ASI Suceava și Metropolitan Life, organizează cursuri de formare în domeniul financiar

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava, în parteneriat cu Metropolitan Life Agenția Suceava, organizează cursuri de formare profesională în domeniul financiar. După parcurgerea cursurilor aveți posibilitatea de a: desfășura activități în domeniul consultanței financiare; obține Continuare »

Educația nu înseamnă violență! Condamnăm comportamentul agresiv al cadrelor didactice!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ reprezintă interesele a peste 130 de mii de angajați din sistemul de educație, dar NICIODATĂ nu vom tolera comportamentul neadecvat sau, mai mult de atât, agresiv al Continuare »

Cazul de vandalism din Giurgiu este șocant! Cerem Ministerului Educației Naționale măsuri urgente!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită Ministerului Educației Naționale măsuri urgente privind creșterea numărului de psihologi școlari, dar și introducerea pazei și protecției în unitățile de învățământ din întreaga țară. Cazul grav Continuare »

Mesajul președintelui FSLI cu ocazia începutului de an şcolar 2019-2020

Stimați colegi, Dragi elevi şi părinți, Orice început de an școlar, când mii de unități de învățământ își redeschid porțile, reprezintă pentru elevi, cadre didactice și părinți un moment cu o semnificație Continuare »

Conducerea PNL ar trebui să îl sancționeze pe Florin Cîțu. Altfel este părtașă la acest atac la adresa bugetarilor!

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ constată faptul că au trecut 48 de ore de la declarația făcută de liderul senatorilor PNL, Florin Cîțu și nimeni din conducerea Partidului Național Liberal nu a Continuare »

 

Programul de guvernare al educaţiei 2013-2016

Strategia de guvernare în educaţie vizează îndeplinirea mai multor obiective:

• Creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ;

• Asigurarea politicilor de echitate socială;

• Asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii;

• Deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural;

• Întărirea gradului de coeziune socială şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială prin promovarea cetăţeniei active;

• Stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi de formare profesională;

• Construirea societăţii cunoaşterii prin transformarea educaţiei în vector de dezvoltare socio-economică;

• Asigurarea competitivităţii la nivel european şi internaţional;

• Permanentizarea colaborării cu diaspora ştiinţifică românească;

• Stimularea creativităţii, inovării şi transferului tehnologic;

• Depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional;

• Promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii și analize

• Respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii;

• Integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere;

• Creşterea vizibilităţii internaţionale a României prin rezultatele obţinute în educaţie;

• Coordonarea politicilor din sectorul educaţiei cu politicile şi iniţiativele altor sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate;

• Creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, inclusiv prin atragerea unor surse de finanţare private;

• Respectarea principiului dialogului social;

• Asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile și iniţiativele comune în domeniul educaţiei, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și în afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord și Africa);

• Creșterea rolului României în acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei altor ţări, în vederea atingerii obiectivelor asociate iniţiativei Education for All, iniţiativă susţinută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO.

 

PACHETUL SOCIAL GARANTAT PENTRU EDUCAŢIE

• Implementarea unor programe care să permită condiţii de dezvoltare şi formare a copiilor, de la naştere şi până la majorat.

• Acest Pachet va asigura asistenţa părinţilor privind creşterea nou născuţilor, condiţii de integrare a copiilor în creşe, respectiv învăţământ preşcolar, parcurgerea unui program şcolar de calitate în şcoli echipate corespunzător care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socio-culturală.

• Pachetul Social Garantat pentru Educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente astfel încât să fie garantate egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacităţi psiho-motorii etc.

 

INVESTIŢII ÎN RESURSELE UMANE

• Profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea sistemului de grade didactice din această perspectivă;

• Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educaţiei;

• Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice;

• Dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continuă, bazată pe un sistem competiţional;

• Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice;

• Corelarea structurilor şi a etapelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile;

• Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţii procesului educaţional;

• Dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului din învăţământ;

• Asigurarea progresului în carieră pe criterii de competenţă profesională;

• Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formării continue a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, care să includă programe de formare de tip conversie/reconversie;

• Asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplineşte în societate.

 

BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii de standardizare la nivel naţional, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcţii urmărite vor fi:

• Modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor și comunicării;

• Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză;

• Dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale;

• Investiţii în infrastuctura educaţională şi în mijloacele de învăţare;

• Realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic (continuarea proiectului microbuzelor şcolare, iniţiat în guvernarea 2001-2004 și menţinut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă şi locuinţe pentru cadrele didactice.

• Distribuţia acestor investiţii pe teritoriul României se va face în funcţie de nevoile reale din ţară şi de dinamica reţelei şcolare prognozată pentru următoarele două decenii.

• Finanţarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor programe operaţionale finanţate din fonduri structurale europene, precum și din alte surse.

