PREUNIVERSITAR

De-a râsu`- plânsu`… Perle şi drame

“Satul de unde izvorăşte Dunărea este Germania din Munţii Pădurea Neagră”, pentru că “hidrocentralele depind de vânt şi de prelucrarea lemnului” iar în  “agicultura pt. că cad precipitaţi” … Nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să vă amuz sau să plângem împreună. Propoziţiile de mai sus nu le pot numi perle de la simularea probei scrise la alegere – Bacalaureat 2014, ci adevărate drame. Drame pe verticală şi pe orizontală, spaţiale, temporale, în toate şi dinspre toate direcţiile. Am terminat de corectat pachetele de lucrări. Este adevărat că nu au fost cele din centrele “teoretice şi deştepte”, ci cele din centrele “tehnico-teoretice-mixte şi de supravieţuire” ale sistemului educativ în continuă schimbare şi “supremă evoluţie”. Evident că societatea nu se mai îndreaptă spre uniformizare socială şi alfabetizare, ci dimpotrivă. Cum poate fi admis un elev în ciclul gimnazial fără ca acesta să ştie să scrie? Prin toleranţă şi pentru că învăţământul este de 10 clase obligatorii. Păi cum să-l ţii prea mult în clasa a IV-a repetent? Îngroaşă rândurile şi depăşeşte vârsta copilăriei. Cum poate fi admis un elev în ciclul liceal fără ca acesta să ştie să scrie în ciclul gimnazial? Simplu! Printr-un sistem de admitere defectuos, toleranţă şi lipsa spaţiului pentru repetenţi. Aşa ajunge la liceu un elev, chiar şi fără să fie capabil să deschidă un dicţionar al limbii române sau să facă diferenţa dintre “apă”, “lemn” sau „vânt”: “frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în zona montană se datorează surselor de lemn şi de prelucrare a lemnului din zonă” sau “hidrocentralele sunt mult mai frecvente la munte pentru că bate vântul mai tare, sunt toxice”… Prin 2007-2008, dacă îmi amintesc bine, constatam că evaluez lucrări ale unor studenţi ce erau departe de a şti să scrie corect româneşte. A fost prima dată când mi-am pus întrebarea încotro va merge societatea românească, dacă cei ce voiau diploma de licenţă în economie nu ştiau nici măcar ramurile economiei, iar industria construcţiilor de maşini se limita doar la “reno” sau “pejo”. Încă nu-mi dispăruse definitiv optimismul în ceea ce priveşte generaţiile de liceeni. În prezent, îmi refac gândurile. Dar ce importanţă mai are geografia pe lângă atâtea ore de limba română şi matematică sau fizică? Păi de ce trebuie să mai învăţăm geografie, că şi aşa, graţie reformelor “reformate” se mai studiază doar o oră pe săptămână şi la Bacalaureat mai contează ca probă doar pentru filiera teoretică şi vocaţională. Restul nu mai trebuie să ştie de ce respiră aer şi nu acid, de ce unii mai stăm  şi cu picioarele pe pământ, iar alţii cu capetele în nori, de ce la New York este mereu mai devreme şi la Tokyo mereu mai târziu, de ce se prăbuşesc avioanele sau care ar mai fi  diferenţa dintre “temperaturi ridicate” şi “temperaturi elevate”: “Clima Norvegiei este mai elevată decât clima Greciei”. Aşa o fi… Ce “importanţă” mai are geografia când de fapt viitorii oameni ai ţării “ştiu foarte bine” să facă diferenţa dintre un tip sau formă de relief şi un etaj forestier: “în unitatea marcată pe hartă cu litera E se găsesc înălţimi mari şi un relief predominant de păduri de conifere” sau între o treaptă de relief şi un etaj climatic: „în zona de munte pe hartă cu litera E este clima că cad precipitaţii”. Nu este oare evident că unora chiar le este lene să gândească la ceea ce scriu pe lucrare? Ce importanţă mai are geografia când este atât de uşor să te plimbi prin toată lumea, cu GPS-ul, cu autocarul, cu avionul sau cu alte mijloace, pentru că pe hartă oricum “scrie tot” şi nu mai trebuie să se confunde Slovenia cu Slovacia şi nici nu mai este nevoie să se inventeze vecini ai Republicii Moldova. Mai este nevoie oare să afirmăm că Germania este doar un amărât de sat? NU! Turismul este dezvoltat pentru că vrem noi, iar in Spania “mulţi turişti frecventează statul datorită căpşunilor, iar alţi oameni prin prisma faptului împlinit au rămas acolo”. Frumoasă mi-e ţara străveche, dar pe mâna cui rămâne? Societatea va fi probabil împărţită în genii native, genii susţinute, oameni normali şi alte specii. La categoria alte specii, pot fi făcute clasificări pe familii şi alte încrengături, fie de sus în jos, ori de jos în sus, în funcţie de spiţă.  Totul este oricum de-andoaselea, pe verticală, pe orizontală şi în toate direcţiile. “Frumoasă mi-e ţara străveche, Întinsă pe munţi şi pe văi, Cu fete cu flori la ureche, Cu mândri şi ageri flăcăi! Frumoasă mi-e ţara cea nouă, Când râde cu râs tineresc, Cum râde grădina când plouă Şi florile când înfloresc.” (Otilia Cazimir – Ţara mea) Conform “viitorilor” absolvenţi, schimbările ce au avut loc după anul 1990 în structura socio-profesională a populaţiei s-au produs datorită faptului că: “lucrul manual a fost înlocuit cu maşini şi utilaje”; “s-au produs pentru că Delta Dunării a avut de suferit la nivel de ecosistem, iar Marea Neagră a început să ocupe zone de uscat apropiindu-se de ţărm”; “pentru că s-au desfiinţat mai multe spitale ceea ce a dus la intrarea mai multor persoane în şomaj”; “a intrat la guvernare un partid democrativ”; „oamenii nu au mai muncit la ceapeuri, nu au mai muncit cu normă” etc. Din şcoală şi prin şcoală, datorită multor defecte ireparabile, ajung la liceu tineri care nu ştiu să scrie corect, nu ştiu să gândească firesc şi continuă să se complacă în această situaţie cu speranţa în norocul promovării bacalaureatului. Este inadmisibil, iar situaţia se va agrava atât timp cât şcolile vor fi finanţate în viitor “per capita”, clasele vor fi cu 30 de elevi şi teoretizarea va domina în continuare. Avem voie să ne adaptăm, nimeni nu ne interzice, dar în limitele bugetare impuse. Nu ai elevi suficienţi înmatriculaţi în şcoală? Nu vor fi alocaţi bani mai mulţi şi mai departe nu mai are rost să mai continui. Logica e la vedere. P.S. Cineva spunea astăzi că presa inventează tot felul de perle pentru că nu citează sursa. Eu nu sunt presa şi sursa sunt EU, în calitate de observator direct. Ar trebui să încetăm să ne mai minţim că toate sunt bune şi frumoase şi să încercăm cu toţii să schimbăm ceva

Sursa: Adevarul.ro

CLASA PREGĂTITOARE 2014 Peste 138.000 de cereri depuse pentru clasa pregătitoare, după două săptămâni

La nivel naţional, până sâmbătă, 8 martie, au fost completate 138.285 de cereri de înscriere la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2014-2015, potrivit Ministerului Educaţiei. Din totalul de cereri de înscriere la clasa zero, 112.140 sunt pentru copiii cu vârsta de 6 ani, împliniţi înainte de data de 1 septembrie 2014, şi 26.145  sunt pentru pentru copiii cu vârsta de 6 ani, împliniţi începând cu data de 1 septembrie 2014, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Părinţii sau tutorii legali îşi pot înscrie copiii în învăţământul primar pentru anul şcolar 2014-2015 până la data de 14 martie. În cazul copiilor cu vârsta pentru integrarea în clasa pregătitoare, cererile-tip se pot completa online sau la unitatea de învăţământ la care se solicită înregistrarea copiilor. Validarea cererilor-tip se face zilnic, în intervalul orar 08.00 – 20.00 (luni-vineri), respectiv 08.00 – 13.00 (sâmbăta). În intervalul 21 – 22 martie, vor fi afişate, atât în unităţile de învăţământ, cât şi pe site-urile acestora şi ale inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, candidaţii înmatriculaţi, numărul locurilor rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă. A doua etapă de înscriere va avea loc în perioada 25 martie – 4 aprilie, iar pe 11 aprilie se vor afişa rezultatele finale. Între 14 – 18 aprilie, inspectoratele şcolare vor soluţiona toate cazurile nerezolvate după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere. Pe 24 februarie, odată cu începerea înscrierilor la clasa pregătitoare, a debutat şi înscrierea copiilor pentru clasa I, în unităţile şcolare din circumscripţia de care aparţin aceştia. Înscrierea se va face direct la sediul unităţilor de învăţământ, în acelaşi segment orar destinat şi înscrierilor pentru clasa pregătitoare. Etapa se va încheia în data de 14 martie. Pentru părinţii care doresc înscrierea copiilor în alte unităţi de învăţământ decât cele de circumscripţie, MEN a alocat perioada 25 martie – 4 aprilie. În data de 11 aprilie, la sediul fiecărei unităţi de învăţământ, vor fi afişate listele finale ale copiilor înscrişi în clasa I.  Calendarul înscrierilor la şcoala primară în 2014 • 17 februarie 2014- afişarea circumscripţiilor şi a locurilor din şcoli •  19-28 februarie – „Zilele porţilor deschise”, în paralel cu întâlniri de informare cu părinţii în grădiniţe •  18 februarie-12 martie – evaluarea psihosomatică a copiilor pentru cazurile speciale •  24 februarie-14 martie – completarea de către părinţi a fişelor de înscriere la grădiniţă sau şcoală, fizic sau online, în care sunt sfătuiţi să treacă trei şcoli dorite în cazul în care ajung în etapa a doua a înscrierilor; programul de validare este între 8.00-20.00 (luni-vineri) şi 8.00-13.00 (sâmbăta). Tot acum se depun la şcoli şi cererile de înscriere directă în şcoală pentru copiii de şapte ani • 7 martie – prima etapă: repartizarea copiilor la şcoala de circumscripţie solicitată de părinţi • 18-20 martie – admiterea sau respingerea cererilor părinţilor care au cerut înscrierea în altă şcoală decât cea la care erau arondaţi, pe locurile rămase libere • 21 martie – repartizarea în şcolile de circumscrimpţie a celor care au vrut să-şi înscrie copiii la altă şcoală şi au menţiont în cerere posibilitatea revenirii la şcoala arondată • 21-22 martie – afişarea la şcoli şi pe site-urile inspectoratelor şcolare a elevilor înscrişi, precum şi locurile libere • 25 martie – 4 aprilie – a doua etapă: părinţii care nu au înscris copiii în prima etapă depun cereri la secretariatul şcolii aflate pe primul loc între cele trei opţiuni exprimate în fişa iniţială de înscriere • 7-10 aprilie – procesarea cererilor pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor rămase libere • 11 aprilie – afişarea în şcoli a listelor finale ale copiilor înscrişi, atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I • 14-18 aprilie – soluţionarea cazurilor copiilor rămaşi neînscrişi şi după etapa aceasta.

