PREUNIVERSITAR

 

Mehedinţi: Profesorii au obţinut în instanţă decontări de peste 500.000 de euro

3.400 de profesori din Mehedinţi au obţinut în instanţele judecătoreşti decontarea cheltuielilor cu achiziţia materialelor didactice şi recuperarea drepturilor salariale restante, suma totală a acestor plăţi ridicându-se la peste 500.000 de euro. Ion Zoican, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Mehedinţi, a declarat că suma totală care urmează să fie achitată cadrelor didactice se ridică la peste 500.000 euro, transmite Agerpres. “Sentinţele pronunţate de instanţe sunt obligatorii. Fiecare profesor trebuie să primească 100 de euro pentru cărţile şi softurile educaţionale cumpărate în perioada 2009-2013 şi majorările salariale stabilite de Guvern”, a precizat Zoican. Potrivit liderului sindical, conducerea Inspectoratului Şcolar Mehedinţi este dispusă să achite de la bugetul propriu o parte din sumele cuvenite şi să facă demersuri la consiliile locale pentru plata restanţelor salariale.

Sursa: Puterea.ro

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Azi are loc simularea la Română. Rezolvarea subiectelor la Adevărul Live, de la 11.00

Azi elevii de clasa a VIII-a din toată ţara trec prin simularea examenului de Limba şi literatura română de la Evaluarea Naţională. De la ora 11, la Adevărul Live, profesoara Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală arată cum ar trebui rezolvate subiectele primite la testul de azi de la Română, unde au fost capcanele pentru elevi şi cum să se pregătească pentru examenul propriu-zis din iunie. Marţi, elevii de clasa a VIII-a vor susţine prima simulare pentru Evaluarea Naţională, la Română, iar miercuri la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie. Elevii şi părinţii vor putea urmări la Adevărul Live, de la ora 11.00, după ce se încheie simularea, cum ar fi trebuit abordate subiectele primite de elevi la testul de marţi dimineaţa. Invitată în platou va fi profesoara de Limbă şi literatură română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală. Vom afla şi ce părere au avut elevii despre subiectele primite la examen. În direct prin Skype ni se va alătura reporterul pe Educaţie de la Adevărul, Ioana Nicolescu, care se va afla la o şcoală din Capitală. Fără note în catalog Profesorii spun că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Însă, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog. „Simulările şi evaluările pe parcurs permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. Pentru că mâine încep testele în cadrul simulărilor pentru examenul de evaluare naţională, cu proba de limbă şi literatură română, le urez elevilor mult succes şi putere de concentrare. Cu toţii trebuie să ştie că subiectele vor fi de nivel mediu şi că acest exerciţiu îi ajută şi îi pregăteşte în vederea examenului din iunie”, a precizat ministrul. Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei. Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea. Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a: •     Limba şi literatura Română – 18 februarie •     Matematică – 19 februarie •     Limba şi literatura maternă – 20 februarie •     Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.

Subiecte cu capcane şi mai dificile la simulări În ceea ce priveşte modelul de subiect pe care elevii l-au avut drept exemplu, profesoara de Română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti spune că punctul B de la primul subiect este „mult peste capacitatea elevilor de clasa a VIII-a”. La punctul B, copiilor li se cere să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte despre semnificaţia mesajului din textul dat la punctul A. Profesoara mai spune şi punctul B de la al doilea subiect, unde li se cere să povestească o întâmplare petrecută într-o librărie, ar putea pune probleme fiindcă nu toţi elevii au văzut o librărie, în special cei din comunităţile mai izolate sau elevii ar putea confunda librăria cu papetăria. „Depinde de formulare, de obicei primul subiect nu e dificil, are întrebări simple, dar subiectul al doilea ar putea fi dificil”, a spus Pop. În ceea ce priveşte subiectele de la Matematică, profesoara Clarisa Cavachi, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, aminteşte că în ultimii ani subiectele de la simulări au fost mai grele decât cele de la examen. Ea îi sfătuieşte pe elevi să înveţe ce au în programă, să îşi păstreze cumpătul în ziua testării şi să abordeze totul ca pe un examen adevărat.

Sursa: Adevarul.ro

Cele mai exigente vs cele mai relaxate 50 de şcoli din ţară: Evaluarea Naţională, faţă în faţă cu notele din gimnaziu

Ministerul Educaţiei a realizat un top al celor mai exigente şcoli din ţară, unde notele date de profesori elevilor în clasele V-VIII au fost apropiate sau chiar identice cu mediile de la Evaluarea Naţională. La polul opus, oficialii au stabilit şi lista celor 50 de şcoli unde dascălii i-au supraevaluat pe elevi, acordându-le note mult mai mari decât nivelul real, relevat de examenul organizat la nivel naţional la sfârşitul clasei a VIII-a. Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu” din Buzău are cea mai exigentă şcoală gimnazială din ţară, potrivit analizei realizate în septembrie 2013 de Ministerul Educaţiei, urmat de Şcoala „Sf. Iosif” din Alba Iulia şi Şcoala gimnazială Ulma, din judeţul Suceava. La polul opus, oficialii ministerului au identificat cele mai mari diferenţe între notele din clasele V-VIII şi notele de la Evaluarea Naţională în Şcoala gimnazială specială „Sf. Stelian” din Rădăuţi, judeţul Suceava, Şcoala gimnazială nr.19 din Ploieşti (Prahova) şi Şcoala gimnazială Chelinta (Maramureş), ceea ce reprezintă, în opinia acestora, şcolile cu cel mai mic nivel de exigenţă. ”În cursul analizei efectuate de Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la rezultatele elevilor la sfârşitul clasei a VIII-a, a fost comparată media de absolvire a ciclului gimnazial (clasele V-VIII) cu media notelor obţinute la Evaluarea Naţională la sfârşitul clasei a VIII-a. Această diferenţă a fost calculată pentru fiecare elev, apoi centralizată pe şcoală, pe judeţ şi pe ţară”, se arată în preambulul analizei ministerului.

Cele mai exigente 50 de şcoli     Cele mai puţin exigente 50 de şcoli   Raportul a relevat că există şcoli la care, în medie, rezultatele la Evaluarea Naţională sunt mai bune decât cele obţinute pe parcursul anului şcolar, „ceea ce indică exigenţă pe parcursul anului şcolar şi corelarea notelor cu nivelul real al elevilor”. Există însă şi şcoli la care rezultatele la Evaluarea Naţională au fost mult mai slabe decât cele obţinute, în medie, la clasă. „Aceasta poate indica lipsă de exigenţă, uşurinţă în acordarea notelor mari, ceea ce nu poate decât să dăuneze elevilor care, în acest fel, nu îşi cunosc nivelul real”, mai spun oficialii din minister. Judeţele cu cele mai mari discrepanţe Cele mai multe situaţii (59,52% din unităţile de învăţământ) relevă diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora. Această ruptură între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş,  Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. În alte 6 judeţe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte. O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară). Numai Bucureştiul şi judeţul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Naţională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. „Voi introduce controale care vor urmări de la prezenţa la şcoală, până la ceea ce se întâmplă în clasă zi de zi şi modul în care decurge evaluarea. Altfel spus, în ce măsură cadrele didactice sunt prezente la clasă şi folosesc toate orele în mod corespunzător. Am în atenţie cu prioritate acele şcoli în cazul cărora există variaţii foarte mari între evaluările la clasă şi Evaluările Naţionale. Acestea vor fi primele controlate, chiar începând cu lunile septembrie şi octombrie ale acestui an. Voi începe cu primele 50 de şcoli pe care, de altfel, le puteţi vedea şi dumneavoastră pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei. Am făcut publice toate aceste date pentru ca părinţii şi societatea în ansamblu să ştie care este nivelul de performanţă al fiecărei şcoli”, a declarat Pricopie în toamna lui 2013.

Sursa: Adevarul.ro

Încep înscrierile la pregătitoare. Şcolile afişează numărul claselor de anul acesta. Aproape 13.000 de locuri în Capitală

Luni, 17 februarie, s-a dat startul procesului de înscriere în învăţământul primar, adică în clasa zero şi clasa întâi. Primul pas: unităţile şcolare afişează circumscripţiile şi numărul de clase pregătitoare pe care le au la dispoziţie, iar de marţi părinţii vor avea parte de sesiuni de informare la grădiniţe, urmate de vizite la şcolile dorite. În Bucureşti sunt disponibile 12.600 de locuri şi a fost publicată şi lista şcolilor cu after-school. De luni, unităţile şcolare afişează circumscripţiile şi numărul de clase pregătitoare alocate, informaţii care se vor regăsi şi pe site-ul şcolilor şi al inspectoratului şcolar, urmând ca cererile de înscriere să fie completate şi depuse de părinţi în perioada 24 februarie – 14 martie, adică cu o lună mai devreme faţă de anul trecut. Oficialii Ministerul Educaţiei au explicat că s-a revenit practic la calendarul din 2012, dar s-a ţinut cont şi de faptul că, în mai, au loc, în premieră, evaluările la nivel naţional ale elevilor de clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a şi ar trebui evitată o suprapunere a celor două evenimente. Calendarul aprobat vineri de minister mai prevede că şcolile trebuie să ofere „informaţii care permit părinţilor să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unităţii, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învăţământ în cadrul unei grădiniţe aflate în structura şcolii sau în consorţiu cu şcoala, posibilitatea organizării programului Şcoala după şcoală, fotografii ale spaţiului în care se desfăşoară activitatea la clasa pregătitoare”. În Bucureşti, spre exemplu, oficialii au postat deja informaţiile pe site-ul inspectoratului şcolar (ISMB), adică metodologia, calendarul, planul de şcolarizare propus, cât şi lista şcolilor care oferă şi programe de tip „Şcoală după şcoală”, pentru părinţii care nu au cu cine să-şi lase copiii după cele patru ore de curs de la pregătitoare. „Avem disponibile 12.600 de locuri la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2014-2015, însă cifra poate fi suplimentată până la 15.000, dacă va fi nevoie”, a declarat pentru adevarul.ro inspectorul Marian Banu, purtător de cuvânt la ISMB. Evaluarea copiilor cu vârste mai mici decât cea legală Tot luni este programată şi afişarea programului de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor solicitată de părinţi, pentru cei care nu împlinesc şase ani, dar vor să meargă la şcoală sau pentru copiii care au fost la grupa mare şi vor să meargă direct în clasa întâi. De asemenea, vor fi anunţate, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unităţile de învăţământ. Mai departe, din 18 februarie, adică de marţi, încep întâlnirile organizate în grădiniţe pentru informarea şi consilierea părinţilor copiilor din grădiniţă care vor fi cuprinşi, în anul şcolar 2014 – 2015, în învăţământul primar. Iar din 19 februarie, de miercuri, încep „Zilele Porţilor Deschise”, în care părinţii pot vizita şcolile pentru a vedea cum arată clasele pregătitoare şi care este oferta educaţională, urmând ca înscrierile să aibă loc în perioada 24 februarie-14 martie 2014. Înscrieri ca anul trecut La clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv. Copiii care nu au fost înscrişi în învăţământul primar în anul şcolar 2013-2014 şi împlinesc vârsta de 7 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv pot fi înscrişi în clasa I, potrivit metodologiei, la fel cum a fost şi în ultimii doi ani. Asta, deşi oficialii anunţau anul trecut că este ultima dată când acceptă în clasa I copii care nu au trecut prin clasa pregătitoare, cum prevede legea. Iar părinţii ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2014 inclusiv pot să-şi înscrie copiii în clasa pregătitoare, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzatoare. Calendarul înscrierilor la şcoala primară în 2014 17 februarie 2014- afişarea circumscripţiilor şi a locurilor din şcoli 19-28 februarie – „Zilele porţilor deschise”, în paralel cu întâlniri de informare cu părinţii în grădiniţe 18 februarie-12 martie – evaluarea psihosomatică a copiilor pentru cazurile speciale 24 februarie-14 martie – completarea de către părinţi a fişelor de înscriere la grădiniţă sau şcoală, fizic sau online, în care sunt sfătuiţi să treacă trei şcoli dorite în cazul în care ajung în etapa a doua a înscrierilor; programul de validare este între 8.00-20.00 (luni-vineri) şi 8.00-13.00 (sâmbăta). Tot acum se depun la şcoli şi cererile de înscriere directă în şcoală pentru copiii de şapte ani 17 martie – prima etapă: repartizarea copiilor la şcoala de circumscripţie solicitată de părinţi 18-20 martie – admiterea sau respingerea cererilor părinţilor care au cerut înscrierea în altă şcoală decât cea la care erau arondaţi, pe locurile rămase libere 21 martie – repartizarea în şcolile de circumscrimpţie a celor care au vrut să-şi înscrie copiii la altă şcoală şi au menţiont în cerere posibilitatea revenirii la şcoala arondată 21-22 martie – afişarea la şcoli şi pe site-urile inspectoratelor şcolare a elevilor înscrişi, precum şi locurile libere 25 martie – 4 aprilie – a doua etapă: părinţii care nu au înscris copiii în prima etapă depun cereri la secretariatul şcolii aflate pe primul loc între cele trei opţiuni exprimate în fişa iniţială de înscriere 7-10 aprilie – procesarea cererilor pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor rămase libere 11 aprilie – afişarea în şcoli a listelor finale ale copiilor înscrişi, atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I 14-18 aprilie – soluţionarea cazurilor copiilor rămaşi neînscrişi şi după etapa aceasta Calendar Inscriere scoala primara 2014 2015 Locurile disponibile în Capitală Proiect Plan scolarizare Bucuresti Cls Preg Şcolile din Capitală unde părinţii îi pot lăsa pe copii şi după ore Lista scoli program Scoala_Dupa_Scoala_2013_2014