• Finalizarea investiţiilor începute.

 

CORELAREA PROGRAMELOR EDUCAŢIONALE CU PIAŢA MUNCII

Formarea iniţială a tinerilor, dar şi formarea continuă a adulţilor, nu se pot realiza fără o corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările şi nevoile spaţiului socio-economic actual, prin:

• Realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şi utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii;

• Fundamentarea corectă a planului de şcolarizare;

• Adaptarea curriculum-ului şcolar la dispoziţia şcolii;

• Corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici;

• Extinderea activităţilor extraşcolare;

• Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship;

• Modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor să lucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi vârstei lor;

• Urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feed-back-ului privind succesul lor în carieră;

• Dezvoltarea de programe de recalificare şi/sau formare continuă, în funcţie de nevoile înregistrate în sistem etc.;

• Reactivarea Agenţiei – înfiinţată în perioada guvernării 2001-2004 – care se ocupa de relaţia dintre şcoală/universitate şi mediul socio-economic. Finanţarea acestei agenţii se poate realiza integral din surse extrabugetare.

 

 

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, prin completarea programelor şcolare aprobate, să asigure:

• educaţia pentru sănătate;

• educaţia civică;

• educaţia cultural artistică şi ştiinţifică;

• educaţia ecologică;

• educaţia prin sport;

• educaţia rutieră;

• educaţia pentru dezvoltarea durabilă.

 

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI EDUCAŢIA PENTRU MINORITĂŢILE NAŢIONALE ȘI PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE

În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, în următoarea decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere:

• Asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi;

• Creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu sporirea calităţii sale;

• Elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământul obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul secundar superior;

• Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală;

• Dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participării populaţiei rroma la învăţământul obligatoriu;

• Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământul în limba minorităţilor;

• Asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor (inclusiv a populaţiei rroma) la educaţia de bază şi stimularea participării acestora la niveluri superioare de educaţie.

 

DESCENTRALIZAREA ŞI DEPOLITIZAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

• Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei vor da curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor publice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le au de îndeplinit.

• Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privind responsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ de interferenţele politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a echipelor de management şcolar şi creşterea gradului de transparenţă.

 

AUTONOMIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI A CERCETĂRII

Autonomia instituţiilor de învăţământ superior este un principiu garantat de Constituţia României şi trebuie extins în raport cu actuala legislaţie.

Acest principiu se defineşte prin cinci componente:

• auto-guvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg;

• finanţare pe bază de performanţă;

• dreptul de a avea o politică de personal proprie;

• dreptul de a decide asupra conţinuturilor de învăţare/cercetare, în condiţiile legii şi în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituţie de învăţământ în parte;

• responsabilitate publică în raport cu programele asumate.

 

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC

• Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrul programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii de cooperare internaţională.

• România trebuie să reintre pe piaţa serviciilor de educaţie pentru studenţi străini, ceea ce poate aduce, în acelaşi timp, atât prestigiu, cât şi importante resurse financiare.

• Consolidarea relaţiilor tradiţionale existente între România şi diferitele organisme internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării (Uniunea Europeană, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, Institutul European de Inovare şi Tehnologie, Consiliul Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.).

• Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate.

• Ministerul Educaţiei va continua politica activă legată de iniţiativele din domeniul educaţiei la nivel European și își va asuma și în viitor un rol în cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register (EQAR) etc.

• Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internaţională cu ţări aflate în dificultate din punct de vedere al reformelor educaţiei, în special în ceea ce privește atingerea obiectivelor asumate prin iniţiativa Education for All, iniţiativă susţinută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO

 

CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII UNIVERSITĂŢILOR ROMÂNEŞTI

Guvernul trebuie să adopte măsuri clare şi urgente prin care să asigure:

• Finanţare multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, pe baza criteriilor de excelenţă, în vederea consolidării bazei materiale şi realizarea de campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani – Universitatea Viitorului – 2030;

• Întărirea criteriilor de asigurare a calităţii, astfel încât să se treacă la dezvoltarea bazată pe performanţă;

• Concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare şi nu prin măsuri care pun sub semnul întrebării autonomia universitară;

• Relansarea competiţiilor de granturi de cercetare;

• Introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţile româneşti;

• Stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţilor academice;

• Întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (ex.: Registrul Matricol Unic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale etc.

 

PROGRAME PROPUSE PENTRU EDUCATIE

ŞANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

• Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri şcolare adaptate nevoilor educaţionale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite şcolare).

• Finalizarea programului de investiţii în infrastructura şcolară pană în anul 2016 .

• În fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne şi microbuze şcolare.

• Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016 .

 

RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ȘI ASIGURAREA UNEI CARIERE

• Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creşterii ratei de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii.

