PREUNIVERSITAR

Sindicaliştii susţin că legile strâmbe lasă o parte din dascăli fără salarii şi fără banii de navetă

Liderii sindicali de la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au trimis o scrisoare premierului Victor Ponta pentru a reclama neconcordanţele din legislaţie care le permit primarilor să nu plătească din bugetele locale naveta dascălilor sau generează bugete insuficiente pentru achitarea salariilor profesorilor în multe oraşe din ţară. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) menţionează în scrisoarea trimisă vineri Guvernului României că a sesizat, de mai multe ori, Ministerului Educaţiei Naţionale, problemele generate de costul standard per elev care nu este stabilit corect şi nici nu există un coeficient de corecţie în costul standard. „Costul standard astfel cum este stabilit nu are în vedere faptul că, există numeroase unităţi de învăţământ, care au un număr mare de elevi şi la nivelul cărora sunt încadrate multe cadre didactice cu gradul didactic I, cu mulţi ani de vechime în învăţământ şi unele dintre ele beneficiare ale gradaţiei de merit, elemente care nu au fost avute în vedere la fundamentarea costului standar per preşcolar/elev, ceea ce creează, an de an, dificultăţi în plata salariilor personalului didactic, datorită insuficienţei fondurilor alocate pentru plata salariilor”, susţine Simion Hăncescu, liderul FSLI. Aceştia au venit şi cu exemple concrete în acest sens: • la Colegiul Naţional Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu, care are  940 de elevi şi un număr de 31 de clase, deci, are o medie de 30,32 elevi/clasă, mai sunt necesari 63.950 lei pentru a se putea plăti salariile pentru anul 2014 • la Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava, la care învaţă 1525 de elevi, care are un număr de 55 de clase, deci, o medie de 28 de elevi/clasă, mai sunt necesari 787.030 lei, pentru plata salariilor aferente anului 2014 • La Colegiul Naţional „Emaniul Gojdu” din Oradea, care are 1170 de elevi şi un număr mare de cadre didactice cu gradul didactic I, care au peste 25 de ani vechime în învăţământ şi care  beneficiază de gradaţie de merit, costul standard  astfel stabilit acoperă 80% din salarii • la Colegiul Naţional „ Gheorghe Şincai” din Baia Mare, cu un număr de  935 de elevi, la care sunt încadrate multe cadre didactice cu gradul didactic I, care au peste 25 de ani vechime în învăţământ şi care  beneficiază de gradaţie de merit , pentru acoperirea salariilor aferente anului 2014, mai sunt necesari 669.980 lei • la Colegiul Naţional „B.P.Haşdeu” din Buzău – care are un număr de 1394 de elevi, o medie de 30,30 elevi/clasă mai sunt necesari 1.517.997 lei, pentru plata salariilor aferente anului 2014.

„Sunt doar câteva exemple, iar situaţia cea mai dramatică se înregistrează la nivelul unităţilor de învăţământ vocaţional. Având în vedere aceste aspecte, este evident faptul că marea majoritate a unităţilor de învăţământ din mediul urban, cu un număr mare de elevi şi cadre didactice cu grade didactice şi mulţi ani de vechime în învăţământ nu se pot încadra în bugetul aprobat, calculat pe baza costului standard”, a explicat liderul sindical. Dascăli lăsaţi fără bani de navetă O altă problemă care ne-a fost sesizată de către organizaţiile sindicale afiliate la F.S.L.I. este generată de două note la legea bugetului de stat pe anul 2014, conform cărora se pot deconta din economiile şcolilor „cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, pe perioada cursurilor, în limita distanţei de 50 km, şi în limita sumei de 26 lei/cadru didactic/lună pentru distanţa de 3 km”, iar „pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la 50 km, suma de 26 lei/cadru didactic/lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare kilometru” din aceste resurse. „Plecând de la aceste note, există numeroase situaţii în care autorităţile administraţiei publice locale au transmis deja că ele nu mai decontează cheltuielile de navetă ale cadrelor didactice, invocând prevederile legii bugetului de stat. S-a ajuns în situaţia în care, în prezent, cadrelor didactice navetiste nu li se mai decontează aceste cheltuieli deşi dispoziţiile art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt în vigoare”, atrag atenţia sindicaliştii. Ca atare, ei cer Executivului să adopte o hotărâre de guvern, prin care să se stabilească procedura aplicabilă în situaţiile reglementate de aceste note şi prin care să se reglementeze expres că diferenţa până la decontarea integrală a cheltuielilor de navetă ale cadrelor didactice se suportă de către autorităţile administraţiei publice locale, conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Liderii FSLI mai spun că alte note aduse Legii bugetului pe 2014 modifică prevederile Legii educaţiei, care le dă dreptul directorilor de şcoală să fie scutiţi de norma de predare, în sensul degrevării lor doar până la patru ore din normă.

Sursa: Adevarul.ro

FSLI cere Guvernului adoptarea unei hotărâri pentru decontarea cheltuielilor de navetă ale profesorilor

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a transmis, vineri, o scrisoare deschisă Guvernului și premierului Victor Ponta, prin care solicită adoptarea unei hotărâri pentru decontarea cheltuielilor de navetă ale cadrelor didactice, se arată într-un comunicat. „Există numeroase situații în care autoritățile administrației publice locale au transmis deja că ele nu mai decontează cheltuielile de navetă ale cadrelor didactice, invocând prevederile legii bugetului de stat. S-a ajuns în situația în care, în prezent, cadrelor didactice navetiste nu li se mai decontează aceste cheltuieli, deși dispozițiile art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt în vigoare. De aceea, solicităm adoptarea unei hotărâri de guvern, prin care să se stabilească procedura aplicabilă în situațiile reglementate de Nota nr. 3) din Anexa nr. 4 și, respectiv, Nota nr. 5) din Anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014. Dorim să se reglementeze expres că diferența până la decontarea integrală a cheltuielilor de navetă ale cadrelor didactice se suportă de către autoritățile administrației publice locale, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în comunicatul citat. FSLI cere, totodată, Guvernului stabilirea corectă a costului standard pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale. „Prin HG nr. 1165/2013, pentru modificarea HG. nr. 72/2013, s-a stabilit că — pentru anul 2014 — valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 2.492 lei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale și, respectiv de 306 lei, pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar ^bunuri și servicii^. Costul standard nu este stabilit corect și că nu există un coeficient de corecție în costul standard. Așa cum este el stabilit în prezent, costul standard nu are în vedere faptul că există multe unități de învățământ care au un număr mare de elevi și la nivelul cărora sunt încadrate multe cadre didactice cu gradul didactic I, cu mulți ani de vechime în învățământ și unele dintre ele beneficiare ale gradației de merit. Sunt elemente care nu au fost avute în vedere la fundamentarea costului standard per preșcolar/elev, ceea ce creează, an de an, dificultăți în plata salariilor personalului didactic, din cauza fondurilor insuficiente alocate”, se mai spune în comunicat.

Sursa: Cotidianul.ro

FSLI solicită completarea legislaţiei: şcolile nu au bani de salarii, iar profesorilor nu li se decontează naveta

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta, solicitând decontarea banilor de navetă către profesori şi adoptarea unor măsuri prin care să se înlăture anomaliile generate de costul standard per elev/preșcolar. Conform art. 263 alin. (10) din Legea educației naționale: „Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică.” În Legea bugetului de stat  pe anul 2014, nr. 356/2013, se prevăd următoarele: 1.Anexa nr. 4, Nota 2) „La unităţile de învăţământ special şi centrele de resurse şi asistenţă educaţională care nu se încadrează în bugetul aprobat, calculat conform reglementărilor legale în vigoare, degrevările parţiale de post/normă prevăzute la alin. (10) al art. 263 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, pot fi de până la 4 ore din normă/post didactic.” 2. Anexa nr. 5., Nota nr. 4)  „La unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care nu se încadrează în bugetul aprobat, calculat conform reglementărilor legale în vigoare, degrevările parţiale de post/normă prevăzute la alin. (10) al art. 263 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, pot fi de până la 4 ore din normă/post didactic.” Potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 356/2013, ”Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la alin. (3), pe comune, oraşe, municipii, sectoare şi municipiul Bucureşti, după caz, se face prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, după consultarea consiliului judeţean şi a primarilor, iar pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratului şcolar, în funcţie de numărul de elevi/preşcolari şi standardele de cost aferente şi de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.” Art. 2 alin. (1) și alin.(2) din H.G. nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, publicată în Monitorul Oficial al României – Partea I, nr. 133/13.03.2013, prevedea că, pentru anul 2013, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 2420 lei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora; art. 3 alin. (1) și (2) din aceeași hotărâre prevedeau că valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 301 lei, pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”. Prin H.G. nr. nr. 1165/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, s-a stabilit că, pentru anul 2014, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 2.492 lei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale și, respectiv de 306 lei, pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”. Coeficient de corecţie Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a sesizat, de mai multe ori, Ministerului Educației Naționale, faptul că costul standard nu este stabilit corect și că nu există un coeficient de corecție în costul standard. Costul standard astfel cum este stabilit nu are în vedere faptul că, există numeroase unități de învățământ, care au un număr mare de elevi și la nivelul cărora sunt încadrate multe cadre didactice cu gradul didactic I, cu mulți ani de vechime în învățământ și unele dintre ele beneficiare ale gradației de merit, elemente care nu au fost avute în vedere la fundamentarea costului standar per preșcolar/elev, ceea ce creează, an de an, dificultăți în plata salariilor personalului didactic, datorită insuficienței fondurilor alocate pentru plata salariilor. Membrii FSLI au prezentat şi câteva exemple de unităţi şcolare care se află în imposibilitatea de a susţine salariile dascălilor. La Colegiul Național “Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu, care are  940 de elevi și un număr de 31 de clase, deci, are o medie de 30,32 elevi/clasă, mai sunt necesari 63.950 lei pentru a se putea plăti salariile pentru anul 2014. La Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava, la care învață 1525 de elevi, care are un număr de 55 de clase, deci, o medie de 28 de elevi/clasă, mai sunt necesari 787.030 lei, pentru plata salariilor aferente anului 2014. La Colegiul Național „Emaniul Gojdu” din Oradea, care are 1170 de elevi și un număr mare de cadre didactice cu gradul didactic I, care au peste 25 de ani vechime în învățământ și care  beneficiază de gradație de merit, costul standard  astfel stabilit acoperă 80% din salarii. La Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare, cu un număr de  935 de elevi, la care sunt încadrate multe cadre didactice cu gradul didactic I, care au peste 25 de ani vechime în învățământ și care  beneficiază de gradație de merit , pentru acoperirea salariilor aferente anului 2014, mai sunt necesari 669.980 lei. La Colegiul Național „B.P.Hașdeu” Buzău, care are un număr de 1394 de elevi, o medie de 30,30 elevi/clasă mai sunt necesari 1.517.997 lei pentru plata salariilor aferente anului 2014. Potrivit sindicaliştilor, însă, situația cea mai dramatică se înregistrează la nivelul unităților de învățământ vocațional. Elevii, primii afectaţi Ei susţin că marea majoritate a unităților de învățământ din mediul urban, cu un număr mare de elevi și cadre didactice cu grade didactice și mulți ani de vechime în învățământ nu se pot încadra în bugetul aprobat, calculat pe baza costului standard. În aceste condiții, față de nota Nota nr. 4)  din Anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2014, directorii unităților de  învățământ care nu se pot încadra în buget pot beneficia de o degrevare parțială de maximum 4 ore din normă/post didactic.  Sindicaliştii atrag atenţia că acest lucru va bulversa, în plin an școlar, procesul instructiv – educativ, deoarece, pe catedrele directorilor degrevați parțial, conform art. 263 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, au fost încadrate, începând cu 1 septembrie 2013, prin etapele de mișcare a personalului didactic, alte cadre didactice. Întoarcerea directorilor la catedră, pentru a-și desfășura restul orelor de predare aferente normei didactice, va afecta în primul rând elevii, care în primul semestru au avut un alt cadru didactic care a prestat orele din norma directorului, dar va influența negativ și actul managerial, deoarece un director al unui colegiu național sau al unei unități școlare cu un număr mare de elevi, care are 14  ore de predare/săptămână, nu poate să își îndeplinească atribuțiile care îi revin în funcția de conducere. „Din informațiile noastre, peste 50% din directorii unităților de învățământ preuniversitar de stat vor fi afectați de prevederile Notei nr. 4) din Anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013, în sensul că vor beneficia de o degrevare parțială de maximum 4 ore din norma didactică”, susţin membrii FLSI într-un comunicat remis PUTEREA. La mâna primăriilor O altă problemă sesizată de către organizațiile  sindicale afiliate la F.S.L.I., este generată de Nota nr. 3 din Anexa nr 4 și, respectiv, Nota nr. 5 din Anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014. Anexa nr. 4 prevede că  “ din economiile înregistrate de unităţile de învăţământ special şi centrele de resurse şi asistenţă educaţională la cheltuieli cu bunuri şi servicii, se pot deconta cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, pe perioada cursurilor, în limita distanţei de 50 km, şi în limita sumei de 26 lei/cadru didactic/lună pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la 50 km, suma de 26 lei/cadru didactic/lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare kilometru.” În Anexa nr. 5 se stipulează:  „din economiile înregistrate de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat la această categorie de cheltuieli se pot deconta cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, pe perioada cursurilor, în limita distanţei de 50 km, şi în limita sumei de 26 lei/cadru didactic/lună pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la 50 km, suma de 26 lei/cadru didactic/lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare kilometru.” Sindicaliştii i-au transmis primului ministru că există numeroase situații în care autoritățile administrației publice locale au transmis deja că ele nu mai decontează cheltuielile de navetă ale cadrelor didactice, invocând prevederile legii bugetului de stat. “S-a ajuns în situația în care, în prezent, cadrelor didactice navetiste, nu li se mai decontează aceste cheltuieli deși dispozițiile art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale  nr. 1/2011 sunt în vigoare!”, spun reprezentanţii FSLI, care solicită adoptarea unei hotărâri de guvern, prin care să se stabilească procedura aplicabilă în situațiile reglementate de Nota nr. 3) din Anexa nr 4 și, respectiv, Nota nr. 5) din Anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013 a  bugetului de stat pe anul 2014 și prin care să se reglementeze expres că diferența până la decontarea integrală a cheltuielilor de navetă ale cadrelor didactice se suportă de către autoritățile administrației publice locale, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: Puterea.ro