Sursa: Adevarul.ro

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Marţi încep simulările. Ce îi aşteaptă pe elevi la examenele la Română şi la Matematică

Marţi, elevii de clasa a VIII-a vor susţine prima simulare pentru Evaluarea Naţională, la Română, iar miercuri la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie. Profesorii spun că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Ministrul Educaţiei susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog. UPDATE: Subiectele la simulările pentru evaluarea naţională vor fi de nivel mediu, iar notele nu se trec în catalog, a declarat, luni, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, într-un comunicat oficial. „Simulările şi evaluările pe parcurs permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. Pentru că mâine încep testele în cadrul simulărilor pentru examenul de evaluare naţională, cu proba de limbă şi literatură română, le urez elevilor mult succes şi putere de concentrare. Cu toţii trebuie să ştie că subiectele vor fi de nivel mediu şi că acest exerciţiu îi ajută şi îi pregăteşte în vederea examenului din iunie”, a precizat ministrul. Pricopie a mai amintit şi premierele din acest semestru şcolar. „Este vorba despre evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, care va avea loc în luna mai, despre simularea evaluării naţionale, prin care elevii clasei a VIII-a vor trece în februarie, şi despre simularea examenului de bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, ce va avea loc în martie, în paralel cu simularea, cunoscută deja, în cazul elevilor clase a XII-a. Aceste simulări şi evaluări pe parcurs, desfăşurate pe baza unor proceduri standard la nivel naţional, sunt extrem de importante şi de necesare”, a mai spus Pricopie. Simulările, o radiografie a sistemului şcolar românesc Simulările reprezintă, în opinia ministrului, o radiografie a sistemului de învăţământ, oferă rezultate comparabile şi permit acţiunea pe două paliere. Pe de o parte, profesorii vor avea posibilitatea să intervină din timp, prin mijloace specifice, pentru a remedia problemele punctuale şi a îmbunătăţi rezultatele finale. Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei Naţionale va dispune de un tip de feedback ce îi va permite să introducă mai multă coerenţă în politicile educaţionale şi să crească performanţa şi calitatea sistemului de învăţământ. Ministrul Educaţiei a mai spus că în semestrul al II-lea va exista o intensificare a activităţii cadrelor didactice, a elevilor, dar şi a conducerii unităţilor de învăţământ. Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei. Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea. Marţi, de la ora 11.00, la „Adevărul Live”, puteţi urmări în direct subiectele primite la Română şi rezolvările propuse de un profesor de Limba şi literatura română. Elevii trebuie să se prezinte cu buletinul mai devreme, pentru că în intervalul 8.00-8.30 trebuie să intre toţi în sălile de examen, urmând ca la 9 să fie aduse subiectele. După 8.30 elevii nu mai pot părăsi sala de clasă şi nu pot pleca din examen mai devreme de ora 10.30, prevede metodologia Ministerului Educaţiei. Ore suspendate unde nu e loc pentru cursurile matinale În ceea ce priveşte orarul celorlalţi elevi, teoretic cursurile nu sunt suspendate, susţin oficial inspectorii şcolari, însă, acolo unde nu sunt destule săli de clasă, elevii din clasele primare, care învaţă dimineaţa, nu vor veni şi vor recupera orele ulterior. „Fiecare şcoală în parte va organiza programul în funcţie de posibilităţi, dacă ceilalţi elevi care nu dau simulare nu vor avea unde să înveţe dimineaţa, atunci recuperează după-amiaza sau în altă zi”, a explicat inspectorul general de la Iaşi, Camelia Gavrilă. Camere video în şcoli între orele 8.00-14.00 Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a publicat pe site regulamentul procedurii în cazul simulărilor de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat. În document se precizează că fiecare unitate de învăţământ va asigura funcţionarea sistemelor de supraveghere video în sălile de concurs, pe programul orar 8:00 – 14:00, pentru fiecare zi de simulare. Astfel, se va asigura monitorizarea video în sălile în care candidaţii vor susţine testarea, în sala de multiplicare a subiectelor, sala comisiei ( la preluarea şi numerotarea lucrărilor, repartizarea lucrărilor către evaluatori) şi în sălile în care se vor evalua lucrările scrise. Subiectele şi baremele de corectare vor fi afişate la avizierul fiecărei şcoli, după ce se termină testarea (după ora 11:00) şi vor fi postate de asmenea şi pe site-urile inspectoratelor şcolare. Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a: •     Limba şi literatura Română – 18 februarie •     Matematică – 19 februarie •     Limba şi literatura maternă – 20 februarie •     Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie. Subiecte cu capcane şi mai dificile la simulări • În ceea ce priveşte modelul de subiect pe care elevii l-au avut drept exemplu, profesoara de Română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti spune că punctul B de la primul subiect este „mult peste capacitatea elevilor de clasa a VIII-a”. La punctul B, copiilor li se cere să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte despre semnificaţia mesajului din textul dat la punctul A. • Profesoara mai spune şi punctul B de la al doilea subiect, unde li se cere să povestească o întâmplare petrecută într-o librărie, ar putea pune probleme fiindcă nu toţi elevii au văzut o librărie, în special cei din comunităţile mai izolate sau elevii ar putea confunda librăria cu papetăria. „Depinde de formulare, de obicei primul subiect nu e dificil, are întrebări simple, dar subiectul al doilea ar putea fi dificil”, a spus Pop. • În ceea ce priveşte subiectele de la Matematică, profesoara Clarisa Cavachi, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, aminteşte că în ultimii ani subiectele de la simulări au fost mai grele decât cele de la examen. Ea îi sfătuieşte pe elevi să înveţe ce au în programă, să îşi păstreze cumpătul în ziua testării şi să abordeze totul ca pe un examen adevărat.

Sursa: Adevarul.ro

Expoziţie de păsări la Şcoala Generală nr 11 din cartierul Florilor

La expoziţie cei mici vor putea vedea peste 1.000 de păsări, unele dintrele ele făcând parte din rase destul de rare. Biletul de intrare este 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii. Expoziţia poate fi vizitată sâmbătă între orele 9.00 şi 18.00 şi duminică între orele 08.00 şi 14.00. La exposiţie pot fi admirate 400 de păsări de curte, 500 de porumbei, 120 de iepuri, dar şi păuni, gâşte de touluse , raţe pekin , raţe mandarine, raţe caroline şi raţe micul atlantis. În ceea ce priveşte porumbeii şi iepurii se pot vedea atât rase autohtone cât şi străine.

Sursa: Adevarul.ro

Atenţie elevi, s-a dat liber la copiat!

Tot încep astăzi simulările pentru evaluarea naţională. Dacă Secretara de Stat de la Preuniversitar, Ştefania Duminică, a copiat pagină cu pagină toată teza de masterat, care i-a conferit un titlu nemeritat, o poziţie în guvernul României, salarii mai mari, şi nu se întâmplă nimic, voi, elevi,  de ce n-aţi avea dreptul să copiaţi? Ce, sunteţi mai proşti? Au trecut aproape două săptămâni de când s-a aflat din emisiunea lui Robert Turcescu faptul că liberala Ştefania Duminică e o plagiatoare de cel mai jos nivel. A şi dat o declaraţie, pe proprie răspundere, la depunerea tezei de masterat, prin care declară că teza este originală. Asta înseamnă fals şi uz de fals în înscrisuri oficiale. De ce mai este nevoie pentru a fi dată afară, măcar până se lămuresc toate detaliile? Că avem de-a face cu un plagiat ordinar nu încape îndoială. Orice elev de clasa a V-a, care ştie să citească, poate compara cele două texte. Nu e nevoie de două săptămâni de studii, în afara situaţiei când cazul se vrea îngropat. De la premierul Victor Ponta nu avem cine ştie ce aşteptări, el însuşi acuzat de un plagiat dovedit şi sancţionat ca atare de Senatul Universităţii din Bucureşti. Ar fi culmea s-o sancţioneze pe Ştefania Duminică pentru aceeaşi faptă! Crin Antonescu, când i s-a atras atenţia că PNL susţine o plagiatoare la cârma Ministerului Educaţiei, a declarat că preferă să tacă, aşa cum a tăcut şi în trecut. O prostie, în trecut era vorba de plagiatul lui Victor Ponta, acum al unui Secretar de Stat din propriul partid, iar tăcerea înseamnă complicitate, cârdăşie la furat cu acea persoană. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, tace şi el. Doar patronii săi, Victor Ponta şi Ecaterina Andronescu au fost şi ei acuzaţi de plagiat. Cum să se trezească cinstea în el, când e vorba de o subalternă? Ştefania Duminică nici gând să demisioneze din proprie iniţiativă, aşa cum m-am iluzionat la început. Nu, face parte din tagma politicienilor cu obrazul gros, foarte gros, care nu are ruşine şi responsabilitate pentru propriile fapte. Şi are exemple mai celebre: Victor Ponta, Ecaterina Andronescu, Ioan Mang, şi încă mulţi alţii. Doar plagiatul a fost şi este sport naţional. Toate aceste feţe înalte să se gândească la impactul devastator pe care copiatul nepedespsit îl produce în rândul elevilor. Ce-şi vor zice aceştia. Copiatul e permis la nivel înalt, premier, Secretar de Stat, cine ştie câte alte teze de doctorat încă nedescoperite. Adică, ce-I valabil pentru ei, nu-I valabil şi pentru noi? Se vrea egalitate, dar nu pentru elevi? Se copiază, se fură, la nivel înalt, dar noi luăm nota unu pentru copiat, ni se scade nota la purtare şi trebuie să fim mai cinstiţi decât conducătorii noştri. Ce fel de democraţie e asta? Şi au tot dreptul să spună aceste lucruri. Şi profesorii au o problemă. Cum să le mai ceară elevilor să nu copieze, când cei care conduc destinele ţării, ale învăţământului, sunt primii care copiază? Cum să le mai facă educaţie elevilor, să nu fure, să nu mintă, să respecte legea, când premierul ţării este gata să-I elibereze din închisori pe unii ca Becali, Năstase, Fenechiu, care au furat, minţit, încălcat legea, dar sunt eliberaţi şi devin modele numai bune de urmat pentru elevi? Imediat se vor lovi de reacţia, îndreptăţită, a elevilor. “Lăsaţi doamnă (domnule) profesor, că sunt şi unii care fură, copiază, fac falsuri în acte publice şi rămân Secretari de Stat, sau dacă ajung în puşcărie îi scoate Ponta de acolo şi revin, bine mersi, la averile şi situaţia lor obţinută prin furt şi copiat”. Să mai faci educaţie în România! Este imediat anihilată de exemple concrete din viaţa la nivel înalt, prezentate pe ecranele patriei.

Sursa: Adevarul.ro

Programul ”Şcoala altfel” blocat la Botoşani. Profesorii nu vor să mai organizeze nicio activitate

Profesorii de la Botoşani au depus deja o petiţie la consiliile locale prin care anunţă că nu vor mai strânge bani de la părinţi pentru activităţile organizate în cadrul programului ”Şcoala altfel”. Dascălii sunt supăraţi după scandalul ”atenţiilor” din învăţământ” mediatizat la nivel naţional. Începând cu anul 2013 părinţii şi-au manifestat tot mai des nemulţumirea privind sumele de bani cerute la şcoală. Totul a culminat cu scandalul naţional al ”atenţiilor” cerute de sărbători şi interdiciţia inspectoratelor şcolare ca profesorii să mai ceară bani părinţilor pentru orice tip de activitate sau pentru fondul clasei. Incriminaţi alături de întreaga breaslă din care fac parte, profesorii botoşăneni nici nu mai vor să mai audă de strâns bani  de la părinţi.

Aceştia sunt decişi să nu participe nici la programul ”Şcoala altfel”. Programul ministerial implică cheltuieli printre care plata intrărilor la muzee sau deplasări cu mijloace de transport, suportate în anii trecuţi de părinţii elevilor.

Dascălii de la Botoşani prin intermediul liderilor sindicali au depus memorii la toate consiliile locale prin care au anunţat deja că în luna aprilie, nu vor face nimic în cadrul programului ”Şcoala altfel”, fiindcă nu sunt dispuşi să scoată bani nici din buzunarele proprii dar nici din ale părinţilor. ”Noi am depus o petiţie către consiliile locale. Am anunţat că nu ne vom implica în strângerile de fonduri . Asta a fost ca o regulă după toate scandalurile cu bani strânşi. Este o acţiune de protest de la Federaţie, a fost şi o întrevedere cu ministrul. Nu ne putem implica în strângeri de fonduri”, a precizat Iuliana Nacu lider sindical.

Mai mult decât atât nemulţumirile profesorilor se leagă şi de faptul că multe restanţe salariale câştigate în instanţă încă nu au fost onorate integral de primării. Şefii din administraţia municipiului Botoşani susţin că singura soluţie în acest sens o reprezintă comitetele de părinţi. ” Comitetele de părinţi ar trebui să decidă cât se cheltuie, cum se cheltuie. Ar trebui să se organizeze mai bine să îşi gestioneze propriile fonduri fără implicarea şcolii. Cu atât mai mult cu cât elevii ar trebui întrebaţi cum îşi doresc ca şcoala să fie altfel”, a precizat viceprimarul Cătălina Lupaşcu. Deocamdată însă mulţi profesori sunt decişi să nu participe în cadrul programului”Şcoala altfel”, iar unii unde sunt probleme cu decontarea navetei nici să nu se mai ducă la muncă.

