumatiza, afectându-i dezvoltarea psihosocială.

Sursa: Adevarul.ro

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Ce i-a “încuiat” pe elevi la proba de Limba Română

Elevii de clasa a VIII-a au susținut astăzi simularea probei de Limba Română a examenului de Evaluare Națională. În Capitală, peste 13.000 de elevi au dat această testestare, iar părerea generală a fost că, de pe o scară de la 1 la 10, subiectele sunt de nota 7 ca dificultate. Deși au existat voci care au spus că mulți dintre elevi nu vor lua în serios simulările, pentru că notele nu se trec în catalog, copiii au dovedit contrariul. La Școala Nr.186 din Capitală, spre exemplu, elevii nu au ieșit din examen până la expirarea celor două ore destinate rezolvării subiectelor. “Puteam să scriem și de nota unu, așa, în joacă, dar nu mai știam după aia unde mai avem de făcut îmbunătățiri, ne furam singuri căciula. Sper să iau notă mare”, explică Octavian, un băiat înalt cu zulufi castanii. Băiatul și colegii săi sunt de acord că cea mai mare provocare l-a reprezentat punctul B. al subiectului întâi, în care li se cerea să redacteze o compunere în care să-și exprime opinia despre semnificația titlului poeziei “Zăpada sărută întinderile”, de Alexandru Baconsky.

Sursa: Evz.ro

Scoala Europeană continuă şi în acest an. Află termenul limită pentru înscrieri

Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, continuă şi în anul şcolar 2013-2014 competiţia pentru obţinerea certificatului ”Şcoală Europeană”. Aflată la cea de a XI-a ediţie, Competiţia Şcoală Europeană este o iniţiativă a Ministerului Educaţiei Naţionale care se bucură de recunoaştere din partea instituţiilor europene. Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul MEN, la cele zece ediţii ale competiţiei (2004-2013) au participat 1.445 unităţi de învăţământ, dintre acestea 311 au primit certificatul şi trofeul ‘Şcoala Europeană’. Competiţia se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Odată obţinut, certificatul ‘Şcoală Europeană’ este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obţinut.

Competiţia constă în evaluarea calităţii şi coerenţei managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, precum şi a impactului pe care activităţile derulate în cadrul proiectelor europene l-au avut asupra culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Termenul limită pentru trimiterea candidaturilor este 18 martie 2014 (data poştei), iar între 24—28 martie 2014 se va face evaluarea candidaturilor, iar în luna mai se vor acorda certificatele. Dosarul de candidatură va conţine: formularul de candidatură şi avizul ISJ/ISMB de participare la Competiţia Naţională ‘Şcoală Europeană, disponibile pe site-ul MEN, un portofoliu ilustrativ, copii ale Proiectului de dezvoltare instituţională şi Planurilor manageriale anuale 2011-2012, 2012-2013 .i 2013-2014.

Sursa: Evz.ro

Direcţia Protecţia Copilului Sector 6 face evaluarea psihosocială a Iuliei Ionescu şi a familiei

Direcţia Protecţia Copilului Sector 6 s-a autosesizat în cazul elevei Iulia Ionescu şi face evaluarea psihosocială a acesteia şi a familiei, oferindu-le servicii de consiliere şi suport, informează Primăria Sectorului 6. „Direcţia Protecţia Copilului Sector 6 s-a autosesizat în cazul Iuliei Ionescu şi realizează evaluarea psihosocială a copilului şi familiei, oferindu-li-se servicii de consiliere şi suport, în vederea depăşirii situaţiei dificile”, precizează, într-un comunicat de presă de marţi, reprezentanţii administraţiei publice de sector. Sursele citate au mai precizat că roagă reprezentanţii mass media „să manifeste prudenţă şi profesionalism în prezentarea situaţiei copilului, ţinând cont de prevederile legale în domeniul protecţiei drepturilor copilului”. „Subliniem faptul că mediatizarea excesivă a situaţiei familiale, prezentarea de aspecte din viaţa privată a copilului, poate avea efecte negative asupra acestuia, traumatizate, care pot afecta dezvoltarea psihosocială a copilului”, se mai arată în comunicat. Ofiţerii Serviciului de Investigaţii Criminale din Poliţia Sectorului 5 au deschis, marţi, un dosar penal pentru lipsire de libertate în cazul Iuliei Ionescu, urmărirea penală fiind începută in rem. „S-a deschis dosar penal, iar cercetările sunt făcute de către poliţiştii de la Sectorul 5. S-a început urmărirea penală in rem. După modificările legislative în materie penală, în majoritatea cauzelor se începe urmărirea penală faţă de faptă, ceea ce se întâmplă şi în acest dosar”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Parchetului Judecătoriei Sectorului 5. Obiectul dosarului îl constituie lipsirea de libertate. Potrivit articolului 205 din noul Cod penal, lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la şapte ani. De asemenea, în acelaşi articol se menţionează, la alineatul 3 litera b), că se consideră lipsire de libertate dacă fapta este săvârşită asupra unui minor. Şeful IGPR, Petre Tobă, a declarat marţi că poliţiştii au o imagine completă cu tot ce s-a întâmplat în cazul Iuliei Ionescu, de la momentul la care a fost dată dispărută şi până când a fost găsită, precizând că a cerut Poliţiei Capitalei să finalizeze ancheta până la sfârşitul săptămânii. „În acest moment, avem o imagine completă faţă de tot ceea ce s-a întâmplat în cazul elevei dispărute de pe raza municipiului Bucureşti”, a spus Petre Tobă. Şeful Poliţiei Române a precizat că Iulia Ionescu a fost audiată imediat ce a ajuns în Bucureşti, iar în cursul zilei de luni a fost din nou audiată. În ceea ce priveşte eventuala tragere la răspundere penală a călugărilor de la mânăstirile din Moldova, unde Iulia Ionescu ar fi fost cazată, Tobă a spus: „Deocamdată este prematur să ne exprimăm, în condiţiile în care aceştia urmează să fie reaudiaţi de poliţişti”. Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, care a fost dată dispărută în 12 februarie, a fost găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava şi care mergea spre Bucureşti. Ea a fost adusă la Bucureşti de poliţişti şi predată familiei, după ce a fost audiată. Iulia Ionescu a arătat, în declaraţia pe care a dat-o în scris, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că ar fi stat la mănăstirile Agapia şi Văratec, din judeţul Neamţ, au spus surse apropiate anchetei. Fata a dispărut după ce s-a despărţit de mama ei, la gura de metrou Eroilor, miercuri în jurul orei 12.00, iar în seara aceleiaşi zile a mers la un magazin de pe Bulevardul Kogălniceanu unde şi-a vândut telefonul mobil şi lănţişorul de aur, au precizat sursele citate. Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat, sâmbătă seara, într-o conferinţă de presă, că fata nu a fost victima vreunei infracţiuni cât a fost dispărută şi a colaborat de la bun început cu poliţiştii care au identificat-o în tren. Petre Tobă a spus că în acest caz Poliţia Română a beneficiat inclusiv de sprijinul SRI. Cornel Grigoriciuc, şeful trenului în care a fost găsită Iulia Ionescu, a fost audiat, duminică, la Suceava, de un ofiţer de poliţie din Suceava, la solicitarea anchetatorilor bucureşteni care se ocupă de acest caz, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliţia Suceava. Grigoriciuc a declarat că adolescenta, îmbrăcată în straie călugăreşti, a fost însoţită în gara Suceava de un bărbat, şi el îmbrăcat în haine monahale. Acesta a spus că fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren şi a rămas în haine civile – pantaloni şi o jachetă neagră. Şeful de tren a spus că, în momentul în care a ajuns la fată cu controlul biletelor, a stat de vorbă cu ea după ce a recunoscut-o că ar fi adolescenta dispărută, moment în care fata a devenit agitată şi şi-a sunat mama, spunându-i că se întoarce acasă, la Bucureşti. Acesta a mai spus că a anunţat Poliţia la 112 după ce a recunoscut-o pe fată, însă adolescenta a fost preluată imediat de o patrulă a Poliţiei Transporturi, aflată în trenul respectiv. Fata avea bilet pe ruta Suceava – Bucureşti, care i-a fost cumpărat de către călugăr la casa de bilete din gara Suceava, a declarat Florin Catană, şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Suceava. Anchetatorii i-au audiat, în noaptea de duminică spre luni, pe călugării de la mănăstirea Sihăstria Rarău, aceştia recunoscând că Iulia Ionescu a stat o noapte la ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va analiza cazul de la mănăstirea Sihăstria Rarău, care a găzduit-o pe Iulia Ionescu, de vineri seară până sâmbătă, când fata a acceptat să meargă acasă, refuzând însă să fie preluată de organele abilitate. Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor prezintă declaraţia de luni a stareţului mănăstirii Sihăstria Rarău (judeţul Suceava), părintele Haralambie, referitor la găzduirea Iuliei Ionescu, dispărută de miercuri din Bucureşti. Astfel, potrivit stareţului, vineri, în jurul orelor 18.00, Iulia a fost găsită în calitate de pelerin la jumătatea drumului de opt kilometri dintre Câmpulung şi mănăstirea Sihăstria Rarău, de maşina stăreţiei, care a luat-o până la mănăstire. Acolo a dorit să vorbească cu duhovnicul mănăstirii, părintele Ioan. În momentul în care a fost identificată, prima intenţie a conducerii mănăstirii a fost de a anunţa organismele abilitate ale Statului, dar tânăra a refuzat categoric acest lucru, devenind agitată, a precizat sursa citată. „În faţa refuzului categoric al tinerei adolescente, aflată într-o stare de agitaţie, stareţul şi duhovnicul mănăstirii au hotărât să o găzduiască peste noapte, având în vedere orele târzii şi urmând ca a doua zi să o conducă la primul tren direct spre Bucureşti din municipiul Suceava în jurul orelor prânzului (12.00 – 14.00). În faţa acestei decizii, adolescenta s-a mai liniştit, a spus că îi pare rău că a făcut acest gest şi a acceptat ca a doua zi să se întoarcă acasă, menţionând permanent că nu doreşte să fie preluată de poliţie”, a mai spus Arhiepiscopia Sucevei, citând declaraţia stareţului. Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău menţionează că adolescenta a fost permanent îmbrăcată în haine de culoare gri, purtând şi o eşarfă colorată. Călugărul de la Sihăstria Rarău care a condus-o pe Iulia la tren s-a întâlnit pe peronul gării Suceava cu o călugăriţă de la o mănăstire din judeţ, cu care a intrat într-un dialog pentru câteva minute, astfel că s-a creat o confuzie crezându-se că fata era îmbrăcată în haine monahale. Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău a mai precizat că eleva din Bucureşti a ajuns la mănăstire după verificările Poliţiei Judeţului Suceava şi ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi a ales să informeze Poliţia după plecarea fetei, ţinând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate şi de promisiunea ei fermă că doreşte să se întoarcă la familie în Bucureşti. „Stareţul şi duhovnicul mănăstirii Sihăstria Rarău îndeamnă familia, şcoala, comunitatea parohială din Bucureşti să-i acorde atenţia cuvenită şi să o sprijine pe adolescenta Iulia Ionescu pentru depăşirea acestui moment dificil din viaţa sa”, se mai spune în comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Conform unor surse, tânăra şi-ar fi sunat mama în cursul zilei de sâmbătă, plângând, şi a rugat-o s-o ierte. Iulia Ionescu i-ar mai fi spus mamei că se întoarce acasă din pelerinaj. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, declara, sâmbătă seara, pentru MEDIAFAX că, în urma verificărilor făcute după găsirea Iuliei Ionescu, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a infirmat că fata ar fi fost la vreo mănăstire din judeţul Suceava. Potrivit lui Stoica, poliţiştii din Suceava au verificat toate mănăstirile şi chiar biserici din judeţ şi nu au găsit-o pe adolescentă la niciuna dintre ele. Duhovnicul Iuliei Ionescu, Visarion Alexa, a declarat pentru MEDIAFAX că a discutat cu mama şi cu bunica ei în legătură cu dorinţa fetei de a pleca la mănăstire şi au reuşit împreună să o oprească, în urmă cu doi – trei ani, iar tânăra nu i-a indicat vreodată mănăstirea unde ar vrea să stea.

Sursa: Gandul.info

Şapte din zece părinţi vor să-şi înscrie copilul la un program „Şcoală după şcoală”. STUDIU

Şapte din zece părinţi români şi-ar dori să îşi înscrie copilul într-un program tip „Şcoală după şcoală” contra unei contribuţii, arată ultimul studiu privind programul de după cursuri al elevilor. Cu toate că este prevăzut în legea educaţiei nr.1/2011, programul „Şcoală după şcoală” există în puţine şcoli din România, arată raportul privind nevoia unui asemenea serviciu lansat marţi de Fundaţia World Vision România. Raportul relevă  că 52,2% dintre părinţii elevilor din mediul urban sunt dispuşi să plătească pentru un astfel de serviciu. Cercetarea arată că în prezent şcolile care au astfel de programe acoperă numai 41,5% din cererea existentă. Cercetarea arată că 5,6 % dintre părinţi intervievaţi  au afirmat ca au accesat  pentru copii servicii private de tip „Şcoală după Şcoală”.  Întrebaţi  despre motivele pentru care copiii lor nu beneficiază de un program de tip „Şcoală după şcoală”, 37% din părinţi spun  că primul motiv este lipsa unui astfel de serviciu în comunitatea lor. Un alt motiv pentru care  15,2% din părinţi nu-şi duc copiii la un astfel de program este că bunicii le supraveghează copiii. De asemenea, 11,7% dintre părinţi consideră un program „Şcoală după şcoală” este prea scump. Studiul arată că  81,1% din serviciile „Şcoală după şcoală” actuale funcţionează în regim de serviciu plătit. Părinţii din mediul urban ar da mai mulţi pentru programul de după şcoală Cercetarea arată că  72,8 % dintre părinţii dispuşi să plătească pentru programul „Şcoală după Şcoală”, 37,9% ar aloca sub 100 lei lunar/ copil pentru un asemenea serviciu, iar  25,9 % ar aloca între 100 -200 lei lunar/ copil. Părinţii din mediul rural declară că nu pot aloca nici un ban pentru chiar dacă acesta ar costa mai puţin de 100 lei/lună/copil. într-o proporţie mai mare decât cei din mediul urban. Cercetarea arată că 52,2% dintre părinţii din mediul urban şi 18,3% din mediul rural sunt dispuşi să plătească mai mult de 100 de lei pe lună pentru copil. „Programul Şcoală după Şcoală poate să răspundă unor probleme majore de pe agenda publică a ultimilor ani: absenteismul scolar, părăsirea timpurie a şcolii, procentele tot mai mici de promovabilitate la examenele naţionale”, a spus Daniela Buzducea, Dorector de Advocacy World Vision Romania. Costurile programului „Şcoală după Şcoală” pot fi suportate de către primărie Programul „Şcoală după Şcoală” este  prevăzut în legea Educaţiei şi se poate organiza în aceeaşi instituţie în care învaţă elevul, în măsura în care există spaţii. Un astfel de program poate fi organizat de către şcolile care au spaţiu, de consorţii şcolare, de cluburi şcolare, de organizaţii neguvernamentale de profil sau chiar de biserică. Costurile unui astfel de program pot fi suportate de primărie, din fonduri europene, din donaţii, sponsorizări, de către părinţi, organizaţii neguvernamentale sau de către biserică.

Sursa: Gandul.info

SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Ce cerinţe pot primi miercuri elevii la simularea probei de MATEMATICĂ

SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Simularea la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 continuă miercuri cu proba de MATEMATICA. Elevii de clasa a VIII-a vor primi de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe. SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Toţi elevii de clasa a VIII-a vor susţine miercuri simularea la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014, proba de MATEMATICĂ. Examenul are loc între orele 9 şi 11, în săli cu camere video. Elevii vor primi trei subiecte care să le evalueze cunoştinţele dobândite în timpul ginmaziului. Modele de subiecte puse pe EDU.RO arată că unul dintre subiecte va fi din geometrie. În 2013, elevii care au susţinut EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 la MATEMATICĂ au primit trei subiecte cu mai multe cerinţe. La primul subiect, elevii au avut de aflat, printre altele, rezultatul operaţiei 4×4+10, cât este numărul „a” dacă a/6=5/2, precum şi perimetrul unui pătrat şi volumul unui cub cu laturi date. La acelaşi subiect, li s-a cerut să interpreteze datele dintr-un tabel cu notele unui examen. Subiectul II avut ca primă cerinţă desenarea unei piramide triunghiulare regulate, după care elevii au trebuit să rezolve o problemă de aritmetică: „Ana şi Bogdan au împreună şapte mere, Ana şi Călin au împreună opt mere. Câte mere are Ana, ştiind că toţi trei au împreună 12 mere?”. Tot la subiectul II, una dintre cerinţe a fost legată de funcţia f(x)= x + 2, la care s-a cerut să se calculeze f(0) + f(-2) şi să se reprezinte grafic funcţia. De asemenea, elevii au avut de demonstrat, pentru o expresie matematică E(x) dată, că E(x)=1 pentru orice număr real în afară de -2 şi 2. Subiectul III a fost alcătuit din două probleme de geometrie, prima având în ipoteză un dreptunghi cu latura şi diagonala date, iar a doua, un paralelipiped dreptunghic. SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Miercuri, 19 februarie, are loc proba scrisă la matematică, iar joi,  20 februarie, la limba şi literatura maternă. Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie, dar notele nu se vor pune în catalog. Luni, elevii au avut simulare la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 la proba de limba română. Oficialii de la Ministerul Educaţiei au spus că proba simulare la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 s-a desfăşurat normal. Cea mai mare prezenţă a fost în sectorul 3, unde 98,48 la sută dintre elevii din clasele a VIII-a au fost prezenţi la test. În celelalte sectoare prezenţa a înregistrată a fost următoarea: sectorul 6 – 97,68%, sectorul 4 – 96,26%, sectorul 5 – 94,95%, sectorul 1 – 92,32 % şi sectorul 2 – 94,03 %. Examenul propriu-zis de EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 începe pe 23 iunie. Rezultatele la examen de la finalul clasei a VIII-a contează pentru admiterea la liceu. Faţă de 2013, anul acesta, pentru admiterea la liceu, notele la examenele naţionale reprezintă 75% din media de admitere la liceul ales de elev. SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. CALENDAR EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 13 iunie  Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 16 – 18 iunie  Înscrierea la Evaluarea Naţională 23 iunie  Limba şi literatura română – probă scrisă 24 iunie  Limba şi literatura maternă – probă scrisă 25 iunie  Matematica – probă scris 27 iunie Afişarea rezultatelor (până la ora 16) 27 iunie  Depunerea contestaţiilor (orele 16 – 20) 28 iunie-30 iunie Rezolvarea contestaţiilor 1 iulie Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

Sursa: Gandul.info

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Elev, imediat după ce a ieşit din sală: „Nu mai ştiu ce ne-a dat”

Subiectele la simularea de la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 le-a pus probleme unor elevi, în ciuda gradului de dificultate mediu, potrivit aprecierilor ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Unii dintre ei nu îşi mai aminteau nici care erau cerinţele atunci când au ieşit din sală. SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Un elev de clasa a opta care a participat la simularea examenului de Evaluare Naţională a uitat imediat după ce a ieşit din sală ce subiecte a primit la limbă română. „Nu mai ştiu ce ne-a dat”, a declarat elevul.  „Am scris prima dată că autorul îşi transmite în mod direct ideile şi sentimentele şi după… n-am mai ştiut!”, a spus un alt elev, transmite Stirileprotv.ro. Un alt participant la simulare a spus că nu prea aşteptări prea mari, deoarece literatura este „ grea”. „Iau 6-7. Nu m-am pregătit. La mate ştiu mai bine”, a explicat acesta. Anul trecut, la Evaluarea Naţională aproximativ 35.000 de elevi nu au reuşit să ia nota 5.

Sursa: Gandul.info

Ora de religie de groază: Poveşti despre avorturi, flăcările iadului şi mame ucigaşe

ORA DE RELIGIE. Mai mulți părinți de la o școală gimnazială din Timișoara o acuză pe profesoara de religie că i-a speriat pe copiii în vârstă de 9-10 ani din clasa a IV-a cu discuții despre flăcările iadului și despre „mamele ucigașe” care fac avorturi. Preot RASIST şi ANTISEMIT, vedetă pe Internet datorită „învăţăturilor” date elevilor VIDEO Părinții mai spun că elevii au fost scoși din școală și duși la biserică în timpul orei de religie fără să li se ceară acordul. Deși cazul a ajuns la Inspectoratul Școlar Județean Timiș, instituția susține că profesoara nu s-a comportat nepotrivit. Lecţii ŞOCANTE în manualele de religie. Copiii sunt TERORIZAŢI că vor fi călcaţi de maşină Dan Ionaș este tatăl unui elev de 10 ani de la Școala Gimnazială nr. 19 „Avram Iancu” din Timișoara. Ionaș este ortodox, dar consideră că orele de religie la care participă fiul său sunt prea habotnice: „I-a terorizat, le-a băgat copiilor în cap niște chestii … le-a povestit despre avorturi, le spunea că mamele care fac avorturi sunt criminale. I-a amenințat pe copii să le spună și părinților că nu au voie mamele să facă avorturi pentru că vor arde în flăcările iadului”. SCANDAL la grădiniţă: Copii, puşi să facă mătănii la ORA DE RELIGIE Tatăl povestește că, într-una din ore, profesoara de religie Eliza Rada i-a dus pe copii la biserică, însă fără să îi întrebe pe părinți dacă sunt de acord. Bărbatul nu a semnat niciun document în acest sens: „Pentru alte activități semnam că suntem de acord”. În lăcașul de cult elevii au primit de la preot sticle cu apă sfințită. După ce au primit agheasma, profesoara le-a spus copiilor să bea din ea timp de 10 zile și să le spună și părinților să facă același lucru, povestește Ionaș: „Mi-a zis „în fiecare dimineață ia și bea că așa a zis doamna”. Nu mi se pare OK. Deja i-au intrat în cap niște chestii d-astea fundamentaliste”. Află mai multe despre ce povestea profesoara de religie unor elevi de generală pe RomâniaTV.net.

Sursa: Jurnalul.ro

Veste, poveste (1). Lăsați copiii să fugă de-acasă!