• Dezideratul USL „O profesie pentru fiecare tânăr”.

 

STIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI

• Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în carieră.

• Stimularea iniţiativelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului.

 

ROMÂNII DE PRETUTINDENI

• Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru, și în perspectivă în cât mai multe State Membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate.

• Atragerea tinerilor români, plecaţi în străinătate, în universităţile din România.

• Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine.

• Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţii lucrează în străinătate.

 

O ŞCOALĂ INOVATIVĂ

• Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale;

• Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate din fonduri structurale.

• Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe:

• învăţământ digitalizat;

• curriculum adecvat formării inovative, creative şi formării de competenţe;

• pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii şi cu autorităţile locale;

• actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.

• Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare, punerea accentului pe achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine;

• Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate;

• Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din „Strategia Europa 2020” prin:

• Creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei

copilului;

• Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;

• Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri de muncă.

• Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

• Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date;

• Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare;

• Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii;

• Introducerea manualelor electronice;

• Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate.

• Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării

durabile prin:

• Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;

• Răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor

acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării;

• Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.

• Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale, prin:

• Dezvoltarea de alternative educaţionale;

• Formarea tinerilor prin activităţi sportive;

• Refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi;

• Instituţionalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum.

• Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie”, în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii, prin:

• Garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare;

• Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;

• Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala.

• Garantarea autonomiei şcolilor şi a autonomiei profesionale a cadrelor didactice,

prin:

• Instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele şcolii;

• Autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare;

• Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;

• Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu agenţii economici interesaţi;

• Participarea şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte care aduc beneficii procesului didactic;

• Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţi şcolare din ţară şi din străinătate;

• Participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanţei în cariera didactică;

• Încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar.

• Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici, prin:

• Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul „Şcoala de după şcoală”;

• Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale contributoare;

• Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul „Şcoala de după şcoală”.

• Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică, prin:

• Libertatea comunităţii academice de a gestiona propriile programe de studii;

• Libertatea comunităţii academice de a-şi stabili şi alege democratic structurile de conducere;

• Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantarea autonomiei funcţionale.

• Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii

• Creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane;

• Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;

• Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;

• Dezvoltarea unor alianţe strategice între universităţi, companii private, agenţii de stat.

• Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii

• Participarea universităţilor la elaborarea politicilor și strategiilor publice;

• Dezvoltarea unor reţele de colaborare pentru crearea de cunoştinţe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării;

• Dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoaşterii;

• Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi de tehnologie;

• Dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial;

• Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane, prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice;

• Transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor.

• Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia „verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic.

• Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” – profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

• competenţe antreprenoriale;

• capacitatea de a identifica idei interesante;

• priceperea de a organiza echipe;

• abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

• Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, instituţiile guvernamentale şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii, prin:

• Autonomie în structurarea relaţiilor parteneriale;

• Garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii;

• Cuprinderea unui procent de cel puţin 10% din populaţia activă în programe de formare continuă.

 

 

 

CERCETARE

Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces de cunoaştere, creaţie şi inovare dar şi principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării româneşti depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice şi de cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea şi participarea la Spaţiul European al Cercetării Ştiinţifice.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

• Gruparea tuturor instituţiilor de cercetare din subordinea ministerelor si agenţiilor guvernamentale în subordinea ministerului educaţiei cercetării si inovării pentru coordonarea întregii activităţi de cercetare din România

• Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru performanţă;

• Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra şi inter-universitare sau non-academice;

• Încurajarea echipelor de cercetare românești să participe la competiţiile din cadrul programului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare;

• Promovarea şi valorificarea excelenţei ştiinţifice;

• Reflectarea, în procesul de învăţământ, a rezultatelor cercetărilor;

• Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale în vederea identificării bunelor practici şi implementarea acestora şi la noi în ţară;

• Infiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în parteneriat public / privat;

• Înfiinţarea unor poli de competitivitate și promovarea schimburilor ştiinţifice între universităţile/centrele de cercetare din România şi cele din străinătate.

• Susţinerea tinerilor cercetători;

• Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universităţi şi din institutele naţionale de cercetare;

• Dezvoltarea de politici pro-active – inclusiv de natură fiscală – de susţinere a transferurilor tehnologice;

• Ministerul Educaţiei trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a asigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor;

 

CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ

Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.

 

DIRECȚII DE ACȚIUNE

• Articularea unor programe majore de cercetare în concordanţă cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din „Strategia Europa 2020”;

• Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă;

• Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse;

• Susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;

• Transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial;

• Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic;

• Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia „verde” prin concentrarea eforturilor universităţilor, guvernului şi companiilor;

• Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune pentru cercetare sau tehnologie;

• Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;

• Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie;

• Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea unei dinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)

• Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini.