A fost semnat ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020

Astăzi a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social de la MEC, în cadrul căreia a fost avizat Proiectul de OMEC privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020. Tot astăzi, Ordinul Continuare »

Atitudinea iresponsabilă a MEC produce consecințe

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava a atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra riscului mare de răspândire a virusului COVID-19 în școli, dacă acestea vor fi deschise în perioada 2-12 iunie 2020. Această Continuare »

Criza COVID-19: Concluzii seminarului organizat de ETUCE

În data de 25 mai 2020, ETUCE (European Trade Union Committee for Education) – Comitetul European Sindical pentru Educație, instituție la care la care FSLI este afiliată, a organizat un seminar în cadrul Continuare »

Lipsa de respect la adresa salariaților din învățământ capătă noi valențe

Într-un total dispreț față de instituția dialogului social, fără o minimă consultare publica privind intențiile legate de modalitățile și modurile de finalizare a parcursului școlar de către elevii din clasele terminale,  doua Continuare »

FSLI solicită MEC revocarea măsurii privind reducerea posturilor din CJRAE

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, revocarea măsurii privind reducerea numărului de posturi finanțate din bugetul de stat pentru unitățile de învățământ special și centrele județene/al Continuare »

 

Revista presei – 11.07.2013

http://www.puterea.ro/social/fsli-studiul-aprofundat-singura-sansa-a-celor-100000-de-elevi-picati-la-bacalureat-2013-74790.html

FSLI: Studiul aprofundat, singura şansă a celor 100.000 de elevi picaţi la Bacalureat 2013

Potrivit FSLI, studiul aprofundat este singura şansă pe care o au aproximativ 100.000 de elevi picaţi la Bacalaureat 2013 de a obţine o diplomă şi de a-şi găsi în viitorul apropiat un loc de muncă.

“Elevii trebuie să conştientizeze că, dacă copiază la un examen, comit practic un furt, iar sancţiunile pot lăsa urme adânci pentru un tânăr de 18 ani. La terminarea liceului, fiecare elev poate încerca să îşi continue studiile, sau să îşi caute un loc de muncă, însă oricum are nevoie de o diplomă. Din păcate, în majoritatea cazurilor, această diplomă nu conferă competenţele necesare pentru integrarea pe piaţa muncii”, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI.

Potrivit lui Simion Hăncescu, preşedintele Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ,  scandalul de la examenul de bacalaureat 2013 ar trebui să fie o lecţie pentru elevi, părinţi şi profesori, dar şi un motiv pentru factorii cu putere de decizie din România de a lua hotărâri fundamentale pentru educaţie.

“Sunt necesare, de urgenţă, următoarele măsuri: depolitizarea învăţământului; regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor; introducerea examenului de admitere în întregul învăţământ superior; adoptarea, în regim de urgenţă, a unei legi de salarizare pentru educaţie, prin care salariile să crească substanţial, şi meseria de dascăl să devină motivantă; respectarea Legii Educaţiei Naţionale, în sensul acordării, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi a minimum 1% pentru cercetare”, a adăugat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI., potrivit Agerpres.

 

 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/liceu-1_51dd18bac7b855ff5621a536/index.html

ADMITERE LICEU 2013 Astăzi este ultima zi de verificare a datelor introduse în calculator de pe fişa de înscriere. Calendarul admiterii la liceu

Astăzi este ultima zi de verificare a datelor introduse în calculator în urma completării fişelor de înscriere, care s-a încheiat ieri. Admiterea computerizată la liceu se va face pe 16 iulie, urmând ca listele cu repartizaţii să fie afişate pe 17 iulie.

În perioada 6-10 iulie, conform planificarii stabilite de comisia din şcoală, parinţii şi elevii pot verifica, în prezenţa diriginţilor, corectitudinea datelor din fişa listată de calculator pentru fiecare elev, se arată în calendarul de admitere la liceu.

În cazul existenţei unei erori, părinţii o semnalează comisiei de înscriere, prin intermediul dirigintelui.Comisia transmite informaţia la centrul zonal de înscriere, care va corecta greşelile în baza de date computerizată. Corectarea fişelor elevilor înscrisi din alte judeţe se face în centrul în care s-a făcut înscrierea acestor candidaţi.

„Fişele corecte sau corectate, listate din calculator, sunt semnate de către diriginte, de candidat şi de părintele sau tutorele acestuia, pentru a certifica faptul ca acestea sunt corecte şi acceptate şi rămân în posesia parintelui candidatului. De asemenea, în cadrul acestor sedinţe de verificare, fiecare candidat va controla prezenţa numelui său pe lista de control afişata la sediul şcolii generale, precum şi corectitudinea datelor personale, a mediilor şi a notelor din lista“, se arată în metodologia de admitere la liceu.

Până la data de 16 iulie 2013 se va face repartizarea computerizată a absolvenţilor de clasa a VIII-a care au participat la prima etapă de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în funcţie de opţiunile candidaţilor de pe fişa de opţiuni. Afişarea listelor cu elevii repartizaţi la licee se va face pe 17 iulie, la sediul şcolii generale absolvite.

În perioada 17-26 iulie 2013, absolvenţii depun dosarele de înscriere la liceele la care au fost admişi.

Actele necesare la înscriere:

  • cererea de înscriere;
  • cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere, în copie legalizată;
  • adeverinţa cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;
  • foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale);
  • fişa medicală.

A doua etapă de înscriere la liceu

La a doua etapă a repartizării computerizate participă candidaţii din seria curentă, indiferent de vârstă, şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2013 – 2014, şi care au participat şi au rămas nerepartizaţi după prima etapă, sau nu au participat, din diferite motive, la prima etapă de admitere.

Aceştia completează fişa de opţiuni în perioada 17-22 iulie 2013, la şcolile generale de provenienţă sau la centrul special de înscriere pentru candidaţii din alte judeţe.

În situaţia în care au rămas locuri neocupate la clasele pentru care se susţin probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, înscrierea candidaţilor pentru aceste probe se face în 17 iulie, iar susţinerea probelor se face în perioada 18-19 iulie şi afişarea rezultatelor finale, pe 20 iulie. Candidaţii respinşi la probele de aptitudini şi candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă completează opţiunile în data de 22 iulie 2013 şi participă la repartizarea computerizată.

Introducerea noilor baze de date în calculator, verificarea fişelor cu opţiuni listate din calculator, precum şi corectarea eventualelor erori se fac în perioada 17-23 iulie.

Repartizarea computerizată şi afişarea listelor se face în data de 25 iulie, urmând ca în perioada 25-26 iulie, absolvenţii de gimnaziu care au participat la a doua etapă a admiterii la liceu să îşi depună dosarele la unitatea de învăţământ unde au fost repartizaţi.

Candidaţii care, în perioada 25-26 iulie 2013, nu îşi depun dosarele de înscriere, se consideră retraşi, iar locurile corespunzătoare sunt declarate neocupate şi vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de către comisiile de admitere. Aceşti candidaţi vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere, după rezolvarea cazurilor speciale, care va avea loc în perioada 29 iulie-1 august.

Cazurile speciale înseamnă situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu, corectarea unor erori de transcriere greşită în baza de date computerizată a opţiunilor exprimate de elevi etc.

Cazurile elevilor veniţi din străinătate

De asemenea, tot în perioada 29 iulie-01 august 2013, comisiile de admitere vor analiza şi cazurile speciale ale absolvenţilor învăţământului gimnazial care au studiat în străinătate şi, din această cauză, nu au participat la Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a.  Pentru aceşti absolvenţi, la media generală de absolvire a gimnaziului se iau în calcul doar rezultatele obţinute în anii de studiu parcurşi în România.

Ce se întâmplă cu elevii care au rămas nerepartizaţi şi după a doua etapă

În situaţia în care există absolvenţi ai clasei a VIII-a care nu s-au înscris la unităţile la care au fost repartizaţi sau nu au participat la cele două etape de admitere şi care solicită ulterior un loc în clasa a IX-a, aceştia vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere la liceu.

Depunerea cererilor se face la sediul inspectoratelor şcolare în perioada 02-05 septembrie 2013, iar repartizarea candidaţilor se face în perioada 05 – 06 septembrie 2013, ţinând cont de criteriile prevăzute în Metodologia de admitere:

  • media generala obţinuta la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;
  • media generala de absolvire a claselor a V-VIII;
  • nota obţinută la proba de limba si literatura româna din cadrul Evaluarii Naţionale;
  • nota obţinută la proba de matematica din cadrul Evaluarii Naţionale;
  • nota obţinută la proba de limba materna din cadrul Evaluarii Naţionale, respectiv nota de la
  • proba de verificare a cunostinţelor de limba maternă acolo unde este cazul

Elevii care au rămas cu situaţia neîncheiată la sfârşitul semestrului al doilea, îşi vor încheia situaţia în perioada 19 – 21 august 2013 şi vor fi repartizaţi în clasa a IX-a de către comisiile de admitere, în perioada 02 -06 septembrie.

În situaţia în care există candidaţi cărora nu li se poate calcula media de admitere întrucât nu au participat la Evaluarea Naţională, aceştia vor fi repartizaţi de inspectoratele şcolare, în perioada 05-06 septembrie 2013, după repartizarea celorlalţi candidaţi.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-2013-reportaj-colegiul-national-sf-sava-unul-cele-mai-ravnite-licee-tara-1_51dc2f37c7b855ff561e2630/index.html

ADMITERE LICEU 2013 Reportaj la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, unul dintre cele mai râvnite licee din ţară

Absolvenţii de gimnaziu care visează să intre la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti ar putea avea mai multe locuri pe care să candideze la înscrierea de la liceu, anul acesta. Directorul adjunct al colegiului, profesorul Adrian Troie, a declarat la emisiunea Adevărul Live de marţi că s-ar putea ca anul acesta să fie nevoie de o suplimentare a numărului de locuri alocate elevilor.

Motivul pentru care locurile ar putea fi suplimentate este faptul că sunt mai mai mulţi elevi cu medii mari anul acesta, faţă de anii precedenţi, iar diferenţierea dintre cei foarte buni şi restul nu mai este atât de clară având în vedere subiectele foarte uşoare de la Evaluarea Naţională, potrivit experţilor.

„Din păcate rezultatele care vin din gimnaziu nu mai sunt deloc credibile. În momentul în care mi se spune că un copil a terminat şcoala generală cu 9,80, fără a mi se preciza instituţia pe care a absolvit-o, eu nu am de unde să ştiu dacă acel copil este semianalfabet sau genial. Din statisticile pe care le-am făcut personal şi pe care ar trebui să le facă şi Ministerul Educaţiei, din copiii care au medii între 9,50 şi 10, sunt câte 50 de elevi pe aceeaşi sutime numai în Bucureşti, ceea ce este imens. Presupun că anul acesta valorile sunt şi mai mari“, a explicat directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, profesorul de Matematică Adrian Troie, marţi, în emisiune la Adevărul Live.

„Sf. Sava“, liceu vechi şi cu tradiţie

„Sf. Sava“ este poate cel mai vechi liceu din ţară, descendent direct al Colegiului Sfântul Sava, divizat în 1864 de către domnitorul Al. I. Cuza în Universitatea din Bucureşti şi actualul Colegiu „Sf. Sava“. Între 1946-1990, colegiul a purtat numele de „Liceul Nicolae Bălcescu“, după numele revoluţionarului paşoptist, care a fost elev al liceului.

De altfel, foarte mule personalităţi din istoria ţării au studiat la acest colegiu, printre care: Nicolae Bălcescu, Constantin I. C. Brătianu, Gheorghe Lazăr, Regele Mihai, C. A. Rosetti, Tudor Arghezi, Henri Coandă, Nicolae Iorga, iar lista continuă.

În prezent, liceul are mulţi olimpici şi se axează pe profilul de Real (Mate-Info, Ştiinţele Naturii).

„Din 1957, liceul are şi un muzeu, care a fost înfiinţat de profesoara de Istorie Ioana Coza, directoare în acea vreme. Expoziţia a fost deschisă în sala unde era cancelaria de atunci“, povesteşte profesorul de Istorie Ioan Grosu, care administrează micul muzeu de la „Sf. Sava“. În vitrine se află dosare cu foi matricole vechi de zeci de ani şi situaţii şcolare din secolul al XIX-lea. Printre personalităţile care au foile matricole în arhiva muzeului se numără şi regizorul Mircea Drăgan.

Unul dintre profesorii de matematică ai liceului, Marcel Ţena, care este şi dirijorul corului liceului, spune că „Sf. Sava este liceul cu cea mai veche tradiţie din vechiul regat“, referindu-se aici la Ţara Românească şi Moldova. „În Ardeal sunt şcoli mai vechi, dar şcoala românească începe cu „Sf. Sava“, spune profesorul. Clădirea în care se află acum liceu a fost iniţial un spital de copii, iar liceul s-a mutat acolo la sfârşitul secolului al XIX-lea şi faţada care se vede acum datează de după Primul Război Mondial.

Elevii savişti şi atmosfera liceului

O parte din elevii care intră la „Sf. Sava“ vin din familii de „savişti“, care generaţie după generaţie au studiat la prestigiosul colegiu. De multe ori îi auzi pe elevi spunând că părinţii lor au învăţat aici şi au vrut să-şi vadă copiii urmând un drum similar în viaţă.

Liceenii vorbesc cu entuziasm despre experienţa lor de la „Sf. Sava“. „Se simte că lumea este diferită aici, aerul e altfel, e ca şi cum intri într-un loc special, nu într-un liceu normal“, a explicat o elevă. O colegă a sa povesteşte că a venit din provincie şi îi era teamă că va fi deziluzionată fiindcă avea aşteptări mari. „A fost foarte greu pentru mine la început, mama a vrut aici şi m-a convins şi acum consider că am făcut o alegere bună“, a povestit eleva.

Saviştii vorbesc frumos despre profesorii lor şi povestesc cum Ioan Grosu se plimbă prin clasă şi predă lecţia ca pe o poveste. „Ştie tot, toţi anii, vorbeşte de lucruri care nu sunt în carte, povesteşte din viaţa personalităţilor şi cum erau văzute în epocă. Cred că asta se datorează şi faptului că el a avut acces la multe arhive şi la documente la care mulţi nu au putut ajunge. Se vede când profesorul e pasionat de ceea ce studiază, are pregătire şi îşi dă interesul, nu vrea doar să îşi facă norma“, a povestit o elevă de-ale lui.

Sfaturi pentru tineri: „Să trăiască jucându-se“

Profesorul de Filosofie Gabriel Sandoi, unul dintre cei mai îndrăgiţi de elevii savişti, spune că liceul nu a evoluat în ultimii 20 de ani fiindcă nu a pornit de jos, ci de la un nivel deja foarte ridicat. „E meritul tradiţiei, ceea ce înseamnă că aici vin copii de familie bună, care se dezvoltă într-un mediu unde văd că singura manieră de şlefuire a sufletului este să înveţe mult şi intens. Dorinţa mea în ce îi priveşte pe copii este să reuşească şă îşi aleagă un mod de viaţă în care să nu muncească, să trăiască jucându-se“, spune profesorul.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cum-devenit-hasdeu-mai-bun-liceu-tara-rolul-politici-educationale-traditii-compromisuri-1_51dd3b8bc7b855ff56226701/index.html

Cum a devenit Hasdeu cel mai bun liceu din ţară? Rolul unei politici educaţionale şi al unei tradiţii fără compromisuri

Cum a devenit Hasdeu cel mai bun liceu din ţară?Categoric, este singura unitate de învăţământ preuniversitar din România care a cultivat un model paideic rezistent şi antiseptic la fenomenul „şcolii de dosar”,ispitită de exigenţe birocratice europene şi prea puţin formative. Deşi toţi îl expun ca fiind un centru de autoritate al învăţământului preuniversitar, eu văd în Colegiul Hasdeu sursa exilului academic al celor mai buni universitari de mâine.

Am scris de foarte multe ori despre Hasdeu ca fiind un colegiu în care prestigiul instituţional şi privilegiul celor care l-au construit se declină reciproc, în mai bine de 145 de ani de existenţă. Am scris despre Hasdeu ca absolventă, ca studentă, ca scriitor ori ca exponent al unei culturi organizaţionale aparte şi nu de puţine ori (i-)am scris, alături de dascăli, colegi, ori individual-responsabil, câte o pagină de istorie.

“Astăzi, într-o epocă a societăţii de consum, în care educaţia constituie, din nefericire, obiectul unui troc de favoruri şi speculaţii indecente, Hasdeul inaugurează o contradirecţie, semnând, cu autenticitate, poziţia de cel mai bun liceu din ţară în urma rezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, devenit pretextul unor scandaluri educaţionale”.

Nouă medii de zece la BAC şi locul I pe ţară: este cel mai recent dar al Hasdeului făcut  societăţii şi istoriei învăţământului naţional. Se mai adaugă olimpici naţionali şi internaţionali, un centru cultural, centre de excelenţă şi o tradiţie seculară în care Hasdeul a format caractere.

“Fireşte, în vâltoarea mediatică, cea mai naturală interogaţie ar fi: cum a devenit Colegiul Naţional Bogdan Petriceicu Hasdeu din Buzău cel mai bun liceu din ţară?”

Spuneam deunăzi, într-un material de presă faptul că occidentalizarea, nostalgia modelului educaţional francez ori rivalităţile politicilor educaţionale sunt doar idealuri situate pe eşafodul unei agonii culturale. În predicţiile sale educaţionale, Hasdeul a mizat pe itemi calitativi şi pe formarea instrumentelor necesare construirii unui sistem în care axiologic şi principial, s-a sudat un mediu academic aparte.

“Judecând astfel modelul livrat de Hasdeu nu conjunctural, în lumina succesului recent la nivel naţional, ci prin prisma constructului său tradiţional, istoric şi cultural, consider că este singura unitate de învăţământ preuniversitar din România care a cultivat un model paideic rezistent şi antiseptic la fenomenul „şcolii de dosar”, ispitită de exigenţe europene birocratice şi informative şi prea puţin formative.   

Hasdeul explică astfel rolul unei politici educaţionale şi al unei tradiţii fără compromisuri.

“Rivalităţile diferitelor medii preuniversitare se concentrează, de obicei, pe „decenţa de sondaj a instituţiilor”, pe fructe statistice încuiate într-o maculatură estetizată şi prea puţin valorificată”.

Dar când finalităţile educaţionale sunt situate în acord cu morfologia unui spaţiu autonom şi formativ, când educaţia dobândeşte ca instrument de măsură nu statistica inertă, ci ierarhia dominantă, când politica educaţională este moderată ca politică de natură culturală, atunci învăţământul reuşeşte „să dea corpului şi sufletului perfecţiunea de care sunt capabile prin naştere”, vorba lui Platon. Abia atunci, ai demnitatea de a rosti „Hasdeu” în deplină cunoaştere şi exerciţiu. Aceasta este, de fapt, sociologia hasdeiană. Prin toate acestea, Hasdeu a creat o societate educaţională. Aparent, perfecţiunea este utopică. Departe de himere postmoderne, Hasdeu îşi formează absolvenţii în linia unei politici de dezvoltare şi de competivitate universitară.

“Deşi toţi îl expun ca fiind un centru de autoritate al învăţământului preuniversitar, eu văd, când privesc către Colegiul Naţional B.P.Hasdeu, viitorul învăţământului superior şi sursa „exilului” academic al celor mai buni universitari de mâine”.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bonjur-popor-mai-faci-1_51dd2721c7b855ff5621f221/index.html

Bonjur, popor. Ce mai faci?

Mă străduiesc de aproape o săptămînă să nu scriu despre Bacalaureat, fiindcă despre asta scriu toţi comentatorii, toţi jurnaliştii, toţi bloggerii – şi uite că în cele din urmă nu am reuşit!

Pe la începutul anilor ‘70, cînd eu însumi dădeam Bacalaureatul, examenul ăsta nu interesa pe nimeni, decît pe cei examinaţi şi pe examinatori. Nici mama şi nici tata nu au venit cu mine pînă la poarta şcolii, ca să mă susţină moral şi, la nevoie, să protesteze. Astăzi, însă, Bacalaureatul a ajuns vedetă de televiziune, ca Bianca Drăguşanu. Mi-e din ce în ce mai clar că nu pot trece indiferent pe lîngă Bianca Drăguşanu. Prin urmare:

La examenul de bacalaureat de anul ăsta s-a prezentat şi primarul comunei Letea Veche, din judeţul Bacău. A ales să dea acest dificil examen la 43 de ani “pentru că a insistat soţia, care are şi facultate”. În plus, după cum mărturiseşte tot dumnealui, a făcut-o pentru fiul său, elev în clasa a IX-a. A învăţat cît a putut şi cît i-a permis timpul, iar rezultatele au fost următoarele: Română – 1,30; Istorie – 4,20; Geografie – 3,05.

Comuna Letea Veche ne oferă, în miniatură, o imagine a României de azi

Comuna Letea Veche numără, potrivit site-ului primăriei, aproape cinci mii de locuitori, cu diferite preocupări, de la ţăran agricultor pînă la profesori, ingineri, specialişti în chimie, aeronautică şi altele. Rata şomajului la nivelul comunei Letea Veche este de aproximativ 30 % din totalul populaţiei apte de muncă, în timp ce aproximativ 20% din populaţie lucrează în afara României, în ţări ca: Spania, Italia, Germania, Anglia, Israel. Potrivit aceleiaşi surse, pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează activităţi economice dintre cele mai variate, funcţionînd o societate cu răspundere limitată, cinci persoane fizice autorizate, zece asociaţii familiale şi patruzeci de societăţi comerciale pe acţiuni.

Primul meu gînd, cînd am citit despre domnul primar din Letea Veche, a fost următorul: oare cîţi primari din ăştia avem în toată ţara? Cîţi parlamentari? Şi – Doamne fereşte! – cîţi miniştri? Pe urmă, mi-am dat seama că îmi fac sînge rău degeaba. Bietul om atîta poate, fiindcă atîta i-a permis timpul, cum el însuşi mărturiseşte. Pe lîngă asta, a mai avut şi o copilărie nefericită, plină de lipsuri.

Alta e problema. Comuna Letea Veche ne oferă, în miniatură, o imagine a României de azi. Inclusiv a liderilor noştri de azi, aleşi de popor la fel ca primarul din Letea Veche. A unor lideri de 1,30 la Română (v. ministrul “decît” al Educaţiei),  4,20 la Istorie (hai să nu mai facem aluzii…) şi 3,05 la orice altă materie, oricît de uşoară.

http://adevarul.ro/locale/zalau/cum-recompenseaza-ministerul-educatiei-premiantii-olimpiadele-internationale-1_51dd40d1c7b855ff56228471/index.html

Cum îi recompensează Ministerul Educaţiei pe premianţii de la olimpiadele internaţionale

Printre cei 68 de elevi premiaţi anul acesta la faza internaţională a olimpiadelor şi concursurilor şcolare se numără şi o elevă din Sălaj, care va primi lunar, timp de un an, bursă de merit olimpic internaţional în cuantum de 400 de lei.

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat lista elevilor premiaţi anul acesta la olimpiadele internaţionale şi care vor beneficia, în consecinţă, de burse de merit olimpic internaţional. Lista cuprinse 68 de elevi, ocupanţi ai locurilor I, II şi III la competiţiile de nivel internaţional. Printre aceştia se numără şi o elevă din Sălaj. Este vorba despre Cristiana Petre, elevă care tocmai a încheiat clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Silvania” Zalău, şi care a obţinut locul al III-lea la Olimpiada internaţională de limbă, literatură şi spiritualitate românească, desfăşurată la sfârşitul lunii mai la Oradea.

Cristiana va primi lunar, timp de un an, câte 400 de lei, adică echivalentul a 50 la sută din salariul minim garantat pe economie, conform cuantumului stabilit,

printr-o hotărâre de guvern, pentru ocupanţii locurilor III. Pentru câştigătorii locurilor I valoarea bursei de merit olimpic internaţional este de 800 de lei (un salariu minim pe economie), iar pentru cei de pe locul al II-lea, 600 de lei (75 la sută din minim).

Foarte aproape de a beneficia de această bursă au fost şi alte două eleve din judeţul nostru, participante la aceeaşi Olimpiadă internaţională de limbă, literatură şi spiritualitate românească. Este vorba despre Ioana Pavel, care a terminat clasa a X-a la acelaşi Colegiu Naţional „Silvania” şi care a obţinut o menţiune şi un premiu special, şi despre Eliza Bob, la acea vreme elevă în clasa a VII-a la secţia germană de la Şcoala „Mihai Eminescu”, care a obţinut un premiu special.

http://adevarul.ro/news/eveniment/liviu-pop-1_51dd1d2ec7b855ff5621bbe5/index.html

Parchetul a dispus NUP în cazul lui Liviu Pop. Fostul ministru al Educaţie a fost reclamat de ANI pentru conflict de interese

Parchetul General a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Liviu Pop, fost ministru interimar al Educaţiei şi actual senator, în dosarul în care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a reclamat că ar fi avantajat patrimoniul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Procurorii au apreciat că în această cauză nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, potrivit Mediafax.

Liviu Pop a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea raportului ANI din 9 noiembrie 2012, instanţa respingând solicitarea în 20 februarie 2013, considerând că este inadmisibilă.

Decizia a fost contestată de Liviu Pop la instanţa supremă, urmând să fie judecată în 7 martie 2014.

Senatorul Liviu Pop a spus, la ieşirea din sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că a făcut o completare a declaraţiei pe care a dat-o în acest dosar în calitate de făptuitor.

Liviu Pop a arătat că „este legat de plângerea ANI în legătură cu ordinul emis în calitatea sa de ministru, privind plata cotizaţiei de sindicat pentru sindicalişti“.

„Este o procedură internă ce trebuia făcută. Eu nu le-am spus nimic nou procurorilor faţă de ce am spus la ANI când am fost chemat. Le-am spus de ce am emis ordinul, ce are în spate acest ordin şi care au fost paşii urmaţi. Nu am comis nicio ilegalitate, acela fiind un ordin comun semnat de trei miniştri“, a mai spus Pop.

Acesta a precizat că actul normativ „era un ordin comun şi a fost emis în baza unei sentinţe a unei Curţi de Apel, acesta fiind în prezent abrogat, deci nu mai este valabil“. Pop a menţionat că ordinul a fost elaborat pentru profesorii care se aflau în sindicate.

Pop, reclamat de ANI la Parchet în noiembrie 2012

În noiembrie 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a reclamat la Parchetul instanţei supreme pe Liviu Pop, întrucât, în calitate de ministru interimar al Educaţiei, ar fi avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, unde a fost secretar general anterior preluării portofoliului ministerial.

ANI preciza că a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie penală şi indicii de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în cazul lui Liviu Pop, care atunci era ministru delegat pentru Dialog Social în cadrul Ministerului Muncii.

Liviu Pop, desemnat ministru interimar al Educaţiei în mai 2012

În 15 mai 2012, Liviu Pop a fost desemnat în funcţia de ministru interimar al Educaţiei, iar în perioada 1 decembrie 2007-17 mai 2012, Pop a fost secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Ulterior numirii în funcţia de ministru al Educaţiei, Liviu Pop a emis Ordinul 4271/29 mai 2012 de modificare a Ordinului comun 4576/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal din învăţământul preuniversitar de stat, prin care nu se mai permitea reţinerea cotizaţiei sindicale de către unitatea de învăţământ, ordin contestat în instanţă de federaţiile sindicale din învăţămant, inclusiv de FSLI, instanţele de judecată pronunţându-se în sensul menţinerii ordinului comun ca fiind temeinic şi legal, mai arăta ANI.

Astfel, potrivit ANI, Liviu Pop, în calitate de ministru interimar al Educaţiei, ar fi avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani.

Agenţia Naţională de Integritate a sesizat atunci Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibila comitere a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice de către Liviu Pop.

FSLI: „Dezinformări crase”

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ arăta atunci că informaţiile privind asigurarea unor avantaje patrimoniale FSLI de către ministrul Liviu Pop sunt „dezinformări crase“ apărute în prima zi a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

FSLI preciza că prin Ordinul comun nr. 4576/230/2445/2011, emis în timpul mandatului de ministru al Educaţiei al lui Daniel Funeriu, se interzicea reţinerea, pe statul de plată a salariilor, a cotizaţiei de sindicat, dar şi a ratelor la CAR şi bănci, ceea ce a determinat zeci de mii de salariaţi din sistemul învăţământului preuniversitar să se deplaseze lunar, uneori pe distanţe foarte mari (în condiţiile în care în mediul rural şi nici în localităţile mici nu există unităţi bancare), pentru a-şi achita ratele lunare la bănci şi CAR.