Sursa: Adevarul.ro

Elevii şi profesorii bucureşteni, instruiţi cum să reacţioneze în caz de cutremur

Elevii şi profesorii bucureşteni din 425 de şcoli vor fi instruiţi cum să se comporte în cazul producerii unui seism, în baza unui protocol semnat vineri de Primăria Capitalei, ISU Bucureşti şi ISMB, informează municipalitatea. Demersul îşi propune să îi instruiască atât pe elevii din Capitală, cât şi personalul didactic despre cum trebuie să se comporte în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, precizează reprezentanţii municipalităţii, citaţi de Mediafax. Protocolul privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar din Municipiul Bucureşti a fost semnat de primarul general Sorin Oprescu, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti, Stelian Duduş, şi inspectorul şcolar general al Capitalei, Constantin Trăistaru. „Pregătirea copiilor pentru eventualitatea producerii unor situaţii speciale este extrem de importantă şi trebuie să acordăm o deosebită atenţie celor care participa la îndrumarea elevilor. În acest sens, aveţi întregul nostru sprijin, inclusiv în ceea ce priveşte personalul specializat, astfel încât pregătirea copiilor să se finalizeze cu succes şi într-un interval de timp cât mai scurt”, a declarat, la semnarea protocolului, Sorin Oprescu, potrivit Mediafax. Cursuri în şcoli şi licee Potrivit municipalităţii, Primăria Capitalei va pune la dispoziţie suportul educaţional logistic şi specialişti pe linie de protecţie civilă, ISU Bucureşti va desfăşura, împreună cu specialiştii primăriei, în unităţile de învăţământ, activităţile propriu-zise de informare preventivă şi de pregătire pentru situaţii de urgenţă, iar Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) va coordona modul de implementare a materialelor informative în procesul educaţional al elevilor, respectiv a instruirii personalului didactic responsabil. Procesul de instruire a elevilor şi profesorilor se desfăşoară pe parcursul a şase etape, în 425 de unităţi de învăţământ. Astfel, se au în vedere instituţiile de învăţământ din ciclurile primar, gimnazial şi liceal, atât unităţi de stat, cât şi unităţi particulare. În mod distinct, pe un al doilea palier, se va asigura şi pregătirea personalului didactic – ca vectori de pregătire, în vederea diseminării ulterioare a informaţiilor respective în grupurile de elevi aflate în responsabilitate. La finalul etapelor de pregătire, sub supravegherea personalului ISU, va fi făcut un exerciţiu practic la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, privind modul de comportare în situaţia producerii unui seism. Elevii vor fi evaluaţi la finalul programului De asemenea, după terminarea fiecărei etape de pregătire, dar şi la finalul întregului program, se vor efectua activităţi de evaluare a cunoştinţelor asimilate de către elevi, în cadrul unui concurs tematic. „Un aspect deosebit de important care trebuie avut în vedere este acela al necesităţii pregătirii elevilor (şi nu numai) în condiţii cât mai aproape de realitate, similar unor practici curente adoptate în multe ţări ale Uniunii Europene, Turcia, Japonia etc.”, mai spun reprezentanţii municipalităţii. În noiembrie 2013, primarul general Sorin Oprescu declara că elevii şi profesorii din Bucureşti vor învăţa cum să se comporte în caz de cutremur într-un container special care simulează seisme şi care va fi „plimbat” prin toate unităţile de învăţământ. „Este o maşină specială care simulează cutremurele şi dorim să o plimbăm prin toate şcolile, în aşa fel încât, împreună cu profesorii, elevii să ştie ce au de făcut dacă se întâmplă un cutremur dimineaţa sau seara. Este o maşină care se amenajează. Poţi amenaja o sală de clasă sau un spaţiu cu birouri într-un container de-ăsta special, care simulează cutremurele. Trebuie să-i obişnuim şi cu evenimente de-astea nefericite. Asta la anul. Am vorbit cu primarul din Ankara. Ei au trei sau patru astfel de maşini”, a spus atunci Oprescu.

Sursa: Adevarul.ro

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Vineri s-au afişat rezultatele de la simulare

Rezultatele de la simularea Evaluării Naţionale au fost afişate vineri la avizierele şcolilor, iar lucrările vor fi discutate la clasă cu profesorii, însă notele nu vor fi trecute în catalog şi nici nu vor fi publicate de Ministerul Educaţiei. În procente, la nivel naţional, doar 48,8% au luat note peste 5 la simulare. Aproape 70% din elevii de clasa a VIII-a nu au reuşit să ia nota 5 la simularea de la Matematică pentru Evaluarea Naţională de anul acesta. Dacă luăm în considerare şi rezultatele de la Română (67% au luat note peste 5), practic mai puţin de jumătate (48,8%) dintre candidaţi au obţinut medii „de trecere“ la acest prim examen de simulare organizat la nivel naţional. Profesorii vorbesc de o lipsă de motivare din partea elevilor, dar şi de un nivel îngrijorător, dar real al pregătirii acestora. „Vor remedia problemele, mai uşor la Română, însă mult mai greu la Matematică“, susţin dascălii. Pe judeţe, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în municipiul Bucureşti (64%), iar cele mai slabe în Călăraşi (34%). În ceea ce priveşte situaţia pe discipline, la Limba română locul întâi îi revine Bucureştiului, cu 81% din elevi cu note peste 5, iar cel mai mic procent s-a înregistrat în judeţul Harghita (38%). La Matematică, primul loc este ocupat tot de Capitală, cu 46%, iar cel mai scăzut procent îl are judeţul Călăraşi, unde doar 17% din elevi au luat peste 5. Continuând antiteza evidenţiată de harta rezultatelor pe judeţe, Bucureştiul se laudă cu 53 de note de 10 la Română şi 203 la Matematică, iar la polul opus, în patru şcoli din judeţul Arad, niciun elev nu a luat nici măcar nota 5 la simulare. NOTA 5, UN SUCCES? Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a venit vineri cu propriile comentarii şi explicaţii, declarându-se nemulţumit, dar optimist că situaţia de acum nu se va repeta la vară. „Din aceste rezultate constatăm că avem uşor sub 50% rata de succes, dacă nota 5 o considerăm un succes (…) La Matematică avem 30,4%, adică un procent extrem de mic când ai subiecte de nivel mediu. Gradul de mobilizare a elevilor este foarte slab, cel puţin la Matematică“, a spus joi Pricopie. Rezultatele sunt explicate de profesori prin lipsa de implicare a copiilor, dar se tem că acesta este nivelul real al elevilor, mulţi obişnuiţi cu note mari la clasă. „Profesorii din gimnaziu le dau note mari elevilor, ca să ajungă la un liceu bun. Cum să-i dai 9 şi 10 unui elev de trei? Mai mult îl strică decât îl ajută. Avem un randament extraordinar de mic la Matematică“, a declarat joi, la Adevărul Live, profesorul Ştefan Vlaston, de asemenea blogger adevarul.ro. Mai mult, susţine şi profesorul de matematică Adrian Troie, directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, „elevii nu sunt învăţaţi să înveţe şi mai circulă printre ei mitul că, dacă iau note mici la simulare, în vară o să le dea mai uşor“.  ORE SUPLIMENTARE PENTRU ELEVII SLABI În ceea ce priveşte rezultatele la Română, profesoara Iulia Pop de la „Sf. Sava“ consideră că „acesta este nivelul, nu a fost înfiorător de greu şi mulţi s-au dus pe nepregătite, dar un 5 puteau să ia“. Profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală este mai optimistă. „Subiectele au fost de nivel mediu, dar unii elevi nu prea le iau în serios, findcă se gândesc că notele nu se trec în catalog. Însă, sunt sigură că au fost scuturaţi bine de tot de aceste rezultate dezastruoase şi că se vor mobiliza, mai intervin şi părinţii, şi cu ajutorul profesorilor de la clasă cred că rezultatele vor fi mai bune“, a explicat Stanca joi, la Adevărul Live. Cât despre soluţii, ministrul Pricopie a declarat că „lucrările vor ajunge la fiecare elev, astfel încât să vadă unde a greşit, să poată să prezinte şi părintelui lucrarea“, urmate de ore suplimentare de pregătire în şcoală. Dacă la Română, prin pregătiri constante se poate recupera materia până la examen, la Matematică „nu prea se mai poate recupera până la examen dacă nu s-a acoperit baza din clasele gimnaziale, materia fiind structurată ca o piramidă“, a explicat profesorul Vlaston. ; Calendar Evaluarea Naţională 2014 •  13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a •  16 – 18 iunie – înscrierea la Evaluarea Naţională •  23 iunie – Limba şi literatura română – proba scrisă •  24 iunie – Limba şi literatura maternă – proba scrisă •  25 iunie – Matematică – proba scrisă •  27 iunie – afişarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) •  28 iunie – depunerea contestaţiilor •  28 – 30 iunie – rezolvarea contestaţiilor • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale Aproape 70% din elevii de clasa a VIII-a nu au reuşit să ia nota 5 la simularea de la Matematică pentru Evaluarea Naţională de anul acesta. Dacă luăm în considerare şi rezultatele de la Română (67% au luat note peste 5), practic mai puţin de jumătate (48,8%) dintre candidaţi au obţinut medii „de trecere“ la acest prim examen de simulare organizat la nivel naţional. Profesorii vorbesc de o lipsă de motivare din partea elevilor, dar şi de un nivel îngrijorător, dar real al pregătirii acestora. „Vor remedia problemele, mai uşor la Română, însă mult mai greu la Matematică“, susţin dascălii. Pe judeţe, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în municipiul Bucureşti (64%), iar cele mai slabe în Călăraşi (34%). În ceea ce priveşte situaţia pe discipline, la Limba română locul întâi îi revine Bucureştiului, cu 81% din elevi cu note peste 5, iar cel mai mic procent s-a înregistrat în judeţul Harghita (38%). La Matematică, primul loc este ocupat tot de Capitală, cu 46%, iar cel mai scăzut procent îl are judeţul Călăraşi, unde doar 17% din elevi au luat peste 5. Continuând antiteza evidenţiată de harta rezultatelor pe judeţe, Bucureştiul se laudă cu 53 de note de 10 la Română şi 203 la Matematică, iar la polul opus, în patru şcoli din judeţul Arad, niciun elev nu a luat nici măcar nota 5 la simulare. NOTA 5, UN SUCCES? Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a venit vineri cu propriile comentarii şi explicaţii, declarându-se nemulţumit, dar optimist că situaţia de acum nu se va repeta la vară. „Din aceste rezultate constatăm că avem uşor sub 50% rata de succes, dacă nota 5 o considerăm un succes (…) La Matematică avem 30,4%, adică un procent extrem de mic când ai subiecte de nivel mediu. Gradul de mobilizare a elevilor este foarte slab, cel puţin la Matematică“, a spus joi Pricopie. Rezultatele sunt explicate de profesori prin lipsa de implicare a copiilor, dar se tem că acesta este nivelul real al elevilor, mulţi obişnuiţi cu note mari la clasă. „Profesorii din gimnaziu le dau note mari elevilor, ca să ajungă la un liceu bun. Cum să-i dai 9 şi 10 unui elev de trei? Mai mult îl strică decât îl ajută. Avem un randament extraordinar de mic la Matematică“, a declarat joi, la Adevărul Live, profesorul Ştefan Vlaston, de asemenea blogger adevarul.ro. Mai mult, susţine şi profesorul de matematică Adrian Troie, directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, „elevii nu sunt învăţaţi să înveţe şi mai circulă printre ei mitul că, dacă iau note mici la simulare, în vară o să le dea mai uşor“.  ORE SUPLIMENTARE PENTRU ELEVII SLABI În ceea ce priveşte rezultatele la Română, profesoara Iulia Pop de la „Sf. Sava“ consideră că „acesta este nivelul, nu a fost înfiorător de greu şi mulţi s-au dus pe nepregătite, dar un 5 puteau să ia“. Profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală este mai optimistă. „Subiectele au fost de nivel mediu, dar unii elevi nu prea le iau în serios, findcă se gândesc că notele nu se trec în catalog. Însă, sunt sigură că au fost scuturaţi bine de tot de aceste rezultate dezastruoase şi că se vor mobiliza, mai intervin şi părinţii, şi cu ajutorul profesorilor de la clasă cred că rezultatele vor fi mai bune“, a explicat Stanca joi, la Adevărul Live. Cât despre soluţii, ministrul Pricopie a declarat că „lucrările vor ajunge la fiecare elev, astfel încât să vadă unde a greşit, să poată să prezinte şi părintelui lucrarea“, urmate de ore suplimentare de pregătire în şcoală. Dacă la Română, prin pregătiri constante se poate recupera materia până la examen, la Matematică „nu prea se mai poate recupera până la examen dacă nu s-a acoperit baza din clasele gimnaziale, materia fiind structurată ca o piramidă“, a explicat profesorul Vlaston. ; Calendar Evaluarea Naţională 2014 •  13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a •  16 – 18 iunie – înscrierea la Evaluarea Naţională •  23 iunie – Limba şi literatura română – proba scrisă •  24 iunie – Limba şi literatura maternă – proba scrisă •  25 iunie – Matematică – proba scrisă •  27 iunie – afişarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) •  28 iunie – depunerea contestaţiilor •  28 – 30 iunie – rezolvarea contestaţiilor • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

BACALAUREAT 2014 Ultima zi de examen. Subiectele de la Biologie, Geografie, Chimie şi Fizică, rezolvate la Adevărul Live