Sursa: Adevarul.ro

Iulia Ionescu, tânăra care a fost dispărută, nu a ajuns astăzi la şcoală. Vecinii: „Era o fată izolată“

Iulia Ionescu pare să fi dispărut din nou. De data aceasta, pare să se fi ascuns de ochii opiniei publice şi asta pentru că adolescenta de 15 ani nu a mai venit la şcoală. Directoul Colegiului Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală, George Cazacu, este convins că această experienţă nu va afecta performanţele şcolare ale fetei. Fuga Iuliei Ionescu la mânăstirea Sihăstria Rarăului pare să fi dat peste cap şi viaţa liceenilor de la Colegiul Sfântul Sava din Capitală, care spun despre tânăra de 15 ani că este un elev silitor, dar destul de introvertit. „Am să mă călugăresc şi eu până la urmă“, râdea una dintre elevele de la liceu. Alţii erau mai deranjaţi de toată atenţia adusă asupra liceului în urma întregului scandal: „să vezi ce-i fac dacă o prind pe aici. Foarte bine că n-a venit la şcoală“, a spus o altă colegă. Directorul instituţiei, George Cazacu, a declarat, pentru Adevărul, că nu crede că ultimele zile prin care a trecut tânăra îi vor afecta performanţele şcolare. „Nu avem niciun fel de informaţie legată de când va veni Iulia la şcoală şi chiar dacă am avea suntem obligaţi să protejăm viaţa acestui copil, nu uitaţi că el este minor. Prin urmare, tot ce se va face se va face de comun acord cu familia. Sunt extrem de convins că nu va fi nicio problemă ca acest copil să se integreze în continuare şi că niciunul dintre colegi nu se va purta într-un mod deosebit cu ea, ci, din contră, va fi şi mai mult ajutată. Ştiu foarte bine ce calitate umană au copiii din clasa ei şi, de fapt, din tot liceul“, a declarat Cazacu. Vecinii Iuliei: „Era o fată izolată“ Jurnaliştii „Adevărul“ au căutat-o şi la apartamentul din sectorul 6, acolo unde locuieşte cu mama ei, dar şi la apartamentul bunicilor, însă nimeni nu părea să fie acasă. Vecinii de bloc ai Iuliei Ionescu, fata dispărută, spun că de sâmbătă, atunci când a fost găsită, tânără nu a ajuns la apartamentul din sectorul 6, acolo unde locuieşte alături de mama ei. De asemenea, cei care o cunosc povestesc că au fost şocaţi când au aflat că fata a plecat de acasă. „Sunt nişte oameni foarte cumsecade, dar fata era cam izolată. N-avea contact cu vecinii, n-avea contact cu copiii“, spune o vecină de bloc. O altă vecină a familiei povesteşte că şi Daniela, mama Iuliei, era în copilărie la fel de introvertită ca fiica sa. „Copiii ieşeau pe la bloc, se jucau, ea nu se amesteca, stătea cu sora ei“, precizează femeia. La câţiva paşi de blocul în care locuieşte Iulia Ionescu se află mai multe magazine, iar una dintre vănzătoare spune că o ştie pe adolescentă. „Trecea mereu cu mama ei pe aici, râdeau, o ducea la şcoală. Un copil cuminte, poate prea cuminte“, spune femeia. Pentru că, ieri, nu a fost de găsit nici la liceul în care învaţă, nici la apartamentul în care locuieşte cu mama sa, vecinii de bloc ai fetei spun că, cel mai probabil, Iulia este la mătuşa sa, una dintre surorile mamei sale. „Aşa zic unii vecini, că ar fi acolo, nu la tatăl ei“.

Sursa: Adevarul.ro

Propagarea xenofobiei şi negarea holocaustului între Ministerul Educaţiei şi Biserica Ortodoxă Română

Lecţiile de religie în sistemul educaţional formal reprezintă o controversă în sine, o dezbatere perpetuă din care, până în prezent, a ieşit victorios BOR. Însă, când un preot-profesor propagă ură etnică de la înălţimea catedrei, sunt curios ce au de spus Ministrul Remus Pricopie, Patriarhul Daniel şi Parchetul. Ceea ce am văzut / auzit în acest clip postat pe internet de către un elev, din punctul meu de vedere, nu mai este de competenţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminarii, ci de competenţa parchetului, fiind o infracţiune prevăzută cu închisoare de până la 2 ani. Un astfel de preot-profesor, consider eu, nu are ce să caute nici în biserică, nici în şcoală. Elevii români au dreptul la educaţie de calitate, educaţie pe care acest domn, vizibil, nu o poate oferi, nici măcar în momentul în care elevii îl corectează. Negarea holocaustului, într-un stat membru al Uniunii Europene, contemplarea criminalilor de război (precum Ion Antonescu), promovarea urii de la înălţimea catedrei nu au cum să fie în beneficiul elevilor, ci doar a unor mişcări neofasciste. Sper ca instituţiile cu care este asociat să-şi facă datoria morală (să-l demită, respectiv să-l excludă), iar parchetul să-i facă dosar pentru propagarea naţionalismului şovin, xenofobie, negarea holocaustului, abuz în serviciu şi promovarea urii etnice.

Sursa: Adevarul.ro

Doi copii de 13 ani au spart şcoala din Mavrodin

Cei doi minori au intrat în şcoală, noaptea, şi au plecat cu aparatura electronică. Poliţiştii au recuperat prejudiciul şi l-au restituit şcolii. Localul şcolii din Mavrodin a fost călcat de hoţi. Sâmbătă noaptea, persoane necunoscute au pătruns în şcoală prin forţarea unui geam termpan. Au plecat de aici cu o unitate de calculator, un monitor, un set de boxe precum şi mai multe cabluri de alimentare a acestora, valoarea totală a prejudiciului creat ridicându-se la 2200 lei.

În urma investigaţiilor efectuate au fost identificaţi suspecţii: doi copii de 13 ani din comună. Prejudiciul a fost recuperat şi restituit unităţii vătămate. Cei doi minori vor răspunde în faţa legii pentru fapta comisă.

Sursa: Adevarul.ro

Iulia Ionescu le-a spus călugărilor de la Sihăstria Rarăului că nişte profesoare de la liceu testează pe copii tehnici de reiki şi radiestezie. Fata nu a venit la şcoală

Călugării de la mănăstirea Sihăstria Rarăului din Suceava, acolo unde Iulia Ionescu a stat în noapte de 14 spre 15 februarie, au postat pe contul de Facebook al locaşului de cult o scurtă relatare a celor întâmplate. Fără să dea nume, monahii au vorbit despre venirea Iuliei la mănăstire şi despre cauza care ar fi determinat-o să-şi ia lumea în cap. Aceasta ar porni din şcoală, unde nişte profesoare practică metode terapeutice neconvenţionale. Iulia Ionescu le-ar fi spus călugărilor de Mănăstirea Sihăstria Rarăului că mai multe profesoare de la Colegiul Sfântul Sava din Capitală, acolo unde ea este elevă, ar practica reiki şi radiestezie, nişte tehnici terapeutice neconvenţionale, pe care le-ar testa pe copii, la clasă. „În pragul serii venind un oaspete trimis de Dumnezeu şi însoţit de o maică şi un călugăr căutînd Mântuirea! Nu îl poţi trimite la o altă Mânăstire fie şi de maici, aşa că dvs (…) încercaţi să aruncaţi vina pe Arhimandritul Ioan, care este Duhovnicul miilor de oameni care sunt trăitori, nu mai vorbim de alţii care fac parte din alte culte şi tot urcă pînă în vîrful Rarăului să vadă şi ei şi să audă ce se întîmpla pe acel Colţ de Rai al Rarăului! Dacă chiar vă preocupa starea acelei fete ,mergeţi şi va interesaţi la şcoală, în familie, de unde au început problemele… De ce Profesoara X merge la radiestezie? De ce profesoara cutare merge la Reyki şi alte minunăţii drăceşti… aceştia experimentează pe copii din şcoli, pe copiii dvs… iar problemele din familie vin şi pun capac şi inima omului este aceea care trece prin traume din cauza informaţiilor primite, trăite, gândirea la ce va să fie mai târziu se trezeşte la realitate, anticiparea unui viitor mai puţin bun aduce în mintea celui pe care Dumnezeu îl luminează, apar întrebările de sine, ce va fi cu sufletul unde se va sălăşlui după moarte, centrul acestui univers este în inima noastră, tot ce gândim ajunge să îl trecem prin inima carnală şi în noi se dezlănţuie întreaga Creaţie a lui Dumnezeu, apar schimbări extraordinare! Nu noi mai gândim, ci însuşi Hristos Iisus este cel care ne va conduce spre Mântuirea Sufletului, dar şi spre sănătatea Trupului! Amin!“, au scris călugării pe contul de Facebook al mănăstirii. Pe de altă parte, directorul Colegiului Naţional Sfântul Sava din Capitală, George Cazacu, neagă că profesori din cadrul liceului ar practica asemenea metode terapeutice. „Nu există niciun profesor în şcoală care să practice asemene tehnici. Nici nu ştiam că se face aşa ceva în Bucureşti“, declară Cazacu. De asemenea, nici alţi elevi ai liceului nu par să fi auzit de astfel de practici. Iulia nu a venit la şcoală Iulia Ionescu nu a venit luni la cursuri. „Au mai fost cazuri în care au lipsit copiii şi câte o săptămână. Vom discutade comun acord cu părinţii cât are nevoie să stea acasă. Nu cred că absenţa îi va afecta studiile şi viaţa şcolară. Eu nu ştiam ca ea să aibă vreo problemă“, susţine directorul liceului, George Cazacu. Iulia nu este nici acasă la mama sa, iar vecinii bănuiesc că fata, împreună cu mama şi bunica, ar sta la o mătusă. De asemenea, vecinii povestesc despre Iulia că era un copil introvertit. Iulia Ionescu (15 ani), elevă în clasa a IX-a la Colegiul ”Sfântul Sava”, unde a intrat cu media 10, pare să fi intrat în pământ, de miercuri la ora 12.00, când a fost lăsată de mama ei la staţia de metrou Eroilor. Aici s-au despărţit, femeia plecând spre serviciu, iar copila spre şcoală. Fata a fost găsită sâmbătă, într-un tren internaţional care venea de la Moscova şi mergea spre Sofia. Adolescenta s-a urcat în tren la Suceava pentru a ajunge la Bucureşti, fiind identificată de angajaţii CFR.

Sursa: Adevarul.ro

La preot mergi pentru suflet

Eram student când unul dintre băieţaşii din facultate, mai mic cu vreo doi ani, întorcându-se din vacanţă a devenit de nerecunoscut. Îşi lăsase barbă şi în loc de blugi purta haina monahală neagră. Rămăseserăm cu toţii oripilaţi de gestul său, căci ne-a părut a fi un tip de gaşcă, nu unul cu înclinaţii mistice. Aflasem că duhovnicul i-a dat un ultimatum: ori te însori, ori te călugăreşti. Şi tânărul a ales! Minunea nu a ţinut decât vreo trei luni, până când şi-a dat jos hainele de frate de mănăstire, şi-a ras barba, iar acum, după ani, este tătic cu copii mari. Avea 20 de ani. Iulia e minoră şi în mijlocul adolescenţei.  Adolescenţa este o perioadă de tranziţie de la pubertate la stadiul de adult, o tranziţie rapidă cu profunde schimbări fizice şi psihologice, o perioadă a instabilităţilor, riscurilor şi evadărilor cand tinerii se distanţează uşor de părinţi şi încep să-şi pună întrebări serioase, întrebări existenţiale. Este o perioadă de dezvoltare fizică şi maturizare psihologică, emoţională şi socială. Este perioada problematizărilor, iar în cazul de faţă, de lămurire între cele două lumi complet diferite: una modernă şi liberală, în lume, şi printre oameni şi una spirituală cu legi şi comportamente riguroase şi precize. Decizia nu este una deloc simplă nici la îndemâna oricui. La toate acestea se adaugă stările şi trăirile profund emoţionale ale adolescenţilor, cu impulsivităţi şi izbucniri greu de gestionat. Criza existenţială la adolescenţi este perioada în care ei îşi conturează propriul Eu, ideile abstracte despre viaţă, şi inclusiv ideile despre lume şi cele religioase. De aceea era necesară asistenţa unor persoane competente care să ofere răspunsuri pertinente şi pe înţelesul ei. Preoţii Din păcate, constatăm zi de zi că preoţii noştri pravoslavnici nu au calificări minime de comunicare şi explicare a ideilor religioase la copii şi adolescenţi. De aici şi scandalul predării religiei în şcoli. Nu cred că o singură oră de religie poate dăuna cuiva. Dar a vorbi despre vocaţie monahală unui puber este impropriu. La fel şi despre Apocalipsă. Nici măcar adulţii nu au idei lămuritoare. Preoţii neavând vreo pregătire psihologică şi pedagogică şi nici vreo cunoştinţă despre psihologia adolescentului nu văd cum îşi bagă nasul. Ba îi auzi mereu în predici şi în cărţile publicate acuzând psihologia modernă de „rătăcire” şi „ateism”. Unii bat câmpii, încurcă planurile şi fac o varză foarte varză. Nu departe, chiar aici pe bloguri, l-am citit pe preotul Eugen Tănăsescu care ieri, de dimineată, înainte de a sluji Sfânta Liturghie, a postat un text lung în care el cel ce trebuia să meargă împăcat pentru Euharistie vorbeşte despre duşmanii BOR. Evident comite greşeli şi face confuzii. Acuză neavând suficiente informaţii. Se grăbeşte. Da, a fost un călugăr în gară şi nu e vorba de acuzele „contra BOR”. Tănăsescu foloseşte fără să cunoască termeni precum „crize de personalitate” şi o aseamănă pe Iulia cu fiul risipitor. Ruşinos pentru un preot. Întâi, Iulia nu poate avea crize de personalitate, pentru că un copil de 15 ani nu are încă formată personalitatea şi nici nu se poate asemăna cu fiul risipitor care în mod clar nu avea 15 ani, nu ar fi dat tat’su averea pe mâna unui puşti (legea iudaică nu i-ar fi permis). Plus că Iulia chiar nu a risipit nicio avere. Deci comparaţia nu este doar falsă, cât şi jignitoare la adresa elevei. Şi atunci mă întreb care este legitimitatea şi cel mai important conform cărei legi îi este permis unui preot să se introducă în intimitatea vieţii unui copil străin lui, unui copil care nu este al său? Cine îi permite?  Şi dacă a făcut-o, nu o păţeşte? Familia Vă aduc aminte că până şi în cazul familiei, la ei acasă, părinţii sunt puşi sub autoritatea legii. Dacă un părinte încalcă cu vinovăţie raportul copil-părinte reglementat de legea statului şi de protecţia copilului prin neglijare, abuz sau violenţă se poate ajunge de la sancţiuni până la decăderea din drepturile părinteşti. Ori cu ce drept un preot îşi permite să aibă autoritate asupra vieţii şi destinului unui minor? Vă imaginaţi un astfel de episod în Germania? În Occident actele ar fi fost aspru pedepsite de Instanţe. Unde este răspunderea preotului? Dar a părinţilor? (despre rolul părinţilor am putea scrie un articol separat). Dacă în definitiv, o persoană doreşte să se călugărească este alegerea proprie. Dar dacă discuţia priveşte un minor, aici părinţii sunt primii responsabili deoarece copilul, încă nedevenit persoană, nu deţine capacitatea, nici instrumentele de a-şi decide singur destinul. Este adevărat că sunt personaje care din fragedă tinereţe au apucat drumul călugăriei şi au avut parte de reuşită. Îmi amintesc de Patriarhul Teoctist care a ales să meargă la mănăstire la vreo 13 ani, însă cu îngăduirea părinţilor. Chiar dacă era al zecelea copil din cei unsprezece, Patriarhul îşi aminteşte după 75 de ani de la momentul acela, într-un interviu pentru ProTV, de reacţia mamei zicând „mult m-a plâns mama când am plecat de acasă. Credeam că nu-i pasă de lipsa mea. Plecând de acasă de sub aripa ei am produs mare jale”.  Deci bătrănul patriarh recunoaşte că era încă sub aripa mamei. Da, părinţii au datoria legală şi morală de a cunoaşte dorinţele copiilor, de a-i proteja şi de a decide împreună cu ei ce le este mai bine. Ei sunt responsabili! Şi în acest caz, ca şi în altele, fetiţa nu a plecat peste noapte. Ea a dat semnale de bună vreme şi ce păcat că părinţii nu au făcut mare lucru. Abia după 7 ani de vieţuire în mănăstire, Toader Arăpaşu a fost primit în rândurile călugărilor, deci la 20 de ani (1935) şi abia după alţi 10 ani (1945, 25 martie) pe când avea 30 de ani a fost hirotonit preot. Deci cu totul alta este „asumarea vocaţiei” la 30 de ani decât la 15. Nu ne putem juca cu lucrurile capitale. Spovedania S-a comentat des despre secretul spovedaniei. Ori la preot mergi pentru spovedanie, care se numeşte şi Taina Mărturisirii păcatelor sufleteşti, nu cu alt scop. Preotul oferă o asistenţă spirituală, nu face orientare vocaţională, în carieră, profesie şi nici nu trasează destinele unor minori. Însă alegerea Iuliei de a merge la mănăstire este una care nu ţine de secretul spovedaniei. Pentru eleva a alege un drum în viaţă nu este un detaliu minor, nici secretos, este o noţiune de maximă importanţă care implică în primul rând familia. Preotul greşeşte aici. Dacă spovedania este secretă aici nu este vorba despre trădarea acestui secret, ci despre maturitatea spirituală şi înţelepciunea preotului în faţa unui copil care trece prin crize existenţiale de a gestiona această situaţie într-o manieră favorabilă fetiţei şi familiei. Preotul ar fi putut prin discuţiile cu fetiţa să îi crească încrederea de sine pentru a putea ea însăşi să descopere familiei propria dorinţă. Preotul nu este şi nu trebuie să fie un dezbinător chiar dacă s-ar bucura că „încă o persoană îi slujeşte lui Dumnezeu în haina monahală”. Din păcate, am aflat că a fost găzduită două zile la mănăstirea stareţului Ioan Larion Neagoe şi probabil la alte mănăstiri. E legal să adăposteşti un minor fugit de acasă? Cum îţi poţi lua această răspundere? De neînţeles cum nişte călugăraşi, stareţi curaţi la minte, primesc repede pe oricine şi chiar o fetiţă de 15 ani, ba şi mai grav, o ascund, îi oferă deja haine monahale, mint organele statului şi nu se gândesc la familia care o căuta. Oameni sfinţi? Patriarhia însăşi a confirmat repetat că eleva nu a fost la nicio mănăstire din Suceava. Nu sunt oare aceştia culpabili? Cred că astfel de cazuri nu sunt rare în România, zeci şi sute de fugari, de tineri şi adulţi sau bătrăni, certaţi cu familia, cu societatea şi legea şi-au găsit refugiul în mănăstiri. Dar cine să ancheteze?  Ce urmează!? Sper că lucrurile nu se vor stinge foarte repede. Că cei implicaţi vor da socoteală. Îmi pare rău pentru Iulia. Va merge de astăzi la şcoală. Cum se vor uita colegii la ea, ce îi vor spune apropiaţii? Va fi probabil compătimită, apoi ridiculizază şi ironizată „voiai să te faci călugăriţă?” Reporterii vor fi pe urmele ei. O întreagă presiune de care chiar nu are nevoie acum. Sper să îşi continue studiile cu succes, să obţină 10 la BAC şi să urmeze o facultate meritorie. Şi după aceea, gânduri despre Rai şi Purgatoriu!

Sursa: Adevarul.ro

Fuga Iuliei de lume – câteva gânduri

În zgomotul scandalului în care s-a transformat ceea ce ar fi fost mai de folos să fie o serioasă punere sub semnul întrebării a eficienţei principalelor instituţii care sunt chemate să ne formeze copiii şi să dăruiască astfel un viitor Naţiunii Române, în acest vacarm, Iulia aproape că a fost uitată. Călătoria spre regăsirea de sine a Iuliei – căci aşa privesc eu dispariţia şi întoarcerea în familie a acestei adolescente – a prilejuit, cum era de aştepta, o intensă dezbatere în agora românească. Unii acuză familia Iuliei, Biserica reprezentată de duhovnic, şcoala, alţii se apără, unii caută vinovaţi, alţii folosesc momentul să plătească poliţe unor adversari mai vechi, unii fac analize psihologice, alţii doar politice. În zgomotul scandalului în care s-a transformat ceea ce ar fi fost mai de folos să fie o serioasă punere sub semnul întrebării a eficienţei principalelor instituţii care sunt chemate să ne formeze copiii şi să dăruiască astfel un viitor Naţiunii Române, în acest vacarm, Iulia aproape că a fost uitată. Iulia este arhetipală. Chipul ei în care copilăria încă luptă cu semnele tot mai vădite ale adolescenţei, chipul ei în care inocenţa îngerească este treptat umbrită de temerile şi dorinţele omului aflat în pragul începutului de maturitate, chipul Iuliei este chipul tuturor copiilor noştri. Un chip de copil care exprimă gânduri neînţelese de adulţii prea plictisiţi de aceste zbateri, împietriţi în formule de comunicare învechite şi ineficiente ori pur şi simplu nepăsători şi egoişti. Copilul primeşte cunoaşterea acestei lumi din adâncul a trei universuri: familia, credinţa şi şcoala. În România noastră, aceste trei universuri sunt afectate de criză, de rătăcire, de boală sufletească. Un adolescent cu spirit pătrunzător care caută să cunoască lumea în care s-a născut, aşa cum este Iulia – elevă olimpică! – va sesiza prin instinct şi mai apoi, va înţelege prin puterea încă slabă, dar vie şi în plină ofensivă, a raţiunii de adolescent, că familia, credinţa şi şcoala nu-i oferă pe deplin răspunsurile căutate. Atunci apare criza, rătăcirea, greşala şi adolescentul se pune pe sine însuşi într-o situaţie de pericol. În cazul Iuliei, situaţia de pericol a fost înţelegerea eronată a credinţei, poate sub influenţa vreunei rătăciri sectare, poate ca urmare a propriilor gânduri încurcate, nelămurite. Contextul – prea puţina putere de comunicare şi de îndrumare a familiei şi a duhovnicului – a favorizat escaladarea crizei şi gestul Iuliei de a fugi de lume s-a produs, înspăimântând o familie, tulburând un preot şi aruncând agora românească în fierbere şi ceartă. Puterea inocenţei este mare, chiar şi atunci când alege o cale greşită. Iulia a trezit din somnolenţă o cetate nepăsătoare faţă de viitorul copiilor săi… şi bine ne face această trezire! Deşi nu-mi propun să fac vreo analiză de situaţie cu privire la cele trei importante instituţii ale Naţiunii Române – familia, credinţa şi şcoala – mărturisesc totuşi despre câteva elemente, să le numim statistice. În România, în ultimii zece ani, numărul divorţurilor a crescut permanent, în vreme ce numărul căsătoriilor a stagnat ori chiar a scăzut. Numai în 2013, s-au înregistrat peste 35.000 de divorţuri, ceea ce reprezintă tot atâtea familii destrămate şi inclusiv mii de copii rămaşi fără ocrotirea familiei. Tot România ocupă locul 3 la avorturi la cerere în Europa şi un loc 5 sau 6 la nivel planetar. Despre România se cunoaşte şi faptul că ocupă locul 4 în Uniunea Europeană la abandonul şcolar. Deasemenea, violenţa domestică reprezintă un alt fenomen grav care bântuie familia românească, conform unui studiu din 2013, înregistrându-se peste 82.000 de cazuri de violenţă domestică în România, într-o perioadă opt ani. Aparent, aceste fenomene nu ar avea legătură cu credinţa. Eu spun că au o legătură directă. Nu poţi spune despre tine că eşti un om credincios, un creştin, atunci când comiţi avort şi omori o fiinţă nevinovată. Nu poţi spune despre tine că ai credinţă în Dumnezeu, atunci când îţi baţi nevasta şi eşti nepăsător faţă de creşterea şi educaţia copiilor tăi. Aceste date statistice, reale şi verificabile în realitatea imediată a fiecăruia dintre noi, spun multe despre eşecul relaţiei românilor cu Dumnezeu, despre nivelul credinţei noastre. Victimele imediate şi nevinovate ale acestui haos sufletesc sunt copiii şi adolescenţii noştri. Totuşi, despre Biserica Ortodoxă Română nu se poate spune argumentat şi cu seninătate că nu este preocupată de pastoraţia copiilor. Să dăm măcar două exemple: Proiectul ”Hristos Împărtăşit Copiilor” pune la dispoziţia preoţilor şi cateheţilor un set de  instrumente catehetice de care au nevoie pentru a transmite copiilor, încă de la cele  mai fragede vârste, învăţăturile biblice şi a-i ajuta astfel să atingă maturitatea întru credinţă. Un proiect despre care cu siguranţă a auzit şi duhovnicul Iuliei, poate chiar a şi folosit instrumentele catehetice oferite de acesta. Un proiect ale cărui instrumente vor fi probabil în curând disponibile şi pe pagina de Internet a proiectului, la rubrica dedicată, aflată încă în lucru. Proiectul ”Alege Şcoala!”, cu finanţare europeană, urmăreşte dezvoltarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de şcoală şi semeni pentru copiii din mediul rural şi urban, cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, aceştia fiind asistaţi în însuşirea educaţiei morale de bază, în dezvoltarea motivaţiei necesare rămânerii în şcoală prin intermediul participării la „şcoala de duminică”, la concursuri şi la tabere de creaţie. Alături de proiectele naţionale implementate de Patriarhia Română se dezvoltă anual sute de proiecte locale şi regionale în beneficiul copiilor şi adolescenţilor noştri. Deşi efortul adminsitrativ al Bisericii este mare, statisticile nu ne oferă mulţumirea smerită că în viaţa sufletească a românilor s-au produs schimbări în bine. Viaţa familiei româneşti se rătăceşte tot mai mult în întunericul avortului, divorţului, violenţei domestice, abandonului şcolar. Unde greşim, unde trebuie adaptat efortul nostru în lucrarea pastorală şi misionară? Probabil – este doar o opinie personală – că unele dintre activităţile realizate de Biserică sunt oarecum afectate de formalism şi festivism ori ritmul lor de viaţă este încetinit de osatura administrativă şi de inevitabila birocraţie specifică marilor proiecte. Enclavizarea pastoraţiei şi a filantropiei în Centrele Eparhiale, în ONG-urile patronate de Biserică şi în osatura proiectelor finanţate de Uniunea Europeană produce anumite efecte negative, principalul fiind prea puţina implicare a majorităţii preoţilor parohi. De fapt, pastoraţia şi filantropia se realizează cu roade bogate nu atât prin marile proiecte naţionale, ci mai ales în fiecare parohie, de fiecare preot, prin lucrarea acestuia cu enoriaşii, cu copiii, adolescenţii, bătrânii şi bolnavii din parohia pe care Biserica lui Hristos i-a încredinţat-o spre lucrare. Dincolo de orice laude sau critici care pot fi aduse Bisericii şi, în context, duhovnicului Iuliei, trebuie să ne asumăm realitatea faptului că demonul care a tulburat sufletul Iuliei a învins, cel puţin pentru câteva ore, puterea credinţei de a o îndruma pe adolescentă spre alegerea lucrurilor folositoare ei. Totuşi, fără a acuza şi fără a apăra – repet, responsabilitatea pentru viitorul Naţiunii Române este una comună pentru toate instituţiile fundamnetale, familia, credinţa, şcoala şi statul – trebuie să spunem că sămânţa sufletească a unui copil se sădeşte în pământul numit familie. Biserica şi şcoala sunt precum soarele şi ploaia, pot să ajute familia, dar nu o pot înlocui. Rugându-L pe Dumnezeu să lumineze şi să ocrotească sufletul minunat al Iuliei, vă ofer la finalul acestor rânduri câteva poveţe ale Sfinţilor Bisericii noastre despre creşterea copiilor, utilizând textele oferite de situl Război întru cuvânt: ”Copilul trebuie învăţat să faca binele, taindu-si voia. In acest scop, parintii insisi sa dea exemplu de buna vietuire, facandu-le copiilor cunostinta cu cei a caror grija de capetenie es¬te nu pentru placeri si onoruri, ci pentru mantui¬rea sufletului. Copiii urmeaza cu usurinta exem¬plele care le sunt date. Cat de devreme incep sa-si copieze mama sau tatal! Este la fel ca ceea ce se intampla cu instrumentele acordate iden¬tic. Si copiii trebuie chemati la fapte bune: la in¬ceput li se porunceste sa le faca, iar dupa ajung sa le faca singuri, daca sunt directionati cum tre¬buie.” (Sfantul Teofan Zavoratul) ”Ce va zugravi pe lemn pictorul – lucruri bu¬ne sau rele, luminoase sau pacatoase, in¬geri sau draci –, aceea va si ramane pe el. La fel si cu copilul! El va ramane cu cresterea pe care i-o dau parintii la inceput, cu obiceiurile cu care il deprind acestia – bineplacute lui Dumnezeu sau urate de Dumnezeu, ingeresti sau dracesti” (Sfan¬tul Dimitrie al Rostovului) ”De la o varsta frageda, copilul isi insuseste cu repeziciune ceea ce i se spune, si ceea ce aude se intipareste in sufletul lui ca pecetea in ceara. Prin aceasta, viata lor incepe deja sa incline fie catre pacat, fie catre virtute. Asadar, daca chiar de la inceput ii abatem de la pacat si ii punem pe calea cea buna, lucrul acesta va deveni pentru ei deprindere, le va intra in fire, si nu se vor mai abate atat de usor spre rau, fiindca obisnuinta ii va trage la fapte bune.” (Sfantul Ioan Gura de Aur) ”Copiilor trebuie sa li se dea libertate potri¬vit cu varsta si cu educatia lor. Care din¬tre cele doua directii este mai corecta, mai placu¬ta si mai satisfacatoare pentru om: de la largirea libertatii lui la marginirea ei sau, dimpotriva, de la marginirea ei la largirea ei? Bineinteles, aceas¬ta din urma. Asadar copiii trebuie adusi de la marginirea libertatii la largirea acesteia. Altfel, cel care a devenit prea liber prea devreme inco¬tro se va indrepta cu dorinta sa de placere cres¬canda? Oare nu va fi ispitit sa incalce dreptele hotare ale libertatii rationale si legiuite?” (Sfantul Filaret al Moscovei) ”In pedeapsa este nevoie de masura. Copiii nu trebuie pedepsiti cu iritare, cu rautate, cu ura: trebuie pedepsiti cu liniste si cu dragoste. Atunci, ei vor simti aceasta dragoste, vor simti ca merita pedeapsa, si atunci pedeapsa va fi cu folos si-i va indrepta. Multi dintre voi nu se gandesc la un asemenea fel de pedeapsa, si lasa nepedepsite nu numai greselile mici, ci si pe cele grave- chiar si hotia, huliganismul, chiar si viata desfranata a tinerelor.” (Sfantul Luca al Crimeii) ”Sufletul copilului este ca o cetate. Închipuieste-ti ca esti un împarat stapân peste o cetate. Aceasta cetate este sufletul copilului tau. Asa si este, sufletul este o cetate. Si cum într-o cetate unii fura si altii împart dreptatea, unii muncesc serios si altii fac totul la întâmplare, asa lucreaza si în sufletul copilului gândurile si mintea. Unele gânduri sunt precum soldatii: se mobilizeaza împotriva altor gânduri care îndeamna la greseli; altele au grija de omul întreg, de trup si de locuinta, asa cum fac locuitorii unei cetati. Avem nevoie, asadar, de legi ca pe cele rele sa le alungam si sa le dezradacinam, iar pe cele bune sa le primim si sa le îmbratisam.” (Sf. Ioan Gura de Aur)

Sursa: Adevarul.ro

Adevărul Live: este normal ca o tânără de 15 ani să aibă duhovnic? Teologul Radu Preda: „Biserica este încă subdezvoltată la capitolul comunicare publică”

„În momentul în care vorbeşti despre viaţa unui copil nicio cheltuială nu este prea mare”, susţin specialiştii invitaţi la emisiunea „Adevărul Live”, făcând referire la Iulia Ionescu, tânăra de 15 ani care a plecat de acasă pentru a se călugări. Invitat telefonic în emisiune, teologul Radu Preda a susţinut că „în locul purtătorului de cuvânt al BOR, aş fi făcut o dezbatere la Patriarhie legată de apropierea tinerilor de un duhovnic”. Este normal ca o tânără de 15 ani să aibă un duhovnic?  Este normal ca un copil de 15 ani să îşi dorească să se călugărească? Ce ar trebui să înveţe elevii la ora de religie şi cum ar trebui gestionat dreptul fiecărui copil sau părinte de a participa sau nu la aceste cursuri? Acestea sunt câteva dintre care au fost dezbătute la Adevărul Live, într-o emisiune moderată de jurnalistul „Adevărul” Liviu Iolu, plecând de la cazul elevei de 15 ani plecată de acasă pentru a se călugări, caz care a pus pe jar autorităţile în ultimele zile. În studio au fost invitaţi Laurenţiu Ştefan, psiholog şi director juridic la Colegiul Psihologilor din România şi Dan Antonescu, expert criminolog, fost şef al Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei. De asemenea, prin telefon s-a alăturat discuţiei teologul Radu Preda, dar şi Adrian Troie, directorul adjunct al Colegiului Naţional „Sf. Sava” din Capitală, unde învaţă Iulia Ionescu. Principalele declaraţii din timpul emisiunii: „E foarte bine când ne reintergrăm într-un mediu cum e cel şcolar, e foarte bine să existe o perioadă de adaptare. Cu siguranţă va reîntâlni colegii, e bine să existe o perioadă de tranziţie, temele pot să fie luate printr-un coleg sau colegă, ar trebui să fie în primul rând investigată psihologic, ulterior se poate recomanda fie terapie fie consiliere psihologică. În plus, cu siguranţă că vom putea avea de a face şi cu consiliere de familie, dar şi cadrele didactice ar putea participa la acest proces”, a declarat Laurenţiu Ştefan, directorul juridic al Colegiului Psihologilor din România. „În momentul în care vorbeşti despre viaţa unui copil, nicio cheltuială nu este prea mare. Totul ducea spre ideea că fata voia să se îndrepte spre biserică. Există o mulţime de culte, de secte, acestea atrag de asemenea adepţi. Poate din cauza acelor sincope, problemele din Apuseni, nu a vrut nimeni să mai greşească şi nu s-a greşit”, a explicat şi Dan Antonescu, specialist criminolog. Potrivit acestuia, anchetatorii din tren au stat lângă Iulia, au discutat cu ea. „Poliţiştii aveau deja problema sub control”, a completat Antonescu. „Dacă şeful poliţiei şi-a permis să spună că poliţiştii au identificat-o şi au dus-o acasă, se baza pe nişte fapte reale. Copiii aceştia nu mai au repere morale, vorbim despre o fetiţă olimpică, cu media 10. Sunt atâţia elevi eminenţi care dispar în anonimat şi se angajează chelneri. Să lucrezi, deşi ai două sau trei diplome, într-un astfel de domeniu, e un lucru trist”, a mai spus specialistul criminolog. „Nu există în librăriile din Bucureşti o carte despre axiologie, adică despre valori. Nu cred că e o problemă doar a librăriilor, ci cred că este o problemă a societăţii. În acest moment, maturizarea socio- afectivă a tinerilor se depărtează foarte mult de ceea ce legiuitorul a considerat că este vârsta la care atingem maturitatea. Sunt şi în statele europene tineri de peste 35 de ani care socializează doar cu ajutorul internetului. O identitate virtuală este o radiografie a proiecţiilor tânărului respectiv. Concret, tinerii se îndreaptă către internet, care le permite să interacţioneze cu discreţie. Cu siguranţă tehnologia nu aduce o creştere a nivelului de maturizare al copiilor, ci o scădere”, a explicat reprezentantul Colegiului Psihologilor. „Eu cred că tânăra a apelat la un duhovnic şi pentru faptul că a încercat cumva să îşi găsească un refugiu, tocmai în căutarea acelor valori”, a spus Laurenţiu Ştefan. În opinia teologului Radu Preda, cazului i s-a dat o amploare mediatică exagerată. „Legat de duhovnic, faptul că acesta i-a spus clar că trebuie să aştepte majoratul înseamnă că omul nu a abuzat de dorinţele fetei şi a demonstrat probitate profesională. Probabil că a primit un telefon, dovadă că a pus imediat fata pe tren. Vorbim de lacune sistemice, problema nu e de culpă, de vină, ci de coerenţă”, a spus Preda. Conform acestuia, Biserica a dat dovadă că reacţionează la iritaţie. „Eu, în locul purtătorului de cuvânt al BOR, aş fi făcut o dezbatere la Patriarhie legată de apropierea tinerilor de un duhovnic. Se dovedeşte încă o dată că Biserica este încă subdezvoltată la capitolul comunicare publică”, a completat teologul. „Autonomia cultelor se opreşte în faţa infracţiunii. Biserica nu poate fi un paravan pentru infracţiune”, a explicat Preda. „Trebuie să ne decidem dacă suntem sau nu un stat de drept, până unde poate merge secretul profesional”, a continuat Preda.

„Eu îmi pun problema dacă preotul respectiv, luând la cunoştinţă despre o faptă, cât a găzduit un individ în mănăstire, că acel om putea să mai comită o crimă. Cine era răspunzător atunci?”, se întreabă Antonescu. Potrivit lui Preda, când un duhovnic se află în faţa unei asemenea situaţii este obligat să ceară sfatul autorităţii bisericeşti. „În textul de lege nu este menţionat acest lucru”, spune Antonescu. În cazul Iuliei Ionescu, duhovnicul le-a spus atât părinţilor, cât şi Poliţiei de intenţiile fetei, probabil că aşa s-a ajuns la găsirea ei”, a explicat Liviu Iolu.

Potrivit sociologului Alfred Bulai, „cazul a explodat datorită autorităţilor, care au făcut un spectacol din cauza eşecului în ceea ce priveşte accidentul din Munţii Apuseni. În România sunt aproape 3.000 de cazuri similare pe an, de copii fugiţi de acasă”, a punctat sociologul. „Era vorba de faptul că este un liceu foarte bun din Bucureşti, dacă era din altă localitate mică, nu interesa pe nimeni. A fost o exagerare a administraţiei, când vicepremierul spune că trebuie să facă celulă de criză. Nu e singura fată care pleacă la mănăstire. 10% din cazuri nu se mai soluţionează, totul a mers într-o direcţie dintr-o dată spectaculoasă, cazul este unul banal”, a mai spus Bulai. Din ce am văzut, fotografii şi filmuleţe, fata nu pare chiar un copil cu nişte probleme grave. „Nu cred că este o problemă spectaculoasă în raport cu acest copil, nu e normal să ai duhovnic, din punct de vedere al mediului statistic dar interesul pentru religie poate să fie mai deosebit. Nu mi se pare normal ca un preot să vorbească cu un copil pe internet, asta ar fi singura problemă. Dar această deturnare în patologic este o exagerare”, a completat Bulai. „Dacă vorbiţi cu un poliţist care se ocupă zilnic de astfel de cazuri, el v-ar spune că şi-a dat seama de la bun început care este situaţia”, a mai spus sociologul. Potrivit lui Antonescu, 95% din minorii pierduţi sunt găsiţi. „Procedurile s-au modificat, iar acum dacă dispare un minor, poliţistul are obligaţia să-l dea în urmărire generală de îndată. Acum, sancţiunile sunt drastice, poate pe lângă profesionalism există şi teama de a nu fi sancţionat. Deci, 95% din copiii pierduţi sunt găsiţi”, a explicat criminologul. La rândul său, Bulai susţine că procentul de 95% arată că structurile legii îşi fac treaba. „Din păcate, dispar copii mici şi din Caracal şi nu mai există interes”, a explicat sociologul. „Nu e cazul să se bage politicienii în această situaţie. Din acest motiv s-a umflat acest caz, ceea ce pe de-o parte a fost bine pentru că a fost găsită fata. Problema este că, din păcate, acest interes nu există pentru sute de alte cazuri”, a explicat sociologul. Legat de părinţi, Laurenţiu Ştefan susţine că trebuie să avem o grijă pentru ca aceste comportamente parentale să fie bine structurate. „E bine de ştiut că la această vârstă ne aflăm într-un anumit stadiu de dezvoltare a minorei, ea are un nivel cognitiv care îi permite să discearnă, dar e foarte important şi nivelul de maturizare socio-afectivă. Ne referim inclusiv la stima de sine. În tot acest puzzle, sunt cu siguranţă nişte piese lipsă şi una din piesele lipsă nu e legată de faptul că tânăra stătea de vorbă cu un duhovnic. Cred că cel mai important este să existe un control din partea părinţilor, ei trebuie să ştie care sunt factorii cu care interacţionează”, a explicat Laurenţiu Ştefan. Potrivit acestuia, copilul trebuie să se afle sub controlul părinţilor, al profesorilor sau al medicilor. „Viaţa intimă a unei tinere trebuie să fie atent supravegheată de aceşti stâlpi din viaţa sa”, a mai spus psihologul. În schimb, Antonescu e de părere că „părintele e obligat moral să fie prietenul copilului. Dacă îi interzici anumite lucruri va naviga pe ce site-uri va vrea el”. „Cu siguranţă avem modelul tradiţional parental, cu siguranţă îl folosim în viaţa noastră. Dincolo de educaţia modernă de astăzi, e important de ştiut ce înseamnă să fii prieten. Să fii prieten cu adevărat înseamnă să reuşeşti să empatizezi şi să comunici cu acel copil fără să îţi depăşeşti statutul de părinte”, a explicat Laurenţiu Ştefan, care a adus aminte de lipsa de timp a părinţilor din ziua de azi. „Ancheta nu este efectuată de procurori din Suceava, ea fiind făcută de cei din IGPR, doar prin comisii rogatorii au fost audiate persoane din Suceava. Începând de la persoanele din gara Burdujeni, toţi aceştia au fost audiaţi”, a punctat şi Dinu Zară, corespondentul ziarului Adevărul din Suceava.  „Am ajuns să port discuţii cu călugării de la Mănăstirea Sihăstria Rarăului, i-am convins de faptul că este bine să se spovedească opiniei publice şi să spună ce s-a întâmplat în acea noaptă. Călugării de acolo consideră că vinovăţia aparţine şcolii, care ar fi avut o influenţă nefastă asupra tinerei, care susţin că profesoare de la Colegiul Sfântul Sava au aplicat terapii neconvenţionale asupra copiilor”, a spus Sânziana Ionescu, corespondentul din Constanţa al ziarului Adevărul. „Nu cred că în atribuţiile psihologului şcolar intră prestarea anumitor activităţi de terapie”, a completat Laurenţiu Ştefan „În jungla socială, degringolada acestor tineri care nu înţeleg cum se pot dezvolta. Oamenii aceştia învaţă, studiază. Copii aceştia sunt în formare”, a spus Antonescu.

Potrivit directorului adjunct al Colegiului Sfântul Sava, copilul nu a avut probleme de integrare în liceu şi nimeni din şcoală nu a influenţat-o negativ. „Este la noi de patru luni dar cu siguranţă copilul era normal integrat în şcoală”, a explicat Adrian Troie, directorul unităţii şcolare. În opinia acestuia, au existat discuţii cu părinţii, dar acestea sunt confidenţiale. „Nu credem că este vorba de un copil problemă, e un copil care s-a integrat normal şi care se va integra în continuare normal în colectivitate. Colegii ei sunt copii foarte buni. Nu am mai avut astfel de cazuri, dar să nu uităm că plecarea acestui copil nu s-a făcut în timpul orelor de şcoală”, a explicat Troie. În România, lipseşte un program de asistenţă psihologică. „Atunci când un copil pleacă de acasă sunt indicatori clari că există o problemă. Pentru aceşti copii ar trebui să existe un program naţional de asistenţă psihologică. Îi dau dreptate domnului profesor, că acest copil trebuie lăsat în pace din punct de vedere al mass media, dar nu din punct de vedere al asistenţei psihologice”, a completat Laurenţiu Ştefan. „Tot ceea ce numim astăzi autopsie psihologică e o muncă pe care un psiholog specialist o face în alte ţări. Poliţia are nevoie de specialişti care să le sprijine, uneori dosarele nu conţin tocmai acele elemente sugestive care ar fi foarte utile pentru decizia unui magistrat. „În România nici nu s-a discutat vreodată despre un astfel de program naţional, este o pledoarie pentru cei care ar fi beneficiarii acestui program. Toţi plătim asigurări de sănătate, dar atunci când au probleme, unii merg la vraci, alţii merg la duhovnic. Cred că dacă tot plătim asigurări, avem de-a face cu o lacună în ceea ce priveşte ierarhia valorilor. Copilul este bombardat cu informaţie, dar ceea ce nu are acum şi exista clar acum 20 de ani era o ierarhie a valorilor. Cu siguranţă lipsa unei ierarhii a valorilor îşi spune cuvântul şi ajungem în astfel de situaţii”, a explicat Laurenţiu Ştefan. La rândul său, Antonescu a precizat că poliţia ţine pasul cu tendinţele actuale. „Au apărut negociatorii în Poliţie, la nivelul IGPR s-a constituit un departament de profileri. Dar, dacă am nevoie de un psiholog mă duc şi îl plătesc din buzunar, ceea ce nu e normal. Unde mă duc? La vrăjitoare, într-o sectă, nu mă duc la duhovnic…Or, un psiholog care face strict consiliere nu mai face altceva, asta e menirea lui. Nu e normal să-l plătesc separat dacă eu îmi plătesc dările la stat”, a explicat criminologul. „Viaţa este aşa cum o avem. Psihicul uman trebuie să genereze soluţii pentru ca omul să fie adaptat la ceea ce trăieşte, în momentul în care apar probleme de neadaptare, cu siguranţă au nevoie de sprijin”, a conchis Laurenţiu Ştefan, directorul juridic al Colegiului Psihologilor din România. Olimpică dispărută patru zile de acasă Iulia Ionescu, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional “Sfântul Sava” din Bucureşti, dispărută miercuri de acasă, a fost găsită sâmbătă. Fata s-ar fi ascuns la Mănăstirea Sihăstria Rarăului din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, stareţul Ioan Larion Neagoe recunoscând că a găzduit-o pe minoră. „Îmi pare c-am păcălit Poliţia, Iulia era la noi. Nu mi-am dat seama. Îmi pare rău că n-am anunţat Poliţia mai devreme şi nu am luat legătura cu familia fetei“, a regretat preotul Ioan Larion Neagoe. Iulia Ionescu a poposit la mănăstirea de călugări în noaptea de 14 spre 15 februarie. „Venea din Neamţ“, a spus stareţul de la Sihăstria Rarăului. Mănăstirea de călugări este situată în vârf de munte, la Cota 1000. Conform unor surse judiciare, Iulia Ionescu a povestit că a plecat miercuri cu un microbuz din Bucureşti spre Târgu-Neamţ. Cel mai probabil, fata a stat două nopţi la mănăstirea Agapia, apoi a ajuns vineri la Sihăstria Rarăului, unde a petrecut o noapte. A fost găsită într-un tren, în drum spre Bucureşti Sâmbătă, fata a fost descoperită într-un tren care pleca de la Suceava la Bucureşti, după ce a fost recunoscută de către angajaţii CFR. Cornel Grigoriciuc, şeful trenului internaţional Moscova – Bucureşti, a declarat că adolescenta, îmbrăcată în haine monahale, a  fost însoţită în gară de un bărbat. Potrivit sursei citate, fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren, rămânând în haine civile – pantaloni şi o jachetă neagră, ea urcând apoi singură în tren.

Sursa: Adevarul.ro

Simulari Evaluarea Nationala 2014 A inceput simularea la Limba si literatura romana – cum se desfasoara testarea

Elevii de clasa a VIII-a au inceput simularea la Limba si literatura romana – proba scrisa din cadrul Evaluarii Nationale. Testul a inceput la ora 9:00 si dureaza 2 ore, timp in care elevii au de rezolvat subiecte de nivel mediu, potrivit ministrului Remus Pricopie. Subiectele de simulare nu contin capitole precum figuri de stil – alegoria, complementul direct si propozitia subordonata completiva directa. Aproximativ 200.000 de elevi sustin simularea, care se desfasoara pentru prima oara la nivel national. Simularea la Limba si literatura romana – Evaluarea Nationala 2014 – a inceput la ora 9:00, iar accesul elevilor in sali a fost permis pana la ora 8:30. Timpul destinat rezolvarii subiectelor este de 2 ore din momentul primirii subiectelor de catre fiecare elev. Supravegherea elevilor este facuta de un alt profesor decat cel care preda Limba si literatura romana. Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti precizeaza ca fiecare scoala „va asigura functionarea sistemelor de supraveghere video in salile de concurs”, pentru fiecare zi de simulare. De asemenea, „se va asigura monitorizarea video in sala de multiplicare a subiectelor, sala comisiei (la preluarea si numerotarea lucrarilor, repartizarea lucrarilor catre evaluatori), salile organizate pentru evaluarea lucrarilor scrise”. Elevii trebuie sa fie in sala de clasa in intervalul 8:00-8:30, cand vor fi distribuiti pe sali conform unei repartizari afisate pe usa fiecarei sali de clasa. Dupa ora 8:30, elevii de clasa a VIII-a care sustin simularea nu mai au drept de a parasi sala de examen pana la primirea subiectelor, si nu mai devreme de 10:30.  Repartizarea elevilor in salile de concurs se face in ordine alfabetica, cate 1 elev in banca. Elevii sunt supravegheati de 2 asistenti, de alta specialitate decat Limba si literatura romana. „In cazul abaterilor, elevul poate fi sanctionat prin scaderea notei la purtare”, precizeaza ISMB. Evaluarea lucrarilor scrise se face pe grupe de scoli, astfel incat profesorii de Limba si literatura romana sa nu evalueze lucrarile propriilor elevi, se mai arata in Regulamentul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB). Fiecare lucrare va fi evaluata de o echipa de 2 evaluatori, iar echipele de evaluatori vor fi stabilite prin tragere la sorti. In cazul inregistrarii unor diferente mai mari de 1 punct intre cei doi evaluatori, ei vor discuta, in prezenta presedintelui de comisie, modul de acordare a punctajelor si vor cadea de acord asupra notei finale.

Sursa: Hotnews.ro

Simulari Evaluarea Nationala 2014 Remus Pricopie: Subiectele de la simularea de Limba si literatura romana vor fi de nivel mediu

Simularea probelor de examen din cadrul Evaluarii Nationale „ii ajuta si ii pregateste” pe elevi „in vederea examenului din iunie”, a transmis ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, intr-un comunicat remis HotNews.ro. „Pentru ca maine incep testele in cadrul simularilor pentru examenul de Evaluare Nationala, cu proba de limba si literatura romana, le urez elevilor mult succes si putere de concentrare. Toti elevii trebuie sa stie ca subiectele vor fi de nivel mediu”, a declarat ministrul Educatiei. • Amintim ca simularile Evaluarii Nationale 2014 incep marti, 18 februarie, cu Limba si literatura romana – proba scrisa. Elevii de clasa a VIII-a vor fi testati la nivel national, iar simularea se va desfasura la aceeasi ora in toata tara. Remus Pricopie, ministrul Educatiei Nationale, a anuntat printr-un comunicat ca „in acest semestru, pe langa activitatile curente, cunoscute deja de catre elevi, parinti si profesori, sistemul de educatie va avea parte de cateva premiere. Este vorba despre evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, care va avea loc in luna mai, despre simularea Evaluarii Nationale prin care elevii clasei a VIII-a vor trece in luna februarie si despre simularea examenului de Bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, care va avea loc in martie, in paralel cu simularea, cunoscuta deja, in cazul elevilor clasei a XII-a”. „Aceste simulari si evaluari pe parcurs, desfasurate pe baza unor proceduri standard la nivel national, sunt extrem de importante si de necesare. Ele reprezinta o radiografie a sistemului de invatamant, ofera rezultate comparabile si permit actiunea pe doua paliere. Pe de o parte, profesorii vor avea posibilitatea sa intervina din timp, prin mijloace specifice, pentru a remedia problemele punctuale si a imbunatati rezultatele finale. Pe de alta parte, Ministerul Educatiei Nationale va dispune de un tip de feed-back care ii va permite sa introduca mai multa coerenta in politicile educationale si sa creasca performanta si calitatea sistemului de invatamant”, a precizat ministrul. Potrivit acestuia, va exista „o intensificare a activitatii cadrelor didactice, a elevilor, dar si a conducerii unitatilor de invatamant. Sunt convins ca daruirea si responsabilitatea tuturor celor implicati in organizarea si derularea acestor activitati vor fi, ca de fiecare data, la cote maxime si, cu o buna coordonare, rezultatele vor fi foarte bune”. „Pentru ca maine incep testele in cadrul simularilor pentru examenul de Evaluare Nationala, cu proba de limba si literatura romana, le urez elevilor mult succes si putere de concentrare. Toti elevii trebuie sa stie ca subiectele vor fi de nivel mediu si ca acest exercitiu ii ajuta si ii pregateste in vederea examenului din iunie”, a incheiat Remus Pricopie.

Sursa: Hotnews.ro

Înscrierea la pregătitoare, o debandadă totală

Părinţii copiilor care vor intra, din toamnă, în sistemul de învăţământ obligatoriu au nevoie de multă răbdare, dar şi de un dram de noroc pentru a nimeri la unitatea de învăţământ pe care au pus ochii. Chiar şi cei care locuiesc peste drum de şcoală pot avea surpriza să constate că locurile au fost ocupate de alţi părinţi descurcăreţi, cu domiciliu fictiv. Citiţi, marţi, în ediţia de print a Evenimentului Zilei, cât îi costă pe părinţi revervarea unui loc în clasa zero, la o şcoală bună din Capitală, dar şi explicaţia uluitoare a şefilor de la Educaţie care au creat acest sistem de înscrieri.

Sursa: Evz.ro

Alege cel mai tare dascăl! Lista nominalizărilor pentru Gala Profesorului Bologna a fost deschisă

Evenimentul va avea loc anul acesta între 9 şi 11 mai şi este organizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţesşti din România. Propunerile pot fi făcute între 17 februarie şi 23 martie pe www.profitari.ro. Gala a ajuns anul acesta la cea de-a VII-a ediţie şi îşi propune la fel ca şi în ceilalţi ani să răsplătească profesorii care îi inspiră şi îi mobilizează pe studenţi.

Potrivit organizatorilor, profesorul Bologna sau „Proful tare” este orice dascăl care depăşeşte graniţele disciplinei pe care o predă şi găseşte căi inedite pentru a se apropia de studenţi. Este cel care le câştigă prezenţa, respectul şi atenţia prin creativitatea metodelor de predare, prin jovialitatea şi uşurinţa cu care se lasă înţeles, prin darul oratoriei şi răbdare. Pe parcursul tuturor ediţiilor au fost premiate peste 350 de cadre didactice.

Sursa: Evz.ro

Există lecturi obligatorii?

Excelente articolele ultimului număr al revistei „Dilema veche” grupate sub titlul „Lecturi obligatorii sau lecturi esenţiale?”. Aici găsim texte semnate de profesori (şi de liceu şi de universitate), dar şi de elevi, despre ceea ce se citeşte la adolescenţă. Pe de o parte, se pune întrebarea cu privire la utilitatea obligaţiei de a citi. Pe de altă parte, după ce cam toată lumea admite mai voalat sau mai direct că lectura obligatorie trebuie cumva păstrată în procesul de educaţie, se pune întrebarea ce cărţi/autori anume vor avea privilegiul de a fi materie obligatorie pentru tinerii români? Recunosc că am citit cu pasiune întregul dosar al temei şi pentru că, de multă vreme, am impresia că am rămas cam puţini cei care mai credem în „educaţia prin marile cărţi” în vreme ce din ce în ce mai mulţi oameni, deopotrivă profesori, elevi şi părinţi, cred în „educaţia care dezvoltă abilităţi”, în „pregătirea pentru piaţa muncii” şi în „educaţia cu ghiozdanul uşor”. Eu sînt dintre cei care cred că eseistul scoţian Thomas Carlyle avea dreptate cînd spunea că cea mai bună universitate este o colecţie de cărţi. Nu de compendii ori comentarii, adaug eu contextualizînd această vorbă. Nu vreau, totuşi, să adaug la dezbaterea din „Dilema veche”, ci vreau să dezvolt obiectul ei punînd o întrebare încă şi mai generoasă: există lecturi obligatorii din perspectiva culturii generale? Există cărţi sau autori prin care orice persoană cultivată trebuie, obligatoriu, să fi trecut? Şi dacă da, care sînt aceştia? Critica literară operează, cum se ştie, cu „canonul”, deşi acesta nu are conţinut definitiv. Canonul ar fi un set de opere/autori fundamentali pentru un spaţiu cultural, pentru un timp, pentru un domeniu anume etc. Într-o carte faimoasă, poate, tocmai prin îndrăzneala ei, Harold Bloom stabilea canonul literar al occidentului – o listă de 26 de autori, de la Shakespeare şi Cervantes la Beckett şi Pessoa. Evident, termenul nu este unul fericit. Canonul induce ideea unicităţi. Nu pot exista două canoane pe acelaşi domeniu de „reglementare”. Totuşi, cînd vine vorba despre literatură, dar şi despre muzică ori alte arte în general, canonul se multiplică în funcţie de cîţi creatori de canon sînt. Canonul meu este, fatalmente, diferit de canonul altuia, după cum canonul meu de la 25 de ani diferă de canonul meu de acum. La limită, canonul este o listă de preferinţe personale şi decade exact în ceea ce nu vrea şi nu trebuie să fie. N-aş vrea nici eu să cădem în relativism total. Există, totuşi, unele repere fixe. Întîi, ar fi acela al tradiţiei. Tradiţia reflecţiei intelectuale stabileşte un set de lucrări asupra cărora intelectualii s-au aplecat cu precădere. De ce? Mai întîi, pentru că în acele cărţi mai mult decît în altele a fost plantată o sămînţă care a rodit îndelung şi trainic. Cred că autori precum Platon şi Freud, oricît sînt ei de diferiţi, fac parte din canonul occidentului pentru că mintea şi sufletul acestei părţi din omenire s-au dezvoltat într-un anume fel şi nu în altul după ce scrierile lor au fost citite. Apoi, pentru că unii autori s-au impus ca referinţe, nu zic obligatorii, dar obişnuite. Nu poţi, de pildă, să discuţi despre raportul dintre individ şi istorie în literatură fără să evoci „Război şi Pace” sau, dacă muţi discuţia în filozofie, fără să-l evoci pe Hegel. Nu poţi să discuţi despre iubire în literatură fără să evoci „Romeo şi Julieta” sau, în filozofie, fără să evoci „Banchetul” platonician. Chiar dacă cineva ar putea-o face, interlocutorii ar aduce imediat vorba despre aceste opere-reper şi necunoaşterea lor ar fi privită, totuşi, ciudat. Pînă la urmă, canonul este un produs al simţului comun, generalizat. Tradiţia şi nu „specialiştii” ori „poporul-cititor” forejează canonul. Canonul are, înainte de orice, şi un efect benefic – el stabileşte numitorul comun al discuţiei. Pot să nu cunosc cartea la care se referă un conferenţiar cînd vorbeşte, de pildă, despre răzbunare. Dar îl pot întreba, ca să înţeleg mai bine ce vrea să spună, ceva legat de „Hamlet” (capodoperă a răzbunării) şi conferenţiarul îmi va răspunde cu siguranţă, pentru că „Hamlet” este în canon – o piesă pe care o ştie toată lumea. Nu este deloc deplasat, aşadar, să întrebi pe cineva care vorbeşte despre răzbunare ceva din „Hamlet” ; canonul este locul în care ne întîlnim toţi, indiferent de ceea ce am citit ulterior, fiecare. Canonul produce, însă, şi un efect pernicios, un sindrom intelectual pe care l-aş numi „gonflarea spiritului rănit de propria mediocritate”. Ştiu cazurile unor frustraţi care inventează propriile lor canoane şi decretează că oricine nu îl cunoaşte este defect – ignorant sau impostor. De pildă, vorbind despre răzbunare, materie în care am stabilit că „Hamlet” e canonic, cineva te poate întreba dacă îţi este cunoscut un anumit pasaj din, să zicem, Valerius Maximus ori dintr-un maestru yoga – spui că nu şi întrebătorul abia asta a aşteptat (poate de-aia ţi-a şi pus întrebarea) să te distrugă cu dispreţul său. De fapt, înainte de a ne întreba care sînt lecturile obligatorii, cred că e mai sănătos să instituim obligativitatea lecturii.

Sursa: Evz.ro

În România, legea nu-i protejează pe copiii dispăruţi

Cazul “olimpicei dispărute” scoate la iveală făţărnicia cu care societatea noastră tratează subiectul copiilor dispăruţi. ONG-uri care în viaţa lor nu au lipit măcar vreun afiş pentru vreun copil dispărut ies la înaintare şi fac declaraţii pompoase. Oameni care n-au fost până acum preocupaţi de soarta acestor copii ies pe sticla televizoarelor şi condamnă la nimereală, într-o isterie colectivă. Mulţimea a pus tunurile pe mănăstiri. Deşi, până acum, nu avem confirmarea oficială că fetiţa dispărută ar fi fost adăpostită în vreuna dintre ele. Ea a declarat că, în fiecare noapte din perioada în care a fost dispărută, ar fi dormit într-o altă mănăstire. În tot acest timp, poliţia făcea verificări în lăcaşurile de cult din zona Moldovei, însă nici atunci şi nici acum nu s-a confirmat că fata ar fi trecut pe acolo. Presupunând că acest copil dispărut a fost adăpostit, aşa cum spune el, într-o mănăstire, aveau cei de acolo obligaţia legală de a anunţa autorităţile?  Predarea bunurilor găsite Dacă nu anunţi că ai găsit un portmoneu pe stradă, eşti pasibil de puşcărie. Conform art. 216 din vechiul Cod Penal, respectiv art. 243 din Noul Cod Penal, alin (1): “fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”. Când e vorba de un bun material, legea este explicită. Dacă găseşti, în schimb, un copil pe stradă şi-l duci acasă, fără să anunţi poliţia sau părinţii acestuia, nu păţeşti absolut nimic. Pentru că, în înţelepciunea lui, legiuitorul nu a prevăzut sancţiuni pentru astfel de situaţii, destul de frecvente în România. Sorin S., un băieţel de 9 ani din Bistriţa Năsăud, a dispărut de acasă în mai 2003. Ajuns în Piteşti, a fost găzduit de o familie, vreme de 3 ani. În noiembrie 2006, copilul a fugit de la acea familie şi a fost victima unui accident rutier. La spital, poliţiştii au reuşit să-l identifice, anunţându-i apoi familia, care-şi pierduse speranţa că-l va revedea. V. Ioan a dispărut în 2003 din judeţul Dolj. Avea 11 ani. Doi ani a cerşit în Bucureşti, la metrou, apoi s-a întors în Dolj şi a lucrat pe la stâne. Niciunul dintre ciobanii ce au slugărit copilul nu s-a gândit că acesta are poate nişte părinţii care plâng după el. Copilul s-a întors singur acasă în ianuarie 2007.   Cristian T. este din Buzău şi a dispărut de acasă în iunie 2003. Avea 11 ani. În decembrie 2006, copilul a revenit acasă, mărturisindu-le poliţiştilor că a fost la o familie din Galaţi, unde a lucrat la o fermă de struţi. C. Ioan a fugit în februarie 1995 din Căminul Şcoală nr. 14 Roman (pentru copii cu deficienţe intelectuale). Avea 13 ani. În noiembrie 2005, Jurnalul Naţional publica fotografia şi datele acestui copil. Ciobanul la care Ioan muncea de zece an a citit ziarul şi abia atunci a anunţat poliţia. Copilul a fost găsit după zece ani de la dispariţie. Ce facem cu ceilalţi? În România, la fiecare 3 ore dispare câte un copil. În arhivele Poliţiei Române există peste 300 de cazuri de dispariţii vechi. Copii despre care părinţii lor nu mai ştiu nimic de ani de zile.  Simon Andreea avea 9 ani şi a dispărut în decembrie 2005 din Miercurea Ciuc. În februarie 2007, Ghioca Elvira (9 ani) a dispărut din Berbeşti, judeţul Vâlcea. Nădăşan Siomona avea 8 ani şi a dispărut în iulie 2011 din Reghin. Motaş Adina avea 16 ani şi a dispărut în împrejurări suspecte, la 4 martie 2013, din Bârlad. Cel mai probabil, ministrul de Interne nici n-a auzit de aceşti copii. Ei n-au fost subiect de breaking news şi nici n-au beneficiat de vreo celulă de criză. După cazul “olimpicei dispărute”, autorităţile trebuie însă să-şi reconsidere poziţia faţă de cazurile de minori dispăruţi. Trebuie să modifice legislaţia, astfel încât ea să-i protejeze pe aceşti copii. Şi trebuie să aloce Poliţiei Române resursele necesare, pentru a da fiecărui copil dispărut din România o şansă, cel puţin egală cu cea pe care avut-o Iulia!

