PREUNIVERSITAR

CLASA PREGĂTITOARE 2014 Şcolile de top vor suplimenta şi anul acesta locurile. Cele mai râvnite şcoli din Capitală

Vineri este ultima zi din prima etapă de înscrieri în învăţământul primar, iar şcolile de top au fost din nou luate cu asalt de părinţi. Pentru un loc la o unitate şcolară bună mulţi şi-au făcut vize de flotant la minut. Mai sunt doar două zile în care părinţii îşi mai pot înscrie micuţii în clasa zero şi deja în Bucureşti sunt cu 2.000 de cereri de înscriere mai multe decât numărul locurilor disponibile estimate de autorităţi. Până miercuri la prânz, peste 15.100 de cereri fuseseră depuse la clasa zero, cele mai multe în sectorul 2, în condiţiile în care Inspectoratul Şcolar al Capitalei (ISMB) pregătise în jur de 12.600 de locuri. „Avem capacitate de şcolarizare pentru toţi elevii care sunt înscrişi în învăţământul primar. La recensământ însă erau în jur de 13.000 de copii, de aceea am şi alocat iniţial cam tot atâtea locuri, însă nu putem anticipa exact. În plus, din cele peste 15.000 de cereri câte avem până acum, 2.000 – 2.500 sunt, cel mai probabil, copii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 31 august – 31 decembrie 2014, ai căror părinţi sunt indecişi dacă să-i înscrie la pregătitoare sau să-i lase la grădiniţă”, a explicat Marian Banu, purtătorul de cuvânt al ISMB. Diferenţa între realitate şi estimări este dată însă în principal de părinţii care îşi fac acum domiciliu în circumscripţia şcolii dorite ca să aibă locul asigurat. Cei care nu au prins un loc în prima etapă, care se încheie mâine, mai au o şansă în a doua etapă, însă pe locurile rămase libere în şcolile din eşalonul doi de opţiuni, cu menţiunea că au oricum rezervat locul din şcoala de circumscripţie.

33 de copii într-o clasă Ca de obicei, părinţii au luat cu asalt şcolile de top ale Capitalei, printre care se numără Colegiul German „Goethe“, Şcoala nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu”, Liceul Teoretic „Dante Alighieri”, Şcoala nr. 56 „Jose Marti” sau Colegiul Naţional „Elena Cuza”, potrivit ISMB. „Sunt vreo 20-25 de şcoli foarte bune care sunt căutate de părinţi şi unde întotdeauna a fost cerere mare”, a spus inspectorul Banu. La Şcoala 56 „Jose Marti”, spre exemplu, sunt 196 de cereri pentru cele 150 de locuri la pregătitoare, ceea ce echivalează cu şase clase. „Vom cere suplimentare până la 198 de locuri, însă vor fi câte 33 de copii într-o clasă. Dintre cereri, 14 sunt din afara circumscripţiei, dar copiii respectivi au fraţi care studiază deja la noi în şcoală”, a explicat directoarea Rozica Ştefan. Doar o cincime, adică 36 de copii, au părinţii cu domiciliul în zonă, restul sunt cu vize de flotant, însă ar avea documentele schimbate de mult timp, a adăugat directoarea, care consideră că „ar fi util un filtru pentru vizele de flotant”.

Lipsă de spaţiu şi de învăţători Momentan nu e nicio pârghie legală în această privinţă, iar copiii cu vize de flotant în circumscripţie nu pot fi respinşi de şcoli, chiar dacă acestea efectiv nu mai au spaţiu. Este cazul Şcolii „Pia Brătianu” din Capitală, unde, pe cele 100 de locuri, au fost înscrişi 180 de copii, deci aproape dublu, dintre care 170 au reşedinţă/domiciliu în circumscripţie. „Nu prea avem spaţiu, nici personal didactic suficient, pentru că ar trebui să mai suplimentăm cu trei clase dacă se validează toate cererile. Vom avea o şedinţă a Consiliului de Administraţie şi vom vorbi cu ISMB-ul. Anul trecut am avut 75 de locuri şi am suplimentat cu alte trei clase, însă anul acesta e mai greu”, a explicat directoarea Marilena Stoica. De altfel, şi Banu susţine că şcolile sunt pregătite din punct de vedere al infrastructurii să suplimenteze locurile, mobilier există, însă ar putea fi probleme cu învăţătorii. La o altă şcoală de top, „Ion Heliade Rădulescu”, situaţia nu se anunţă la fel de dificilă: pe cele 75 de de locuri s-au înscris 78 de copii, dintre care 63 sunt din circumscripţie şi restul din afară. Mai norocoşi sunt cei de la Colegiul German „Goethe”, unde sunt 180 de cereri de înscriere pe cele 100 de locuri de la pregătitoare, pentru că departajarea se face clar pe baza testului de limbă germană, nu se aplică principiul circumscripţiei. „Am cerut să se suplimenteze cu încă 20 de locuri. Dar numărul de clase se stabileşte în funcţie de spaţiu şi de personalul didactic. Din păcate, nu putem suplimenta pe cât şi-ar dori părinţii”, a explicat directoarea adjunctă Daniela Petrescu.

Topul celor mai căutate şcoli din Bucureşti Colegiul German „Goethe“ Şcoala Gimnazială „Pia Brătianu“ Colegiul Naţional „Dante Alighieri“ Şcoala nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu“ Şcoala nr. 56 „Jose Marti“ Colegiul Naţional „Elena Cuza“ Şcoala Gimnazială nr. 80 Şcoala Gimnazială nr. 97 Şcoala Gimnazială nr. 49 Şcoala Gimnazială 146 „I. G. Duca“

Românii se mută „în acte“ pentru o şcoală mai bună Nimic nu le stă în cale părinţilor care vor să-şi dea copiii la o şcoală bună. Mulţi au ales să-şi schimbe adresa din buletin pentru a-şi putea înscrie copiii la şcolile considerate de top, mai ales în Bucureşti. Potrivit legii, „cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa”, susţin cei de la Evidenţa Populaţiei. Drept urmare, în luna ianuarie 2014, s-a produs o creştere faţă de luna decembrie 2013 a numărului de vize de reşedinţă, cea mai mare în sectorul 1 al Capitalei, recunoscut pentru şcolile bune: 147 de noi cereri de domiciliu au fost înregistrate aici. În sectorul 2, numărul cererilor a crescut cu 109, în sectorul 3 cu 14, în sectorul 4 cu 83, iar în Sectorul 5 cu 145. În sectorul 6, situaţia este cu mult diferită, numărul vizelor de reşedinţă fiind cu 605 mai mic, potrivit cifrelor oficiale obţinute de „Adevărul“. De altfel, şi ministrul Educaţiei Remus Pricopie admite că există o uşoară creştere a numărului de solicitări pentru schimbarea de domiciliu, dar e dificil de făcut o corelare cu pregătitoarea şi ca atare acest artificiu nu poate fi interzis. Reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei precizează faptul că, potrivit legii, viza de flotant se acordă la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa solicitată şi se acordă pentru cel mult un an, cu posibilitatea prelungirii pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă.

Calendarul înscrierilor 18-20 martie – admiterea sau respingerea celor care au cerut înscrierea în altă şcoală decât cea la care erau arondaţi. 21 martie – repartizarea în şcolile de circumscrimpţie a celor care au vrut să-şi înscrie copiii la altă şcoală şi au menţiont în cerere posibilitatea revenirii la şcoala arondată. 21-22 martie – afişarea la şcoli şi pe site-urile inspectoratelor şcolare a elevilor înscrişi, precum şi locurile libere.  25 martie – 4 aprilie – a doua etapă: părinţii care nu şi-au putut înscrie copiii în prima etapă depun cereri la secretariatul şcolii din eşalonul doi de opţiuni exprimate în fişa iniţială de înscriere. 7-10 aprilie – procesarea cererilor pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor rămase libere. 11 aprilie – afişarea în şcoli a listelor finale ale copiilor înscrişi, atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I. 14-18 aprilie – soluţionarea cazurilor copiilor rămaşi neînscrişi şi după etapa aceasta

Sursa: Adevarul.ro

Britanicii aduc profesori chinezi pentru a-i învăţa pe elevi Matematică

Marea Britanie va aduce 60 de profesori din China pentru a-i ajuta pe profesorii britanici să înveţe cum să predea mai bine Matematica, astfel încât să ridice nivelul de cunoştinţe al elevilor, după rezultatele slabe de la testele PISA, scrie Agentia France Presse, citând Ministerul britanic al Educaţiei. După ce Marea Britanie s-a clasat undeva la mijlocul topului internaţional în funcţie de rezultatele la testele PISA 2012, cu aproape un sfert din elevi cu rezultate slabe la matematică, oficialii au decis semnarea unui protocol cu ţara fruntaşă – Shanghai China pentru a aduce 60 de profesori care să-i înveţe pe britanici cum să predea matematica, relatează AFP, citat de HotNews.ro. În paralel, vor trimite la rândul lor profesori britanici în China, pentru a prelua modelul care l-a impresionat pe secretarul de stat din Educaţie Elizabeth Truss, în cadrul unei vizite recente. „Avem profesori de matematică străluciţi în această ţară, însă ce am văzut în Shanghai şi în alte oraşe chineze nu a făcut decât să îmi întărească convingerea că putem învăţa de la ei”, a declarat Truss. Cei 60 de profesori chinezi vor veni în Marea Britanie abia la toamna şi vor preda în 30 de centre noi de educaţie specializate în matematică, unde vor fi promovate tehnicile de predare ale dascălilor chinezi. De asemenea, câte doi profesori britanici din fiecare astfel de centru vor merge, cel puţin o lună, în şcoli din China. Elizabeth Truss a susţinut că modul în care este abordată materia Matematică în China este în contrast cu ceea ce numeşte „cultura anti-matematică” din Marea Britanie. Autorităţile britanice se aşteaptă ca activitatea profesorilor chinezi să schimbe o tendinţă care în acest moment grăbeşte declinul economic al Regatului. Lipsa cunoştintelor de matematică costă Marea Britanie 20 de miliarde de lire sterline pe an, scrie AFP care citeaza un studiu publicat miercuri. „O bază solidă în matematică oferă un potenţial salarial important şi constituie cea mai bună protecţie împotriva şomajului”, susţine Elizabeth Truss.

Sindicatele cred că profesorii britanici sunt la fel de bine pregătiţi ca cei chinezi niţiativa pe care oficialul britanic o califică drept o „oportunitate fantastică” nu este, însă, la fel de bine primită şi de către sindicatele din educaţie. Secretarul general al Sindicatului Naţional al Profesorilor, Christine Blower, a declarat că „performanţele Marii Britanii sunt similare celor din Danemarca, Franţa, Islanda, Noua Zeelandă sau Norvegia. Este ridicol să crezi că profesorii chinezi au mai multe cunoştinţe sau o expertiză mai bună decât cei din aceste ţări sau din ţara noastră”.