Elevii din clasa a XII-a au susţinut vineri ultima probă de la simularea examenului de Bacalaureat. O parte din ei deja au ieşit de la testare. Profesorul de Fizică Adrian Crisciu, profesoara de Biologie Nicoleta Oprea şi profesoara de geografie Cristina Smeianu au rezolvat în direct la Adevărul Live subiectele primite de elevi la proba la alegere. Ministerul Educaţiei a publicat şi baremele de corectare. UPDATE: Ministerul Educaţiei a publicat subiectele şi baremele de corectare de la toate materiile opţionale de vineri. UPDATE: „În primul rând, la rezolvarea unei probleme de Fizică, la primul capitol de mecanică, elevii trebuie să stabilească un model fizic, pe baza căruia se construieşte modelul matematic şi se ajunge la un rezultat. Optica este partea cea mai simplă din subiecte, optica fizică este o colecţie de formule, deci necesită o memorare bună a acestora”, a spus profesorul Adrian Crisciu. El mai spune că problemele au o structură foarte rigidă, prima se rezolvă pe modelul cinematico-dinamic (trebuie atenţie mare la direcţiile pe care se descompun forţele), iar a doua problemă se rezolvă cu formalismul energetic. „La partea de termodinamică, trebuie să ştii ce înseamnă noţiunile respective. La optica geometrică este clar şi limpede, fiindcă foloseşte elemente de geometrie plană, optica fizică este mai grea, ţine de o matematică predată în anul II de facultate, nu la liceu”, a explicat profesorul. La Chimie organică, la unele dintre subiecte, elevii trebuiau să gândească puţin cerinţele, iar la chimia anorganică lucrurile sunt destul de simple. UPDATE: „La Biologie, elevii parcurg materia pentru Biologie Vegetală în clasele IX şi X şi este la fel de bine uitată până în clasa a XII-a, iar la cealaltă variantă de Biologie, la Anatomie, încă nu s-a parcurs toată materia. Îi sfătuiesc pe elevi să explice ca pentru cei care nu ştiu nimic, să fie explicaţii mai ample. La Anatomie mi s-a părut un subiect clasic, în schimb la Vegetală au fost mai dificile”, a spus profesoara de Biologie Nicoleta Oprea. La Subiectul I de la Anatomie, la B răspunsul corect este: cistita (cauză infecţie bacteriană) şi nefrita (intoxicarea organismului). La C1, răspunsul corect este a, la C2 – b, C3 – b, C4 – a. La Subiectul II, primul lucru pe care trebuie să-l facă elevii este să precizeze răspunsul adevărat (A) şi răspunsul fals (F): 1-F, 2-A, 3-F. La Subiectul II, la Aa răspunsul este că o asemănare este că sunt organizate sub formă de cromozomi. La Ab, elevii trebuiau să scrie în cuvinte tot ce fac în problemă, altfel nu iau jumătate din punctaj. La Ba era grupa B de sânge, la Bb erau grupa B şi grupa 0, iar la Bc elevii au avut de scris o cerinţă construită şi rezolvată de ei. La Subiectul III, la 1a trebuia scris cataracta şi glaucomul. UPDATE: „Dificultatea variantei de la Geografie mi s-a părut de la mediu în sus, deşi elevii mi-au spus că lor li s-a părut uşor. Structura subiectului a respectat modelul anunţat. La primul subiect este inclusă harta Europei cu principalele oraşe şi state pe care ei trebuie să le identifice”, a spus profesoara de Geografie Cristina Smeianu. La primele cerinţe răspunsurile corecte sunt Belgia (A1), Moscova (A2), Belgrad (B1), la Skopje este notat pe hartă cu numărul 1. La punct B3, este numărul 9, la punctul C1 (Riga) este numărul 6, la C2 este litera H, la C3 este San Marino, la C4 era Ucraina, marcat pe hartă cu J, la C5 sunt Munţii Carpaţi (C). „La D au avut de scris despre clima Greciei şi a Norvegiei, care trebuiau tratate comparativ. Spre exemplu, în Norvegia avem climă temperat-oceanică, iar în Grecia este climă mediteraneană. De asemenea, trebuiau să scrie şi valori de temperaturi, precipitaţii, să vină cu argumente. E bine să înceapă cu identificare statelor, ca să arate că ştiu despre ce state este vorba”, a spus profesoara. În continuare, la E2, trebuiau să facă referire la clima şi solul Spaniei, principalii factori care influenţează agricultura. Subiectul II este despre geografia României. Pe hartă sunt marcate fie unităţi de relief întregi, fie doar diviziuni ale unor unităţi de relief. La punctul A1, oraşul marcat pe hartă cu 12 este Călăraşi, la A2 este râul Bârlad, la B1 este râul Moldova (marcat cu nr. 4 pe hartă), la B2 este oraşul Oradea (nr. 7 pe hartă), la B3 este podişul Târnavelor. Aici elevii trebuie să aibă grijă că nu este haşurată o unitate de relief întreagă, ci doar o diviziune. La C1, răspunsul corect este B, la C2 este Hunedoara (nr 9 pe hartă), la C3 este G, la C5, răspunsul corect era Sfântu Gheorghe. La punctul E2, modificările aduse după 1990 structurii profesionale a populaţiei (agricultură, industrie şi dezvoltarea seriviciilor) au fost scăderea populaţiei care se ocupă de agricultură şi creşterea populaţiei care lucrează în sectorul terţiar, al serviciilor. „Al treilea subiect a fost mai dificil. Se bazează pe grafice, în cazul de faţă despre cursul Dunării. Lungimea celui mai mare sector al Dunării (punctul A1) este de aproape 500 de km, la A2 este vorba de Germania”, a spus profesoara, care a explicat că majoritatea cerinţelor puteau fi rezolvate urmărind cu atenţie graficul. Liceenii care trec vineri prin ultima probă a simulării pentru Bacalaureatul de la vară au avut de ales între materiile opţionale specifice profilului studiat: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, psihologie sau sociologie. Acesta este şi ultimul examen din cadrul simulării organizate anul acesta la nivel naţional şi ca şi celelalte teste pe care le-au dat săptămâna care tocmai s-a încheiat a durat trei ore şi a fost supravegheat video. Notele vor fi afişate pe 14 martie, fără a fi trecute în catalog. Pentru elevii de clasa a XI-a, simularea s-a încheiat miercuri, cu proba obligatorie a profilului. Profesorul de Fizică Adrian Crisciu, de la Universitatea Politehnică, profesoara de Biologie Nicoleta Oprea de la Şcoala Postliceală Sanitară, ambii profesori la Centrul de pregătire pentru Bac, şi profesoara de geografie Cristina Smeianu de la liceul de coregrafie „Floria Capsali” vor rezolva în direct la Adevărul Live de la ora 13:00 subiectele primite de elevi la proba la alegere. SUBIECTE SIMULARE GEOGRAFIE BAREM GEOGRAFIE E d XII Geografie 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE ANATOMIE BAREM ANATOMIE E d XII Anat Fiz Gen Ec Um 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ BAREM BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ E d XII Bio Veg Anim 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE CHIMIE ANORGANICĂ BAREM CHIMIE ANORGANICĂ E d XII Chimie Anorganica Niv I II Teoretic 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE CHIMIE ORGANICĂ BAREM CHIMIE ORGANICĂ E d XII Chimie Organica Niv I II Teoretic 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE FIZICĂ PROFIL REAL E d XII Fizica Teoretic Vocational Var Simulare LRO BAREM FIZICĂ PROFIL REAL E d XII Fizica Teoretic Vocational Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE SOCIOLOGIE BAREM SOCIOLOGIE E d XII Sociologie 2014 Bar Simulare LRO SUBIECTE SIMULARE INFORMATICĂ PROFIL MATE-INFO BAREM INFORMATICĂ PROFIL MATE-INFO E d XII Informatica Sp MI 2014 Bar Simulare LRO

BIOLOGIA ŞI GEOGRAFIA, MATERIILE PREFERATE Aşa cum s-a întâmplat şi la materiile obligatorii de până acum, Română şi Matematică, respectiv Istorie, subiectele de la proba opţională a profilului nu vor conţine materia care nu a fost încă studiată, potrivit oficialilor din Educaţie. Mai mult, judecând după modelul publicat de minister, specialiştii susţineau că subiectele de la proba la alegere ar trebui să fie mai simple, cel puţin la Ştiinţe. La Geografie, elevii care au o bază solidă din gimnaziu nu ar trebui să întâmpine dificultăţi, spun dascălii, în timp ce la Biologie, ar trebui să aibă cunoştinţe de cultură generală, nivelul fiind acelaşi cu cel de la subiectele care s-au dat la Bac în 2013. Adică ar trebui să ia nota 7 fără probleme. Candidaţii care au susţinut proba la fizică, chimie, biologie sau informatică vor absolvi la vară profilul Real din filiera teoretică, profilul Tehnic şi cel de Resurse Naturale şi Protecţia Mediului din filiera tehnologică. De asemenea, şi cei care vor termina profilul Militar din filiera vocaţională dau examen la una dintre aceste probe. Probele de la geografie, filosofie, logică, economie, psihologie şi, după caz, sociologie, au fost susţinute de candidaţii care au absolvit profilul Umanist din filiera teoretică, profilul Servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar, potrivit metodologiei de examen stabilită de Ministerul Educaţiei. Anul trecut, la proba opţională a profilului de la Bacalaureat au participat peste 155.000 de absolvenţi de clasa a XII-a, materiile preferate de aceştia fiind Biologia şi Geografia. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, cei mai mulţi elevi s-au înscris anul trecut la Biologie (68.000), Geografie (56.500), Fizică (14.000) şi Chimie (10.500), iar aproape 6.000 au ales Informatica. ; Calendarul Bacalaureatului 2014 •     26 – 30 mai – Înscrierea candidaţilor •     30 mai – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a •     10-12 iunie – Proba orală la Limba Română •     11-13 iunie – Proba orală la Limba maternă •     16-20 iunie – Proba de Competenţe digitale •     23-27 iunie – Proba orală la o limbă străină •     30 iunie – Limba şi literatura română (proba scrisă) •     1 iulie – Limba şi literatura maternă (proba scrisă) •     2 iulie – Proba obligatorie a profilului: Matematică sau Istorie (probe scrise) •     4 iulie – Proba la alegere a profilului: Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie sau Sociologie (probe scrise) •     7 iulie – afişarea rezultatelor •     11 iulie – afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

Lacăt pe şcoala în care a învăţat Vlahuţă

Şcoala „Tudor Pamfile“ din Bârlad se închide din cauza scăderii demografice. Părinţii celor 85 de elevi vor fi nevoiţi să-i transfere la alte şcoli. Şcoala gimnazială „Tudor Pamfile“ din Bârlad, judeţul Vaslui, va înceta să mai existe din toamnă, după 157 de ani de la înfiinţare. Aici s-au format oameni care şi-au pus amprenta asupra culturii naţionale, printre care şi scriitorul Alexandru Vlahuţă. Unitatea şi-a pierdut deja personalitatea juridică şi la finele anului şcolar vor fi coborâte de pe frontispiciu plăcuţele care îi atestă existenţa. „E dureros că se întâmplă aşa, mai ales că e o şcoală cu tradiţie situată în centrul oraşului. La începutul anilor ’90 erau câte trei clase paralele. Acum avem doar şase clase la I-VIII şi sunt doar câte 13-15 copii în clasă. În total avem 85 de elevi“, a declarat, pentru „Adevărul“, profesorul de franceză Mihai Mintuţă, directorul instituţiei. Numărul copiilor înscrişi a început să se reducă din anul 1992, când şcoala a intrat în reparaţii capitale şi orele de curs s-au ţinut în alte locaţii. Reparaţiile s-au terminat în 1999. În 2008, învăţau la Şcoala „Tudor Pamfile“ 171 de copii. Transferaţi la periferie „Din toamnă, copiii vor fi repartizaţi la alte şcoli. La prima şedinţă cu părinţii din luna martie vom discuta cu fiecare în parte pentru a le expune variantele. Vor putea să opteze pentru şcolile 1, 3 sau 6. Clădirea va fi preluată de şcoala de muzică. La fel şi cadrele didactice“, a conchis profesorul Mintuţă. Două dintre şcolile alternative, respectiv şcolile 3 şi 6, sunt situate în zone mărginaşe ale oraşului. Prima instituţie de învăţământ din Bârlad care a dispărut în anii democraţiei a fost Şcoala gimnazială „Cpt. Grigore Ignat“ care, în urmă cu doi ani, a devenit structură  a altei şcoli din oraş. Reducerea drastică a numărului de copii a dus şi la desfiinţarea mai multor grădiniţe. „A scăzut drastic numărul de copii, lucru care se resimte la nivelul tuturor instituţiilor şcolare. Chiar şi şcolile de top şi-au redus numărul claselor. Din păcate, nu avem de ales şi aplicăm măsura comasării şi desfiinţării şcolilor“, a declarat Marin Bunea, viceprimarul Bârladului. Şcoala gimnazială „Tudor Pamfile“ a fost înfiinţată pe 7 noiembrie 1856 şi a purtat mai multe denumiri. Piatra de temelie pentru actuala clădire a fost pusă în 1925. În băncile acestei şcoli au stat numeroase personalităţi: scriitorul Alexandru Vlahuţă, pictorul Corneliu Vasilescu, profesor doctor Elena Monu – preşedintele „Academiei Bârlădene“, profesor Oltea-Răşcanu Gramaticu –preşedintele Societăţii Naţionale de Istorie, filiala Bârlad. Din 1996, instituţia îl are drept patron spiritual pe marele folclorist şi etnograf Tudor Pamfile (1883-1921), unul dintre întemeietorii „Academiei Bârlădene”.

