PREUNIVERSITAR

Pricopie: Codul Etic în Educaţie are nevoie de mai mult timp de dezbatere

Codul etic pentru învăţământul preuniversitar, care trebuie să răspundă unor situaţii ce nu pot fi prevăzute în lege, cum ar fi moralitatea meditaţiilor cu propriii elevi, este aproape finalizat, însă mai sunt păreri de strâns, a declarat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Codul etic pentru învăţământul preuniversitar este un un set de reguli elaborat de Ministerul Educaţiei, aflat în curs de finalizare. „Orice corp profesional trebuie să aibă un cod de conduită. Când ai 240.000 de profesori, unii cu 40 de ani de experinţă, alţii cu doi ani, trebuie să ai şi un set de reguli. Nu poţi pune aceste reguli în Legea educaţiei. Sunt unele lucruri specifice. (…) De exemplu, ai sau nu ai voie să faci meditaţii cu proprii elevi? Dacă ne uităm la reglementările actuale, este absolut legal, cu condiţia să declari veniturile obţinute în urma acestei meditaţii. Bun, este legal, dar este moral ?”, a declarat pentru Mediafax ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Potrivit ministrului este nevoie de un timp mai mare pentru dezbateri, pentru ca toţi profesorii să poată să exprime un punct de vedere sau să vină cu propriile situaţii. Problema profesorilor autori de manuale „Mai sunt probleme care încă nu se regăsesc în cod. De exemplu, sunt profesori autori de manunale sau de auxiliare sau fac parte din grupul de autori. Este corect ca aceşti profesori – autori de carte şcolară să recomande propriul manunal? Nu mai vorbesc să impui anumite auxiliare la clasă. Pe de altă parte, în calitatea mea de profesor, studenţii îmi cer, aproape săptămânal, recomandări de cărţi. Iată că, nu întotdeauna poţi să aplici un şablon şi să zici: ce intră în şablon este corect, ce este în afara şablonului este incorect”, a continuat Remus Pricopie. Şi problema colectei şi gestionării unor sume de bani în şcoală va fi reglementată prin codul etic. „În general, în şcoală, sunt cam trei categorii de surse de venit. Sunt cele care vin din bugetul educaţiei prin autorităţile locale sau inspectorate, a doua – sunt sume care vin de la autorităţile locale, prin decizia autorităţilor locale în completare sau separat de banii din bugetul educaţiei – şi mai există o a treia categorie, respectiv sponsorizări sau sprijin din partea părinţilor sau a unor organizaţii. Aceste trei categorii există peste tot în lume. În Statele Unite, contibuţia din partea unor firme sau din partea părinţilor este foarte importantă. Revenind, astfel, profesorul, directorul trebuie să ştie despre aceste contribuţii care vin în şcoală, dar nu trebuie să fie catalizatorul. Orice acţiune privind colecta de bani trebuie să se desfăşoare prin asociaţia de părinţi”, a arătat Pricopie. Regulamente proprii în fiecare şcoală Potrivit oficialului, ministerul va aproba cadru general al Codului etic pentru învăţământul preuniversitar, iar apoi fiecare unitate de învăţământ va completa cu propriile regulamente. „Codul etic, aşa cum arată acum, este un document dezvoltat în perioada cât eu nu eram ministru. Este un document vechi, dar pentru care nu s-au continuat dezbaterile publice. Trebuie să-l aducem la zi, să vedem cum poate fi îmbunătăţit, iar forma sub care eu intenţionez să-l aprob este ca un cadru general. Mai departe, fiecare unitate de învăţământ să discute, să dezbată, să adopte propriul regulament. (…) Avem liceu de artă, liceu sportiv sau liceu auto. În cod, nu avem nimic specificat pentru ele”, a spus Pricpoie. Pe de altă parte, este nevoie şi de reguli generale pentru toate liceele cu un anumit profil, a mai spus ministrul. „Un părinte m-a întrebat dacă este corect ca în şcoală să se facă expoziţie cu vânzare cu lucrările copiilor, iar banii încasaţi din vânzare să fie donaţi şcolii pentru materiale, adică tot pentru şcolari. Din punctul meu de vedere, nu ştiu care ar fi problema. Dar, dacă vom stabili o regulă ea va fi pentru toate liceele de artă”, a arătat Pricopie

Sursa: Adevarul.ro

Colegiul „Şincai” din Capitală şi Şcoala „Sf. Andrei” din Buzău, premiate de Academia Şcolilor din Europa Centrală

La sfârşitul săptămânii trecute, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Bucureşti şi Şcoala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” din Buzău au fost premiate în cadrul Academiei Şcolilor din Europa Centrală (ACES), ediţia 2013-2014, pentru proiectele „Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine”, respectiv „Râzi cu mine, nu de mine”. Din cele 105 şcoli participante la ediţia aces 2013-2014, care a avut ca temă „Eu şi ceilalţi. Să descoperim diversitatea din jurul nostru”, juriul internaţional de experţi a premiat cele mai inovatoare cinci proiecte, iar la două dintre acestea au contribuit şi şcoli din România, se arată într-un comunicat de presă. Dezvoltat în parteneriat cu NOVA International Schools din Skopje, Macedonia, proiectul Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” intitulat “Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine” a pornit de la premisa că „a încerca să-i cunoşti pe cei din jurul tău poate fi primul pas în a vedea diversitatea ca fiind o oportunitate şi nu o ameninţare”. Elevii celor două şcoli partenere, împreună cu profesorii lor au pus în scenă o piesă de teatru care a ilustrat viaţa oamenilor din diferite grupuri din comunitate şi dificultăţile cu care aceştia se confruntă.

Sursa: Adevarul.ro

Sportul Altfel în săptămâna altfel. Ateliere sportive pe Stadionul de Rugby

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) organizează marţi Sportul Altfel, un eveniment ce va avea loc până la ora 14:00 pe Stadionul Naţional de Rugby „Arcul de Triumf” din Capitală, în ideea de a promova educaţia sportivă în rândul tinerei generaţii.

Ministerul Tineretului şi Sportului alături de Cancelaria Primului Ministru, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, FR Rugby, FR Fotbal, FR Scrimă, FR Tenis de câmp, FR Volei, FR Atletism, FR Lupte, FR Handbal, FR Judo, FR Box, FR Triatlon, Ministerul Educaţiei Naţionale, Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti organizează Sportul Altfel. Ministerul Tineretului şi Sportului îşi propune prin acest demers să promoveze educaţia sportivă în rândul tinerei generaţii, iar ministrul Gabi Szabo se va afla pe terenul de rugby pe tot parcursul evenimentului, se arată în comunicatul de presă oficial. „Proiectul Sportul Altfel are ca obiectiv central educarea elevilor şi tinerilor în sensul unei activităţi constante de educaţie fizică sportivă. Cei 2000 de elevi se vor bucura de atelierele organizate de federaţiile care s-au dedicat şi implicat direct în desfăşurarea evenimentului din 8 aprilie”, mai spun oficialii.