O domnişorică de 15 ani a fugit de acasă, din Bucureşti, şi s-a dus tocmai în Bucovina, unde-i duhovnicia mai bună, să se spovedească. Şi-a amanetat nişte lucruşoare din poşetă, un telefon şi nu mai ştiu ce alte flecuşteţe nelipsite de la copiii de astăzi, şi dusă a fost. De aici începe nebunia. Facebookul tresare din milioanele lui de fibre şi fotografia fetei, cu o floare albastră în păr, cucereşte pagină după pagină. Se dau semnalmente, fel de fel de amănunte intime din viaţa fetei. Tot ce avea adolescenta de mărturisit în taina patrafirului devine public şi oamenii încep să spargă în dinţi, ca pe seminţe, toate aceste secrete. Şi toate ipotezele. Simţind vântul dinspre Internet, presa titrează: “O ţară întreagă se roagă pentru adolescenta dispărută”. Titlurile ard pe primele pagini, emisiunile de ştiri se deschid zgomotos cu acest subiect. Toată ţara freamătă, România e o faşă de pansament udată cu lacrimi, gata de pus pe rănile fetei. Numai să fie găsită! Toată lumea îşi dă cu părerea. Psihologi, sociologi, preoţi, poliţişti, profesori vin la televiziuni şi comentează evenimentul. Se ţes scenarii dintre cele mai sumbre. Mai sunt zeci de copii dispăruţi, dar despre ei nu se spune nimic. Numai despre fata asta se vorbeşte. Şeful Poliţiei Române ţine conferinţe de presă. Biserica Ortodoxă Română tresare din moleşeala ei milenară şi le dă ordin egumenilor să scotocească prin mănăstiri. Guvernul, nici mai mult, nici mai puţin, organizează o celulă de criză condusă de un viceprim-ministru. Şi atât. Mai sus de acest nivel nu s-a trecut: n-am avut o alertă Interpol, NATO nu şi-a scos dronele de căutare, ONU s-a abţinut să dea o rezoluţie. Şi cine ştie ce se mai întâmpla, poate chiar axa Pământului s-ar fi înclinat, noroc că fata a fi fost găsită într-un tren în timp ce se întorcea frumos acasă, la jucăriile ei. Să reţinem că domnişoara fata nu a fost răpită, nu s-a pierdut, nu era somnambulă. A vrut ea să plece, a premeditat. Şi o ţară întreagă s-a pus de-a curmezişul în drumul ei. Toţi s-au aprins de la Facebook şi au sărit ca artificiile în sus, până la guvern, cu mult fum şi cu multă gălăgie, uitând de toţi ceilalţi copii dispăruţi şi îngrămădindu-se pe urmele unuia singur: a fetei nespovedite, neîmpărtăşite. Şi totul s-a terminat cu bine. Pentru cine, însă? Întâmplarea îmi aduce aminte de fuga mea de acasă, ce poveste!, acum mulţi ani, în vara când mă pregăteam să intru în clasa întâi. Oare să spun? Mă doare inima, dar spun: acum 40 de ani! Acasă era bine, nu-mi lipsea nimic, ai mei mă iubeau, n-aveam nicio grijă. Dar sub acea îndestulare călduţă clocotea o nelinişte răvăşitoare: voiam să văd trenul! Auzisem de tren, de la fraţii mai mari, mi-l arătaseră în cărţile lor de şcoală, seara, la lumina lămpii cu gaz, dar nu-l văzusem aievea niciodată. La culcare, când frunza flăcării tremura pe perete, fraţii mei îmi spuneau poveşti înspăimântătoare despre fiara care mânca jar şi scotea fum pe nări, trăgând după ea un fel de case pe roţi, într-un şir lung, mai lung decât drumul de-acasă până la pădure, cel mai lung drum bătut vreodată de mine. Cică era cu totul şi cu totul din fier, nu obosea niciodată, putea să meargă fără oprire prin toată lumea, ajungând chiar până la Iaşi. Despre Iaşi ştiam că e un oraş mare, unde nu există noapte, pentru că se aprinde câte un bec la fiecare casă. Eram fascinat de poveştile despre tren. Şi când fraţii mei s-au plictisit să mi le tot spună, am început să întreb prin sat: “Eşti om mare. Ia spune-mi, te-ai tras cu trenul? Unde ai fost? Cum este?”. Şi ei îmi povesteau, fiecare cât ştia şi cum putea. Uneori, noaptea, dormeam afară, în fân, ca să aud şuieratul cumplit al trenului de Iaşi, venind de peste dealuri şi văi, de cine ştie de unde. Şi în loc să mă înspăimânt şi să fug în casă, îmi plăcea, mă întindeam în pielea goală pe pământ, cu braţele desfăcute, fiindcă îmi spusese un moş că se cutremură pământul când trece trenul, şi voiam să simt prin piele, cu tot trupul, tremurul din adâncuri. Visam la depărtări, evadam în lumi neumblate şi, în călătoriile mele închipuite, nici măcar nu-mi era dor de casă. Ziua călăream un băţ prin ogradă, cu un şirag de tinichele în urma mea, în chip de vagoane, şi făceam ca trenul, u-uuu!, iar când bunicul zvârlea chiştocul de Mărăşeşti pe jos eu îl luam pe furiş, haţ!, şi scoteam si fum pe gură, ca o locomotivă adevărată. Aşa am învăţat să fumez înainte de a merge la şcoală, dar îmi iert asta acum, ca nefumător ce am devenit, conştient fiind că uneori pasiunile te pot duce în direcţii greşite. Dar ce ne-am face fără pasiuni? Tata, cu ochi ageri, a văzut unde îmi umblă mintea şi mi-a cumpărat un trenuleţ din plastic. Praf l-am făcut în câteva zile, atâta l-am frecat prin toate gările construite în ogradă două cărămizi puse în picioare şi una în lung, peste ele. Din ce aveam la îndemână: coceni, cutii de conservă, beţe, pietre, cârpe, pământ, am construit oraşe, poduri, am ridicat munţi şi am sfredelit tuneluri, am plantat păduri şi le-am umplut cu fiare din glod, acoperite cu lână de la oi. Totul era frumos câteva zile, apoi nu-mi mai plăcea, voiam mai mult. Şi într-o zi am fugit de acasă. Voaim să văd trenul, trenul adevărat. Am luat-o în direcţia de unde mi se părea mie că vin, în liniştea umedă a nopţii, strigătele trenului-tren, cel viu şi frumos. Aş fi putut să o iau într-o direcţie greşită, să ajung cine ştie unde, dar parcă m-a chemat ceva în direcţia potrivită şi am ajuns unde voiam, la halta de pe malul Jijiei. A fost un drum periculos. Mai mult de 10 kilometri în necunoscut, desculţ, având la mine doar o punguţă cu mămăligă rece şi cu ceapă. De apă nu-mi făceam griji. Pământul deschidea din când în când, prin văile verzi, câte un ochi de apă rece. Dădeai broscuţele cu burta galbenă la o parte şi beai, îţi trecea setea. În vremea aceea lupii nu erau doar în poveşti, ci veneau în sat să mănânce oi, am văzut cu ochii mei o haită gonind prin zăpadă, în Hârtop, unde ne dădeam cu sania. Vara, când fugeam de acasă la moş Ion, la stână, el trăgea cu puşca după lupi. Mistreţii erau ceva obişnuit, mă salutam cu ei. Dacă nu era o scroafă cu purcei, n-aveai de ce mă teme. Ştiam că mai sunt, ascunşi prin păpuşoi, şi bandiţi, borfaşi sau oameni nebuni scăpaţi de la spital, ce ar fi putut să mă omoare, draci prin locuri blestemate, care mi-ar fi luat sufletul, balauri şi câte şi mai câte grozăvenii din poveştile noastre copilăreşti, dar am strâns din dinţi şi am mers tot spre tren, spre tren, spre tren, nu pe drum, ci prin păpuşoi şi prin văioage, ca să nu mă vadă careva şi să mă ducă de urechi acasă. După-amiază, rupt de oboseală, ars de soare, m-am oprit pe culmea unui deal. Deodată, am auzit ţipătul trenului. Am sărit ca ars. În vale, departe, de-a lungul Jijiei, l-am văzut gonind prin luncă. Strălucea cu o bucată de soare scursă pe pământ, o dâră vie. Am luat-o la vale, cât puteam de tare, cu picioarele sângerând prin bulgării uscaţi. Mai erau vreo trei kilometri până la calea ferată, dar mie mi se părea că voi putea ajunge dintr-o fugă, dintr-o sforţare. Am alergat, mai mult pe vârfuri, de durere, până la haltă. Trenul nu mai era acolo demult. Ştiam că se va întoarce seara, apoi din nou pe la 3 dimineaţa. M-am ascuns sub malul Jijiei şi l-am aşteptat. Voiam să îl văd de aproape. De asta plecasem de acasă. Mâncare nu mai aveam. Cum crescusem pe coclauri, pe lângă sat, ştiam să deosebesc buruienile bune de mâncat, scoteam peştele cu mâna din culcuşul lui de mâl, scoicile. Atunci, aşteptând trenul, am prins peşti cu mâna, câţiva cărăşei, şi i-am mâncat cruzi. Am molfăit frunze de măcriş, cepuşoare de pur, cu gust de usturoi, şi mi-am potolit foamea. Trenul! Nu l-am auzit, întâi l-am simţit în tălpi. Pământul înviase şi mă gâdila. Am alergat spre staţie. Plângeam de bucurie. L-am văzut venind spre mine, mare cât un deal, strălucind ca Făt-Frumos în armură, însângerat de lumina asfinţitului. Voiam doar să-l ating, apoi să mă ascund undeva, pe lângă haltă, aproape de oameni, iar dimineaţă s-o iau înapoi spre casă. Când a oprit, cu un scrâşnet lung de fier pe fier, m-am apropiat încet de el, pe partea opusă haltei, pe unde nu erau oameni, şi mi-am lipit obrazul ars de soare, cu băşici cleioase, de platoşa lui de tablă, rece, mirosind a smoală şi, nu ştiu cum, a depărtări. Aş fi vrut să-l pot îmbrăţişa, să-l ţin lângă mine. Venisem doar să-l văd, dar când am simţit că se smulge încet de pe şine, că nu-l pot ţine pe loc, că-l pierd, mi-am făcut vânt şi am sărit pe scară. Tremurând, am păşit în tren cu teamă şi cu bucurie, ca într-o biserică.