Totodată, ANI anunţa în 9 noiembrie 2012, prima zi a campaniei pentru alegerile parlamentare, că a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către Liviu Pop.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/olimpiada-internationala-matematica-putea-organizata-bucuresti-2018-2020-1_51de426dc7b855ff5626b9bb/index.html

Olimpiada Internaţională de Matematică ar putea fi organizată la Bucureşti în 2018 sau 2020

Olimpiada Internaţională de Matematică ar putea fi organizată, în 2018 sau 2020, la Bucureşti, potrivit unui memorandum adoptat în şedinţa de miercuri a Guvernului.

Memorandumul are ca temă „Organizarea Olimpiadei Internaţionale de Matematică la Bucureşti, în anul 2018 sau 2020”, se arată pe site-ul Guvernului României.

 

La cea de-a 53-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, desfăşurată la Mar del Plata (Argentina), în perioada 4 – 16 iulie 2012, olimpicii români au cucerit şase medalii (două de aur, trei de argint şi una de bronz).

 

Concursul din acest an a reunit 548 de concurenţi din 100 de ţări. În ierarhia neoficială pe naţiuni, România a ocupat locul 1 în Europa şi locul 10 la nivel mondial.

 

În palmares, elevul Liceului Teoretic Ovidius din Constanţa are calificări la olimpiadele naţionale de Matematică, Fizică, Chimie, Biologie. Peste câteva zile merge la Olimpiada Internaţională de Biologie.

Balcaniada de matematică de anul acesta a adus României patru medalii de aur şi două de argint. Nelipsit de la această competiţie a fost şi băimăreanul Omer Cerrahoglu, acesta obţinând încă odată aurul olimpic.

 

Într-o perioadă în care tot mai multe ştiri din Educaţie sunt legate de cuvinte precum DNA, şpagă sau mediocritate, Wall-Street.ro îi prezintă pe cei 16 liceeni care ne vor reprezenta anul acesta la olimpiadele internaţionale de matematică, fizică şi informatică.

 

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/foto-video-Scoala-tara-lectii-romaniei-elevii-mihai-viteazu-invata-ca-n-occident-table-interactive-calculatoare-ultramoderne-1_51dda928c7b855ff5624c79d/index.html

FOTO VIDEO Şcoala de la ţară care dă lecţii României. Elevii din Mihai Viteazu învaţă ca-n occident, cu table interactive şi calculatoare ultramoderne

Şcoala din comuna Mihai Viteazu a dat peste cap statisticile educaţiei din România, ajungând, în timp record, în topul rezultatelor la examenele naţionale. Soluţia: dotări de 10 milioane de lei şi transformarea şcolii într-o mare familie. Elevii de aici învaţă în laboratoare moderne, cu table interactive, cu calculatoare de ultimă generaţie, fac sport într-o sală de un 1 milion de euro şi beneficiază de consilierea unui psiholog.

Table interactive, cabinet multimedia, calculatoare de ultimă  generaţie, internet wireless, cabinet psihologic pentru elevi şi părinţi, sală de spectacole, dar şi una de sport ultramodernă, sistem eco de selectare a deşeurilor. Toate sunt la şcoala ”Mihai Vodă”, cu 400 de elevi, din comuna clujeană Mihai Viteazu. Dar nu doar dotările sunt impresionante, ci mai ales rezultatele elevilor. Şcoala a avut cel mai spectaculos salt la Evaluarea Naţională de anul acesta. În Statisticile Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Cluj, elevii de la “Mihai Vodă” au obţinut media generală 8,24 la acest examen. Instituţia a urcat pe locul al II-lea în topul IŞJ, privind rezultatele la Capacitate pentru cele 94 de şcoli gimnaziale din mediul rural, ridicându-se de pe poziţia a X-a, ocupată in 2012.

 

S-a investit mult, e normal ca elevii să fie motivaţi

 

“Explicaţia este că aici s-a investit foarte mult. E normal ca elevii să înveţe mai bine dacă au condiţii şi dotări mai bune. Merg cu drag la şcoală şi sunt mai motivaţi”, a explicat Valentin Cuibus, şeful IŞJ.

Cel care a dat startul, în urmă cu cinci ani, proiectului de modernizare a şcolii a fost primarul localităţii. Ioan Zeng spune că prioritate la împărţirea bugetului local avea, în fiecare an, şcoala. De patru ani, ajutorul a venit şi din partea părinţilor, care, văzând subfinanţarea din sistem, au înfiinţat o asociaţie, prin care alocă 2% din veniturile lor pentru şcoală. Cheia succesului a fost, însă, transformarea şcolii într-o comunitate.

 

Locul unde a fost omorât, în 1601, Mihai Viteazul şi unde corpul său a fost îngropat este acum o comună prosperă cu circa 6.000 de locuitori. La 35 de kilometri de Cluj-Napoca, la ieşirea din Turda, intri în comună. Cu toate că peisajul în care se află tipi de sat ardelenesc, şcoala din Mihai Viteazu poate trece uşor drept o instituţie de învăţământ de top de top de la oraş. Primul lucru inedit pentru o şcoală de la ţară te izbeşte chiar din drum: o parcare pentru vizitatori, amenajată lângă instituţie. La o aruncătură de băţ, se înalţă o uriaşă sală de sport, terminată în 2008, cu o investiţie de 1 milion de euro de la Ministerul Dezvoltării. Sala, ideală şi pentru competiţii sportive profesioniste, poate găzdui 100 de spectatori. Vitrina plină de cupe şi diplome ale elevilor, amenajată la intrarea în sala uriaşă de sport, îţi garantează că investiţia nu a fost făcută degeaba.

 

Prima şcoală eco din judeţ
Clădirea şcolii are un aer nemţesc: zugrăveală proaspătă, acoperiş nou, ferestre de termopan sclipind de curăţenie. În interior, te simţi ca în casa unui gospodar, în care toate lucrurile sunt puse după o orânduială perfectă. “Copiii sunt foarte cuminţi. Au grijă mare de mobilier şi de dotări, nu strică nimic. Am pus, de câteva luni, flori pe unul dintre coridoare şi nu au rupt nici una”, spune Maria Corcheş, directoarea şcolii. Instituţia este eco, ne anunţă profesoara, arătându-ne spre unul dintre colţurile coridorului, unde au fost montate patru recipiente speciale pentru colectarea selectivă a deşeurilor: hârtie, metal, sticlă, plastic. „Am fost prima şcoală eco din judeţ”, spune Maria Corcheş, care ţine în mâini, de 17 ani, destinul instituţiei.

 

Table interactive şi cabinet multimedia

 

Printre dotările care cu greu pot fi găsite chiar şi într-o şcoală de la oraş, la ”Mihai Vodă” au fost aduse două table interactive, una pentru ciclul primar, iar alta pentru cel gimnazial. “O astfel de tablă costă 12.000 de lei şi puţine şcoli din judeţ au aşa ceva. Un astfel de instrument poate fi folosit pentru a face mai atractivă orice oră, de la biologie, matematică sau fizică, până la limba română, unde se pot proiecta diferite filme. Le-am pus elevilor <<Baltagul>>. În curând, o să mai cumpărăm o tablă“, explică directoarea.

Pe lista dotărilor este şi un cabinet multimedia, cu 25 de calculatoare, toate de ultimă generaţie. Elevii beneficiază şi de internet wireless. Centrul de Documentare şi Informare, amenajat în bilioteca şcolii, le oferă elevilor acces la peste 10.000 de volume. Şi, pentru ca grija pentru cei mici să fie maximă, a fost amenajat un cabinet psihologic, cu un specialist dela Cluj, la care pot apela chiar şi părinţii. Sălile de clasă şi laboratoarele moderne sunt înlocuite uneori, primăvara, cu foişorul din curtea instituşiei.

 

Rezultate pe măsura investiţiei
Directoarea Maria Corcheş a explicat cum a ajuns “Mihai Vodă” să se compare cu orice şcoală de la oraş, atât la dotări, cât şi la rezultate: “Colaborarea şcoală-familie – primărie este foarte bună şi copii simt acest lucru. De exemplu, 1 iunie şi de Crăciun, cei mici primesc dulciuri atât de la primârie, cât şi de la asociaţa părinţilor. Cât timp copilul vede că celor din jur le lasă de el, venitul la şcoală devine o bucurie. Condiţiile sunt deosebite, dotările sunt moderne, iar profesorii îi pregătesc sumplimetar, dându-şi tot interesul ca rezultatele să fie bune”.

”Profesorii ne sunt ca prietenii”

 

Cei 400 de elevi de la ”Mihai Vodă”, grupaţi câte 16 în fiecare clasă, sunt foarte mândri de şcoala lor. Cosmina Stan, care a terminat vara aceasta clasa a VIII-a, a obţinut cea mai mare medie din şcoală la Evaluarea Naţională, 9.90: “Sunt multe dotări, laboratoare moderne, care ne stârnesc curiozitatea şi ne motivează să învăţăm. Profesorii ne sunt ca prietenii”. Lui Alexandru Răfăilă, elev în clasa a VIII, îi plac foarte mult sala de sport şi biblioteca: ”Fiecare clasă este frumos aranjată, curăţată în fiecare zi. Dacă eşti la o astfel de şcoală, înveţi de trei ori mai bine, pentru că vezi că cineva se implică şi îşi dă silinţa pentru ca tu să ai parte de cele mai bune condiţii”.

 

Când au venit de la Guvern în inspecţie, au spus că nici în Bucureşti nu au grădiniţă şi şcoală ca la noi. Pentru micuţi, avem camera de supraveghere, loc de joacă cum rar mai vezi.

 

Maria Corcheş

directoarea şcolii

 

11,5 milioane de lei pentru dotări

 

În ultimii 5 ani, în şcoală au fost investţi circa 11,5 milioane de lei: 4 milioane de lei de la Primărie, pentru întreţinere şi dotări; 3 milioane de lei, mare parte tot de la bugetul local, pentru construirea unei grădiniţe modern; 4,5 milioane de lei pentru sala de sport. Anul şcolar 2012-2013, în care s-a alocat şi cea mai mare sumă de la bugetul local – 1,5 milioane de lei, coincide cu anul în care s-au obţinut şi rezultate foarte bune la învăţătură. Pe lângă locul II în topul celor 94 de şcoli din judeţ în funcţie de notele de la Evaluare Naíonală, elevii au obţinut rezultate bune şi la olimpiade.

 

Au ”furat” reţeta de la o şcoală din Polonia

Profesoara de Matemetică Maria Corcheş, directoarea şcolii, spune că dintotdeauna instituţia a fost printre primele din mediul rural în privinţa rezultatelor elevilor. Lucrurile au evoluat, însă, spectaculos în ultimii 5 ani, odată cu modernizările. “În 2010, am fost mai mulţi profesori în Polonia. Am fost impresionaţi de condiţiile de acolo, aveau opt table interactive, laborator multimedia. Am filmat tot ce am văzut acolo şi i-am arătat primarului. I-am spus: <<Ce ne facem, că la anu’ vin în vizită la noi şi nu avem nicio tablă interactivă? A zis că, de Crăciun, ne cumpără tablă interactivă şi aşa a fost. A doua ne-am cumpărat-o noi, cu ajutorul părinţilor”, povesteşte directoarea. Una dintre preocupările Mariei Corcheş a fost să asigure elevilor şi modalităţi constructrive de petrecere a timpului liber, pentru a-i ţine departe de baruri. Directoarea a pus, în urmă cu câţiva ani, bazele formaţiei “Fii moţilor”, care a ajuns cunoscută şi merge în fiecare an în turneu în străinătate.

”Suntem ca într-o familie”

 

Corcheş are numai cuvinte de laudă  la adresa celor 40 de profesori care predau aici, majoritaea având gradul I şi fiind titluari.”Interesul pe care dascălii îl manifestă faţă de elevi şi de şcoală se datorează faptului că, fiind colectivul mai mic, suntem ca într-o familie”, spune directoarea. Aceasta a adăugat că, săptămânal, profesorii fac ore suplimetare cu elevii.

“Nu aş pleca niciodată de aici. Am fost elevă aici, tatăl meu a fost profesor şi director, timp de zeci de ani. Nu numai dotările contează, ci şi elevii, care au un suflet mare, putem lucra cu ei foarte frumos”, spune Gombaşi Gabriela, profesor de chimie. Munca profesorilor nu se termină nici în vacanţă. “În aceste zile, trei clase sunt în excursie la Moara de Pădure (o localitate montană din Cluj-nr), săptămâna viitoare vine o asociaţie de volutari ce va vopsi coridoarele şcolii la ciclul primar şi va ţine ore de franceză, germană şi spaniolă. Avem 30 de copii înscrişi”, mai spune profesoara.

 

Donaţii şi de la părinţi

 

Părinţii sunt şi ei unul dintre elementele-cheie ale performanţelor şcolii. Astfel, în urmă cu patru ani, aceştia au înfiinţat Asociaţia “Pro şcoala”, pentru a putea repartiza 2% din venituri instituţiei de învăţământ. Aşa se adună, anual, circa 4.000 de lei. “Părinţii şi-au convins şi colegii de lucru să doneze 2% din venituri, în acelaşi scop. La fel fac şi profesorii. Anual, se adună circa 4.000 de lei”, explică directoarea. “Elevii au condiţii foarte bune, am putea concura cu şcoli de la oraş. Având o dotarea adecvată pentru fiecare materie, mi se pare normal ca elevii să poată studia şi să aibă un randament dacă nu maxim, măcar pe aproape”, spune Trâncă Miuţa, preşedinta comitetului de părinţi.

Eu am o vorbă: şcoala este oglinda primarului. Îi sfătuiesc pe toţi primarii de comună să se uite în oglindă.

 

Ioan Zeng

Primarul din Mihai Viteazu

 

Comună în plină dezvoltare

Localitatea clujeană este cunoscută în toată ţara pentru faptul că aici ar fi înmormântat corpul lui Mihai Viteazu. Comuna are 6.000 de locuitori şi se află în plină expansiune demografică şi economică. La şcoală merg 400 de elevi şi alţi 100 de micuţi sunt înscrişi la grădiniţă. În comună, activează 15 firme importante, care asigură locuri de muncă şi contribuţii importante la bugetul local, care a atins, în acest an, la 13 milioane de lei.

 

Promovabilitatea la Evaluarea Naţională, la “Mihai Vodă”

2012 – 2013 – 100 %

2011 – 2012 – 72 %

2010 – 2011- 88 %

2009 – 2010 – 75 %

2008 – 2009 – 61%

 

 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/de-exista-coruptie-bacalaureat-1_51dda6ddc7b855ff5624bd14/index.html

De ce există corupţie la bacalaureat

Corupţia la bacalaureat a fost subiectul principal al ultimelor săptămâni. Dar sutele de lei sau de euro date de unii părinţi reprezintă doar sfârşitul unui proces. Începutul e în altă parte.

În copilăria mea, se obişnuia ca elevii să-i dea învăţătoarei (pe atunci, “tovarăşa învăţătoare”) un mărţişor de 1 martie, un buchet de ghiocei de 8 martie (eventual un mic cadou simbolic, de exemplu o carte) şi câte un buchet de flori în prima şi în ultima zi de şcoală. Aşa arăta inventarul “atenţiilor” oferite cadrelor didactice la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Îmi aduc aminte (din experienţa mea şi a colegilor mei de generaţie) că unele profesoare sau învăţătoare anunţau în clasă că ele nu primesc nimic, în afară de un mărţişor sau un buchet de flori: “spuneţi-le părinţilor să nu-şi cheltuie banii pe tot felul de lucruri, că nu e cazul”. Ce-i drept, auzisem şi pe atunci de unele învăţătoare ori profesoare care aveau “pretenţii”: voiau cadouri ceva mai consistente. Dar în vremea aceea erau mai degrabă excepţii.

Anii au trecut şi sistemul “atenţiilor” s-a dezvoltat. În anii penuriei generalizate ai epocii Ceauşescu – anii ’80 adică, în care îşi au originea multe dintre păcatele şi problemele zilei de azi, inclusiv corupţia – cei care “se descurcau” le ofereau profesorilor mărfuri greu de găsit în comerţul socialist. Fenomenul trocului ca metodă de supravieţuire (dădeai carne ca să obţii cafea, dacă aveai o relaţie în comerţ îi făceai “lipeala” şi dirigintei ca să se poarte bine cu copilul etc.) a contaminat şi şcoala. Libertatea cucerită în 1989 a extins acest proces şi aproape că l-a instituţionalizat. Sau măcar l-a transformat în obicei, în practică “tradiţională”. (Îi las pe alţii să analizeze eventualele legături istorice şi antropologice cu practica peşcheşului şi a ploconului din vremuri mai vechi…). N-aş vrea să generalizez, nu spun că toată lumea face aşa, dar ştiu multe, foarte multe exemple din care rezultă că fenomenul corupţiei de la bacalaureat îşi are rădăcinile în obiceiul “atenţiilor” care nu mai sunt deloc simbolice, nu mai reprezintă – precum buchetul de ghiocei ori mărţişorul – un semn de respect sau de afecţiune faţă de persoana căreia îi încredinţezi educaţia copilului. În foarte multe clase şi şcoli, de 1 şi 8 martie, dar şi de Crăciun ori de Paşti, părinţii strâng bani pentru a le cumpăra cadrelor didactice cadouri consistente: de la lănţişoare de aur la electrocasnice, de la bilete de vacanţă la mare la poşete de firmă. În unele locuri, din câte mi s-a povestit, se face chetă nu doar pentru cadrele didactice “de la clasă”, dar şi pentru director/directoare. Mi s-au mai povestit cazuri ceva mai speciale, dar la fel de interesante pentru descrierea fenomenului. Întrucât la evaluările finale sau la admiterea în liceu se ia în calcul media generală, se strâng bani de cadouri pentru unii profesori care predau materii “neesenţiale” (precum muzica, desenul, educaţia fizică), astfel încât aceştia să fie “înmuiaţi” şi să le dea note mari tuturor elevilor la materiile cu pricina, care – nu-i aşa? – oricum nu contează pentru copii, că nu se dă examen la ele, “şi doar n-o să-i facem pe toţi cântăreţi sau pictori”.

Şi uite-aşa, din “atenţie” în “atenţie”, copiii cresc într-o atmosferă dominată de ideea că totul se poate rezolva, că învăţatul poate fi substituit de un cadou bine plasat, că relaţiile din interiorul şcolii se pot regla printr-o complicată ţesătură de influenţe. Dornici să-şi vadă copiii cu diplomele în buzunar, unii părinţi le fac de fapt propriilor odrasle mari deservicii, lăsându-i să iasă din şcoală cu păreri false despre ei înşişi (date de notele umflate artificial) şi cu o atitudine greşită, bazată pe micul aranjament care poate ţine loc de competenţe şi deprinderi.

Nici camerele video, nici măsurile poliţieneşti nu pot elimina exerciţiul îndelungat al “atenţiilor” şi celelalte mărunte practici de corupere care au pus la punct, în unele situaţii, un sistem de corupţie bine uns, în care sunt implicaţi părinţi, profesori, directori sau inspectori. Cei care, atunci când simt tăişul examenului final la gât, sunt dispuşi să ofere bani pentru a scăpa cu bine o fac deoarece ştiu că se poate, ştiu că “sistemul” acceptă şi o asemenea posibilitate. Şi atunci de ce ne mirăm că apar cazuri de corupţie la bacalaureat?

http://adevarul.ro/educatie/scoala/video-Sansa-romanilor-1_51dd7d04c7b855ff5623ebe3/index.html

VIDEO Şansa românilor

TRANSCRIPT: Pot Bucureştii concura cu Londra în materie de piaţă financiară? Nu prea. Îi pot românii depăşi pe nemţi în construcţia de maşini? Pe termen scurt nu pare posibil. Dar în domeniul educaţiei România ar putea face rapid paşi de gigant.

În lumea globalizată, dacă ţara nu vrea să capoteze la capitolul competitivitate, lăsând segmente importante ale populaţiei să se zbată într-o cruntă sărăcie, chiar trebuie să-şi asume aceşti paşi. În acest scop, alături de întărirea statului de drept care să redea, în special celor activi, încrederea în lege şi dreptate, nu mai e decât o cale: cea a promovării masive a educaţiei, cercetării şi învăţământului. S-ar combate astfel exportul de creiere şi s-ar facilita întărirea elitei naţionale, ameliorându-se decisiv şi pregătirea medie a elevilor şi studenţimii.
România are deci nevoie, ca de aer, de o educaţie performantă. Iar în această sferă, la care, potrivit studiului PISA, e codaşă în Uniunea Europeană, ar putea ajunge relativ uşor din urmă ţări extrem de avansate. Dacă s-ar lua nişte măsuri nu excesiv de complicate.

Dacă, de pildă, s-ar învăţa câte ceva de la Finlanda. Dacă s-ar practica incluziunea, amânându-se cât mai mult defalcarea elevilor de liceu de ceilalţi. S-ar mai putea recupera handicapul dacă s-ar pompa bani în sistem. Dacă lefurile ruşinoase ale dascălilor ar creşte astfel, încât să nu mai fie nevoiţi, ca medicii, să-şi rotunjească veniturile recurgând la şpăgi. În fine, dacă exigenţa ar creşte, iar corupţia şi promovabilitatea ar scădea, astfel încât să se contracareze lenea, furtul şi minciuna, răsplătindu-se performanţa şi dragostea de carte. Dacă elitelor li s-ar semnaliza că vremea aranjamentelor luşe a trecut, că hoţia nu aduce beneficiile scontate, că munca şi învăţătura sunt rentabile, că realizările autentice sunt onorate cu adevărat.

În virtutea acestui ţel politicienii ar trebui să fie însă un exemplu, iar justiţia lăsată să elimine mita din sistem. Or, ceea ce se întâmplă mai nou alimentează din greu impresia că România ar fi o ţară situată la antipodul acestor deziderate. Că ar fi ajuns la cheremul unei coaliţii de mediocri, de pungaşi şi de incompetenţi, care n-au nici un interes să oprească rătăcirea sistemului ei de învăţământ.

Nu mi se pare deloc întâmplător că imediat după trecerea la cârmă a USL, o serie întreagă de instituţii de facto depolitizate, conduse, în consecinţă,  impecabil, precum Arhivele Naţionale, au fost urgent decapitate. Că au fost trecute sub conduceri atât de inepte şi păgubitoare, încât unele, cea a ICR de pildă, nici un an n-au rezistat.

De remarcat este şi faptul că liderii alianţei guvernamentale şi-au dobândit o dubioasă faimă nu prin reforme, ci prin incapacitatea unuia din ei de a vorbi limbi de circulaţie indispensabile unui politician european, prin  acuze de chiul, de plagiat, de susţinere a unor politicieni penali. Ce exemplu personal pot oferi ei, ca atare, societăţii în plan moral şi intelectual, e lesne de ghicit.

Cazul Bolintineanu oglindeşte mai toate tarele ce afectează societatea.

Nu mai puţin grav e modul în care Victor Ponta a reacţionat la foarte legitima declanşare a anchetei corupţiei din liceul Bolintineanu, oprind, ca premier, printr-un ordin televizat, investigaţiile magistraţilor. Ceea ce nu e doar o imixtiune politică în treburile justiţiei. Nu e doar o încălcare serioasă a separaţiei puterilor, şi, ca atare, o nouă torpilă ucigaşă îndreptându-se, sub linia de plutire, spre chila navei care e statul de drept. E un semnal anunţându-i pe români că, sub USL, România e pe cale să-şi ia adio de la normele occidentale, iar era meritocraţiei a apus, poate pentru totdeauna.  Cazul Bolintineanu oglindeşte mai toate tarele ce afectează societatea. Consecinţele sale, deocamdată invizibile, riscă să fie, pentru viitorul românilor, funeste, în măsura în care sporesc discreditarea învăţământului şi a clasei politice, accentuând presiunea emigraţionistă. Mulţi tineri capabili să reuşească nu prin bacşişuri, ci prin carte şi eforturi proprii vor încerca şi mai stăruitor de acum încolo să-şi caute norocul pe meleaguri mai drepte, mai corecte, mai faste pentru performanţă.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/ce-facem-educatiaa-1_51dd7d2ac7b855ff5623ec74/index.html

Ce facem cu educaţia?

Importanţa domeniului nu poate fi pusă la îndoială: economia unei ţări, PIB-ul său, în ultimă instanţă nivelul de trai al cetăţenilor sunt proporţionale şi strâns legate de calitatea educaţiei şi formării profesionale.

Avem salariaţi bine pregătiţi, începând cu parcursul şcolar, ne merge bine la toţi, avem o economie performantă. Nu-i avem, băltim şi ne tragem suflul de la un împrumut la altul, cum se întâmplă acum în România. Banii nu vin din cer sau din altă parte, ci doar din munca creativă, dintr-o producţie de bunuri şi servicii vandabile şi cu valoare adăugată mare. Realizată de salariaţi competenţi, bine educaţi şi formaţi profesional.

N-au înţeles acest lucru elementar nici politicieni, nici manageri, nici profesori sau părinţi. Mai toţi s-au comportat ca şi cum lumea s-ar sfârşi în câţiva ani, şi consecinţele comportamentului iresponsabil nu mai există.

În special profesorii nu realizează că salariile şi pensiile le sunt plătite de elevii lor de acum 20-30 de ani si vor fi platite peste un număr de ani de către elevii lor de azi. Cum îi pregătesc, aşa salarii şi pensii vor avea. Sau nu.

Iată un caz evident în care comportamentul nostru colectiv ne decide viitorul colectiv.

Cum am ajuns aici

Trei au fost interesele ilegitime pe care le-au servit decidenţii sistemului educaţional, în frunte cu Ecaterina Andronescu:

1. Să ascundă sub preş adevărul asupra calităţii proaste a sistemelor noastre de educaţie şi formare profesională. Abia evaluările internaţionale ne-au pus la colţ, pe ultimul sau ultimele locuri în clasamente credibile.

2. Să asigure materie primă fabricilor de diplome universitare, care, conform spuselor ex-ministrului Mihail Hărdău, controlau Ministerul Educaţiei şi Parlamentul României.

3. Să facă pe placul sindicatelor pentru a câştiga o iluzorie pace socială, neglijând faptul că şcoala nu este a profesorilor şi sindicatelor, ci a beneficiarilor, direcţi şi indirecţi, elevi şi părinţi, care şi plătesc prin taxe şi impozite serviciile educaţionale.

Acţiunile şi măsurile luate de miniştrii, mulţi, care s-au succedat la cârma educaţiei, până la ministrul Funeriu,  au îngropat definitiv şansa să avem salariaţi competitivi care să creeze un PIB important, sursa a unui nivel de trai decent.

1. N-au fost în stare să creeze un nou curriculum adecvat noului context economic, social, noilor provocări aduse de globalizare şi multiplele crize mondiale.

2. Au desfiinţat şcoala profesională pentru ca toţi elevii, au sau nu au resursele intelectuale necesare, să ajungă să cotizeze la fabricile de diplome. S-a creat astfel o prăpastie între şcoală şi piaţa muncii.

3. Nu au legat salarizarea de performanţă şi rezultatele muncii, prin măsurarea informatică a progresului şcolar al elevilor, astfel încât motivaţia salarială să fie principalul factor pentru autoformarea continuă a cadrelor didactice.

4. N-au creat mecanisme de verificare şi control a cheltuirii sumelor alocate educaţiei, salarizării, astfel încât şcoala a fost şi a rămas locul în care nimeni nu dă socoteală de nimic.

5. N-au creat mai multe trasee educaţionale, astfel încât tinerii să-şi poată alege, sau să fie îndrumaţi pe  un traseu potrivit cu propriile resurse, interese, înclinaţii, talente, aptitudini.

6. Au acceptat fraudarea examenelor şi accederea la liceu şi facultate fără examene de admitere, pentru a asigura materia primă fabricilor de diplome universitare.

7. Au neglijat total nevoia de forţă de muncă calificată cerută de economia ţării şi investitorii străini şi români.

8. Au politizat total intreg sistemul de educaţie şi formare, astfel încât la toate nivelele de decizie s-au aflat şi se află politruci, fără pregatire şi cunoaştere a sistemelor, ajunşi în clientela politică pentru că nu ştiu să facă altceva. Deciziile lor au îngropat iremediabil educaţia.

9. A fost total neglijată descentralizarea şi subsidiaritatea, pentru a păstra decizia şi banii în mâinile şefilor politici. Comunităţile locale nu-şi pot promova interesele, nu pot avea şcoala pe care şi-o doresc, in care investesc şi pe care o merită.