Sursa: Adevarul.ro

Aur pentru elevii români la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene

Ambele echipe ale României înscrise la a XII-a ediţie a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO) au obţinut medalii de aur. Este cel mai bun rezultat în istoria participării ţării noastre la acest concurs, aceasta fiind a patra prezenţă. Cei şase medaliaţi sunt Robert Iulian Răveanu şi Tudor Costel Creţu la fizică, ambii elevi la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, George Claudiu Săvulescu (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Andrei Iliescu (Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte), medaliaţi la chimie. De asemenea, Alexandru  Zancă  (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti) şi Bogdan Ionuţ Siscă Jippa (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti) au luat aurul la biologie, a precizat Ministerul Educaţiei într-un comunicat. Ediţia curentă a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene s-a desfăşurat la Atena, în perioada 30 martie – 6 aprilie, şi a reunit 50 de echipe din 25 de state membre ale Uniunii Europene. Conform regulamentului, o ţară poate înscrie două echipe alcătuite din câte trei elevi care susţin două probe practice de câte 4 ore fiecare, la trei discipline: biologie, chimie şi fizică, punctele de la fiecare experiment cumulându-se pentru echipă.

Sursa: Adevarul.ro

Aur pentru elevii români la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene

Ambele echipe ale României înscrise la a XII-a ediţie a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene (EUSO) au obţinut medalii de aur. Este cel mai bun rezultat în istoria participării ţării noastre la acest concurs, aceasta fiind a patra prezenţă. Cei şase medaliaţi sunt Robert Iulian Răveanu şi Tudor Costel Creţu la fizică, ambii elevi la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, George Claudiu Săvulescu (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Andrei Iliescu (Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte), medaliaţi la chimie. De asemenea, Alexandru  Zancă  (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti) şi Bogdan Ionuţ Siscă Jippa (Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti) au luat aurul la biologie, a precizat Ministerul Educaţiei într-un comunicat. Ediţia curentă a Olimpiadei de Ştiinţe a Uniunii Europene s-a desfăşurat la Atena, în perioada 30 martie – 6 aprilie, şi a reunit 50 de echipe din 25 de state membre ale Uniunii Europene. Conform regulamentului, o ţară poate înscrie două echipe alcătuite din câte trei elevi care susţin două probe practice de câte 4 ore fiecare, la trei discipline: biologie, chimie şi fizică, punctele de la fiecare experiment cumulându-se pentru echipă.

Sursa: Adevarul.ro

Rromii din Dâmboviţa îşi doresc un mediator sanitar

Rromii dâmboviţeni nu au cărţi de identitate, nu au bani şi renunţă şi la şcoală, dar cea mai mare dorinţă a lor este să aibă la dispoziţie un mediator sanitar. Reprezentanţii rromilor i s-au plâns lui Ţuţuianu că, în ciuda faptului că există strategii ale Guvernului de îmbunătăţire a calităţii vieţilor în aceste comunităţi, nu există resursele necesare. Mai mult, îşi doresc un mediator pe probleme sanitare, în localităţile unde există mai mult de 100 de persoane de etnie.   În Dâmboviţa, potrivit ultimelor statistici, există 25.600 de rromi.

Sursa: Adevarul.ro

În „Şcoala altfel”, elevii din Târgovişte s-au dat cu Săgeata Albastră

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Transporturi Feroviare Dâmboviţa au găzduit elevi din cadrul şcolilor din municipiul Târgovişte, transformându-i în pasagerii trenului Săgeata Albastră. În cadrul Proiectului „ Şcoala Altfel”, poliţiştii din cadrul  Serviciului de Poliţie Transporturi Feroviare au găzduit elevii Şcolii Generale „Matei Basarab” şi ai Colegiului Naţional „Ienăchiţă Văcărescu”, din municipiul Târgovişte.   Poliţiştii le-au prezentat sediul poliţiei  transporturi şi i-au însoţit pe copii într-o  scurtă plimbare cu trenul.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO-VIDEO Jandarmii gălăţeni le-au pregătit tot felul de surprize liceenilor care i-au vizitat în primele zile din „Săptămâna altfel”

Jandarmii gălăţeni şi-au deschis astăzi porţile pentru mai multe grupuri de elevi de la Colegiile Tehnice „Radu Negru” şi „Aurel Vlaicu”, în cadrul proiectelor „Jandarmeria pe înţelesul tuturor” şi „Job Shadow Day®”. După ce gazdele le-au prezentat tinerilor o scurtă istoriei Jandarmeriei Române, aceştiai s-au putut familiariza cu aspecte din misiunile jandarmilor cât şi cu materialele specifice meseriei de jandarm. Cu toţii au aşteptat cu sufletul la gură momentul în care jandarmii le-au permis să ţină în mână sau să probeze materialele specifice de intervenţie dar şi armamentul specific de luptă. La final elevii au avut parte şi de un mic exerciţiu demonstrativ susţinut de luptătorii grupei Antiteroriste, cu o situaţie ipotetică de urmărire, blocare în trafic şi extracţie din autovehicul. La finalul întrevederii, mulţi dintre tineri au spus că ar fi încântaţi să se alăture jandarmilor, după absolvirea ciclului liceal şi a promovării examenului de Bacalaureat.