Ca şi în povestea fetei dispărute de acasă, pe care a cătutat-o şi guvernul, tot un controlor de tren m-a găsit şi pe mine. I-am spus, cu inocenţă, că plecasem de acasă (nu că am fugit, ci că am plecat: cum se pleacă) doar ca să văd trenul, dar că pe urmă mi-a venit să şi merg cu el, să ajung până în Iaşi, oraşul unde nu există noapte, cel mai îndepărtat oraş de pe pământ. Naşul m-a dus până la Iaşi, unde m-a dat pe mâna Miliţiei. Miliţienii mi-au dat mâncare şi m-au dus să dorm la camera Mama şi copilul. Acolo, o femeie m-a spălat într-o cădiţă şi mi-a pansat picioarele zdrelite. Am dormit buştean. N-am văzut Iaşul, dar măcar am ajuns până acolo. Dimineaţa, un miliţian m-a urcat în trenul de Dorohoi, m-a dat în primire controlorului, iar controlorul m-a pus în braţele altui miliţian, care mă aştepta în gara Zlătunoaia. De acolo m-a dus cu o şaretă până peste deal, la ferma unde lucra tata. Nu mi-a zis nimic tata. Ştia de seara că lipseam de acasă, dar nu-şi făcuse griji. Pe atunci copiii nu erau ţinuţi în hamuri. Dormeam uneori pe unde mă apuca noaptea: la stână, la moş Ion, la herghelie, la nănuţul Drăghici, la Baloate, la iaz, în căsuţa din salcâmi. Dar niciodată nu fugisem din sat. Miliţianul se aştepta să mă ia tata la bătaie, dar el a zis râzând: “Lasă, a fost băietul până la Ieş” ‒ şi m-a mângâiat pe cap. Pracă ar fi fost mândru de mine! M-a trimis repede acasă cu un tractor de la el de la fermă, unde era un fel de şef. Am intrat în sat ca un erou. Cine mai văzuse, ca mine, trenul? Cine mia fusese, ca mine, până la Iaşi? Singur, nu de mânuţă. Eram eroul tovarăşilor mei de joacă şi chiar al meu însumi. Nu şi al mamei, care a mai rărit gardul cu o nuia ca să-mi arate cât suferise când n-am ieşit, seara, la numărătoare. Ea dădea cu sete, dar pentru prima oară nici nu simţeam bătaia. I-am zis că şi dacă îmi taie picioarele, tot nu-mi pare rău. Preţul era prea mic. A fost cea mai frumoasă călătorie a vieţii mele. Călătoria mea iniţiatică, adevărata mea intrare în lume. Cred că mi-a schimbat viaţa. Am învăţat de la vârsta aceea, atât cât puteam eu pricepe, ceva despre pasiune, despre curaj, despre sacrificiu, despre stropul de nebunie care îţi colorează viaţa. Cine ştie, poate că şi fata plecată la duhovnic pornise în călătoria sa iniţiatică. A fost alegerea ei. Poate destinul ei acolo s-ar fi împlinit, în mănăstire. Dar ne-am opus toţi. Copiii de astăzi cresc în incubatoare, să nu-i atingă niciun fir de praf, cu milioane de ochi aţintiţi asupra lor. Când pleacă de acasă, îi caută guvernul! Copii de plastic, copii de sticlă, într-un joc plin de precauţii, stupide de la un punct încolo, copii care n-au îmbrăţişat niciodată un tren.

Sursa: Jurnalul.ro

De ce n-are domnul Rușine niciun motiv să-i fie rușanu

O doamnă profesoară de liceu, soția unui prieten din copilărie, a ieșit anul trecut la pensie. Întâmplarea a făcut să fiu de față când i-a venit decizia de pensionare. Doamna fostă profesoară de liceu, căci asta devenise între timp, urma să primească, după mai bine de 30 de ani de activitate în aceeași unitate școlară, din care vreo șase în funcția de director adjunct, fix 1290 de lei pe lună. Am văzut-o izbucnind în plâns. Mi-a explicat, după ce s-a liniștit, de ce plânsese. Am crezut tot timpul, mi-a spus ea, că însemn ceva mai mult pentru societate. I-am înțeles și supărarea, și revolta, închipuindu-mi, la fel ca proaspăta pensionară, că valoarea socială a unui profesor de liceu, care se reflectă în cele din urmă în pensie, nu poate fi totuși atât de mică! Tot așa, valoarea doctorilor rezidenți, ce primesc salarii de sub o mie de lei pe lună. Să nu mai vorbesc de profesiile din zona culturii! Până mai zilele trecute, am făcut greșeala de neiertat de a mă situa de partea acestora. Și asta pentru că nu aveam încă habar de sumele pe care le-au încasat în ultimele două luni ale anului trecut domnul Rușine și ceilalți mari supraveghetori fiscali ai țării. Doar 74.000 de euro! Numai atât a primit domnul pomenit mai sus, în vreme ce domnul prim adjunct Dăianu a trebuit să se mulțumească, of, Doamne, cu vreo două mii de euro mai puțin! Am putea continua cu alte exemple, fiindcă lista e lungă. Dar, fiind vorba de sume din ce în ce în ce mai mici, n-am face decât să ne umplem de revoltă, întrucât li se cuvenea tuturor mai mult. Dar n-a fost de unde! România, cum bine se știe, e o țară săracă. Și ca și cum asta n-ar fi de ajuns, mai are de suportat și ifosele profesorilor de liceu, care ies la pensie, ale medicilor rezidenți ce stau cu mâinile încleștate pe beregata bugetului, aproape sufocându-l, plus șleahta celor din cultură, care chiar că nu produc nimic, sunt plătiți, se poate spune, din milă! Păi de unde, oameni buni, să primească domnul Rușine drepturi bănești la nivelul valorii sale sociale? Ca să nu mai zicem de ce-ar merita în plus, dacă e să ne gândim la cheltuielile pe care le are de făcut. Dacă noi, nemerituoșii social, abia ne descurcăm cu cele 2-3 camere ale apartamentelor din dotare, dumnealui cum s-o scoată la liman cu zecile de încăperi ale hotelului personal din Sinaia? Cu riscul de a-l supăra pe prietenul meu din copilărie, declar deschis că mă desolidarizez de plânsul soției sale. Din pricina celor de teapa ei nu ne plătim cum trebuie profesioniștii. Ar trebui să ne fie tuturor rușanu! Iar pe domnii Rușine și Dăianu îi rugăm să ne ierte, asigurându-i că în preajma Paștelui vom ieși în stradă, pentru a convinge guvernul să le acorde mai mulți bani de la buget pentru prime.

Sursa: Jurnalul.ro

Campanie. Plângere penală pentru abuzul asupra copiilor cu dizabilităţi

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) şi Asociaţia pentru Dravet şi Alte Epilepsii Rare lansează campania de informare „Tu eşti vocea copilului tău”. Campania se adresează părinţilor de copii cu dizabilităţi şi urmăreşte informarea şi capacitarea acestora în vederea sesizării actelor de discriminare, abuz fizic, psihic şi emoţional îndreptat împotriva copiilor lor, în şcolile speciale. „Prin intermediul acestei campanii punem la dispoziţia părinţilor instrumentele necesare redactării de sesizări şi plângeri către autorităţile competente. De asemenea, vom susţine prin consiliere şi informare părinţii în vederea demarării procedurilor administrative sau juridice. Ne dorim ca părinţii de copii cu dizabilităţi să înţeleagă faptul că în şcolile speciale şi în societate, în general, copiii lor au drepturi egale cu ale tuturor copiilor. Abuzul fizic, psihic sau emoţional, neglijenţa, izolarea copilului constituie fapte pedepsite de legislaţia în vigoare”, au declarat reprezentanţii CRDCD. Semne de îngrijorare 1. Copilul este izolat într-o altă încăpere 2. Copilul prezintă urme fizice de agresiune 3. Copilul este agitat, anxios, se sperie la apropierea unui adult, se auto-agresează (îşi dă palme, se trage de urechi) 4. Copilul prezintă semne de nervozitate la plecarea spre şcoală 5. Copilul face gesturi pe care nu le-aţi mai întâlnit şi care reflectă un comportament deviant 6. Copilul prezintă stări de somnolenţă sau absenţă 7. Copilul prezintă alergii inexplicabile pe piele (ele pot fi efectul advers al anumitor sedative) 8. Copilul prezintă reacţii extrapiramidale (mişcări necoordonate, tresăriri, înţepeniri ale membrelor) – pot fi efectele adverse ale anumitor neuroleptice Acţiuni Dacă aţi observat unul sau mai mulţi dintre aceşti indicatori la copilul dumneavoastră, trebuie să urmaţi câţiva paşi: fotografiaţi zonele cu leziuni, efectuaţi o constatare medico-legală (agresiuni fizice), contactaţi un psiholog independent pentru evaluare psihologică, depuneţi sesizare direct la Inspectoratul Şcolar de care aparţineţi şi plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria de unde sunteţi arondaţi.