10. În învăţământul superior au funcţionat adevărate camarile de fraudat bani publici, prin nepotisme, plagiat, inadecvare la piţa muncii, lipsa legăturilor cu evoluţia ştiinţei şi tehnologiilor.

Un pas important în schimbarea acestui curs nefast l-a reprezentat asumarea Legii Educaţiei Naţionale, de către guvernarea Emil Boc.

Cu o lege 80% bună, existau şanse ca educaţia să-şi schimbe cursul, dacă n-ar fi intervenit Ecaterina Andronescu în decembrie 2012, cu o OUG prin care a schimbat prevederi importante din Legea Educaţiei Naţionale. Pentru a menţiona doar una singură, a izgonit părinţii din Consiliile de Administraţie ale şcolilor, cu pretextul că nu se pricep la educaţie. Deşi a cerut abrogarea în totalitate a actualei Legi, Victor Ponta a avut mintea cea de pe urmă şi a refuzat această cerere, care ar fi întors educaţia în paradigma anilor 2000-2004.

Ce este de făcut în continuare?

Exact invers ce s-a făcut până acum.

1. Revenirea la forma Legii Educaţiei Naţionale în forma anterioară amputării ei.

2. Realizarea unui curriculum scolar adecvat noilor realităţi economice, sociale, provocărilor lumii contemporane, bazat pe cei patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună, şi pe cele patru arii de cuprindere: conceptual-teoretică, aplicativă, interdisciplinară şi generatoare de învăţare continuă. Curriculumul trebuie să rezulte după ce am stabilit harta competenţelor pe care le aşteptăm de la elevi, generale, specifice, pe discipline şi la diferite etape ale şcolarizării şi trebuie să cuprindă inclusiv discipline agregat.

3. Instalarea unui sistem de salarizare strict legat de performanţă şi rezultatele muncii, prin măsurarea informatică a progresului şcolar.

4. Depolitizare, descentralizare, respectarea subsidiarităţii, adică a intereselor locale şi regionale de dezvoltare, a dreptului comunităţilor de a decide ce fel de şcoală îşi doresc.

5. Reintroducerea imediată a examenelor de admitere la liceu şi universităţi.

6. Realizarea unei evaluări standardizate naţional, bazată pe aplicaţii informatice.

7. Respectarea dreptului părinţilor de a fi codecidenţi în managementul serviciilor pe care le şi plătesc prin taxe şi impozite.

8. Extinderea şcolii profesionale decisă de Legea Educaţiei Naţionale, prin transformarea liceelor cu zero sau aproape de zero promovare la bacalaureat în şcoli profesionale. Adecvarea cifrelor de şcolarizare la solicitările economiei, pentru a reduce prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii.

9. Alocarea fondurilor bugetare doar dupa principiile eficienţei şi asigurării calităţii.

10. Evaluările universităţilor doar de către evaluatori străini, având in vedere integrarea lor în SEISC, Spaţiul European al Învăţământului Superior şi Cercetării.

Faptul că economia mondială, inclusiv economia României, se află pe buza prăpastiei, nu mai lasă loc de prea multe discuţii, tergiversări şi tărăgăneli.

Suntem la momentul în care ori luăm decizii curajoase de felul celor descrise, ori ne prăbuşim, inclusiv prin eliminarea din Uniunea Europeană.

 

 

 

 

 

http://adevarul.ro/locale/constanta/elevii-cer-consultare-publica-intreaga-tara-tema-examenelor-nationale-1_51dd575dc7b855ff562318c4/index.html

Elevii cer consultare publică în întreaga ţară pe tema Examenelor Naţionale

Consiliul Judeţean al Elevilor Constanţa cere Ministerului Educaţiei Naţionale şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene să organizeze consultări la scară naţională pentru a clarifica modul de desfăşurare a Examenelor Naţionale.

„Modul în care s-au desfăşurat anul acesta examenele naţionale ne obligă să cerem o largă consultare cu privire la viziunea asupra acestor testări importante. Adevăratele probleme sunt în centrele de examen“, consideră liderul Alexandru Bajdechi.

El atrage atenţia că metodologia de organizare a evaluărilor naţionale trebuie aprobată până în data de 1 septembrie a.c. „Deci mai avem aproximativ o lună şi jumătate pentru a dezbate împreună cu toţi factorii implicaţi în sistemul educaţional modul de desfăşurare a acestor examene“, spune Bajdechi.

Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Constanţa mai aduce în discuţie faptul că în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale, începând cu anul 2014, Guvernul este obligat să asigure 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie.

„Termenul iniţial a fost anul 2012, dar a fost tot timpul amânat. Nu putem avea pretenţii şi performanţă în sistemul educaţional cât timp acesta este subfinanţat, iar elevii, părinţii şi profesorii trebuie să finanţeze educaţia din propriul buzunar“, arată liderul CJE Constanţai.

Consiliul Judeţean al Elevilor Constanţa este format din 153 reprezentanţi ai elevilor de liceu din judeţul Constanţa.

 

 

 

 

http://adevarul.ro/locale/zalau/Inca-gradinita-privata-acreditata-zalau-1_51dd4b20c7b855ff5622c57c/index.html

Încă o grădiniţă privată acreditată în Zalău

Ministerul Educaţiei a acreditat o a doua grădiniţă privată în Zalău, după Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Iisus”, acreditată la începutul anului şcolar 2012 – 2013.

În Monitorul Oficial a fost publicată, zilele trecute, ordinul ministrului educaţiei privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa Creştină „David”, din Zalău. Grădiniţa funcţionează pe lângă Biserica Creştină Baptistă Maghiar din Zalău, este cu predare în limba maghiară şi are program normal, copiii stând la activităţi doar până la prânz. Potrivit textului ordinului, grădiniţa este considerată „persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege începând cu anul şcolar 2013 – 2014”.

Potrivit inspectorului şcolar Rodica Costache, responsabil la nivelul Inspectoratului Şcolar cu învăţământul particular, din toamnă grădiniţa ar urma să beneficieze, astfel, de finanţare de la buget pentru cheltuielile de personal şi celelalte cheltuieli acoperite din finanţarea per capita, în timp ce de plata utilităţilor ar urma să se îngrijească Primăria Zalău.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071188657/Actualitate/Ministrul-Decat-Pricopie-ii-jigneste-pe-olimpicii-Romaniei.html

Ministrul „Decât” Pricopie îi jignește pe olimpicii României

Blestemul miniștrilor „garantați Vanghelie” pare să ne urmărească constant. O vorbă românească spune că „peștele de la cap se-mpute”, fapt ce se transpune pe verticală de la vârfului ministerului Educației și până la elevi.
Responsabilitatea slabei pregătiri a acestora revine primordial dascălilor, tot mai demotivați și apoi prost pregătiți.   Aceștia nu se ridică nici pe departe la exigențele meseriei iar rezultatele slabe ale elevilor reflectă această realitate pe care toată lumea se chinuie să o bage cumva sub preș. Ministerul Educației nu poate face diferența nici măcar între liceenii olimpici și ceilalți liceeni. Dovadă a acestui fapt stă site-ul instituției care ne anunță că „nici un candidat nu a promovat cu media 10” dintre cei care, în urmă cu circa o lună și jumătate, dădeau Bacalaureatul pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile naţionale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale. Propoziția este scrisă cu litere îngroșate de către responsabilii de la Ministerul Educației. Cu alte cuvinte, olimpicii mondiali și europeni la matematică, fizică, chimie sau multi-disciplinari nu se ridică la nivelul exigențelor de „ nota 10” trasat de Ministerul Educației, condus de Remus Pricopie. De altfel, un apropiat Ecaterinei Andronescu, rectorul Politehnicii garantat de un primar semi-analfabet. Chiar dacă niciunul dintre cei 14 olimpici internaționali nu au atins „nivelul de exigență” impus de ministrul agramat Remus Pricopie, aceștia au viitorul asigurat la universități de top precum Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge sau Oxford. Sigur, ei nu s-au ridicat la exigențele lui Pricopie, cel care gândește în același registru socialist că fără notă maximală nu contezi, „și s-au încadrat decât” între notele 9,58 și 9,90. Asta în condițiile în care BAC-ul se dă și la științele umaniste, nu doar la cele exacte precum matematica, informatică, fizică, chimie sau biologie.

Marți seară, la televizor, premierul Victor Ponta i-a transmis voalat lui Pricopie că ar cam trebui să-și facă bagajele pentru a părăsi guvernul la remanierea din toamnă. „Mă interesează ca un ministru să fie eficient şi să îşi facă treaba, dar să aibă grijă şi la comunicare, că în job-description-ul funcţiei de ministru intră şi modul în care comunici. De exemplu, Remus Pricopie, pe care l-am felicitat pentru faptul că a organizat bine bacalaureatul, l-am certat astăzi că nu am înţeles aseară cum s-a dus să stea singur, să-l ia la bătut cinci jurnalişti”, a spus Ponta la RTV. El a spus că i-a explicat ministrului că trebuia să prezinte explicaţii, nu să fie „sac de box”.

Actul educațional lasă în continuare de dorit

Cu toate că sesiunea din acest an a BAC-ul a fost prezentată ca un succes de USL, cu o rată de promovabilitate mai mare cu circa 10% față de anul trecut, protestele din partea tuturor mediilor au fost și mai mari decât la sesiunea precedentă. În primul rând, subiectele au fost mai ușoare iar în al doilea rând s-au înregistrat mult mai multe cazuri de fraudă. Consiliul Național al Elevilor a transmis în urmă cu câteva zile un comunicat în care precizează că procentul de promovabilitate la sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat nu reflectă o creștere a calității actului didactic sau o îmbunătățire a responsabilității elevilor față de propria lor educație. Organismul citat că rezultatele de anul acesta transmit, în continuare, un semnal de alarmă pentru viitorii absolvenți, în legătură cu responsabilitatea pe care aceștia o au față de promovarea examenului, pregătirea lor de către cadrele didactice și implicarea părinților în acest proces.

Lista „copiilor de aur” împinși la exil educational

În cazul în care nu îi cunoște pe olimpicii din sesiunea specială a BAC-ului, ziarul „Curentul” ar vrea să-i aducă la cunoștință numele și rezultatele lor ministrului „Decât” Pricopie, un agramat turnat într-o poziție de prieteniile din clica sa politică. Poate astfel de propoziții, precum „la această sesiune, nici un candidat nu a promovat cu media 10”, nu vor mai apărea pe site-ul instituției pe care o conduce. Sperăm că acești copii vor primi respectul pe care îl merită și sprijin pentru a nu pleca din țara garantată de politruci și sferto-docți precum Vanghelie, Andronescu sau Pricopie.  Această „listă de aur” îi are în componență pe:

Sesiunea specială:

1. ANDRONIC D.B. DAN CRISTIAN, LICEUL TEORETIC INTERNAŢIONAL DE INFORMATICĂ, BUCUREŞTI – Media 9,81

Medalie de aur la Olimpiada Internațională de fizică în clasa a X-a
Medalie de aur la Olimpiada Internațională pluridisciplinara în clasa a X-a
Medalie de argint la Olimpiada Internațională de fizica în clasa a X-a

2. BOLUNDUŢ V. ALEXANDRUCRISTIAN, LICEUL DE INFORMA­TICĂ ”TIBERIU POPOVICIU”, CLUJ-NAPOCA – Media 9,83

Medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Biologie în clasa a XI-a

3.DUMITRU C. SEBASTIAN FLORIN, LICEUL TEORETIC INTERNAŢIONAL DE INFORMATICĂ, BUCUREŞTI – Media 9,76

Medalie de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie în clasa a X-a
Medalie de argint la Olimpiada Internațională pluridisciplinara în clasa a X-a
Medalie de argint la Olimpiada de Științe a Uniunii Europene în clasa a X-a
Medalie de argint la Olimpiada Internațională de fizică în clasa a X-a
Medalie de bronz Turneul Internațional de Informatica Shumen clasa a X-a

4. DUŞMANU M. MIHAI ALEXANDRU, COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ „TUDOR VIANU”, BUCUREŞTI – Media 9,78

Medalie de argint la Olimpiada Internațională de Informatică în clasa a X-a
Medalie de argint la Olimpiada Internațională pluridisciplinara în clasa a X-a

5. GAVRILĂ A. VLAD ALEXANDRU, LICEUL TEORETIC INTERNAŢIONAL DE INFORMATICĂ, BUCUREŞTI – Media 9,90
Medalie de argint la Olimpiada Internațională de Informatică în clasa a X-a
Medalie de bronz la Olimpiada de Informatică a Tarilor din Europa centrala și de Est în clasa a X-a

Medalie de aur la Olimpiada de Informatică a Țarilor din Europa centrala și de Est în clasa a XI-a

Medalie de aur la Olimpiada Internațională de Informatică în clasa a XI-a

6. KIS M. ALEX MIHAI, COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ „TUDOR VIANU”, BUCUREŞTI – Media 9,60

Medalie de argint la Olimpiada Internațională pluridisciplinara în clasa a XI-a

7. TOMENCO V. TRAIAN, LICEUL TEORETIC „CONSTANTIN BRÂN­COVEANU”, BUCUREŞTI – Media 9,58

Medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Geografie clasa a X-a

8. POPESCU C.S. SILVIU-EMIL, COLEGIUL NAŢIONAL „GRIGORE MOISIL”, BUCUREŞTI  – Media 9,08

Medalie de bronz la Olimpiada Inter­națională de Informatică în clasa a X-a
Medalie de bronz la Olimpiada Internațională pluridisciplinară în clasa a X-a

9. PRUNĂ N. MIHAI GRIGORE, COLEGIUL NAŢIONAL ”VASILE LUCACIU”, BAIA MARE, MARAMUREȘ – Media 9,68

Medalie de argint la Olimpiada Internațională de Chimie în clasa a XII-a
Medalie de argint la Olimpiada de Științe a Uniunii Europene în clasa a X-a

10. VORONEANU C.M. RADU ŞTEFAN, COLEGIUL NAŢIONAL „I.L.CARAGIALE”, PLOIEŞTI, – Media 9,66

Medalie de argint la Olimpiada de Informatică a Țărilor din Europa centrala și de Est în clasa a X-a

Medalie de Aur Olimpiada Balcanică de Informatică în clasa a XI-a
Medalie de bronz la Olimpiada Internațională de Informatică în clasa a X-a

Sesiunea normală:

1. IEȘEANU MARA IOANA, Colegiul Național „Roman Vodă” – Media 9,70

Medalie de argint Olimpiada Internațională de Chimie clasa a XII-a

2. TOMA FLORINA, Colegiul Național Iași – Media 9,83

Medalie de Bronz Olimpiada Balcanică de Matematică în clasa a X-a

Medalie de aur la Olimpiada Internațională pluridisciplinara în clasa a X-a

3. ȘERBAN VICTOR, Colegiul „Gheorghe Lazăr” București – Media 9,93

Medalie de Bronz la Olimpiada Internațională de Biologie clasa a XI-a

4. LEZERIUC MARIA ADRIANA, Colegiul „Petru Rareș” Suceava 9,73

Medalie de Argint la Olimpiada Pluridisciplinara clasa a XI-a

http://www.evz.ro/detalii/stiri/rezultate-bacalaureat-2013-licee-fara-niciun-promovat-1047019.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013. Reţeta de „succes” a celor 56 de LICEE-ZERO. DEZASTRUL din fostele „SAM-uri” și situația INGRATĂ a școlilor de surzi

REZULTATE BACALAUREAT 2013. Cele 56 de licee în care niciun elev nu a luat Bac-ul sunt în mare parte foste şcoli de arte şi meserii, transformate peste noapte în licee tehnologice. Motivul actualului eşec: elevii au intrat aici cu note mici, iar profesorii nu pot face minuni cu ei.

Puţinii elevi din cele 56 de licee care s-au încumetat să se înscrie la examen nu au reuşit să-şi facă profesorii mândri. În judeţul Olt, şase licee nu au reuşit să scoată niciun absolvent cu diplomă de Bac. Un număr record de 1.000 de olteni nici nu s-au mai înscris la Bac, iar alţi 500 nu s-au mai prezentat. La Liceul „Nicolae Filipescu” din Caracal, s-au înscris la examen opt elevi şi au picat tot atâţia. Deşi se laudă cu diverse premii pe site- ul propriu, şi liceul din comuna Crâmpoia a scos doar „repetenţi”.

„Nu ştiu nici tabla înmulţirii!”

Inspectorul general al ISJ Olt, Felicia Man, recunoaşte că aceste licee-problemă nu au fost pregătite pentru examen. „E prima oară când la aceste şcoli de arte şi meserii, transformate în licee tehnologice, s-a ţinut Bac-ul. Media de admitere la liceu a fost sub 5. Elevii nu pot face calcule elementare, nu ştiu tabla înmulţirii”. Inspectoarea are în vedere regândirea reţelei şcolare, în urma căreia astfel de unităţi ar putea să fie închise. Vede însă partea plină a paharului. „În Olt, rata de promovare e cu 14% mai mare decât anul trecut”.

Elevii surzi au nevoie de alt tip de examinare

În judeţul Dolj, printre cele trei „licee-zero” se numără şi Liceul Beethoven din Craiova, pentru elevi cu deficienţe de auz. Aici, situaţia e mai specială, spune directorul Ana-Maria Oancea. „Elevii surzi au un dezavantaj, se exprimă în limbajul mimico-gestual şi învaţă cuvintele greu. Vocabularul lor la 18-19 ani e sărăcuţ, iar mulţi iau Bac-ul în alte sesiuni, când îşi mai îmbogăţesc lexicul”. Directorul cere ca pentru aceşti elevi să se pună accentul pe examinare orală, astfel încât mesajul să ajungă întreg la evaluator, cu ajutorul unui interpret”.

Din fericire, viitorul lor nu depinde de diploma de Bac. „Avem o şcoală postliceală pentru pedagogi de recuperare la care se pot înscrie şi fără Bac”, adaugă directorul. Nici elevii de la liceul pentru Deficienţi de Auz din Cluj nu au luat Bac-ul şi susţin că au avut dificultăţi în a înţelege cerinţele la pro

Dezastru şi la licee private

În judeţul Cluj, există trei licee, unul de stat şi două private, cu grad zero de promovare. Interesant este că la unul dintre ele, „Didactica Nova”, directorul a fost condamnat la un an şi zece luni de închisoare cu suspendare, după ce, în 2010, a fost prins în flagrant de procurorii DNA Cluj, în timp ce primea mită de la elevii care voiau să promoveze mai uşor examenul de bacalaureat.

Deşi condamnat pentru corupţie, Dorel Avram se află în continuare pe această funcţie. Seccretara liceului ne-a transmis că nu poate fi contactat pentru o explica de ce niciunul din cei trei elevi care au dat Bac-ul nu a promovat. În celălalt liceu privat, „Transylvania College”, singurul elev înscris la Bac a picat. Purtătorul de cuvânt Anca Rusu are o explicaţie. „Elevul nu a fost la şcoala noastră decât în ultimul semestru din clasa a 12-a. Nu este o situaţie relevantă”.

Reveniţi la şcolile profesionale!

Timişoara şi Constanţa se „laudă” fiecare cu câte trei licee în care niciun elev nu a trecut de Bac.

La Liceul Iris din Timişoara – pentru tineri cu probleme de vedere – au absolvit clasa a XII-a 14 elevi din care s-au prezentat la examen 10, toţi picaţi.

Soluţii de la directori

Directorul Dănuţ Petnaisie crede că trebuie să admitem că avem elevi cu probleme care nu pot face performanţă: „Pentru aceştia ar fi utile şcolile profesionale, în care să înveţe o meserie pe care să o poată practica la finalul studiilor. Avem un astfel de proiect care va începe din toamnă cu ateliere protejate”.

Oltea Copaci, directoarea Liceului Socrates Timişoara, unde au susţinut şi au picat examenul doi elevi, e de părere că soluţia ar fi introducerea „bacalaureatului profesional sau a bacalaureatului intermediar”.

La Liceul Tehnologic Agricol Orţişoara din 16 absolvenţi doar cinci s-au prezentat la examen. Niciunul nu a promovat. Explicaţia, spune directoarea Felicia Burlacu, stă în faptul că provin din familii fără resurse, astfel că ajung să lipsească frecvent de la şcoală. „Marea problemă e că 90% din elevii care ne vin la liceu nu au promovat Evaluarea Naţională. Poate că rezolvarea situaţiei ar fi revenirea la şcolile profesionale, mai potrivite pentru ei. Noi din anul şcolar viitor vom încerca să introducem şi astfel de clase”, a arătat directoarea.

La Constanţa, Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din comuna Cumpăna a avut înscrişi doar opt elevi. În timpul examenului, doi candidaţi au fost eliminaţi pentru că au copiat, iar ceilalţi şase au fost respinşi pentru că nu au obţinut media finală 6. La Liceul Tehnologic „Radu Prişcu” din comuna Dobromir, la examen s-au înscris doar şapte elevi. Dintre aceştia, şase nu au promovat, iar al 7-lea nu s-a mai prezentat pentru că …s-a însurat şi avea nuntă. Al treilea liceu cu rată de promovare zero a fost „I. C. Brătianu”, din comuna Nicolae Bălcescu. Din 14 candidaţi înscrişi, doar trei s-au prezentat şi au fost respinşi. (Georgeta Petrovici, Feri Predescu)

„Ne axăm pe învăţarea unei meserii”

La Licelul Tehnologic „Simion Bărnuţiu” Carei, din judeţul Satu Mare, din 111 elevi care au terminat clasa a 12- a, doar 32 s-au înscris la Bac: opt au fost absenţi, iar restul au fost respinşi. „Majoritatea au venit aici pentru că nu existau şcoli profesionale atunci când s-au înscris şi mulţi dintre ei nu au promovat nici Testele Naţionale, aşa că erau mai slab pregătiţi”, recunoaşte directorul Ghindele Emeric. Dascălul spune că şcoala se axează mai mult pe latura profesională. „Chiar avem contracte cu firme unde elevii fac practică urmând ca după terminarea şcolii să se şi angajeze”, se laudă acesta. (Elena Oceanu)

Liceele în care se intră cu medii mai mici de cinci sunt primele atunci când vine vorba de „dezastrul de la Bac”

Promovabilitatea de la BAC in ultimii 9 ani – Sesiunea iunie-iulie

  • BAC 2012: 44,3% (inainte de solutionarea      contestatiilor promovabilitatea era de 43,04%)
  • BAC 2011: 45,72% (inainte de      solutionarea contestatiilor promovabilitatea era de 44,07%)
  • BAC 2010: 69,30%
  • BAC 2009: 81,47%
  • BAC 2008: 78,26%
  • BAC 2007: 82,08%
  • BAC 2006: 80,48%
  • BAC 2005: 84,66%
  • BAC 2004: 84,61%

Rămâi pe evz.ro pentru REZULTATE BACALAUREAT 2013 roedu, dar şi pentru a afla cele mai interesante ştiri despre BAC 2013: SUBIECTE BAC 2013, REZULTATE BAC 2013, reacţii şi opinii despre SUBIECTE şi REZULTATE BAC 2013 roedu.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/capcana-mercenarului-directoarea-spagara-scanteia-razboiului-intre-stroe-si-ponta-1046804.html

FRAUDA DE LA BAC 2013. CAPCANA „MERCENARULUI”. Directoarea șpăgară, scânteia războiului între Stroe și Ponta

Cazul de fraudă de la Liceul „Bolintineanu” a fost folosit de liberalul Radu Stroe pentru a-l atrage pe Victor Ponta în capcana răfuielilor politice din sânul USL. Directoarea Costica Vărzaru rămâne în arest.

Directoarea Liceului „Dimitrie Bolintineanu”, din Capitală, rămâne în arest pentru 29 de zile. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, marți, să respingă cererea de eliberare a Costicăi Vărzaru. În duba care a dus-o la instanţă, dar şi în boxa acuzaţilor, ea l-a avut ca „partener” pe interlopul Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, care voia, şi el, în libertate.

Sile asculta cu interes dialogul dintre judecător şi directoarea acuzată că „a aranjat” examenele de Bacalaureat . De cealaltă parte a sălii, în altă boxă, Ionuţ Tănăsoia, cel supranumit Gipsy Gipsanu, acuzat de moartea baschetbalistul american Chauncey Hardy se străduia să înţeleagă o iotă din discuţie.

Costica spunea că nu ea a strâns banii, ci reprezentanţii comitetului de părinţi. Sumele erau destinate ”unui minim protocol”, suc şi apă.

Costica Vărzaru: Banii erau pentru asigurarea unui minim protocol al Comisiei. Un suc, o fructă, o apă minerală.

Judecător: Ce sumă era?

Costica Vărzaru: Mi s-a zis că au fost 12.900 de lei, de către şefa Comitetului de părinţi. Nu m-am opus, eu doar am luat la cunoştinţă de aceşti bani. Suma era pentru protocol.

Judecător: Aveţi idee câtă apă s-a cumpărat cu 13.000 de lei?

Costica Vărzaru: Nu ştiu. Şefa Comitetului de părinţi mi-a spus că doreşte să motiveze Comisia, din aceşti bani…

În timpul dialogului, directoarea răspundea greu şi imprecis întrebărilor instanţei. La un moment dat, acceptă că părinţii au strâns bani în vederea „destresării elevilor” care susţineau Bacalaureatul. Procurorul a spus că banii au fost găsiţi în pachete de ţigări şi în ambalaje de şerveţele. Judecătorul o întreabă pe Vărzaru şi dacă o deranjează să spună public salariul său.

Costica Vărzaru: Aproximativ 3.000 de lei…

Judecător: Cât a costat construirea casei de la Clinceni?

Costica Vărzaru: Aproximativ 70.000 de euro…, după ce am vândut apartamentul din Bucureşti. Autoturismul de teren este al unui nepot de frate.

„Mămăliga fierbinte” din mâinile politicienilor

La dosarul anchetei sunt toate actele procedurale semnate de poliţişti, procurori dar şi de elevi. Printre dovezile strânse de poliţiştii de la Investigarea Fraudelor şi de procurori se află circa 12.900 de lei şi o sumă importantă de euro. Ancheta de corupţie a fost, însă, „dezumflată” de declaraţiile premierului Victor Ponta. Incredibila reacţie a premierului s-a dovedit o capcană întinsă de „partenerul” de coaliţie în USL, şeful de la MAI, liberalul Radu Stroe. Vineri, în jurul orei 13.00, Ponta a spus: „Am fost informat de ministrul de Interne despre faptul că se duc poliţişti să ia elevii de la liceu. Am întrebat dacă există mandate de aducere semnat de procuror. Nu există, motiv pentru care poliţiştii nu trebuie să ia niciun elev cu forţa. Să facă bine procurorul să-i citeze. Ce-i asta?. Luăm copii cu autobuze, suntem iarăşi pe vremea comuniştilor cu luat oameni?”.

După aceea, premierul avea să afle că poliţiştii aveau copii după mandatele emise de procurori. La ora 17.00, Stroe a ieşit la televizor şi a l-a contrazis pe primul ministru: „Au existat mandate de aducere”.

Cinci elevi „absenţi” de la audieri

Parchetul General a confirmat, printr-un comunicat, ceea ce a dezvăluit EVZ pe parcursul anchetei. Printre cele constatate de procurorul general se numără: nu s-a comunicat că, deşi fuseseră emise mandate de aducere, acestea urmau să fie puse în aplicare doar în situaţia în care martorii refuzau să se prezinte la audieri; s-a spus târziu că procurorul s-a dus la liceu pentru citarea elevilor; nu s-a comunicat că toţi cei 112 elevi sunt majori şi nu e necesară prezenţa părinţilor; nu s-a spus că autocarele au servit, iniţial, la deplasarea poliţiştilor.

Alţi 12 elevi au fost audieţi, ieri, la sediul Poliţiei Capitalei. Printre ei, s-a numărat fiul deputatului Nicolae Păun, Andreas. Până acum, au fost audiaţi 51 de elevi iar mâine sunt aşteptaţi alţi trei. Cinci n-au venit. Ei vor fi citaţi, iar dacă nu se prezintă, procurorul poate emite mandate de aducere. (Petrişor Cană)

Radiografia corupţiei la Bac 2013

Bilanţul la capitolul mită a fost făcut chiar de ministrului Educaţiei, Remus Pricopie: „Avem, până în acest moment, şi mă refer la faptul că nu e exclus să apară şi alte situaţii, 7 cazuri. Patru au fost semnalate de inspectoratele şcolare”.

1. De departe, cel mai grav caz de fraudă e cel de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală. În urma unei percheziţii-fulger organizate la finalul probei scrise de Limba română, poliţiştii au găsit fiţuici cu rezolvarea subiectelor, dar şi sume de bani ascunse de supraveghetori în lenjeria intimă.

2.Tot în Bucureşti, o elevă care au susţinut examenul la Liceul „Dimitrie Gusti” şi-a cerut înapoi şpaga de 600 de euro după ce a fost eliminată din examen. Procurorii au deschis un dosar penal, după ce mama elevei a depus plângere la poliţie.

3.La Sibiu, întreaga comisie de bacalaureat de la Centrul Zonal de evaluare din a fost demisă, după învinuirile de trafic de influenţă aduse de către DNA preşedintelui acesteia, Sorin Joantă, inspector şcolar de religie. Acesta e acuzat că a primit bani pentru a interveni la evaluatorii din Comisia de corectare a lucrărilor de la Colegiul Tehnic „Independenţa” din Sibiu.

4.Şi judeţul Constanţa s-a prins în hora fraudei la Bac. În timpul ultimei probe scrise, un inspector care monitoriza examenul de la Liceul „George Călinescu” a observat pe un dulap dintr-o sală de examen un pachet de serveţele în care erau 650 de lei.

5.Suspicini de fraudă planează şi asupra unor elevi şi dascăli ai Liceului Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia, unde în timpul examenului au fost găsite subiecte rezolvate.

6.Şi elevii de la Liceul „Lazăr Edeleanu” din Năvodari au încercat să-şi „aranjeze” Bac-ul. Una dintre candidate a depus plângere la Poliţie, spunând că mai mulţi colege i-ar fi „îmbunat” pe supraveghetori cu sume între 50 şi 100 de lei, ca să poată copia în voie la examen. Ancheta în acest caz este coordonată de Parchetul Tribunalului Constanţa.

7. Cel de-al şaptelea caz public în care au fost implicaţi profesori suspectaţi că au luat şpagă la Bac e cel de la Drobeta Turnu Severin. Aici, un profesor pensionar, Marius Arbănaş, a fost ridicat şi dus la audieri, împreună cu fiica sa, tot profesoară. Ieri, Tribunaul Mehedinţi l-a lăsat în libertate pe Marius Arbănaş şi i-a dat interdicţie de a părăsi ţara. În casa dascălului s-a găsit gresie în valoare de 3.500 de lei (primită se pare de la părinţii unui elev), 15.000 de lei şi 2.500 de euro. O parte din bani erau înveliţi în hârtie de caiet. (Teodor Abagiu)

Ponta Atotputernicul: „Tot ce se întâmplă în România este în responsabilitatea mea!”

Dialog halucinant duminică seara, la Antena 3: în faţa unui Mircea Badea ironic, premierul îşi justifică imixtiunea în Justiţie.

Mircea Badea: Dar aş vrea să îl întreb pe domnul prim-ministru, când zice: „Am dat un semnal că abuzurile trebuie să înceteze”, către cine a dat domnia sa un semnal că procurorii nu sunt, cel puţin formal, instituţional, în subordinea domniei sale? Către cine dă domnia sa semnale?

Victor Ponta: Nu, nici nu sunt, nu doar formal, nu sunt în subordinea guvernului şi nici nu trebuie să fie în subordinea guvernului. Însă sigur, poliţiştii, pe linie instituţională, fac parte din MAI, iar prin ministrul Justiţiei am această pârghie de a-i cere procurorului general, de a informa CSM. Eu cred însă că semnalul public a fost mai important decât orice alt semnal instituţional.

Deci semnalul dvs. era către cetăţenii României, că nu sunt singuri şi că există cineva care îi înţelege, cineva care rezonează.

Nu, important e că acea acţiune pornită în mod sigur greşit a încetat şi dacă procurorii, normal, vor să audieze elevi, o fac în modul normal şi decent.

Dar credeţi că acea acţiune a încetat în urma mesajului dvs. public sau a încetat pentru că a încetat din alte motive?

Nu ştiu. Important e că a încetat.

Dar consideraţi că, dacă ar fi încetat în urma semnalului dvs. public, ar fi o problemă instituţională de intersecţie bizară a puterilor în stat?
Nici vorbă… Prostia asta cu intervenţia în Justiţie, eu nu am vorbit nici despre dosar, nici… Astea sunt prostiile coloneilor. Nu am intervenit cu nimic şi nici nu o să intervin în Justiţie. Dar responsabilitatea este a mea, dacă sute de elevi şi părinţi se iau la bătaie cu poliţiştii, sigur că e responsabilitatea mea.

De ce consideraţi că e responsabilitatea dvs. dacă nu sunt în subordinea dvs. procurorii? În percepţia publică e responsabilitatea dvs. sau faptic?
În fapt, tot ce se întâmplă în România este în responsabilitatea mea. Cât timp sunt în această funcţie.

Eu aici am o opinie uşor diferită faţă de a domnului prim-ministru, că nu cred că tot ce se întâmplă în România depinde de prim-ministru…
Bine, am exagerat.

…pentru că ar fi, dacă responsabilitatea ar fi în legătură cu tot ce se întâmplă, ar trebui să fie atotputernic, pe cale de consecinţă, ceea ce nu cred că e cazul.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/spaga-de-la-bac-2013-sri-l-a-informat-pe-premier-1047017.html

ŞPAGA de la BAC 2013. SRI l-a informat şi pe premier despre existenţa unor cazuri de corupţie la examenele de Bacalaureat

ŞPAGA de la BAC 2013. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Sorin Sava, a dezvăluit că instituţia sa a înaintat rapoarte către Ministerul Public, Ministerul Educaţiei şi către Guvern cu informaţii despre fraudarea examenelor.

Anchetele fraudelor din învăţământul românesc, care au început să „curgă” pe bandă rulantă, în mai multe judeţe din ţară, au „în spate” o vastă operaţiune anti-corupţie declanşată de Serviciului Român de Informaţii (SRI), la nivel naţional.

Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Sava, a dezvăluit marţi seara, la Realitatea TV, că SRI a informat Ministerul Educaţiei, Ministrul Public, dar şi pe premierul României despre existenţa unor indicii clare de corupţie în unităţi de învăţământ, înainte de declanşarea operaţiunii de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”. „Atunci când apar vulnerabilităţi ce pot determina anumite disfuncţii majore în anumite domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, printre care, aici, mă refer şi la domeniul educaţiei, SRI are obligaţia de a informa factorii abilitaţi”, a spus oficialul SRI.

Sorin Sava a mai spus, răspunzând unei întrebări a moderatorului, că SRI a prezentat „factorilor abilitaţi” rapoarte cu privire la situaţii din România privitoare la Bacalaureatul 2013.

„SRI are obligaţia să informeze autorităţile”

„La nivelul instituţiei noastre e important să prevenim şi să combatem anumite vulnerabilităţi, care sunt asociate actelor de corupţie ce riscă să altereze calitatea şi dezvoltarea învăţământului. SRI, prin acţiunile specifice, culege şi verifică informaţii care ne permit să identificăm anumite forme de manifestare ale fenomenului corupţiei, care pot determina disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie. Am avut o colaborare inclusiv cu beneficiarii desemnaţi de lege cu atribuţii pe linia învăţământului. SRI are obligaţia de a informa atunci când apar elemente constitutive ale unei infracţiuni. Şi aici vorbim despre corupţie”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Anchetatorii îi aşteaptă pe elevii şpăgari care au picat Bacalaureatul

Anchetatorii chestionaţi de EVZ au dezvăluit că, în cazul „Bolintineanu”, procurorii de la Parchetul Bucureşti au declanşat operaţiunea anti- fraudă, încă din luna mai, la sesizarea SRI. „A fost o anchetă ultrasecretă. De aceea, doar unul sau doi ofiţeri de poliţie ştiau amănunte. Restul au aflat cu puţin timp înainte despre declanşarea operaţiunii”, a dezvăluit unul dintre anchetatori.

Unii dintre cei care au asistat la operaţiunea de la liceul din cartierul bucureştean Rahova au povestit că, pe 1 iulie, în ziua primei descinderi, niciun elev nu a fost dezbrăcat. „Li s-a cerut să scoată ce au în buzunare şi să îşi dea jos sacoul sau haina. Unul dintre elevi şi-a ridicat tricoul şi şi-a arătat pieptul, să arate că nu are nimic. N-a fost dezbrăcat nimeni. A fost vorba despre un control sumar, nu de percheziţie corporală. Altfel, se întocmeau procese-verbale”, a precizat anchetatorul. Acesta a mai adăugat că elevii aveau asupra lor diferite sume de bani:„Unii aveau câte 40-50 de lei, alţii 400 sau 500 de lei. Nu li s-au confiscat”.

Ultimii audiaţi

Prima fază a anchetei în cazul fraudei de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” s-a încheiat, ieri. Ultimii trei elevi chemaţi la audieri au răspuns întrebărilor anchetatorilor. Până acum au fost audiaţi 60 de elevi, din cei 65 chemaţi. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Capitalei, Corina Paraschivescu, a precizat că, deocamdată, nu va mai fi citat nimeni. „Dacă procurorul de caz va stabili că mai este necesară audierea altor elevi, îi va cita. În timpul anchetei, au fost audiaţi 16 elevi – vineri, 39 – luni, 12 – marţi şi 3 – miercuri”, a precizat procurorul. Ea nu exclude, însă, alte audieri „în funcţie de probele adunate la dosar”. Surse din rândul anchetatorilor susţin însă că sunt aşteptaţi „cel puţin 3-4 elevi care au dat bani, dar nu au luat Bacalaureatul”.

Cazuri numeroase de corupţie

Sorin Sava a mai spus că, în informările făcute de SRI, nu e vorba numai de cazul „Bolintineanu”. „E vorba despre anumite situaţii şi anumite nereguli semnalate în mai multe judeţe, inclusiv în Bucureşti, în ceea ce priveşte organizarea şi derularea probei de examen la bacalaureat”, a spus ofiţerul. Ultimul caz de fraudă a ieşit la iveală, ieri dimineaţă, în Timiş. Au fost audiate 6 persoane – 5 eleve şi directoarea Liceului Teoretic Gătaia. Elevii ar fi adunat câte 200 de lei. Cei mai mulţi bani erau destinaţi preşedintelui Comisiei de Examinare din Deta.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/farauda-grava-la-bac-2013-la-mangalia-o-clasa-intreaga-a-primit-rezolvarile-1046931.html

NEWS ALERT. FRAUDĂ GRAVĂ LA BAC 2013, la Mangalia: O clasă întreagă ar fi primit rezolvări

O fraudă de proporţii la Bacalaureat 2013 este posbil să se fi întregistrat la Mangalia, unde o clasă întreagă ar fi primit rezolvările la subiectele date la ultima probă a Bac-ului. Șeful poliției locale neagă însă noile informații.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (PTC) a înregistrat astăzi dosarul în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii de dare şi luare de mită la examenul de bacalaureat de la liceul Ion Bănescu din Mangalia. Cel care a făcut sesizarea la poliţie şi Parchet este chiar şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Răducu Popescu.

El a alertat organele de anchetă, vineri, imediat după ce reprezentantul ISJ la liceu l-a informat că, într-o sală unde elevii susţineau examenul la chimie, a găsit pe băncile a doi elevi, spre sfârşitul probei,  nişte copii xerox după subiectul scris de mână. „ Ne-am deplasat la Mangalia, împreună cu colegii din conducerea ISJ dar şi cu inspectorul Sorin Giurmescu de la Ministerul Educaţiei şi când am ajuns, poliţia era deja acolo şi lua declaraţii.

Am urmărit înregistrările video şi de aici, cazul a fost preluat de poliţie, avem toate speranţele că vinovatul ca fi găsit” a declarat şeful ISJ Constanţa, Răducu Popescu.Cei doi elevi au fost eliminaţi.Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, procurorul Zafer Sadîc a declarat pentru EVZ că „ există reclamaţii de dare şi luare de mită dar la această oră nu e nimic sigur, este nevoie de probe care vor fi strânse în timpul cercetării, nu putem spune la această oră că toţi cei 23 de candidaţi din acea clasă sunt suspecţi”

Este vorba despre Liceul Tehnologic Ion Bănescu din Mangalia. Iniţial, profesorii au găsit subiecte rezolvate în băncile a doi candidaţi. Se pare însă că frauda a fost una de proporţii: o clasă întreagă a primit rezolvările la subiectele de la ultima probă scrisă, şi anume cea la alegere, cea de vineri, 5 iulie.

Oamenii legii au fost sesizaţi prin 112 de faptul că într-o bancă a unei săli de clasă, din cadrul respectivei unităţi de învăţământ, au fost găsite două copii xerox ale unor subiecte rezolvate, transmite replicaonline.ro.

Potrivit anchetatorilor, camerele de supraveghere din respectiva unitate de învăţământ ar fi suprins cum directorul şcolii numărul 1 din Mangalia, Florin Pădureanu, membru în comisia de examen, a intrat în sala de clasă şi a dat copiilor foile xerox cu subiectele rezultate.

Șeful poliției locale, Constantin Dancu, susține însă că noile informații apărute în presă nu sunt adevărate. „Tot ce avem la dosar sunt cele două copii xerox care au fost găsite pe bănci. Nu au apărut alte elemente”.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15160798-contestatii-bac-2013-care-sunt-materiile-care-absolventii-sunt-nemultumiti-notele-bacalaureat.htm

Contestatii BAC 2013 Care sunt materiile la care absolventii sunt nemultumiti de notele de la bacalaureat

Notele de la Bacalaureatul 2013 care i-au nemultumit pe absolventii de liceu au putut fi contestate, in aceeasi zi in care au fost afisate rezultatele examenelor. Cele mai multe contestatii au fost depuse la Limba si literatura romana. Potrivit calendarului de la BAC 2013, solutionarea contestatiilor se realizeaza pana maine, iar rezultatele finale se afiseaza vineri, 12 iulie. 

 
Calendar Bacalaureat 2013 – sesiunea iunie-iulie
10 – 12 iunie     Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana – proba A

12 – 14 iunie     Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna – proba B

17 – 21 iunie     Evaluarea competentelor digitale – proba D

25 – 28 iunie     Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala – proba C

1 iulie               Limba si literatura romana – proba E)a) – proba scrisa
2 iulie               Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa
3 iulie               Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa
5 iulie               Proba la alegere a profilului si specializarii – proba E)d) – proba scrisa
8 iulie               Afisarea rezultatelor (pana la ora 12:00)

8 iulie               Depunerea contestatiilor (orele 12:00 – 16:00)

9 – 11 iulie        Rezolvarea contestatiilor

12 iulie              Afisarea rezultatelor finale

 

Arad: 783 de contestatii

783 de contestatii au fost depuse in judetul Arad, in urma afisarii rezultatelor la Bacalaureat 2013. In acest judet, doua eleve de la Liceul „Mihai Viteazul” din orasul Ineu si de la Colegiul National „Moise Nicoara” din municipiul Arad au obtinut media 10 la BAC. Potrivit Marianei Tocaciu, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar al Judetului Arad, cele mai bune rezultate au fost obtinute de elevii liceelor din municipiul Arad, la fel ca anii trecuti.
Cele mai mici note le-au obtinut levii de la Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” din Ineu, unde s-au inscris 63 de candidati, s-au prezentat 33 si niciunul nu a reusit sa promoveze examenul, scrie Agerpres.
Promovabilitatea la Bacalaureat 2013 in judetul Arad, inainte de solutionarea contestatiilor, este 49,6%. In urma cu un an, promovabilitatea la BAC a fost de 40,2%.

Bistrita-Nasaud: Aproape 600 de contestatii depuse la bacalaureat

595 de contestatii au fost depuse in judetul Bistrita-Nasaud, dintre care 213 la Limba si literatura romana. Promovabilitatea in sesiunea iunie-iulie – Bacalaureat 2013 – este in judet de 58,3%; anul trecut, rata de promovare a examenului de bacalaureat in Bistrita-Nasaud a fost 43,2%.
Braila: 377 de contestatii

In Braila, judetul cu cele mai bune rezultate la nivel national, au fost depuse 377 de contestatii. Cele mai multe contestatii, respectiv 102, au fost depuse la Limba romana, in timp ce la matematica au fost depuse 88 de contestatii.
Promovabilitatea la BAC 2013 este de 74,2% in Braila inainte de solutionarea contestatiilor, iar anul trecut rata de promovare la nivelul judetului a fost de 60,3%.

Bucuresti: 5.903 contestatii

In Bucuresti au fost depuse 5.903 contestatii la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2013, cu 1.505 mai putine decat anul trecut. Potrivit inspectorului general adjunct al ISMB, Florian Lixandru, cele mai multe contestatii au fost depuse la Romana – 2.201 si 1.480 la Matematica.
Au mai fost depuse 800 de contestatii la Biologie, 485 la Istorie si 255 la Geografie.

Promovabilitatea la Bacalaureat 2013 in Bucuresti este 50,5%. Anul trecut, promovabilitatea a fost de 40,5%.

Buzau: Peste 800 de contestatii depuse de absolventii de liceu
Absolventii de liceu din judetul Buzau care s-au prezentat la Bacalaureat 2013 au depus 873 de contestatii. Cele mai multe, 368, sunt la Limba si literatura romana. Inspectorul general al Inspectoratului Scolar Judetean Buzau, Dumitru Ene, a declarat ca au fost depuse 88 de contestatii la Geografie, 91 la Biologie, 106 la Istorie, 168 la Matematica si 368 la Limba si literatura romana.
Rezultatele Bacalaureatului din acest an au adus judetul Buzau in topul primelor 10 judete din punct de vedere al promovabilitatii. 10 elevi au obtinut medii de 10, noua dintre ei fiind de la Colegiul „B.P.Hasdeu” si unul de la Liceul „Alexandru Marghiloman”. Cele mai slabe rezultate s-au inregistrat la liceele din Lopatari si Vernesti, unde niciun candidat nu a luat bacalaureatul.
Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Buzau este de 64,0% inainte de afisarea notelor finale. Anul trecut, promovabilitatea in judet a fost de 51,9%.
Cluj: Peste 1.300 de contestatii la bacalaureat
In judetul Cluj au fost depuse 1.315 contestatii, dintre care cele mai multe, 665, au fost la Limba si literatura romana. La Matematica au fost depuse 174 de contestatii la Matematica, iar la Istorie – 122. Anul acesta au fost inregistrate cu 378 de contestatii mai putin decat anul trecut, a declarat seful ISJ Cluj, Valentin Cuibus, citat de Mediafax.
Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Cluj, inainte de solutionarea contestatiilor, este de 71,0% , iar anul trecut a fost 56,3%.
Constanta: 265 de contestatii au fost admise
Un numar de 317 de contestatii la examenul de bacalaureat au fost inregistrate in judetul Constanta si au fost admise 265 dintre acestea. Din totalul contestatiilor admise, 183 provin de la absolventi de clasa a XII-a de la unitati de invatamant din mediul urban si 82 de la elevi ai scolilor din mediul rural, scrie Agerpres.

La trei unitati de invatamant din comunele Cumpana, Dobromir si Nicolae Balcescu, niciunul dintre absolventii de clasa a XII-a nu a reusit sa promoveze examenul de bacalaureat, in timp ce la un liceu din Harsova doar doi elevi din 90 inscrisi au promovat, iar la un liceu din municipiul Constanta, din totalul de 85 de absolventi inscrisi, patru nu s-au prezentat si 73 au fost respinsi.

Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Constanta este 54,3% inainte de solutionarea contestatiilor. La BAC 2012, promovabilitatea a fost de 47,9%.

Covasna: Peste 400 de contestatii la bacalaureat, majoritatea la limba romana

In judetul Covasna au fost depuse 410 contestatii dupa afisarea notelor de la Bacalaureatul 2013. Majoritatea solicitarilor de reevaluare a lucrarilor au fost depuse la Limba si literatura romana.
Rezultatele de la BAC 2013 din Covasna arata ca elevii de la clasele cu predare in limba romana au avut rezultate mai bune decat cei de la sectiile maghiare, 54,53% fiind declarati admisi, fata de 37% la sectiile maghiare, diferenta fiind facuta in cea mai mare parte de notele la proba de Limba romana, noteaza Agerpres.

Promovabilitatea la Bacalaureatul de anul acesta este de 42,7% in Covasna, inainte de solutionarea contestatiilor. La BAC 2012, promovabilitatea in Covasna a fost de 33,5%.
Inspectorul scolar general din Covasna, Keresztely Irma, a declarat ca rezultatul mai bun din acest an nu se datoreaza faptului ca elevii au „pus mana pe carte”, ci diferentierii subiectelor la Romana, Matematica, Fizica si Chimie pentru elevii de la liceele tehnologice si faptului ca profesorii au „cernut” elevii pe parcursul anului, scrie Agerpres.
„Un numar semnificativ, 357, adica aproape 18% din totalul elevilor din ultimul an de liceu au ramas corigenti sau repetenti. Selectia lor s-a facut inainte de bacalaureat, in scoala si nu au fost lasati sa intre in examen”, a spus Keresztely Irma. Potrivit acesteia, alti 187 de elevi nu s-au prezentat la prima sesiune de bacalaureat.

Dambovita: Peste 800 de contestatii depuse la bacalaureat 2013
806 contestatii au fost depuse in judetul Dambovita dupa afisarea rezultatelor la bacalaureatul de anul acesta. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Dambovita, Mihaela Anton, a declarat pentru Agerpres ca cele mai multe contestatii sunt la Limba romana – 209 si la Matematica – 203. Notele de la Istorie au fost contestate de 80 de elevi, la Anatomie si biologie umana – 67, la Biologie vegetala – 61, iar la Geografie – 62.
Promovabilitatea la Bacalaureat 2013 in judetul Dambovita este 46,8%, iar anul trecut a fost de 39,4%.
Gorj: Aproximativ 900 de contestatii au fost depuse la examenul de Bacalaureat

In judetul Gorj au fost depuse 876 de contestatii. Cele mai multe contestatii au fost depuse la Matematica si la Limba si literatura romana, a declarat pentru Agerpres inspectorul general al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Gorj, Ion Isfan.

La Bacalaureat 2013, promovabilitatea in Gorj este de 57,0%. Anul trecut, promovabilitatea la BAC a fost 47,6%.
Hunedoara: 812 contestatii la bacalaureat
In Hunedoara, 812 contestatii au fost depuse in sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2013. Cele mai multe au fost la Limba si literatura romana – 310. La Matematica au fost inregistrate 275 de contestatii.
Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Hunedoara este de 53,3%; in urma cu un an, promovabilitatea pe judet a fost de 37,7%.
Mehedinti: 700 de contestatii depuse la examenul de bacalaureat
Un numar de 700 de contestatii au fost depuse in judetul Mehedinti, a declarat pentru Agerpres seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Mehedinti, Marian Suta. Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2013 este 46,9% in Mehedinti, iar in urma cu un an a fost de 33,0%.
Mures: 1.180 de contestatii

 
Inspectorul scolar general al judetului Mures, Stefan Somesan, a anuntat ca la nivelul judetului au fost depuse 1.180 de contestatii si ca aproape jumatate dintre acestea sunt la Limba si literatura romana. „Aproape jumatate dintre contestatii, 517, sunt la Limba si literatura romana. Au mai fost depuse contestatii in numar semnificativ la Biologie – 187, unde am avut doua discipline, Biologie vegetala si Anatomie, la Matematica – 181, Istorie – 93, Geografie – 89 si la Limba maghiara avem 63”, a declarat Stefan Somesan, citat de Agerpres.
Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Mures este de 54,7%, iar in urma cu un an aceasta a fost 46,6%. „Fata de anul trecut, promovabilitatea este mai mare cu aproape zece la suta si se datoreaza faptului ca subiectele au fost diferentiate, acesta fiind un element pozitiv, in favoarea absolventilor”, a spus Stefan Somesan.

Satu Mare: Peste 550 de contestatii la Bacalaureat
Rezultatele de la Bacalaureat 2013 au fost urmate de 571 de contestatii in judetul Satu Mare. Cele mai multe au fost la Limba si literatura romana – 204, urmate de proba obligatorie a profilului – 190, proba la alegere a profilului – 167 si Limba si literatura materna – 10.
La Liceul Tehnologic Tarna Mare nu a reusit sa obtina medie de trecere niciunul dintre cei opt candidati. Aceeasi situatie s-a inregistrat si la Liceul Tehnologic „Simion Barnutiu” din Carei, unde promovabilitatea a fost zero.
La nivel de judet, promovabilitatea la BAC 2013 inainte de solutionarea contestatiilor este de 57,8%, iar anul trecut a fost 40,8%.
Sibiu: Aproape 550 de contestatii depuse la bacalaureat
549 de contestatii au fost inregistrate in judetul Sibiu, in sesiunea iunie-iulie a bacalaureatului. La Limba si literatura romana au fost depuse 157 de contestatii, la Matematica – 75, iar la Biologie animala si vegetala – 69.
Promovabilitatea in judetul Sibiu la Bacalaureatul 2013, inainte de afisarea rezultatelor finale, este de 63,7%, iar anul trecut a fost 52,1%.
Suceava: Peste 1300 contestatii la bacalaureat
Inspectoratul Scolar Judetean Suceava a inregistrat anul acesta la Bacalaureat 1.349 contestatii dupa afisarea rezultatelor. Cele mai multe note contestate au fost la Limba romana – 527 si la Matematica – 275, a declarat purtatorul de cuvant al inspectoratului, Laura Hacman. Au mai fost depuse 131 de contestatii la Geografie, 118 la Anatomie, 104 la Istorie, 95 la Biologie, 32 la Informatica, 21 la Fizica, 17 la Logica, 14 la Chimie, trei la Filosofie si cate una la Economie si Sociologie, scrie Agerpres.
Promovabilitatea la BAC 2013 in Suceava este de 64,5%. Anul trecut, rata de promovare in judet a fost 48,4%.
Teleorman: Aproximativ 980 de contestatii

 
Absolventii de liceu nemultumiti de notele primite la BAC 2013 au depus aproximativ 980 de contestatii, in judetul Teleorman. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar, Luminita Pintur, a declarat pentru Agerpres ca cele mai multe contestatii, aproape 350, s-au inregistrat la Limba si literatura romana, iar 235 au vizat notele la Matematica.
Promovabilitatea la BAC 2013 in judetul Teleorman este 35,2%, iar anul trecut a fost de 30,3%. Anul acesta, la Liceul Tehnologic nr.2 din Rosiorii de Vede niciun absolvent nu a luat bacalaureatul.
Timis: Peste 1.100 de contestatii la bacalaureat
In Timis au fost depuse 1.127 de contestatii, dintre care 422 au fost la Limba si literatura romana, 263 la Matematica, 143 la Biologie, 99 la Istorie, 86 la Geografie, potrivit Agerpres.

Promovabilitatea la BAC 2013 in Timis, inainte de solutionarea contestatiilor, este de 54,4%. In urma cu un an, rata de promovare a examenului de bacalaureat a fost in Timis 43,7%.
Valcea: Aproximativ 1.000 de contestatii au fost depuse la examenul de bacalaureat

In judetul Valcea au fost depuse 952 de contestatii, de catre 683 de elevi, a declarat pentru Agerpres profesorul Remus Grigorescu, inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Valcea. Cele mai multe contestatii, 325, au fost la Limba si literatura romana. La matematica au fost depuse 172 de solicitari de reevaluare a lucrarilor.
Cei mai multi absolventi de liceu nemultumiti de notele la Bacalaureat sunt de la Liceul Constantin Brancoveanu, din Horezu, unde au fost depuse 121 de contestatii. Majoritatea acestor contestatii au fost depuse de elevi care au obtinut medii peste 7. La polul opus se afla Liceul Tehnologic Capitan Plesoianu unde doar un elev a contestat o nota obtinuta la examenul de bacalaureat; la acest liceu au sustinut BAC-ul 5 elevi, iar unul a picat examenul.
In judetul Valcea promovabilitatea la BAC 2013, inainte de depunerea contestatiilor, este de 56,6%. In urma cu un an promovabilitatea a fost de 40,1%.
Vrancea: 832 de contestatii
832 de contestatii au fost depuse anul acesta la bacalaureat, in sesiunea iunie-iulie. Cele mai multe contestatii, 270, au fost depuse la Limba romana, urmate de Matematica cu 200 de contestatii si Biologie cu 120 de contestatii, noteaza Mediafax.

In judetul Vrancea, promovabilitatea la BAC 2013 este de 54,6% inainte de solutionarea contestatiilor. Anul trecut, promovabilitatea la nivelul judetului a fost de 45,6%.
Stabilirea rezultatelor finale si rezolvarea contestatiilor
Pentru fiecare absolvent de liceu care a obtinut cel putin nota 5 (cinci) la toate examenele scrise din cadrul Bacalaureatului, se calculeaza media generala de bacalaureat ca medie aritmetica, cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele obtinute la respectivele probe.
Nu se calculeaza media generala de bacalaureat pentru candidatii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminati de la o proba.
Examenul de bacalaureat se considera promovat de catre absolventii de liceu care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: au sustinut toate examenele orale si de evaluare a competentelor din cadrul Bacalaureatului, au sustinut toate examenele scrise, au obtinut cel putin media 6 la examenele scrise ale BAC-ului. Pentru candidatii care obtin media generala 5,99, media generala se rotunjeste la 6,00.
Candidatul care, la una dintre probele de evaluare a competent\u0002elor lingvistice \u0001si digitale, refuza sa raspunda sau sa rezolve subiectele propuse se considera ca nu a sustinut proba respectiva.
Absolventii care au fost eliminati dintr-un examen, pentru frauda sau tentativa de frauda, nu mai pot participa la probele urmatoare si sunt declarati ‘eliminati din examen’, fara posibilitatea recunoasterii, in sesiunile urmatoare, a notelor la probele promovate anterior eliminarii sau a probelor de evaluare a competen\u0001telor lingvistice s\u0002i digitale. Se considera ca acesti candidati nu au promovat examenul de bacalaureat.
Rezultatele obtinute la probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale nu se contesta.
Cererile prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, insotite de un borderou in care se precizeaza numele candidatilor si probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusa contestatia se inainteaza comisiei din centrul zonal de evaluare, de catre un delegat al comisiei din centrul de examen. Dupa centralizarea cererilor prin care se contesta notele obtinute la evaluarea initiala, lucrarile se secretizeaza.
Comisiile judetene/ regionale de contestatii reevalueaza lucrarile primite si acorda note lucrarilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.

Dupa terminarea evaluarii si deschiderea lucrarilor, presedintele comisiei de contestatii analizeaza notele acordate dupa reevaluare, in comparatie cu cele acordate initial. In situatia in care se constata diferente de notare mai mari de 1,50 puncte, in plus sau in minus, intre notele de la evaluarea initiala si cele de la contestatii, presedintele comisiei de contestatii decide reevaluarea lucrarilor respective de catre o a treia comisie, formata din alti profesori cu experienta, altii decat cei care au evaluat initial lucrarile in centrul de contestatii.
Reevaluarea se va face dupa o noua secretizare a lucrarilor, respectand cu strictete baremul de evaluare si toate procedurile de evaluare. Nota acordata de a treia comisie este nota care va fi acordata de comisia de contestatii.

 

Pentru lucrarile care au primit initial note cuprinse intre 4,50 – 4,99, inclusiv notele de 4,50 si 4,99, sau o nota cel putin egala cu 9,50, nota definitiva este nota acordata de catre comisia de contestatii.

Rezultatele la contestatii se comunica prin afisare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15160463-victor-ponta-actul-normativ-privind-modificarea-salarizarii-bugetarilor-trebuie-stea-baza-viitoarei-legi-bugetului.htm

Victor Ponta: Actul normativ privind modificarea salarizarii bugetarilor trebuie sa stea la baza viitoarei legi a bugetului

Premierul Victor Ponta le-a cerut ministrului administratiei, ministrului muncii si ministrului finantelor sa pregateasca pana in toamna „principiile cu ce vrem sa modificam in mod radical la salarizarea administratiei publice centrale si locale”. Noul act normativ privind salarizarea bugetarilor va sta la baza viitoarei legi a bugetului, a precizat Ponta in cadrul sedintei Guvernului de miercuri. Acesta a mai spus ca fiecare dintre institutiile publice trebuie sa elaboreze criterii de performanta in vederea salarizarii bugetarilor. Premierul mai afirma ca modificarile vor fi facute in asa fel incat anvelopa salariala sa ramana aceeasi: 7% din PIB.

 

„Important e ca in aceiasi bani fiecare dintre institutiile publice sa aiba mai mare flexibilitate si sa poata sa introduca criterii de performanta. In acest moment, fie ca lucrezi de dimineata pana seara, fie ca nu faci nimic, primesti acelasi salariu. Vreti sa sanctionati pe cineva, mai usor schimbam un presedinte, decat sa schimbam vreun functionar public de undeva. Toata lumea e nemultumita de administratia publica centrala si locala, responsabili suntem doar noi”, a precizat Ponta.

„Ca toate marile reforme ale guvernului Boc, legea precedenta nu s-a aplicat niciodata. Avem in continuare un aparat administrativ care nu performeaza din mai multe motive. E bine sa castige doar ce-i care-si fac treaba. Foarte multi sefi de directii sau servicii aveau in subordine numai posturi vacante. Ramasesem cu sefii si nu mai aveam angajati. Am desfiintat toate posturile vacante si am reusit sa desfiintam acel sistem 7 la 1, mai putin in Sanatate si Educatie. Conform intelegerii cu FMI trebuie sa avem salarii in valoare de 7% din PIB, ca toate statele moderne”, a declarat Victor Ponta, marti, la RTV.

 

 

http://www.gandul.info/stiri/directoarea-liceului-din-gataia-despre-frauda-la-bacalaureat-nu-am-avut-legatura-cu-examenul-11113895

Directoarea liceului din Gătaia, despre frauda la bacalaureat: Nu am avut legătură cu examenul

Directoarea Liceului din Gătaia, judeţul Timiş, Gabriela Neda, a declarat că nu înţelege de ce a fost chemată la audieri în cazul suspiciunilor de fraudă la examenul de bacalaureat şi că nu a avut vreo legătură cu examenul absolvenţilor de la Gătaia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Directoarea Liceului din Gătaia, judeţul Timiş, Gabriela Neda, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că a fost audiată de către procurori şi că le-a spus acestora că nu înţelege de ce a fost chemată la audieri, deoarece nu a avut vreo legătură cu examenul de bacalaureat susţinut de absolvenţii din Gătaia.

„Le-am spus procurorilor că nu am avut legătură cu examenul de bacalaureat susţinut de absolvenţii din Gătaia la centrul de examen de la Deta, eu fiind în comisie la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara”, a declarat Gabriela Neda.

Directoarea liceului din Gătaia a mai spus că nu are cunoştinţă că s-ar fi adunat bani din partea elevilor, care să fie apoi oferiţi drept mită profesorilor din comisia de examinare ori supraveghere.

Gabriela Neda a mai precizat că cinci eleve de la Liceul din Gătaia sunt audiate de către procurori, însă a subliniat că este vorba despre eleve foarte bune la învăţătură.

„Cele cinci eleve care sunt acum la audieri au medii foarte mari, peste 9.00, la bacalaureatul din această sesiune. Ele sunt foarte bune la învăţătură şi nu e nicio surpriză că au obţinut aceste rezultate”, a declarat directoarea.

Potrivit directoarei liceului din Gătaia, 67 de absolvenţi s-au înscris la examenul de bacalaureat din această sesiune. Unul nu s-a mai prezentat, iar din cei 66 care au dat toate probele 49 au promovat.

Gabriela Neda a adăugat că în fiecare an elevii liceului pe care îl conduce au reuşit să ia, în marea lor majoritate, note foarte bune la examenul de bacalaureat şi că scoala a înregistrat o rată de promovabilitate foarte bună.

Inspectorul-şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Cornel Petroman, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că directoarea Liceului din Gătaia, Gabriela Neda, s-a prezentat la sediul Poliţiei din Deta să fie audiată de către un procuror, deşi aceasta a făcut parte dintr-o comisie de bacalaureat din Timişoara.

Cornel Petroman a declarat că, după părerea sa, nu avea cum să aibă loc fraudă la examenul de bacalaureat la Liceul din Gătaia deoarece aici nu a fost centru de examinare şi că absolvenţii de liceu din Gătaia au susţinut examenul la centrul din Deta.

„La Gătaia nu am avut centru de evaluare sau examen. Cum poţi spune că a fost fraudă la Gătaia? Centrul de examen a fost la Deta. Directoarea din Gătaia a făcut parte din comisia de examen de la Colegiul Bănăţean din Timişoara. Nici măcar nu s-a dus la Deta”, a declarat Petroman.

Întrebat dacă are cunoştinţă că directoarea de la Liceul din Gătaia sau elevi ai acestui liceu sunt audiaţi de procurori, Petroman a răspuns că doar directoarea s-a dus la sediul Poliţiei Deta şi urmează să fie audiată.

„Un procuror a sunat-o pe doamna directoare Gabriela Neda să îi spună să vină la sediul Poliţiei Deta pentru a fi audiată. Doamna directoare s-a dus la Poliţie de bunăvoie. Eu, dacă eram în locul ei, nu m-aş fi dus, vă spun sincer. Ea nu are nicio treabă cu ce s-a întâmplat la centrul de la Deta. Ce poţi să îi pui în cârcă acestei femei? În plus, la Deta au dat examen şi alte licee. Cât despre elevi, eu nu ştiu să fie vreun elev audiat”, a declarat Petroman.

Şeful ISJ Timiş a mai spus că, dacă se vor adeveri suspiciunile de fraudă, cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş audiază, miercuri, mai mulţi elevi şi profesori de la liceul din Gătaia, existând suspiciunea de fraudă la examenul de bacalaureat, au declarat surse judiciare.

Potrivit surselor citate, elevii de la Liceul din Gătaia au susţinut bacalaureatul în centrul de exameninare de la Colegiul Tehnologic Sf. Nicolae din Deta, alături de elevii de la liceele din Deta, Ciacova şi Peciu Nou.

Sursele citate mai spun că aproape 50 de elevi ai Liceului din Gătaia ar fi dat câte 200 de lei fiecare profesorilor din comisia de bacalaureat de la centrul de examinare din Deta, pentru a promova examenul de bacalaureat. Banii ar fi fost strânşi sub pretextul unor activităţi festive prilejuite de sfârşitul liceului.

Un număr de 17 din 67 de candidaţi la bacalaureat din Gătaia au fost respinşi, iar unul nu s-a prezentat.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara, luni, că, în urma desfăşurării sesiunii iunie – iulie a bacalaureatului, sunt 15 cazuri de potenţială fraudă, 318 elevi fiind eliminaţi din examen pe parcursul susţinerii probelor scrise, săptămâna trecută.

Referindu-se la suspiciunile de fraudă de la bacalaureat, Pricopie a precizat că sunt şase cazuri în care a intervenit Poliţia sau procuratura, dintre care patru au fost semnalate de inspectoratele şcolare: cazul de la Liceul „Dimitrie Gusti” din Capitală şi cele trei cazuri de la Constanţa, la care se adaugă cele de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală şi de la Sibiu.

El a mai spus că au fost şi alte plângeri, inclusiv venite pe telelefonul verde deschis de minister pentru sesizarea neregulilor la examenele naţionale, care au fost aduse în atenţia Poliţiei.

Ministrul a precizat că, în total, sunt 15 cazuri de potenţială fraudă şi, totodată, că au fost 318 candidaţi eliminaţi din examen, pe parcursul susţinerii celor patru probe scrise, săptămâna trecută, aceştia încercând să copieze sau având asupra lor diverse materiale interzise. Numărul elevilor eliminaţi din examen este comparabil cu cele din anii anteriori.

Ulterior acestei declaraţii a ministrului Educaţiei, au avut loc percheziţii la locuinţa unui profesor din Drobeta Turnu Severin, suspectat că ar fi primit bani de la mai mulţi elevi pentru a-i ajuta să promoveze examenul de bacalaureat, la domiciliul său anchetatorii găsind 15.000 de lei şi 2.500 de euro. Profesorul de limba şi literatura română Marius Arbănaş este pensionar, predând doar patru ore la Colegiul Pedagogic „Ştefan Odobleja” din Drobeta Turnu Severin.

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2013, este de 55,4%, potrivit rezultatelor finale, înaintea contestaţiilor, anunţate luni de Remus Pricopie.

Ministrul Educaţiei a precizat că au promovat bacalaureatul 62 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a din promoţia 2012 – 2013 şi 30,6 la sută din absolvenţii promoţiilor anterioare.

 

 

 

 

http://www.gandul.info/puterea-gandului/pentru-liceenii-care-au-dat-bac-ul-si-cred-ca-li-s-a-intamplat-ceva-extraordinar-11113809

Pentru liceenii care-au dat BAC-ul şi cred ca li s-a întâmplat ceva extraordinar

Vă spun de la început, să ştiţi de ce mă detestaţi:  mi se pare absolut normal să iei BAC-ul. Nu e o realizare, nu e un record: e doar dovada că ai trecut prin liceu şi te-ai ales cu ceva cultură generală. Minimă. Dincolo de două strofe dintr-o manea. E, în schimb, ruşinos să-l pici. Nu eşti un erou al luptei cu sistemul dacă ai copiat. Eşti doar un om care trişează sperând că şi viaţa va juca la cacealma. Te asigur că nu: viaţa nu-ti va da niciodată înapoi cărţile pe care trebuia să le citesti în liceu. Vei trăi bine, poate, cu ceva noroc becalian, dar vei trăi sărac spiritual şi vei sărăci şi atmosfera din jurul tău. Ca un scaiete în jurul căruia nu mai creşte iarba.

În schimb, merită să te mândreşti c-ai intrat la facultate. Şi anume la una de stat, şi mai precis la una de stat fără taxă. În rest, ceea ce numim acum învăţământ superior privat sau de stat cu bani e doar un business care transformă loazele în absolvenţi şi România într-o ţară în care nu mai poţi avea nici o încredere în nici un CV. Ca angajator vorbesc.

Dincolo de toate, dragi tineri, nu ajungeţi nicăieri dacă vă închipuiţi că şcoala e inutilă şi va uitaţi la de-alte Mutu sau Columbeanu în cautarea unor modele. Nu vă foloseşte la nimic să strigaţi la noi “Da, dar aştia n-au învăţat nimic şi uite ce bine o duc!” Pentru că nu veţi ajunge ca ei doar strigând. Şi pentru că nu lipsa de cultură şi instrucţie e MOTIVUL pentru care au ajuns acolo! Ci norocul, care nu s-a dovedit ştiinţific că te ocoleşte dac-ai deschis o carte!

Şi, de fapt, de ce i-aţi lua de exemplu? Oamenii aştia care par ca au totul sunt de fapt nişte cutii goale, nişte sertare în care natura a asezat fişicuri cu bani. Vreţi să vă bucurati de Ferarri sau de Călinescu? De Ibiza sau de Balcic-ul Cellei Serghi? De Ferragamo de pe voi sau de Nichita Stănescu din minte? Vreţi să staţi toată viaţa la plajă fără să ştiţi ce-au scris, ce-au trăit, ce-au simţit alţii? Sau preferaţi să vă limitaţi la ce puteţi trăi şi simţi voi înşivă?

Oricum, mi se pare tristă revolta asta împotriva sistemului, când sistemul nu face altceva decât să vă dea o alegere: faceţi un lucru bun pentru voi învăţând bine. Sau faceţi un lucru uşor pentru voi, strigând pe facebook că aşa nu se mai poate, ce ţară de rahat avem.

Bun. Uşor. Bun. Uşor. Ţineti minte cuvintele astea, vă veţi mai întâlni cu ele în viaţă.

http://www.gandul.info/stiri/rezultate-bac-2013-profesorul-octavian-stanasila-nu-sunt-medii-normale-subiectele-la-matematica-pomana-ministerului-pentru-generatia-2013-11113355

REZULTATE BAC 2013. Profesorul Octavian Stănăşilă: „Nu sunt medii normale. Subiectele la matematică – pomana ministerului pentru generaţia 2013”

REZULTATE BAC 2013. Notele de la Bacalaureat nu respectă legea naturală de distribuţie a mediilor aşa cum ar trebui în mod normal, arată specialiştii în matematică contactaţi de gândul. 

În mod normal, spun matematicienii, cele mai multe note trebuiau să fie între 7 şi 7.50. Măsura este dată de legea normalităţii  sau de curba lui Gauss, care ar trebui să arate grafic asemenea unui clopot. Din graficele realizate pe baza datelor oficiale publicate pe EDU.RO, Gândul a verificat corectitudinea mediilor obţinute de elevi. Graficele de mai jos arată că atât pentru fiecare filieră în parte, cât şi pentru toate notele nu se poate realiza o curbă a lui Gauss.

 

Distribuiţia mediilor pentru fiecare dintre cele trei filiere la care s-a susţinut examenul de BAC 2013 arată deformări ale Curbei lui Gauss// Grafic gandul

Pe categorii de medii, rezultatele de la BACALAUREAT 2013 arată că la filiera tehnologică 7.377 de elevi au obţinut  intervalul 6-6.49, 5.962 de candidaţi au luat medii între 6.5 şi 6.99, 4.783 de elevi au luat medii între 7 şi 7.49, 3.733 au luat medii între 7,5 şi 7,99, 2.973 au medii între 8 şi 8.49, 2.111 de elevi au primit medii între 8.5 şi 8.99, 1.312 au primit medii între 9 şi 9.49 , iar 387 au primit medii între 9.5 şi 9.99, în timp ce 4 au luat 10 pe linie.

REZULTATE BACALAUREAT 2013. La filiera vocaţională, 1.260 de candidaţi au medii cuprinse între 6 şi 6,49, 1.212 au luat între 6.5 şi 6.99, 1.133 au obţinut între 7 şi 7.49, 1.105 cu luat medii cuprinse între 7,5 şi 7,99, 1.020 de candidaţi au obţinut medii între 8 şi 8,49, 933 de absolvenţi au obţinut 8.5 şi 8.99, 780 de elvi au luat între 9 şi 9,49, iar 4 absolvenţi au obţinut media 10.

REZULTATE BACALAUREAT 2013. La filiera teoretică, 5.931 de candidaţi au luat medii intre 6 şi 6.49, 6.791 de absolvenţi au obţinut medii între 6.5 şi 6.99, 7.749 de elevi au luat între 7 şi 7,99, 8.558 au luat între 7.5 şi 7.99, 9.162 au luat între 8 şi 8.49, 9.403 au luat între 8.5 şi 8.99, 8.529 au obţinut între 9 şi 9.49, iar 4.498 au obţinut între 9.5 şi 9.99, în timp ce 114 elevi au luat media 10.

 

Sursa: Ministerul Educaţiei

Octavian Stănăşilă, profesor emerit  la Facultatea de Automatică şi Calculatoare la Universitatea Politehnica din Bucureşti, a analizat pentru gândul rezultatele de la BAC 2013 şi consideră  că  rezultatele obţinute de elevii care s-au  prezentat la examen nu se pot încadra la „normalitate”. După cum se poate observa, spune matematicianul, legea naturală prin care se poate măsura orice fenomen, celebra curbă a lui Gauss, nu reiese deloc din grafice.

„Un examen de Bacalaureat poate fi interpretat şi ca un fenomen social statistic, al cărui caracter aleator este dat de mai mulţi factori independenţi: pregătirea candidaţilor, motivaţiile, comisiile de concurs, emoţiile. Din aceasta cauză, matematic vorbind,  rezultatele respective urmează o lege a naturii, numită legea normalităţii, sau pe scurt celebra curbă Gauss”, explică profesorul Octavian Stănăşilă. Acesta argumentează că  un examen de Bacalaureat este considerat normal pentru o promoţie dacă notele repartizate de la 1 la 10 se stabilizează între 7 şi 7.50.

„În acest interval ar trebui să se plaseze cele mai multe dintre mediile obţinute de elevi, adică vârful clopotului lui Gauss să fie plasat aici. Orice alt rezultat este o abatere de la normalitate, de la o lege a naturii. Această abatere de la clopotul lui Gauss poate trăda unele intervenţii de tip politic, comercial, penal sau poate arăta că îi laşi pe copii să copieze unii după alţii”, mai spune profesorul, care mai arată  că pentru rezultatele la toate cele trei filiere, teoretic, tehnologic şi vocaţional se pot trage nişte concluzii despre corectitudinea şi normalitatea examenului.

 

Aşa  arăta  curba lui Gauss

Stănăşilă este de părere că nu poate fi vorba de un clopot al lui Gauss, ci de cu totul altceva. Acest lucru are loc pentru că distribuţia  mediilor a fost deformată. „După cum arată distribuţia notelor celor care au promovat, la filierea vocaţională şi la cea tehnologică nu se poate trasa un clopot al lui Gauss, ci doar un fel de husă peste toate notele de la 6 la 10. De ce acest lucru? Pentru că manifestă uniformitate, mediocritate. Nu e nicio distincţie între grupa 6-6.5, 7-7,5, totul e otova. E limpede că s-au dat subiecte simplisime la vocaţional şi tehnologică”, argumenteză profesorul universitar.

Nici la filiera teoretică situaţia nu este cu mult schimbată. „La  teoretică se obţine un clopot deplasat cu media spre 8.50, ceea ce reprezintă evident o abatere de la normalitate. Putem spune că proba de matematică a fost ca „pomana lui Baboi”. Subiectele au fost alcătuite cu vădită avantajare a tututor candidaţilor, un fel de cadou de la minister către promoţia 2013. Iar aceste subiecte uşoare arată în mod clar intenţia autorităţilor de a mări în mod superficial notele. Nu sunt medii normale”, mai spune Octavian Stănăşilă.

Ce este Curba lui Gauss

Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a (probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o medie standard. Acest instrument este denumit după autorul ei Carolo Friderico Gauss, matematician, fizician şi astronom german, celebru pentru lucrările de matematică, în domenii precum integralele multiple şi magnetism, dar şi pentru curba care-i poartă numele.

Cine e Octavian Stănăşilă

Octavian Stănăşilă, 72 de ani, este profesor universitar emerit la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde conduce doctorate în matematică. De patru ani a ieşit la pensie, dar este unul dintre cei mai respectaţi profesori de către studenţi, după cum arată un top al studenţilor. Este specializat în analiză matematică complexă. A publicat zeci de culegeri de probleme şi  manualele de matematică, după care au învăţa generaţii întregi. A fost invitat să susţină cursuri la universităţi de prestigiu precum Universitatea din Pisa – Italia, Universitatea din Nisa – Franţa sau Institutul de Tehnologie din Massa­chusetts- SUA.

REZULTATE BAC 2013. Datele de la Ministerul Educaţiei arată că promovarea la examenul de BACALAUREAT 2013, sesiunea iunie-iulie, este de 55,4%  înaintea contestaţiilor. După publicarea rezultatelor pe EDU.RO,  au promovat bacalaureatul 62 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a din promoţia 2012 – 2013 şi 30,6 la sută din absolvenţii promoţiilor anterioare.

REZULTATE BAC 2013. Calendar BAC 2013 sesiunea de august-septembrie

15 – 19 iulie 2013 –  Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen

19 – 20 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice – limba romană

19 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice –  limba maternă

20 – 21 august 2013 – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională

22 – 23 august 2013 –  Evaluarea competenţelor digitale

26 august 2013 – Limba şi literatura romană – proba scrisă

27 august 2013 –  Limba şi literatura maternă – proba scrisă

28 august 2013 –  Proba obligatorie a profilului – proba scrisă

30 august 2013 – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba scrisă

2 septembrie 2013 – Afişarea REZULTATE BAC 2013 şi depunerea contestaţiilor

5 septembrie 2013- Afişarea rezultatelor finale

http://www.gandul.info/magazin/tara-care-a-interzis-temele-pentru-acasa-elevilor-din-primele-doua-clase-11115073

Ţara care a interzis temele pentru acasă elevilor din primele două clase

Ministerul chinez al Educaţiei a interzis ca elevilor cu vârstele cuprinse între 6 şi 8 ani să li se dea teme pentru acasă ori să fie obligaţi să participe la cursuri de vară, după ce au fost primite numeroase plângeri cu privire la presiunea excesivă pusă pe mulţi copii, relatează miercuri agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-o circulară a ministerului se argumentează că „este nevoie să se ofere mai mult timp copiilor pentru activităţile sociale şi din mijlocul naturii”. De asemenea, se recomandă părinţilor „să fie rezonabili în alegerea cursurilor pentru copiii lor”. În China este un fapt obişnuit supraîncărcarea copiilor cu activităţi extraşcolare precum muzica, artele sau limbile străine, astfel că le mai rămâne puţin timp liber pentru a se juca.

Dar, există şi voci care critică aceste dispoziţii, considerând că profesorii sunt cei mai potriviţi să decidă oportunitatea unor teme pentru vacanţa de vară, în timp ce alţii sunt de părere că lecţiile teoretice trebuie dublate de alte activităţi „mai practice”.

Copiii chinezi ocupă de obicei primele locuri la concursurile internaţionale, dar în ultimii ani se atrage tot mai mult atenţia asupra presiunii la care sunt supuşi, lucru cauzat în mare măsură de faptul că mulţi sunt singuri la părinţi şi astfel aşteptările de la ei sunt foarte mari.

Această dezbatere survine după ce mass-media a relatat despre cazuri extreme ale unor copii şi tineri care au reacţionat cu violenţă după ce au picat un examen sau când au intrat în conflict cu un profesor.

În fiecare an, se consemnează cazuri de adolescenţi chinezi care se sinucid după ce află că nu au trecut testul de evaluare naţională, aşa-numitul ”gaokao”.

 

 

 

http://www.gandul.info/politica/noua-schema-de-salarizare-a-bugetarilor-guvernul-modifica-salariile-aparatului-neperformant-in-aceiasi-bani-ponta-salariul-minim-1000-de-lei-11113034

Noua schemă de salarizare a bugetarilor. Guvernul modifică salariile „aparatului neperformant, în aceiaşi bani”. Ponta: „Salariul minim – 1000 de lei”

Legea salarizării în sistemul bugetar ar urma să se modifice din nou, de la anul. Două sunt noile principii după care, susţine premierul Victor Ponta, vor fi plătiţi bugetarii: diferenţa dintre salariul cel mai mic şi cel mai mare să fie de 1 la7, iar şeful instituţiei să aibă „o anumită flexibilitate” în a decide numărul de angajaţi şi nivelul de salarizare a acestora, „în funcţie de performanţă şi de necesităţi”. Totodată, salariul minim, doar în sistemul bugetar, ar urma să crească la 1000 de lei lunar.

În calculele lui Ponta, noua schemă de salarizare se va încadra în aceleaşi cheltuieli cu personalul pe care bugetul de stat le suportă anul acesta: maximum 7% din PIB.

„În administraţia publică, nedepăşind 7% din PIB, vreau să am un .salariu minim de 1000 de lei şi un salariu maxim. Eu cred că mai mult de 1 la 7 nu poate să fie. Teoretic e 1 la 15 acum, dar în realitate e 1 la 40. Legea lui Boc nu s-a aplicat niciodată pentru că a pornit de la o ficţiune: salariile nu pot să meargă decât în sus. Nu, mai merg în jos, îi mai dai afară pe ăia răi”,  a spus Ponta, la RTV, adăugând că actuala diferenţă dintre minim şi maxim în sistemul bugetar e „inacceptabilă” în condiţiile unui „aparat neperformant”.

Potrivit lui Ponta, şefii instituţiilor vor avea un cuvânt greu atât în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, cât şi salariile acestora. „Eu vreau să iau instituţiile publice. Iau bugetul de anul asta – nu tai niciun leu –, dar vreau să las o posibilitate mai flexibilă ca între un minim şi un maxim – acum sunt şi salarii prea mari la stat – să dau mai multă flexibilitate conducătorului instituţiei, care să ţină cont de performanţa angajaţilor şi de necesitate. Dacă nu mai are nevoie de 100, ci doar de 80 să rămână cu 80 şi să-I plătească mai bine”, a sugerat premierul, care a admis că principiul „nu e uşor de aplicat, iar diavolul se poate ascunde în detaliile de aplicare”.

Primul pas, arată Pota, ar fi deja făcut: desfiinţarea posturilor vacante în aparatul central. „Foarte mulţi şefi de direcţii rămăseseră şefi şi aveau în subordine numai posture vacante. Rămăseserăm cu şefii nu mai aveam angajaţi. Am desfiinţat toate posturile vacante, mai puţin în sănătate şi educaţie”, a comentat el.

http://www.gandul.info/stiri/rezultate-bac-2013-patru-profesori-si-23-de-elevi-din-mangalia-care-au-primit-fotocopii-cu-rezolvari-la-bac-cercetati-11114417

REZULTATE BAC 2013. Patru profesori şi 23 de elevi din Mangalia care au primit fotocopii cu rezolvări la Bac, cercetaţi

Un număr de 23 de elevi şi patru cadre didactice de la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia sunt cercetaţi pentru luare şi dare de mită, după ce elevii ar fi primit fotocopii cu subiectele rezolvate la examenul de bacalaureat, spun surse judiciare, citate de corespondentul MEDIAFAX.