Sursa: Adevarul.ro

GALERIE FOTO Lecţie de viaţă. Cum să fii premiant în 14 metri pătraţi

Cei cinci copii ai familiei Hurubă, din localitatea sibiană Răşinari, au rezultate foarte bune la şcoală, deşi niciunul dintre părinţi nu are un serviciu permanent, iar acasă trăiesc în condiţii modeste. Dincolo de pereţii scorojiţi ai căsuţei sărăcăcioase din Răşinari, cu tencuiala căzută, în spatele placajelor prinse stângaci, cinci copii frumoşi, câteva cărţi şi o mie de zâmbete spun timid o poveste impresionantă. Este o lecţie de viaţă oferită de cinci micuţi deveniţi peste noapte oameni mari, a căror avere înseamnă doar câteva cărţi, carnetele pline cu note bune şi sufletele senine. E povestea copiilor care au învăţat să înfrunte greutăţile zâmbind, cu convingerea că, învăţând, peste ani, casa modestă, zbaterile zilnice şi temele făcute ani de-a rândul la lămpaş vor rămâne doar o istorie de demult. Teme scrise pe colţul scaunului Soţii Hurubă, Iuliana (34 de ani) şi Dan (33 de ani), nu au, niciunul, serviciu stabil. Lucrează prin sat, pe unde pot, cu ziua. Câte unul, astfel încât celălalt să rămână acasă, ca să aibă grijă de micuţi. Au cinci de toţi, unul mai frumos ca altul: Dana (14 ani, clasa a VII-a), Andreea (13 ani, clasa a VI-a), Petruţa (10 ani, clasa a III-a), Ionuţ (6 ani, clasa zero) şi Maria (3 ani, mezina familiei, care din toamnă va merge la grădiniţă). Copiii lor, care topesc şi cele mai grele inimi, sunt singura avere. Cu toţii stau în două camere mici mici, care împreună au cel mult 14 metri pătraţi. Când încercăm să facem o poză, în prima încăpere, abia dacă ne facem loc toţi, şi noi, şi părinţii, şi copiii. Trei paturi înguste, o singură masă şi două scaune pe care stau aliniate, cuminiţi, ghiozdanele copiilor. Şi nici măcar nu e casa lor, plătesc 150 de lei chirie. ”Dacă era a noastră, poate era mai bine”, spune femeia cu amărăciune. Doi ani, familia Hurubă a stat fără curent, iar copiii şi-au făcut temele la lămpaş. Imposibil să trăieşti aşa, ar spune mulţi. Iar copiii te contrazic zâmbind, cu carnetele încărcate cu note bune sau cu calificative “Foarte Bine”. Cei cinci copii demonstrează că se poate face performanţă chiar şi cu temele scrise pe colţul unui scaun, în odăile-cutii de chibrituri. Şcoala, singura şansă Iuliana are opt clase, soţul ei la fel. Se iubesc şi acum, după atâţia ani de zbateri. Din când în când, bărbatul îşi sprijină protector braţul pe umărul ei. Au în ochi sclipiri, poate de emoţie, poate din cauza lacrimilor alungate repede, când vorbesc despre copiii lor, care nu lipsesc niciodată de la şcoală, nici măcar când sunt bolnavi. Pentru că ştiu că şcoala e singura lor şansă. ”Îi mulţumesc lui Dumnezeu, au mers foarte bine. Nu ne dorim decât să fie sănătoşi, să-i avem lângă noi şi să fie bine, să-i creştem, să meargă la şcoală, să înveţe. Le place şi, dacă vor să meargă mai departe, atât cât putem îi ajutăm”, spune femeia. Iar Dan ştie că doar aşa micuţii pot avea şansa care lor le-a lipsit, ”să meargă mai departe, să facă ceva”. Dana, profesoara fraţilor mai mici Pe un scaun pus în mijlocul uneia dintre odăile mici, Dana şi Petruţa fac împreună teme pentru a doua zi. Danei îi place foarte mult limba română, şi la franceză merge foarte bine, şi visează ca, peste ani, să devină o educatoare adevărată, pentru copii cu mai multă şansă decât au avut ei. Până atunci, pe lângă lecţiile ei şi ajutorul dat mamei în gospodărie, Dana este doamna profesoară pentru fraţii ei mai mici. Pe toţi îi ajută la teme, pentru că altcineva nu are cine. ”Dacă ei nu înţeleg ceva, de exemplu la probleme, le explic cum să facă şi ies foarte bine. Şi mă simt bine când văd că au rezultate”, spune Dana. Fata nici nu îndrăzneşte să spună că le-ar trebui atâtea, şi haine, şi rechizite, şi alimente. Pentru Andreea, Dana e şi soră, şi doamna profesoară. Nici nu ştie cum s-ar descurca fără ea. ”Oricând nu înţelegem, ea ne explică, are răbdare, se descurcă”, povesteşte Andreea. Dana nu doar explică, le dă şi teme, îi pune să facă probleme, primesc şi note. E calmă şi exigentă, iar rezultatele se văd. “Vreau să mă fac constructor şi să fac maşini” Petruţa este, cu siguranţă, mândria familiei. La şcoală, cântă la flaut, iar Dana – la orgă. Carnetul de note al Petruţei e plin cu „Foarte Bine”. ”Dana îmi explică foarte bine, să înţeleg. Mă ajută mult, iar la şcoală fac şi flaut, cântăm, facem o scenetă”, se laudă Petruţa. De după umărul ei, Ionuţ, singurul băiat al familiei, abia dacă se lasă convins să rămână la câteva poze. Ar sta doar lângă mama, pe care o iubeşte foarte mult, şi ne spune că i-a plăcut foarte mult la grădiniţă. Unde a avut jucării multe, care acasă lipsesc. Ionuţ e hotărât în privinţa viitorului. ”Vreau să mă fac constructor şi să fac maşini”, şopteşte zâmbind.

Oameni buni le pot schimba viaţa În mai puţin de două săptămâni, românii îşi vor deschide casele şi sufletele pentru a sărbători Învierea Domnului. În spatele pridvorului sprijinit de placaje, în odăile-cutii de chibrituri, cinci copii frumoşi visează că, într-o zi, un înger bun va aduce lumină între pereţii vechi. Că va veni ziua în care le vor putea povesti colegilor că şi la ei a venit iepuraşul, că vor avea hăinuţe, o masă cu de toate, dulciuri şi foarte multe jucării. Ionuţ îşi doreşte tare mult o maşinuţă, Maria, mezina familiei, dulciuri multe, nici să nu ştie de unde să aleagă mai întâi.

Cu toţii s-ar bucura să primească însă hăinuţe şi rechizite, pentru că şcoala rămâne, pentru ei, cea mai importantă. Şi pentru că fac informatică la şcoală şi le place foarte mult, nu ar exista bucurie mai mare decât aceea de a face loc, în odăile mici, unui calculator mai vechi, dar funcţional, pe care un copil cu alte şanse decât au avut ei nu-l mai foloseşte. Şi poate că printre cei care le citesc povestea sunt oameni cu posibilităţi mai mari decât ale lor, oameni care, fie şi cu puţin, le pot aduce bucurii. Pentru ca, peste ani, cei cinci copii de-acum să înveţe la rândul lor alţi copii şi să fie constructori sau doctori de suflete. Şi atunci, copilăria lor nu va mai fi doar o amintire apăsătoare, ci una ca toate celelalte copilării: frumoasă şi fără griji.