Sursa: Adevarul.ro

Răul letal din gimnaziu: monştrii „somnului matematic”

„El sueño de la razón produce monstruos” („Somnul raţiunii naşte monştri”) – titlul gravurii lui Goya bântuie şi azi lumea, parcă mai ucigător decât oricând în manifestările sale de orice fel. Când vine vorba de „monştrii” somnului raţional al Şcolii, spectrul consecinţelor devine abominabil, iar forţa răspunsului are a fi pe măsură. Copiii români inepţi de azi vor deveni, în mod cert, adulţii români inepţi de mâine. Aşa ceva NU SE POATE! Ministerul Educaţiei Naţionale, adică instituţia ce răspunde direct de calitatea învăţământului public din România, scrie despre simularea naţională la clasa a VIII-a, negru pe alb, în comunicatul său: “Din totalul celor 187.886 de elevi înscrişi, 177.946 (94,7%) au participat la toate probele. Dintre aceştia, 86.893 (48,8%) au obţinut medii peste 5.” Şi, încă: ”La Limba română, prezenţa a fost de 95,4%, iar 119.963 (66,95%) de elevi au obţinut note peste 5, în timp ce la Matematică, prezenţa a fost de 95,2%, iar 54.465 (30,4%) au obţinut note peste 5.” Şi, încă: ”La Matematică, primul loc [în ce priveşte procentul elevilor care au obţinut note peste 5 – n.m., M.S.] este ocupat de Capitală, cu 46,38%, iar cel mai scăzut procent îl are judeţul Călăraşi: 17,8%.” Pe româneşte, adică: nicăieri în ţară (înclusiv Bucureşti) n-a fost un judeţ măcar, în care mai mult de jumătate din copii să fi luat nota 5 la simularea de Matematică! Realizaţi dimensiunea reală a dezastrului? Adaug faptul că problemele au fost absolut rezonabile ca dificultate, câteva chiar ingenios formulate, netriviale – deci răul adânc nu vine deloc din calitatea defectuoasă a subiectelor. Răul adânc are, în fapt, cel puţin trei cauze sistemice: 1. O programă şcolară prost croită, pur şi simplu – şi pentru clasele I-IV, dar mai ales pentru clasele V-VIII; nu doresc să detaliez (cantitatea enormă de cunoştinţe şi complexitatea acestora de multe ori inutilă sunt doar două metehne despre care merită discutat profesional), dar cred că oameni ai şcolii adevăraţi, distinşi matematicieni şi pedagogi desăvârşiţi, precum Radu Gologan, ori Wladimir Boskoff, au de spus un cuvânt mult mai greu decât al meu în materia analizei critice a felului în care matematica e oferită elevilor în primii opt ani de şcoală 2. Un mod de predare a disciplinei de multe ori inadcevat, dacă nu incompetent de-a binelea, cu cel puţin două valenţe otrăvite: a) centrarea aproape exclusivă pe reţete de rezolvare a problemelor, în detrimentul aproape total al învăţarii de a gândi logic şi matematic; b) evaluarea necinstită, cu 7 sau 8 sau 9 acolo unde de fapt e 2 sau 3 sau 4, din laşitatea de a nu se confrunta – nici elev, nici profesor – cu faptul brut neplăcut al nestăpânirii decente a matematicii şi cu nevoia de a se pune ambii, oneşti şi integri, ”cu burta pe carte” (primul, învăţând; al doilea, făcându-şi meseria cu onoare) 3. În fine (şi acesta e, în opinia mea, răul cel mai rău), arhitecturi curriculare depăşite, inadecvate, neperformante, în disonanţă structurală cu nevoile de învăţare ale copiilor secolului XXI – atât în ciclul primar, cât, mai ales, în cel gimnazial; din experienţa mea directă de lucru cu gimanzişti şi liceeni, am constatat că pe umerii lor, până la durerea finală de a “rezolva” problema de matematică (adică până în punctul în care au de aplicat cunoştinţele stricte de aritmetică, ori geometrie), apasă mai înainte cel puţin încă două defecte structurale: a) necunoaşterea limbii române, bat-o vina!… („Doamna profesoară, ce înseamnă jgheab?…”); b) incapacitatea de gândi în termenii logicii formale (când definim avem nevoie de genul proxim şi diferenţele specifice; nu e voie să folosim noţiunea de definit pe post de gen proxim etc.); tristeţea cu fracţiile şi procentele şi trecutul termenilor dintr-o parte în cealaltă schimbând semnele vine mult, mult mai încolo, pe râu în jos…

Monştrii născuţi din răul adânc descris mai sus sunt cel puţin doi, hidoşi, de noapte a minţii fără ghilimele: • Amputarea capacităţii de efectuare corectă a operaţiilor aritmetice de bază – adunare, scădere, înmulţire, împărţire – cu toate implicaţiile lor fundamentale, inclusiv în viaţa de zi cu zi (simplificări; amplificări; fracţii; procente şi câte şi mai câte…); acest cancer micro-intelectual devastează ulterior tot ce înseamnă relaţie şcolară decentă cu multe discipline din avalul Matematicii, precum Chimia, Fizica, Sociologia (care conţine Statistică la greu) ş.a.m.d. • Atrofierea gândirii logice şi a capacităţii de rezolvare a problemelor, în general; a fi incapacitat în această materie vitală înseamnă a trăi, pur şi simplu, ca o legumă în loc de fiinţă raţională demnă.   Pseudo-”soluţiile” scrise de M.E.N. în acelaşi comunicat de presă sunt praf în ochii opiniei publice şi pasează, laş, responsabilitatea reală unde ea nu are ce căuta. Pentru defectele structurale de sistem răspund decidenţii de sistem, şi nu inspectoratele şcolare ori şcolile, iar responsabilii principali pentru aceste rezultate slabe de sistem sunt următorii: – ministrul Educaţiei Naţionale – azi, pe numele său Remus Pricopie; – secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar – azi, inexistent (ruşine!…); – directorul general pentru educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii (care are în jursidicţie tehnică învăţământul preuniversitar) – azi (şi aproape dintotdeauna), pe numele său Liliana Preoteasa. După ei, restul lumii – dar în primul rând cei trei menţionaţi anterior. Că starea curentă a Educaţiei ameninţă direct fibra profundă a siguranţei naţionale a României, mie îmi e cât se poate de limpede. În particular, absenţa deprinderii de gândi şi acţiona corect logico-matematic şi incapacitatea de a face uz în mod eficient de informaţiile cantitativ-numerice din viaţa noastră constituie handicapuri capitale în calea bunei noastre funcţionări ca oameni responsabili ai cetăţii. Modelele educaţionale bine aşezate au consacrat de mult bunul simţ matematic drept ingredient sine qua non pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor în şcoală. Noi, România, ce facem? În ciuda evidenţelor hiper-documentate, pe toate nivelurile posibile şi imposibile (de la studiile şi statisticile internaţionale şi până în sânul familiilor, unde chestiunea nu are cum să nu aibă ecou), ne încăpăţânăm să ţinem, inconştienţi şi iresponsabili, piciorul pe frâna transformărilor necesare de sistem, despre care am scris în nenumărate rânduri. De frică tembelă ori din impostură cinică, ambele în egală măsură de condamnabile. Dacă nu cumva, chiar cu bună-ştiinţă, ţara te vrea prost, pentru că prost poţi fi uşor manipulat, după bunul plac al ”rinocerilor României de lemn”… Dragă societate românească (adică: părinţi – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi îndatorirea sfântă faţă de copiii voştri; profesori – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi îndatorirea sfântă faţă de elevii voştri; elevi – acei dintre voi care ştiţi că nu vă trădaţi pe voi înşivă; formatori de opinie şi care vom mai fi fiind noi toţi, cei cărora ne pasă pe bune), concluzia mea e că deocamdată nu ne doare suficient de rău starea sistemului public al Educaţiei care ne şcoleşte copiii, pentru a purcede serios şi responsabil la schimbarea paradigmei sale. Mă gândesc eu aşa, că dacă ne-ar durea şi am simţi cuţitul la os, n-am sta ca nătângii contemplând tâmp surparea Şcolii şi nefăcând nimic, sau tolerând laş stări de fapt otrăvitoare, din alt ev. Drept pentru care, dragă societate românească, ne invit încă o dată să ieşim din negare şi să punem Educaţia publică pe făgaşul veacului nostru, aşa cum se cuvine, făcând, cât mai rapid, loc larg unei Şcoli de secol XXI pentru România secolului XXI. Hai, că putem. Dacă vrem cu adevărat!

Sursa: Adevarul.ro

Şcoală ortodoxă din Bârlad la care orele încep cu o rugăciune, un vis încurajat de părintele Iustin Pârvu