Vinerea trecută, în timpul desfăşurării ultimei probe a examenului de bacalaureat la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia au fost găsite pe băncile a doi candidaţi subiecte rezolvate şi fotocopiate.

În urma anchetei declanşate de procurori şi poliţişti, s-a stabilit însă că nu numai cei doi absolvenţi de liceu au primit rezolvarea subiectelor de examen, ci toată clasa, în total 23 de elevi.

Surse din rândul anchetatorilor spun că există imagini de pe camerele de supraveghere în care se vede că un membru al comisie de examen ar fi împărţit elevilor subiectele rezolvate.

Dosarul a intrat în atenţia procurorilor Parchetului Tribunalului Constanţa, fiind făcute cercetări pentru luare şi dare de mită în cazul celor 23 de elevi şi a patru cadre didactice – profesori supraveghetori şi membri ai comisiei de examen.

Vinerea trecută, poliţiştii au deschis o anchetă după ce la Liceul „George Călinescu” din Constanţa au fost găsite, într-o clasă, în timpul ultimei probe a bacalaureatului, bani ascunşi într-un pachet de şerveţele, în timp ce la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia au fost găsite fotocopii cu subiectele rezolvate.

La Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” au susţinut probele de la Bacalaureat şi absolvenţii Liceului Teoretic din Negru Vodă.

 

http://www.gandul.info/stiri/admitere-liceu-2013-cand-afla-absolventii-de-clasa-a-viii-a-la-ce-liceu-au-fost-repartizati-11114411

ADMITERE LICEU 2013. Când află absolvenţii de clasa a VIII-a la ce liceu au fost repartizaţi

ADMITERE LICEU 2013. Absolvenţii de clasa a VIII-a care au reuşit să obţină medii peste cinci la Evaluarea Naţională au putut completa până marţi, 9 iulie, fişele de înscriere la liceu, potrivit calendarului stabilit de EDU.RO.

Etapa următoare, ce se desfăşoară în perioada 10-11 iulie, constă în introducerea documentelor în calculator de către fiecare unitate de învăţământ din ţară şi verificarea opţiunilor făcute de fiecare elev. Mai departe, reprezentanţii din centrul zonal de admitere vor transmite pe suport electronic baza de date comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei, în prima etapă de ADMITERE LICEU 2013 s-au putut înscrie atât candidaţii din seria curentă, cât şi absolvenţii din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2013-2014.

Ca şi în anii precedenţi, repartizarea la liceu a elevilor va fi computerizată şi va avea loc pe 16 iulie. A doua zi, pe 17 iulie, absolvenţii de clasa a VIII-a vor putea afla rezultatele finale la ADMITERE LICEU 2013. Listele vor fi afişate atât la şcolile de provenienţă ale elevilor, cât şi la liceele la care au obţinut un loc.

Dosarele de înscriere la liceu vor putea fi depuse până pe 26 iulie.

Cei care nu au reuşit să ocupe un loc la liceu vor avea o nouă şansă. A doua etapă de ADMITERE LICEU 2013 va avea loc în perioada 17 iulie-1 august şi se va desfăşura similar celei anterioare.

În cazul celei de-a treia etape de ADMITERE LICEU 2013, însă, metodologia de organizare va fi diferită. Astfel, în perioada 5-6 august, vor fi repartizaţi în licee elevii care nu au participat la nicio etapă de admitere, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

Câţi elevi au obţinut note peste 5 la Evaluarea Naţională

În acest an, 161.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au susţinut examenul de Evaluare Naţională. După afişarea rezultatelor, 10.064 de elevi au contestat notele obţinute, însă doar 4.070 au fost acceptate ca fundamentate. Cele mai multe contestaţii acceptate au fost la Limba şi literatura română, respectiv 2.865, urmate de cele la matematică, 1.142 şi cele la Limba şi literatura maternă, 63.

După soluţionarea contestaţiilor, datele centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) au arătat că 123.192 de elevi (75,89%) au obţinut note peste 5.

ADMITERE LICEU 2013. Potrivit MEN, 82,29% din candidaţi au obţinut note peste 5 la Limba şi literatura română, 93,07% la Limba şi literatura maternă şi 71,60% la Matematică.

Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în judeţul Brăila (88,86%), iar cele mai scăzute, în judeţul Olt (61,04%). În nici un judeţ nu s-a consemnat un procent mai mic de 60% al notelor peste 5.

Mediile obţinute la examenul de Evaluare Naţională sunt importante pentru ADMITERE LICEU 2013. Elevii vor fi admişi în baza mediei obţinute după formula MA = ABS + EN, unde  MA = media de admitere, ABS = media generală de absolvire a claselor V – VIII, iar EN = media generală obţinută la Evaluarea Naţională.

74.361 de elevi din România, reprezentând 45,8% dintre cei care au susţinut probele de examen din cadrul Evaluării Naţionale 2013, au obţinut medii de admitere la licee peste 8,00.

Pe baza informaţiilor publicate pe EDU.RO, gândul a calculat pentru fiecare judeţ procentul de medii de admitere peste 8,00 şi a realizat un top pe judeţe.

ADMITERE LICEU 2013. Astfel, pe primul loc se află Bucureştiul, unde 61% dintre absolvenţii de gimnaziu au reuşit să obţină o medie de admitere peste 8,00, urmat de judeţele Cluj (cu 59,78%), Brăila (53,83%), Prahova (53,71), Braşov (52,13%) şi Argeş (51,24%).

Pe ultimele locuri în acest clasament se află judeţele Călăraşi, Ilfov şi Vaslui, unde între 33 şi 36% dintre elevi au avut o medie de admitere peste 8,00.

 

ADMITERE LICEU 2013. Pe de altă parte, gândul a calculat pentru fiecare judeţ şi procentul de medii de admitere la liceu sub 5,00 şi a realizat un top pe judeţe. Astfel, pe primul loc se află judeţul Olt (10,6% dintre elevi), urmat de Călăraşi (9,2%) şi Ialomiţa (8,37%). Cele mai puţine medii de admitere sub 5,00 au avut elevii din judeţul Cluj.

 
http://www.gandul.info/politica/stroe-a-venit-la-guvern-pentru-a-i-prezenta-lui-ponta-raportul-privind-actiunea-la-bolintineanu-11113669

Stroe a venit la Guvern, pentru a-i prezenta lui Ponta raportul privind acţiunea la „Bolintineanu”

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a venit, miercuri, la Palatul Victoria, pentru a-i prezenta premierului Victor Ponta raportul privind acţiunile poliţiştilor în cazul de fraudă la bacalaureatul susţinut la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală.

Raportul privind activitatea poliţiştilor judiciarişti la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, în ancheta procurorilor privind suspiciunile de fraudă la bacalaureat, a fost trimis marţi de Radu Stroe premierului.

Ministrul Radu Stroe a spus miercuri, la intrarea în sediul Ministerului Afacerilor Interne, că a trimis raportul şi că, aşa cum a spus şi premierul, ar fi nevoie de o schimbare de legislaţie şi proceduri de funcţionare a Poliţiei.

Surse din Ministerul Afacerilor Interne au declarat, pentru MEDIAFAX, că raportul referitor la evenimentele de la Liceul „Bolintineanu” nu este pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului, dar va fi prezentat dacă va dori premierul Victor Ponta.

Potrivit surselor citate, protocoalele şi procedurile care ar urma să fie aplicate în situaţii asemănătoare acţiunii de la Liceul „Bolintineanu” vor fi modificate numai după o discuţie prealabilă între reprezentanţii Poliţiei şi cei ai Parchetului, pentru a se pune de acord în acest sens.

Luni, premierul l-a convocat la Palatul Victoria pe ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, cei doi având o discuţie pe tema audierilor de la Poliţia Capitalei în ancheta privind suspiciuni de fraudă la bacalaureatul organizat la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”. La discuţie a fost prezent şi şeful Poliţiei Române, Petre Tobă.

Ministrul Radu Stroe declara că i-a prezentat lui Victor Ponta elementele privind activitatea poliţiştilor judiciarişti la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, iar premierul „a înţeles pe deplin situaţia”, care va fi prezentată şi într-un raport.

Premierul Victor Ponta a declarat marţi că acţiunea poliţiştilor privind bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” a fost coordonată de procurori, dar s-a transformat într-o harababură procedurală, care degenerase în abuz, Guvernul urmând să identifice proceduri de funcţionare a Poliţiei care să garanteze legalitatea.

„Eu am vorbit cu Stroe şi cu şeful Polliţiei şi am filmul evenimentelor: în primul rând, nu a intervenit nimeni în justiţie, pentru că dosarul merge mai departe. Ideea de a pedepsi acei profesori care eventual sunt corupţi şi vând subiecte este un lucru foarte bun. Acolo, însă, lucrurile s-au desfăşurat într-o harababură procedurală care degenerase într-un abuz. Este bine că procurorul de caz a luat decizia şi poliţiştii s-au conformat, nu s-a ajuns la un conflict deschis, violent, între forţele de ordine şi părinţi, iar ancheta poate foarte bine să continue într-un climat de normalitate”, a spus Ponta la RTV.

El a afirmat că nu are ce să le reproşeze poliţiştilor din punct de vedere legal, dar că vor fi stabilite proceduri mai bune prin care să fie evitat orice abuz.

Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv pentru trafic de influenţă.

Anchetatorii au făcut, la 1 iulie, în prima zi a examenelor scrise de la bacalaureat, percheziţii la Liceul „Bolintineanu”, cu sprijinul SRI, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Poliţiei Capitalei. În timpul percheziţiilor s-au găsit sume de bani în sălile de examen, inclusiv asupra unor profesori.

Cinci profesori din comisia de examen şi 32 de profesori supraveghetori la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” au fost audiaţi în 1 iulie la Poliţia Capitalei. Comisia de examen a fost schimbată după proba la Limba română, iar conducerea liceului a fost demisă de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Elevii au fost percheziţionaţi de anchetatori la ieşirea din sălile de examen, la unii dintre aceştia fiind găsite fiţuici.

Poliţiştii au mers, pe 5 iulie, la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, cu autocare, pentru ca 100 de elevi să fie duşi la audieri, după susţinerea ultimei probe a bacalaureatului. În faţa intrării în curtea Liceului „Bolintineanu” erau zeci de părinţi care îşi aşteptau copiii. Unii dintre părinţi, nemulţumiţi că poliţiştii au venit la liceu pentru a-i lua pe elevi cu atocarul şi a-i duce la audieri, i-au huiduit şi au reclamat că aceştia fac un abuz.

Anchetatorii au renunţat la transportarea cu autocarele a elevilor, iar procurorul şef de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti Bogdan Staicu declara că au fost emise citaţii, nepunându-se problema punerii în executare a unor mandate de aducere. Ulterior, Staicu spunea că au fost emise mandate de aducere pentru aproximativ 100 de elevi care au susţinut bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, care ar fi fost puse în executare dacă aceştia nu se prezentau la audieri în urma citării.

Ministrul Afacerilor Interne declara, vineri, că au existat mandate de aducere pentru elevii de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, dar nu au fost puse în aplicare, el apreciind totodată că „Poliţia a lucrat foarte corect”.

Stroe preciza că a dispus o anchetă la Inspectoratul General al Poliţiei Române în privinţa unui părinte bruscat de poliţişti la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” şi a purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Alexandru Niculae, care a spus că Tribunalul a emis mandate de aducere pentru 100 de elevi.

 

 

 

 

 

http://www.gandul.info/stiri/inspector-isj-timis-la-gataia-nu-a-fost-centru-de-examen-cum-poti-spune-ca-a-fost-frauda-la-gataia-11113530

Inspector ISJ Timiş:La Gătaia nu a fost centru de examen; Cum poţi spune că a fost fraudă la Gătaia?

Inspectorul-şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Cornel Petroman, a declarat, miercuri, că directoarea Liceului din Gătaia, Gabriela Neda, aşteaptă la sediul Poliţiei din Deta să fie audiată de către un procuror, deşi aceasta a făcut parte dintr-o comisie de bacalaureat din Timişoara.

Cornel Petroman a declarat că, după părerea sa, nu avea cum să aibă loc fraudă la examenul de bacalaureat la Liceul din Gătaia deoarece aici nu a fost centru de examinare şi că absolvenţii de liceu din Gătaia au susţinut examenul la centrul din Deta, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„La Gătaia nu am avut centru de evaluare sau examen. Cum poţi spune că a fost fraudă la Gătaia? Centrul de examen a fost la Deta. Directoarea din Gătaia a făcut parte din comisia de examen de la Colegiul Bănăţean din Timişoara. Nici măcar nu s-a dus la Deta”, a declarat Petroman.

Întrebat dacă are cunoştinţă că directoarea de la Liceul din Gătaia sau elevi ai acestui liceu sunt audiaţi de procurori, Petroman a răspuns că doar directoarea s-a dus la sediul Poliţiei Deta şi urmează să fie audiată.

„Un procuror a sunat-o pe doamna directoare Gabriela Neda să îi spună să vină la sediul Poliţiei Deta pentru a fi audiată. Doamna directoare s-a dus la Poliţie de bunăvoie. Eu, dacă eram în locul ei, nu m-aş fi dus, vă spun sincer. Ea nu are nicio treabă cu ce s-a întâmplat la centrul de la Deta. Ce poţi să îi pui în cârcă acestei femei? În plus, la Deta au dat examen şi alte licee. Cât despre elevi, eu nu ştiu să fie vreun elev audiat”, a declarat Petroman.

Şeful ISJ Timiş a mai spus că, dacă se vor adeveri suspiciunile de fraudă, cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere.

Mai mulţi elevi şi profesori de la Liceul din Gătaia, judeţul Timiş, precum şi directoarea unităţii de învăţământ, Gabriela Neda, vor fi audiaţi de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, existând suspiciunea de fraudă la examenul de bacalaureat, au declarat surse judiciare.

Potrivit surselor citate de corespondentul MEDIAFAX, elevii de la Liceul din Gătaia au suţinut bacalaureatul în centrul de exameninare de la Colegiul Tehnologic Sf. Nicolae din Deta, alături de elevii de la liceele din Deta, Ciacova şi Peciu Nou.

Sursele citate precizează că vor fi audiaţi directoarea liceului, mai mulţi elevi, dar şi membri ai Comisiei de Supraveghere de la Bacalaureat şi membri ai Comisiei de Corectare a lucrărilor de la Bacalaureat 2013.

Conform aceloraşi surse, aproape 50 de elevi ar fi dat câte 200 de lei fiecare profesorilor, pentru a promova examenul de bacalaureat. Banii ar fi fost strânşi sub pretextul unor activităţi festive prilejuite de sfârşitul liceului.

Un număr de 17 din 67 de candidaţi la bacalaureat din Gătaia au fost respinşi, iar unul nu s-a prezentat.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara, luni, că, în urma desfăşurării sesiunii iunie – iulie a bacalaureatului, sunt 15 cazuri de potenţială fraudă, 318 elevi fiind eliminaţi din examen pe parcursul susţinerii probelor scrise, săptămâna trecută.

Referindu-se la suspiciunile de fraudă de la bacalaureat, Pricopie a precizat că sunt şase cazuri în care a intervenit Poliţia sau procuratura, dintre care patru au fost semnalate de inspectoratele şcolare: cazul de la Liceul „Dimitrie Gusti” din Capitală şi cele trei cazuri de la Constanţa, la care se adaugă cele de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală şi de la Sibiu.

El a mai spus că au fost şi alte plângeri, inclusiv venite pe telelefonul verde deschis de minister pentru sesizarea neregulilor la examenele naţionale, care au fost aduse în atenţia Poliţiei.

Ministrul a precizat că, în total, sunt 15 cazuri de potenţială fraudă şi, totodată, că au fost 318 candidaţi eliminaţi din examen, pe parcursul susţinerii celor patru probe scrise, săptămâna trecută, aceştia încercând să copieze sau având asupra lor diverse materiale interzise. Numărul elevilor eliminaţi din examen este comparabil cu cele din anii anteriori.

Ulterior acestei declaraţii a ministrului Educaţiei, au avut loc percheziţii la locuinţa unui profesor din Drobeta Turnu Severin, suspectat că ar fi primit bani de la mai mulţi elevi pentru a-i ajuta să promoveze examenul de bacalaureat, la domiciliul său anchetatorii găsind 15.000 de lei şi 2.500 de euro. Profesorul de limba şi literatura română Marius Arbănaş este pensionar, predând doar patru ore la Colegiul Pedagogic „Ştefan Odobleja” din Drobeta Turnu Severin.

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2013, este de 55,4%, potrivit rezultatelor finale, înaintea contestaţiilor, anunţate luni de Remus Pricopie.

Ministrul Educaţiei a precizat că au promovat bacalaureatul 62 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a din promoţia 2012 – 2013 şi 30,6 la sută din absolvenţii promoţiilor anterioare.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/bac-2013-audieri-sri-declaratii-perchezitii-elevi-bucuresti-timis-audieri-647490.html

BAC 2013: audieri, SRI, percheziţii. Elevii încă dau declaraţii în Bucureşti, în Timiş au început audierile

BAC-ul 2013 pare să nu se mai termine. Pe de o parte, procurorii anunţă că mai au de audiat 5 elevi dintre cei 59 cu care s-a convenit să dea declaraţii în dosarul privind frauda de la “Bolintineanu”. SRI explică de ce a intervenit în cazul liceului din Bucureşti. În cealaltă parte a ţării, în Timiş, o directoare şi elevii săi dau declaraţii de zor. În tot acest timp, Federaţia Asociaţiilor de Părinţi susţine că potenţiale fraude la bacalaureat au fost semnalate şi în anii trecuţi, dar autorităţile nu au reacţionat pentru oprirea fenomenului şi pedepsirea vinovaţilor, precizând că în aceste “aranjamente” ale adulţilor cad victime adolescenţii.

SRI-ul şi BAC-ul

În cadrul unei emisiuni TV, Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, a explicat de ce instituţia pe care o reprezintă a intervenit într-un caz de dare de mită, care în aparenţă nu reprezintă un pericol pentru siguranţa statului. “SRI are atribuţii în linia apărării valorilor constituţionale. Informaţiile nu au fost doar legate de Liceul «Dimitrie Bolintineanu», aveam date despre mai multe judeţe. Informările SRI au prezentat nereguli şi situaţii din mai multe judeţe, inclusiv Bucureşti. Acţiunile şi informările SRI au avut un caracter preventiv. Au fost informate şi Parchetele de pe lângă Tribunalele din ţară. Ancheta este în desfăşurare, nu putem oferi foarte multe detalii. La nivelul instituţiei noastre, prevenim şi combatem anumite vulnerabilităţi asociate faptelor de corupţie, ce riscă să afecteze calitatea educaţiei. Există mai multe anchete în derulare, în mai multe judeţe din ţară. SRI culege şi verifică informaţii care ne permit să identificăm anumite fenomene de corupţie care se pot transforma în vulnerabilităţi pentru siguranţa naţională”, a spus Sorin Sava la Realitatea TV.

59 de elevi audiaţi

Audierile în cazul elevilor de la “Bolintineanu” continuă. Astfel, de luni până miercuri au fost audiaţi 54 de elevi dintre cei 59 care conveniseră cu anchetatorii că se vor prezenta la sediul Poliţiei Capitalei. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Bucureşti, Corina Paraschivescu, a declarat că iniţial trebuiau audiaţi peste 100 de elevi în ancheta privind suspiciunile de fraudă la bacalaureatul susţinut la Liceul “Bolintineanu”, ulterior numărul acestora a fost redus la 59, considerându-se că doar declaraţiile acestora sunt suficiente. Alţi cinci profesori din comisia de examen şi 32 de profesori supraveghetori la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” au fost audiaţi în 1 iulie, la Poliţia Capitalei.

Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv pentru trafic de influenţă.

Alte audieri în Timiş

Ieri, mai mulţi elevi şi profesori de la Liceul din Gătaia, judeţul Timiş, precum şi directoarea unităţii de învăţământ, Gabriela Neda, au fost audiaţi de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, existând suspiciunea de fraudă la examenul de bacalaureat.

Gabriela Neda a declarat că nu înţelege de ce a fost chemată la audieri, deoarece nu a avut vreo legătură cu examenul de bacalaureat susţinut de absolvenţii din Gătaia. “Le-am spus procurorilor că nu am avut legătură cu examenul de bacalaureat susţinut de absolvenţii din Gătaia la centrul de examen de la Deta, eu fiind în comisie la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara”, a declarat Gabriela Neda.


Directoarea liceului din Gătaia a mai spus că nu are cunoştinţă că s-ar fi adunat bani din partea elevilor, care să fie apoi oferiţi drept mită profesorilor din comisia de examinare ori supraveghere.


Potrivit directoarei liceului din Gătaia, 67 de absolvenţi s-au înscris la examenul de bacalaureat din această sesiune. Directoarea a adăugat că în fiecare an elevii liceului pe care îl conduce au reuşit să ia, în marea lor majoritate, note foarte bune la examenul de bacalaureat şi că şcoala a înregistrat o rată de promovabilitate foarte bună. Tot ieri, o nouă suspiciune de fraudă a apărut la Mangalia, la Grupul Şcolar Industrial “Ion Bănescu”, unde 23 de elevi ar fi dat mită ca să primească subiectele la BAC 2013 rezolvate.

http://www.puterea.ro/editorial/talentatul-domn-pricopie-74844.html

Talentatul domn Pricopie

Ministru. Ministru al Educaţiei. De formaţie chimist. Şcolit ulterior în ştiinţele comunicării publice. Ajuns rector la SNSPA. A scris cărţi despre comunicare. Una dintre ele, publicată în 2005, alături de alţi doi autori: „Relaţii publice. Eficienţă prin comunicare”.

După „succesurile” nemăsurate de la Bac, examen promovat de aproximativ unul din doi absolvenţi de liceu, ministrul Educaţiei a fost – în sfârşit – muştruluit de şeful său de la Guvern. „Mă interesează ca un ministru să fie eficient şi să îşi facă treaba, dar să aibă grijă şi la comunicare, că în job-description-ul funcţiei de ministru intră şi modul în care comunici. De exemplu, Remus Pricopie, pe care l-am felicitat pentru faptul că a organizat bine bacalaureatul, l-am certat astăzi (marţi – n.r.) că nu am înţeles aseară cum s-a dus să stea singur, să-l ia la bătut cinci jurnalişti“, a spus Victor Ponta, doctor în drept. O şti premierul ce meserie are Pricopie?!

Cum să ai pretenţii de la absolvenţii de 12 clase, când tu, profesor universitar şi membru al Guvernului, găseşti de cuviinţă să spui la televizor, ca să te audă toată ţara: „Nu a existat subiecte pe pagina de internet, a existat decât un mesaj care nu a fost postat la 8.34…”.

Ca tabloul să fie complet s-a pronunţat şi fostul ministru al Educaţiei, botezată duios  Abramburica. „Sunt foarte multe lucruri care n-ai de unde să le cunoști. Ar fi bine să lăsăm experții să se pronunțe”, a afirmat Ecaterina Andronescu. Gura păcătosului adevăr grăieşte. Cât despre senatorul USL Liviu Pop, el măcar a fost sincer: „Aici este o declaraţie care eu nu am înţeles-o”. De altfel, matematician şi fost interimar la Educaţie, Pop este autorul unui întreg şir de citate remarcabile. Deh, „Sper să trecem printr-o perioadă foarte grea” – (mai 2012).

Oare cât ar fi luat la Română ministrul Mircea Duşa dacă scria la examen: „Se finalizează formalităţile de către partea din Muntenegru şi vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite a cadavrelor celor decedaţi“?

Dar ministrul Radu Stroe trecea oare la Geografie dacă susţinea: „Referitor la Dunăre, deocamdată nu este nimic îngrijorător cu Dunărea. Ploaia s-a oprit în Cehia din câte ştiu. (…)“

Un sfert de milion de români sunt analfabeţi, conform calculelor HotNews. Câţi dintre ei sunt în Guvern?

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/bac-2013-ce-model-in-viata-are-un-absolvent-de-nota-10-307253.html

BAC 2013. Ce MODEL în viaţă are un absolvent de nota 10

Extremele acestui examen de bacalaureat arată că în 56 de licee din România promovabilitatea a fost zero, dar şi că 122 de elevi au avut 10 pe linie. Rl a stat de vorbă cu câţiva dintre aceşti copii de excepţie despre modelele pe care le au în viaţă.

Ar trebui, în primul rând, să primească nota zece pentru atitudine. Şi-au stabilit foarte clar drumul pe care vor să-l parcurgă în viaţă. Ştiu exact ţinta spre care se îndreaptă. Tocmai asta i-a făcut să înveţe zi de zi, depăşind însă uzatul şablon al memorării. N-au stat numai cu nasul în carte, extinzându-şi orizontul, implicându-se în viaţa şcolii sau în activităţi caritabile. Aşa s-au descoperit pe ei înşişi. I-am simţit foarte determinaţi. Ei sunt vârfurile generaţiei care a încheiat în acest an ciclul liceal. Sunt, în total, 122 de tineri, din toată ţara, care au obţinut zece pe linie la examenul maturităţii. Iată-i pe câţiva dintre ei. Cum îşi gândesc prezentul şi viitorul.

„Eu ce voi lăsa în urmă?!”

Alina spune că nu a vrut neapărat să aibă un model în viaţă. „Eu ce voi lăsa în urmă, dacă mă iau după paşii altora?!”, întreabă retoric fata considerată şefa de promoţie din acest an a celor de-a XII-a de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi. O întreb ce înseamnă, în opinia ei, a învăţa. „E un efort de patru ani, dacă mă refer numai la liceu, care nu ţine numai de cunoştinţele acumulate în şcoală, ci şi din viaţă”, răspunde cu multă convingere Alina Bocăneală. A studiat la profilul filologie şi limbi străine. Vreau să ştiu ce vrea să devină şi mă surprinde vocea, de la celălalt capăt al firului de telefon, care nu are nicio secundă de ezitare. „Intenţionez să mă implic în proiecte de dezvoltare”. A fost deja acceptată în patru universităţi din Marea Britanie, dar cel mai mult îi surâde ideea de-a ajunge în Danemarca, unde ar putea să studieze marketingul şi şi managementul în comunicare. Este vizată însă şi Universitatea din Bucureşti, pentru disciplina „administrarea afacerilor”. Ce o nemulţumeşte la felul în care e organizat azi învăţământul – promovarea tocitului. „Ar trebui să înceteze accentul pus pe memorare. E nevoie de practică”, arată interlocutoarea. Meditaţii? Nu a făcut, vine categoricul răspuns.

Modelul în viaţă: Bacovia

Oana consideră că trebuie să te respecţi atunci când te afli în faţa Bacalaureatului. „Un elev e performant dacă învaţă de-a lungul anilor de şcoală, nu numai în preajma examenelor”, iată părerea celei care vrea să devină magistrat. Se va înscrie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, sună acelaşi tip de răspuns, tranşant. Am întrebat-o ce a scris la subiectul de la limba română în care îi se cerea să definească noţiunea de model în viaţă.  Oana mi-a spus că în viaţă trebuie să-ţi stabileşti un ţel cât mai înalt pe care să doreşti să-l atingi: “Acest lucru m-a dus cu gândul la Bacovia (poetul George Bacovia)”. Oana a fost implicată, în anii de liceu, în diverse campanii umanitare. A făcut parte şi din Consiliul Elevilor din liceul ei. Cum vede viitorul acestei ţări? „Ar trebui să învăţăm să nu ne mai plângem. Şi să nu mai promovăm negativismul, ci numai ceea ce este cu adevărat reprezentativ pentru ţara noastră”, conchide Oana, absolventă a Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Satu Mare.

Cel mai mare duşman – superficialitatea

Claudia ştie că, în faţa unui examen, cel mai mare duşman e superficailitatea. Orice subiect i-ar fi picat, era în stare să-l rezolve, pentru că, spune ea, după patru ani de învăţat în liceu, stăpânea toată materia. „Notele de acum, de la Bacalaureat, înseamnă munca mea de-a lungul anilor”, exclamă Claudia Tonca. Este momentul în care se desparte de o etapă din viaţa ei, după ce a învăţat în acelaşi colegiu din nordul ţării. Ca viitoare studentă, va merge un pic mai la sud, în Cluj, unde vrea să urmeze Dreptul, la Universitatea Babeş-Bolyai. Nu uită însă de profesorii din liceu, aşa cum nu dă la o parte nici sprijinul familiei. „Singur nu reuşeşti. Ai nevoie de familie, să te susţină. Iar profesorii să te îndemne să înveţi, să-ţi fie model, tocmai prin faptul că stăpânesc foarte bine domeniul lor”, îşi descrie Claudia destinul de până acum. A învăţa nu este, în opinia ei, doar un scop în sine. „Trebuie să ajungi în situaţia în care îţi cunoşti în amănunt meseria pe care ţi-ai ales-o”, sunt cuvintele celei care vrea să devină avocat.

Sublimul şi grotescul învăţământului românesc

Bacalaureatul din acest an ne dezvăluie, pe de-o parte, sublimul, iar pe de alta, grotescul sistemului de învăţământ. Avem, iată, conform celor mai noi rapoarte, câteva licee în ţarâ unde, la fiecare în parte, există mai mulţi elevi care au luat zece pe linie. Se remarcă pe primul loc Colegiul Naţional „B.P. Haşdeu” din Buzău, cu nouă campioni, în Satu Mare este Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, raportând cinci reuşite, tot cinci şi la Galaţi, la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, cinci şi la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, patru la Colegiul Naţional „Zinca Golescu” din Piteşti, patru la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova şi câte trei în licee din Iaşi, Cluj, Bacău, Zalău, Brăila şi Caracal. Dar să părăsim imaginea idilică, pentru a pătrunde în subsolul sistemului, acolo unde găsim 56 de licee, din toată ţara, covârşitoarea lor majoritate fiind tehnologice, unde promovabilitatea reprezintă un imens şi gol zero. Alte cifre ne arată, înaintea rezolvării contestaţiilor, că 80.000 de candidaţi la Bac-ul din acest an au picat, promovabilitatea fiind, pe ţară, de 55,4%.

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cum-i-a-altoit-victor-ponta-pe-frustratii-si-sadicii-din-educatie-307228.html

Cum i-a altoit Victor Ponta pe frustraţii şi sadicii din educaţie

Dorinţa legitimă de a reforma sistemul de educaţie secundară nu exclude în niciun fel examinarea elevilor la standarde decente de exigenţă.

„Vă felicit pentru organizare, vă felicit că nu v-aţi lăsat impresionat de tot felul de frustraţi care au satisfacţii sadice că pică nu ştiu câţi elevi“, spunea Victor Pon­ta în debutul şedinţei de guvern din joia trecută (ştiţi despre ce e vorba, obiş­nuitul exerciţiu de PR săptămânal de la Palatul Vic­toria!), adresându-i-se ministrului Remus Pri­co­pie. Remarcabila ispravă de vitejie a acestuia din ur­mă, care trebuia neapărat împărtăşită întregii na­ţi­uni, era aceea că prin ale­gerea unor „subiecte potrivite“ notele de la examenul de
evaluare naţională fu­se­seră mai mult decât mulţumitoare pentru toată lumea: elevi, părinţi, politicieni. Nu ca pe vremea de tristă amintire a m­i­nis­teriatului lui Daniel Funeriu, la care pre­mierul a făcut evident trimitere acu­zân­du-l că „avea satisfacţii sadice că pică nu ştiu câţi elevi“. Din fericire, însă, coş­marul a trecut. „Frustraţii s-au dus unde le e locul“, a conchis el cu satisfacţie. Du­pă care şi-a enunţat, succint, viziunea des­pre educaţia secundară: „Vă anunţ public susţinerea mea pentru ideea de a încerca să facem examene normale pentru oa­meni normali“.

Acest anunţ programatic a stârnit probabil multe ecouri favorabile la nivelul opiniei publice. Ideea că nu trebuie să „ne­no­rocim“ copiii picându-i la acest gen de exa­mene sau la bacalaureat este destul de populară. O parte dintre cei care îm­păr­tăşesc această părere sunt dispuşi să ac­cepte faptul că ar trebui mai multă ri­goare, dar abia după ce va fi reformat sis­temul, după ce vom avea profesori mai buni şi mai bine plătiţi, şcoli mai bine do­tate etc., ceea ce, evident, nu face decât să amâne sine die orice în­cercare de a introduce exa­minări serioase care, ine­vi­tabil, ar duce la o triere se­veră a elevilor. Or, ne lo­vim de o logică con­tor­si­o­nată. Dorinţa legitimă de a reforma sistemul de edu­caţie secundară nu exclude în niciun fel examinarea elevilor la standarde de­cen­te de exigenţă. O oglindă strâmbă care transformă un schilod într-un Făt Frumos nu e nimic altceva decât bine cunoscuta formulă de a ne fura sin­guri că­ciula, de o manieră cât se poate de ro­mânească.

Cei care aleg să studieze în străinătate, tot mai mulţi în ultima vreme, şi încă în­ce­pând din liceu, ştiu foarte bine că atunci când le sunt analizate aplicaţiile pentru şcoli sau universităţi din Marea Britanie, Statele Unite sau Franţa nu sunt trataţi cu indulgenţă doar pentru că sistemul de învăţământ din România nu e reformat! În fapt, unul dintre ingredientele obli­ga­torii ale unei astfel de reforme este tocmai renunţarea la examinări de complezenţă şi eradicarea sistemului generalizat de frau­dare din învăţământul liceal autohton, în care scandalul de la Liceul „Bo­lin­ti­nea­nu“ din Bucureşti reprezintă doar vârful aisbergului.

D-l Ponta este frământat de grija că exa­menele de evaluare naţională şi de baca­lau­reat ar putea „distruge“ copiii. A spus-o chiar în mai multe rânduri. Nu pare însă deloc îngrijorat de faptul că în aşa-nu­mitul clasament PISA (de la Program for International Student Assessment care, la fiecare trei ani, face o evaluare a nivelului de pregătire a elevilor din învăţământul se­­cundar la citire/scriere, matematică şi ştiinţe) România ocupă locul 49 printre cele 65 de ţări incluse în studiu. Suntem, literalmente, pe ultimul loc din Uniunea Europeană, în urma unor ţări ca Bulgaria (locul 46), Ungaria (locul 25) sau Polonia (locul 16). Serbia (locul 45) şi Turcia (locul 41) sunt şi ele în faţa noastră. S-a ins­taurat la nivelul opiniei publice autohtone o mitologie păguboasă care, plecând de la rezultatele bune obţinute în mod constant de elevii români la diferite olimpiade in­ternaţionale, de matematică, fizică, chi­mie sau informatică, proiectează o ima­gine distorsionat pozitivă asupra nivelului general de cunoştinţe din sistemul şcolar de la noi. În fapt, imaginea corectă, de­zolantă din păcate, e cea oferită de cla­samentul PISA.

Poate că primul ministru nu ştie de PISA. Însă e puţin probabil să-i fie cu totul stră­i­nă realitatea de pe teren, motiv pentru care a şi decis să-şi înscrie copilul la o şcoală privată. Spune ceea ce spune, la fel ca şi alţi politicieni – Ecaterina An­dro­nescu fiind un exemplu relevant – din con­siderente strict electorale. La fel de bine ştiu şi rectorii sau decanii din uni­ver­sităţile de stat sau particulare. Numai că pentru ei ceea ce contează este ca baca­laureatul să nu împuţineze numărul de potenţiali studenţi, ceeea ce le-ar periclita normele didactice. Acest tip de atitudine promiscuă, care nu face decât să pro­mo­veze impostura generalizată, este regula, şi nu excepţia. Zilele trecute, în urma unei hotărâri luate de conducerea Facultaţii de Electronică din Universitatea Tehnică din Iaşi, se cerea explicit cadrelor didactice ca pentru o sesiune specială, suplimentară, de restanţe să ţină cont de faptul că „ree­xaminarea din aceste zile este una ex­cepţională şi trebuie să releve faptul că respectivul student şi-a însuşit volumul de cunoştinţe pentru nota 5 şi să alcă­tuiască subiectele de examen numai din­tre acestea“. În ciuda gramaticii apro­ximative, mesajul de fond e cât se poate de limpede. Şi, din păcate, nu e de­loc unul singular.

Când au loc discuţii teoretice, toată lumea e de acord: educaţia trebuie să devină o pri­oritate naţională. Când ajungem la as­pectele practice, când vrem să renunţăm la examenele mimate şi să cultivăm ri­goarea, entuziasmul păleşte brusc. Lu­cru­rile devin nuanţate. Funeriu e trecut, evi­dent, la categoria sadici şi frustraţi, în con­trast cu Victor Ponta, un om luminat şi plin de compasiune pentru grijile pă­rin­ţilor şi copiilor. Într-un astfel de climat de veselă iresponsabilitate, degradarea con­tinuă a şcolii româneşti, la toate nivelele, e asigurată pe termen lung.

http://www.ziare.com/scoala/rezultate-bacalaureat-2013/a-aparut-balada-mitei-la-bac-elevii-parintii-si-ponta-ironizati-1245483

A aparut balada mitei la Bac: Elevii, parintii si Ponta, ironizati

Scandalul mitei date de elevii de la liceul Dimitrie Bolintineanu din Capitala, unde au intervenit politistii si procurorii, dar si premierul Victor Ponta, a starnit ecouri si pe Internet, unde a aparut si o balada dedicata acestui eveniment.

Inspirata de poezia „Mama lui Stefan cel Mare”, scrisa chiar de cel care a dat numele liceului, Dimitrie Bolintineanu, aceasta ii satirizeaza, in primul rand, pe elevii care „nu citesc o iota” sau pe parintii care se revolta pentru ca le sunt luati copiii la intrebari dupa ce au „platit un sase”.

La finalul poeziei e satirizata, indirect, si interventia premierului Victor Ponta, acestuia atribuindu-se, imaginar, si apararea copiatului pentru ca aceasta e „pregatire pentru plagiat”.

Textul a aparut recent pe Facebook si, de atunci, o multime de utilizatori l-au distribuit.

Acesta e textul „baladei mitei de la Bolinitineanu”:

La Bolintineanu, chiar in fata portii
Stau parinti ciorchine cantarindu-si sortii.
Teama-i inconjoara ca un val al noptii
Si soptesc sfielnic ca in ceasul mortii.

Cum odrasla-i scumpa ce la BAC trudeste
Tare e stresata si nu reuseste
Sa-nteleaga iota ceea ce citeste.
Si-atunci ce sa faca? Tace si plateste.

Orologiul bate ziua jumatate.
La liceu in poarta oare cine bate?
E procuratura cu politia-n spate
Ce-au venit sa umfle loazele patate.

Cum sa-accepte asta mame furioase,
Tati cu voci de stentor, tzatze curajoase?
Se crucesc in poarta babe curioase.
Care este crima de-au platit un sase?

„Sa lasati copiii!!!” – se-auzi deodat’.
Si ca prin minune toti au inghetat.
„Nu e mare lucru daca-au copiat.
Cum sa se-antreneze pentr-un plagiat?”

http://www.ziare.com/scoala/rezultate-bacalaureat-2013/bacalaureat-2013-parintii-acuza-frauda-a-fost-si-in-alti-ani-autoritatile-nu-au-actionat-1245450

Bacalaureat 2013: Parintii acuza – frauda a fost si in alti ani, autoritatile nu au actionat

Federatia Asociatiilor de Parinti sustine ca potentiale fraude la bacalaureat au fost semnalate si in anii trecuti, dar autoritatile nu au reactionat pentru oprirea fenomenului si pedepsirea vinovatilor, precizand ca in aceste „aranjamente” ale adultilor cad victime adolescentii.


Presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti – Invatamant Preuniversitar (FNAP-IP), Mihaela Guna, a spus ca toate cazurile de frauda la bacalaureat trebuie analizate, iar elevii, cadrele didactice si parintii trebuie sa inseleaga ca pentru orice incalcare a legii, cei care se vor dovedi vinovati trebuie sa plateasca.
Aceasta a precizat ca FNAP-IP regreta incidentele de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitala si spera ca va fi aflat atat adevarul cu privire la frauda de la examene, cat si la „interventia in forta” a autoritatilor desemnate sa actioneze in aceste situatii.
Potrivit Mihaelei Guna, la bacalaureatului din acest an s-a facut un pas important in luarea in considerare si anchetarea tuturor suspiciunilor de frauda, astfel incat sa nu mai planeze asupra sistemului, in general, si asupra examenului, in special, nicio suspiciune.
In anii trecuti au fost semnalate astfel de potentiale fraude, dar nu am avut nici o reactie a autoritatilor care sa conduca la stoparea fenomenului si pedepsirea in mod real a vinovatilor”, a spus Mihaela Guna, citata intr-un comunicat de presa al FNAP-IP.

Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti – Invatamant Preuniversitar considera ca decizia ca bacalaureatul sa continue, fara a fi anulata nicio proba, sub o supraveghere mult mai stricta, pentru a preveni si alte cazuri de frauda, a fost in beneficiul celor peste 180.000 de elevi care s-au inscris la examen.
„Pentru greselile unora, nu trebuiesc pedepsiti toti. Nu trebuie sa plateasca toti copii, nevinovati, pentru greselile unora care au incalcat regulamentele si legile. Punctul de vedere cu privire la continuarea examenului de bacalaureat a fost sustinut in relatia cu MEN si de catre reprezentantii FNAP-IP, in cadrul consultarilor avute in aceasta perioada”, a precizat Mihaela Guna.
FNAP-IP ii felicita pe elevii care au sustinut si promovat examenul de bacalaureat din acest an si considera ca rezultatele au fost obtinute dupa un efort al elevilor, cadrelor didactice si parintilor, dar si pentru ca a existat o responsabilizare si constientizare mult mai mare a copiilor.
„Apreciem faptul ca subiectele au fost clar exprimate, fara ambiguitati care sa duca in eroare un copil aflat sub stresul unei evaluari importante. Consideram ca diferentierea subiectelor la Limba si Literatura Romana a fost un pas important in abordarea evaluarii, in contextul in care FNAP-IP a solicitat acest lucru, in nenumarate randuri, conducerii MEN”, a precizat Mihaela Guna.
Scandalul de la Bolintineanu
Parchetul Tribunalului Bucuresti face cercetari pentru fapte de coruptie la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitala, directoarea unitatii de invatamant, Costica Varzaru, demisa din functie dupa inceperea anchetei, fiind arestata preventiv pentru trafic de influenta.
Si in Sibiu sunt suspiciuni de frauda, presedintele comisiei de bacalaureat de la Centrul zonal de evaluare Sibiu, un functionar al unui colegiu din oras si un candidat la bacalaureat fiind cercetati penal de procurorii DNA pentru trafic de influenta, dupa ce ar fi primit 2.200 de lei de la un elev pentru a-l promova la Limba romana.
Intreaga comisie de bacalaureat de la Centrul Zonal de evaluare din Sibiu a fost demisa, saptamana trecuta, dupa invinuirile de trafic de influenta aduse de catre DNA presedintelui acesteia, Sorin Joanta.
De asemenea, Tribunalul Mehedinti face cercetari intr-un dosar in care patru profesori sunt acuzati ca ar fi luat mita pentru a facilita mai multor elevi promovarea bacalaureatului.
Suspiciuni de frauda sunt si la un liceul din Gataia, judetul Timis. Mai multi elevi si profesori de la liceul din Gataia, precum si directoarea unitatii de invatamant, Gabriela Neda, sunt audiati, miercuri, de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Timis.
Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, declara, luni, ca, in urma desfasurarii sesiunii iunie – iulie a bacalaureatului, sunt 15 cazuri de potentiala frauda, 318 elevi fiind eliminati din examen pe parcursul sustinerii probelor scrise, saptamana trecuta.

Referindu-se la suspiciunile de frauda de la bacalaureat, Pricopie a precizat ca sunt sase cazuri in care a intervenit Politia sau procuratura, dintre care patru au fost semnalate de inspectoratele scolare: cazul de la Liceul „Dimitrie Gusti” din Capitala si cele trei cazuri de la Constanta, la care se adauga cele de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitala si de la Sibiu.
Mai multi elevi si profesori de la Liceul „Lazar Edeleanu” din Navodari au fost audiati, saptamana trecuta, de ofiterii anticoruptie, dupa ce a existat o plangere ca unii elevi ar fi strans bani pe care i-ar fi dat supravegetorilor ca sa ii lase sa copieze la bacalaureat. Ancheta in acest caz este coordonata de Parchetul Tribunalului Constanta, fiind facute cercetari pentru dare si luare de mita.
La Liceul „George Calinescu” din Constanta au fost gasiti intr-o clasa, in timpul ultimei probe a bacalaureatului, bani ascunsi intr-un pachet de servetele. Totodata, la Liceul Tehnologic „Ion Banescu” din Mangalia au fost gasite, tot in timpul desfasurarii examenului, pe bancile a doi candidati, subiecte rezolvate si fotocopiate.

 

 

 

 

 

 

 

 

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/admitere-facultate-2013-zide-inscriere-universitatea-bucuresti-1_51dd2800c7b855ff5621f744/index.html#

ADMITERE FACULTATE 2013 Prima zi de înscriere la Universitatea din Bucureşti

Admitere Facultate 2013 / Înscrierile la Universitatea din Bucureşti au început miercuri, 10 iulie şi se vor termina pe 18 iulie, urmând ca examenele de admitere să fie susţinute în perioada 19-25 iulie, iar rezultatele să se afişeze pe 27 iulie.

Absolvenţii de liceu care au trecut cu bine de examenul de Bacalaureat se pot înscrie, începând de astăzi, la studiile de licenţă ale celor 19 facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti, pentru care s-au scos la concurs 4.400 de locuri la buget şi 4.000 de locuri la taxă. Înscrierile la studiile de masterat vor avea loc în perioada 15-21 iulie.

Calendarul admiterii la licenţă:

  • Înscrieri – 10-18 iulie
  • Examene – 19-25 iulie
  • Afişarea rezultatelor – 27 iulie

Pentru înscrierea la concursul de admitere, candidaţii trebuie să completeze o  fişă-tip de înscriere, în care vor menţiona, sub semnătură proprie, toate datele solicitate în formularul respectiv. Candidaţii din rândul minorităţilor naţionale vor preciza, în fişa de înscriere, disciplinele pe care le-au studiat în liceu în limba maternă şi pentru care solicită să susţină probele în limba respectivă.

Acte necesare la înscriere:

  • fişă-tip de înscriere;
  • diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original sau copie legalizată sau adeverinţă (în cazul liceelor la care nu s-au eliberat diplomele pentru promoţia 2013) eliberată de către instituţia de învăţământ, în care se menţionează media generală, notele la probele examenului de bacalaureat, termenul de valabilitate şi faptul că nu a fost eliberată diploma;
  • certificatul de naştere, în copie legalizată;
  • diploma de olimpic, în copie, numai pentru candidaţii care se înscriu ca olimpici ;
  • adeverinţa medicală-tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la care candidează;
  • trei fotografii tip buletin de identitate;
  • B.I sau C.I   în copie;
  • chitanţă de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere  în conformitate cu taxele aprobate de Senatul Universităţii din Bucureşti.

 

Actele necesare persoanelor care solicită scutirea de taxă la înscriere la concursul de admitere, se va prezenta unul din următoarele documente:

  • copii legalizate după certificate de deces ale părinţilor (în cazul celor orfani de ambii părinţi);
  • adeverinţe de la casa de copii (în cazul celor aflaţi în această situaţie);
  • adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal didactic, în activitate, a susţinătorilor legali;
  • adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal încadrat în Universitatea din Bucureşti pentru susţinătorii legali ai candidatului.

Cei care se înscriu şi urmează două facultăţi vor prezenta originalul diplomei de bacalaureat la facultatea la care au fost admişi pe locurile finanţate de la buget,  iar copia legalizată la cealaltă facultate.

Taxele de înscriere la facultăţile Universităţii din Bucureşti:

  • Facultatea de Administratie şi afaceri – 150 lei taxă de înscriere
  • Facultatea de Biologie – 150 lei
  • Facultatea de Chimie – 100 lei
  • Facultatea de Drept – 320 lei
  • Facultatea de Filosofie – 120 lei
  • Facultatea de Fizică –  80 lei
  • Facultatea de Geografie – 200 lei pentru specializarea Geografie şi 150 de lei pentru Ştiinţa Mediului; înscrierea la ambele specializări costă 250 de lei
  • Facultatea de Geologie şi Geofizică – 100 lei
  • Facultatea de Istorie – 150 lei
  • Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – 150 lei
  • Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine: taxele variază între 200 – 250 lei; pentru 2 dosare de înscriere – 250 lei, pentru 3 dosare de înscriere – 300 lei, pentru 4-5 dosare de înscriere – 350 lei
  • Facultatea de Litere – 150 lei
  • Facultatea de Matematica şi Informatică: 100 lei pentru o specializare; 150 lei pentru două specializări şi 200 de lei pentru înscrierea la trei specializări
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – 250 lei pentru specializarea psihologie şi între 150 – 250 de lei pentru Ştiinţe ale Educaţiei în funcţie de numărul de opţiuni.
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiintele Educaţiei – domeniul stiinte ale educatiei: 150 – 250 lei
  • Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – 90 lei
  • Facultatea de Ştiinte Politice –150 lei
  • Facultatea de Teologie Baptistă: 85 lei
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă: 150 lei
  • Facultatea de Teologie Romano-Catolică: 85 lei

De asemenea, înscrierea la Învăţământul la Distanţă pentru toate facultăţile costă 150 lei.

Facultăţile la care se susţine examen de admitere:

  • Facultatea de Drept – examen la limba română si la economie
  • Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – examen de limba română şi creativitate şi expresivitate
  • Facultatea de Litere – examen la specializarea Comunicare şi Relaţii Publice la română şi la o limbă străină
  • Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – examen scris cu două discipline la alegere între engleză, franceză, germană, arabă, chineză sau japoneză şi limba română;
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – examen la specializarea Psihologie

 

Facultăţile la care se intră pe baza unui test grilă şi a mediei de la Bac:

  • Facultatea de Chimie – test grilă la alegere la chimie organică, anorganică sau generală (25% din medie)
  • Facultatea de Fizică – test din materia de liceu la una din disciplinele: matematică, fizică, biologie sau chimie (25% din medie)
  • Facultatea de Geografie – test grilă la geografie, ponderea notei la media de admitere fiind de data aceasta de 75%
  • Facultatea de Geologie şi geofizică – test grilă la specializarea Geologie (40% din media de admitere)
  • Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine – test grilă la specializarea Studii Americane (50% din medie)
  • Facultatea de Matematică şi informatică – test grilă la următoarele specializări: Tehnologia Informaţiei, Informatică, Matematică, Matematică informatică şi Matematici aplicate (80% din media de admitere)
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – probă eliminatorie de aptitudini la specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar.
  • Facultatea de Ştiinţe Politice – examen oral de competenţe lingvistice, de asemenea eliminatoriu, la specializarea Ştiinţe Politice (în lb. engleză sau în lb. franceză)
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă – test grilă la specializarea Teologie ortodoxă pastorală (50% din medie)
  • Facultatea de Teologie Baptistă – eseu la specializarea Teologie baptisă, Asistenţă Socială (60%)
  • Facultatea de Teologie Romano-Catolică – colocviu (50% din medie)

Numarul de locuri la buget repartizate pe facultăţi:

  • Facultatea de Administraţie şi Afaceri: 235 locuri la buget
  • Facultatea de Biologie: 130
  • Facultatea de Chimie: 135
  • Facultatea de Drept: 287
  • Facultatea de Filosofie: 115
  • Facultatea de Fizică: 150
  • Facultatea de Geologie şi Geofizică: 125
  • Facultatea de Geografie: 383
  • Facultatea de Istorie: 201
  • Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării: 135
  • Facultatea de Litere: 497
  • Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine: 411
  • Facultatea de Matematică şi Informatică: 383
  • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: 354
  • Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială: 316
  • Facultatea de Ştiinte Politice: 197
  • Facultatea de Teologie Ortodoxă: 278
  • Facultatea de Teologie Baptistă:     25
  • Facultatea de Teologie Romano-Catolică: 30

Primele 10 cele mai căutate facultăţi şi specializări la admiterea 2012 la Universitatea din Bucureşti:

  • Facultatea de Geografie: 9 candidaţi/loc. Cele mai căutate specializări: Hidrologie şi Meteorologie (13 cand/loc), Planificare teritorială (12 cand/loc), Geografia turismului (12 cand/loc), Cartografie (11 cand/loc), Geografie Bucureşti (10 cand/loc).
  • Facultatea de Administraţie şi Afaceri: 8,47 cand/loc. Cea mai căutată specializare: Administrarea afacerilor (12,50 cand/loc).
  • Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării: 7,39 cand/ loc.
  • Facultatea de Ştiinţe Politice: 6,94 cand/loc. Cele mai căutate specializări: Studii de securitate (11,21 cand/loc), Ştiinţe politice (8,33 cand/loc).
  • Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine: 5,74 cand/loc. Cele mai căutate specializări: Limbi Moderne Aplicate (77,75 cand/loc), Studii americane (12 cand/loc), Rusă (12 cand/loc), Japoneză (10,4 cand/loc), Arabă (6,8 cand/loc).
  • Facultatea de Drept: 5,31 cand/loc.
  • Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială: 4,24 cand/loc.
  • Facultatea de Biologie: 4,24 cand/loc
  • Facultatea de Litere: 4 cand/loc. Cea mai căutată specializare: Studii europene (8 cand/loc).
  • Facultatea de Istorie: 3,70 cand/loc. Cea mai căutată specializare: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (8,58 cand/loc).

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, şansele absolvenţilor români de a se angaja în alte state membre au crescut considerabil pe hârtie, dar în practică doar câteva facultăţi din România pot deschide mai larg uşa, direct către joburile din Occident.

Ministerul Educaţiei a alocat, în total, 62.400 de locuri pentru studiile de licenţă din anul universitar 2013 – 2014. Astfel, fiecare universitate are alocat un număr de locuri dintre care circa două treimi sunt bugetate de la stat, studenţii nefiind nevoiţi să plătească taxe, în timp ce restul locurilor trebuie plătite integral la începutul anului, sau în rate.

O facultate de actorie poate să perceapă şi 10.000 de lei pe an, în timp ce o facultate de fizică are taxe mai mici de 2.000 de lei, discrepanţe ce nu ţin de cererea de pe piaţa muncii, ci de costurile administrative pentru pregătirea acestor specialişti.

Geografia, Dreptul, Administrarea Afacerilor, Ştiinţele Politice şi cele ale Comunicării sunt printre cele mai râvnite de candidaţii care dau admiterea la universitate.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/diplomele-poti-angaja-statele-uniunii-europene-1_51dd34a8c7b855ff56223c3b/index.html

ADMITERE FACULTATE 2013 Diplomele cu care te poţi angaja în statele Uniunii Europene

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, şansele absolvenţilor români de a se angaja în alte state membre au crescut considerabil pe hârtie, dar în practică doar câteva facultăţi din România pot deschide mai larg uşa, direct către joburile din Occident.

Directiva 2005/36/CE, care se aplică în 30 de ţări (cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Islanda, Norvegia şi Liechtenstein), prevede printre altele şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, a certificatelor şi a altor calificări, prin care libera prestare a serviciilor din cadrul Comunităţii să fie la fel de simplă ca şi în cadrul unui stat membru individual.

Cartea profesională electronică

Statisticile EURES arată însă că cei mai mulţi români se angajează în străinătate în domenii precum agricultura, construcţiile, industria  prelucrătoare, industria hotelieră sau industria alimentară, în timp ce absolvenţii îşi găsesc tot mai greu joburi în domeniile pe care le-au studiat. Cu toate acestea, conform IMI (Sistemul de informare al pieţei interne, un parteneriat încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi Asociaţia „Institutul pentru Politici Sociale”), există cel puţin 35 de profesii care sunt recunoscute în statele Uniunii Europene, dintre care putem aminti: arhitect, asistent medical, asistent social, cadru didactic din învăţământul secundar, contabil, farmacist, ghid de turism, medic, medic dentist, medic veterinar, chirurg, moaşă, psiholog, fiziokinetoterapeut, medic radiolog, inginer, profesii meşteşugăreşti.

Recent, Parlamentul European, Comisia Europeană şi preşedinţia irlandeză a UE au ajuns la un acord de principiu asupra unei mai bune recunoaşteri a calificărilor profesionale în ţările europene, sub forma unei cărţi profesionale electronice. Acest acord are ca scop simplificarea procesului de recunoaştere a calificărilor obţinute într-una dintre ţările membre. Astfel, absolvenţii de studii superioare, dar şi cei care vor să-şi echivaleze certificatele de studii din ţară se vor confrunta cu mai puţină birocraţie pentru a-şi demonstra profesia în statele membre ale UE.

Atribuţii-cheie pentru o carieră de succes

Bogdan Kochesch, manager EDMUNDO (programul educaţional care îi ajută pe tineri să-şi aleagă domeniul care li se potriveşte şi să aplice pentru studii în străinătate), vorbeşte despre dinamica forţei de muncă.

Adesea, tinerii pică în capcana statisticilor cu privire la piaţa muncii şi aleg un domeniu de studiu sau o universitate în concordanţă cu ce spun statisticile din acel moment. Din păcate, dinamica pieţei mondiale a muncii este atât de mobilă şi de influenţabilă de factori externi, încât o previziune care să transpună situaţia peste 3 ani este foarte greu de făcut şi are un grad foarte mare de eroare. Exemple de joburi care nu existau până de curând sunt numeroase şi în domenii foarte diferite: user experience designer, consultant educaţional, consultant de sustenabilitate, consultant CSR etc.”, explică specialistul.

Statisticile EDMUNDO arată că aplicanţii la studii în străinătate sunt interesaţi mai degrabă de domeniile IT şi Tehnologie (17%), Business, Management şi Finanţe (11%), Arhitectură sau Inginerie (5%), în timp ce domenii precum Jurnalism, Medicină, Limbi străine, Drept sau Ştiinţe bio-medicale au aplicanţi sub 4%.

Delia Moreanu, PR Specialist la Catalyst Solutions, firma care organizează târgul “Angajatori de TOP”, spune că facultăţile din zona IT şi cercetare, în special cu predare într-o limbă străină, cum ar fi FILS, Cibernetică, Electronică şi Telecomunicaţii, dar şi facultăţile care pun accent pe cunoaşterea unor limbi de circulaţie mondială sunt cele care cresc şansele studenţilor de a-şi găsi un loc de muncă în Uniunea Europeană, după finalizarea studiilor.

Pe lângă pasiune şi ambiţie, studenţii care vor să-şi găsească un job în străinătate după absolvirea unei facultăţi în România trebuie să-şi perfecţioneze abilităţile de comunicare în limbi străine.

În urma proiectelor de recrutare pe care le organizează Catalyst Solutions, am observat că limba engleză este aproape obligatorie pentru toate joburile, iar în anumite cazuri sunt cerute şi cunoştinţe de germană, franceză sau alte limbi de circulaţie internaţională, precum spaniolă, italiană, olandeză ori portugheză”, explică Delia Moreanu.

Universităţile recomandate de specialişti

Consilierii EDMUNDO consideră că domeniul este mai puţin relevant, dacă studentul este suficient de motivat să atingă performanţa. Cu toate acestea, Sergiu Scripca, PR la EDMUNDO, explică importanţa celor trei tipuri de universităţi care le oferă studenţilor cele mai bune şanse de carieră.

1. Universităţile de top sunt cele care îi vor oferi studentului prestigiu, dar îl vor pune şi în contexte în care va trebui să exceleze în medii extrem de competitive.

2. Universităţile de cercetare îl vor ajuta pe student să aprofundeze teoretic domeniul ales. Acestea îi pregătesc pe studenţi pentru a urma mai degrabă o carieră academică.

3. Universităţile de ştiinţe aplicate/Colegiile universitare/Politehnicile sunt cele care au cel mai mare grad de angajabilitate în rândul absolvenţilor săi. În aceste instituţii, studenţii sunt puşi în contexte profesionale pe parcursul studiilor şi sunt obligaţi să participe la diverse stagii de practică în companii fără de care nu pot absolvi.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/exodul-universitati-profesori-parasit-sistemul-ultimii-ani-1_51dd1ffcc7b855ff5621cc4a/index.html#

Exodul din universităţi: câţi profesori au părăsit sistemul în ultimii ani

Numărul absolvenţilor de liceu care decid să urmeze o facultate este în creştere puternică de la un an la altul, dar numărul profesorilor nu creşte proporţional.

Din nefericire, avem tot mai puţini profesori universitari, ceea ce afectează calitatea învăţământului superior.

 

România are facultăţi şi centre universitare în peste jumătate dintre judeţele sale. Econtext a analizat 23 de judeţe în care sunt facultăţi. Dintre acestea, numărul cadrelor universitare a scăzut în 19 şi a urcat doar în 4.

 

Numărul profesorilor universitari s-a redus cu aproape 4.000 în perioada menţionată, de la 31.918 cadre universitare în 2008 la 28.286 în 2011. Asta înseamnă un delin de 3.632 profesori universitari în doar 4 ani! Cea mai mare scădere a avut loc în Bucureşti, 1.837 de profesori părăsind mediul universitar în aceşti ani.

 

Citeşte pe Econtext câţi profesori universitari au plecat din fiecare centru universitar din România, din anul în care a început criza, 2008, şi până în 2011, acestea fiind cele mai recente date.

http://www.cotidianul.ro/admiterea-la-facultate-marti-incep-inscrierile-la-ase-217781/

Admiterea la facultate: Marţi încep înscrierile la ASE

Înscrierile pentru admiterea la cele 11 facultăţi ale Academiei de Studii Economice se fac în perioada 16 – 19 iulie, pentru anul universitar 2013 – 2014. Instituţia de învăţământ superior pune la dispoziţia candidaţilor un număr 5.540 de locuri la buget şi taxă la forma de învăţământ de zi şi 930 de locuri la forma de învăţământ la distanţă.

Pentru forma de învăţământ ID înscrierile se fac între 16 şi 19 iulie şi 22 şi 26 iulie.

Potrivit site-ului instituţiei de învăţământ superior, proba scrisă va fi susţinută în zilele de 24 şi 25 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate după numai o zi, pe 26 iulie.

Admiterea la studiile universitare de licenţă, din cadrul ASE, se face în două etape:

– pentru ocuparea locurilor finantţate de la buget şi a celor cu taxă, cu examen de admitere (70% testul grilă, 30% media examenului de bacalaureat)
– pentru ocuparea locurilor cu taxă, rămase disponibile după prima etapă, fără examen de admitere, pe baza mediei de la bacalaureat.
Potrivit site-ului Academiei de Studii Economice, testul grilă va fi susţinut în zilele de 24 iulie şi 25 iulie, între orele 9.00 şi 12.00, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 26 iulie.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/universitatea-danubius-gir-stiintific-pentru-strategia-uniunii-europene-pentru-regiu-1046958.html

Universitatea „Danubius” – gir ştiinţific pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

Vineri, 5 iulie 2013, la Bucureşti, a avut loc Reuniunea Grupului de Lucru pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi alte strategii macroregionale.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă  un instrument de cooperare al  paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania – landurile Bavaria şi Baden-Wurttemberg, Ungaria), Croația şi cinci state non membre (Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina) în vederea dezvoltării economice şi sociale a macroregiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei Uniunii Europene.

Fiecare stat implicat în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării trebuie să încheie un acord de parteneriat cu Uniunea Europeană în care să stabilească obiectivele strategice privind Regiunea Dunării precum şi mijloacele de realizare a acestora.

Pe agenda evenimentului de vineri,organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene şi Comitetul Consultativ privind Coeziunea Terirorială, s-a aflat validarea comentariilor şi amendamentelor propuse la Acordul de Parteneriat versiunea din 6 iunie 2013 încheiat între România şi Uniunea Europeană.

Se pare că finanţarea acţiunilor concrete prevăzute în acest acord referitoare la dezvoltarea bazinului dunărean, va debuta în luna octombrie a acestui an.

Singura instituţie de învăţământ superior din Regiunea de Sud – Est invitată să facă parte din grupul de specialişti care a finalizat textul acordului de parteneriat a fost Universitatea“Danubius” din Galaţi, reprezentată de domnul Prof. univ. dr. Victor Romeo IONESCU, prim-vicepreședintele Asociației Române de Științe Regionale, Prorector cu activitatea didactică al Universităţii „Danubius” din Galaţi, membru al Asociației Europene de Științe Regionale (ERSA) și al Asociației Mondiale de Științe Regionale (RSAI).

Din Grupul de Lucru pentru Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ai Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Afacerilor Europene, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului şi ai Comitetului Consultativ privind Coeziunea Terirorială.

Profesorii, cercetătorii știinţifici şi specialiştii în ştiinţe regionale ai Universităţii “Danubius” îşi vor uni eforturile pentru a susţine atingerea celor unsprezece obiective ale acestui Parteneriat, în special a obiectivelor referitoare la: Societatea cunoaşterii, resurse educaţionale şi IT; Competitivitatea firmelor, inclusiv dezvoltarea de tip cluster; Oameni şi competenţe; Capacitatea instituţională şi cooperare.

Alte obiective prevăzute în Acordul validat vineri sunt: Mobilitate, multimodalitate; Energie sustenabilă; Cultură şi turism; Calitatea apei; Riscul de mediu; Biodiversitate, calitatea aerului şi solului; Securitate şi combaterea crimei organizate.

Domnul Profesor Victor Romeo IONESCU a subliniat cu ocazia acestei întâlniri faptul că Strategia dunăreană trebuie implementată numai în contextul finalizării strategiei macroeconomice de dezvoltare a Românieişi a strategiei de dezvoltare regională.

Strategia Dunării se află sub lupa ştiinţifică a Universităţii “Danubius” din anul 2011, începând cu  prima ediţie a evenimentului ştiinţific internaţional de celebrare a Zilei Internaţionale a Dunării, Conferinţa internaţională Dunărea  – Axă a  identității Europene, organizat de această universitate care poartă numele latin al drumului fluvial internaţional.

Acordul privind Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării validat vineri este înaintat Guvernului României,urmând a fi semnat de Uniunea Europeană.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-notele-din-liceu-1046740.html

ADMITERE FACULTATE 2013. Rectorii au decis: „Notele din liceu nu vor conta la admitere”

ADMITERE FACULTATE 2013. Dascălii de la cârma celor mai bune universități spun că revenirea la vechiul sistem de admitere le-ar oferi un avantaj nemeritat elevilor din liceele slabe.

Deşi un ordin de ministru publicat la finalul lunii aprilie dă universităţilor posibilitatea de a reintroduce criteriul notelor din liceu la admiterea în facultate, rectorii celor mai bine cotate instituţii de învăţământ superior nici nu vor audă de aşa ceva. Aceştia spun că vor respecta structura concursului de admitere aprobată de către senatele universităţilor încă de acum câteva luni.

Intră cine vrea, termină cine se ţine de treabă

„Nu există obligativitatea, ci posibilitatea de a lua în considerare şi ponderea mediilor din liceu, dar la noi, metodologia şi criteriile de admitere fuseseră aprobate de către Senatul Universităţii, în luna ianuarie a acestui an. Adică, aşa cum prevede legea, cu şase luni înainte de admitere. Oricum, nu e nimic nou, ani de zile, în afară de sesiunea de admitere iulie-septembrie 2012, s-au luat în calcul mediile din liceu”, ne-a explicat Vasile Işan, rectorul Universităţii „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, care va folosi media anilor de studiu din liceu ca măsură de departajare pentru unele facultăţi precum cea de Biologie.

Acesta spune că nu este nimic în neregulă cu relaxarea standardelor de admitere, atâta vreme cât programa este suficient de riguroasă, încât să separe grâul de neghină în privinţa studenţilor. „Nu trebuie să fetişizăm admiterea, ci să punem accentul pe ce se întâmplă după. Din experienţa noastră, mai mult de jumătate din studenţii intraţi la studii de licenţă sau master nu mai ajung să termine în 2-3 ani cum ar fi normal, ci în mult mai mult timp. În final, cei buni se cern”, crede rectorul ieşean.

Mult mai categoric este însă colegul său Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, convins că doar un set de reguli stricte de admitere atrage viitorii studenţi de top. „Fără excepţie, se va da examen la toate facultăţile noastre, fie constând în probe scrise, fie sub formă de interviu. Notele din liceu au un grad foarte mare de subiectivitate, nu poţi compara aceeaşi notă luată la un liceu de la periferia Timişoarei cu unul performant”, este tranşant rectorul Pirtea.

Şi Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi spune că mediile obţinute în liceu nu vor conta nici cât o ceapă degerată la trierea viitorilor medici. „Până în 2011, aveam 60% testul grilă, 20% media de la Bacalaureat şi 20% media multianuală la una dintre disciplinele: Chimie, Fizică sau Biologie. Nu am aderat la această recomandare, din simplul motiv că ne-am obişnuit să anunţăm schimbarea modalităţii de admitere cu cel puţin doi ani înainte. Probabil că peste un an sau doi vom reveni la acea proporţie de 20%”, arată Astărăstoae.

Printre instituţiile de învăţământ superior al căror for de decizie a ignorat recomandarea ministerului Educaţiei se numără universităţile Bucureşti şi „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, care va introduce din toamnă examenul de admitere sub formă de eseu sau test grilă la toate facultăţile, după o întrerupere de 13 ani.

La Politehnica Bucureşti, notele din liceu vor reprezenta un avantaj doar pentru o categorie restrânsă de studenţi. „La specializările unde se cer probe orale vor conta notele din liceu, la două dintre disciplinele: Matematică, Fizică/ Economie, Chimie anorganică/ Chimie organică. Desigur, acest aspect poate creşte şansele unui candidat pentru obţinerea unui loc în cadrul facultăţii pentru care a optat”, spune George Darie, rectorul interimar al Universităţii Politehnica din Bucureşti.

ASE: Test grilă şi media la Bac

În cazul Academiei de Studii Economice (ASE), se va reveni la examenul de admitere tip grilă, care va avea o pondere de 70%, iar media de la Bac 30%. „Elevii învaţă în licee cu profile diferite, cu profesori care sunt mai mult sau mai putin exigenţi. Acest criteriu nu reprezintă o apreciere foarte obiectivă a pregătirii candidaţilor. Am decis să organizăm examen de admitere tocmai pentru că mediile din liceu nu reflectă în mod obiectiv gradul de pregătire al candidaţilor”, spune Pavel Năstase, rectorul ASE. În perioada 9 februarie-27 aprilie universitatea a oferit cursuri gratuite de pregătire pentru testele grilă de la admitere.

http://www.puterea.ro/social/admitere-2013-universitati-74865.html

Admitere 2013 – TOP Universitati

In curand, va incepe febra inscrierilor si a examenelor de admitere la facultate. Ierarhizarea programelor de studii universitare acreditate din Romania pentru anul universitar 2011-2012. Lista a fost postata de Ministerul Educatiei pe site-ul edu.ro si cuprinde 60 de domenii de studiu. Acestea sunt la randul lor clasificate in 5 categorii, de la A pana la E.

Iata lista celor mai BUNE facultati (notate cu A), pe domenii de studiu:

Matematica
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea din Craiova
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Informatica
Universitatea din Bucuresti
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Chimie
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Inginerie chimica
Universitatea Politehnica din Bucuresti

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Geologie
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Geografie
Universitatea din Bucuresti
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Stiinte ale mediului
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Fizica
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea de Vest din Timisoara

Domeniul Inginerie civila si instalatii
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Universitatea Politehnica din Timisoara
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Domeniul Inginerie electronica si telecomunicatii
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Domeniul Inginerie geologica, Inginerie geodezica
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti

Domeniul Mine, petrol si gaze
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti
Universitatea din Petrosani

Domeniul Inginerie aerospatiala, autovehicule si transporturi
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Transilvania din Brasov

Domeniul Zootehnie
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de La Brad din Iasi
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca

Domeniul Biotehnologii
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

Domeniul Ingineria produselor alimentare
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
Universitatea Stefan cel Mare din Suceava
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
Universitatea din Craiova
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Domeniul Agronomie, Horticultura, Silvicultura, Inginerie forestiera
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de La Brad din Iasi
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea din Oradea
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara

Domeniul Ingineria sistemelor, calculatoare si tehnologia informatiei
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Domeniul Inginerie mecanica
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Politehnica din Timisoara
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Domeniul Inginerie industriala
Universitatea Politehnica din Bucuresti

Domeniul Mecatronica si robotica
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Politehnica din Timisoara
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Domeniul Ingineria materialelor
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Domeniul Ingineria mediului
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Politehnica din Timisoara
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau

Domeniul Inginerie si management
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Politehnica din Timisoara
Universitatea din Oradea
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Domeniul Inginerie genistica, Inginerie de armament, rachete si munitii
Academia Tehnica Militara din Bucuresti

Domeniul Inginerie electrica si energetica
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea Stefan cel Mare din Suceava
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Politehnica din Timisoara

Domeniul Biologie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti

Domeniul Biochimie
Universitatea din Bucuresti

Domeniul Medicina
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa din Iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca

Domeniul Medicina veterinara
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca

Domeniul Medicina dentara
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
Universitatea de Medicina Si Farmacie Victor Babes din Timisoara
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa din Iasi
Universitatea Ovidius din Constanta

Domeniul Farmacie
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa din Iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti

Domeniul Drept
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Stiinte administrative
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu din Sibiu

Domeniul Stiinte ale comunicarii
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti

Domeniul Sociologie
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Asistenta sociala
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti

Domeniul Stiinte politice
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea de Vest din Timisoara
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti
Universitatea din Bucuresti
Universitatea din Craiova

Domeniul Economie
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Administrarea afacerilor
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea Ovidius din Constanta
Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Finante
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea Stefan cel Mare din Suceava
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Universitatea Romano-Americana din Bucuresti

Domeniul Cibernetica, statistica si informatica economica
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea din Craiova
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea de Vest din Timisoara

Domeniul Contabilitate
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea Constantin Brancusi din Targu Jiu
Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia
Universitatea din Craiova
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Domeniul Relatii economice internationale
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Universitatea din Craiova
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea Stefan cel Mare din Suceava
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Management
Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea din Craiova

Domeniul Marketing
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Domeniul Psihologie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea de Vest din Timisoara

Domeniul Stiinte ale educatiei
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

Domeniul Educatie fizica si sport
Universitatea din Pitesti
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau
Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti
Universitatea Transilvania din Brasov
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
Universitatea de Vest din Timisoara

Domeniul Filologie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti
Universitatea de Vest din Timisoara

Domeniul Filozofie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Domeniul Istorie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Domeniul Teologie
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Emanuel din Oradea

Domeniul Studii culturale
Universitatea din Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Arhitectura si urbanism
Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Domeniul Arte vizuale
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti
Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea de Arte George Enescu din Iasi

Domeniul Istoria si teoria artei
Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti

Domeniul Artele spectacolului
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale din Bucuresti
Universitatea de Arte din Targu Mures
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

Domeniul Muzica
Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca
Universitatea de Arte George Enescu din Iasi
Universitatea Dunarea de Jos din Galati
Universitatea de Arte din Targu Mures
Universitatea de Vest din Timisoara

http://www.puterea.ro/social/universitatea-din-bucuresti-vezi-la-care-facultati-se-da-examen-si-la-care-se-intra-doar-cu-nota-de-la-bac-74818.html

Universitatea din Bucureşti: vezi la care facultăţi se dă examen şi la care se intră doar cu nota de la Bac

Au început înscrierile la facultăţile Universităţii din Bucureşti (UB). Instituţia de învăţământ superior de stat scoate la concurs 4.400 de locuri bugetate şi 4.000 de locuri cu taxă.

Candidaţii se pot înscrie la concursul de admitere până pe 18 iulie. Probele de concurs se vor susţine între 19 şi 25 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 27 iulie.

Studii universitare de licenţă – locuri la buget

Facultatea

Total locuri buget

din care pentru romi

Administraţie şi Afaceri

235

7

Biologie

130

1

Chimie

135

 

Drept

287

 

Filosofie

115

 

Fizică

150

 

Geologie şi Geofizică

125

 

Geografie

383

4

Istorie

201

4

Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

135

3

Litere

497

5

Limbi şi Literaturi Străine

411

15

Matematică şi Informatică

383

2

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

354

2

Sociologie şi Asistenţă Socială

316

14

Ştiinte Politice

197

 

Teologie Ortodoxă

278

3

Teologie Baptistă

25

 

Teologie Romano Catolică

30

 

Acte necesare la înscriere

Pentru înscrierea la concursul de admitere, candidaţii vor completa o fişă-tip de înscriere, în care vor menţiona, sub semnătură proprie, toate datele solicitate în formularul respectiv. Candidaţii din rândul minorităţilor naţionale vor preciza, în fişa de înscriere, disciplinele pe care le-au studiat în liceu în limba maternă şi pentru care solicită să susţină probele în limba respectivă.

Dosarul de înscriere trebuie să conţină:

  • fişă-tip de înscriere;
  • diploma de bacalaureat sau diploma echivalentă cu aceasta, în original sau copie legalizată sau adeverinţă (în cazul liceelor la care nu s-au eliberat diplomele pentru promoţia 2013) eliberată de către instituţia de învăţământ, în care se menţionează media generală, notele la probele examenului de bacalaureat, termenul de valabilitate şi faptul că nu a fost eliberată diploma;
  • certificatul de naştere, în copie legalizată;
  • diploma de olimpic, în copie, numai pentru candidaţii care se înscriu ca olimpici;
  • adeverinţa medicală-tip, din care să rezulte că este apt pentru facultatea la care candidează;
  • trei fotografii tip buletin de identitate;
  • B.I. sau C.I.   în copie;
  • chitanţă de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere  în conformitate cu taxele aprobate de Senatul Universităţii din Bucureşti.

Numai pentru persoanele care solicită scutirea de taxă la înscriere la concursul de admitere, se va prezenta unul din următoarele documente:

  • copii legalizate după certificate de deces ale părinţilor (în cazul celor orfani de ambii părinţi);
  • adeverinţe de la Casa de copii (în cazul celor aflaţi în această situaţie);
  • adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal didactic, în activitate, a susţinătorilor legali;
  • adeverinţe din care să rezulte calitatea de personal încadrat în Universitatea din Bucureşti pentru susţinătorii legali ai candidatului.

Concurs de dosare sau examen

Modalitatea de admiterea la UB variază în funcţie de facultate, specializare şi forma de învăţământ. Există 3 forme de admitere:

Facultăţi unde se dă examen

Faculatea de Drept
Examen – Limba română și Economie
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării
Proba scrisă de Limbă română și Creativitate și     expresivitate
Facultatea de Litere
Specializarea Comunicare și Relații Publice (IF)
Probă scrisă de 4 ore la Limba română și o limbă străină.
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Engleză, franceză, germană O probă scrisă cu două discipline (obligatoriu     Engleză/Franceză/Germană și o altă limbă)
Arabă, chineză, japoneză O probă scrisă cu două discipline
Traducere și interpretare O probă scrisă cu două discipline (o limbă străină și     obligatoriu Limba română)
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Specializarea Psihologie

Proba scrisă din tematică

Formă mixtă de admitere

Facultatea de Chimie 75% media generală a examenului de bacalaureat și 25% test     grilă (la alegere: chimie organică, sau chimie anorganică și generală).
Facultatea de Fizică
75% media generală a examenului de bacalaureat și 25% test     grilă dat din tematica de la examenul de bacaluareat pentru una din     disciplinele la alegere din aria curiculară Matematică și Științe     (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie)
Facultatea de Geografie
25% media generală a examenului de bacalaureat și 75% nota     la proba scrisă din tematica propusă (Geografie)
Facultatea de Geologie şi Geofizică
Specializarea Geologie
60% media generală a examenului de bacalaureat și 40% test     grilă
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Specializarea Studii Americane
50% media generală a examenului de bacalaureat și 50% proba     scrisă la limba engleză
Facultatea de Matematică şi Informatică
Specializarea Tehnologia Informației
Specializarea Informatică IF
Specializările Matematică, Matematică Informatică și Matematici aplicate
20% media generală a examenului de bacalaureat și 80% media     de la lucrarea scrisă
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializările Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Pedagogia     învăţământului primar şi preşcolar (Buzău), Pedagogia învăţământului primar     şi preşcolar (la Focșani)
Probă de aptitudini – eliminatorie: abilităţi artistice și     de comunicare (auz muzical, ritm, dialog, citirea unui text) și media     generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Ştiinţe Politice
Specializările Ştiinţe politice (în limba engleză) și Ştiinţe politice (în     limba franceză)
1. Probă orală de competență lingvistică, eliminatorie,     notată cu admis/respins

2. Evaluarea competențelor specifice dobândite după cum urmează:
– pentru absolvenții liceelor cu profil socio-uman se va face media aritmetică     între notele obținute în cadrul examenului de bacalaureat la probele scrise     obligatorii de Limba română și de Istorie,
– pentru absolvenții liceelor cu profil real se se va face media aritmetică     între notele obținute în cadrul examenului de bacalaureat la probele scrise     obligatorii de Limba română și de Matematică.
– pentru departajarea candidaților admiși cu aceeași medie pe ultimul loc     se vor lua în calcul: a. media generală a examenului de bacalaureat, b.     nota de la disciplina obligatorie de Limba română.

Facultatea de Teologie Ortodoxă
Specializarea Teologie ortodoxă pastorală și Teologie ortodoxă pastorală     (extensieCityUnityCollege, Atena – în curs de autorizare)
50% media generală a examenului de la bacalaureat și 50%     proba scrisă
Facultatea de Teologie Baptistă
Specializarea Teologie Baptistă – Asistență socială
40% media generală a examenului de la bacalaureat și 60%     eseu
Facultatea de Teologie Romano-Catolică
50% media generală a examenului de la bacalaureat și 50%     colocviu
Departamentul CREDIS
probă de aptitudini – eliminatorie: abilități artistice și     de comunicare (auz muzical, ritm, dialog, citirea unui text) și
media generală a examenului de bacalaureat

Pe baza mediei de la Bac

Facultatea de Administraţie şi Afaceri
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Biologie
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Filosofie
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Geologie şi Geofizică
Specializările Geofizică, Inginerie geologică
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Istorie
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Litere
Specializările Limba şi literatura română – O limbă şi literatură modernă,     Literatură universală şi comparată – O limbă şi literatură modernă, Studii     europene, Asistenţă managerială şi secretariat, Ştiinţe ale informării şi     documentării, Comunicare şi relaţii publice (IFR)
Nota probei scrise la Limba și literatura română de la     bacalaureat reprezintă două treimi din media de admitere; Media celorlalte     probe scrise de la bacalaureat reprezintă o treime din media de admitere.
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
*Specializările Italiană, Portugheză, Filologie Clasică, Rusă, Slave (cehă,     polonă, slovacă), Maghiară, Neogreacă, Rromani, Limbi moderne aplicate,     Studii iudaice
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Matematică şi Informatică
*Informatică (ID)
– 30% nota obținută la examenul de bacalaureat la una dintre     disciplinele, la alegere: Biologie/ Chimie / Fizică / Informatică și 70%     nota obținută la disciplina Matematică la examenul de bacalaureat
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Sociologie, Asistență socială (IF), Antropologie, Resurse     umane Concurs de dosare: Media de admitere pentru învățământul     universtar de licență ia în calcul notele obținute la bacalaureat la     următoarele probe:
– 50% nota probei scrise la Limba și literatura română;
– 50% nota probei scrise la una din disciplinele (la alegerea candidatului:     Matematică, Sociologie, Psihologie, Economie, Filosofie, Istorie,     Geografie, Informatică sau Logică și argumentare).
Asistență socială (ID) media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Specializările Pedagogie, Psihopedagogie Specială
media generală a examenului de bacalaureat
Facultatea de Ştiinţe Politice

Specializările Studii de securitate (cu module în limbile română, engleză     și franceză),
Științe politice (în limba română)

1) pentru absolvenții liceelor cu profil socio-uman se va     face media aritmetică între notele obținute în cadrul examenului de     bacalaureat la probele scrise obligatorii de Limba română și de istorie, 2)     pentru absolvenții liceelor cu profil real se se va face media aritmetică     între notele obținute în cadrul examenului de bacalaureat la probele scrise     obligatorii de limba română și de matematică, 3) pentru departajarea     candidaților admiși cu aceeași medie pe ultimul loc se vor lua în calcul:     a. media generală a examenului de bacalaureat, b. nota de la disciplina     obligatorie de limba română.
Facultatea de Teologie Ortodoxă

Specializările Artă sacră, Teologie ortodoxă asistenţă     socială, Teologie ortodoxă didactică

media generală a examenului de bacalaureat

Două facultăţi

Cei care se înscriu şi urmează două facultăţi vor prezenta originalul diplomei de bacalaureat la facultatea la care au fost admişi pe locurile finanţate de la buget, iar copia legalizată la cealaltă facultate.