Sursa: Puterea.ro

CLUJ. Julian Hingley este unul dintre cei mai importanţi specialişti britanici în educaţie

INTERVIU. Julian Hingley: „Nici o naţiune nu poate fi mai puternică decât sistemul ei educaţional” Julian Hingley a fost angajat de clusterul Cluj IT pentru a genera un nou model educaţional în Cluj Innovation City. Britanicul Julian Hingley conduce şcoli internaţionale în România de mai mult de un deceniu. Unele dintre acestea au reuşit să ajungă în elita mondială a educaţiei. Expertul britanic este considerat de unii drept un adevărat ”guru” al educaţiei moderne şi a fost angajat ca expert de clusterul Cluj IT. El doreşte să provoace o dezbatere naţională pe tema educaţiei în România. Reporter: Cum vedeţi sistemul românesc de educaţie? Julian Hingley: Nici o naţiune nu poate fi nici mai puternică din punct de vedere cultural, social sau economic şi nici mai bună decât sistemul ei educaţional. Am abordat acest subiect şi la conferinţa „Perspective asupra educaţiei româneşti”, sub egida Afaceri.ro, reliefând în special accesul la educaţie şi beneficiile educaţiei asupra epocii moderne. Însă aceste teme sunt se află într-o relaţie de divergenţă. În ce calitate abordez eu acest subiect? Sunt profesor de carieră de 34 de ani, dintre care ultimii 13 aici în România. Sunt membru al Consiliului Strategic pentru Cluj IT Cluster, cu atribuţii în domeniul educaţiei, în scopul provocării şi promovării unei dezbateri despre problematica educaţiei. Daţi-mi voie să vă provoc acum doar cu un tur al orizontului educaţional românesc. Acestea sunt perspectivele mele; nu este neapărat necesar să fiţi de acord cu ele. Propun, în primul rând, să stabilim întrebările critice în legătură cu acest subiect: Care este scopul educaţiei? Aveţi păreri puternice în ceea ce priveşte starea prezentă a educaţiei româneşti? În calitate de părinţi, sunteţi mulţumiţi de sistemul naţional de educaţie? În calitate de angajatori, sunteţi mulţumiţi sau vă îngrijorează calitatea forţei de muncă prezente produse de sistemul de universităţi şi şcoli? Avem aici, în România, un sistem capabil să susţină învăţarea pe tot parcursul vieţii (life-long learning) la un standard competitiv cu alte economii europene şi globale? Să ne întoarcem la conceptele de acces, beneficii şi epocă modernă; pregătim personal calificat şi cu vederi democratice, potrivit pentru exigenţele societăţii contemporane şi ale pieţei muncii? Coincide oare opinia mea despre cele trei aspecte cu punctul dumneavoastră de vedere ca angajatori, manageri şi agenţi de resurse umane? Beneficiază elevii şi studenţii de acces egal la un curriculum şcolar şi universitar relevant şi echilibrat? Cred că nu. Dovedesc oare absolvenţii sistemului actual ca au beneficiat de o educaţie potrivită şi completă, necesară pentru angajarea pe piaţa muncii? Răspunsul meu este, din nou: nu. În ceea ce priveşte al treilea aspect, ne confruntăm cu începuturile unei postmodernităţi greu de definit, în care am intrat cu un sistem educaţional greoi, adaptat producţiei de masă caracteristice epocii trecute a modernismului. Trăim în epoca nouă a informaţiilor, dar câtă informaţie deţinem despre accesul şi beneficiile disponibile în cadrul modelului educaţional implementat astăzi în România? Prin lege, toţi copiii au dreptul la acces la educaţie şi trebuie sa frecventeze cursurile unei instituţii de învăţământ. Mulţi nu o fac. Odată ce copiii frecventează cursurile, statul ignoră în mare măsură ce au aceştia de făcut şi de învăţat. Există acces virtual, dar este acesta real, este relevant? Este oare de natură să corespundă beneficiilor societăţii şi ale unei economii critice? Din nou, răspunsul meu este nu. Doar 32 la sută dintre români au o părere bună despre educaţia din România Reporter: Aveţi date care să susţină aceste afirmaţii? Julian Hingley: Permiteţi-mi să vă confrunt cu rezultatele unui sondaj de opinie al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1400 de respondenţi în 2011. Să vedem în ce măsură sunteţi de acord. Rezultatele sunt contradictorii. 32% dintre români au o părere bună sau foarte bună despre învăţământul românesc. 43% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia „Sistemul românesc de învăţământ este unul foarte performant”. 81% dintre respondenţi tind să creadă că şcoala îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă în măsură mică sau foarte mică. 80% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia „Învăţământul românesc este centrat prea mult pe informaţie şi prea puţin pe formarea de competenţe practice”. 36% dintre respondenţi exprimă o părere bună sau foarte bună despre activitatea Ministerului Educaţiei. 80% îşi exprimă acordul cu ideea conform căreia schimbările legislative privind educaţia sunt prea frecvente. 61% dintre cei întrebaţi sunt de acord cu afirmaţia „Profesorii sunt slab pregătiţi”. 55% dintre repondenţi îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia „Profesorii sunt corupţi”. 81% sunt de părere că profesorii sunt mult prea prost plătiţi. Peste 60% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia conform căreia orarul elevilor ar fi prea încărcat. 41% dintre români recunosc că au apelat la meditaţii pentru copiii lor. Materia la care se iau cele mai multe meditaţii este matematica (90%). De asemenea, 90% dintre repondenţi sunt de părere că elevii de azi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut, iar 95% consideră că „Reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi o idee bună”.

Sursa: Romanialibera.ro

STUDIU. Puţini români sunt dispuşi să plătească taxele exorbitante ale acestui serviciu

„After school“ sau colapsul unei idei bune O idee bună, dar prost aplicată. Astfel ar putea fi definit programul „Şcoală după şcoală”, după trei ani de când e pus în practică. Un studiu naţional relevă părerea bună a părinţilor faţă de conceptul în sine, dar şi faptul că majoritatea românilor nu au resursele necesare pentru a plăti factura acestui serviciu. Conceptul „Şcoală după şcoală”, lansat de Ministerul Educaţiei în 2011, presupune că fondurile pentru acest scop trebuie să vină de la autorităţile locale, din proiecte europene sau naţionale, donaţii, sponsorizări sau chiar de la părinţii elevilor. Fiecare şcoală în parte trebuie să alcătuiască un plan, înainte să organizeze programul „after school”, să vadă câţi elevi se pot înscrie, dar şi dotările materiale necesare pentru spaţiile respective. Copiii care rămân la şcoală, după ce au terminat cursurile, servesc mai întâi masa de prânz, apoi îşi fac temele. Cei rămaşi în urmă cu învăţătura pot primi un ajutor suplimentar. Cu toţii sunt îndrumaţi spre proiecte care să le stimuleze inventivitatea şi îndemânarea, ajungându-se până la organizarea de excursii tematice. Toate bune şi frumoase, în teorie, pentru un sistem de care pot beneficia elevii învăţământului primar şi gimnazial. Ajutor de la ONG-uri Alta e realitatea, iar un studiu naţional pe această temă ne arată situaţia din teren. De precizat că e vorba despre o cercetare efectuată de organizaţia World Vision România în 11 judeţe din ţară, atingându-se toate ariile geografice, începând din Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, Alba, Hunedoara, Cluj, Vaslui, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Ialomiţa, până în Vâlcea, adăugându-se Bucureştiul. Datele au fost culese şi prin implicarea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, în acest fel creionându-se statistica pentru anul şcolar 2012-2013. Tocmai pentru că părinţii au fost întrebaţi ce părere au despre acest program. Au fost chestionaţi, în total, 830 de oameni, 412 din mediul urban şi 418 din rural. Aceştia au fost întrebaţi, în primul rând, ce venit au, pe familie, lunar, 64% precizând o sumă de până în 1.500 de lei. Dacă e să luăm în considerare numai judeţele Dolj şi Vaslui, este de remarcat că peste jumătate dintre părinţi au răspuns că venitul lunar al familiei lor e mai mic de 750 de lei. Cu atât mai relevante sunt cifrele, în condiţiile în care, la ora actuală, peste 80% din serviciile de acest fel sunt pe bani, deschise în şcoli sau de către structuri private abilitate pentru activităţi şcolare, tariful lunar, pe copil, pornind de la 100 de lei şi ajungând chiar şi la 600 de lei. Există şi exemple de parteneriat public-privat în care organizaţiile neguvernamentale asigură costurile acestui demers educativ. Tocmai de aceea „piaţa” de profil este actualmente gratuită în proporţie de 18,9%. Cert este că numai 11,6% din părinţii intervievaţi cu ocazia acestui studiu au declarat că şi-au înscris copiii în programul „after school”, la şcolile de stat, şi doar 5,6% în şcoli private. Dar asta numai în situaţia în care mecanismul e disponibil, pentru că, atenţie, aproape 40% dintre cei chestionaţi spun că în localitatea lor nu există „after school” de nici un fel, nici la şcoala publică, nici în regim privat. Instituţia bunicului Acest program cu pretenţii naţionale are însă un concurent neaşteptat de puternic – bunicii. Se vorbeşte aşadar, în studiul de faţă, despre „instituţia bunicului”, luând în calcul ce spun 15,2% din părinţi – ce rost are să-mi las copilul la şcoală, după program, dacă el poate sta acasă, cu bunicii lui?! Programul „after school” e totuşi bine văzut de români, având în vedere că peste 72% vor să-şi înscrie copiii în acest sistem. Există însă un mare „dar”. Dintre cei care privesc pozitiv ideea, 37,9% sunt dispuşi să plătească o taxă lunară de cel mult 100 de lei, în timp ce 25,9% ar accepta şi o plată de până la 200 de lei. De notat însă că o bună parte din respondenţi – peste 23% în urban şi mai mult de 30% în rural – susţin că nu pot plăti nimic. Discuţia asta nu are nici un rost în situaţia în care sunt foarte multe localităţi în România în care încă nu există „şcoală după şcoală”. Asta se vede din prezentul studiu – aproape 40% din oamenii chestionaţi indică acest fapt.