Sursa: Adevarul.ro

„Târgoviştea în miniatură”, a doua ediţie

În cadrul proiectului “Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun”, Asociaţia „Exploratori pentru viitor” în colaborare cu Primăria Municipiului Târgovişte şi structurile din MAI, organizează în zilele de 8-9 aprilie, cea de-a doua ediţie a „Târgoviştei în miniatură”. Evenimentul se va desfăşura în Parcul „Chindia”, zona ruinelor, iar elevii vor avea posibilitatea să descopere rolul instituţiilor din oraş prin intermediul activităţilor educativ-recreative, coordonate de un grup de voluntari cu experienţă în activităţile cu copiii.

Dintre activităţile de care se pot bucura vizitatorii oraşului miniatural amintim:   -prezentarea maşinilor de Poliţie, Pompieri şi Ambulanţă chiar de către eroii care lucrează zilnic cu ele; -participarea la soluţionarea unor cazuri la „tribunal”, asistaţi de un magistrat; -însuşirea unor reguli de bune maniere cu ajutorul reprezentaţiilor „teatrului de păpuşi”; -realizarea de mici opere de artă în cadrul „târgului de meşteşuguri”; -crucea roşie; -Societatea Astronomica de Meteori; -Arena; -mini-concert la „filarmonică”; -lecţii de economie la „bancă”; -Clubul exploratorilor; -farmacie, piaţă; -jocuri, curse cu obstacole, concursuri şi multe alte surprize  Accesul în mini-orăşel se va face pe baza unui paşaport primit la intrare. În urma vizitării instituţiilor prezente, acestea având amenajat un mic sediu local, vizitatorii vor acumula puncte. La finalul activităţilor, primarul orăşelului le va înmâna diploma de onoare şi premii.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Mascaţii Jandarmeriei buzoiene, spectacol în faţa elevilor

În cadrul programului educaţional „Scoala altfel”, Jandarmeria Buzău şi-a deschis astăzi porţile pentru toţi elevii din judeţ care au dorit să cunoască activitatea şi misiunile instituţiei. Sute de şcolari au păşit pentru prima dată într-o instituţie militară. Elevilor le-au fost prezentate materialele de intervenţie, protecţie, comunicaţii dar şi mijloacele de transport din dotarea Jandarmeriei Buzău.   Oaspeţii au urmărit exerciţii demonstrative de prindere a infractorilor şi de autoapărare puse în scenă de mascaţii Jandarmeriei.   Tinerii de liceu au fost informaţi cu privire la şcolile militare în care se pregătesc viitoarele cadre ale Jandarmeriei Române: Academia de poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Arma Jandarmi, Şcoala de Subofiţeri Jandarmi din Fălticeni şi Şcoala de subofiţeri „Grigore Alexandru Ghica” din Drăgăşani.

Sursa: Adevarul.ro

„Şcoala altfel“ pe terenul de rugby şi pe tatami. Elevii au învăţat tehnici de kempo şi s-au întâlnit cu foşti sportivi de elită

În cadrul programului „Şcoala altfel”, mii de elevii bucureşteni au participat la diverse acţiuni educativ-sociale în cadrul cărora s-au întâlnit cu foşti mari sportivi şi au făcut sport în cadru organizat. În a doua zi a programului educaţional “Şcoala altfel”, componenţii lotului naţional de kempo au fost prezenţi în sala de sport din cadrul Complexului Sportiv Apolllo din Bucureşti, unde le-au oferit elevilor prezenţi la eveniment mai multe demonstraţii de kempo. Sportivii au efectuat, în apaluzele elevilor şi profesorilor însoţitori, mai multe procedee tehnice care au încântat asistenţa. După demonstraţii, au urmat câteva experimente făcute chiar de elevi pe suprafaţa de luptă. Doritorii au fost invitaţi pe tatami, unde, sub îndrumarea sportivilor de la kempo, au primit indicaţii despre câteva tehnici esenţiale de luptă. ”Mi se pare un program excelent, mai ales că încurajează, printre altele, mişcarea. Programul e foarte interactiv, sunt lecţii interactive care îi impulsionează pe toţi să practice sport. Ei trebuie să facă mişcare în cadru organizat pentru a se dezvolta armonios. Din nefericire, elevii din zilele noastre au devenit sedentari. Pe deasupra, din programele şcolare au fost eliminate orele de educaţie fizică, din două a rămas doar una şi e păcat pentru că tinerii au de suferit”, a declarat pentru sportrevolution.ro directorul Liceului Tehnologic “Elie Radu” din Sectorul 3, Ioana Arieş.

Sursa: Adevarul.ro

Premieră: pomi fructiferi în loc de plante ornamentale, în curţile unităţilor de învăţământ

Autorităţile judeţene din Arad au decis ca în săptămâna „Şcoala altfel” în curţile unităţilor de invăţământ  să se planteze în premieră pomi fructiferi în locul obişnuitelor plante ornamentale. Astfel, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, s-a alăturat elevilor clasei a VII a Liceului Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” şi a plantat împreună cu aceştia pomi fructiferi, în cadrul campaniei „Gândeşte verde, verzi verde”. Campania este organizată de Consiliul Judeţean Arad, având ca partener Inspectoratul Şcolar Judeţean. „Considerăm această campanie, de conştientizare a importanţei consumului de fructe şi legume proaspete, una extrem de importantă pentru elevii de şcoală generală. În această perioadă a vieţii se formează obiceiurile alimentare şi de aceea ne străduim, în măsura în care se poate, să îi informăm pe copii asupra aspectelor legate de o alimentaţie corectă”, a precizat preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu. De asemenea, Consiliul Judeţean Arad, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean Arad, a lansat, un concurs între elevii şcolilor generale din municipiu şi judeţ, cu tema „Gândeşte verde, vezi verde”, care include activităţi de plantare de copaci în curtea sau grădina şcolii, ori zona de proximitate, precum şi amenajarea grădinii şcolare. La finalul campaniei, Consiliul Judeţean Arad va acorda trei premii celor mai merituase trei şcoli înscrise în concurs, premii constând în: Premiul I – 9 calculatoare, Premiul II – 7 calculatoare, Premiul III – 5 calculatoare. Elevii din 20 de unităţi şcolare înscrise în concurs vor planta, în această săptămână, peste 800 de meri.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Şcoala Altfel: Simularea unui jaf, la Şcoala “Grigore Moisil”. Jandarmii au prins răufăcătorii cu focuri de armă