Sursa: Jurnalul.ro

Remus Pricopie: Sistemul de educaţie va avea parte de câteva premiere

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, susţine că simulările şi evaluările pe parcursul anului şcolar permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. „Aceste simulări şi evaluări pe parcurs, desfăşurate pe baza unor proceduri standard la nivel naţional, sunt extrem de importante şi de necesare. Ele reprezintă o radiografie a sistemului de învăţământ, oferă rezultate comparabile şi permit acţiunea pe două paliere. Pe de o parte, profesorii vor avea posibilitatea să intervină din timp, prin mijloace specifice, pentru a remedia problemele punctuale şi a îmbunătăţi rezultatele finale. Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei Naţionale va dispune de un tip de feed-back care îi va permite să introducă mai multă coerenţă în politicile educaţionale şi să crească performanţa şi calitatea sistemului de învăţământ”, afirmă Pricopie, potrivit unui comunicat al Biroului de presă al MEN. Potrivit ministrului Educaţiei, „în acest semestru, pe lângă activităţile curente, cunoscute deja de către elevi, părinţi şi profesori, sistemul de educaţie va avea parte de câteva premiere”. „Este vorba despre evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, care va avea loc în luna mai, despre simularea Evaluării Naţionale prin care elevii clasei a VIII-a vor trece în luna februarie şi despre simularea examenului de Bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, care va avea loc în martie, în paralel cu simularea, cunoscută deja, în cazul elevilor clasei a XII-a”, precizează ministrul. „Sunt convins că dăruirea şi responsabilitatea tuturor celor implicaţi în organizarea şi derularea acestor activităţi vor fi, ca de fiecare dată, la cote maxime şi, cu o bună coordonare, rezultatele vor fi foarte bune”, mai afirmă ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a va începe marţi cu proba scrisă la Limba şi literatura română, urmată miercuri de simularea la Matematică, iar joi de cea la Limba şi literatura maternă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale. Potrivit calendarului simulărilor aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.

Sursa: Jurnalul.ro

Concurs naţional de engleză. Elevii pot câştiga tabere educaţionale gratuite în Anglia

Elevii cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani pot participa la concursul naţional de limba engleză Mirunette Language Competition, ediţia 2014, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Muncipiului Bucureşti (ISMB). Marile premii oferite sunt două tabere educaţionale de limbă engleză în Anglia, la Oxford şi Londra, în campusurile unor prestigioase universităţi şi colegii. Primele două etape ale concursului se desfăşoară online, astfel încât elevii din întreaga ţară pot participa. Profesorii de limba engleză care susţin cei mai mulţi elevi la înscrierea în concurs vor putea participa gratuit ca însoţitori de grup în taberele de limba engleză. Pentru mai multe detalii puteţi accesa www.mirunette.ro.

Sursa: Puterea.ro

MEN continuă competiţia pentru obţinerea certificatului ”Şcoală Europeană”

Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, continuă şi în anul şcolar 2013-2014 competiţia pentru obţinerea certificatului ”Şcoală Europeană”, informează Agerpres. Aflată la cea de a XI-a ediţie, Competiţia ‘Şcoală Europeană’ este o iniţiativă a Ministerului Educaţiei Naţionale care se bucură de recunoaştere din partea instituţiilor europene. Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul MEN, la cele zece ediţii ale competiţiei (2004-2013) au participat 1.445 unităţi de învăţământ, dintre acestea 311 au primit certificatul şi trofeul ‘Şcoala Europeană’. Competiţia se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Odată obţinut, certificatul ‘Şcoală Europeană’ este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obţinut. Competiţia constă în evaluarea calităţii şi coerenţei managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, precum şi a impactului pe care activităţile derulate în cadrul proiectelor europene l-au avut asupra culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Termenul limită pentru trimiterea candidaturilor este 18 martie 2014 (data poştei), iar între 24—28 martie 2014 se va face evaluarea candidaturilor, iar în luna mai se vor acorda certificatele. Dosarul de candidatură va conţine: formularul de candidatură şi avizul ISJ/ISMB de participare la Competiţia Naţională ‘Şcoală Europeană, disponibile pe site-ul MEN, un portofoliu ilustrativ, copii ale Proiectului de dezvoltare instituţională şi Planurilor manageriale anuale 2011-2012, 2012-2013 .i 2013-2014.

Sursa: Romanialibera.ro

Lectie rasista, la ora de religie: Antonescu a facut bine ca i-a exterminat

Un preot care preda religia la un seminar teologic din Timisoara a fost filmat in timp ce facea remarci rasiste la orele de curs. Este vorba despre preotul Andrei Lehaci, care le-a spus elevilor sai de la Seminarului Teologic din cadrul Colegiului Carmen Sylva ca maresalul Antonescu a facut bine ca i-a exterminat pe tigani, relateaza Ora de Timis. „Ma, daca Antonescu a facut un lucru bun, a facut ca i-a exterminat. Ma, daca ar mai fi trait un an, ma, bata-i Dumnezeu sa mai fi trait (…) Ma, nu va uitati in gura la toti rahatii ca i-au exterminat pe evrei. Ma, nu fiti tampitei, ma, nu fiti ghiolbani. Nu va uitati in gura la toti rahatii”, i-a indemnat profesorul de religie ortodoxa pe elevii sai de la Seminarul Teologic. Filmuletul in care preotul-profesor apare facand remarci rasiste la ora a fost postat pe Youtube.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

Mihnea Costoiu: Nu se pune problema să ieşim din CERN, negociem contribuţia României

Ministrul delegat pentru Cercetare Mihnea Costoiu a declarat că autorităţile române negociază felul în care România contribuie la activitatea de la Centrul European pentru Cercetare Nucleară (CERN), dar nu se pune problema retragerii României din organizaţie. Costoiu a fost rugat să comenteze informaţiile potrivit cărora România ar dori să se retragă din Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) şi, din acest motiv, nu a plătit nici contribuţia anuală, scrie Mediafax. „Nu confirm niciun fel de zvon. România este parte a CERN. Am demarat negocierile şi suntem în plin proces de aderare. Menţionez faptul că, în acest moment, România este membru asociat la CERN (…) iar, conform înţelegerii cu CERN, în anul 2015 urmează să devenim membri cu drepturi depline. Ceea ce am solicitat şi noi şi alte ţări europene este ca investiţia pe care România o face să fie o investiţie care să aibă rezultate şi în România. Este o negociere pe care o purtăm în această perioadă, am început să o purtăm şi o vom continua pe parcursul anului 2014 vizavi de felul în care România contribuie în mod concret la activitatea CERN”, a declarat Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Hannes Swoboda, preşedintele Grupului S&D din Parlamentul European, la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH). România mai colaborează şi cu alte laboratoare, nu numai CERN Costoiu a mai explicat că şi anul trecut România a negociat astfel de înţelegeri cu alte laboratoare la care participă. „În anul 2013 am purtat asemenea negocieri cu toate marile laboratoare de cercetare la care România participă (…) şi am reuşit să negociem împreună cu partenerii noştri internaţionali o colaborare reciproc avantajoasă nu doar pentru acele infrastructuri, ci şi pentru cercetătorii din România. Acest lucru ne dorim şi la CERN şi continuăm discuţiile. Însă nu se pune problema ca România să se retragă de la CERN”, a precizat Mihnea Costoiu. Întrebat ce va face România dacă partenerii nu sunt de acord cu această soluţie, ministrul delegat şi-a exprimat optimismul în legătură cu negocierile. „Deocamdată, partenerii au fost de acord cu propunerile noastre şi sunt încrezător că discuţiile noastre vor fi unele constructive, reciproc avantajoase. N-am niciun motiv să cred altceva, mai ales că România este un partener extrem de serios şi toate angajamentele pe care ni le-am luat le-am susţinut şi le-am îndeplinit în totalitate”, a subliniat Costoiu. Contribuţia României la CERN – 7 milioane de franci elveţieni Contribuţia României se calculează în funcţie de PIB, nivelul pentru 2014 fiind de aproximativ 7 milioane de franci elveţieni. Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară de la Geneva este cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare. În prezent, CERN are 20 de state membre. România dezvoltă la Institutul „Horia Hulubei” de la Măgurele proiectul ELI-NP, în cadrul căruia va fi construit cel mai puternic laser din lume. Costuile pentru proiect sunt de peste 356 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanţarea UE va fi de 83%, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17 la sută din sumă. Când va fi gata laserul – gigant de la Măgurele. Ce salarii primesc cercetătorii angajaţi pentru construirea laserului. VIDEO Oraşul Măgurele va deveni punctul de atracţie al cercetătorilor din întreaga lume începând din aprilie 2015, când laserul-gigant va fi dat în folosinţă. Până acum, a fost construită fundaţia clădirii ce va adăposti laserul şi au fost angajaţi 20 de cercetători, majoritatea dintre românii care au lucrat la universităţi prestigioase. Laserul gigant de la Măgurele, ELI- NP -Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, situat la 12 kilometri de Bucureşti, va fi dat în funcţiune în aprilie 2015, atunci când întreaga construcţie va fi gata. Laserul va fi de 10 ori mai puternic decât cel mai performant laser care există acum în lume. În prezent, muncitorii angajaţi în proiect lucrează la fundaţia clădirii în care va funcţiona laserul. „Până acum,  construcţia este aproape în termen, există câteva mici diferenţe, sunt câteva puncte critice peste care va trebui să trecem, însă eu sunt încrezător că vom termina la timp. Până acum, construcţia este în termen.S-a terminat infrastructura, adică tot ce înseamnă structura de rezistenţă şi este îngropat în pâmânt. Se lucrează la suprastructură, adică structura metalică  este deja ridicată, urmează sistemul de antivibraţii”, a spus Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH ). În total, pe platforma de la Măgurele vor lucra 200 de cercetători ca angajaţi permanent, iar  alţi 50 care vor face parte din personalul administrativ. Până acum, au fost angajaţi 20 de oameni, trei sferturi dintre aceştia fiind români aflaţi la universităţi străine. „Toate poziţiile sunt deschise internaţional, am avut până acum câteva sute de aplicaţii, dar în urma hotărârii Guvernului din octombrie anul trecut, prin care s-au aprobat salarii la nivel european, salarii competitive cu orice instituţie din lume, a apărut o intensificare a aplicaţiilor. În fiecare săptămână apar câteva zeci de dosare, se fac interviuri”, spune directorul IFIN-HH şi al ELI-NP. Interviurile se dau în faţa unei comisii formate din specilişti de la IFIN-HH, ELI-NP şi Universitatea Politehnica. „Activitatea primordială a acestui grup format din primii 20 de angajaţi este să găsească proiectele pentru viitoare experimente, care vor fi suspuse, în aprilie, unei analize a comunităţii ştiinţifice. Apoi urmează aprobarea din partea comitetului ştiiţific al ELI-NP. Spre sfârşitul verii sau toamnei din 2015 se va trece la implementare, implementare înseamnă achiziţia tuturor componentelor, de la detectorii cei mai sofisticaţi până la şuruburi”, a precizat Nicolae Zamfir. Salariile pe care le primesc cercetărorii angajaţi la ELI-NP încep de la 1.800 de euro şi pot ajunge până la câteva mii de euro. De exemplu, un cercetător post doctoral poate primi  până la 2.500 de euro, în funcţie de performanţă. În timp ce  cercetător senior, conducător de grupuri de cercetare, va primi un salariu cuprins între 5000 şi 6.000 de euro. Directorul IFIN-HH a prezentat stadiul lucrărilor de la Măgurele lui Hannes Swoboda, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European şi membru al Parlamentului European, venit luni în vizită oficială în România. Alături de cei doi miniştri de la Educaţie, Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu, Hannes Swoboda a aflat toate detaliile despre proiect. „Suntem într-una dintre multiplele vizite pe care le avem pentru a prezenta munca cercetătorilor români pe de o parte, iar pe de altă parte de a prezenta stadiul laserului ELI-NP. Este important pentru noi să prezentăm perspectivele proiectului unor persoane extrem de importante la nivelul Uniunii Europene, de la nivelul Parlamentului European, al Comisiei Europene. Aşa cum am făcut şi în trecut, aşa vom face şi de acum încolo”, a justificat Mihnea Costoiu prezenţa parlamentarului socialist la Măgurele. După o jumătate de oră de prezentare a proiectului, Hannes Swoboda a spus că „e foarte fericit că se află la centrul de la Măgurele”. „Laserul de la Măgurele este un foarte bun prilej pentru a aduce înapoi în ţară oamenii calificaţi care au studiat în străinătate, care au făcut cercetare. Dar trebuie să aveţi facilităţile. Nu contează atât de mult salariile, dar românii s-ar întoarce acasă dacă ar avea facilităţi să facă cercetare de calitate”, a declarat Hannes Swoboda. Pe lângă cercetătorii angajaţi permanent, la Măgurele vor veni punctual pentru proiecte aproximativ 1.000 de cercetători în fizică şi chimie şi ingineri din centre internaţionale renumite. Laboratorul  de la Măgurele face parte dintr-o infrastructură europeană de cercetare ce  implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre. În paralel cu laserul de la Măgurele vor fi construite alte două laboratoare în Cehia şi Ungaria. Centrul de cercetare de la Măgurele este cel mai important din proiect deoarece aici se vor face trei categorii de experimente: unele în care vor fi folosite fascicule de radiaţie gama, altele  în care va fi folosit doar laserul şi unele  în care se vor combina fascicului gama cu fasciculul laser. Pe lângă cercetarea de bază, experimentele de la Măgurele vor fi folosite în medicină şi radiofarmacie şi în tratamentul unor boli grave. Clădirea de la Măgurele este construită de un consorţiu de firme format din  SC. Strabag SRL, ED Zublin AG şi Strabag Sp.Z.o (Strabag Polonia). Construcţia costă 270.166.334 lei, fără TVA, adică 76,1 milioane de euro, bani ce sunt alocaţi de Uniunea Europeană. În total, proiectul laserului va costa 356,2 milioane euro, sumă din care UE a aprobat până acum 180 milioane de euro.

Sursa: Adevarul.ro