Ministrul Remus Pricopie promite investiţii de 700 de milioane de euro în infrastructura din educaţie până în 2020

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că infrastructura din sistemul de educaţie va beneficia de o investiţie de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate între 2007-2013, iar alte 500 de milioane de euro vot fi alocate până în 2020, pentru obiective deja începute sau unele noi. Prezent, sâmbătă, la Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, că 2014 este anul în care după mult timp în care nu au mai fost investiţii „masive” în infrastructura educaţională, se revine cu un buget important din fonduri structurale, transmite corespondentul Mediafax. „Anul 2014 este cel în care după mulţi ani în care nu au mai fost investiţii masive în zona de educaţie, revenim cu un buget important din fonduri structurale. Vorbim de peste 200 de milioane de euro din fondurile structurale neutilizate în perioada 2007-2013, care sunt la dispoziţia Ministerului Dezvoltării, respectiv a primăriilor, pentru investiţii în infrastructura educaţională. În acelaşi timp, pentru perioada 2014-2020 vorbim despre o alocare de peste jumătate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiţii deja începute sau pentru unele noi. Sunt peste 1.400 de obiective începute şi neterminate”, a subliniat ministrul Educaţiei. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a participat, sâmbătă, la inaugurarea Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din oraşul Întorsura Buzăului, care a fost modernizat şi extins printr-un proiect cofinanţat cu 2,4 milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Mii de şcoli fără autorizaţie sanitară anual Mii de şcoli din ţară îşi deschid anual porţile cu vechile probleme legate de condiţiile proaste de funcţionare, în care copiii ar trebui să înveţe: sedii vechi, spaţii neautorizate sanitar, cu toalete încă în fundul curţii sau fără apă potabilă. Situaţia s-a repetat şi în anul şcolar 2013-2014. Într-o astfel de situaţie sunt la nivel naţional 1.400 de unităţi şcolare, a căror reabilitare a început din 2006 şi care nu au fost finalizate nici până în ziua de astăzi. Ministrul Educaţiei a promis vineri, la Buzău, că în următorii patru, cinci ani, acestea vor fi terminate. „Sunt aproximativ 76% din şcoli care au avize sanitare. Acolo unde nu sunt avize sanitare, vorbim de comunităţi sărace unde nu au fost fonduri ca să ridice nivelul de trai. (…) Sunt câteva probleme aici. În perioada 2007-2010 au fost obiective de învăţământ începute fără să se calculeze dacă avem copii în şcoala aceea şi după cinci ani, şi dacă le putem finaliza sau au fost construite în ţară grupuri sanitare de 70.000 de euro nefuncţionale, pentru că nu există conectare la apă şi canalizare. Trebuie să investim în primul rând în canalizare şi apă curentă”, a declarat ministrul ulterior, într-un interviu la Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

Ce îi aşteaptă pe elevi în semestrul al doilea. Noutăţile din 2014

Pentru prima dată, elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor susţine la nivel naţional, în luna mai,  evaluările care până acum au fost făcute doar pe bază de eşantion în ultimii doi ani. De asemenea, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a vor da o simulare naţională la Bac în luna martie, iar elevii de clasa a VIII-a vor da simularea pentru Capacitate începând din 18 februarie. De luni, începe semestrul al doilea, iar următoare vacanţă a copiilor este cea de primăvară (12 – 22 aprilie), care ar putea fi prelungită o zi sau două având în vedere că anul acesta Paştele va fi pe 20 aprilie. Cursurile se reiau pe 23 aprilie, iar anul şcolar se va încheia pe 21 iunie, când începe vacanţa de vară. Tezele din semestrul al II-lea se susţin, de regulă, până la data de 23 mai 2014. Calendarul simulărilor la examenele naţionale

Simularea Evaluării Naţionale a elevilor de clasa a VIII-a va avea loc în perioada 18-20 februarie, iar cea a Bacalaureatului, la care vor participa în premieră şi elevii de clasa a XI-a, între 3 şi 7 martie. „Elevii vor fi evaluaţi din materia parcursă până la data susţinerii testului. Elevii de clasa a XI-a, care vor simula pentru prima dată Bacalaureatul, vor susţine doar două probe: română şi matematică sau istorie”, a explicat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.   Calendarul simulării Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a:   • Limba şi literatura Română – 18 februarie • Limba şi literatura maternă – 19 februarie (pentru elevii care aparţin minorităţilor naţionale care au urmat cursuri gimnaziale în limba maternă) • Matematică/Istorie – 20 februarie   Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.   Calendarul simulării probelor scrise ale examenului de Bacalaureat pentru clasele a XI-a şi XII-a:   • Limba şi literatura română – 3 martie • Limba şi literatura maternă – 4 martie • Proba obligatorie a profilului – 5 martie   Doar pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului şi specializări – 7 martie.   Toate probele sunt scrise, iar rezultatele vor fi afişate pe 14 martie.   Rezultatele obţinute de elevi la simularea Evaluării Naţionale şi la simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat nu vor fi trecute în catalog.   Potrivit ministerului, simulările au un dublu scop: familiarizarea elevilor cu rigorile unei Evaluări Naţionale, respectiv a unui examen de Bacalaureat naţional, şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale sau liceale.   Evaluările la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a   Evaluările naţionale de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, ale căror note nu se trec în catalog, vor avea loc în intervalul 6 – 29 mai, în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au lipsit, din motive întemeiate, la prima sesiune.   Prima sesiune are următorul calendar: •     clasa a II-a (6 mai: Limba română – scris şi citit; 7 mai: Limba maternă – scris şi citit; 8 mai:  Matematică) •     clasa a IV-a (13 mai: Limba română – Limba maternă; 14 mai: Matematică) •     clasa a VI-a (14 mai: Limbă şi comunicare; 15 mai: Matematică şi ştiinţe)

A doua sesiune are următorul calendar: •     clasa a II-a (20 mai: Limba română – scris şi citit; 21 mai: Limba maternă – scris şi citit; 22 mai: Matematică) •     clasa a VI-a (27 mai: Limbă şi comunicare; 28 mai: Matematică şi ştiinţe) •     clasa a IV-a (28 mai: Limba română – Limba maternă; 29 mai: Matematică).

„Aceste evaluări nu sunt o invenţie de acum, ci sunt prevăzute în Legea Educaţiei din 2011. Se doreşte doar verificarea pregătirii elevilor şi familiarizarea lor cu examenele, după ce în anul şcolar 2012-2013 s-au făcut pilotări ale acestor evaluări”, a explicat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Potrivit ministrului Educaţiei, prin aceste evaluări se doreşte „o evaluare a întregului sistem”, astfel încât peste şase ani, când examenele vor fi de tipul testelor PISA, cei care sunt acum în clasa a II-a să fie deja obişnuiţi cu acest gen de verificare. „Modele de subiecte vor fi făcute publice pe site-ul ministerului”, a mai spus Pricopie.

Pentru clasa a IV-a, testele vor avea un format asemănător cu cel al evaluărilor internaţionale administrate elevilor în vârstă de 10-12 ani. Nivelul de dificultate al testelor va fi mediu. Fără note în catalog Rezultatele obţinute de elevi la evaluările naţionale nu vor fi trecute în catalogul clasei şi sunt valorificate la nivelul unităţii de învăţământ prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare, consemnarea în portofoliul educaţional al elevului, respectiv informarea părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate. Potrivit Ministerului Educaţiei, responsabilitatea administrării la clasă a evaluărilor naţionale aparţine administratorului de test, care poate fi învăţătorul, institutorul sau profesorul de la clasă. În timp ce Ministerul Educaţiei a publicat modele de subiecte pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, modelele pentru evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a încă nu au fost postate. Ce trebuie să ştie elevii din clasele terminale Elevii din clasa a XII-a termină cursurile mai devreme, pe 30 mai, iar cei din clasa a VIII-a, pe 13 iunie, având în vedere că vor susţine examenele naţionale la vară. Potrivit calendarului Bacalaureatului din 2014, publicat de Ministerul Educaţiei, examenele orale încep pe 10 iunie, iar cele scrise pe 30 iunie. Notele finale se afişează pe 11 iulie. După această dată începe a doua sesiune de Bac, destinată candidaţilor care nu au trecut de toate examenele în vară şi celor care au avut de dat corijenţe.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Eduard Mititelu din Botoşani este noul reprezentant al elevilor din ţară

Eduard Mititelu, un elev de 17 ani din Botoşani, a fost ales noul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor din România. Competiţia s-a dat între trei candidaţi din Bucureşti, Cluj şi Botoşani. Eduard Mititelu este din Botoşani, are 17 ani şi este elev în clasa a 11-a, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. La începutul liceului a fost voluntar pentru Crucea Roşie, iar mai apoi a obţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor, dar şi de director al departamentului pentru cultură din cadrul consiliului, în Botoşani. Eduard Mititelu a câştigat cu doar un vot în plus faţă de contracandidatul său funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor, relatează Digi24. Acesta a preluat mandatul de la Iulia Miron, elevă în Cluj-Napoca. „E o responsabilitate foarte mare, sunt bucuros, dar va urma o perioadă de muncă, va trebui să lucrăm ca o echipă unită să ajutăm dezvoltarea acestei structuri pentru că este o structură cu, despre şi mai ales pentru elevi”, a spus Eduard Mititelu. Acesta a concurat alături de Cleopatra Nestor, din Bucureşti şi Ioanis Divoiu, din Cluj. Noul preşedinte are un mandat de un an de zile şi îi va reprezenta pe elevii din întreaga ţară, în cadrul structurii consultative de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale.

Sursa: Adevarul.ro

Ministrul Pricopie: lucrarea de disertaţie a Ştefaniei Duminică, acuzată de plagiat, analizată de o comisie de specialitate; are timp până marţi să clarifice situaţia

Lucrarea secretarului de stat din Ministerul Educaţiei, Ştefania Duminică, suspectată că ar fi un plagiat, va fi analizată de o comisie de specialitate pentru a se vedea în ce măsură ceea ce a apărut în spaţiul public se confirmă, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, la Braşov, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, potrivit presei locale. Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a anunţat public anchetarea demnitarului. „Doamna secretar de stat Ştefania Duminică mi-a cerut să-i acord câteva zile pentru a încerca să clarifice situaţia, urmând ca, săptămâna viitoare, marţi, să ne revedem. O aştept marţi la minister pentru a clarifica problema aceasta, la nivelul discuţiei dintre un secretar de stat şi ministru. Pe de altă parte, sunt, însă, proceduri legale care au fost declanşate. Prin urmare, această lucrare va fi analizată de o comisie de specialitate pentru a vedea în ce măsură ceea ce a apărut în spaţiul public se confirmă. Asta este tot ceea ce ştiu în acest moment. Mai departe putem să speculăm”, a declarat vineri, la Braşov, ministrul Remus Pricopie, citat de obiectiv.info. Ministrul Educaţiei Naţionale a mai spus că „subiectul este unul extrem de serios şi de sensibil” şi, pentru a se găsi adevărul, „trebuie să se acţioneze procedural”. Remus Pricopie a participat vineri, la Braşov, la închiderea lucrărilor Adunării Generale a Consiliului Naţional al Elevilor care s-a desfăşurat în perioada 4-7 februarie la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”. Tot vineri Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti (UB) a anunţat oficial că „s-a autosesizat în cazul suspiciunii de plagiat referitoare la lucrarea de disertaţie a doamnei Ştefania Duminică, ca urmare a semnalării acestei situaţii în mass-media”, ceea ce „Adevărul” a dezvăluit de acum două zile. „Comisia a declanşat analiza cazului conform regulamentelor în vigoare ((Regulamentul de funcţionare a Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, Codul de Etică al Universităţii din Bucureşti şi Carta Universităţii din Bucureşti). Rezultatele analizei vor fi făcute publice în cel mai scurt timp”, se arată într-un comunicat de presă oficial al UB. Acuzaţii de plagiat în lucrarea de la master Secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Valentina Ştefania Duminică, ar fi plagiat în 2012 o lucrare de masterat din 2008 a unui absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, intitulată „Pagini web în prezentarea elementelor de geografie a României în ciclul primar”, potrivit documentelor prezentate marţi seara de jurnaliştii B1 TV. Aceasta riscă însă dosar penal pentru fals în înscrisuri oficiale, în cazul în care se dovedeşte că a copiat o întreagă lucrare în dizertaţia sa. Ea a depus în dosarul de la Facultate de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti (UB), unde a absolvit un master în Management educaţional, o declaraţie pe proprie răspundere potrivit căreia lucrarea nu este plagiată, au precizat pentru „Adevărul” reprezentanţii UB. În plus, aceştia au declarat joi că lucrarea de disertaţie a oficialului nu a fost trecută printr-un soft antiplagiat. Motivul: această verificare nu este obligatorie şi se face prin sondaj, la cererea facultăţii. Pricopie: profesorii pot organiza excursii în Săptămâna Altfel Ministrul Remus Pricopie a mai făcut referire şi la informaţiile apărute după cazul de la Şcoala 10 din Bucureşti potrivit cărora profesorii nu ar mai vrea să se implice în organizarea excursiilor din cadrul programului „Şcoala Altfel”, adăugând că ceea ce s-a întâmplat este o ruşine şi nu trebuie să se mai repete. „De aceea avem nevoie de un Cod Etic al Educaţiei şi îl vom elabora cât mai curând. Totuşi, pornind de la un astfel de caz izolat, nu trebuie să se ajungă la gesturi extreme precum renunţarea la organizarea de excursii. Cu toţii am fost elevi şi am mers în excursii, am întrebat părinţii dacă ne dau bani pentru excursii, dar totul trebuie să fie guvernat de un principiu foarte clar: transparenţa folosirii banilor. Nu se pune problema ca să nu se mai organizeze excursii în şcoli, în perioada Săptămânii Şcoala Altfel, sau în alte perioade ale anului, această săptămână nu a avut niciodată un buget alocat de minister, dar ca un exemplu, vă spun că am avut o discuţie cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi i-am cerut ca în acea săptămână să existe o politică a uşilor deschise la vizitarea de către elevi a Palatului Parlamentului“, a spus ministrul, citat de monitorulexpres.ro.