Circa 700 de elevi ai şcolii au urmărit cu sufletul la gură exerciţiile demonstrative ale jandarmilor. Totul a debutat cu o coborâre în rapel a jandarmilor de pe clădirea şcolii.  Apoi, o patrulă de jandarmi a fost sesizată despre faptul că, la o bancă din apropiere a avut loc un jaf, iar faptuitorii au reuşit să scape. Jandarmii au pornit în căutarea răufăcătorilor. Jandarmii au prezentat luni, 7 aprilie, un spectaculos exerciţiu demonstrativ în cadrul proiectului educaţional “Şcoala Altfel”. Exerciţiul desfăşurat de jandarmi este un premiu  pentru Şcoala  cu clasele I-VIII Grigore Moisil , care a obţinut locul I la secţiunea „cea mai implicată şcoală” în cadrul concursului  „Jandarmul, prietenul tău!” organizat în noiembrie 2013, în campania „Jandarmeria pe înţelesul tuturor!”. Circa 700 de elevi ai şcolii împreună cu cadrele didactice au urmărit cu sufletul la gură exerciţiile demonstrative ale jandarmilor. Totul a debutat cu o coborâre în rapel a jandarmilor de pe clădirea şcolii.  Apoi, o patrulă de jandarmi a fost sesizată despre faptul că, la o bancă din apropiere a avut loc un jaf, iar faptuitorii au reuşit să scape. Jandarmii au pornit în căutarea şi urmărirea răufăcătorilor. Văzând persoane suspecte, jandarmii i-au interceptat, dar aceştia au refuzat să se oprească la somaţiile jandarmilor, fiind necesară folosirea forţei. După câteva focuri de armă, luptătorii au reuşit să-i imobilizeze şi să-i reţină pe infractori. Patrula de jandarmi a fost sprijinită de un luptător care, în coborâre de pe tiroliană a reuşit cu un foc de armă să  anihileze infractorul înarmat. Grupa de Intervenţie Antiteroristă a oferit celor prezenţi câteva coborâri în rapel şi mai multe traversări pe instalaţia tiroliană. Apoi, activitatea s-a împărţit pe trei sectoare,  unul în care  copiii au putut vedea îndeaproape ţinuta jandarmilor, materialele din dotarea acestora şi armamentul  uşor şi greu al Jandarmeriei, altul în care elevii au testat tiroliana, în vreme ce  în al treilea sector era  organizat un minipologon de tragere, unde tinerii şi-au testat precizia,  încercând să tragă cu arme air soft. Coborârile pe tiroliană au fost cele mai apreciate de copii, aceştia  înghesuindu-se  să poată trăi adrenalina la maxim în coborârea cu viteză de pe cladirea şcolii. Elevii şi cadrele didactice au fost foarte încântaţi de demonstraţia jandarmilor reînnoind invitaţia şi pentru alte activităţi similare.

Sursa: Adevarul.ro

3 în 1 târguri pentru educaţie. Universitaria, Liceeum şi Edu-Kids la Expo Transilvania

Expo Transilvania din Cluj-Napoca găzduieşte azi, 8 aprilie, şi mâine, 9 aprilie, trei târguri – Universitaria – târg internaţional de servicii academice, Liceeum – expoziţia oportunităţilor de învăţământ liceal şi profesional şi Edu-Kids – salon dedicat instituţiilor de educaţie preşcolară şi şcolară. Părinţii care nu ştiu ce grădiniţă să aleagă pentru copilul lor sau viitorii absolvenţi de gimnaziu care nu s-au decis la ce liceu să-şi continue studiile, dar şi cei care termină anul acesta liceul pot să vadă la cele trei târguri de educaţie de la expo Transilvania din Cluj-Napoca ce opţiuni au şi care să fie viitoarea şcoală unde să înveţe. Târgul Universitaria este organizat de Expo Transilvania şi Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în colaborare cu Uniunea Universităţilor Clujene. Evenimentul, ajuns la cea de-a XIV-a ediţie, se adresează tinerilor, copiilor şi părinţilor acestora care astfel iau direct legătura cu instituţiile de învăţământ. Universitaria şi celelate două târguri, Liceeum – adresat elevilor de gimnaziu din anii terminali – şi Edu-Kids – adresat preşcolarilor şi şcolarilor din ciclul primar, au loc azi, 8 aprilie, şi mâine, 9 aprilie.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Sindicaliştii au ieşit la protest. Cadrele didactice vor dublarea salariilor şi un trai decent

Circa 400 de membri ai Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei (SEŞ) şi Sindicatului Lucrătorilor din Cultură din toată ţara au pichetat astăzi Casa Guvernului pentru a cere dublarea salariilor cadrelor didactice. Sindicaliştii şi-au arătat nemulţumirea faţă de atitudinea indiferentă a guvernanţilor şi refuzul de a purta negocieri privind majorarea salariilor angajaţilor din învăţământ în raport cu majorarea preţurilor. Pe lângă majorarea salariilor cu 50%, sindicaliştii au cerut majorarea sporului la salariu cu 1.000 de lei pentru gradul de doctor în ştiinţe şi 1.500 de lei pentru gradul de doctor habilitat; majorarea burselor de studii pentru toate categoriile de tineri aflaţi la studii; adoptarea unei hotărâri privind acordarea facilităţilor sociale tinerilor specialişti. Veniţi din mai multe raioane ale ţării, cu pancarte şi portavoce, protestatarii au scandat „Vrem salarii europene!“, „Spre Europa cu salarii decente!“, „Muncă legală, bogăţie în ţară!“. „Ultimele negocieri pe care le-am avut au rezultat doar cu o propunere din partea guvernării să majoreze salariile cu 20%, iar noi nu suntem de acord. Se trezesc doar atunci când noi începem să ne pregătim de proteste. Noi ştim că nimeni n-o să te dea dublu, dar vrem să insistăm şi să negociem“, a explicat Dumitru Ivanov, preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei Premierul Iurie Leancă a declarat că va continua negocierile cu sindicatele pentru a găsi soluţii şi resurse financiare suficiente. „Am iniţiat discuţiile cu reprezentanţii sindicatelor de ceva timp, în ideea că trebuie să găsim o formulă de compromis, rezonabilă şi care poate susţine economia Republicii Moldova. Preferăm să facem tot ce ne stă în puteri, să finalizăm discuţiile cu sindicatele, iar profesorii să mai aştepte şi să se ocupe de asigurarea studiilor de calitate. Nu sunt populist şi vreau să identificăm soluţii fezabile“, a declarat premierul după negocieri. Leancă a mai spus că va putea oferi aceste soluţii peste câteva săptămâni. „Le-am propus să avem o perioadă de o lună când vom vedea cum vin acumulările la buget în acest an, nu uitaţi şi de contextul regional complicat. După, vom anunţa ce ne putem permite“, a conchis premierul.

Sursa: Adevarul.ro

Un senator bistriţean vrea o zi naţională a portului tradiţional şi lecţii despre costumul popular în clasele primare

Mai mulţi senatori au depus la Biroul Permanent al Senatului o propunere legislativă care va transforma ziua de Rusalii în Ziua Naţională a Portului Tradiţional. De asemenea, proiectul de lege mai presupune ca elevii din clasele primare să înveţe la educaţie civică şi despre portul tradiţional din România şi semnificaţia acestuia. Unul dintre iniţiatorii acestui proiect legislativ este senatorul bistriţean Ioan Deneş, care susţine că Rusaliile, marcate la 50 de zile după Paşti, este cea mai potrivită pentru o asemenea sărbătoare.

„O sărbătoare care, în plin proces de globalizare şi integrare europeană, este menită să atragă atenţia asupra-i şi să promoveze în spaţiul public ceea ce constituie unul dintre elementele definitorii ale patrimoniului identitar, şi anume, portul popular. Tocmai de aceea, spiritul acestui proiect legislativ ne îndeamnă ca în ziua de Rusalii să scoatem de la naftalină şi din uitare costumul popular şi să-l purtăm cu mândrie şi demnitate”, susţine senatorul PSD Ioan Deneş.

Propunerea legislativă presupune şi ca elevii din clasele primare să înveţe la disciplina educaţie civică şi despre portul tradiţional al naţionalităţilor din România. În acest scop, dacă proiectul de lege va fi adoptat, în luna mai vor fi repartizate obligatoriu două ore pentru tematica lagată de portul tradiţional.

„Consider că e o cerinţă educativă ce poate asigura un viitor identităţii noastre cultural-etnice. O identitate tot mai greu încercată şi, cu atât mai mult, una ce trebuie neapărat conservată. Sunt convins că doar o sărbătoare nu e suficient pentru asta, dar cu siguranţă e un pas bun, şi necesar, pe calea conştientizării”, completează senatorul.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO VIDEO Îngrijire la domiciliu şi educaţie pentru copii defavorizaţi, printr-un proiect de succes al FSC finanţat de norvegieni

Sute de copii şi bătrâni din 10 comune aflate în estul judeţului au fost beneficiarii finali ai grantului oferit de Regatul Norvegiei, în valoare de 1,4 milioane de euro,  Fundaţiei de Sprijin Comunitar. Proiectul este acum continuat cu sprijinul autorităţilor locale. Ambasadorul Norvegiei, Tove Bruvik Westberg, s-a arătat mulţumit de derularea proiectului. O delegaţie condusă de Ambasadorul Norvegiei, Tove Bruvik Westberg, a  venit ieri în Bacău pentru a se întâlni cu autorităţile băcăuane dar şi cu partenerii de proiect, câştigători ai unei finanţări norvegiene, de la Fundaţia de Sprijin Comunitar. Ultima vizită a fost făcută în comuna băcăuană Stănişeşti, loc în care, cu sprijin norvegian dar şi al primăriei se realizează îngrijirea la domiciliu pentru mai mulţi bătrâni netransportabili, la care lucrează 12 asistente. Mai mult, în satul Slobozia Noua, pe dealul Panu, a fost creat un centru de zi, dedicat educaţiei şi recreerii elevilor din comună. Satul Slobozia Noua este localitatea cu cea mai mare natalitate din judeţ, familiile având deseori şi câte 10 copii. Sărăcia este dublată şi de lipsa locurilor de muncă. Primarul comunei i-a propus Ambasadorului Norvegiei continuarea finanţării, pentru realizarea unor centre de zi şi în celelalte sate ale comunei. „Programul i-a ajutat foarte mult pe bătrânii aflaţi la pat, cărora nu avea cine să le aducă o cană cu apă. Mulţi au şi copii plecaţi în străinătate, la muncă. Ei sunt asistaţi permanent de cei 12 îngrijitori angajaţi în proiect. Ne-am dori să existe disponibilitate şi pentru crearea unor centre de zi, atît de necesare copiilor proveniţi din familii defavorizate“, a precizat primarul Bogdan Popa. Programul, implementat în perioada 2009-2011 a condus la dezvoltarea serviciilor comunitare în comunele Motoşeni, Stănişeşti, Vultureni, Găiceana, Dealu Morii, Glăvăneşti, Huruieşti, Tătăraşti, Parincea, Podu Turcului. Au fost achiziţionate patru microbuze, folosite în opt comune pe bază de programări pentru deplasări la medicul de familie, spital sau la instituţii judeţene. Au fost amenajate 10 colturi“mama şi copilul” unde mamele cu nou născuţi vor avea condiţii decente de aşteptare pentru a intra la medicul de familie (mese pentru schimbat copiii, materiale informative etc). Totodată a fost înfiinţat un Centru de Excelenţa în îngrijiri la domiciliu la Bacău, în cadru căruia au fost instruiţi 60 de specialişti în domeniul îngrijirilor la domiciliu, care ajută 150 de bătrâni zilnic. „Beneficiază de îngrijire la domiciliu aproximativ 600 de persoane din cele 10 comune şi municipiul Bacău. Proiectul a fost foarte necesar şi după finalizarea lui, în 2011, a fost continuat cu sprijinul financiar al autorităţilor băcăuane“, a spus Gabriela Achihăi, preşedintele FSC Bacău. Delegaţia norvegiană a vizitat apoi bătrâni, aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa, îngrijiţi la domiciliu de specialiştii FSC. Acum, cu sprijinul Primăriei Stănişeşti, dar şi a donaţiilor obţinute de Fundaţia de Sprijin Comunitar ei beneficiază de medicamente, produse de igienă, pampers, scaune cu rotile, etc. Îngrijirea la domiciliu reprezintă, pentru mulţi din ei şansa de a-şi prelungi viaţa.  „Este, evident, un proiect important pentru noi, care a adus rezultate foarte bune. Ne bucurăm de buna colaborare dintre organizaţiile non-guvernamentale şi primari şi de atragerea voluntarilor în proiect“, a spus  Ambasadorul Norvegiei Tove Bruvik Westberg. Ultima vizită a fost la Clubul cu Lipici din Slobozia Noua. Aici, peste 150 de copii au aşteptat toată ziua să-i mulţumească „binefăcătorului“ norvegian. Însă, drumul judeţean DJ 243, care leagă Motoşeni de Vultureni şi trece prin Stănişeşti, a întârziat mult delegaţia. Şoseaua nu a mai fost reabilitată de la construirea sa, din 1971, iar din partea Consiliului Judeţean Bacău au existat doar promisiuni, repetate, în ultimii 10 ani.

Sursa: Adevarul.ro

În săptămâna „Şcolii Altfel”, sportul altfel

Ministerul Tineretului și Sportului, alături de Cancelaria Primului Ministru, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți-Învățământ Preuniversitar, FR Rugby, FR Fotbal, FR Scrimă, FR Tenis, FR Volei, FR Atletism, FR Lupte, FR Handbal, FR Judo, FR Box, FR Triatlon, Ministerul Educației Naționale, Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București și Inspectoratul Școlar al Municipiului București au organizat „Sportul Altfel”, pe Stadionul Național de rugby „Arcul de Triumf”. „Școala Altfel” îi aduce an de an pentru o săptămână pe elevi spre activități non-formale, urmărind determinarea unei coeziuni sociale în rândul tinerilor și dezvoltarea plenară a acestora. Proiectul „Sportul Altfel” are ca obiectiv central educarea elevilor și tinerilor în sensul unei activități constante de educație fizică sportivă. Cei 2.000 de elevi s-au bucurat de atelierele organizate de federațiile care s-au dedicat și s-au implicat direct în desfășurarea evenimentului din 8 aprilie.

Sursa: Cotidianul.ro

Elev de 13 ani, la spital după ce a fost bătut de un coleg de școală

Un elev în vârstă de 13 ani a ajuns la Spitalul Județean Suceava, marți după-amiază, după ce a fost bătut de un coleg, la finalul unei acțiuni desfășurate la un cămin cultural, în cadrul săptămânii „Școala altfel”. Potrivit reprezentanților Poliției Județene Suceava, elevul de 13 ani a fost bătut de un coleg în vârstă de 14 ani, incidentul având loc la Căminul Cultural din comuna Cornu Luncii, unde marți a avut loc o acțiune organizată în cadrul programului „Școala altfel”, la care au participat elevii școlilor din localitățile Cornu Luncii, Sasca Mare și Băișești. După terminarea acestui program, în jurul orei 14.30, la plecare spre casă, elevul de 14 ani, aflat în curtea căminului cultural, l-a lovit pe cel de 13 ani, provocându-i răni. Elevul lovit a fost transportat de părinți la spital. Conform reprezentanților Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Suceava, elevul a fost internat cu diagnosticul „traumatism cranio-facial prin agresiune, comoție cerebrală, contuzie os și orbită stânga”. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Suceava, Laura Hacman, a declarat că în acest caz conducerea școlii va decide sancțiuni pentru elevul agresor, conform regulamentului școlar. „Părinții au fost chemați la școală pentru discuții”, a spus Hacman. Ea a precizat că incidentul s-a produs în spatele căminul cultural, în apropierea unui grup sanitar, iar cadrele didactice au acordat primul ajutor și au chemat poliția. Elevul agresor este cercetat penal de polițiști pentru lovire sau alte violențe.

Sursa: Curentul.ro

Pricopie vrea să introducă învățământul obligatoriu de la 2 ani

Extinderea sistemului educațional obligatoriu, prin includerea copiilor de 2 – 5 ani în pregătirea preșcolară, este una dintre preocupările Ministerului Educației din România, dar și a altor țări din Europa, mai ales în cazul copiilor din familii defavorizate, a declarat ministrul Remus Pricopie. Ministrul Educației Remus Pricopie a declarat pentru MEDIAFAX că incluziunea timpurie a copiilor romi în sistemul de învățământ este o temă care preocupă întreaga comunitate europeană, așa cum au arătat specialiștii prezenți la conferința pentru Educație a Băncii Mondiale, „Consolidarea sistemelor de educație timpurie a copiilor pentru asigurarea unui proces de învățare eficient”, organizată luni și marți în Capitală. Pricopie a spus că Ministerul Educației Naționale (MEN) dorește să extindă, din 2015, învățământul obligatoriu la vârsta de 5 ani, iar apoi, gradual, spre 3 ani. Pentru comunitățile rome sunt importante și proiectele de învățare pe tot parcursul vieții, întucât, pe lângă faptul că sunt copii care nu sunt cuprinși în nicio formă de pregătire, sunt și părinți care au doar câteva clase, a arătat ministrul. Incluziunea și crearea șanselor egale la educație pentru copiii romi au reprezentat unul dintre subiectele importante discutate de participanți la conferința Băncii Mondiale. Accentul s-a pus în mod special pe politicile pe care Marea Britanie și Ungaria le-au adoptat în privința incluziunii timpurii a copiilor romi în sistemul de învățământ, însă, s-au alăturat discuției și experți din Norvegia și Rusia. Grupurile dezavantajate și susceptibile a nu fi incluse în sistemul național de educație sunt reprezentate, în medie, de copiii proveniți din mediul rural și de cei proveniți din familiile sărace. Aceștia nu reușesc, până la vârsta de 3 ani, să își dezvolte un vocabular de peste 1.000 de cuvinte, așa cum ar fi normal, după cum demonstrează studiile realizate de specialiștii în educație. Tot mai multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est apreciază că educația timpurie a copiilor reprezintă un pas determinant în stabilirea parcursului școlar și doresc să extindă sistemul educațional obligatoriu, prin includerea copiilor de 2 – 6 ani în pregătirea preșcolară (creșă, grădiniță), s-a arătat în cadrul conferinței. În Europa, învățământul obligatoriu de la 4 ani (grădiniță) este implementat în Cipru, Luxemburg, Irlanda de Nord, Elveția – în 14 cantoane. Țări în care învățământul obligatoriu începe de la 5 ani (grădiniță) sunt Grecia, Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Turcia și Elveția.

Sursa; Curentul.ro

Povestea elevilor care au construit orașul viitorului premiat de NASA

După ce au reușit să-i impresioneze pe cercetătorii americani, elevii se văd acum la ananghie: nu au bani să ajungă în SUA. România a captat, anul acesta, atenția celei mai puternice agenții care cercetează viața în spațiu, după ce liceenii de la noi au reușit să obțină 34 de diplome la „NASA’s Space Settlement Contest-2014”, o importantă competiție internațională de astronomie, destinată adolescenților. Cireașa de pe tort a revenit însă unei echipe formată din opt elevi de clasa a XI-a, la Colegiul Național “Andrei Șaguna” din Brașov, care au luat locul întâi cu proiectul futuristic numit „Renaissance II”. O adevărată performanță având în vedere că s-au luat la “trântă” cu circa o mie de participanți de pe tot Globul, iar proiectul a fost gata în mai puțin de șapte săptămâni. “Alte echipe cu experiență au început lucrul încă din a doua zi după încheierea concursului de anul trecut. Cei mai mari <> au fost Hong Kong, Singapore, dar și Bulgaria”, povestește Roberta Tripea, responsabilă cu designul interior al orașului și transportul în interiorul acestuia.