INIŢIATIVĂ Peste 200 de copii, olimpici sau corijenţi laolaltă, sunt meditaţi de profesori voluntari în cadrul Centrului Educaţional Creştin-Ortodox „Cetatea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare“ din Bârlad, înfiinţat în 2013. Proiectul se desfăşoară în incinta a două biserici şi într-un laborator al unui liceu din oraş. Înfiinţarea unei şcoli ortodoxe în Bârlad a plecat de la visul unei tinere care a avut şansa de a urma un doctorat în matematică în Statele Unite ale Americii. Cristina Cânepă a pus bazele acestei instituţii la îndemnul duhovnicului său şi cu sprijinul foştilor dascăli şi al unor preoţi din municipiu. Aşa s-a născut, în primăvara anului trecut, Centrul Eduaţional Creştin-Ortodox „Cetatea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare“, proiect care se derulează în incinta bisericilor „Sfânta Ecaterina“ şi „Sfântul Spiridon“ din Bârlad, precum şi în laboratorul de informatică al Colegiului Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu“. Iarna este folosit mai mult spaţiul de la demisolul Bisericii „Sfânta Ecaterina“, deoarece doar aici este căldură. Iniţial, s-au înscris doar 30 de copii şi câţiva profesori care i-au meditat. Impactul asupra comunităţii a fost neaşteptat şi, la un an de la înfiinţare, numărul copiilor care vin la biserică pentru meditaţii este de şapte ori mai mare. La fel şi numărul dascălilor voluntari. Solicitările sunt mult mai multe, dar lipsa spaţiului împiedică dezvoltarea proiectului. UN VIS ÎNCURAJAT DE IUSTIN PÂRVU „Îmi doream de mult timp să pun bazele unei şcoli ortodoxe, dar mi se părea că este imposibil. Simţeam că şcoala nu oferă copiilor opţiuni de viaţă. Simţeam că nu-i călăuzeşte pe drumul corect. În biserică sunt orientaţi mult mai bine. Li se oferă acea linişte de care au atâta nevoie, acea încredere şi înţelegere ce lipseşte în şcolile de stat, din păcate“, spune Cristina Cânepă. Ideea tinerei a început să prindă contur în primele zile ale anului trecut, când aceasta se afla la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ. „Acolo am vorbit cu preotul Iustin Pârvu, duhovnicul meu. După slujbă, am avut o discuţie, dar nu i-am pomenit nimic despre visul meu. La plecare, mi-a spus pur şi simplu să mă ocup de acest proiect“, povesteşte iniţiatoarea şcolii ortodoxe bârlădene. Imediat după ce s-a întors în Bârlad, l-a căutat pe profesorul de matematică Dumitru Mihalache, dascălul care i-a insuflat în vremea copilăriei dragostea pentru această materie. Alături de el a pus bazele proiectului pe care apoi l-au prezentat Episcopiei Huşilor pentru a primi acordul de a desfăşura activităţi în biserică. „Au fost încântaţi de idee şi ne-au dat binecuvântarea pentru a face meditaţii în biserică. Preotul Petru Giuşcă ne-a întâmpinat cu braţele deschise şi ne-a oferit primul spaţiu. Mi-am dorit ca şcoala ortodoxă să aibă un spaţiu al ei. Terenul din spatele Bisericii «Sf. Ecaterina» a fost donat comunităţii de boierii de altădată şi a fost lăsat în paragină. Ar fi o reparaţie morală să folosim acest teren pentru ridicarea unei şcoli“, relatează Cristina Cânepă. Primele meditaţii în cadrul şcolii ortodoxe bârlădene au fost date în aprilie 2013. Câţiva liceeni care se apropiau de Bacalaureat au profitat de această oportunitate. Unii erau olimpici, alţii mai aveau multă materie de recuperat. „Eu zic că am făcut o treabă foarte bună! Copiii meditaţi anul trecut mi-au oferit mari satisfacţii. De exemplu, Maria Roşca a intrat la Oxford, alţi elevi au intrat la facultăţi din ţară cu nota 10. Dragoş Simion e student la Facultatea de Informatică Iaşi, iar un alt fost elev, Bogdan Dumitru, e la Automatizări şi Calculatoare, la Bucureşti“, susţine mândru Dumitru Mihalache, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu“ din Bârlad. Meditaţiile au continuat şi în vacanţa de vară cu elevi care aveau de dat corijenţe. Şi rezultatele acestor copii au fost surprinzătoare, iar odată cu noul an şcolar, 2013-2014, cererile s-au înmulţit. Acum sunt peste 200 de copii din Bârlad, elevi de şcoală primară, ciclu gimnazial şi liceal, care s-au înscris la şcoala ortodoxă. FĂRĂ CONDIŢII 30 de învăţători şi profesori voluntari îi pregătesc la diferite materii: matematică, limba română, istorie, limba engleză, geografie, pictură şi informatică. Biserica nu se închide decât după ora 20.00, când se termină ultimele meditaţii. „Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru ce-am reuşit să facem! Activăm ca un «after school», doar că suntem găzduiţi de biserică. Nu impunem nicio condiţie copiilor, nu-i selectăm după rezultatele de la şcoală, după starea materială a părinţilor ori după alte criterii. Pe unii îi pregătim pentru olimpiade şi pentru Bacalaureat, pe alţii îi ajutăm să ia corijenţele. Sunt mândru de fiecare dintre ei. Singurul lucru pe care îl impunem este să vină îmbrăcaţi decent şi să aibă credinţă în Dumnezeu“, mai spune profesorul Mihalache. „E MAI BINE DECÂT LA ŞCOALĂ“ Copiii vin cu drag şi nu privesc orele petrecute cu profesorii ca pe o corvoadă. Meditaţiile încep cu o rugăciune şi tot aşa se şi încheie. „E mai bine decât la şcoală. Aici înţeleg altfel, îmi explică tot ce nu am înţeles. La şcoală suntem peste 30 de copii în clasă şi nici nu se aude bine ce ne spune doamna profesoară. La meditaţii nu ridică nimeni tonul, nu râde nimeni de mine dacă înţeleg mai greu“, mărturiseşte Mihăiţă, elev în clasa a VI-a, unul dintre copiii meditaţi. Alina este în clasa a XII-a şi face meditaţii la matematică şi la informatică: „Mă pregătesc pentru Bacalaureat şi vreau să-l iau cu notă cât mai mare pentru că o să conteze la admiterea la facultate. Părinţii mei nu-şi permit să plătească un meditator şi nici nu e nevoie. Am găsit aici profesori cum nu am întâlnit la şcoală. Ne ascultă, le pasă cu adevărat de noi“. Şi părinţii celor care vin la meditaţii în biserică au fost surprinşi de rezultate. „Am fost sceptică la început. Nu mi-a surâs ideea pentru că biserica şi-a pierdut calea dreaptă în ultimii ani. Fetiţa mea a insistat să meargă şi bine a făcut. S-a schimbat radical, învaţă din plăcere, are numai note foarte bune şi este mai sociabilă. Se simte iubită de profesorii voluntari şi abia aşteaptă zilele când are meditaţii“, afirmă Elena Oprea, mama unei eleve meditate la Centrul Educaţio-nal Creştin-Ortodox „Cetatea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare“. 30 de profesori şi învăţători voluntari dau meditaţii copiilor care vin la Centrul Educaţional Ortodox înfiinţat de Cristina Cânepă. Ateliere de creaţie şi cor Doar dascăli cu vocaţie au acceptat să facă voluntariat în cadrul acestui proiect. O parte dintre ei sunt pensionari şi vin la meditaţii din dragoste pentru meseria pe care au făcut-o o viaţă. Gheorghe Petcu, profesor de matematică pensionar, nu concepe viaţa fără copii în jurul lui: „Fac voluntariat şi la Complexul de Servicii Comunitare din Bârlad, şi aici, la biserică. Nu pot sta departe de activitatea profesională. Cât timp voi fi sănătos, iar copiii îmi vor cere ajutorul, o voi face necondiţionat“. Orele de meditaţii sunt solicitante pentru dascăli deoarece lucrează simultan cu elevi de la şcoli diferite şi de la clase diferite. Sunt ore care se desfăşoară cu doi-trei elevi, atunci când sunt pregătiţi pentru olimpiade, sunt ore la care participă şi câte 15 copii. Printre voluntari sunt şi profesori tineri: Bogdan Cânepă (fratele fondatoarei), Gabi Ghidoveanu şi Cristina Chiriţescu – matematică, Laurenţia Oatu şi Gabriela Cotae – limba română, Jenica Bolea – desen, Ioan Grădinaru – informatică, Maria Marin – istorie, Veronica Silvestru – geografie, Daniel Chiriac – limba engleză, Silviu Creangă – teologie şi cor. În cadrul şcolii ortodoxe se desfăşoară şi activităţi recreative. Copiii au posibilitatea de a se întâlni pentru ore de desen, muzică ori îndeletniciri practice. O parte dintre ele sunt coordonate de Petru Giuşcă, preotul paroh al Bisericii „Sf. Ecaterina“. „Profesorii fac voluntariatul cu mare dragoste. Sunt foarte ataşaţi de copii, sunt dascăli adevăraţi cum vedem din ce în ce mai rar. Copiii au început să vină cu drag. Unii dintre ei vin şi la slujbe“, spune preotul Petru Giuşcă. PREOŢII, ADEVĂRAŢI PĂRINŢI SPIRITUALI Preotul Petru Giuşcă menţionează că, în fiecare joi, la biserică se organizează o seară duhovnicească cu elevi şi cu profesori. În cadrul acestor întâlniri discută despre tot felul de lucruri, cum ar fi muzica sau pictura. „Se fac ore de abilităţi practice, chiar am organizat o expoziţie cu lucrările lor. Pictăm linguri împreună, avem un cor cu 20 de copii mici. Preasfinţitul Corneliu de la Episcopia Huşilor ne-a dat binecuvântarea să găzduim în biserică meditaţiile pentru copii şi celelalte activităţi destinate micuţilor. În plus, a sponsorizat pelerinaje pentru profesori şi o vacanţă în Deltă pentru copii“, mai spune preotul. Obiectele artizanale realizate de micuţi – linguri pictate, icoane şi ouă încondeiate – au fost expuse în biserică şi au fost vândute enoriaşilor. Banii adunaţi au fost folosiţi pentru a cumpăra alte materiale necesare confecţionării acestora. Proiecte similare, dar nu de asemenea amploare, sunt derulate şi în alte biserici din Bârlad. Tot mai mulţi copii găsesc în Casa Domnului ceea ce nu primesc acasă sau la şcoală. De cele mai multe ori se desfăşoară activităţi cu caracter social, sunt implicaţi în acţiuni caritabile, ori manifestări care le dezvoltă partea artistică şi spiritul civic.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO FOTO Dâmboviţa: Elevi scoşi cu tractorul din calea apelor şi duşi la şcoală

35 de gospodării au fost inundate şi peste 100 de persoane au rămas fără apă potabilă, în comuna dâmboviţeană Răscăieţi, după ce pâraiele Holboca şi Jirnov au ieşit din matcă. Peste 100 de persoane au rămas fără apă potabilă după ce toate fântânile au fost colmatate, iar elevii au fost scoşi cu tractorul din calea apelor şi duşi la şcoală. A fost prăpăd noaptea trecută, spun localnicii din satele Vultureana ci Răscăieţi.  Două pâraie, care în majoritatea timpului sunt aproape secate, au năvălit în curţile oamenilor.   “N-a mai făcut faţă canalul. Pământul a ajuns şi el la saturaţie. Fântânile sunt pline de apă cu mâl. Nu se poate bea”, spune localnicii.   Autorităţile locale au început evaluarea situaţiei iar reprezentanţii Crucii Roşii au venit cu apa plată pentru localnici ale căror fântâni au fost colmatate.   “În funcţie de condiţiile atmosferice vom interveni cu utilajele pe caer le avem în dotare pentru eliminarea apei”, a declarat căpitanul Nencescu Cătălin, comandatul Detaşamentul de Pompieri Găeşti.   Autorităţile locale se gândesc ca pe viitor să devieze cursul celor două pâraie în afară localităţii printr-un canal săpat încă din anii ‘80, însă lucrările nu pot fi suportate de către bugetul local şi aşa foarte mic.   “Acest pârâu care traversează satele Vultureanca şi Răscăieţi are un curs şerpuit. Avem patru zone în care oameni sunt izolaţi în momentul în care acest pârâu se umflă. Rezolvarea ar fi regularizarea acestui pârâu, dar sumele sunt enorme”, a declarat primarul comunei Răscăieţi, Iulian Buibăr.   Prefectul judeţului Dâmboviţaa dat asigurări că instuţia pe care o conduce va lua în calcul această variantă. “Lucrările sunt de anvergură. Nu poţi face nimic de pe o zi pe alta. Trebuie să vedem ce putem face pentru această zonă”, a declarat prefectul Victor Sanda. Nici cimitirul din localitate nu a rămas neafectat, o parte dintre morminte fiind acoperite de apă.

Sursa: Adevarul.ro

BACALAUREAT 2014 Elev din Capitală, prins după ce a furat un telefon de 2.000 de lei în timpul simulării de la Română

Un elev de la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” din Capitală a fost prins de poliţiştii Secţiei 4, după ce la simularea Bacalaureatului la limba română a furat un telefon mobil dintr-o sacoşă în care erau ţinute toate telefoanele colegilor, potrivit poliţiştilor. Tânărul ar fi vândut telefonul evaluat la 2.000 de lei cu 200 de lei. „La data de 6 martie, poliţiştii Secţiei 4 au identificat şi depistat un tânăr de 18 ani bănuit de faptul că, la data de 03.03.2014, în timpul susţinerii simulării examenului pentru bacalaureat în cadrul unui colegiu din sectorul 1, ar fi sustras un telefon mobil”, se arată într-un comunicat de presă emis vineri de Poliţia Capitalei. Potrivit unor surse din Poliţie, elevul a recunoscut în faţa poliţiştilor că a furat telefonul dintr-o sacoşă în care se aflau toate celularele, în condiţiile în care, în timpul testării, intrarea în sală cu telefonul mobil este interzisă. Ulterior, elevul a vândut telefonul pentru 200 de lei, informează Mediafax. Tânărul este cercetat în libertate, pentru furt. Telefonul furat, în valoare de aproximativ 2.000 de lei, nu a fost recuperat. Elevii din clasele a XI-a şi a XII-a au susţinut luni proba la limba română din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Şase eliminaţi de la simularea Bacalaureatului, în Bucureşti Inspectorul şcolar general al Capitalei, Constantin Trăistaru, a declarat pentru adevarul.ro că la simularea examenului de Bacalaureat 2014 au fost şase elevi eliminaţi din examen. „La proba la alegere au fost eliminaţi patru elevi, iar la Română a fost eliminat un elev şi la Matematică tot unul”, a spus Trăistaru.

Sursa: Adevarul.ro

Toţi elevii unei clase de la liceul din Turceni au rămas corigenţi la matematică

Cei 32 de elevi ai unei clase a XII-a de la liceul din Turceni au rămas corigenţi la matematică pe primul semestru al anului şcolar. Cel care nu le-a dat note de trecere este chiar dirigintele clasei, Ion Pasăre. Profesorul de matematică spune că opt elevi erau în situaţia de a promova, dar că nu au ştiut să rezolve un exerciţiu simplu. „Am scos la tablă un elev care avea nevoie de nota 8 pentru a promova semestrul, dar nu a ştiut să rezolve exerciţiul. I-am scos, apoi, la tablă, pe ceilalţi opt, care aveau note de trecere, dar nu au ştiut exerciţiul. Atunci, le-am dat câte un doi la cei opt, pentru că nu mi s-a părut normal ca cel cu 4,37 să nu promoveze, iar cei cu 4,50 să treacă“, a explicat profesorul Ion Pasăre pentru cei i-a lăsat corigenţi pe toţi elevii din clasă.   Cadrul didacti spune că elevii au fost preocupaţi de petreceri şi de obţinerea permisului auto, decât de matematic: „Aproape toţi au fost născuţi între septembrie şi ianuarie şi au ţinut-o numai din majorat în majorat. De asemenea, aproape toţi au luat permis de conducere pentru că au urmat cursurile la şcolile de şoferi, iar de matematică nu i-a interesat câtuşi de puţin”.   „E o situaţie naşpa“   Elevii îşi recunosc vina şi promit că vor învăţa în semestrul al doilea. „Nu este o situaţie de care să fim mândri. E o situaţie naşpa. O să încercăm să învăţăm, să promovăm. Nu am acordat suficientă atenţie acestei materii. Am fost mai preocupaţi de facebook şi de alte lucruri“, spune unul dintre elevi, în timp ce o elevă susţine că exerciţiile sunt mult mai dificile în clasa a XII-a: „În clasa a XII-a au apărut probleme mai grele. Părinţii ştiu de această situaţie şi ne-au certat“.   Situaţie în premieră la liceul din Turceni   Directorul unităţii de învăţământ, Octavian Vladu, a precizat că nu s-a mai confruntat cu o situaţie asemănătoare: „Este ceva inedit şi pentru noi, mai ales că anul trecut am avut o promovabilitate foarte bună la bacalaureat. Acum, din ce am discutat cu elevii, ei au fost mai interesaţi de reţelele de socializare şi de petreceri, lăsând matematica în seama altora. Au timp să îşi revină, depinde doar de ei dacă se apucă să înveţe sau rămân cu acelaşi nivel de cunoştinţe”.