Rezultate PISA 2012 Marea Britanie se află pe locul 26 din 65, cu un scor de 494 de puncte la testele PISA din 2012. Ţările asiatice conduc detaşat în clasamentul, Shanghai ocupând primul loc în ceea ce priveşte performanţele în educaţie, fiind urmat de Singapore şi Hong Kong. Rezultatele testelor, care s-au axat pe performanţele la matematică, arată că peste 30% dintre copiii de 15 ani din Shanghai au rezultate excelente, fiind clasificaţi drept elevi de elită, în timp ce în America doar 2% din copii au rezultate de top, iar în Europa, doar 3%. România se află pe locul 45, cu 440 de puncte ca medie obţinută din rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe.

Reforma educaţională din Marea Britanie Învăţământul preuniversitar din Marea Britanie, unul dintre cel mai bine cotate la nivel internaţional, se confruntă în ultima perioadă cu cele mai radicale reforme propuse de la Margaret Thatcher, din ’88, şi până acum. Marea Britanie beneficiază de un sistem de învăţământ care este, încă, destul de descentralizat, în ciuda reformelor din ultimii 25 de ani prin care s-a încercat centralizarea şi trecerea sistemului sub controlul statului. Asta încearcă acum şi Michael Gove, cel care ocupă fotoliul de ministru al Educaţiei din 2010. Gove a anunţat introducerea unui nou tip de Bacalaureat, chiar diferenţiat, aducând în prim-plan ideea Bac-ului Tehnic, scurtarea vacanţelor, prelungirea orelor de curs după modelul din Singapore şi restructurarea programei naţionale pentru ca elevii să înveţe mai multe informaţii teoretice.

Sursa: Adevarul.ro

STUDIU PISA Performanţă la Matematică prin muncă şi perseverenţă

Elevii care nu se dau bătuţi atunci când întâmpină dificultăţi la rezolvarea unei probleme au rezultate mai bune la matematică decât elevii care nu perseverează, arată un studiu PISA in Focus, care analizează legătura dintre performanţa în educaţie şi perseverenţa elevilor. Aproape un sfert din elevii români cred că dacă fac un efort să înveţe mai mult vor ajunge la rezultate mai bune la Matematică. În 25 de ţări dintre cele analizate de studiul PISA, elevii care fac tot posibilul să rezolve problemele de Matematică au un scor mai mare cu 20 de puncte faţă de cei care se dau bătuţi. În ţările fruntaşe din topul PISA 2012 (Finlanda, Islanda, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Norvegia, Taipei China), diferenţa este şi de 30 de puncte. Cei mai buni elevi sunt aceia care realizează că perseverenţa în învăţarea unui domeniu precum matematică duce la succes. În România, 21% dintre elevi au această convingere, arată analiza PISA. Tinerii care învaţă mult fiindcă ei cred că numai aşa vor ajunge la rezultate foarte bune au obţinut cu 36 de puncte mai mult decât cei care nu cred că trebuie să depună efort pentru a pentru a obţine aceste rezultate. În 24 dintre ţările OECD, diferenţa aceasta este de 15 puncte sau mai mult şi chiar de 30 de puncte în ţări precum Ungaria, Slovacia, Suedia şi Turcia.

Topul ţărilor unde elevii consideră că prin muncă se ajunge la performanţă în Matematică: Coreea de Sud – 60% din elevi Taipei, China – 60% din elevi Islanda – peste 50% din elevi Norvegia – peste 50% din elevi Finlanda – aproape 50% din elevi

Rezultatele PISA arată că utilizarea strategiilor de învăţare care stimulează mintea, cum ar fi problemele care îi obligă pe elevi să se gândească o vreme înainte să le rezolve, îi determină, în timp, să-şi dea silinţa la învăţat.

E nevoie de profesori mai motivaţi Elevii care învaţă de la profesori care le dau feedback şi ţeluri pe care trebuie să le îndeplinească sunt mult mai perseverenţi şi mai motivaţi să rezolve probleme la matematică. Totuşi, aproape jumătate din profesorii care predau în ţările OECD nu folosesc astfel de tehnici. Marea Britanie chiar a iniţiat un program prin care aduc 30 de profesori de matematică din China pentru a-i învăţa pe elevii britanici şi îşi trimit proprii lor profesori în Shanghai, la şcoli, să înveţe tehnicile de predare folosite de cadrele didactice de acolo. Shanghai este prima ţară din topul PISA 2012 pe matematică.

Sursa: Adevarul.ro

CLASA PREGĂTITOARE 2014 Aproape 155.000 de copii au fost deja înscrişi

În jur de 155.000 de cereri de înscriere în clasa pregătitoare au fost înregistrate, până marţi seară, cele mai multe în Bucureşti şi judeţele Iaşi, Suceava, Constanţa şi Prahova, informează Ministerul Educaţiei. Înscrierea la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2014-2015 a început pe 24 februarie şi se încheie vineri, 14 martie. 154.393 de cereri de înscriere în clasa pregătitoare au fost înregistrate până marţi, 11 martie, la ora 20.00, arată datele centralizate de Ministerul Educaţiei. Dintre acestea, 123.353 au fost depuse pentru copii care împlinesc şase ani înainte de 1 septembrie 2014, iar 31.040 pentru cei care împlinesc şase ani după această dată. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Bucureşti (14.860) şi în judeţele Iaşi (7.517), Suceava (6.182), Constanţa (5.625) şi Prahova (5.564), iar cele mai puţine, în Caraş-Severin (1.582), Tulcea (1.650) şi Mehedinţi (1.809). nscrierea la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2014-2015 se încheie pe 14 martie. Părinţii pot alege varianata depunerii cererii online, dar şi direct la unitatea de învăţământ. „În cazul copiilor cu vârsta pentru integrarea în clasa pregătitoare, cererile-tip se pot completa online sau la unitatea de învăţământ la care se solicită înregistrarea. Validarea cererilor se face zilnic, între orele 08.00 – 20.00 de luni până vineri şi între orele 08.00 – 13.00 sâmbăta”, arată reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Candidaţii înmatriculaţi, numărul locurilor rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă vor fi afişate în perioada 21-22 martie, atât la unităţile de învăţământ, cât şi pe site-urile acestora şi ale inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv cel al municipiului Bucureşti.

A doua etapă A doua etapă de înscriere va avea loc în perioada 25 martie – 4 aprilie, iar pe 11 aprilie vor fi afişate rezultatele finale. În perioada 14-18 aprilie, inspectoratele şcolare vor soluţiona toate cazurile nerezolvate după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere. Tot luni a început şi înscrierea copiilor pentru clasa I, în unităţile şcolare din circumscripţia de care aparţin aceştia. Înscrierea se face direct la sediul unităţilor de învăţământ, în acelaşi interval orar ca şi pentru înscrierea în clasa pregătitoare. Etapa se va încheia în 14 martie. Înscrierea copiilor în alte unităţi de învăţământ decât cele de circumscripţie va avea loc în perioada 25 martie – 4 aprilie. În 11 aprilie, la sediul fiecărei unităţi de învăţământ, vor fi afişate listele finale ale copiilor înscrişi în clasa I.

Înscrierile online, validate la secretariatul şcolii Cererile de înscriere la şcoală trebuie să fie completate şi depuse în perioada 24 februarie – 14 martie, cu o lună mai devreme faţă de anul trecut. Părinţii vor completa, online sau la unitatea de învăţământ la care solicită înscrierea, cererile-tip şi sunt sfătuiţi să treacă trei şcoli dorite pentru copiii lor. Cererea virtuală va fi disponibilă pe site-ul Ministerului Educaţiei, începând de azi, însă, oricum, va trebui validată personal la secretariatul şcolii dorite. Sunt două etape de înscriere, iar în data de 11 aprilie vor fi afişate, la fiecare şcoală, listele finale. La clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2014 inclusiv. Cei mai mici de această vârstă pot merge la claza zero dacă au trecut cu bine de evaluarea psihosomatică, programată să se încheie pe 12 martie. Iar copiii de 7 ani care nu au fost la clasa zero vor putea fi înscrişi direct în clasa I.

Calendarul înscrierilor la şcoala primară în 2014 17 februarie 2014- afişarea circumscripţiilor şi a locurilor din şcoli 19-28 februarie – „Zilele porţilor deschise”, în paralel cu întâlniri de informare cu părinţii în grădiniţe 18 februarie-12 martie – evaluarea psihosomatică a copiilor pentru cazurile speciale 24 februarie-14 martie – completarea de către părinţi a fişelor de înscriere la grădiniţă sau şcoală, fizic sau online, în care sunt sfătuiţi să treacă trei şcoli dorite în cazul în care ajung în etapa a doua a înscrierilor; programul de validare este între 8.00-20.00 (luni-vineri) şi 8.00-13.00 (sâmbăta). Tot acum se depun la şcoli şi cererile de înscriere directă în şcoală pentru copiii de şapte ani 7 martie – prima etapă: repartizarea copiilor la şcoala de circumscripţie solicitată de părinţi 18-20 martie – admiterea sau respingerea cererilor părinţilor care au cerut înscrierea în altă şcoală decât cea la care erau arondaţi, pe locurile rămase libere 21 martie – repartizarea în şcolile de circumscrimpţie a celor care au vrut să-şi înscrie copiii la altă şcoală şi au menţiont în cerere posibilitatea revenirii la şcoala arondată 21-22 martie – afişarea la şcoli şi pe site-urile inspectoratelor şcolare a elevilor înscrişi, precum şi locurile libere 25 martie – 4 aprilie – a doua etapă: părinţii care nu au înscris copiii în prima etapă depun cereri la secretariatul şcolii aflate pe primul loc între cele trei opţiuni exprimate în fişa iniţială de înscriere 7-10 aprilie – procesarea cererilor pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor rămase libere 11 aprilie – afişarea în şcoli a listelor finale ale copiilor înscrişi, atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I 14-18 aprilie – soluţionarea cazurilor copiilor rămaşi neînscrişi şi după etapa aceasta.