Sursa: Adevarul.ro

Elevii se întorc luni la şcoală. Cei din judeţele afectate de ninsoare vor trebui să recupereze vacanţa prelungită

Elevii se bucură de ultimele zile de vacanţă, pentru că luni, 10 februarie, începe semestrul al II-lea. Cei care au avut parte de aproape două săptămâni de vacanţă, din judeţele afectate luna trecută de viscol şi ninsori abundente, vor face ore suplimentare, de recuperare a materiei. Elevii au fost în vacanţa intersemestrială (1-9 februarie), conform calendarului anului şcolar 2013-2014, şi se întorc la şcoală luni, 10 februarie. Următoare vacanţă a copiilor este cea de primăvară (12 – 22 aprilie), care ar putea fi prelungită o zi sau două având în vedere ca anul acesta Paştele va fi pe 20 aprilie. Cursurile se reiau pe 23 aprilie, iar anul şcolar se va încheia pe 21 iunie, când începe vacanţa de vară. Tezele din semestrul al II-lea se susţin, de regulă, până la data de 23 mai 2014. O parte dintre elevi vor fi chemaţi în plus la şcoală, pentru a recupera zilele dinainte de vacanţa oficială în care nu au venit la ore, după ce vremea nefavorabilă a forţat autorităţile să ţină şcolile închise. Sistemul de recuperare, stabilit de fiecare şcoală Astfel, Ministerul Educaţiei a precizat la finele lunii trecute, când a anunţat că elevii din 14 judeţe şi din Capitală intră mai repede în  vacanţa intersemestrială, că directorii unităţilor de învăţământ „vor lua măsuri pentru recuperarea orelor neefectuate din cauza suspendării cursurilor, până la sfârşitul anului şcolar, astfel încât să fie asigurată parcurgerea integrală a programelor”. Recuperarea se va face după un program special, avizat de consiliul profesoral şi aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învâţământ, au explicat reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale. În plus, oficialii au anunţat încă de atunci că, „acolo unde situaţia şcolară pentru semestrul I nu a putut fi încheiată, ea va fi rezolvată în momentul în care elevii vor reveni la cursuri, în semestrul al II-lea”. Cursuri şi sâmbătă În judeţul Galaţi, spre exemplu, potrivit inspectorului şcolar general Laura Marin orele vor fi recuperate după vacanţa de iarnă. „Fiecare şcoală va face o programare şi va anunţa elevii când se vor recupera orele. Este posibil ca unele zile să fie recuperate şi sâmbăta”, a declarat Laura Marin. În Capitală, oficialii încă nu au luat o decizie privind sistemul de recuperare a săptămânii în care elevii nu au venit la ore. „Nu am stabilit cum o să facem la nivelul Capitalei, vom decide săptămâna viitoare, în primul consiliu al inspectoratului, însă vom alege cea mai bună formulă fără a da peste cap programul şcolilor”, a declarat pentru adevarul.ro inspectorul Marian Banu, purtător de cuvânt la Inspectoratul şcolar din Bucureşti. O săptămână în plus de vacanţă Ninsorile de la finele lunii ianuarie i-au trimis mai devreme în vacanţă pe elevii din mai multe judeţe. Astfel, vineri, 31 ianuarie, au fost închise toate unităţile de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea. În judeţul Iaşi, în doar 10 unităţi de învăţământ nu s-au desfăşurat cursuri, iar în judeţul Vaslui, din totalul unităţilor şcolare existente, 86 au fost închise. Ce trebuie să ştie elevii din clasele terminale În 2014, elevii din clasa a XII-a şi din clasa a XI-a vor susţine o simulare pentru Bacalaureat organizată la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei, iar la sfârşitul anului, se vor organiza pentru prima dată Evaluările de la clasele a II-a, a II-a şi a IV-a. Elevii din clasa a XII-a termină cursurile mai devreme, pe 30 mai, iar cei din clasa a VIII-a, pe 13 iunie, având în vedere că vor susţine Evaluarea Naţională, Bacalaureatul în vară. Potrivit calendarului Bacalaureatului din 2014, publicat de Ministerul Educaţiei, examenele orale încep pe 10 iunie, iar cele scrise pe 30 iunie. Notele finale se afişează pe 11 iulie. După această dată începe a doua sesiune de Bac, destinată candidaţilor care nu au trecut de toate examenele în vară şi celor care au avut de dat corijenţe.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Medic român şcolit la Stanford, nerecunoscut de oficialii români

Ştefan Mindea a absolvit medicina la Universitatea Stanford, în Statele Unite şi a ajuns să conducă secţia de Neurochirurgie la doar 36 de ani, însă după mai bine de 30 de ani a decis să se întoarcă în România, la Institutul Creierului din cadrul Spitalului Monza. De şase luni, însă, el aşteaptă ca statul român să îi echivaleze studiile, relatează Digi24. „Profesor dr. Ştefan Mindea este specializat în neurochirurgie spinală minim-invazivă şi conduce Secţia de Neurochirurgie spinală a Centrului Medical Universitar Stanford. El a fost recunoscut timp de cinci ani la rând în Top 5 al celor mai buni chirurgi de la această universitate. La doar 38 de ani face operaţii pe care doar o mână de oameni la nivel mondial le pot face, iar în plină ascensiune profesională a hotărât să vină cu tot cu familie în România, la Institutul Creierului din cadrul Spitalului Monza. De şase luni însă, el aşteaptă ca statul român să îi echivaleze studiile”, se arată într-un reportaj Digi24.  „Eram promovat ca şef la secţia de neuro-oncologie şi oncologie spinală la vârsta de 35 de ani şi şef de secţie la operaţii minim invazive la vârsta de 36 de ani. Mi s-a spus că eram cel mai tânăr şef din istoria neuro-chirurgiei în Facultatea Stanford”, povesteşte medicul, care avea cinci ani când a ajuns împreună cu părinţii în America, la Chicago. Ce vrea să schmbe în România „Avem alt mod de a gândi, pacientul trebuie să fie respectat, trebuie să îl abordezi cu căldură pentru că totuşi suferă, e bolnav. Şi afectează şi psihologic boala şi e foarte important să nu abordezi într-un mod foarte tehnic pentru că totuşi e o fiinţă. Combinat cu tehnica şi tehnologia din străinătate, am gândit că avem ceva de valoare pentru pacienţii români”, explică el modificările care trebuie să se producă în sistemul autohton de sănătate. Doctorul Mindea se loveşte însă de birocraţia statului român care i-a transmis că, deocamdată, nu îi poate echivala studiile, chiar dacă pe diploma sa scrie Universitatea Stanford, recunoscută în întreaga lume.

Sursa: Adevarul.ro

Elevii se întorc astăzi la şcoală.

Când vor fi recuperate cursurile suspendate din cauza ninsorilor Elevii au fost în vacanţa intersemestrială în perioada 1-9 februarie, conform calendarului anului şcolar 2013-2014, iar astăzi  se întorc la şcoală. Ministerul Educaţiei a anunţat că elevii vor recupera cursurile pierdute în ultima săptămână din semestrul I, suspendate din cauza ninsorilor, în semestru II.   Copiii nu vor fi chemaţi la şcoală sâmbătă şi duminică pentru a recupera orele pierdute. Vacanţa de primăvară este cuprinsă între 12 şi 22 aprilie, iar vacanţa de vară va începe pe 21 iunie, şi se va încheia pe data de 14 septembrie.   Calendarul examenului de Bacalaureat 2014, Sesiunea iunie-iulie 2014:   -26 – 30 mai 2014 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen   -30 mai 2014 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a   -10 – 12 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A   -11 – 13 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B   -16 – 20 iunie 2014 Evaluarea competenţelor digitale – proba D   -23 – 27 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C   -30 iunie 2014 Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă   -1 iulie 2014 Limba şi literatura maternă proba E) b) – proba scrisă   -2 iulie 2014 Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – proba scrisă   -4 iulie 2014 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – proba scrisă   -7 iulie 2014 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)   -7 iulie 2014 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)   -8 -10 iulie 2014 Rezolvarea contestaţiilor   -11 iulie 2014 Afişarea rezultatelor finale   Calendarul Evaluării Naţionale 2014:   -Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a: 13 iunie   -Înscrierea la Evaluarea Naţională: 16 – 18 iunie   -Limba si literatura română – proba scrisă: 23 iunie   -Limba şi literatura maternă – proba scrisă: 24 iunie   -Matematică – proba scrisă: 25 iunie   -Afişarea rezultatelor (până la ora 16.00): 27 iunie   -Depunerea contestaţiilor (orele 16.00 – 20.00): 27 iunie   -Rezolvarea contestaţiilor: 28 iunie – 30 iunie   -Afişarea rezultatelor finale după contestaţii: 1 iulie

Sursa: Adevarul.ro

Record la chiulit. În doar două săptămâni elevii din Botoşani au „colecţionat“ peste 80.000 de absenţe

Statistica privind numărul de absenţe a fost realizată de angajaţii Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru ultima lună a anului trecut. Deşi în luna decembrie elevii au mers la şcoală doar două săptămâni aceştia au chiulit pe rupte. Cu peste 80.000 de absenţe Botoşaniul ajunge în topul regiunii de nord-est la absenteism şcolar. Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani a întocmit o statistică pentru ultima lună a anului trecut privind numărul de absenţe acumulate de elevi. Statisticile sunt îngrijorătoare. Majoritatea şcolarilor mai mult nu au dat pe la şcoală.   Având în vedere că în luna decembrie  elevii au mers la şcoală doar două săptămâni, numărul de absenţe reprezintă un adevărat record : 82.000 în doar jumătate de lună.  Cele mai multe absenţe au fost acumulate de liceeni, peste 31.000 dintre care doar 10.000 motivate, urmaţi însă la mică distanţă de şcolarii din clasele gimnaziale cu 30.000 de absenţe, dintre care  8000 motivate.    Numărul mare de absenţe plasează Botoşaniul în topul judeţelor cu cei mai mulţi chiulangii din zona de nord-est a ţării. Şefii de la Inspectoratul Şcolar susţin însă că mulţi elevi din mediul rural care învaţă în oraş au plecat mai repede acasă pentru a petrece sărbătorile de iarnă, în timp ce mulţi alţii ar fi fost angrenaţi în tot felul de serbări sau activităţi de Crăciun.   Chiar şi în aceste condiţii numărul de absenţe motivate, nu atinge nici măcar 50% din total. În schimb Poliţia Locală a prins zeci de elevi botoşăneni în baruri în preajma vacanţei de Crăciun.

Sursa: Adevarul.ro

Într-o societate în care mulţi nu ştiu că „mă-ta are cratimă”, şcoala este un „pericol”

Nu aş fi crezut, anul trecut pe vremea asta, că voi fi în stare să trec din nou printr-o sesiune. Mintea e atât de şmecheră încât reuseşte, cumva, să te convingă de faptul că „nu mai eşti capabil“ şi că e potrivit să faci doar lucruri „specifice“ vârstei. Adică la 35 de ani nu mai poţi TU să înveţi „ca la carte“, pentru că nu mai ai răbdare, mai degrabă te învârţi prin oraş şi bei Cosmopolitan căutându-l pe Mr. Big, ca în „Sex and the City“. Ei bine, după o vară de studiu şi de învăţat, am intrat la Compoziţie-Jazz-Muzică uşoară, la Conservator. Nu a fost uşor. Apoi am trecut prin disperarea acumulării de materie, m-am dat cu capul de pereţi întrebându-mă: „ce mi-a trebuit?!“, am planificat, am amânat perioada recapitulativă căci venise iar ziua mea, în vacanţa de Crăciun, şi m-am trezit pe 6 ianuarie, în prag de sesiune, cu muuult de studiat şi de învăţat. M-am gândit să mă bag în pat, să spun că sunt bolnavă şi să nu mai merg nicăieri, de frică, pentru că toată lumea îmi spunea că e foarte, foarte greu: „eu nu aş mai avea răbdare, la vârsta asta!“. Deja mă vedeam cu un picior în groapă şi cu unul împingând manualul de Istoria Muzicii sub pat să nu-l vadă nimeni. M-am apucat, uşor-usor (zic uşor-uşor, ca să nu zică lumea ca sunt tocilară). Am studiat câte patru ore zilnic la pian, o ora canto, două ore auz, solfegii, în rest, conspectativ şi recapitulativ la materiile teoretice. Şi pe 17 ianuarie am intrat în primele examene. Şi mi-am dat seama că, dacă aş fi făcut şcoala asta la 18 ani şi aş fi fost în stadiul acela cu materia, nu aş fi venit la multe dintre examene, de frică să nu le pic ‒ lucru pe care l-am văzut la mulţi dintre colegi. Adevărul este că am probat, din nou, faptul că timpul fiecăruia de maturizare nu are legătură cu pragul de 18 ani. Încrederea în sine nu este un lucru dat, ci construit cu greu ‒ personal, mai am îndoieli şi acum, uneori, după atâţia ani de „experienţă“. Revenind am înţeles, în sfârşit, cum e să înveţi eficient, să percepi accentele pe care le pun profesorii, să intuieşti, să recapitulezi din mers, să studiezi la pian în timp ce analizezi forme de lied. M-am gândit, de multe ori, la colegii mei care abia au terminat liceul şi care probabil visează altfel la frumuseţea vieţii, imaginează momente fulminante şi plănuiesc o glorie iminentă, garantată de absolvirea unei şcoli atât de frumoase şi de complexe precum Conservatorul de Muzică, deşi percep mulţi dintre ei eroarea gravă în care se află sistemul muzical de valori şi nu numai, în România. De ce am hotărât să mă înscriu la şcoală, în loc să iau cursuri de playback şi de nepăsare? Din conştiinţa poate prostească pentru unii. Pentru că eu nu aş putea să trăiesc cu mine însămi ştiind că nu am aprofundat tot ce se putea în legătură cu meseria mea. Aşa am învăţat demult din vorbele citate puţin ironic de tatăl meu de fiecare dată când venea acasă si ne găsea, pe mine şi pe fratele meu, studiind: „Învăţaţi, Învăţaţi, Învăţaţi!“, spunea cu alt glas, „tata Lenin“. Într-una din zilele trecute, când simţeam că-mi ia foc creierul, am început să zapez. Am ajuns la un program în care o doamnă, prin telefon, ţipa la alta aflată în platou, cu mare supărare: să vorbească pe înţelesul ei, naibii, ce atâta filosofie o încurcă, e clar că şi ea se încurca în idei. Am mai văzut-o pe doamna cu exprimarea „alambicată“ implicată în discuţii mondene, însă, discursul ei a fost ceva ce m-a surprins pentru că era complex, evident referindu-se la lucruri ce-ar trebui să fie superficiale pentru noi toţi, însă maniera de exprimare şi felul în care ştia să facă dintr-o eroare umană, un eveniment psihologic, mă făcea să ascult. Poate şi din dorinţa de-a percepe idei despre problemele evident sociale cu care ne confruntăm şi care au reverberaţii puternice în sinele oamenilor mai puţin preocupaţi de propria devenire. (Eh, acum înţelegeţi de ce mi-a plăcut doamna „alambicată“?)