Sursa: Adevarul.ro

Mai mulți elevi care au învățat în străinătate se întorc pentru a-și finaliza studiile în România

Numărul elevilor care se înscriu din nou la o școală din România, după ce au studiat în străinătate, s-a triplat. La Iași, de exemplu, sunt peste 300 de cazuri doar în acest an școlar. Cei mai mulți copii s-au întors în țară din Spania și Italia, după ce părinții au rămas acolo fără serviciu. Mai există însă și adolescenți care vor neapărat să dea examenul de bacalaureat în țară sau pur și simplu nu s-au adaptat printre străini. \Readaptarea acestor elevi nu este ușoară, dar colegii și profesorii se străduiesc să ajute în acest proces și să formeze o echipă cu noii veniți. Bunăvoința dascălilor și celorlalți elevi nu este însă întotdeauna suficientă în aceste cazuri, avertizează psihologii. „Orice fenomen de schimbare de loc, de mediu, de persoane în mediu afectează psihologia copilului și starea lui de bine. Adaptarea cere un efort, nu toată lumea are capacitatea de a se adapta”, explică psihologul Mihaela Ghircoiaș, citat de digi24.ro. Experiența studiului într-o altă țară are și părțile ei pozitive. „Ei vin și îmbogățiți, și intelectual, și cultural, cu altă experiență, într-un alt mediu, într-o altă cultură și civilizație, cu o limbă străină vorbită foarte bine, cu poate mai multă dezinvoltură”, spune Camelia Gavrilă, inspectorul general al IȘJ Iași, conform digi24.ro.

Sursa: Curentul.ro

Aproape 140.000 de cereri de înscriere în clasa pregătitoare

Până joi seara au fost depuse un număr de 137.994 de cereri de înscriere în clasa pregătitoare, informează Ministerul Educației Naționale. Din numărul total, aproximativ 26.000 de cereri au fost înregistrate pentru copiii care vor împlini 6 ani dupa data de 1 septembrie 2014. Campania de înscriere continuă până la data de 14 martie, conform calendarului anunțat de Ministerul Educației Naționale. În cazul copiilor cu vârsta pentru integrarea în clasa pregătitoare, cererile-tip se pot completa online sau la unitatea de învăţământ la care se solicită înregistrarea copiilor. Validarea cererilor-tip se face zilnic, în intervalul orar 08.00 – 20.00 (luni-vineri), respectiv 08.00 – 13.00 (sâmbăta). În intervalul 21 – 22 martie, vor fi afişate, atât în unităţile de învăţământ, cât şi pe site-urile acestora şi ale inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, candidaţii înmatriculaţi, numărul locurilor rămase libere şi lista copiilor neînscrişi după prima etapă. A doua etapă de înscriere va avea loc în perioada 25 martie – 4 aprilie, iar pe 11 aprilie se vor afişa rezultatele finale. Între 14 – 18 aprilie, inspectoratele şcolare vor soluţiona toate cazurile nerezolvate după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere.

Tot pe 24 februarie a debutat şi înscrierea copiilor pentru clasa I, în unităţile şcolare din circumscripţia de care aparţin aceştia. Înscrierea se va face direct la sediul unităţilor de învăţământ, în acelaşi segment orar destinat şi înscrierilor pentru clasa pregătitoare. Înscrierea copiilor în unităţile şcolare din circumscripţia de care aparţin se va încheia în data de 14 martie, potrivit mediafax.ro. Pentru părinţii care doresc înscrierea copiilor în alte unităţi de învăţământ decât cele de circumscripţie, MEN a alocat perioada 25 martie – 4 aprilie. În data de 11 aprilie, la sediul fiecărei unităţi de învăţământ, vor fi afişate listele finale ale copiilor înscrişi în clasa I.

Sursa: Evz.ro

Secretul şcolilor cu cei mai buni elevi de clasa a VIII-a la matematică

„Eroii” dezastrului de la simularea examenului de Evaluare Naţională sunt elevii marilor colegii din Bucureşti, Brăila, Cluj, Braşov, Alba sau Suceava. În condiţiile în care 70% din copiii de clasa a VIII- a au dat chix la simularea naţională a examenului de Evaluare Naţională, nereuşind să ia nici măcar nota cinci la proba de matematică, şcolile ai căror elevi au obţinut zece la această testare şi-au dublat cota de popularitate. Interesant este că fruntaşe la aceste simulări sunt chiar colegiile cu ştaif din fiecare judeţ, unde există clase de gimnaziu. „Indiferent cât înveţi, trebuie să fii şi atent” Testările grele au devenit obişnuinţă pentru adolescenţii de aici, care, pentru a deveni elevii acestor şcoli, au susţinut la începutul clasei a V-a admiteri dure. Până să fie acceptată la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, Maria Dumitriu (14 ani), a trebuit să treacă mai întâi de un examen la matematică şi alte două la engleză şi germană. În următorii ani, fata s-a alăturat „pepinierei” de olimpici cu care liceul a devenit cunoscut în toată ţara. La simulare, experienţa şi-a spus cuvântul: a luat 10 la matematică şi 9,65 la română. Secretul său? „Indiferent cât înveţi, trebuie să fii şi atent. Subiectele au fost de dificultate medie, se putea lua măcar un cinci”, crede Maria, care subliniază că în spatele succesului său se află profesori dedicaţi. Record de note de 10 în Capitală Dascălii buni par să stea şi la baza notelor mari luate de elevii din Bucureşti, care au obţinut la matematică 203 note de 10. „Profesorii de la colegiile cu clase de gimnaziu au stil de predare uşor diferit, ştacheta e mai ridicată”, explică Maria E. Panaitopol, profesoară de matematică la Colegiul „Tudor Vianu”.

Sursa: Evz.ro

Testul pentru Bac iti poate aduce si o bursă de studii

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina, instutie de invatamant superior din Bucuresti, oferă 215 de burse de studii primilor clasați la concursul Cooltura, pentru toată perioada studiilor de licență. Elevii isi pot testa cunostintele inainte de BAC in cadrul acestui concurs ce se bazează pe un test de cunoștințe cu 50 de întrebări grilă, din disciplinele examenului de Bacalaureat. Ocupanții primelor trei locuri la consursul Cooltura vor câștiga un laptop, un smartphone și un aparat foto. Burse de studii Locurile 1-5: bursa 100% Locurile 6-10: bursa 50% Locurile 11-15: bursa 40% Locurile 16-65: bursa 30% Locurile 66-115: bursa 20% Locurile 116-165: bursa 10% Locurile 166-215: bursa 5% Mai multe date se pot obtine de pe cooltura.lumina.org. Bursele se acordă ca reducere a taxei de școlarizare, în funcție de procentul specificat. Bursele se acordă pe toată perioada studiilor (3 sau 4 ani, în funcție de specializare). Acordarea și menținerea burselor se supun condițiilor din Regulamentul de Burse al Universității Europei de Sud-Est Lumina.

Sursa: Evz.ro

Un român samaritean a făcut un gest impresionant. Computer nou pentru George, un copil genial, dar sărac, din Iaşi

Are 9 ani şi învaţă de rupe. De 8 ani, este îngrijit doar de tată pentru că mama s-a făcut nevăzută în Italia. Impresionat de povestea lui, un român din străinătate care a ţinut să rămână anonim a decis să-i facă băieţelului o surpriză de proporţii. O ştire de pe site-ul Evenimentului zilei, preluată dintr- un un ziar local, avea să declanşeze pentru un român din străinătate o cursă contra-cronometru în intenţia de a ajuta un copil din Iaşi, dintr-o familie foarte modestă. George Cosmin Meriuţă are 9 ani şi, de la vârsta de 1 an, se află în grija tatălui. Mama a plecat la muncă în Italia şi dacă în primii ani ţinea permanent legătura cu familia şi trimitea bani, de vreo trei ani nu a mai dat niciun semn de viaţă. „Singurii bani pe care băiatul i-a primit de la ea au fost 50 de euro de Crăciunul trecut şi alţi 50 de ziua lui în aprilie. Şi în rarele dăţi când îl sună o face de pe număr ascuns”, spune tatăl copilului, Gheorghe Meriuţă. Ocupat să înveţe Tatăl este şomer neindemnizat şi îşi întreţine copilul din munci ocazionale. „Am găsit ceva de lucru ca paznic, dar era un program de 24 de ore cu 48 şi nu-l pot lăsa pe băiat singur atâta vreme”, susţine părintele. Băiatul, elev în clasa a II-a la Şcoala „Ion Ghica” din Iaşi, este însă prea ocupat cu învăţătura pentru a băga de seamă că este sărac. Are o minte sclipitoare, învaţă pe rupte şi deja are o colecţie importantă de diplome şi premii obţinute la diverse concursuri. Programul de campion al copilului începe la 7 dimineaţa şi ţine până la ora 21.00. Aceasta pentru că după şcoală merge la clubul de şah, apoi la Centrul de excelenţă din Bucium unde copilul se simte în largului lui, alături de alţi puştani care pun preţ pe educaţie şi se pregătesc din greu să devină oameni mari. „George este un copil inteligent, perspicace, serios, unul dintre cei mai buni copii la şah pe care îi avem în Clubul Sfinxul. Anul trecut, a fost la un pas de finală pe zona Moldovei”, mărturişeşte antrenorul acestuia, profesorul Pavel. Un calculator l-ar ajuta pe puşti să se antreneze mai eficient, mai ales că se apropie campionatul naţional, dar tatăl nu are bani să-i cumpere unul, deşi băiatul îşi doreşte foarte mult. Românul anonim din străinătate Povestea copilului care se luptă cu greutăţile vieţii de la o vârstă fragedă a impresionat un român din străinătate care a ţinut să-l ajute, dar să-şi păstreze identitatea secretă. În doar o zi acesta a comandat pentru băieţel un calculator cu licenţă de operare Windows 7 Professional care este gata să ia drumul Iaşiului, către locuinţa băiatului. „Poate altcineva se gândeşte să-i plătească Internetul pe un an ca să se poată folosi de computer”, spune românul samaritean. Planuri mai de viitor Cât priveşte planurile de viitor ale elevului de clasa a II-a, acesta îşi doreşte să devină profesor de şah din stimă pentru tatăl său care l-a aşezat pentru prima oară în faţa tablei cu pătrăţele în alb-negru, învăţător, pentru că micuţii trebuie să înveţe că şcoala este şansa unui viitor mai bun şi preot, pentru că credinţa îl ajută să facă atâtea lucruri într-o zi fără să se simtă obosit. Cei care vor să îl ajute pe George pot lua legătura cu tatăl lui la numărul 0749.897.769. „E un copil inteligent, unul dintre cei mai buni pe care îi avem la clubul de şah. A fost la un pas să câştige finala pe zona Moldovei”, GEORGE PAVEL, profesor de şah.

Sursa: Evz.ro

REZULTATE BAC 2014. Unde găseşti toate notele de la simulare Bacalaureat 2014

REZULTATE BAC 2014. Elevii de clasa a XI-a şi a XII-a vor afla vineri, 14 martie, rezultatele la simularea BACALAUREAT 2014. Partea inferioară a machetei REZULTATE BAC 2014. Peste câteva zile, mai precis vineri, 14 martie, elevii de clasa a XI-a şi a XII-a vor afla rezultatele la simularea BACALAUREAT 2014. Ministerul Educaţiei a hotărât ca testările de la simulare BAC 2014 să nu fie trecute în catalog, ci să fie discutate cu fiecare elev în parte. În săptămâna 3 – 9 martie, elevii de clasa a XII-a au susţinut simularea la Limba Română, Limba maternă, Matematică sau Istorie, plus încă o probă la alegere din profilul la care studiază.  Acestea vor fi şi materiile la care vor susţine, în vară, examenul de maturitate. REZULTATE BAC 2014. Elevii de clasa a XI-a au susţinut numai probe scrise la Limba Română/Limba Maternă şi Matematică sau Istorie, dar din materia pe care au parcus-o până la momentul examenului. Subiectele pentru clasa a XI-a au fost după modelul subiectelor pe care Ministerul Educaţiei la afişat pe site-ul propriu. REZULTATE BAC 2014. 55,4%- rata de promovare în 2013 În 2013, după centralizarea tuturor datelor de la judeţe, rata de promovare a fost de 55,4% pentru sesiunea iunie-iulie 2013. Anul trecut, a fost prima dată când elevii au primit subiecte diferenţiate în concordanţă cu programa şcolară şi cu numărul de ore urmat de elevi. În 2014, elevii vor primi tot subiecte diferenţiate în funcţie de profil. REZULTATE BAC 2014. Ministerul Educaţiei a anunţat că profesorii care participă la simulare BAC 2014 nu vor fi plătiţi suplimentar. Profesorii care predau disciplinele la care se organizează simularea au obligaţia să evalueze lucrările, dar fără a fi plătiţi pentru această activitate. Sindicatele din educaţie au susţinut că în aceste condiţii nici profesorii şi nici elevii, ale căror note nu se pun în catalog, nu vor fi interesaţi de aceste testări. REZULTATE BAC 2014. Toate notele la probele scrise vor fi anunţate, vineri, 14 martie, la şcoală, urmând ca elevii să le discute cu profesorii lor.