Sursa: Adevarul.ro

Şcolile în care niciun elev nu a promovat la simularea Evaluării Naţionale

În judeţul Vaslui sunt două unităţi de învăţământ unde niciun elev nu a reuşit să obţină media 5 la simularea evaluării naţionale: Şcoala Sălceni, respectiv Coroieşti. La şcoala Rădeni doar doi elevi, din 39, au obţinut medii de promovare, iar gimnaziile din Zăpodeni, Tătărăni şi Hoceni sunt sub 10% dinnumărul total de elevi au reuşit să obţină minim media 5. La nivel de judeţ, doar 40,15 % dintre elevi au reuşit să obţină medii de trecere la ambele probe, procentul înregistrat fiind sub media naţională. Situaţia de-a dreptul dezastruasă s-a înregistrat la matematică, unde dintr-un număr total de 4.802 elevi, doar 1.846 de elevi au obţinut note de trecere. La şcolile din Dăneşti, Rădeni, Creţeşti, Sălceni, Coroieşti, Măluşteni şi “V.I.Popa” Bârlad, niciun elev nu a reuşit să obţină nota minimă 5, iar alte peste 20 de unităţi gimnaziale vasluiene au sub zece procente sub note de promovare la matematică. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ)arată însă că în Vaslui, sunt şi unităţi de învăţământ care au obţinut medii bune la evaluare, indicându-i pe cei 22 de elevi care au reuşit performanţa să obţină nota 10 la matematică şi pe cei şase care au primit punctajul maxim la proba scrisă de limba şi literatura română. Judeţul Vaslui are un singur elev care a luat zece pe linie la simulare, acesta provenind de la Şcoala nr.3 “Constantin Parfene” Vaslui. Doar trei unităţi şcolare se mândresc cu procent de sută la sută de promovare. Este vorba de clasele de gimnaziu de la Liceul “Mihail Kogălniceanu” Vaslui, Colegiul Naţional “Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad şi Colegiul Naţional “Cuza Vodă” Huşi. Ca urmare a situaţiei înregistrate, conducerea ISJ a decis adoptarea mai multor măsuri de remediere a situaţiei, care urmează să fie aplicate, pe verticală, la nivelul fiecărei şcoli. “La nivelul fiecărei şcoli, va fi analizată situaţia şi se vor lua măsurile impuse de către inspectorat, dar şi alte măsuri suplimentare pentru pregătirea elevilor, acolo unde şcoala consideră necesar. Părinţii vor fi informaţi asupra situaţiei elevilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii. Tot atunci, li se vor prezenta soluţiile pe care şcoala le are în vedere pentru fiecare elev în parte. Lucrările fiecărui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe şi, în consecinţă, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate. Se vor efectua ore de pregătire pentru examinarea naţională din vară”, a declarat Gabriela Plăcintă, inspectorul general al ISJ Vaslui.

Sursa: Adevarul.ro

Bârladul a găzduit faza judeţeană a Olimpiadei Sportului Şcolar

La Şcoala gimnazială nr. 9 „Manolache Costache Epureanu” s-a desfăşurat olimpiada la tenis de masă, iar la Şcoala gimnazială nr. 11 „George Tutoveanu” cea de handbal. La faza judeţeană a Olimpiadei la tenis de masă au participat şase copii, câte doi din localităţile Vaslui, Bârlad şi Huşi. Cel care va reprezenta judeţul la faza naţională este ocupantul locului I, Alexandru Chirilă, din Vaslui. Locurile II şi III au fost câştigate de doi bârlădeni, ambii de la Şcoala gimnazială nr. 9: Radu Marin Oasenegre, respectiv Ştefan Ursu. „Faza naţională a Olimpiadei la tenis de masă va avea loc în aprilie, la Cluj”, a menţionat, pentru „Adevărul”, organizatorul competiţiei, prof. Bogdan Jora. Locul I al Olimpiadei judeţene la handbal, competiţie organizată de prof. Adrian Todireasa, a fost căştigat de elevii Şcolii gimnaziale nr. 11, cei care vor reprezenta judeţul la fazele următoare. Şcoala gimnazială „Elena Cuza” Vaslui a ocupat locul II, Şcoala gimnazială „M. Sadoveanu” Vaslui a ocupat locul III, iar pe locul IV s-a situat echipa Şcolii nr. 9 Bârlad.

Sursa: Adevarul.ro

Homosexualitate şi normalitate (V): Şcoala

În ultimii ani, nenumărate instituţii de învăţământ din Statele Unite (de la grădiniţă la universitate) au introdus în programele lor elemente de cultură LGBT. Acest articol vă prezintă doi profesori care predau câte un curs de literatură gay, unul la liceu şi celălalt la facultate.

Explicaţie Acesta este cel de-al cincelea material dintr-o serie de şase articole pe tema homosexualităţii şi a locului său în societate. Primele trei articole v-au prezentat poveştile de viaţă a trei cupluri gay americane (două cupluri de femei şi un cuplu de bărbaţi, fiecare cu cel puţin câte un copil) şi a doi tineri crescuţi de către părinţi de acelaşi sex. Cel de-al patrulea material a trecut în revistă rezultatele studiilor ştiinţifice pe tema viabilităţii familiilor gay. Ultimul material vă va prezenta doi pastori creştini americani care nu consideră homosexualitatea a fi un păcat.

Intervievaţii Sara Barber-Just a fost angajată de către Liceul Amherst (Massachusetts) ca profesoară de engleză în 1998. Iniţial, a predat câteva cursuri generale de literatură americană şi britanică. Câţiva ani mai târziu, s-a hotărât să se înscrie la un program de Master la Goddard College în Vermont. Şi-a început studiile acolo cu o analiză extinsă a problemelor cu care se confruntau la acea vreme în America profesorii, elevii şi studenţii gay. “Aveau rate ridicate de suicid,” povesteşte Barber-Just. “În majoritatea statelor, profesorii se temeau să-şi declare deschis orientarea sexuală. În multe state, profesorii puteau fi daţi afară, din punct de vedere legal, dacă spuneau că sunt gay. Era un climat [profesional] groaznic, plin de violenţă anti-gay”. Senzibilizată de rezultatele acestei analize, Barber-Just s-a hotărât să se concentreze pe elaborarea unui plan de curs liceal de literatură gay. [În Statele Unite, multe licee funcţionează după un model similar universităţilor – programa şcolară este relativ flexibilă, iar profesorii au posibilitatea de a preda cursuri create în totalitate de către ei înşişi.] David Bergman este profesor de engleză la Towson University (Maryland, în apropiere de oraşul Baltimore) de mai bine de 30 de ani. Este unul dintre fondatorii Facultăţii de Studii Culturale, precum şi a specializării de Studii LGBT – prima de acest fel din Maryland. Publică articole de critică literară şi antologii de literatură gay încă din anii ‘80. La început, povesteşte profesorul, colegii lui au fost surprinşi să afle că îndrăzneşte să scrie la modul explicit despre autori gay. Până atunci, deşi profesorii de literatură americană predau operele unor autori gay, evitau pe cât posibil romanele şi poeziile în care era clar vorba de persoane sau sentimente de factură gay. Walt Whitman, de exemplu, era predat peste tot, iar influenţa sa asupra altor poeţi americani era discutată pe larg. Însă influenţa sa însemnată asupra scriitorilor şi poeţilor gay era trecută sub tăcere. (Bergman îl invocă în acelaşi fel şi pe Shakespeare căruia nu i se cunoaşte cu certitudine orientarea sexuală dar care a scris o serie de sonete de dragoste adresate, se pare, unui bărbat).

De ce să predai un asemenea curs? Întrebaţi care este logica unui curs de literatură în care sunt predate doar opere ale căror autori sau subiecte au o oarecare legătură cu homosexualitatea, atât Barber-Just cât şi Bergman au avut acelaşi răspuns: pentru că literatura universală este un subiect prea mare pentru a fi aprofundat într-un singur curs, iar dacă e să predai câte-un “sector” literar cât de cât omogen per curs (cum ar fi “literatura română din perioada interbelică”), de ce n-ai preda şi un curs dedicat literaturii gay? Acest răspuns se bazează, binenţeles, pe presupunerea că literatura gay este într-adevăr cât de cât omogenă, ceea ce, la rândul său, presupune existenţa unei “culturi gay”. Barber-Just spune că o asemenea cultură poate cu siguranţă fi identificată în America ultimilor 40 de ani, iar istoria sa poate fi împărţită în două faze majore: înainte şi după momentul Stonewall din 1969. Discriminarea persoanelor gay atât la nivel individual cât şi la nivel instituţional, criza SIDA, asasinarea unor oameni care acum sunt consideraţi a fi adevăraţi martiri în lupta pentru egalitate a persoanelor gay şi mulţi alţi factori au dus la crearea unei culturi gay americane care beneficiază acum de o conştiinţă proprie de grup, de o politică proprie, de o artă proprie şi de o estetică proprie. Aşadar, oarecum paradoxal, înseşi eforturile de a le refuza persoanelor gay dreptul de a se căsători, de a-şi manifesta afecţiunea pentru partener în public şi de a vorbi despre relaţiile şi sexualitatea lor în acelaşi mod în care vorbesc heterosexualii despre ale lor au avut un rol hotărâtor în cristalizarea unei culturi gay distincte. David Bergman spune că s-a înhămat la crearea unei specializări de Studii LGBT pentru că fiecare dintre studenţii săi va interacţiona la moment dat cu persoane gay şi ar fi bine să aibă nişte minime cunoştiinţe despre mediul politic şi sociocultural în care trăiesc persoanele gay din America. “La urma urmei, acesta este şi scopul educaţiei, să te ajute să relaţionezi cu lumea din jurul tău de pe o poziţie de cunoaştere” spune profesorul. Un curs de literatură ca cel predat de Bergman nu se adresează doar studenţilor heterosexuali, ci şi celor gay, chiar dacă acestora din urmă nu trebuie să li se explice prea mult care sunt asemănările şi diferenţele dintre cuplurile gay şi cele hetero. “Studenţii gay au ocazia de a vedea că se înscriu într-o istorie lungă. Când mi-am afirmat eu identitatea gay, puteai uşor crede că eşti singura persoană din lume care e gay. Dar în ziua de azi, când homosexualitatea este frecvent discutată, iar filmele şi show-urile de televiziune au personaje gay, ţi-ar fi imposibil să crezi că eşti singurul. Dar s-ar putea totuşi să nu ştii că există o lungă tradiţie [a culturii gay]”. Barber-Just îşi aminteşte de un elev care provenea dintr-o familie de imigranţi vietnamezi care nu vedeau homosexualitatea cu ochi buni. “Îmi zice ‘Părinţii mei nu ştiu că m-am înscris la acest curs. […] Nu le-am spus. N-am curajul să discut pe subiectul acesta cu ei’” povesteşte profesoara. “Dar [acum] el are acces la această informaţie. Iar tinerii care au acces la această informaţie împing lucrurile înainte. Ei vor fi afectaţi de aceste lucruri. Unul dintre aceşti tineri va avea la moment dat un copil gay sau va avea un prieten [gay]. Se vor găsi într-o situaţie în care această informaţie le va fi de folos – îi va face mai toleranţi”.