Revenind, şcoala reprezintă un pericol ‒ evident, spun o prostie, dar într-o lume în care majoritatea oamenilor nu ştiu că „mă-ta are cratimă“, rişti ca ea să te îndepărteze de mare public şi de scopul tău. Şi, dacă te afli la o vârstă a căutărilor, e posibil să nu înţelegi că elitismul este considerat o boală în lumea de azi. Vă vorbeşte despre asta o persoană mereu „acuzată“ de această „infracţiune“. De aceea, am oscilat mereu între lucruri complexe şi lucruri simple, pentru că, pe de-o parte am simţit tendinţa vremurilor, pe de altă parte am simţit chemarea mea, şi, până la urmă, am dat curs ultimei variante căci mi-am dat seama că într-un final rămânem fiecare doar cu sine şi cu amintirile sale şi, cum spune o vorbă: e mai bine să regreţi ce ai făcut decât ce nu ai făcut (pentru tine).

În aceeaşi măsură am învăţat să îmi pese de oameni. Cred în transformări, aşa cum şi eu, la rândul meu, am fost ajutată în devenirea mea. Cred că trebuie cântat şi pentru masa de oameni care percepe mai puţin nuanţele. Cred că trebuie găsit un limbaj comun care sa întindă o mână celor care sunt prea preocupaţi de faptul că nu au bani să cumpere carne de porc, fără să ştie că vegetarianismul este un mod de viaţă mult mai sănătos. Şi de aici încercările mele de genul „episodul Florin Salam“. Întrebarea este: ne lăsăm modelaţi de lumea din jur sau încercăm să modelăm, cu riscul de-a fi percepuţi ca „nebuni care se încurcă în propriile idei“? Dăm tot ce putem în cântec sau mergem pe principiul că „un artist nu e artist dacă nu are public“?

Sursa: Adevarul.ro

Valentina e de fapt Vasilica şi plagiatul nu se pune

Presa a scris despre ultimul plagiat descoperit în rândurile mai marilor acestei ţări în acelaşi registru în care aceasta a reuşit să facă de râs ditamai Ministerul Educaţiei Naţionale. Adică a fost identificat plagiatul, au fost dezvăluite probele, s-au tras concluziile dar s-a greşit numele autoarei. Ca o simplă curiozitate am căutat, pe pagina Ministerului Educaţiei, mai multe date despre doamna secretar de stat şi m-am lovit de o problemă simplă. Pe doamna secretar de stat, care se pretinde lector când de fapt este o simplă doctorandă, o cheamă VASILICA nu VALENTINA cum titrează, la unison, toată presa românească. Drept urmare titlurile vor trebui schimbate, abordările nuanţate şi concluziile retuşate. Nu mai este atât de grav faptul că a plagiat o lucrare de master deoarece regăsim numele domniei sale în lista întocmită de Andrei Pleşu când a realizat o scurtă enumerare a numelor mici ale aleşilor noştri în articolul “Despre nume şi demnităţi”. Doamna profesor face parte din pleiada de Gigei şi Vasilici care ne conduc cu mână de fier şi nu au timp să-şi realizeze singuri lucrările ştiinţifice, deoarece principala lor ocupaţie este să conducă ţara. Acest tip de conducători luminaţi au nevoie de diplome şi de recunoaştere academică la cel mai înalt nivel pentru a putea demonstra românilor că sunt undeva deasupra lor. Totul ţine de imagine şi în nici un caz de educaţie. Ceea ce mă surprinde la acestă speţă nu este plagiatul în sine, din păcate la noi se poartă şi se acceptă, ci momentul în care a fost făcut. Proaspăt numită secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, doamna Vasilica a ales să plagieze. Funcţia nu numai că nu a responsabilizat-o în nici un fel dar i-a deschis oportunitatea de a realiza un furt intelectual. Ştia foarte bine că nici un profesor nu se va pune contra unui secretar de stat şi sistemul o va proteja deoarece ea se află în vârful piramidei acestui sistem. Ce a uitat doamna Vasilica Ştefania Dumică? Că nu toţi profesorii sunt Vasilici, Gigei sau parveniţi intelectual. Unii au mai şi muncit să-şi facă tezele de master şi de doctorat, s-au chinuit cu salarii de mizerie şi au aratat respect meseriei pe care şi-au ales-o. Probabil lucrarea domniei sale a picat pe mâna unui asemenea profesor care a decis că e momentul să rupă tăcerea. Faptul că nu şi-a dat demisia sau ca nu a fost demisă în secunda doi după dezvaluirea furtului intelectual ne arata respectul pe care mai marii educaţiei îl au pentru sistemul educaţional românesc. Vor face o comisie care va decide daca a fost sau nu plagiat? Pai sigur că nu a fost plagiat. Plagierea presupune un pic de efort intelectual  şi de timp irosit. Copierea e cu totul alceva. Aşa că, după cum spuneam, Valentina e de fapt Vasilica şi, prin urmare, plagiatul nu se pune!

Sursa: Adevarul.ro

Norvegienii finanţează proiecte de îmbunătăţire a vieţii romilor din Buzău

Primăria Buzău beneficiază de sprijin financiar din partea autorităţilor din Oslo, capitala Norvegiei, pentru dezvoltarea unui proiect de îmbunătăţire a pregătirii şi nivelului de educaţie în rândul romilor. La 900.000 de euro se ridică ajutorul nordicilor, destinat Buzăului, iar primii vizaţi de proiectul de educare şi pregătire vor fi copiii de etnie romă din familiile care locuiesc pe Aleea Grădinilor. La început, se va pune accent pe încurajarea copiilor romi să meargă la şcoală. Astfel, va fi amenajat un Centru de zi pentru elevii Şcolii Nr. 14, din Simileasca, unde beneficiarii vor primi, la prânz, o masă caldă. Acest mod de a stimula prezenţa la cursuri a fost deja adoptat în cazul a 40 de elevi şi a dat rezultate, iar pe viitor se va extinde la toţi cei 700 de şcolari înscrişi la unitatea de învăţământ. “Noi sperăm că acest proiect care va fi dezvoltat împreună cu partenerii din Norvegia să sprijine comunitatea romă de la nivelul municipiului Buzău dar în special din zona Aleea Grădinilor pentru a creşte nivelul de educaţie din rîndul elevilor de etnie romă din această zonă şi de a creşte angajabilitatea persoanelor de etnie romă din Aleea Grădinilor în condiţiile în care ei nu prea deţin calificări profesionale care să le facă posibile accesul pe piaţa muncii“, declară Călin Iosif, consilier al primarului municipiului Buzău. Partenerii norvegieni au hotărât să îşi îndrepte investiţiile spre Buzău, după ce au constatat că o mare parte dintre romii care bântuie pe străzile din Oslo provin din această zonă. “Foarte mulţi romi care se află acum în Oslo sunt din această zonă din Buzău, chiar de pe Aleea Grădinilor. Acesta este de fapt motivul pentru care ne-am îndreptat către Buzău. Pentru a îmbunătăţi condiţiile populaţiei rome la nivel naţional nu numai pentru cei care migrează către ţările nordice, dar şi pentru a-i ajuta să se dezvolte ca şi comunitate aici în ţara de origine”, a precizat Anna Hossess, şefa departamentului Relaţii Internaţionale al Primăriei Oslo.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie promite 200 milioane de euro pentru educație în 2014

Ministrul Educației, Remus Pricopie, spune că infrastructura din sistemul de educație va beneficia de o investiție de 200 milioane de euro din fondurile structurale neutilizate între 2007-2013, în timp ce suma de 500 de milioane de euro va fi alocată, până în 2020, pentru obiective deja începute sau unele noi. Prezent, sâmbătă, la Întorsura Buzăului, județul Covasna, ministrul Educației, Remus Pricopie, a declarat, că 2014 este anul în care după mult timp în care nu au mai fost investiții „masive” în infrastructura educațională, se revine cu un buget important din fonduri structurale. „Anul 2014 este cel în care după mulți ani în care nu au mai fost investiții masive în zona de educație, revenim cu un buget important din fonduri structurale. Vorbim de peste 200 de milioane de euro din fondurile structurale neutilizate în perioada 2007-2013, care sunt la dispoziția Ministerului Dezvoltării, respectiv a primăriilor, pentru investiții în infrastructura educațională. În același timp, pentru perioada 2014-2020 vorbim despre o alocare de peste jumătate de miliard de euro pentru a continua obiectivele de investiții deja începute sau pentru unele noi. Sunt peste 1.400 de obiective începute și neterminate”, a subliniat ministrul Educației. Ministrul Educației, Remus Pricopie a participat, sâmbătă, la inaugurarea Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din orașul Întorsura Buzăului, care a fost modernizat și extins printr-un proiect cofinanțat cu 2,4 milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional.

Sursa: Curentul.ro

Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti s-a autosesizat in cazul suspiciunii de plagiat referitoare la disertatia secretarului de stat din Educatie Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti s-a autosesizat in cazul suspiciunii de plagiat referitoare la lucrarea de disertatie a secretarului de stat din Ministerul Educatiei Nationale, Stefania Duminica, „ca urmare a semnalarii acestei situatii in mass-media”, anunta Universitatea din Bucuresti intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Comisia a declansat analiza cazului, iar „rezultatele analizei vor fi facute publice in cel mai scurt timp”, informeaza Universitatea.

Comunicatul integral al Universitatii din Bucuresti:

„Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti s-a autosesizat in cazul suspiciunii de plagiat referitoare la lucrarea de disertatie a doamnei Stefania Duminica, ca urmare a semnalarii acestei situatii in mass-media.

Comisia a declansat analiza cazului conform regulamentelor in vigoare (Regulamentul de functionare a Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, Codul de Etica al Universitatii din Bucuresti si Carta Universitatii din Bucuresti).

Rezultatele analizei vor fi facute publice in cel mai scurt timp.”

Amintim ca jurnalistul Robert Turcescu a prezentat in emisiunea sa de marti seara, 4 februarie, documente potrivit carora Stefania Duminica, secretar de stat in Ministerul Educatiei Nationale pentru invatamantul preuniversitar, ar fi publicat in 2012 o lucrare de masterat copiata dupa o disertatie realizata in 2008 de un alt masterand. Secretarul de stat a refuzat sa ofere un punct de vedere pana in prezent, iar ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat ca printr-un sms trimis in timpul emisiunii ca va convoca, la minister, o sedinta pentru a analiza situatia. Reprezentantii ministerului Educatiei au declarat pentru HotNews.ro ca sedinta de miercuri, 5 februarie, la care a participat si secretarul de stat Stefania Duminica a avut in jurul diminetii, fara a comunica insa si rezultatul discutiilor.

A doua zi de la aparitia acuzatiilor de plagiat, Universitatea din Bucuresti a anuntat: „Ca urmare a semnalarii in mass-media a suspiciunii de plagiat in privinta lucrarii de disertatie a doamnei Stefania Duminica, Universitatea din Bucuresti a demarat procedurile interne de analiza a acestui caz”.

Conform documentelor prezentate de Robert Turcescu, coordonatorul lucrarii de disertatie semnate de Voicu (Duminica) Vasilica Stefania in 2012 este profesor universitar doctor Logofatu Michaela. Lucrarea este la Universitatea din Bucuresti, departamentul CREDIS (Departamentul de Invatamant la Distanta), Master – Tehnologia Informatiei si a Comunicarii in Educatie, se arata in document. Potrivit declaratiei de avere din 2013, Logofatu Filofteia Michaela s-a pensionat in martie 2012 si de atunci este cadru didactic asociat al Universitatii din Bucuresti, la plata cu ora. De asemenea, este membru fondator si membru in consiliul director al Asociatiei CREDIS.

Disertatia initiala apartine unei doamne care a elaborat lucrarea in 2008 la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic – Studii Postuniversitare de Specializare in Informatica, iar numele disertatiei este „Pagini WEB in prezentarea elementelor de geografie a Romaniei in ciclul primar”, sustine Robert Turcescu.   Potrivit acestuia, in afara primelor 8 pagini, restul lucrarii de peste 100 de pagini semnate de secretarul de stat este „copy-paste” dupa cealalta disertatie; difera fonturile si asezarea in pagina.

