In perioada aprilie-iunie 2014 se va desfăşura programul de formare continuă „Cultura sănătăţii şi securităţii muncii”- Etapa a II-a, din cadrul proiectului Dezvoltarea structurilor de dialog social în sectorul educaţie. Programul de formare este acreditat de Ministerul Educaţiei Naţional prin OMEN nr.5550/2013.
Participanţii la Etapa a II-a vor fi selecţionaţi din organizaţiile sindicale afiliate la F.S.L.I., pe fiecare regiune de dezvoltare. Locul de desfăşurare a activităţilor în cadrul programului de formare „Cultura sănătăţii şi securităţii muncii” este CCD George Tofan Suceava. Înscrierea şi selecţia candidaţilor va avea loc după următorul calendar:

• 10-19 martie 2014- informare şi publicitate;
• 20-31 martie 2014- înscrierea candidaţilor;
• 1-11 aprilie 2014- selecţia candidaţilor şi afişarea rezultatelor finale.

Graficul modulelor de formare:

• Modul I: 25-27 aprilie 2014 (16 ore);
• Modul II:: 09-11 mai 2014 (16 ore);
• Modul III: 23-25 mai 2014 (16 ore);
• Modul de practica: 26 mai-13 iunie 2014 (26 ore);
• Modul IV-evaluare finala: 14 iunie 2014 (6 ore).

Progamul de formare continuă se adresează tuturor persoanelor din unităţile de învăţământ din România şi este derulat în cadrul proiectului „Dezvoltarea structurilor de dialog social în sectorul educaţie”, finanţat de Guvernul Norvegian prin Programul Norvegian de Cooperare pentru România, ca parte a Acordului de Extindere a Spatiului Economic European, în scopul sprijinirii creşterii economice si dezvoltării sustenabile si a consolidarii relatilor bilaterale dintre România si Norvegia, implementat de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), în calitate de promotor al proiectului, împreună cu Confederaţia Norvegiană a Sindicatelor – Landsorganisasjonen i Norge (LO), Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (F.S.L.I.) şi Sindicatul Lucratorilor din Şcoli din Norvegia – Skolenes Lansforbund (SL), în calitate de parteneri , bazându-se pe cercetarea calitativă privind întărirea capacităţii de organizare şi funcţionare a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, care a avut ca obiective: evaluarea activităţii comitetelor de securitate şi sănătate în muncă din România, respectiv oferirea de soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii comitetelor de securitate şi sănătate în muncă din România.

Programul va duce la optimizarea sănătăţii şi securităţii muncii, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul furnizorilor de educaţie, având în vedere şi faptul că mecanismele de asigurare a condiţiilor de muncă sigură creează condiţiile de bază pentru ca sistemul educaţional să poată furniza cunoştinţele, abilităţile şi competenţele necesare pentru creşterea competitivităţii. Acesta se înscrie pe de o parte, în contextul european („Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului privind cooperarea europeană în evaluarea calităţii educaţiei şcolare”. Documentul, apărut ca propunere în anul 2000, recomandă ca statele membre să sprijine îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare, „Raportul european privind indicatorii calităţii învăţării permanente”, publicat în 2002. Acest raport propune un număr de 15 indicatori de calitate aplicabili învăţării permanente, Raportul privind stabilirea principalelor ţinte („Benchmarks”) în educaţia europeană, publicat în 2002, „Standarde şi linii directoare privind asigurarea calităţii în cadrul Ariei Europene a Învăţământului superior” – care creionează un sistem comun de management al calităţii la nivelul învăţământului superior european. Menţionăm în acest sens şi activitatea Reţelei Europene pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ENQA), precum şi activitatea ENQA-VET şi recenta Recomandare privind implementarea Cadrului Comun European pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (EQARF) – care va stă la baza unui sistem comun de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic din Europa, corelat cu Sistemul European de Credite Transferabile în Educaţie şi Formare Profesională (ECVET) şi cu Cadrul European al Calificărilor (EQF).Conştientizarea şi identificarea situaţiilor care ar putea afecta siguranţa elevilor şi a personalului şcolii este binevenită şi reprezintă un plus în asigurarea condiţiilor optime în vederea obţinerii unor rezultate optime de către elev.