Sursa: Gandul.info

Educatia sexuala in scoli ar trebui inceputa la 12 ani

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda introducerea orelor de educatie sexuala in scoli inca de la varsta de l2 ani, unul dintre obiective fiind familiarizarea adolescentilor cu utilizarea mijloacelor de contraceptie. In lume, aproape 222 de milioane de femei si adolescente care nu doresc sa ramana insarcinate nu folosesc metode de contraceptie, informeaza FranceTVinfo, citand un raport emis de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). De aceea, acest for recomanda inceperea educatiei sexuale in scoli mai devreme. „Varsta optima in acest sens este 12-13 ani, insa se poate incepe si de la 10 ani”, precizeaza directoarea Departamentului de Cercetari si Sanatate Reproductiva din cadrul OMS. Educatia sexuala ar trebui sa se faca mai ales la scoala, „pentru ca majoritatea parintilor nu o fac acasa”, spun specialistii OMS. Aceste recomandari au fost facute pentru evitarea sarcinilor nedorite. Printre directivele OMS se numara si recomandarea ca orice persoana care doreste sa foloseasca metode contraceptive sa aiba acces la informatii.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

500.000 euro – fond de burse la RIUF pentru tinerii români care aleg să studieze în străinătate

Instituţiile de învăţământ din cele peste 16 ţări participante la RIUF pun la dispoziţia studenţilor internaţionali un fond de burse care depăşeşte 500.000 EUR. Taxele de şcolarizare şi bursele pe care le-ar putea accesa un student român reprezintă două informaţii care influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate. În timp ce în Germania şi Danemarca taxele de şcolarizare sunt zero, Marea Britanie şi Olanda reprezintă două destinaţii cu provocari financiare mai mari la o primă vedere însă românii beneficiază de ajutor guvernamental pentru a-şi acoperi taxele de şcolarizare. Bursele pot fi un ajutor financiar important dar pentru a le accesa e nevoie ca tinerii să aibă rezultate academice bune sau să îndeplinească anumite criterii sociale. RIUF, Romanian International University Fair, este locul în care se întâlnesc, pentru al zecelea an consecutiv, elevii şi studenţii români si reprezentantii universităţilor internaţionale. Universităţi din Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Elveţia, Germania, Franţa, Italia, Norvegia, Elveţia şi chiar Arabia Saudită vin în România în mai puţin de două săptămâni pentru a recruta studenţi, iar unele dintre ele oferă burse cu valori considerabile. Instituţiile de învăţământ din cele peste 16 ţări participante la RIUF pun la dispoziţia studenţilor internaţionali un fond de burse care depăşeşte 500.000 EUR.  Evenimentul va avea loc pe 15 – 16 martie la Bucureşti la Sala Palatului, 18 martie la Cluj-Napoca la Casa de Cultură a Studenţilor şi pe 20 martie la Iaşi la Congress Hall Palas, iar participarea se face pe baza înscrierii pe www.riuf.ro. Înainte de burse, tinerii trebuie să se preocupe de taxa de şcolarizare Unul dintre cele mai întâlnite mituri este cel conform căruia să studiezi în străinătate este foarte costisitor astfel încât informaţia privitoare la cuantumul taxei de şcolarizare este printre primele cerute de elevi şi studenti. În Marea Britanie taxele de şcolarizare pentru programe de licenţă, care pot ajunge la 9.000 £, sunt acoperite pentru cetăţenii UE de guvernul britanic, iar procedura de returnare a banilor le permite beneficiarilor să ramburseze împrumutul pe o durata de până la 30 de ani. Acesta este unul dintre motivele pentru care Marea Britanie este în continuare cea mai dorită destinaţie de studiu pentru români. În Danemarca, Belgia, Germania şi Suedia taxele de şcolarizare pentru studii de licenţă sunt zero. Viitorii studenţi şi părinţii acestora trebuie însă să se preocupe de costurile de trai (transport, mese, cazare etc). Nu puţini sunt românii care aleg să lucreze part-time pentru a-şi acoperi o mare parte din costurile lunare. Mai mult decât atât, în Danemarca şi Olanda studenţii care lucrează primesc şi o bursă în valoare de 600 EUR, respectiv 250 EUR, din partea guvernului. Aceasta este o bursă oferită cetăţenilor UE de care beneficiază de la 1 ianuarie 2014 şi studenţii români. Pentru a o putea accesa tinerii trebuie să demonstreze că lucrează între 10 şi 12 ore pe săptămână. Astfel veniturile unui român care studiază în Danemarca pot depăşi 1.400 EUR pe lună, 800 EUR fiind un salariu minim pentru un job part-time. Cine poate să obţină o bursă?  Există două tipuri principale de burse pe care universităţile din străinătate le oferă: sociale si  de merit. Modalitatea de acordare a acestora diferă de la o universitate la alta. În Marea Britanie există universităţi care acordă burse pe criteriul naţionalităţii şi în funcţie de rezultatele academice, pe când în Olanda şi Danemarca bursă pot primi studenţii care lucrează part-time. Elveţia, Franţa, SUA, Germania sau Arabia Saudită sunt destinaţii în care tinerii pot beneficia de burse pe baza performanţelor academice sau de stagii de practică plătită. Spre exemplu, The University of Manchester şi University of Portsmouth – ambele prezente la RIUF – acordă burse românilor care provin din familii cu venituri mai mici de 25.000 EUR pe an. Acestea valorează între 2.000 şi 3.000 £ şi reprezintă un discount semnificativ din taxa de şcolarizare. Un alt criteriu pentru acordarea burselor este şi cetăţenia. Astfel, românii care aleg să studieze la University of Essex primesc 1.000 £. Şi o medie foarte bună la bacaulareat poate să le aducă tinerilor români o bursă  la University of Salford din Marea Britanie: elevii care obţin peste 9,50 primesc automat 2.000  £. În cazul în care aveaţi impresia că destinaţiile exotice, precum Arabia Saudită, sunt foarte costisitoare, King Abdullah University of Science and Technology vine la târgul de universităţi pentru a vă contrazice. Românii care aleg să urmeze un program de master în domenii ca biologie, fizică, IT  primesc susţinere necondiţionată prin intermediul KAUST Fellowship. Acest program include acoperirea integrală a costurilor studiilor, o alocaţie lunară semnificativă, asigurare privată medicală şi dentară, cazare şi suport pentru transport. Nici Elveţia nu este de neglijat. Cu foarte multe programe specializate pe management hotelier şi turism, universităţile din Elveţia oferă oportunităţi de practică plătită în cadrul cărora studenţii pot câştiga până la 10.800 EUR pe an. Informaţii detaliate despre bursele acordate studenţilor internaţionali, dar şi despre procedura de aplicare vor găsi elevii şi studenţii la RIUF, cel mai mare târg de universităţi din România. Vizitatorii pot beneficia de consiliere educaţională gratuită şi pot participa la workshopurile şi seminariile susţinute de reprezentanţii instituţiilor educaţionale internationale şi de români absolvenţi ai universităţilor de top. Accesul la eveniment şi la seminariile şi workshopurile din cadrul acestuia se face pe baza înscrierii pe site – www.riuf.ro.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac

Anul acesta, admiterea la studiile universitare de licenţă (5.500 de locuri) ale Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, la forma de învăţământ cu frecvenţă, se face prin concurs, pe baza unui eseu motivaţional şi a mediei obţinute la examenul de Bacalaureat. Dacă anul trecut, candidaţii de la ASE au dat examen de admitere în vară, drept care au rămas multe locuri neocupate în prima etapă, în 2014, universitatea a introdus eseul motivaţional la admitere, întocmai ca la universităţile din străinătate, datat şi semnat de către candidat, în care acesta trebuie să scrie argumentat motivele pentru care a ales să studieze la ASE. În total, Academia de Studii Economice (ASE)  scoate la concurs pentru anul univeristar 2014-2015 peste 5.500 de locuri la studiile de licenţă (învăţământ cu frecvenţă) pentru 24 de specializări, dintre care peste 2.790 sunt la buget şi mai mult de 2.600, la taxă. Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune are cele mai multe locuri alocate, 500, la specializarea cu aceeaşi denumire. Ce trebuie să cuprindă eseul motivaţional

Candidatul poate scrie despre motivele personale, preferinţele legate de o anumită carieră şi argumentele pentru care vrea să obţină o anumită calificare. De asemenea, candidatul trebuie să scrie şi ce aşteptări are de la viaţa de student la ASE în ceea ce priveşte procesul educaţional precum şi eventuala angajare pe durata studiilor şi dacă se gândeşte să se înscrie la masterat după absolvire. Candidatul mai poate menţiona realizările sale din timpul liceului (olimpiade, concursuri, stagii de practică, voluntariat)  care îl recomandă pentru programul de studii pe care l-a ales şi dacă doreşte să se implice în activităţile extracuriculare organizate la ASE. Criterii de departajare   Eseul este notat cu admis sau respins, iar ierarhizarea candidaţilor care au obţinut calificativul admis la eseul motivaţional se face în funcţie de media de la Bac şi în ordinea opţiunilor precizate de candidat în fişa de înscriere, se arată în metodologia de admitere. Un candidat poate fi admis la o singură facultate, la un singur program de studii şi la o singură formă de finanţare, indiferent de numărul opţiunilor sale, excepţie făcând olimpicii internaţionali care pot urma două programe. Aceştia trebuie să fi obţinut în unul din ultimii doi ani de studiu distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale sau premiul întâi/o medalie de aur în unul din ultimii patru ani, la olimpiadele şcolare internaţionale. Totuşi, pentru a fi admişi la a doua facultate, pe locuri finanţate la buget, candidaţii olimpici trebuie să aibă media de admitere mai mare decât a ultimului admis la respectiva facultate. În cazul în care există mai mulţi candidaţi cu media generală de admitere egală cu cea a ultimului loc repartizat la buget sau, respectiv, la taxă, aceştia sunt departajaţi după următoarele criterii: media anilor de studii din liceu şi nota obţinută la proba scrisă la limba şi literartura română/maternă de la examenul de Bac. Calendarul concursului de admitere la licenţă, forma de învăţământ cu frecvenţă • 15-18 iulie (9:00-17:00) – înscrieri • 19 iulie – afişarea rezultatelor obţinute la eseul motivaţional şi afişarea repartizării pe săli a candidaţilor înscrişi la programele cu predare în limbi străine, pentru susţinerea testului de competenţă  lingvistică • 21 iulie – susţinerea testului de competenţă lingvistică pentru candidaţii înscrişi la progarmele cu predare în limbi străine: 8:00-9:00 – intrarea candidaţilor în săli, 9:30-11:30 – susţinerea testului de competenţă lingvistică • 22 iulie – afişarea rezultatelor la proba de competenţă lingvistică • 23 iulie – afişarea listelor cu candidaţii repartizaţi pe locurile finanţate de la buget, la taxă şi a celor aflaţi în aşteptare • 24-25 iulie şi 28 iulie – depunerea diplomelor de bacalaureat în original şi/sau plata a jumătate din taxa anuală de şcolarizare • 29 iulie – afişarea finală a listelor cu candidaţii admişi pe locurile finanţate de la buget şi taxă şi a celor respinşi • 29-30 iulie – restituirea dosarelor, la cerere • 15-30 septembrie – semnarea contractelor de studii • Prima săptămână a anului universitar 2014-2015 – înmatricularea în anul I Taxa de înscriere este de 200 de lei, iar taxa de şcolarizare este de 5.000 de lei/an. Lista specializărilor şi locurile alocate acestora pentru studiile de LICENŢĂ, învăţământ cu frecvenţă Lista specializărilor şi locurile alocate acestora pentru studiile de LICENŢĂ, învăţământ cu frecvenţă, ASE…   Calendarul înscrierii la licenţă, forma de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă • 16-18 iulie – înscrieri între orele 9:00-17:00 • 28 iulie – afişarea listelor candidaţilor înscrişi şi a rezultatelor obţinute la eseul motivaţional • 29-30 iulie- înscrieri şi plata a jumătate din taxa anuală de şcolarizare sau restituirea dosarelor, la cerere • 31 iulie – afişarea listelor cu candidaţii admişi • 1 august – restituirea dosarelor, la cerere • 15-30 septembrie – semnarea contractelor de şcolarizare şi de studii Pentru forma de învăţământ la distanţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă, doar cinci facultăţi oferă în total 650 de locuri la şapte specializări, toate la taxă. Este vorba de: • Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, specializarea Informatică Economică – 125 de locuri la ID • Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune – 125 de locuri la ID • Facultatea de Finanţe, Asigurări Bănci şi Burse de Valori, specializarea Finanţe şi bănci (la Buzău) – 50 de locuri la ID • Facultatea de Management, specializarea Management (la Piatra neamţ) – 50 de locuri la ID • Facultatea de Marketing, specializarea Marketing – 100 de locuri la FR Cum a fost admiterea la ASE, anul trecut Anul trecut, ASE a renunţat la examenul de admitere în sesiunea de toamnă, după ce nu au fost ocupat toate locurile la buget şi taxă în sesiunea din vară, când toţi candidaţii au susţinut o testare.  Academia nu mai organizase examen de admitere de trei ani, iar ultima dată când a avut loc, în 2010, toate locurile de la buget s-au ocupat din prima sesiune. În anii precedenţi, a doua sesiune a fost organizată numai pentru locurile de la taxă, însă, în 2013, nu s-au ocupat toate locurile de la buget în prima fază.