Vasilica Stefania Duminica este secretar de stat pentru invatamant preuniversitar in cadrul Ministerului Educatiei Nationale. Aceasta a fost numita in functie in luna mai 2013, dupa ce fostul secretar de stat Stelian Fedorca a fost eliberat din functie cand Agentia Nationala de Integritate (ANI) a anuntat ca s-a aflat in stare de incompatibilitate.   Vasilica Stefania Duminica este lector la Departamentul de Formare a Profesorilor din cadrul Universitatii din Bucuresti (din 2008) si doctorand in cadrul aceleiasi universitati, in domeniul Stiintele educatiei, potrivit congresuleducatiei.ro

Amintim ca Universitatea din Bucuresti s-a autosesizat si in cazul premierului Victor Ponta, acuzat ca si-a plagiat lucrarea de doctorat. Pe 20 iulie 2012 Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti a decis ca Victor Ponta a plagiat in lucrarea sa de doctorat. Potrivit raportului Comisiei de Etica, „elemente de plagiat pot fi identificate in 115 pagini din cele 297 de pagini” ale tezei de doctorat, teza care, potrivit comisiei, „incalca principiile eticii, integritatii si bunei conduite in activitatea de cercetare”.

Ministerul Educatiei a respins insa raportul Universitatii din Bucuresti si a avizat favorabil Hotararea Consiliul National de Etica (CNE) – aflat in subordinea MEN – care decisese ca premierul nu a plagiat. Asta desi Consiliul National de Etica, institutia care l-a exonerat pe Ponta de acuzatia de plagiat, a analizat cazul in afara legii. CNE a fost sesizat de Victor Ponta si de o persoana care nu si-a declinat profesia, in timp ce legea spune ca CNE trebuie sesizat de cineva din Universitatea Bucuresti.   Ce spune legea – care sunt sanctiunile care ar putea fi aplicate Legea Educatiei Nationale prevede la articolul 130 ca „institutiile de invatamant superior adopta un cod de etica si deontologie profesionala universitara. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu:

(…)c) masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentru garantarea originalitatii lucrarilor de licenta, master, doctorat, articolelor stiintifice sau a altor asemenea lucrari, precum si sanctiunile aferente”.

Tot legea educatiei nationale prevede, la articolul 318, ca „sanctiunile care se pot aplica personalului didactic si de cercetare si personalului didactic si de cercetare auxiliar de catre comisia de etica universitara pentru incalcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita in cercetarea stiintifica sunt urmatoarele: a) avertisment scris; b) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control; c) suspendarea, pe o perioada determinata de timp, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare ori a unei functii de conducere, de indrumare si de control, ca membru in comisii de doctorat, de master sau de licenta; d) destituirea din functia de conducere din invatamant; e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.” Studentii doctoranzi care incalca etica universitara pot fi sanctionati de catre comisia de etica universitara cu avertisment scris, exmatricularea sau alte sanctiuni prevazute de Codul de etica. Sanctiunile stabilite de comisia de etica si deontologie universitara sunt puse in aplicare de catre decan sau rector, dupa caz, in termen de 30 de zile de la stabilirea sanctiunilor, se arata in lege.

Codul de etica al Universitatii din Bucuresti prevede ca „respectarea proprietatii intelectuale si a drepturilor de autor este o obligatie profesionala ferma a tuturor membrilor comunitatii noastre academice. Incalcarea dovedita a acestei obligatii este o culpa grava si ea va fi sanctionata sever, cu pedepse ce pot merge pina la exmatriculare, demitere, intrerupere a colaborarii etc.”

„In cazul angajatilor Universitatii din Bucuresti, cadre didactice, cercetatori, personal auxiliar, investigarea faptelor se va face de catre forurile de conducere respective (consilii ale facultatilor, consilii stiintifice ale institutelor, conducerea departamentelor etc.), care vor propune sanctiunile cuvenite. Comisia de etica al Universitatii din Bucuresti va evalua, la cererea acestora, posibila culpa morala implicata, si va decide, pe baza acestor analize, asupra sanctiunilor necesare”, se mai arata in acest cod.

Sursa: Hotnews.ro

„Şcoala Altfel”, victima colaterală a vânătorii de profesori şpăgari

Ca să demonstreze că sunt o breaslă cinstită, zeci de mii de profesori ameninţă că vor boicota singura săptămână din an în care şcoala înseamnă distracţie. Scandalurile recente în care mai mulţi profesori au fost acuzaţi că pretind şpăgi pun pe butuci unul dintre cele mai îndrăgite programe: „Şcoala Altfel”. Semnalul a fost dat de 5.000 de profesori gălăţeni care au semnat o petiţie prin care anunţă că, de teamă să nu fie acuzaţi că fac avere pe seama elevilor, nu vor mai ridica niciun deget pentru a organiza „Şcoala Altfel”. În speranţa că şefii de la Educaţie vor veni cu o soluţie, alte zeci de mii de colegi le vor urma exemplul. „Stau în clasă şi discută” Concret, sindicatele din învăţământ îi cer ministrului Remus Pricopie să finanţeze în mod egal fiecare şcoală, astfel încât dascălii să devină organizatorii şi nu casierii acestor activităţi extracuriculare. „Se vor evita astfel discriminările între şcolile unde părinţii au bani şi cele unde nu-şi permit. Nu e datoria profesorilor să strângă bani şi să se expună suspiciunilor de fraudă. Colegii de la Galaţi au făcut un prim pas, până joi comunicăm situaţia la nivelul ţării, unde avem 80.000 de membri”, ne-a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor „Spiru Haret”. Singura soluţie, arată acesta, ar fi înfiinţarea asociaţiilor de părinţi în şcoli, care să strângă bani. În caz contrar, dascălii şi elevii vor petrece o săptămână monotonă. Soluţia: asociaţii în şcoli „Vor sta pur şi simplu în clase şi vor discuta sau vor organiza diverse jocuri cu elevii. Acolo unde părinţii se mobilizează şi colectează banii pentru o excursie, fireşte că dascălul îi va însoţi, dar sunt şcoli unde nu există asociaţii de părinţi, nimeni nu s-a gândit să reglementeze asta”. Constituirea unei asociaţii presupune alergătură între judecătorie şi circa financiară. „Trebuie făcut iniţial un cont provizoriu şi depusă o sumă de bani care va fi transferată apoi în contul asociaţiei. Poate dura şi două săptămâni”, spune Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi. Există însă şi dascăli care spun că elevii nu trebuie neapărat să părăsească şcoala pentru a se simţi ca în vacanţă. „Aş fi ipocrită să spun că nu ar fi frumos să organizăm ieşiri cu elevii, dar şi în clasă se pot face lucruri frumoase. Anul trecut, o mămică a venit la şcoală cu maşina de cusut, iar alta, care lucra în domeniu, le-a vorbit despre surse alternative de curent electric”, povesteşte Andreea Puiu, învăţătoare în Capitală. ONG-urile, cu aprobare în şcoli Pe de altă parte, ONG-urile s-au plâns că se lovesc de birocraţie dacă vor să desfăşoare activităţi în şcoli. „Anul acesta, «Şcoala altfel » se face doar cu aprobare”, ne-a declarat Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent. Oficialii din Minister susţin însă că nu orice proiect trebuie aprobat la centru. Dascălii pot merge cu elevii în vizite diverse, fără acordul ministerului. Măsura se va aplica doar în cazul ONG-urilor care doresc să meargă în şcoli: „Trebuie să ne asigurăm că elevilor nu li se vor prezenta informaţii incomplete sau nepotrivite pentru vârsta lor”, spun oficialii din Ministerul Educaţiei.

Sursa: Evz.ro

Un adolescent din Botoșani este LIDERUL ELEVILOR din România

Eduard Mititelu mai are un an până la vârsta majoratului, dar se află deja în fruntea elevilor din toată țara, pe care îi va reprezenta la masa tratativelor cu ministrul Educației. Noul preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor din România vine din Botoșani și este elev în clasa a 11-a, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Acesta a intrat în cursa finală alături de alți doi candidaţi din Bucureşti și Cluj, dar ca să ajungă aici a fost nevoie de o multă muncă. La începutul liceului a fost voluntar pentru Crucea Roşie, iar mai apoi a obţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor, dar şi de director al departamentului pentru cultură din cadrul consiliului, în Botoşani. Acesta a preluat mandatul de la Iulia Miron, elevă în Cluj-Napoca. Eduard Mititelu a câştigat cu doar un vot în plus faţă de contracandidatul său funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor. „E o responsabilitate foarte mare, sunt bucuros, dar va urma o perioadă de muncă, va trebui să lucrăm ca o echipă unită să ajutăm dezvoltarea acestei structuri pentru că este o structură cu, despre şi mai ales pentru elevi”, a explicat adolescentul. Noul preşedinte are un mandat de un an de zile şi îi va reprezenta pe elevii din întreaga ţară, în cadrul structurii consultative de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale.

Sursa: Evz.ro

Ministrul Educației tratează cu superficialitate cel mai recent caz de plagiat: ”O să avem o discuție”

În loc să demareze toate procedurile care ar putea scoate adevărul la iveală, șeful de la învățământ, Remus Pricopie, vrea să poarte o discuție între patru ochi cu subalterna sa, secretarul de stat Valentina Duminică, acuzată recent că și-ar fi plagiat lucrarea de dizertație. „Doamna secretar de stat Ştefania Duminică mi-a cerut să-i acord câteva zile pentru a încerca să clarifice situaţia, urmând ca, săptămâna viitoare, marţi, să ne revedem. O aştept marţi la minister pentru a clarifica problema aceasta, la nivelul discuţiei dintre un secretar de stat şi ministru. Pe de altă parte, sunt, însă, proceduri legale care au fost declanşate. Prin urmare, această lucrare va fi analizată de o comisie de specialitate pentru a vedea în ce măsură ceea ce a apărut în spaţiul public se confirmă. Asta este tot ceea ce ştiu în acest moment. Mai departe putem să speculăm”, a declarat vineri, la Braşov, ministrul Educației.

Lucrarea secretarului de stat din Ministerul Educaţiei, Ştefania Duminică, suspectată că ar fi un plagiat, va fi analizată de o comisie de specialitate care va stabili dacă acuzațiile se confirmă Tot vineri Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti (UB) a anunţat oficial că „s-a autosesizat în cazul suspiciunii de plagiat referitoare la lucrarea de disertaţie a doamnei Ştefania Duminică”. Reamintim că secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Valentina Ştefania Duminică, este suspectată că ar fi plagiat în 2012 o lucrare de masterat din 2008 a unui absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, intitulată „Pagini web în prezentarea elementelor de geografie a României în ciclul primar”, potrivit documentelor prezentate în urmă cu câteva zile de jurnaliştii B1 TV. Dacă teoria acestora se adeverește, secretarul de stat riscă dosar penal pentru fals în înscrisuri oficiale. Ea a depus în dosarul de la Facultate de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti (UB), unde a absolvit un master în Management educaţional, o declaraţie pe proprie răspundere potrivit căreia lucrarea nu este plagiată, dar lucrarea nu a fost trecută printr-un soft antiplagiat pentru această verificare nu este obligatorie şi se face prin sondaj, la cererea facultăţii.

Sursa: Evz.ro

PETIŢIE. 160 de directori din Harghita i-au cerut ministrului să fie degrevaţi de orele de la catedră

Managerii de şcoli au spus că nu pot preda 14 ore pe săptămână şi să se şi ocupe de conducerea unităţilor şii-au cerut ministrului să le rezove problema. În caz contrar, au spus ei, îşi vor da demisiile. Petiţia i-a fost înmânată ieri ministrului Remus Pricopie. Conducătorii de instituţii şcolare i-a mai spus ministrului că nu se pot încadra în fondurile alocate prin legea bugetului.  În petiţia înmânată de Resezeg Ildiko, directoarea Liceului Tehnologic ‘Fogarassy Mihaly’ din Gheorgheni, se solicită recalcularea costului standard per elev la nivelul standardelor europene sau renunţarea la acesta, dar şi ca degrevările de ore pentru directori să fie făcute în funcţie de particularităţile fiecărei unităţi şcolare. Toţi directorii dealtfel au fost de acord că nu sunt suficienţi bani alocaţi de la buget şi au subliniat că sunt supuşi unui volum de muncă inuman. În aceste condiţii, nu se pot ocupa cum se cuvine de şcoală. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, referitor la creşterea numărul de ore pentru directori, că va încerca să rezolve această problemă şi le-a cerut acestora să fie responsabili.

Sursa: Evz.ro

Evaluări la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, în premieră în semestrul al doilea, care începe luni

Semestrul al doilea începe luni şi se încheie în 20 iunie, la o săptămână după vacanţă, elevii din clasa a VIII-a vor participa la simularea evaluării naţionale, în martie va fi simularea bacalaureatului, iar în luna mai, în premieră, vor fi evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. În semestrul al doilea sunt programate evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi examenul de bacalaureat, dar şi simulările acestora. Astfel, la o săptămână de la revenirea din vacanţa intersemestrială, respectiv în perioada 18-20 februarie, va avea loc simularea evaluării naţionale, pentru elevii din clasa a VIII-a. Simularea examenului de bacalaureat, la care vor participa, în premieră, şi elevii din clasa a XI-a, va fi între 3 şi 7 martie. În perioada 7-11 aprilie a fost programată săptămâna „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, când elevii vor participa la activităţi extracurriculare şi extraşcolare. La finalul acestei săptămâni, elevii vor avea vacanţă de primăvară, care va începe în 12 aprilie şi se va încheia în 22 aprilie, după a treia zi de Paşti. În perioada 6-29 mai vor fi organizate, în premieră, evaluări naţionale pentru toţi elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Evaluările vor fi organizate în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obţinute de elevi la aceste evaluări nu vor fi trecute în catalog. Tot în luna mai, în perioada 17-30, elevii din clasele a XII-a şi, respectiv, a XIII-a care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sau care participă la olimpiade internaţionale în 2014, vor susţine bacalaureatul într-o sesiune specială. Examenele la limba română şi matematică de la evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 şi 25 iunie. Ca o noutate pentru acest an şcolar, la admiterea în liceu, ponderea mediei de la evaluarea naţională creşte la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, iar media notelor din ciclul gimnazial scade cu 25 la sută. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie. Cursurile pentru elevii care termină liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIII-a, în 13 iunie. Elevii din celelalte clase vor intra în vacanţa de vară în 21 iunie, anul şcolar 2014-2015 urmând să înceapă în 14 septembrie.