“Faceţi propagandă gay” Anticipând unele comentarii care vor veni negreşit la acest articol (aşa cum au venit la fiecare dintre materialele precedente din această serie), i-am întrebat pe cei doi profesori cum răspund la acuzaţia de “propagandă gay”. “Literatura are putere, dar nu are chiar atâta putere. Cineva care citeşte o carte [cu subiect gay] nu se va ‘converti’ la homosexualitate. […] N-am întâlnit niciodată pe cineva care era la început heterosexual şi apoi a devenit gay pentru că a citit o carte. Am întâlnit însă oameni care aveau sentimente confuze în legătură cu propria lor sexualitate şi pe care literatura i-a ajutat să-şi pună ordine în acele sentimente” spune Bergman. “Eu cred că propagandă e atunci când le ceri oamenilor să creadă neapărat în ceva” spune Barber-Just. “Eu cred în a da oamenilor posibilitatea de a-şi exprima un dubiu, de a pune întrebări şi de nu fi de-acord cu tine. […] Acest curs este opţional şi elevii au nevoie de permisiunea [scrisă] a părinţilor pentru a-l lua. Nu este diferit de oricare alt curs de literatură americană. [Elevii] nu trebuie să vină la curs sprijinând deja drepturile persoanelor gay şi nici nu trebuie să plece [cu această convingere]. Am avut elevi care erau creştini baptişti foarte conservatori care au luat acest curs […]. Am avut odată o elevă care, la sfârşitul cursului, mi-a spus ‘Tot cred că e un lucru greşit, dar mulţumesc pentru educaţie. […] Eu cred că a fost modul ei de a se rămâne în ambele lumi. Cred că a înţeles totuşi multe lucruri de-a lungul acestui curs, dar nu era pregătită să spună ‘Nu cred în tot ce m-au învăţat părinţii mei’. […] Oamenii au dreptul să primească informaţii de la toate părţile implicate. Nici eu nu sunt de-acord cu unele lucruri, însă am învăţat multe de la oameni care aveau o altă perspectivă decât mine. Şi chiar dacă nu mi-am schimbat convingerile, măcar am aflat ceva nou” spune Barber-Just. Profesoara îşi aduce aminte de un alt caz relevant în această privinţă care a amuzat-o în aceeaşi măsură în care a şi întristat-o. “Prin 2001, am avut o elevă care obişnuia să vină la mine în clasă după programul şcolar şi-mi punea tot felul de întrebări. A urmat după aceea cursul de literatură gay. […] Până la urmă şi-a afirmat public identitatea gay. Părinţii ei ştiau că ei îi plăcea de mine ca profesor şi i-au spus, ‘E vina acelei femei. Din cauza ei eşti gay, nu?’ Ea le-a zis ‘Nu, nu e vina ei’. Ei, anul acesta, la 12 ani de atunci, se va căsători cu o femeie. […] Acum realizează şi ei că nu e vina mea. La momentul respectiv, eram o ţintă convenabilă. [Eleva aceea] s-a simţit doar un pic mai bine în liceu ştiind că sunt şi eu pe-acolo” spune profesoara.

Cine ia un asemenea curs Prima dată când a predat un curs de literatură gay, acum 12 ani, Barber-Just a avut doar 10 elevi. Cursul era experimental şi opţional, iar profesoara nici măcar nu era plătită pentru el. Din spusele ei, era primul curs de acest fel la nivel de liceu în întreaga ţară şi nimeni nu ştia cum vor reacţiona elevii la propunerea de a citi opere literare despre ethosul gay. Reacţia a fost una pozitivă, iar doi ani mai târziu comisia curiculară a liceului a aprobat o versiune extinsă şi permanentă a cursului-pilot. La ora actuală, cursul este urmat de aproximativ 150 de elevi în fiecare an, ceea ce reprezintă ceva mai mult de un sfert din numărul elevilor de clasa a XII-a care învaţă la Liceul Amherst. Conform lui Barber-Just, majoritatea elevilor care aleg să ia cursul său sunt heterosexuali. “De obicei am cam 26 de elevi şi unul sau doi se declară gay la modul explicit. Câteodată n-am niciunul, însă aflu că cineva este gay din eseurile pe care le scrie la curs. Nu trebuie s-o facă, binenţeles, însă pot, dacă vor.” “Majoritatea au o rudă care este gay. […] Aproape toţi cunosc pe cineva de care le place mult şi care este gay. Unii dintre ei au două mame. Unii sunt gay ei înşişi, iar pe alţii îi interesează cultura gay pentru că le place mult de-un personaj gay dintr-un show TV. […] În ultimii ani, mass-media americane au dat multă atenţie chestiunii drepturilor civile ale persoanelor gay. În trecut, elevii nu ştiau prea multe despre acest subiect şi nici nu-i interesa. Acum […] au o optică ceva mai politică decât aveau mai demult. Îmi spun ‘E stupid că perechile gay nu se pot căsători legal încă peste tot în această ţară!’. […] Dar vin totuşi cu informaţii eronate şi judecăţi de valoare pe care ajung apoi să le reevalueze de-a lungul cursului. În orişice punct s-ar afla cineva, mai are destulă distanţă de parcurs şi eu îi dau libertatea s-o facă în propriul său ritm”. “Anul acesta, am avut o clasă în care probabil mai bine de o treime dintre elevi erau de culoare sau evrei. Şi aceştia au făcut tot felul de legături interesante între identitatea lor rasială [şi cea sexuală]. Am avut o mare dezbatere la moment dat pentru că unii voiau să compare una cu alta, iar alţii spuneau că n-ar trebui să facem astfel de comparaţii… În orice caz, am ajuns să reflectăm serios la cât de complexe sunt toate aceste aspecte ale identităţii noastre. […] Am ajuns să purtăm o discuţie foarte interesantă şi despre factorii biologici” povesteşte Barber-Just. Şi David Bergman se declară mulţumit de receptivitatea studenţilor săi la ideile care se discută la cursul său. “În cursul de literatură gay pe care-l predau acum, cam jumătate dintre studenţi sunt heterosexuali (aproape toate sunt femei), iar restul sunt gay. E incredibil cât de puţine diferenţe există între studenţi. Cred că în America din ziua de azi, oamenii înţeleg că problemele sunt aceleaşi pentru toată lumea, indiferent de orientarea sexuală. […] Cum căsătoriile [între heterosexuali] se termină frecvent cu un divorţ, nu se mai prea poate face o distincţie între viaţa singuratică şi lipsită de iubire a homosexualului şi viaţa stabilă şi plină de căldură a heterosexualului. Aşa că oamenii se înţeleg unul pe altul mai bine acum” spune profesorul.

Ce se citeşte într-un curs de liceu de literatură gay Unii dintre autorii studiaţi de elevii de clasele XI şi XII care iau cursurile lui Barber-Just s-au autoidentificat, la moment dat, ca fiind gay, pe când alţii – în special cei care au trăit înainte de a doua jumătate a secolului 20 – nu au oferit niciodată detalii în legătură cu orientarea lor sexuală, în ciuda temelor gay mai mult sau mai puţin explicite din propria operă literară. “Prima carte pe care o citim este scrisă de către Willa Cather” spune profesoara. “E un bun exemplu de subtext gay. [La început,] citind cartea, ai spune că este povestea unei triste iubiri heterosexuale – a unui tânăr îndrăgostit de o femeie care nu-l iubeşte înapoi. [Însă analizând întreaga sa operă], realizezi mai apoi că aproape fiecare carte pe care a scris-o Willa Cather are un protagonist care are un nume masculine şi unele caracteristici masculine dar care poate fi “citit” ca fiind de fapt o femeie deghizată. Este o carte foarte interesantă pentru că îţi arată cum au putut autorii gay să scrie romane de dragoste [fără a mărturisi că ei înşişi sunt gay]”. “Ne uităm apoi la cum au reuşit Oscar Wilde şi Walt Whitman şi Eleanor Roosevelt [despre care se spune că ar fi fost bisexuală – n.red.] să facă acelaşi lucru în jurnalele, poeziile şi romanele lor. [Apoi citim] Camera lui Giovanni de James Baldwin în care se vorbeşte explicit despre cât de dificil era să fii gay în anii ‘50 în Paris şi în America – toată acea durere şi depresie şi chiar gânduri de sinucidere resimţite de către persoanele gay care trăiesc într-o societate care nu-i acceptă. Apoi [citim] Rubyfruit Jungle de Rita Mae Brown. Acţiunea se petrece prin anii ‘60 şi ’70 şi e vorba de mişcarea feministă şi de cea pentru drepturile persoanelor gay, iar protagonista este o feministă care îşi declară deschis identitatea de lesbiană”. “[Apoi] citim Orele lui Michael Cunningham […] în care e vorba de trei femei şi întâmplările prin care trec ele – unele dintre ele homoerotice. […] Dar cartea nu e deloc despre asta [homosexualitate – n.red.]. Vedem aici cum a evoluat literatura [gay] prin anii ‘90 când [homosexualitatea] este doar o parte minoră a identităţii [personajelor principale]. [Următoarea] carte este Băiatul amuzant de Shyam Selvadurai, un autor din Sri Lanka. Este o carte despre maturizarea unui băiat care are un părinte tamil şi altul sinhalez şi care îşi afirmă identitatea gay în timpul tulburărilor de stradă din Sri Lanka din anii ’80. Crescând într-o ţară care se află în mijlocul unui război civil, pentru el, a fi gay este o parte secundară a identităţii sale. Este o parte importantă, dar el înţelege că toţi concetăţenii săi, precum şi alţi oameni din alte colţuri ale globului, luptă din răsputeri [împotriva tiraniei], iar acest lucru leagă [pentru el] lupta persoanelor gay de alte feluri de luptă [pentru drepturile omului]” explică Barber-Just. Ultima carte menţionată de către profesoară este Grădina Raiului, ultimul roman al lui Ernest Hemingway. Aici este vorba despre un scriitor şi soţia sa care se îndrăgostesc amândoi de o femeie întâlnită în timpul unui sejur de lună de miere petrecut în Europa. Barber-Just vede o legătură între subiectul romanului şi faptul că al treilea copil al lui Ernest Hemingway, Gregory Hemingway, a fost transsexual. “Am citit de curând că [Hemingway senior] avea sentimente amestecate în această privinţă. [… În această carte], persoanele gay sunt înfăţişate ca nişte demoni care distrug căsniciile heterosexualilor şi care au probleme cu propria lor identificare de gen. Dar e important să citim o astfel de carte pentru că ne arată cum scriau – şi mai scriu încă – heterosexualii despre homosexuali. Şi există multe asemănări între această carte şi cea a lui James Baldwin, care a scris în anii ‘50 din perspectiva [unui homosexual] căruia îi era ruşine că este gay. Aşa că ni se oferă o optică heterosexuală şi una gay asupra sentimentului că homosexualitatea nu este un lucru bun” spune Barber-Just.