Sursa: Adevarul.ro

STUDIU: Mai multe femei  decât bărbaţi au studii universitare, însă au o rată mai mică de angajare pe piaţa muncii

Mai multe femei decât bărbaţi urmează studii universitare în Uniunea Europeană, însă bărbaţii au o rată de angajare pe piaţa muncii mai mare decât ele, potrivit datelor Eurostat din 2012. În România, aproximativ 23% din femeile cu vârste cuprinse între 30-34 de ani au absolvit studiile universitare de licenţă, în timp ce în jur de 20% din bărbaţii de aceeaşi vârstă au terminat studiile superioare. La nivel european, datele arată astfel: aproape 40% din femei şi în jur de 31% din bărbaţi  au terminat o facultate. Cele mai mari diferenţe din acest punct de vedere sunt în Estonia, unde, potrivit datelor Eurostat, peste 50% din femei au absolvit o facultate şi doar 28% din bărbaţi au studii superioare. Domeniul de studii preferat de către românce este Educaţia. Astfel, dintre absolvenţii de studii universitare în domeniul educaţiei, 95% sunt femei, iar dintre absolvenţii de studii în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale, 71% sunt femei şi în ştiinţe, matematică şi informatică – 60%. În schimb, în domeniul ingineriei, doar 35% dintre absolvenţii din România sunt femei. La nivel european, în 2011, 79% dintre persoanele care au studiat educaţia la facultate sunt femei. Ele au o pondere de 76% în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, de aproape 41% în ştiinţe, matematică şi informatică şi 26% în inginerie. Bărbaţii au salarii mai mari decât femeile Însă, când vine vorba de rata de angajare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârste cuprinse între 15-64 de ani, româncele au o rată de ocupare a locurilor de muncă de aproximativ 52%, în timp ce bărbaţii ajung la peste 66%. În plus, există o diferenţă de salarizare de aproape 10% în favoarea bărbaţilor. La nivelul Uniunii Europene, femeile au o rată de ocupare de 58%, iar bărbaţii, de 69% şi diferenţa între salarii este, în medie, de 16%, tot în favoarea bărbaţilor.

Sursa: Adevarul.ro

Erasmus+ 2014 se lansează în România. 120.000 de studenţi şi profesori vor beneficia de burse până în 2020

Programul Erasmus+ va fi lansat oficial în România săptămâna viitoare de către comisarul european pentru Educaţie, Androulla Vassiliou. În total, România va primi în 2014 aproape 52 de milioane de euro în cadrul acestui program. Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Androulla Vassiliou va veni în perioada 10-11 martie la Bucureşti pentru a lansa programul Erasmus+ şi a discuta despre perspectivele de educaţie şi de angajare ale tinerilor din România, scrie Mediafax. Pe 10 martie, comisarul va ţine un discurs, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Comisia Europeană, despre analizarea problemelor cu care se confruntă tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează un program educaţional sau de formare. Următoarea zi, pe 11 martie, Androulla Vassiliou va lansa Erasmus+, noul program de finanţare al UE pentru educaţie, formare, tineret şi sport, care va oferi burse unui număr de 120.000 de români pentru studii, cursuri de formare, dobândirea de experienţă profesională sau participarea la acţiuni de voluntariat în străinătate în următorii şapte ani. Conform CE, această cifră este cu 50 % mai mare decât în precedentele programe ale UE. De asemenea, comisarul european va vizita o serie de proiecte dezvoltate pentru comunitatea romă organizate în Bucureşti, împreună cu filantropul de origine maghiară George Soros, care „militează de mult timp pentru drepturile acestei comunităţi”. „Ca în multe alte ţări europene, rata şomajului în rândul tinerilor din România este foarte îngrijorătoare şi reprezintă o risipă imensă de capacităţi umane. În pofida unor progrese recente, proporţia persoanelor cu un nivel scăzut de competenţe în ceea ce priveşte lectura, matematica şi ştiinţele, precum şi rata părăsirii timpurii a şcolii în România sunt foarte ridicate. Această situaţie agravează problema tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează un program educaţional sau de formare. Sistemele de educaţie şi de formare trebuie să promoveze medii de învăţare favorabile, să pună accentul pe nevoile individuale ale elevilor şi să soluţioneze de urgenţă problema inadecvării competenţelor”, a declarat, vineri, Androulla Vassiliou, înainte de vizita în România. Alocarea României în 2014, cu 11% mai mare decât anul trecut Comisarul a mai precizat că noul program Erasmus+ va acorda sprijin celor mai vulnerabili tineri, ajutându-i astfel „să-şi întărească încrederea în sine”. România va primi aproape 52 de milioane de euro în 2014 în cadrul programului Erasmus+, ceea ce înseamnă o creştere cu 11 % în comparaţie cu finanţarea primită anul trecut prin programul pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi programul „Tineret în acţiune”. De altfel, nivelul de finanţare va creşte în fiecare an până în 2020. Tinerii români mai pot beneficia şi de bursele Jean Monnet pentru studii privind integrarea europeană realizate în instituţii de învăţământ superior şi pentru proiecte transnaţionale în domeniul sportului. 80.000 de români au beneficiat de Erasmus+ până acum Între 2007 şi 2013, aproximativ 80.000 de studenţi, tineri, profesori, formatori şi animatori pentru tineret din România au beneficiat de burse în cadrul programului UE pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi al programului „Tineret în acţiune”, care a fost înlocuit de programul Erasmus+. Prin Erasmus+, CE îşi propune să remedieze unele lacune în materie de competenţe, oferind unui număr de patru milioane de persoane posibilitatea de a studia, de a urma cursuri de formare, de a dobândi experienţă profesională sau de a participa la activităţi de voluntariat în străinătate. Bugetul programului Erasmus+ pentru următorii şapte ani este de 14,7 miliarde de euro, cu 40 % mai mult decât bugetul programelor anterioare din perioada 2007-2013. În plus, fiecare stat membru va beneficia de o creştere semnificativă a finanţării pe durata programului.

Sursa: Adevarul.ro

INFOGRAFIE În ce domenii se câştigă cele mai mari salarii

Bancherii, piloţii şi specialiştii IT încasează lunar salarii de peste 3.700 de lei, în timp ce angajaţii din restaurante şi hoteluri au câştiguri mai mici de 1.000 de lei. Cele mai mari salarii medii pe ramură au fost plătite, în luna ianuarie, în sistemul bancar, în transporturile aeriene şi în IT, iar cele mai mici – în turism, industria alimentară şi în producţia mobilei. Cea mai mare medie salarială a fost în prima lună din acest an de 3.791 de lei, iar cea mai mică a fost de 972 de lei, adică maximul a fost de patru ori mai mare decât minimul, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).   Angajaţii din bănci au încasat în ianuarie un salariu mediu de 3.791 de lei, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce salariaţii din transporturi aeriene au resimţit în ultimul an o reducere cu 1,5% a câştigutilor, până la 3.744 de lei. Locul al treilea în topul celor mai bine plătite domenii îl ocupă sectorul IT, cu 3.739 de lei, în creştere cu 12% faţă de ianuarie 2013.   Urmează salariile din domeniile fabricarea tutunului (3.502 lei), rafinării şi cocserii (3.362 de lei) şi industria extractivă (3.045 de lei).   Dacă ne uităm însă pe datele privind salariile obţinute în subramurile din industria extractivă, putem observa că angajaţii din extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale au încasat în ianuarie un salariu mediu de 4.144 de lei.   Salariu în turism, mai mic de 1.000 de lei   Cele mai mici salarii medii nete au fost încasate în prima lună a acestui an de angajaţii din hoteluri şi restaurante, de 972 de lei, în ciuda faptului că acestea au crescut cu aproape 16% în ultimul an. Este însă cunoscut faptul că în industria ospitalităţii se înregistrează una dintre cele mai mari rate de evaziune fiscală, astfel că, în realitate, salariile ar putea fi mai mari pe fondul plăţii la negru. În industria alimentară şi industria mobilei, salariile medii nete depăşesc cu puţin pragul de 1.000 de lei, iar în agricultură sunt puţin peste 1.200 de lei.  Din ianuarie 2013 până în ianuarie 2014, salariul mediu net pe economie a crescut cu 4,97%, de la 1.548 de lei la 1.625 de lei, potrivit datelor comunicate de Statistică. Însă nu trebuie să ignorăm faptul că avansul salariilor a fost erodat de inflaţie, creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni, a fost în ianuarie de 3,6%.

Sursa: Adevarul.ro

Studenții români întâmpină dificultăți în M. Britanie, după suspendarea împrumuturilor

Studenții români și bulgari se confruntă cu situații complexe în Marea Britanie, după suspendarea împrumuturilor lor de către Londra, o măsură pe care o consideră „discriminatorie”, relatează AFP. Stanimira a lipsit de la cursuri pentru că a rămas fără bani, Miglena a fost nevoită să aleagă între a mânca sau a merge la facultate. „Sunt cu adevărat furioasă, studiile mele depind într-adevăr de acești bani”, mărturisește pentru AFP Stanimira Karaivanska, în vârstă de 19 ani, dintre care șapte ani i-a petrecut în Marea Britanie. Din ianuarie, această studentă bulgară la universitatea Kingston din Londra nu mai primește o parte din împrumutul care îi asigură aproximativ 500 de lire sterline pe lună pentru chirie, transport și mâncare. „Am ratat cursuri pentru că nu pot plăti trenul și autobuzul pentru a merge la facultate”, respectiv 24 de euro dus-întors, afirmă ea. Stanimira suportă, ca și alți studenți, o decizie a Guvernului britanic care s-a angajat într-o retorică antiimigrație în apropierea alegerilor europene. În noiembrie, acesta a anunțat suspendarea împrumuturilor pentru cheltuieli de întreținere pentru cei 7.400 de studenți români și bulgari. Motivul este „creșterea semnificativă” a numărului de tineri din aceste două țări. Ulterior, Guvernul a anunțat că a extins măsurile pentru studenții din toată Uniunea Europeană, dar doar pentru cei înscriși la instituții private. Potrivit Londrei, este vorba despre o „măsură de precauție”, timp pentru ca persoanele vizate să-și dovedească eligibilitatea pentru astfel de împrumuturi acordate studenților ce trăiesc de cel puțin trei ani în Marea Britanie și pe care aceștia trebuie să le ramburseze ulterior. Miglena Zașeva și-a văzut, de asemenea, împrumutul suspendat în ianuarie. Această tânără de origine bulgară în vârstă de 23 de ani, sosită în 2010 în Marea Britanie, unde a lucrat în diverse locuri, a strâns fișe de plată, adeverințe de impozit, extrase de cont care să dovedească durata sejurului său. Documente pe care susține că le-a trimis deja în august pentru a beneficia de un împrumut anual de 6.500 de lire sterline. „Nu s-a făcut nimic, mi-au spus că nu este suficient”. Ea și-a mărit numărul de ore lucrate ca recepționeră la o sală de gimnastică pentru a face față cheltuielilor. Dar acest lucru nu este suficiente. „La un moment dat a trebuit să aleg între a mânca și a mă deplasa”, mărturisește ea. Studenta, care locuiește într-un spital dezafectat, supraviețuiește grație solidarității prietenilor săi, cărora le datorează până acum 600 de lire și nu își mai poate ajuta părinții, rămași în țară, cărora le trimitea 100 de lire în fiecare lună. Autoritățile britanice „încearcă să ne împingă să ne abandonăm studiile”, apreciază Liliana Gabor, o studentă româncă la Icon College din Londra. „Cred că nu ne mai vor”, conchide această mamă celibatară. În februarie, Bucureștiul a sesizat Comisia Europeană pentru a cere „clarificări privind conformitatea” deciziei britanice „cu acquis-ul comunitar”, apreciind că ar putea fi „discriminatorie față de cetățenii români”. În opinia lui Ioan Stan, liderul Ligii studenților români din Marea Britanie, nu există îndoială: discriminarea este dovedită, deoarece Londra „nu vizează decât românii și bulgarii dintre cele 28 de naționalități din UE”, afirmă el. Miglena crede același lucru: „În clasa mea dintre cei 100 de elevi, doar doi studenți, bulgari” au avut împrumuturile suspendate. „Momentul ales de Londra este suspect”, adaugă Andrei, dezvăluind că decizia a intervenit cu două luni înainte de deschiderea pieței muncii pentru români și bulgari, care a alimentat în Marea Britanie temerile privind un val de imigranți. Liliana a primit în cele din urmă un împrumut de 3.000 de lire sterline care îi fusese blocat. „Dar mă tem că într-o lună îmi vor îngheța din nou contul”. Pentru moment, ea ezită în a-și reduce numărul de ore lucrate ca femeie de serviciu la care a recurs pentru a-și întregi veniturile. „Voi vedea dacă pot jongla între muncă, facultate și copil”. Miglena crede, de asemenea, că problemele sale nu s-au terminat încă. I s-a promis plata împrumutului blocat la sfârșitul lui februarie, dar lovitură de teatru: „Acum mi se spune că în două săptămâni cel puțin. Nu mai reușesc. Am de făcut o călătorie de studii în martie și dacă nu îmi pot plăti echipamentul, voi rata anul”.

Sursa: Curentul.ro