Sursa: Gandul.info

Şcoala începe astăzi cu încheierea mediilor

Vremea care a dat peste cap întreaga ţară a ţinut elevii din Bucureşti şi alte 14 judeţe acasă cu o săptămână mai mult decât era prevăzut în calendarul şcolar. Astfel, pentru mare parte din aceştia, cursurile celui de-al doilea semestru încep astăzi cu finalizarea situaţiei şcolare pentru semestrul întâi. Următoarea vacanţă a elevilor, cea de primăvară, este cuprinsă între 12 şi 22 aprilie, iar cursurile se vor desfăşura din 23 aprilie până pe 20 iunie. Vacanţa de vară va începe sâmbătă, 21 iunie, şi se va încheia duminică, 14 septembrie. Tezele din semestrul al II-lea se vor susţine până la data de 23 mai. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri – 176 de zile lucrătoare. În cazul elevilor din ani terminali, structura anului şcolar este diferită. Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 30 mai 2014. Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 13 iunie 2014. Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. Pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Pentru învăţământul special – clasele a IX-a – a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile. Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor. Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. „Şcoala altfel” Preşcolarii şi elevii vor participa, în intervalul 7–11 aprilie, la activități extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În această săptămână, fiecare elev va avea un program specific, stabilit de unitatea de învăţământ în funcţie de activităţile şi vizitele programate.Scopul acestui program este implicarea tuturor preşcolarilor şi elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.

Sursa: Puterea.ro

Semestrul al doilea: Când au loc simulările la evaluarea naţională şi bacalaureat

Luni, începe semestrul al doilea, care se încheie în 20 iunie, conform Mediafax. La o săptămână după vacanţă, elevii din clasa a VIII-a vor participa la simularea evaluării naţionale, în martie va fi simularea bacalaureatului, iar în luna mai, în premieră, vor fi evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. În perioada 18-20 februarie, va avea loc simularea evaluării naţionale, pentru elevii din clasa a VIII-a. Simularea examenului de bacalaureat, la care vor participa, în premieră, şi elevii din clasa a XI-a, va fi între 3 şi 7 martie. În perioada 7-11 aprilie a fost programată săptămâna „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, când elevii vor participa la activităţi extracurriculare şi extraşcolare. La finalul acestei săptămâni, elevii vor avea vacanţă de primăvară, care va începe în 12 aprilie şi se va încheia în 22 aprilie, după a treia zi de Paşti. În perioada 6-29 mai vor fi organizate, în premieră, evaluări naţionale pentru toţi elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Evaluările vor fi organizate în două sesiuni, a doua fiind rezervată elevilor care au absentat, din motive întemeiate, la prima examinare. Notele obţinute de elevi la aceste evaluări nu vor fi trecute în catalog. Tot în luna mai, în perioada 17-30, elevii din clasele a XII-a şi, respectiv, a XIII-a care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile internaţionale sau care participă la olimpiade internaţionale în 2014, vor susţine bacalaureatul într-o sesiune specială. Examenele la limba română şi matematică de la evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a vor avea loc între 23 şi 25 iunie. Ca o noutate pentru acest an şcolar, la admiterea în liceu, ponderea mediei de la evaluarea naţională creşte la 75 la sută, faţă de 50 la sută cât a fost până acum, iar media notelor din ciclul gimnazial scade cu 25 la sută. Probele din prima sesiune a examenului de bacalaureat vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie. Cursurile pentru elevii care termină liceul în 2014 se încheie în 30 mai, iar pentru cei din clasa a VIII-a, în 13 iunie. Elevii din celelalte clase vor intra în vacanţa de vară în 21 iunie, anul şcolar 2014-2015 urmând să înceapă în 14 septembrie.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

ANOSR: Universităţile vor pierde bani dacă nu răspund nevoilor studenţilor

Începând din 2014, universităţile ar putea pierde o parte importantă din finanţarea publică dacă nu asigură suficiente locuri de practică pentru studenţi, dacă au prea mulţi studenţi şi prea puţini profesori sau nu iau măsuri pentru integrarea celor din medii defavorizate, se arată într-un comunicat ANOSR. Acestea sunt câteva din concluziile la care s-a ajuns în cadrul primei şedinţe din acest an a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finanţare a universităţilor din fonduri publice şi în care Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) participă în calitate de membru observator. Studenţii nu contau în metodologiile vechi ANOSR a atras atenţia CNFIS că până acum majoritatea banilor primiţi de universităţi depindeau de numărul de studenţi dar nu şi de calitatea experienţei acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educaţiei. Prin metodologia valabilă până în 2010 doar în jur de 2,5% din banii primiţi de universităţi depindeau aspecte precum locurile în cămine, asigurarea de locuri de practică prin convenţii încheiate de universitate, mobilităţile studenţeşti sau existenţa centrelor de consiliere în carieră. ‘Universităţile primeau trei sferturi din bani în funcţie de numărul de studenţi. Din sfertul rămas, care se acordă pe bază de performanţă, foarte puţin depindea de calitatea experienţei studenţilor. Majoritatea banilor se alocau în funcţie de numărul de studenţi însă condiţiile şi oportunităţile de care aceştia se bucurau contau apoi foarte puţin. Cineva a folosit expresia ‘finanţare pe cap de vită furajată’ şi din păcate expresia descrie destul de bine cum erau trataţi de fapt studenţii prin politica de finanţare…’ — Mihai Dragos, presedinte ANOSR. O nouă metodologie de finanţare a universităţilor În urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 117/ 2013 universităţile nu vor mai primi banii alocaţi în funcţie de performanţă pe baza clasificării universităţilor şi ierarhizării programelor de studii ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finanţare de până în 2010. Finanţarea de bază (adică sumele pe care universităţile le primesc strict în baza numărului de studenţi şi care compun peste 70% din finanţarea totală alocată de stat) se calculează similar cu anii trecuţi. Pentru finanţarea suplimentară (fondurile alocate pe bază de performanţă şi care compun peste 25% din finanţarea totală alocată de stat) CNFIS şi-a propus să simplifice indicatorii, astfel încât aceştia să fie mai uşor de colectat şi procesat, dar şi să realizeze un echilibru între diferitele aspecte de care o universitate trebuie să se preocupe. Astfel, CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanţă: Predare/ învăţare (35% din finanţarea suplimentară), Cercetare (35%), Orientare internaţională (10%) şi Orientare regională şi echitate socială (20%). Ponderea indicatorilor care ţin de experienţa directă a studenţilor din totalul indicatorilor creşte astfel foarte mult, urmând ca de trei ori mai mulţi bani primiţi de universităţi să depindă de acest factor, existând perspective ca această tendinţă să se dezvolte şi mai mult anii următori. Metodologia poate fi modificată ANOSR este nemulţumită de faptul că membrii CNFIS nu au acceptat deocamdată introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere şi Orientare în Carieră, considerat de reprezentanţii studenţilor ca fiind serviciul social cu cele mai mari probleme de funcţionare şi totodată extrem de important pentru reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de angajare. Nici flexibilitatea programelor de studii nu a fost acceptat printre indicatori, urmând însă ca un grup de lucru să analizeze cum poate fi creat şi inclus în viitor. Rata de angajare a absolvenţilor este un indicator propus de reprezentanţii studenţilor şi care va apărea în metodologie, însă ar urma să aibă impact financiar doar după anul 2014. Şi transparenţa instituţională, care include verificarea respectării unei serii de drepturi ale studenţilor prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale şi Statutul Studentului, ar urma să aibă impact abia din 2015. Nu în ultimul rând, prevederile agreate până acum mai pot fi modificate în cadrul următoarelor întâlniri ale CNFIS şi decizia finală aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale. „E timpul să privim mai curajos spre viitor şi să ne asigurăm că modul în care statul dă bani universităţilor este benefic pentru studenţi şi pentru societate. Studenţii nu pot rămâne importanţi doar la numărătoare şi sperăm ca şi ceilalţi actori din mediul academic, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi membrii CNFIS să înţeleagă şi să susţină acest lucru”, a declarat Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR

Sursa: Adevarul.ro

ANALIZĂ Care sunt facultăţile preferate de tinerii din statele dezvoltate ale lumii

O analiză publicată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că Ştiinţele sociale, Afacerile şi Dreptul sunt domeniile de studiu preferate de absolvenţii de liceu când aleg să meargă mai departe la universitate. Din păcate, semnalează specialiştii OECD, femeile încă se tem să aleagă domeniul ştiinţelor exacte sau cel tehnic. În medie, aproape o treime, 32%, dintre noua generaţie de studenţi din statele OECD au ales programe de studiu în domeniul Ştiinţelor sociale, dublu faţă de cei care au ales Inginerie sau Construcţii (15%), al doilea domeniu ca interes manifestat de tineri, arată o analiză realizată de specialiştii în educaţie ai organizaţiei mondiale. Cercetarea OECD arată că aceasta este o tendinţă observată în aproape toate statele, mai puâin în Finlanda şi în Coreea, unde un sfert dintre absolvenţii de liceu preferă domeniul tehnic (Inginerie sau Construcţii). În Belgia, în schimb, unul din patru elevi alege studii în domeniul Sănătăţii, depăşind media OECD. La polul opus de află specializări precum Agricultura şi Serviciile, cu mai puţin de 10% dintre studenţi.At the other „Alegerea domeniului de studiu înseamnă alegerea unei cariere, a unei identităţi profesionale, a unui sector din societate şi, până la un anumit nivel, şi un stil de viaţă şi un set de valori. Însă, nu mai există o relaţie directă între specializarea studiată şi viitorul job, pentru că tinerii din ziua de azi pot să dobândească uşor noi abilităţi şi au multiple căi să se specializeze în diferite domenii”, explică analiştii OECD. Femeile aleg domeniul Umanist Însă, aceştia au atras atenţia că stereotipiile încă influenţează femeile în alegerea domeniului de studiu, în continuare fiind înregistrat un număr redus de tinere care aleg Ştiinţele, precum Ingineria (14% femei, faţă de 39% bărbaţi). Ca atare, este scăzut şi numărul femeilor care au meserii în acest domeniu: aproape 60% dintre absolventele de Fizică, Matematică şi Inginerie au primul job într-un alt domeniu decât cel studiat, faţă de 30% în cazul bărbaţilor, mai arată analiza OECD.

Sursa: Adevarul.ro

Cum combate un colegiu tehnic din Bistriţa şomajul în rândul tinerilor. Absolvenţii de la profesională, angajaţi pe loc de marile companii

Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa şcoleşte sudori, strungari şi lăcătuşi pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă în industria din zonă. Absolvenţii au un loc de muncă asigurat în atelierele companiilor locale Raal şi Comelf, în baza unui parteneriat încheiat cu instituţia de învăţământ. Jakab Laszlo are 17 ani şi peste câteva luni va deveni strungar calificat. Şi-ar fi dorit să fie sudor, însă i-a fost imposibil din cauza astmului de care suferă. Jakab va absolvi anul acesta Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa, profilul pentru strungari, şi încă nu ştie dacă îşi va urma tatăl în străinătate pentru a-l ajuta în construcţii sau dacă va accepta oferta de muncă a companiei Comelf din localitate.

„Mi-am dorit să fac o meserie. Apoi, mă gândesc să fac şi liceul. Părinţii mei nu m-au influenţat în această alegere, ei mi-au spus să fac ce vreau eu. Am considerat că, urmând o şcoală profesională, am mai multe şanse să mă angajez după absolvire“, spune Jakab. Reprezentanţii Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ susţin că Jakab nu este singurul dintre elevii şcolii care se gândeşte să-şi caute de muncă în străinătate după absolvire, refuzând ofertele companiilor locale Comelf sau Raal. Însă alţi absolvenţi au acceptat aceste oferte de muncă şi chiar au ajuns să reprezinte România la nivel internaţional. CONCURS EUROPEAN DE SUDURĂ Dănuţ Florin Pop (19 ani) şi Laurenţiu Hofnar (23 de ani), ambii angajaţi ai Comelf, au reprezentat, anul trecut, România la concursul european de sudură care s-a desfăşurat în Germania, de unde s-au întors cu un onorabil loc 5. Au ajuns acolo după ce au câştigat locul întâi la finala naţională a concursului „Tineretul Sudează“, intrând astfel în componenţa lotului României, cu care vor participa anul acesta şi la competiţia mondială de sudură care va avea loc în luna iunie, la Beijing, în China. Când sunt mici, copiii îşi doresc să devină medici, cosmonauţi sau ingineri. Dănuţ Pop însă şi-a dorit dintotdeauna să se facă sudor. Pasiunea i-a fost insuflată chiar de tatăl său, care a practicat o perioadă această meserie. Aşadar, când a venit vremea să se înscrie la liceu, tânărul originar din comuna bistriţeană Ilva Mare a optat pentru profilul sudor din cadrul Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“. „Părinţii nu m-au influenţat, m-au lăsat să aleg ce am vrut. Acum sunt foarte mulţumiţi, au o părere foarte bună despre mine şi despre ideea de şcoală profesională“, susţine Dănuţ.

LE-A DAT LECŢII SUDORILOR EXPERIMENTAŢI După terminarea şcolii a trecut printr-o perioadă de probă, iar de un an şi opt luni este angajat cu acte la Comelf. Spune că a început cu un salariu de nici 1.000 de lei şi a ajuns acum la aproape 2.000 de lei. Urmează şi liceul la seral, iar în 2015 va primi şi o diplomă de absolvire. Deşi abia îşi sărbătorise majoratul când a participat la concursul judeţean de sudură şi mai apoi la cel naţional, tânărul a reuşit să le dea lecţii sudorilor mai experimentaţi. „Contează foarte mult mâna, mai mult decât experienţa. Trebuie să pui şi pasiune în ceea ce faci, să te ţii de treabă, că dacă o faci doar pentru bani nu ajungi la performanţă“, explică Dănuţ cum a ajuns la asemenea rezultate.

PARTENERIAT CU FIRMELE DIN ZONĂ Şansa absolvenţilor ramurilor profesionale ale Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa de a se angaja în companiile din localitate vine în urma unui parteneriat încheiat între instituţia de învăţământ şi angajatori. Pentru că aveau nevoie şi de oameni calificaţi ca lăcătuş construcţii de maşini şi utilaj tehnologic şi tehnicieni prelucrări pe maşini cu comandă numerică, specializări care nu existau la Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“, companiile bistriţene Raal şi Comelf au suportat costurile de 2.000 de euro pentru acreditarea acestora de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământ Preuniversitar. Primii elevi au început să înveţe aceste meserii anul trecut şi vor intra pe piaţa muncii abia peste doi ani. „Încercăm să îi sprijinim cum putem. Au câte un tutore care se ocupă de pregătirea şi de evaluarea lor. Fac şi ore de desen tehnic pentru a completa ceea ce fac deja la şcoală. Încercăm să îi adaptăm, iar pe timpul verii, îi angajăm cu normă întreagă pentru a se obişnui cu un program riguros“, precizează Corneliu Catană, şeful Departamentului de Resurse Umane din cadrul Comelf.

Din şomer, specialist  la sudură Laurenţiu Hofnar a reprezentat şi el România la concursul european de sudură. Tânărul a terminat Liceul Tehnic INFOEL din Bistriţa, profilul electronică şi automatizări, şi nu şi-a găsit un loc de muncă după absolvire. După o perioadă în care a fost şomer, în urmă cu mai bine de doi ani, Laurenţiu s-a înscris la cursurile de calificare în sudură la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în colaborare cu Comelf. După ce a finalizat cursul, a fost angajat pe loc de Comelf care era în căutarea tinerilor calificaţi, pe care compania bistriţeană era dispusă chiar să-i şcolească în propriul laborator de sudură. Niciun elev nu rămâne şomer În timp ce peste 1.000 de absolvenţi de învăţământ liceal sau universitar din Bistriţa-Năsăud îngroaşă rândurile şomerilor, Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ din Bistriţa a devenit sursă de forţă de muncă pentru marile companii din zonă care caută sudori, strungari sau lăcătuşi calificaţi. An de an, companiile Raal şi Comelf îi angajează pe toţi cei care îşi însuşesc aceste meserii. În prezent, Colegiul Tehnic „Grigore Moisil“ are 31 de clase cu 744 de elevi. Dintre aceştia, 122 urmează învăţământul profesional. Absolvenţii de şcoală profesională devin: sudori, lăcătuşi construcţii de maşini şi utilaj tehnologic, tehnicieni prelucrări pe maşini cu comandă numerică, strungari, mecanici auto, dar şi zugravi, ipsosari, vopsitori sau tapetari. ANGAJAŢI DE PE BĂNCILE ŞCOLII An de an, toţi absolvenţii care se califică în meseriile de sudor, strungar şi, mai nou, de lăcătuş şi tehnician prelucrări pe maşini cu comandă numerică şi îşi doresc să intre pe piaţa muncii sunt angajaţi pe loc de Comelf, Raal sau Metal Fortex Şieu. În anul 2012, toţi cei 17 sudori absolvenţi au fost angajaţi de Comelf şi Raal, la fel s-a întâmplat şi cu cei 14 strungari. În anul 2013, dintre cei 12 sudori care au absolvit, 9 au fost angajaţi, 3 refuzând angajarea pentru continuarea studiilor sau pentru un loc de muncă în afara ţării, iar dintre cei 15 strungari, 11 au fost angajaţi de Comelf, iar 4 continuă liceul, urmând să se angajeze după finalizarea studiilor. Nu la fel de roz stau lucrurile când vine vorba despre mecanică auto, deşi numărul celor interesaţi de acest profil este de două ori mai mare. Anuţa Popşor, directorul Colegiului Tehnic, explică şi de ce stau lucrurile aşa: „Nu sunt şi nu au fost foarte mulţi care să opteze pentru calificările de sudor, lăcătuş sau strungar. Ei vor toţi să devină mecanici auto sau tinichigii. Degeaba le explicăm că le va fi greu să se integreze, pentru că deja este plin, pe când în zona industrială este un personal îmbătrânit care trebuie înlocuit“. Cu toate acestea, cam jumătate dintre cei care termină specializarea mecanică auto sunt angajaţi pentru că au o calificare, care pare să conteze mai mult în faţa angajatorului decât o simplă diplomă de Bacalaureat. Angajatorii acuză că sistemul este prost Colaborarea cu compania bistriţeană Comelf, producător de echipamente şi utilaje pentru industria energetică având peste 300 de angajaţi, a început încă din anul 1976. Compania căuta meseriaşi, iar liceul – un loc unde să-şi poată duce elevii la practică. Creşterea constantă a companiei, care are printre clienţi General Electrics (SUA), Siemens (Germania), Komatsu Utility Europe şi Temec din Italia şi Braden din Olanda, a dus la o cerere tot mai mare de muncitori calificaţi. În ultimii ani, această nevoie de personal este acutizată şi de o extindere pe fonduri europene care va duce la crearea a aproape 190 de locuri de muncă, dar şi de ieşirea la pensie a unui număr însemnat de angajaţi. Acesta a fost motivul pentru care companiile au sprijinit dezvoltarea învăţământului profesional în zonă. PRACTICA ÎN FABRICĂ, DIN ANUL AL DOILEA Elevii Colegiului Tehnic „Grigore Moisil“ ajung în fabrici abia din anul al doilea. În primul an, orele de practică se desfăşoară în atelierele unităţii de învăţământ. Acestea sunt dotate corespunzător, în urma unui proiect implementat în 2006, în valoare de 230.000 de euro. Elevii beneficiază de aparate noi de sudură, dar şi de maşini care au comandă numerică special făcute în Germania pentru studiu didactic. Un astfel de utilaj ajunge să coste şi 100.000 de lei. Aşa se asigură reprezentanţii şcolii că elevii au cunoştinţele minime înainte să ajungă în fabrică. Tot în primul an de studii, adolescenţii sunt supuşi şi unui examen de medicina muncii, care uneori le dă dorinţele peste cap. În al doilea an, elevii fac 600 de ore de practică, iar în al treilea – 570 de ore, toate desfăşurându-se într-una dintre fabricile partenere. Şeful Departamentului de Resurse Umane din cadrul Comelf, inginerul Corneliu Catană, se ocupă direct de elevii care fac practică în departamentele companiei şi spune că „lipsa interesului pentru aceste meserii este însoţită şi de un sistem educaţional care nu îi sprijină pe copii să înveţe o meserie, ci le umple capul cu tot felul de informaţii care pe ei nu îi ajută mai apoi la locul de muncă“. SCHIMBAREA STRUCTURII ANULUI ŞCOLAR, NECESARĂ „Companiile din întreaga ţară, inclusiv noi (n. r. – Comelf), am trimis numeroase memorii şi scrisori la Ministerul Educaţiei pentru a schimba structura anului şcolar. Să se facă în al doilea an de profesională 75% practică, iar în al treilea procentul să ajungă la 95%“, susţine Corneliu Catană, care lucrează de ani buni cu elevii de la şcoala profesională. În trecut, compania Comelf a apelat până şi la burse în cuantumul unui salariu minim pe economie pentru a-i atrage pe elevi, obligaţia lor fiind de a rămâne însă după terminarea şcolii trei ani în cadrul fabricii. Acum, obligativitatea de a rămâne în companie timp de unul sau de trei ani a dispărut, elevii fiind liberi să aleagă dacă se angajează sau nu. Potrivit lui Corneliu Catană, compania pierde anual cam 100 de angajaţi, care fie se pensionează, fie optează pentru o slujbă mai bine plătită în afara ţării. „Din anul 2015, estimăm că vom avea în jur de 30-40 de pensionări anual, fără să luăm în calcul transferurile sau plecările în străinătate, unde această meserie este mai bine plătită. Noi am angaja 100 de absolvenţi anual dacă am avea de unde. Şi salariile sunt destul de bune, operatorii pornesc cu 1.050 de lei şi ajung şi la 2.200 de lei“, mai spune Catană. Bursă de 100 de lei pe lună Ministerul Educaţiei oferă o bursă de studii elevilor de la profesională în cuantum de 100 de lei lunar, însă nici acest ajutor nu îi motivează suficient pe tineri. Directoarea Colegiului Tehnic, Anuţa Popşor, crede că numărul tot mai mic al elevilor care optează pentru ramura profesională este cauzat şi de orientarea şcolară necorespunzătoare din clasele V-VIII. „Părinţii consideră că dacă îşi trimit copilul la liceu, acesta are mai multe şanse să se angajeze, dar este chiar pe dos. Mai multe şanse au să se angajeze după şcoală dacă urmează profesionala şi învaţă o meserie. Păcat că părinţii şi copiii nu văd asta“, completează cu regret Anuţa Popşor.

Sursa: Adevarul.ro

DOCUMENT Ecaterina Andronescu a impus monopol privat pe toate diplomele

Un nou scandal al diplomelor este pe cale să izbucnească: procurorii DNA cercetează modul în care fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu a încredinţat în 2002, unei firme private, fără licitaţie, monopolul eliberării tuturor diplomelor şcolare şi universitare. O ancheta iniţiată de DNA în legătură cu firma Romdidac SA, singurul furnizor de diplome de studiu, a pus pe jar Ministerul Educaţiei (MECTS). Cercetările din dosarul penal 137/P/2013 vizează modul în care această companie a obţinut, în anul 2002, monopolul eliberării tuturor diplomelor şcolare şi universitare în baza unei simple convenţii semnate de ministrul Ecaterina Andronescu. Surse avizate au declarat pentru „Adevărul“ că, în octombrie anul trecut, DNA a cerut Ministerului Educaţiei Convenţia 29.211/2002, prin care firma Romdidac a primit dreptul exclusiv de furnizare a diplomelor. Procurorii au mai solicitat şi evidenţa formularelor tipărite în ultimii 12 ani. Potrivit aceloraşi surse, Ministerul Educaţiei nu are nici evidenţa diplomelor, nici actul din 2002. Informaţia este confirmată chiar de directorul general al Romdidac, Nicolae Bolboaşă (65 de ani), care spune că ministerul i-a solicitat o copie după convenţie, care ar fi dispărut din arhivele ministerului. „Acum două săptămâni, ne-au cerut cei de la minister actul prin care noi ne ocupăm de diplome, adică convenţia din 2002, că ei n-o mai au. Eu m-am gândit atunci că este vorba de vreo firmă care vrea să pună mâna pe afacerea noastră, nu am crezut că e vorba de vreo anchetă“, a declarat Bolboaşă. De la stat la stat, pentru profitul Romdidac

Afacerile Romdidac au început să prospere în 2001, odată cu venirea la Educaţie a tandemului Ecaterina Andronescu (ministru) şi Mihnea Costoiu (secretar de stat). La 9 aprilie 2002, ministrul a încheiat Convenţia nr. 29211/2002, prin care firma controlată de Nicolae Bolboaşă a devenit furnizor unic al diplomelor. În aceeaşi zi, Andronescu a emis Ordinul intern 3.569 pentru toate unităţile de învăţământ, care stipulează că „gestionarea hârtiei speciale, precum şi tipărirea şi distribuirea formularelor de diplome/certificate sunt asigurate de SC Romdidac SA“. Practic, în circuitul diplomelor a fost interpus un intermediar privat – Romdidac SA – între două instituţii de stat – Ministerul Educaţiei şi Imprimeria Băncii Naţionale. MECTS trimite comenzile pentru tipărirea diplomelor la imprimerie prin intermediarul Romdidac, care preia ulterior formularele şi le distribuie unităţilor de învăţământ. Bineînţeles, pentru fiecare diplomă tipărită, Romdidac încasează un adaos comercial. Înţelegere fără temei legal

Termenii Convenţiei 29211/2002 sunt sumari, neprecizând nici durata, nici sancţiuni în cazul neîndeplinirii obligaţiilor asumate. Mai mult, ministrul Educaţiei a uitat să treacă în document un lucru esenţial: temeiul legal în baza căruia a fost încheiată convenţia. Potrivit documentului, Romdidac SA „achiziţionează, gestionează hârtia cu filigran continuu şi asigură tipărirea şi distribuirea diplomelor“. Ministerul Educaţiei se obligă să asigure „predarea machetelor formularelor actelor de studii către Romdidac SA, în vederea tipăririi“. Convenţia mai prevede că Romdidac va fi plătită direct de beneficiarii diplomelor, adică unităţile de învăţământ. Înţelegerea a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, putând fi reziliată „fără a fi necesară vreo formalitate“, în cazul în care una dintre părţi îşi încalcă oricare dintre obligaţii, cu notificare prealabilă. „N-am ştiut că e o firmă privată“

După 12 ani în care Romdidac a deţinut monopolul eliberării diplomelor, Ecaterina Andronescu are scăpări de memorie şi spune că nu-şi mai aduce aminte cum a semnat Convenţia. „Romdidac întotdeauna a furnizat diplomele. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreodată o altă firmă distribuitoare. N-am de unde să ştiu termenii acelei convenţii, un ministru semnează mii de acte“, a declarat pentru „Adevărul“ Ecaterina Andronescu.  Mai mult, fostul ministru susţine că nu ştia dacă Romdidac SA este o unitate de stat sau una privată. „Eu n-am ştiut că Romdidac este privată. Nu-l cunosc pe Nicolae Bolboaşă şi nu am făcut niciodată vreun avantaj pentru cineva. Ştiu ce vreţi să insinuaţi. Credeţi că toţi în ţara asta sunt escroci şi neisprăviţi? Cu toate mizeriile care se spun despre învăţământ, totuşi eu cred că este sistemul cel mai curat din România“, a mai spus Andronescu. Explicaţii hilare