Resurse adiţionale În 2007, Consiliul Naţional al Profesorilor de Engleză (fondat în 1911; 35.000 membri) a votat o rezoluţie prin care încuraja şcolile să dea atenţie culturii gay. În 1971, Asociaţia Librarilor din America (fondată în 1876; la cei peste 60.000 de membri ai săi, este cea mai mare asociaţie de acest fel din lume) a instituit Premiul Stonewall decernat anual unor opere literare care tratează într-un mod sau altul cultura gay. Cele mai bune “gay-friendly” cărţi pentru copii publicate în ultimii doi ani, în viziunea Asociaţiei Librarilor din America. Proiecte de lecţie despre cărţi cu subiecte gay pentru şcolari şi preşcolari. O listă (incompletă) a facultăţilor şi concentraţiilor de Studii LGBT şi Studii de Sexualitate în universităţile din America de Nord. “6 cărţi excelente cu şi despre homosexuali de citit” – un articol de blog de Eli Bădică. “Gay, Iranian and stylish in exile” – povestea a doi homosexuali iranieni emigraţi în Statele Unite. “Musulmană, queer, feministă: e chiar aşa de complicat pe cât sună” – manifestul personal al unei lesbiene musulmane. O hartă interactivă a celor 50 de state americane cu detalii despre legile fiecărui stat în privinţa căsătoriilor gay. Rezultatele unui sondaj efectuat în 2011 de către Gay, Lesbian & Straight Education Network (GLSEN) pe tema provocărilor cu care se confruntă elevii gay în şcolile americane.

Sursa: Adevarul.ro

Şase şcoli cu zero promovabilitate în Satu Mare, la simularea naţională

Potrivit rezultatelor obţinute de elevii înscrişi la simulare, cele mai bune şcoli sunt Colegiile Naţionale „Doamna Stanca”, „Mihai Eminescu” şi „Kölcsey Ferenc”, unde „promovabilitatea” a fost de 100%. La polul opus se află şase şcoli în care niciun elev nu a reuşit să ia note de trecere. Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Satu Mare a realizat clasamentul şcolilor din judeţ în funcţie de rezultatele obţinute la simularea Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a. După primele trei şcoli din judeţ situate în topul clasamentului, urmează Liceul Teoretic Negreşti-Oaş, unde din 33 de candidaţi, 32 au luat note peste cinci şi Liceul Teologic Romano-Catolic „Ham Janos” unde din 26 de elevi înscrişi la examen, 25 au reuşit să ia note de trecere. Colegiul Naţional „Ioan Slavici” Satu Mare a înregistrat un procent de 84%, Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” din Lucăceni 81,82%, Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil” din Satu Mare 80,26% şi Şcoala Gimnazială din Săuca 80%. La polul opus se află şase şcoli cu promovabilitate „0%”. Este vorba despre Şcolile Gimnaziale: „Soltész János” din Ambud, „Ştefan Vonház” din Petreşti, „Tempfli József” din Urziceni, dar şi şcolile din Acâş, Dorolţ şi Terebeşti. În aceste şase şcoli s-au înscris 91 de elevi din care s-au prezentat 71, însă nici unul nu a reuşit să treacă de nota „5”. La simularea Evaluării Naţionale s-au înscris 3.247 de elevi din care 3.033 au susţinut examenul. Dintre candidaţii prezenţi doar 1.321 au luat note de trecere, ceea ce reprezintă o promovabilitate de 43,6% în judeţul Satu Mare.

Sursa: Adevarul.ro

În şcolile româneşti, elevii pot să se îmbolnăvească doar până la orele 15.00 sau deloc!

Cu ani în urmă, într-o perioadă a unui regim de tristă amintire, dar care acorda o atenţie deosebită stării de sănătate a şcolarilor şi acorda asistenţa medicală necesară şi necondiţionată tuturor copiilor ţării, orice elev putea apela, pe toată durata cursurilor, la cabinetul medical al şcolii dacă avea o problemă. Acest lucru era asigurat la oraşe, în timp ce la sate era o problemă în acest sens. Existau în mediul urban cabinete de medicină generală, dar şi stomatologice. Personal, îmi amintesc că odată am apelat la stomatolog chiar şi la orele 19.00, la un liceu din Bucureşti. În perioada anilor de după căderea regimului comunist, încet, dar sigur şi ireversibil, au început să apară mari probleme în asigurarea asistenţei de medicină şcolară în toate unităţile de învăţământ româneşti, inclusiv în grădiniţe. Ţin minte că la o grădiniţă din Bucureşti exista o singură asistentă în pragul pensionării, care, în fiecare dimineaţă, la intrarea în instituţie controla sumar toţi copiii, uitându-se în gâtul lor, verificând dacă au febră şi întrebând părinţii dacă micuţii au vreo problemă de sănătate. Şi erau câteva sute de copii care treceau pragul grădiniţei în fiecare zi. Mereu mă minunam cum poate o singură asistentă medicală să ţină situaţia sub control în privinţa stării de sănătate a atâtor micuţi. Acum, în unităţile de învăţământ, unde teoretic elevii au dreptul la asistenţă medicală pe timpul orelor de curs, este jale totală. Acolo unde şcoala sau liceul are norocul să aibă un cabinet medical de medicină generală, elevii au voie să se îmbolnăvească doar până la orele 15.00, când se încheie programul asistentei medicale sau doctorului, dacă există! Şcolarii ştiu foarte bine acest lucru şi folosesc expresia atunci când au o problemă medicală la şcoală. Tot acolo unde există cabinete şcolare şi personal medical copiii trebuie să ducă scutirile medicale eliberate de medicul de familie, să le ştampileze şi să le ia în evidenţă asistenta sau medicul şcolii. În unele unităţi şcolare însă, elevilor nu li se primesc scutirile sub diverse pretexte, printre care şi cel al lipsei de timp, cu toate că în cabinet bate vântul, în altele am auzit că se percep diverse sume de bani pentru înregistrarea acestor acte! Există şi situaţii când elevii chiulangii, fără a fi bolnavi, cumpără efectiv scutirile de la diverşi doctori care le eliberează ilegal. Recent, am auzit o dirigintă de la un mare liceu bucureştean, care strângea scutirile de la elevi deoarece asistenta şcoli refuza să le accepte, ocupată mai mult cu hrănirea şi întreţinerea câinilor din curtea unităţii de învăţământ, văitându-se că primeşte adeverinţe medicale semnate şi parafate de la acelaşi doctor. Evident că eliberarea de către un singur medic a adeverinţelor de scutire medicală pentru mai mult de jumătate din elevii unei clase de liceu este ilegală, deoarece, logic, nu este posibil ca toţi aceşti liceeni să aibă acelaşi doctor de familie într-un oraş ca Bucureştiul. In altă şcoală am aflat de la copii că diriginta a primit ordin să aleagă doi copii dintr-o clasă de gimnaziu să-i desemneze sanitarii clasei, aceştia având obligaţia – dar nu şi pregătirea necesară – să fie dotaţi cu trusă medicală, să acorde primul ajutor colegilor care au probleme în timpul orelor şi să-i conducă pe aceştia la cabinetul medical!!! Sunt frecvente cazurile câdn elevii au probleme de sănătate la ore, iar singurul ajutor de care beneficiază este eventual, o pastilă de la un profesor, dar cel mai sigur anunţarea părinţilor care vin urgent şi îi iau de la şcoală. Realitatea este una foarte tristă şi deloc încurajatoare, medicina şcolară a devenit o mare problemă a sistemului sanitar, şcolar, a părinţilor, dar şi a societăţii româneşti în ansamblul ei. În prezent, un medic şcolar ajunge să aibă în grijă până la 2.500 de elevi. Nu mai vorbesc de competenţa acestuia sau a asistentului medical, de dotarea cu aparatură şi medicamente a cabinetelor şcolare, acolo unde acestea există, dar au şi personal care să le deservească. La rândul lor, medicii sau asistenţii care fac medicină şcolară sunt confruntaţi cu probleme serioase, cum ar fi: lipsa dotărilor tehnice şi a medicamentelor, lipsa personalului calificat, lipsa reglementărilor privind vaccinarea elevilor. Există chiar un site de medicină şcolară, unde sunt dezbătute problemele din acest domeniu. Unul dintre medici a postat disperat o avertizare pesimită: „Dacă nu vor fi făcute modificări în legislaţiea privind cabinetele şcolare, cred că drumul nostru este spre infern!” Dacă în oraşe mai putem vorbi cât de cât de medicina şcolară, în mediul rural aceasta lipseşte cu desăvârşire. Există localităţi rurale unde nu există niciun medic la câteva sute sau mii de locuitori şi comunităţi, unde medicul vine din alt oraş, o dată sau de două ori pe săptămână. În rest, se moare cu zile, Dumnezeu cu mila pentru cei care se îmbolnăvesc şi nu au posibilităţi să meargă în alte părţi să se trateze. Pe de altă parte, de-a lungul anilor de guvernări politice diverse, mai marii ţării îndrituiţi să rezolve problemele din Sănătate, au făcut sumedenie de declaraţii sforăitoare şi promisiuni în acest sens. Unii chiar au promis anul trecut introducerea unor programe naţionale de educaţie sanitară în unităţile de învăţământ, precum şi modernizarea şi reabilitarea medicinei şcolare. Totul a rămas, însă, ca întotdeauna, la stadiul de vorbe deşarte şi promisiuni nesusţinute. Recent, am văzut pe site-ul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti, instituţia din subordinea Primăriei Capitalei condusă de un doctor, care are în responsabilitate şi medicina şcolară a oraşului, rezultatele unor concursuri de angajare a personalului medical în cabinetele şcolare. Am constatat că din 8 candidaţi pentru posturile vacante de medici stomatologi în unităţile de învăţământ, doar 3 au fost admişi la concurs. Şi din 15 candidaţi pentru posturile de asistenţi medicali, doar 4 au fost admişi. La o primă concluzie, rezultă că nici candidaţii nu s-au înghesuit să se înscrie pentru posturile vacante, dar nici cei înscrişi nu s-au dovedit a fi prea pregătiţi profesional în acest sens. La solicitarea mea de a afla şi prezenta oficial problemele medicinei şcolare în Bucureşti, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale s-a arătat atât de „transparentă”, încât nici măcar nu a catadicsit să-mi răspundă la solicitarea de documentare, făcută în urmă cu câteva luni. Încotro merge medicina şcolară din România şi ce perspective de dezvoltare are în viitor, putem constata şi trage concluzii toţi cei care avem copii la grădiniţă, şcoală sau liceu. În rest, Doamne fereşte să ni se îmbolnăvească odraslele la şcoală!