Sursa: Romanialibera.ro

CONSTANŢA. Elevii claselor a VIII-a au început evaluările.

Simulare la limba română: la ce note se aşteaptă elevii? Peste 6000 de elevi de clasa a VIII-a din judeţul Constanţa au susţinut, ieri, prima probă a simulării Evaluării Naţionale, cea la limba şi literatura română. Elevii au avut de rezolvat câteva cerinţe având ca text-suport poezia scrisă de Anatol E. Baconsky, intitulată “Zăpada sărută întinderile”. În partea a doua a primului subiect, elevii au avut de realizat o compunere în care să-şi exprime opinia despre semnificaţia titlului poeziei, pe structura textului argumentativ, încadrându-se în 150-250 de cuvinte. Şi în partea a doua a celui de-al doilea subiect elevii s-au mai întâlnit cu o compunere, de data aceasta fiind vorba despre redactarea unei scurte naraţiuni în care să se prezinte o întâmplare petrecută  în timpul unei vizite reale/imaginare într-o zonă turistică, în 80-150 de cuvinte. La ieşirea din sălile de clasă, cei mai mulţi dintr elevi au spus că subiectele au fost relativ uşoare însă foarte puţini şi-au dat note maxime. Din spusele copiilor, redactarea celor două compuneri le-a dat bătăi de cap. Compunerile i-a pus în încurcătură “A fost acceptabil dar mă aşteptam să ne dea genul epic sau altceva, nu explicarea titlului. Mă aştept la o notă de 8, maxim 9. Am făcut şi în clasă modele de simulări, unele au fost mai grele, altele mai uşoare”, ne-a spus o elevă de 9 şi 10 la română. “Nu a fost aşa greu. Am reuşit să termin toată lucrarea. Ma aştept la un 6-7. Nu ştiu dacă este totul corect. Am greşit mai mult la compuneri. Am avut de scris despre semnificaţia titlului şi nu m-am descurcat aşa bine. Nu este aşa dificil, numai că nu am înţeles eu semnificaţia titlului“, a fost de părere o altă elevă. “A fost destul de uşor. Dacă va fi aşa şi la vară la examen atunci va fi bine. Sper să iau la română în jur de 8. M-a pus în dificultate prima compunere. A fost destul de lungă, 15-20 de rânduri…Destul de greu ”, a completat un alt adolescent. Grad mediu de dificultate La rândul lor, profesorii de specialitate au spus că subiectele au fost concepute conform programei transmise de către Ministerul Educaţiei Naţionale, acestea având un grad mediu de dificultate. Itemii formulaţi au vizat evaluarea cunoştinţelor despre textul literar cât şi despre textul nonliterar. „Textul literar propus la subiectul I a avut un grad de dificultate mai ridicat în ceea ce priveşte nivelul de înţelegere a textului. Ceilalţi itemi formulaţi la subiectul I sunt asemănători cu ceea ce s-a mai dat copiilor ca şi model de rezolvare şi cu ceea ce s-a dat copiilor în anul şcolar anterior chiar la examenul de evaluare naţională. Compunerea în care să-şi exprime opinia despre semnificaţia titlului probabil că va ridica probleme întrucât este vorba despre înţelegerea propriu-zisă a  unui text la prima vedere. Dar în ceea ce priveşte celelalte aspecte copiii pot să identifice imagini vizuale, imagini auditive, să coreleze conţinutul cu titlul şi să se raporteze atunci când explică titlul la semnificaţia întregului text aşa cum au învăţat în clasele gimnaziale”, a precizat profesor de limba şi literatura română la Şcoala „Ion Jalea”, Ana Gheorghe. Proba la matematică Astăzi, elevii claselor a VIII-a vor reveni în bănci pentru a susţine evaluarea la matematică. Pe 20 februarie se va desfăşura proba la limba şi literatura maternă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale. Evaluările au fost şi un prilej pentru elevi de a se obişnui cu camerele de supraveghere din clase.  Afişarea tuturor rezultatelor se va face pe 7 martie. Evaluarea Naţională va avea loc în luna iunie a acestui an.

Sursa: Romanialibera.ro

VIDEO. Nemulţumirile senatorului PC Cristiana Anghel. A stârnit hohote de râs

În loc să voteze sau să propună legi care să îmbunătăţească viaţa românilor, în Senat aleşii se ceartă pe vecinătăţile din sala de plen. Este cazul senatorului PC, Cristiana Anghel. Nemulţumită de vecinătatea cu PDL şi UDMR, senatorul PC l-a luat la întrebări pe preşedintele senatului, Crin Antonescu, informează B1TV. „Am o întrebare: Cine a hotărât unde va sta PC-ul?”, a întrebat Cristiana Anghel. Chiar dacă întrebarea a stârnit râsete în sală, senatorul PC şi-a continuat şirul întrebărilor, vizibil deranjată de poziţia incomodă din sala de şedinţe. ”Nu râdeţi! Eu nu sunt în opoziţie. Am în faţă PDL-ul, am în coaste UDMR-ul, domnilor. Chiar n-am putut fi mutaţi cu un rând mai încolo? Sau am făcut prostii şi m-aţi pus la colţ?”, a continuat ea. „Râdem. Păi, asta e! Sau vă gândiţi că vom ajunge în opoziţie curând şi ne-aţi pregătit deja locul?”, a mai întrebat senatorul PC. Răspunsul lui Crin Antonescu n-a întârziat să apară. „Stimată doamnă, la primele două întrebări, cine a pus PC-ul unde l-a pus şi dacă o să fie în Opoziţie sau nu, ca persoană fizică v-aş putea răspunde, cu lux de amănunte, ca preşedinte al Senatului nu-mi permit”, a spus Antonescu. De altfel, acesta nu este prima dată când senatoarul PC este nemulţumit. În toamna anului trecut, Crin Antonescu şi Cristiana Anghel s-au luat la ceartă în sala de plen a Senatului, după ce învăţătoarea grevistă nu a fost lăsată de Antonescu să vorbească la microfon cât şi-ar fi dorit. Anghel a fost la un pas de a fi dată afară din sală de către Antonescu, după ce a început să îi adreseze acestuia o serie de acuze, declarând că se simte discriminată într-un Senat compus în mare parte din bărbaţi.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

Comunitatea musulmană, susţinută de mediul universitar şi politic. Un nou curs de limba turcă la Constanţa, în ciuda restricţiilor Inspectoratului Şcolar

Un curs universitar de limba turcă va fi înfiinţat în cadrul Universităţii Andrei Şaguna din Constanţa. Lansarea are loc într-un moment în care comunitatea musulmană se confruntă cu decizia Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa de a reduce la jumătate orele de turcă predate în şcoli, precum şi de a desfiinţa predarea religiei islamice. Evenimentul de la Universitatea Andrei Şaguna are loc miercuri, 18 februarie, în prezenţa Consulului General al Republicii Turcia la Constanţa, Excelenţa Sa Ali Bozcalişkan. Festivitatea de deschidere a cursului de limbă turcă are loc la ora 16. Ceremonia este organizată de Clubul Culturii Turcice „Mustafa Kemal Ataturk“. La aceasta vor participa cadre didactice, studenţi ai Universităţii Andrei Şaguna, printre care şi cei care alcătuiesc prima grupă de cursanţi, oficialităţi, precum şi alte personalităţi invitate. Cursul va fi predat într-un spaţiu special amenajat şi inaugurat în primul semestru al acestui an universitar, Sala Yunus Emre, astfel numită după marele poet mistic turc din secolul al XIII-lea. „Cei prezenţi vor avea prilejul să admire decoraţiunile turceşti originale, care au şi ele rolul de a-i transporta pe cursanţi în spaţiul culturii şi civilizaţiei turcice“, arată gazdele. Lansarea vine la scurt timp de la măsura care a tulburat spiritele în comunitatea musulmană. Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a decis ca din anul şcolar 2014-2015 orele de religie islamică să nu se mai predea în şcolile constănţene, iar orele de limba turcă să fie înjumătăţite. „Nu există personal calificat la niciun nivel de învăţământ. Orele de religie ale altor culte se realizează în comunitate. Efectivele la clase sunt sub efectivele prevăzute de legea Educaţiei. De asemenea, religia islamică nu este prevăzută în Centralizator, conform OMEN 3128/2013“, a declarat inspectorul şcolar general Răducu Popescu. O întâlnire între oficialii români şi turci era programată pentru marţi, 17 februarie, pe marginea deciziei ISJ Constanţa. Reacţie politică Un parlamentar de Constanţa a luat poziţie pe această temă. Deputatul independent Remus Cernea a făcut apel către Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa „să înceteze discriminarea religioasă a unei comunităţi minoritare din România“. „După cum se ştie, militez pentru apărarea dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie a fiecărei persoane, indiferent de opţiunea acesteia. De asemenea, susţin că garanţia asigurării acestui drept o da numai respectarea principiului separării dintre stat şi biserică întrucât acesta asigură egalitatea în drepturi şi libertatea pentru toţi. Iată însă că Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa intenţionează să discrimineze minoritatea Turco-Tătară din România şi Cultul Musulman, prin reducerea abuzivă a cadrelor didactice care predau limba acestei minorităţi şi religia islamică în şcolile din judeţ. Din punctul meu de vedere şi conform legilor în vigoare, statul român şi-a asumat obligaţia de a asigură învăţământul în limbile materne ale minorităţilor naţionale. De asemenea, dacă există familii şi elevi care au implit 16 ani care doresc să urmeze şi ore facultative de religie, atunci autorităţile sunt obligate, conform reglementărilor în vigoare (Art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011) să asigure acest drept. Aşadar, pentru a respecta drepturile minorităţii turco-tătare şi libertatea religioasă în ţara noastră, adresez un apel domnului Răducu Popescu, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, să revină asupra deciziei discriminatorii şi ilegale pe care a anunţat-o de a reduce numărul cadrelor care ar asigură exercitarea acestor drepturi pentru minorităţile etnice şi religioase din România“. Comunitatea turco-tătară din România şi convieţuirea paşnică Turco-tătarii formează cea mai mare minoritate din România, după maghiari (1,5 milioane) şi ţigani (535.000), fiind reprezentată în Parlament. Ultimele date oficiale arătau că în ţara noastră trăiesc 56.000 turci şi tătari. Turco-tătarii sunt aşezaţi în procent covârşitor, de 97%, în Dobrogea. Restul se află în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin etc. Aproape toţi turco-tătarii fac parte din comunitatea musulmană. Deoarece cuprinde şi alte etnii, numărul credincioşilor de această religie este de aproximativ 70.000. Liderul acestei comunităţi este Muftiul Yusuf Muurat, şeful Muftiatului Cultului Musulman din România. Muftiul trăieşte la Constanţa, judeţ unde se află 85% dintre musulmani. În Dobrogea sunt localităţi cu populaţia majoritară sau 100% musulmană, cum este în judeţul Constanţa la Fântâna Mare sau Başpunar, cum i se spunea înainte. Muftiul se declară, înainte de toate, român. „Sunt mândru şi bucuros când primim vizita delegaţiilor oficiale ale altor state din Occident, care ne întreabă uimiţi: «Cum reuşiţi voi să vă înţelegeţi aşa bine aici? Cum reuşiţi să nu aveţi probleme?» Le spun şi lor ce spun tuturor. Ne-a lăsat Dumnezeu să trăim într-o ţară care a dat mai multe libertăţi minorităţilor decât oricare alta. Ne vorbim limba maternă fără să fim îngrădiţi. Studiem în limba maternă, ne practicăm religia liber şi fără nicio restricţie. Acum poate se întorc gesturile făcute de înaintaşii noştri. În 1869, primar al Medgidiei era tătarul Kemal Agi Amet. El a mers la Tache Ionescu, care era atunci ministrul Culturii, şi a cerut bani pentru construirea unei biserici pentru români. Acum, în Dobrogea majoritatea primarilor sunt români, ortodocşi. Şi ei ne sprijină acum construirea de moschei, de geamii“, arată muftiul. Cronicarii vremii au relatat savurosul dialog între primarul tătar Kemal Agi Amet şi ministrul roman Tache Ionescu, iar discuţia este redată în monografia Medgidiei realizată de publiciştii Aurelia şi Ştefan Lăpuşan. „Domn menistră, la mine primar Medgidia este. Acolo ai început biserica pentru creştini, ai făcut temelia, ama parai pusin şi nu putem merge mai departe! Treba dau ajutor ispraim a la biserica!“ Tache Ionescu încearcă să-i explice că nu sunt bani, dar Kemal intervine: „La mine tatar şi musulman este, la tine ruman şi cristian este. La mine vrei facem biserica Medgidia, la tine nu vrei? Ruşine, bre, aman, aman!“

Sursa: Adevarul.ro

Un STUDENT român, selectat în finala celui mai CELEBRU concurs de FOTOGRAFIE din lume

Un student din Cluj-Napoca a fost selectat în finala Sony World Photography Awards Student Focus 2014. Dacă va fi ales câștigător, va primi o mică avere: 35.000 de euro. Tânărul, student la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, intră în competiţie pentru un premiu ce constă în echipament fotografic Sony în valoare de 35.000 de euro pentru universitatea la care studiază. ‘Student Focus’ este unul dintre cele mai mari programe internaţionale de fotografie dedicate studenţilor. În acest program sunt implicate 230 de instituţii educaţionale din lumea întreagă iar scopul acestuia este de a sprijini şi inspira generaţiile viitoare de fotografi. Sebastian Văcăriuc, student în anul al doilea, urmează cursuri de fotografie, este din Botoşani şi are 23 de ani. El şi-a asigurat locul între cei 10 finalişti din lumea întreagă cu imaginea denumită ‘Bătrân pe un câmp unde se sfârşeşte oraşul’. Imaginea a fost realizată ca urmare a unei cerinţe ce vizează subiectul ‘Ştirile de mâine’, într-o singură imagine. ‘Fotografia a fost realizată în octombrie 2013, pe un câmp de la marginea oraşului Cluj-Napoca. După câteva minute, l-am zărit pe acest bătrân şi am vrut să surprind contrastul dintre el şi ambientul sălbatic, mărginit în zare de blocurile din oraş. Ca de obicei, am văzut o conexiune între elementele componente ale imaginii iar scopul meu era să o surprind’, spune Sebastian Văcăriuc despre fotografia sa. În calitate de finalist, Văcăriuc a câştigat o cameră foto full frame Sony, pe care va trebui să o folosească acum pentru a rezolva a doua cerinţă a competiţiei: o serie de fotografii cu numele ‘Autoportrete’. O singură serie va fi aleasă câştigătoare de juriul concursului. Toţi finaliştii beneficiază, de asemenea, de o călătorie în Londra, alături de profesorii lor, pentru a participa la gala de premiere Sony World Photography Awards 2014, ce are loc pe 30 aprilie. La ceremonie va fi premiat Fotograful anului 2014 la Student Focus, ce va primi echipament fotografic Sony în valoare de 35.000 de euro, pentru universitatea la care urmează cursuri. În plus, fiecare finalist îşi va putea vedea seria de ‘Autoportrete’ expusă în Londra, la Somerset House, ca parte din expoziţia Sony World Photography Awards 2014, în perioada 1-18 mai, iar imaginile lor vor fi publicate în albumul anual Sony World Photography Awards. ‘Suntem profund recunoscători pentru înregistrarea în această competiţie, ca şcoală de fotografie, reprezentată de studentul nostru. Îl felicităm şi îi oferim tot sprijinul nostru pentru a-şi dezvolta propria carieră. Noi credem că selecţia lui printre finaliştii competiţiei Student Focus va ajuta universitatea noastră să dezvolte alte cursuri de imagine, interesante şi îi va inspira pe studenţii noştri să lucreze cu pasiune în acest domeniu vocaţional’, a declarat Daria Loan, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai.

Sursa: Evz.ro