Ecaterina Andronescu a încercat să dea vina pe juriştii MEC pentru încheierea convenţiei cu Romdidac. „Orice ordin de ministru este avizat înainte de Direcţia Juridică. Această direcţie îşi asumă legalitatea acelui act. Oricum, nu ştiu ce prevedea Legea achiziţiile publice în momentul acela, trebuie văzut dacă se aplica şi unităţilor de stat“, este declaraţia hilară a fostului ministru. Ulterior, Andronescu a venit cu o altă explicaţie, la fel de neverosimilă. „M-am interesat la Departamentul Juridic şi pot să vă spun că OUG 60/2001 privind achiziţiile publice excepta de la licitaţii serviciile de învăţământ“, a declarat fostul ministru. Directorul Romdidac susţine că totul s-a făcut legal şi că ancheta DNA ar avea alt substrat. „Faptul că s-a cerut doar documentul din 2002, mi-e teamă că sunt chestii politice. Dacă  nu ne ocupam noi, se alegea prafu’ de diplome, la câte falsuri s-au făcut… În peste 20 de ani nu am avut niciodată vreo reclamaţie“, a declarat Nicolae Bolboaşă, făcând abstracţie de acuzaţiile aduse Romdidac în scandalul diplomelor false de la „Spiru Haret“, din 2009. MEC era obligat de lege să facă licitaţie

Afirmaţiile Ecaterinei Andronescu sunt contrazise chiar de actul normativ pe care-l invocă. OUG 60/2001 prevede că autoritatea contractantă nu are obligaţia de a aplica prevederile ordonanţei, adică să organizeze licitaţie, atunci când achiziţionează servicii de învăţământ. Potrivit codului CAEN (acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică a activităţilor economice din România), serviciile de învăţământ includ „asigurarea de activităţi destinate susţinerii proceselor sau sistemelor de învăţământ“, precum consultanţă, activităţi de consiliere şi îndrumare în învăţământ, activităţi de testare şi de evaluare a testelor etc. Or, furnizarea şi distribuirea diplomelor sunt o activitate comercială, care nu poate fi asimilată acestor servicii. Acelaşi lucru este susţinut şi de fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea. „Serviciile de învăţământ înseamnă furnizare de educaţie într-o formă sau alta. Adică ofertă pentru cursuri, training pentru personalul didactic etc. Furnizarea formularelor de diplomă în niciun caz nu se încadrează la servicii de învăţământ“,a declarat Mircea Miclea. Tentativă de muşamalizare

Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi unul dintre cei care, potrivit surselor „Adevărul“, au favorizat firma Romdidac pe vremea când era secretar de stat la Educaţie, a încercat să stingă scandalul încă din faşă. După ce procurorii anticorupţie au descins la minister, Costoiu a iniţiat „pe genunchi“ o hotărâre de Guvern, prin care să scoată Romdidac din circuitul diplomelor. Actul normativ a intrat deja în circuitul de avizare, după cum afirmă chiar Mihnea Costoiu. Acesta a folosit aceeaşi scuză neverosimilă ca şi Ecaterina Andronescu: nu a ştiut că firma care căpuşează ministerul de 12 ani este privată. „Prin hotărârea de Guvern, distribuţia diplomelor va fi asigurată de una dintre regiile statului, ori Imprimeria Naţională, ori Imprimeria BNR. Se va decide în funcţie de decizia Guvernului. Hotărârea este deja în circuitul de avizare. Anul ăsta am aflat şi eu că e o firmă privată şi nu o firmă publică. Şi atunci am zis să dăm distribuţia la o companie de stat. Şi dacă este un intermediar, acela să fie statul“, a spus ministrul. Ministerul încearcă să şteargă urmele

Graba în care Ministerul Educaţiei vrea să dea la spate firma Romdidac arată panica creată de descinderea procurorilor DNA. Mihnea Costoiu şi-a trimis emisari atât la Imprimeria BNR, cât şi la Imprimeria Naţională, pentru a negocia preluarea diplomelor.  Surse din Imprimeria Naţională au  confirmat informaţia.  „A venit la noi o directoare de la Ministerul Educaţiei, pentru a ne propune să preluăm tipărirea şi distribuirea diplomelor. Discuţiile s-au purtat în termenii următori: «Luaţi voi diplomele, pentru că noi avem probleme cu firma Romdidac». DNA le-au cerut date despre cum au dat Romdidac-ului distribuţia diplomelor. Cei de la minister sunt panicaţi pentru că nu au nici măcar evidenţa dilplomelor tipărite până acum“, au declarat pentru „Adevărul“ surse din Imprimeria Naţională. Potrivit aceloraşi surse, şi în 2009, după izbucnirea scandalului diplomelor de la „Spiru Haret“, MECT a propus ca Imprimeria să preia furnizarea documentelor. Dar, după stingerea scandalului, ministrul Educaţiei în funcţie, Ecaterina Andronescu, a renunţat la propunere. A vrut monopol şi pe manuale

În 2005, Romdidac SA a solicitat Ministerului Educaţiei exclusivitate pentru editarea manualelor şcolare. Ministrul în funcţie la acea dată, Mircea Miclea, i-a refuzat pe reprezentanţii Romdidac, explicându-le că instituirea unui monopol pe o piaţă concurenţială este ilegală. Cine este Romdidac

Compania Romdidac SA a fost înfiinţată în 1991, prin preluarea fostei baze de aprovizionare şi desfacere a Ministerului Învăţământului. Firma a fost controlată încă de la privatizare de Nicolae Bolboaşă, care deţine peste 70% din acţiuni. Bolboaşă este, în acelaşi timp, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie.  În 2009, Romdidac a fost implicată în scandalul diplomelor false de la Universitatea „Spiru Haret“. Scandalul a izbucnit după ce s-a aflat că Romdidac a eliberat diplome de licenţă, cu antetul MECT, pentru specializări neacreditate. Romdidac are 24 de angajaţi şi este o companie foarte profitabilă. „Businessul“ cu diplome şi tipizate şcolare i-a adus, anul trecut,  peste un milion de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania este şi producător de material didactic pentru şcoli (table şcolare, mobilier de laborator etc.). De asemenea,  Romdidac furnizează abonamente la publicaţiile străine periodice, ale căror principali clienţi sunt tot instituţiile de învăţământ de stat.

Sursa: Adevarul.ro

COMPETIŢIE studenţească. Bursă de 5.000 de euro pentru câştigătorul „Casei viitorului”

Studenţii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ şi de la Universitatea de Arte „George Enescu“, de la specializările de Design, Construcţii sau Arhitectură sunt invitaţi să se înscrie la competiţia internaţională organizată de compania de eletronice Eletrolux, Design Lab. Marele premiu este un stagiu plătit de 6 luni în companie şi o bursă consistentă. Va câştiga studentul care va gândi cea mai ingenioasă „casă sănătoasă”. „Cum putem să ne bucurăm în viitor de un mediu sănătos, cum să trăim într-o atmosferă plăcută şi cum să avem grijă de noi înşine şi de ce din jurul nostru într-un mod care este creativ, sustenabil şi fără efort?“, sunt întrebările lansate de către organizatori pentru studenţi. Competiţia va avea trei paliere: „bucuria de a găti“, „atenţia la materiale“ şi „purificarea aerului“. Studenţii sunt invitaţi să lanseze idei de design care vor transforma casele viitorului în locuri în care preocuparea oamenilor se va concentra pe ceea ce mănâncă, din ce sunt făcute lucrurile care îi înconjoară în casă, cum poate fi protejat mediul înconjurător şi o calitate foarte bună a aerului. Înscrierile încep de pe 1 martie, iar  deadline-ul este 6 aprilie. Locul al doilea va primi 3.000 de euro, iar locul al treilea 2.000 de euro.

Sursa: Evz.ro

Ajutor. Între 2007 şi 2013, UE a pus la dispoziţia statelor membre 10 miliarde euro pentru „stimularea excelenţei în domeniile ştiinţei“

Europa a oferit 10 miliarde euro pentru cercetare. România, singura ţară care nu a atras nici un euro. Ungaria – 90 milioane, Germania – 1,5 miliarde Timp de şapte ani, România nu a atras nici un euro din fondurile europene destinate cercetării ştiinţifice, deşi Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie statelor membre sume colosale. Spre exemplu, Marea Britanie a primit peste două miliarde euro, iar state precum Ungaria sau Polonia au primit zeci de milioane pentru finanţarea unor proiecte naţionale de cercetare. Uniunea Europeană ofe¬ră statelor membre sume de bani nu doar pentru construcţia de autostrăzi sau pentru agricultură, ci şi pentru cercetare, o ramură vitală pentru viitorul unei naţiuni. Faptul că România ocupă ultimul loc în atragerea de fonduri europene în aproape toate ramurile economice şi sociale este o chestiune arhicunoscută. În ceea ce priveşte fondurile europene pentru cercetare situaţia este mai dramatică. România nu doar că păstrează poziţia ultimă, dar nu a atras nici un euro din fondul impresionant pus la dispoziţie de Comisia Europeană. Asta deşi România contribuie cu sume importante la bugetul Uniunii Europene destinat cercetării. Buget de miliarde de euro Consiliul European al Cercetării (European Research Council – ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv – pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa. În urma Ungariei şi a Bulgariei În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de ¬doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost ¬zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu ¬merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost ¬depuse (de ordinul zecilor) din România. -Asta, în condiţiile în care doar ¬pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro. Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 – prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înain¬tea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare. Ajutorul de stat, oprit în 2012 Dragoş Ciuparu a fost preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în timpul mandatului de ministru al Educaţiei al lui Daniel Funeriu. Ciuparu, care a fost mai mulţi ani profesor-cercetător la Yale University, ne-a precizat că principalul motiv pentru care nu au venit bani europeni pentru cercetare în România îl reprezintă lipsa de credibilitate a instituţiilor de învăţământ din România. “Atunci când European Research Council evaluează un proiect, are în vedere calitatea acestuia, valoarea cercetătorului şi credibilitatea instituţiilor unde urmează să se desfăşoare proiectul în cauză. Din păcate, instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid”. În timpul mandatului său de şef al ANCS, Ciuparu a -încercat să contracareze acest handicap, iar în primăvara anului 2012 a lansat – sub egida Ministerului Educaţiei – programul “ECS – Like”. “Am decis să finanţăm prin Ministerul Educaţiei echipele româneşti de cercetare ale căror proiecte treceau de faza de preselecţie a Consiliului European al Cercetării şi ajungeau în faza de evaluare. Chiar dacă, în final, nu câştigau o bursă europeană, ajutam financiar cu bani de la buget echipele de cercetători din România considerând că dacă proiectul lor a trecut de o instanţă ştiinţifică dincolo de orice îndoială (ERC) – chiar şi numai câteva etape – este unul valoros. Cu banii oferiţi de noi, ei îşi puteau consolida echipa de cercetători, puteau participa la conferinţe etc.”, explică Ciuparu. Au fost finanţate zece proiecte, dar programul s-a oprit în mai 2012 o dată cu schimbarea puterii în România. Birocraţia, inamic public Despre motivele acestei contraperfor¬manţe l-am întrebat pe Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology, una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din lume, şi profesor la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti. “În România au rămas destul de puţini cercetători care să fie recunoscuţi drept lideri în domeniul lor la nivel european. Cei foarte buni au fost atraşi de universităţile din străinătate. În plus, dacă eşti om de ştiinţă şi vrei să te întorci în România ai nevoie de un an numai ca să-ţi echivalezi diplomele, ceea ce reprezintă o barieră administrativă. De asemenea, orice om de ştiinţă cu rezultate recunoscute în străinătate îşi doreşte în eventualitatea unei întoarceri în România o poziţie universitară definitivă. Doar că în ultimii ani s-au scos foarte puţine posturi universitare la concurs”. Sergiu Moroianu ne-a explicat că cercetătorii români pornesc cu un mare handicap deoarece echipele străine de evaluatori au o imagine negativă despre mediul academic din România din cauza scandalurilor de plagiat, a diplomelor false, a imposturii din universităţile româneşti, fapte cunoscute în Occident. În Occident, un cercetător este lăsat să se concentreze doar pe partea ştiinţifică a proiectului de cercetare. Partea birocratică – redactarea, forma, traducerea proiectului – este lăsată în seama unor echipe de profesionişti plătite de respectivele universităţi. În România aşa ceva nu există. Continuitate. Costoiu: Nu vom mai concura cu Franţa şi Germania Programul ERC a fost gândit pe o perioadă de şase ani (2007-2013). Datorită succesului avut, Comisia Europeană a decis să prelungească programul de finanţare a cercetătorilor europeni printr-un nou program ERC care se va întinde din 2014 până în 2020. Bugetul este de 13,1 miliarde euro , iar pentru 2014 bugetul este de 1,7 miliarde euro. ERC va face, la rândul lui, parte dintr-un program mult mai complex denumit “Excelenţa în ştiinţă Horizon 2020”, cu un buget de 70 de miliarde euro. Actualul ministru delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu, cunoaşte problemele avute de România şi spune că principala cauză pentru care cercetătorii români nu au primit finanţare europeană a fost “lipsa de anvergură a universităţilor româneşti care i-au susţinut. Din acest considerent am cerut, iar Comisia Europeană a fost de acord ca pentru Horizon 2020 să existe un buget aparte doar pentru statele mai nou-intrate în UE. În acest fel, cercetătorii români care aplică pentru granturi europene nu vor concura cu state precum Germania sau Franţa. Acest buget pentru statele nou-intrate în UE este de 2-4% din bugetul întreg al Horizon 2020, cifrat la 70 miliarde euro”, ne-a precizat Costoiu. În ciuda eşecului răsunător de până acum, există totuşi cercetători români care au câştigat finanţări UE semnificative. Din păcate pentru noi, aceştia lucrează doar în universităţi occidentale. Povestea lor, în numerele viitoare ale RL. „Instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid.“ Dragoş Ciuparu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

Sursa: Romanialibera.ro