Sursa: Adevarul.ro

O oră cu George Soros

Mi-am închipuit faptul că unul dintre cei mai influenţi şi mai puternici oameni ai lumii nu s-ar apleca niciodată asupra problemelor mărunte şi nu ar fi interesat de faptul că toţi cei 6 elevi prezenţi la simularea de la clasa a opta de la Şcoala nr. 168 din Giuleşti au picat examenul. În România, oameni care se cred mari, dar de fapt sunt mici, vorbesc cu voce gravă despre lucruri despre care tot ei spun că sunt importante. În lume, oameni importanţi vorbesc cu voce normală despre probleme cu adevărat importante în timp ce se apleacă asupra lor, pentru a le îndrepta. Asta este cu adevărat diferenţa între formă şi fond. Întâlnirea a fost una absolut obişnuită. Neaşteptat de destinsă. Am ajuns la locul întâlnirii în jurul orei 15:30, cu aproximativ o oră şi jumatate înainte de ora stabilită, deoarece aveam de discutat cu cei de la Asociaţia Romano Butiq despre proiectele ce urmează să le punem în aplicare în cartierul Giuleşti. La ora 16:14, cu un minut înainte de ora anunţată, a ajuns primul invitat, Comisarul European pentru Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport, doamna Androulla Vassiliou. O doamnă foarte deschisă şi foarte interesată de problemele comunităţii. I-am prezentat pe larg problema copiilor romi din sectorul 6 şi faptul că sprijinim, pe cât putem, noul Muzeu al Romilor. I-am povestit despre programele Primăriei Sectorului 6, dar şi despre faptul că, din păcate, rezultatele nu sunt chiar cele aşteptate, dar nu ne lăsăm descurajaţi şi continuăm să susţinem proiectele bune, cu potenţial. Întâlnirea a avut loc chiar la Muzeu şi a cuprins şi o discuţie liberă cu caţiva bursieri romi ai Roma Education Fund. Este o experienţă emotională să asculţi tineri, apropiaţi de vârstă cu tine, care, din cauza unor circumstanţe, ce nu au ţinut de ei, au trebuit să facă eforturi formidabile ca să ajungă să termine o facultate. Toţi ştim că pentru un copil rom, născut în provincie, într-o famiie cu 5-6 fraţi, săracă, educaţia este, în cele mai multe cazuri, un lux. Dar este extraordinar ce au reuşit aceşti tineri, mulţi dintre ei putând fi modele de succes pentru orice tânăr din România. Un lucru mi-a rămas însă în minte. Toţi erau recunoscători pentru şansa pe care au avut-o: posibilitatea de a merge la şcoală. Mi-au rămas în minte spusele unei fete: “Education is fuel for the future”. Mare păcat că zeci de copii români nu înţeleg acest lucru şi tratează şcoala cu dezinteres. După aproximativ 45 de minute de discuţii, la întâlnire au venit şi Mihnea Costoiu, Ministru Delegat pentru Învăţământ Superior şi însuşi George Soros. Născut în 1930, Soros părea mai implicat decât noi toţi. A luat loc pe scaun şi a ascultat atent relatările bursierilor pe care el îi finanţează prin Roma Education Fund. A fost atent la fiecare problemă în parte şi a răspuns fiecărei întrebări. Nu credeam că un om a cărui avere este estimată la 24 miliarde de dolari, poate fi atât de interesat de problemele unei minorităţi din România şi de o mână de tineri reali, cu probleme reale, care sunt la distanţă de ani-lumina de el. A fost o onoare pentru mine să am ocazia să stau alături de George Soros aproape o oră şi să pot să îi cer sfaturi în ceea ce priveşte politicile publice pe care Primăria ar trebui să le iniţieze şi în legătură cu cele mai bune decizii care pot fi luate pentru comunitate. George Soros nu a ieşit în evidenţă prin vestimentaţie sau prin comportament. Este un om simplu, dar este extraordinar că la o vârstă atât de înaintată încă mai face lobby şi susţine un principiu ce stă la baza societăţii moderne: egalitatea de şanse şi de oportunităţi. Este clar că nu averea sa este cea care mişcă lucrurile, ci puterea sa de a înţelege care sunt adevăratele pietre de temelie ale societăţii. Soros a avut chiar răbdarea de a răspunde întrebărilor tinerilor prezenţi şi de a-i sfătui în ceea ce priveşte rolul lor în societate. La finalul întâlnirii am reuşit să-l întreb cum de mai are puterea să facă astfel de acţiuni. A zambit. Mi-a spus că e foarte uşor să faci ceea ce îţi place şi ceea ce simţi. A fost o zi memorabilă din care am învăţat foarte multe. O zi pe care sigur mi-o voi aminti toată viaţa. Un singur lucru ar trebui sa îl reţinem toţi. Schimbarea trebuie să înceapă de la fiecare dintre noi, cu modestie şi optimism, dar cu hotărâre şi determinare.

Sursa: Adevarul.ro

Să vorbim despre bani şi bănci!

Proiectul educaţional „Să vorbim despre bani şi bănci”, pe care Banca Naţională a României îl derulează în mediul şcolar preuniversitar, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, continuă şi în acest an. În cadrul proiectului, filiala Argeş a BNR, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, organizează două activităţi specifice. În perioada 10-17 martie se va desfăşura “Global Money Week” – campanie internaţională de educaţie financiarăce se va derula sub coordonarea organizaţiei Child & Youth Finance şi care se adresează elevilor din ciclul primar şi gimnazial, iar luna viitoare, mai exact între 7 şi 11 aprilie, în săptămâna educaţiei non-formale, va avea loc activitatea educativă „Să ştii mai multe, sa fii mai bun”, conform protocolului cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Obiectivele urmărite sunt creşterea nivelului de cunoaştere a istoriei BNR , a istoriei şi particularităţilor monedei naţionale şi familiarizarea elevilor cu noţiuni specifice domeniului financiar. În cadrul activităţilor (care se vor derula la sediul B.N.R.- filiala Argeş) vor fi prezentate repere din istoria BNR în plan general şi local, istoria leului şi vor fi vizionate filme educaţionale destinate copiilor, care vor avea ocazia să viziteaze şi sediul băncii.

Sursa: Adevarul.ro

Subiectele olimpiadei de logică ar fi fost plagiate

Profesorii care au realizat subiectele de la olimpiada de logică din Brăila le-ar fi copiat pe cele date în 2010 la București. Descoperirea a fost făcută de o elevă de clasa a XI-a care a participat la faza județeană a competiției. Inspectoratul Școlar din Brăila s-a apărat, afirmând că doar a făcut schimb de subiecte.

Adolescenta este elevă în clasa a XI-a la un colegiu din Brăila și participă de trei ani la olimpiada de profil. Ea povestește că după faza județeană a concursului, desfășurată pe 1 martie, a descoperit pe internet că subiectele pe care le-a avut de rezolvat sunt identice cu cele care au fost date în anul 2010, în București. Fata consideră că acest lucru afectează corectitudinea rezultatelor și cere reluarea olimpiadei. Ea s-a clasat pe locul al treilea, cu 85,5 puncte. „Unii dintre noi rezolvă olimpiade dinainte, așa cum am rezolvat eu subiectele de bac. Așa că unii dintre ei se puteau uita pe internet. Să se dea olimpiada din nou, cu subiecte normale, necopiate, nefurate și atunci o să fiu foarte mulțumită”, a spus eleva Ramona Glăvan. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean afirmă, însă, că subiectele au fost primite de la inspectorul de specialitate din Caraș Severin, iar profesorii din Brăila le-au văzut doar în dimineața concursului, când s-a deschis plicul. Inspectorul școlar de specialitate din Caraș Severin are, însă, o altă variantă. „M-a sunat că este mai nouă și să o ajut. În asemenea condiții eu i-am spus că o ajut, că-i trmit variante, model, dar nu-mi asum eu. Trebuie să formeze ei o comisie si sa formuleze subiectele”, a spus inspectorul Constantin Nicolaescu.

Inspectoratul Școlar Brăila continuă verificările, pentru a stabili cine a greșit în acest caz, însă nu consideră problema atât de gravă încât să refacă acest concurs.

Sursa: Curentul.ro

Focar de păduchi în şcolile româneşti

Sute de elevi din toată ţara au contractat unii de la alţii pediculoză, iar situaţia pare să capete proporţii. În mod paradoxal, multe dintre cazurile descoperite se înregistrează în oraşele mari. La mai bine de o lună de la încheierea vacanţei intersemes triale a elevilor, aproape că nu mai găseşti şcoală în România în care să nu existe cel puţin un caz de pediculoză. Triajul epidemiologic efectuat la reînceperea cursurilor a scos la iveală faptul că cei mai mulţi copii infestaţi cu paraziţi locuiesc în mediul rural, dar nici colegii lor mai avuţi, din oraşe, nu duc lipsă de „chiriaşi”. Circa 240 de şcoli din Botoşani, spre exemplu, se confruntă cu mici focare de păduchi. În urma unui control recent al inspectorilor de la Direcţia de Sănătate Publică Botoşani (DSP) au fost depistaţi 140 de copii infestaţi. Paraziţi şi la şcolile cu ştaif Acum o săptămână, Şcoala Generală din comuna gorjeană Padeş a fost amendată de autorităţile sanitare cu 10.000 de lei pentru abateri grave în privinţa regulilor de igienă, după ce s-au descoperit opt cazuri de elevi cu păduchi. Şi în Dolj s-au raportat, la începutul lunii martie, 190 de elevi cu pediculoză, dintre care 123 proveneau din mediul urban. La Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara, unul dintre cele mai bine cotate din judeţ, problema păduchilor a iscat un adevărat scandal. Părinţii elevilor care învaţă aici în clasele primare, s-au revoltat după ce le-au venit copiii acasă cu ouă de păduchi în păr, iar autorităţile şcolare, în loc să ia măsuri, ar fi încercat să ascundă totul. Iniţial, şase elevi au fost găsiţi cu pediculoză la începutul anului, iar după vacanţa intersemestrială, numărul acestora a ajuns la zece. Părinţii, puşi să facă pe asistentele Medicul şcolar al unităţii, dr. Rodica Popa, susţine că „au fost patru cazuri, din aceeaşi clasă a doua, care au apărut după ce copiii au fost plecaţi într-o tabără, în vacanţa de iarnă”. Ulterior, focarul de infecţie s-a extins la alţi patru copii din clase diferite. În şcoală, situaţia se cunoştea de câteva luni bune. „Noi am descoperit acum că unii părinţi ştiau că au fost cazuri de pediculoză între copii încă din luna decembrie. Niciodată învăţătoarea nu a spus nimic, ca acum să ne trezim că micuţii sunt infestaţi. Ştie toată lumea cât de rapid se împrăştie păduchii”, se plânge Remus Runcan, tatăl unuia dintre elevi. Mai mult, părinţii au fost instruiţi de dascăli să-şi verifice de paraziţi proprii copii. „Ştiu de două săptâmâni de la copil că sunt păduchi în clasă şi ieri am înţeles că a mai apărut un caz. Doamna ne-a spus să îi căutăm noi pe copii, pe motiv că asistenta medicală e în concediu”, povesteşte Mihaela Paleacu, mama unui elev de clasă primară. Record de infestări în Capitală Deşi situaţia economică a bucureştenilor este mai bună decât în restul ţării, elevii de aici au întregistrat un record negativ în materie de cazuri de pediculoză. În urma triajului epidemiologic efectuat de reprezentanţii DSP Bucureşti în perioada 6 – 13 ianuarie 2014 şi la care au participat peste 90% din totalul preşcolarilor şi elevilor din Capitală, s-au depistat 242 de cazuri de pediculoză. Medicul de familie Tereza Franciuc spune că, de regulă, copiii infestaţi provin din familii sărace, unde regulile de igienă se respectă din an în Paşte. „În grădiniţe, mai ales, apar mici focare de păduchi, pentru că micuţii mai dorm câte doi în pat. Aşa se face că un copil perfect curat poate lua paraziţii. Tratamentul cu soluţii speciale durează trei-patru zile” , spune medicul. „Chiar şi cei mai curaţi copii se pot alege cu păduchi, dacă stau în colectivitate cu purtători”, TEREZA FRANCIUC, medic de familie.

Sursa: Evz.ro

Matematica – alerta de gradul zero in Marea Britanie: 60 de profesori chinezi vor fi adusi in UK pentru a ridica nivelul elevilor la Matematica

Rezultatele slabe ale elevilor britanici la Matematica au determinat guvernul Marii Britanii sa conceapa un program de schimb de know-how cu profesorii din China – tara unde se inregistreaza cea mai mare performanta din lume in studierea matematicii, potrivit testelor PISA. Marea Britanie va aduce 60 de profesori chinezi pentru a-i ajuta pe profesorii britanici sa ridice nivelul la clasa, scrie Agentia France Presse, citand ministerul britanic al Educatiei. Demersul face parte dintr-un program de schimburi care prevede si trimiterea de profesori britanici in China pentru a prelua modelul care l-a impresionat pe secretarul de stat din Educatie Elizabeth Truss in cadrul unei vizite recente.     „Avem profesori de matematica straluciti in aceasta tara, insa ce am vazut in Shanghai si in alte orase chineze nu a facut decat sa imi intareasca convingerea ca putem invata de la ei”, a declarat Elizabeth Truss, secretar de stat in Educatie, citata de AFP. Cei 60 de profesori chinezi vor fi primiti incepand din toamna in 30 de noi centre de educatie specializate in matematica, in Marea Britanie, centre care vor promova tehnicile cadrelor didactice chineze. In paralel, doi profesori britanici din fiecare astfel de centru vor merge cel putin o luna in scoli din China.  • Elevii din Shanghai-China au inregistrat cele mai bune performante la testele PISA 2012 si au ocupat primul loc in lume. Elevii din Shanghai au un nivel echivalent cu aproape 3 ani de scolarizare peste majoritatea tarilor OECD, potrivit organizatiei. Rezultatele testelor PISA la Matematica au aratat ca doar 3,8% dintre elevii din Shanghai au obtinut note slabe la teste, in timp ce 55,4% dintre elevi au dat raspunsuri de top. • Marea Britanie a ocupat locul 26 la testele PISA 2012. Aici, 21,8% dintre elevii britanici au avut rezultate slabe si 11,8% – raspunsuri de top. • Spre comparatie, Romania ocupa locul 45 la Matematica, din 65 de tari si economii studiate la PISA 2012, si 40,8% dintre elevii romani au rezultate slabe, in timp ce doar 3,2% dintre elevi au dat raspunsuri performante. Secretarul de stat britanic a declarat ca „o analiza a rezultatelor OCDE arata ca acei copii ai muncitorilor din Shanghai sau din Singapore sunt mai buni la Matematica decat copiii profesionistilor foarte bine platiti in Marea Britanie”, precum medicii sau avocatii. Potrivit oficialului, diferentele semnificative ale sistemului de educatie din Shanghai fata de cel britanic sunt metodele de predare si mentalitatea pozitiva, noteaza AFP.

Elizabeth Truss a sustinut ca modul in care este abordata materia Matematica in China vine in contrast cu „cultura anti-matematica in vigoare la noi de atatia ani”. Initiativa pe care oficialul britanic o califica drept o „oportunitate fantastica” nu este insa la fel de bine primita de catre sindicatele din educatie. Christine Blower, secretar general al Sindicatului National al Profesorilor, a declarat ca „performantele Marii Britanii sunt similare celor din Danemarca, Franta, Islanda, Noua Zeelanda sau Norvegia. Este ridicol sa crezi ca profesorii chinezi au mai multe cunostinte sau o expertiza mai buna decat cei din aceste tari sau din tara noastra”.

Autoritatile britanice se asteapta ca activitatea profesorilor chinezi chemati in Marea Britanie sa inverseze o tendinta care in acest moment grabeste declinul economic al Regatului. Lipsa cunostintelor de matematica costa Marea Britanie 20 de miliarde de lire sterline pe an, scrie AFP care citeaza un studiu publicat miercuri. „O baza solida in matematica ofera un potential salarial important si constituie cea mai buna protectie impotriva somajului”, sustine Elizabeth Truss.

Dezbatere in Marea Britanie: Putem fie sa incepem sa muncim la fel de mult precum chinezii, fie in curand toti vom munci pentru chinezi

Amintim ca nu mai departe de acum un an ministrul britanic al Educatiei, Michael Gove, anunta majorarea numarului de ore de scoala pe zi, dar si scurtarea vacantelor. Principalele doua obiective pe care ministrul a anuntat ca vrea sa le atinga prin aceasta masura sunt imbunatatirea performantei scolare a elevilor si acordarea unui ajutor parintilor care lucreaza mult si nu isi pot supraveghea copiii atunci cand termina orele.

Si atunci sindicatele au condamnat proiectul, in timp ce surse guvernamentale avertizau: „Putem fie sa incepem sa muncim la fel de mult precum chinezii, fie in curand toti vom munci pentru chinezi”.

Tot anul trecut, ministrul Michael Gove anunta ca noua programa scolara presupune fractii si programare pentru copiii de 5 ani.

Mircea Miclea: Performantele la Matematica cresc vizibilitatea, atrag investitii straine. Pana la urma se leaga de bani toata povestea aceasta

„Matematica aceasta avansata a produs IT-ul”, a explicat si Mircea Miclea, psiholog si fost ministru al Educatiei, in cadrul unei dezbateri lansate in urma cu un an de HotNews.ro sub titlul „Este matematica predata in scoala prea grea?”. Fostul ministru a declarat atunci ca efectul unei discipline in economie este pe termen lung, iar performantele la matematica si informatica cresc vizibilitatea unei tari si atrag investitii straine. „Se leaga de bani toata povestea aceasta”, a precizat Miclea.

Cateva dintre declaratiile facute anul trecut de Mircea Miclea, referitor la performantele asiaticilor in studierea Matematicii:

„Statistic vorbind, la nivel mondial, peformantele cele mai avansate le au asiaticii, in primul rand chinezii. E o predispozitie legata de limba pe care o utilizeaza si de modul in care numesc numerele, dar si de faptul ca au deprinderea de a munci, spun autorii acestor studii. Au deprinderea de a munci constant. Ei chiar fac analiza modului de a munci la orez. Oamenii care cultiva orez lucreaza in medie in jur de 12-14 ore pe zi. Sute de mii de ani de lucru constant lasa urme pe creier si incepi sa ai aceeasi atitudine fata de orice sarcina.

Sa va dau un exemplu: chinezii care merg in Statele Unite cand intra in clasa I au cu 15 puncte la testele de inteligenta mai putin decat americanii nativi. In clasa a VI-a au cu 10 puncte peste. Principalul factor este faptul ca ei lucreaza cam de doua ori si jumatate mai mult decat americanii. Reusita lor academica este vazuta ca fiind reusita intregii familii, nu numai a lor ca indivizi. Familia intreaga se mandreste cu chestia asta, asa e cultura lor. Si atunci sunt si mai motivati. Bref: Chinezii au performantele cele mai ridicate.”

Sursa: Hotnews.ro

REZULTATE BAC 2014. Elevii află rezultatele de la simulare BAC 2014

REZULTATE BAC 2014. Elevii de clasa a XI-a şi a XII-a află cel mai târziu vineri, 14 martie, rezultatele la simularea BACALAUREAT 2014. REZULTATE BAC 2014. Elevii de clasa a XI-a şi a XII-a află cel mai târziu vineri, 14 martie, rezultatele la simularea BACALAUREAT 2014. Inspectoratele şcolare trimit toate rezultatele de la simulare BAC 2014 către Ministerul Educaţiei până miercuri seară. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, va avea joi dimineaţă o videoconferinţă cu inspectorii şcolari pentru a discuta rezultatele de la simulare BAC 2014. După centralizarea rezultatelor de la inspectorate, Ministerul Educaţiei va comunica toate notele obţinute de elevii care au participat la simulare BACALAUREAT 2014. REZULTATE BAC 2014. Până cel târziu vineri, fiecare elev va afla notele pe care le-a obţinut la simulare BAC 2014. Rezultatele obţinute de elevi la simulare BAC 2014 nu se contestă şi nu se trec în catalog. Ministerul Educaţiei a decis că lucrările să fie analizate la nivelul fiecărui liceu prin discuţii individuale cu elevii, prin dezbateri la nivelul clasei şi prin şedinţe cu părinţii. Fiecare liceu va trebui să facă un raport cu rezultatele de la simulare BAC 2014  pe care să îl transmită inspectoratului şcolar. REZULTATE BAC 2014. Toate notele la probele scrise vor fi anunţate până cel târziu, vineri, 14 martie, la şcoală. Rezultatele de la simulare BAC 2014 pentru elevii de clasa a XII-a  vor fi un preambul pentru examenul de maturitate din vară. Elevii din clasa a XII-a vor încheia cursurile pe 30 mai. Primele probe de competenţe se vor da începând cu 10 iunie. Prima probă scrisă are loc pe 30 iunie 2014. REZULTATE BAC 2014. CALENDAR BACALAUREAT 2014 -sesiunea iunie-iulie 26 – 30 mai  Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 30 mai  Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 -10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie Afişarea rezultatelor finale REZULTATE BAC 2014. CALENDAR BACALAUREAT 2014- sesiunea august-septembrie 2014 14 – 18 iulie Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18-19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 18-19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 19 -20 august  Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 21 – 22 august  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 25 august  Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă 26 august Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 27 august Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 29 august Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 1 septembrie  Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 2-3 septembrie Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Gandul.info

REZULTATE BAC 2014. Când se dă BAC-ul „pe bune” şi care sunt diferenţele faţă de simulare BAC 2014

REZULTATE BAC 2014. Rezultatele din cadrul sesiunii de simulare pentru BAC 2014 nu vor fi publicate pe EDU.RO şi nici în catalog, potrivit recomandărilor Ministerului Educaţiei. REZULTATE BAC 2014. Elevii de clasa a XII-a şi a XI-a vor afla ce note au luat la probele susţinute în prima parte a lunii martie din cadrul sesiunii de BAC 2014 la şcoala unde învaţă. Lucrările urmează să fie analizate la clasă cu fiecare elev pentru ca fiecare să înţeleagă cum trebuie să se pregătească în continuare pentru examenul de BAC 2014 din vară. Spre deosebire de simulare, notele obţinute la examenul de BAC 2014 vor conta pentru că în baza mediei obţinute, vor promova sau nu examenul de bacalaureat 2014. Pentru a promova examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu trebuie să obţină minim nota 5 la toate cele trei probe scrise, iar media lor să fie minim 6. Pentru probele orale, elevii vor primi calificative. REZULTATE BAC 2014. Unde găseşti toate notele de la simularea Bacalaureat 2014 REZULTATE BAC 2014. Mai mult decât atât, notele obţinute la examanul BAC 2014 din vară vor conta pentru admiterea la facultate, în condiţiile în care în multe universităţi intrarea se face pe bază de dosar, iar media de bacalaureat are o pondere importantă. Pe de altă parte, la probele din vară, elevii de clasa a XII-a vor primi subiecte din toată materia parcursă, spre deosebire de simulare, când subiectele au acoperit doar materia acoperită până la data susţinerii probelor. Examenul de BAC 2014 începe pe 10 iunie cu proba de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Prima proba scrisă, la limba şi literatura română este programată pentru dată de 30 iunie. Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie. REZULTATE BAC 2014. CALENDAR BACALAUREAT 2014 -sesiunea iunie-iulie 26 – 30 mai  Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 30 mai  Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 -10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Gandul.info

EDUCAŢIE. Calificările din domeniul sanitar, în topul preferinţelor la admitere

Şcolile postliceale nu resimt criza În prezent, în Constanţa funcţionează optsprezece şcoli postliceale, dintre care aproape jumătate sunt particulare. Clasele sunt pline ochi de elevi dornici să iasă rapid pe piaţa muncii după maxim doi ani de studiu. „În acest an şcolar oferta educaţională pe acest nivel de şcolarizare a crescut cu 25% faţă de anul trecut. Avem 30 de clase însemnând 900 de locuri dintre care 90% sunt fără taxă”, spune inspectorul pentru învăţământ profesional şi tehnic, Gabriela Neagu. Ce calificări profesionale se caută? Cei mai mulţi optează pentru specializările din învăţământul sanitar, mai precis pentru asistent medical generalist, asistent medical de balneofiziokinetoterapie şi recuperare sau asistent de farmacie. Imediat după acestea se regăsesc cele din domeniul mecanic şi cele din sectoarele construcţii şi estetică. Căutate sunt şi calificările din turism şi alimentaţie. Aproape patru pe un loc După cum arată statisticile, şcolile postliceale nu duc, aşadar, lipsă de candidaţi. Dimpotrivă, în unele locuri a existat o concurenţă serioasă. „Înainte de debutul anului şcolar a trebuit să facem o selecţie pentru că pe calificarea tehnicianul controlul calităţii produselor agroalimentare aveam alocate  28 de locuri iar înscrişi erau 96 de candidaţi. Avem şi cadre didactice necalificate din judeţul Constanţa care lucrează în mediul rural, au diverse alte studii, şi pentru a putea profesa în domeniul industriei alimentare s-au gândit să-şi completeze studiile cu această calificare”, ne-a spus directorul Liceului Tehnologic  „Gheorghe Miron Costin”, Semra Curtomer. Printre candidaţi, şi studenţi Elevi ai acestei şcoli postliceale sunt şi studenţi care fac în paralel facultatea. „Sunt studenţi ai facultăţilor private din Constanţa. Cei mai mulţi sunt absolvenţi ai şcolii noastre care au dorit să-şi consolideze cunoştinţele în aceste domenii de viitor pe piaţa muncii şi aici vorbim despre tehnicianul nutriţionit şi tehnicianul dietetician”, mai spune managerul. Locuri de muncă aproape asigurate Pentru cei care nu au deja un loc de muncă speranţa la angajare vine chiar din partea agenţilor economici cu care unităţile şcolare colaborează. Interesate de forţă de muncă recrutată din rândul absolvenţilor de şcoli postliceale sunt unităţile hoteliere şi cele de alimentaţie publică. Un alt potenţial angajator ar fi  Sanatoriul Balnear din Techirghiol. „Chiar ei (n.r. reprezentanţii Sanatoriului) ni s-au adresat şi ne-au rugat să avem un contract de colaborare, să meargă oamenii în practică acolo, să îi formeze şi să poată selecta forţă de muncă”, a precizat directorul Centrului pentru Educaţie Incluzivă „Albatros”, Nicoleta Ristea. În acest loc există o clasă de tehnician nutriţionist pentru învăţământul de masă şi două clase de tehnician maseur respectiv cosmetician pentru învăţământul special. Condiţia necesară pentru înscriere în cadrul unei şcoli postliceale este absolvirea liceului, cu sau diplomă de bacalaureat. Candidaţii susţin un test scris. În plus, trebuie să treacă cu bine peste un interviu. Atunci când numărul de cereri depăşeşte numărul de locuri se face apel la un examen de aptitudini.

Sursa: Romanialibera.ro

Reglare de conturi in Iasi: Adolescent injunghiat de un alt minor in fata scolii

Un minor in varsta de 16 ani a fost injunghiat, miercuri, in fata unei scoli din comuna ieseana Bivolari, de catre un alt adolescent de 17 ani. Victima a ajuns la spital cu o rana in zona abdominala. Dupa ce a fost injunghiat, mai multi prieteni de-ai minorului au incercat sa il ajute, timp in care atacatorul a fugit de la locul incidentului, transmite Digi24. Victima a fost transportata la Spitalul de Pediatrie din Iasi, iar agresorul a fost prins in scurt timp de catre politisti si dus la audieri. Din primele informatii, se pare ca intre cei doi exista un conflict mai vechi. Elev in clasa a sasea, injunghiat langa o scoala din Ferentari Primarul comunei Bivolari a precizat ca ii cunoaste pe minori si ca a fost si la Politie pentru a-l vedea pe minorul in varsta de 17 ani. „Pe copii ii cunosc, familia Nagat, care este victima, si familia Chelaru din satul Solonet, component al comunei Bivolari. Dupa plecarea victimei de la fata locului, m-am deplasat la Politie, unde am vazut agresorul, un copil firav, tanar si mi s-a spus ca aveau un conflict mai vechi. Niste copii nevinovati, dar uitati ca avea cutit la el, asta mai mare spunea ca lua bataie in repetate randuri de la Nagat”, a explicat primarul. Elevi injunghiati la Craiova: unul dintre ei a fost ucis De asemenea, purtatorul de cuvant al IPJ Iasi, Anca Vijiac, a declarat ca agresorul este audiat in acest moment, el fiind acuzat de lovire si port ilegal de arma alba. Ea a mai spus ca atacatorul a incercat sa fuga de la locul faptei, insa a fost prins rapid de politisti. Vijiac a mentionat ca niciunul dintre cei doi nu mai mergea la scoala.

Sursa: Ziare.com

Un director de scoala nu a afisat notele la simularea evaluarii nationale: i-a fost rusine

Directorul Scolii Gimnaziale Nr. 6 din Suceava, Dumitru Rusu, a fost ultimul dintre directorii care au afisat rezultatele obtinute de elevi la simularea evaluarii nationale din perioada 18-20 februarie. Parintii spun ca intarzierea a fost provocata de notele prea mici. Unul dintre parintii copiilor care au dat testul a povestit nemultumit de ce rezultatele au fost afisate doar duminica, si doar pentru cateva ore. „Eu l-am sunat inca de sambata pe director si i-am spus ca parintii vor sa consulte tabelele. Dumnealui mi-a transmis ca notele sunt mici si ca scoala are de pierdut daca le afiseaza, ca va face scoala de rusine”, a povestit parintele pentru Monitorul de Suceava. Evaluarea Nationala 2014: Dezastru la simulare – peste jumatate din elevi, note sub 5 La Scoala Gimnaziala Nr. 6 Suceava, dintre cei 29 de elevi care au participat la evaluare, 17, mai mult de 50%, au obtinut medii intre 1,55 si 4,47. Opt copii au luat mediile intre 5 si 6, doi au luat intre 6 si 7 si doi intre 7 si 8.

Judetul Suceava a iesit pe locul sase in clasamentul rezultatelor la simularea evaluarii, 55,3% dintre elevi avand medii peste 5. Scoala nr 6 Suceava a avut aproximativ acelasi procent de elevi care au obtinut medii sub 5.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

 

Study&Travel@RO 2014: Schimbare de fus cultural! Reușită! (P)

A treia ediţie a proiectului Study& Travel a înregistrat un nou succes la Universitatea “Danubius ». Optsprezece studenţi americani însoţiţi de doi profesori de la Universitatea Arcadia din Philadelphia, SUA, au trăit duminică o experienţă minunată alături de liceenii de la CNVA şi de studenţi danubieni : CROSS CULTURE ! Universitatea « Danubius », prima opţiune pentru studenţii americani Deşi aveau posibilitatea să aleagă alte destinaţii culturale din Europa, studenţii Universităţii Arcadia au ales Universitatea « Danubius » din Galaţi, România. Opţiunea lor a fost justificată de testimonialele colegilor americani, rămaşi cu frumoasa amintire a vizitei în România, care au garantat pentru programul interesant al acestui proiect coordonat de Centrul de programe Interculturale al Universităţii « Danubius », coordonat de Lect. univ. dr. Liviu MARINESCU. Prima impresie a studentilor americani? Un loc minunat ! Oameni foarte calzi si primitori ! Mâncarea incredibilă! Şi asta înainte de a vizita campusul universitar şi de a gusta mucenicii calzi pregătiţi special pentru ei. Oboseala resimţită după un drum de zeci de ore nu a afectat cu nimic entuziasmul studenţilor americani de a cunoaste cât mai multe despre studentii români dar si despre planurile de viitor ale tinerilor liceeni. Un joc frumos si simplu, prin crearea unor echipe mixte, a relevat asemănarea izbitoare a valorilor, eroilor, traditiilor culturilor diferite ale tinerilor participanţi. Respectarea diferenţelor, dorinta de a asculta pentru a învăţa şi de a se simţi bine unii cu alţii, au fost puţinele reguli ale jocului intercultural. Ultimul popas al studenţilor americani în campusul Universităţii “Danubius” a fost la sudioul de televiziune Gtv al acestei universitati. Astfel, vizita la această universitate a marcat pentru multi dintre studentii americani primul trac al unei emisiuni TV. Contele Dracula, deconspirat Urmează a doua parte a programului, Travel. Cateva zile, studentii americani vor vizita locuri ale unei Românii prea puţin promovate iar experienta lor se va incheia cu o vizita la Castelul Bran despre care ei stiu că a fost resedinţa Contelui Dracula, vampirul pe care speră să nu îl gaseasca acasă. Este ocazia perfecta sa afle adevarul despre capitolul istoric al României : Vlad Tepes ! Bill MEIERS, profesor la Universitatea Arcadia, aflat pentru a treia oară la Universitatea Danubius, trăieste visul românesc intotdeauna altfel. “Am călătorit în multe locuri din lume, am locuit în mai multe ţări dar România rămâne pentru mine marea bucurie a vieţii mele ! » Rectorul Universităţii « Danubius », Andy PUŞCĂ, omul care a initiat parteneriatul academic Danubius- Arcadia şi care militează cu multă încredere pentru internationalizarea universitătii, a deschis workshop-ul de astăzi printr-un mesaj care a energizat întreg evenimentul. Proiectul continuă!

Sursa: Evz.ro