Sursa: Evz.ro

„Școala Altfel”, presărată cu violențe. Un elev a ajuns la spital după ce a fost bătut de un coleg

Un elev de 13 ani care participa la activităţile din cadrul programului Şcoala Altfel la căminul cultural din localitatea suceveană Cornu Luncii a ajuns la spital după ce a fost bătut de un coleg de la o altă şcoală. Potrivit Poliţiei, la căminul din Cornu Luncii, unitatea şcolară din localitate a organizat, luni, activităţi în cadrul acestui program, care are ca obiective, printre altele, şi reducerea actelor de violenţă în şcoli, la care au participat elevi de la şcolile din Cornu Luncii, Sasca Mare şi Băişeşti. După terminarea activităţilor din program, la plecare spre domiciliu, în urma unui conflict spontan, un elev de 14 ani din Cornu Luncii, aflat în curtea căminului cultural, l-a lovit pe un coleg de la Şcoala din Sasca Mare, provocându-i leziuni. Minorul rănit a fost transportat de părinţi la Spitalul Judeţean Suceava pentru îngrijiri medicale, fiind internat cu diagnosticul de traumatism cranio-facial, comoţie cerebrală, hemoragie nazală şi contuzii. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau alte violenţe.

Sursa: Evz.ro

Remus Pricopie: Sistemul educational obligatoriu trebuie sa se extinda sa includa copiii de 2 – 5 ani

Extinderea sistemului educational obligatoriu, prin includerea copiilor de 2 – 5 ani in pregatirea prescolara, este una dintre preocuparile Ministerului Educatiei din Romania, dar si a altor tari din Europa, mai ales in cazul copiilor din familii defavroizate, a declarat ministrul Remus Pricopie.

Ministrul Educatiei Remus Pricopie a declarat pentru Mediafax ca incluziunea timpurie a copiilor romi in sistemul de invatamant este o tema care preocupa intreaga comunitate europeana, asa cum au aratat specialistii prezenti la conferinta pentru Educatie a Bancii Mondiale, „Consolidarea sistemelor de educatie timpurie a copiilor pentru asigurarea unui proces de invatare eficient”, organizata luni si marti in Capitala.

Pricopie a spus ca Ministerul Educatiei Nationale (MEN) doreste sa extinda, din 2015, invatamantul obligatoriu la varsta de 5 ani, iar apoi, gradual, spre 3 ani.

Pentru comunitatile rome sunt importante si proiectele de invatare pe tot parcursul vietii, intucat, pe langa faptul ca sunt copii care nu sunt cuprinsi in nicio forma de pregatire, sunt si parinti care au doar cateva clase, a aratat ministrul.

Incluziunea si crearea sanselor egale la educatie pentru copiii romi au reprezentat unul dintre subiectele importante discutate de participanti la conferinta Bancii Mondiale. Accentul s-a pus in mod special pe politicile pe care Marea Britanie si Ungaria le-au adoptat in privinta incluziunii timpurii a copiilor romi in sistemul de invatamant, insa, s-au alaturat discutiei si experti din Norvegia si Rusia. Grupurile dezavantajate si susceptibile a nu fi incluse in sistemul national de educatie sunt reprezentate, in medie, de copiii proveniti din mediul rural si de cei proveniti din familiile sarace. Acestia nu reusesc, pana la varsta de 3 ani, sa isi dezvolte un vocabular de peste 1.000 de cuvinte, asa cum ar fi normal, dupa cum demonstreaza studiile realizate de specialistii in educatie.

Tot mai multe tari din Europa Centrala si de Sud-Est apreciaza ca educatia timpurie a copiilor reprezinta un pas determinant in stabilirea parcursului scolar si doresc sa extinda sistemul educational obligatoriu, prin includerea copiilor de 2 – 6 ani in pregatirea prescolara (cresa, gradinita), s-a aratat in cadrul conferintei.

In Europa, invatamantul obligatoriu de la 4 ani (gradinita) este implementat in Cipru, Luxemburg, Irlanda de Nord, Elvetia – in 14 cantoane. Tari in care invatamantul obligatoriu incepe de la 5 ani (gradinita) sunt Grecia, Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Turcia si Elvetia.

Conferinta Bancii Mondiale a fost organizata, luni si marti, in Capitala, in parteneriat cu Ministerul Educatiei Nationale, UNICEF si Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Sursa: Hotnews.ro

Pricopie: E legal să faci meditaţii cu proprii elevi dacă declari venitul. Dar este moral?

Ministrul Educaţiei Remus Pricopie a declarat, pentru MEDIAFAX, că este nevoie de un cod etic pentru învăţământul preuniversitar care trebuie să răspundă unor situaţii ce nu pot fi prevăzute în lege, cum ar fi moralitatea meditaţiilor cu proprii elevi. Codul etic pentru învăţământul preuniversitar este un un set de reguli elaborat de Ministerul Educaţiei, aflat în curs de finalizare. „Orice corp profesional trebuie să aibă un cod de conduită. Când ai 240.000 de profesori, unii cu 40 de ani de experinţă, alţii cu doi ani, trebuie să ai şi un set de reguli. Nu poţi pune aceste reguli în Legea educaţiei. Sunt unele lucruri specifice. (…) De exemplu, ai sau nu ai voie să faci meditaţii cu proprii elevi? Dacă ne uităm la reglementările actuale, este absolut legal, cu condiţia să declari veniturile obţinute în urma acestei meditaţii. Bun, este legal, dar este moral ?”, a declarat pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Potrivit ministrului este nevoie de un timp mai mare pentru dezbateri, pentru ca toţi profesorii să poată să exprime un punct de vedere sau să vină cu propriile situaţii. „Mai sunt probleme care încă nu se regăsesc în cod. De exemplu, sunt profesori autori de manunale sau de auxiliare sau fac parte din grupul de autori. Este corect ca aceşti profesori – autori de carte şcolară să recomande propriul manunal? Nu mai vorbesc să impui anumite auxiliare la clasă. Pe de altă parte, în calitatea mea de profesor, studenţii îmi cer, aproape săptămânal recomandări de cărţi. Iată că, nu întotdeauna poţi să aplici un şablon şi să zici: ce intră în şablon este corect, ce este în afara şablonului este incorect”, a continuat Remus Pricopie. Şi problema colectei şi gestionării unor sume de bani în şcoală va fi reglementată prin codul etic. „În general, în şcoală, sunt cam trei categorii de surse de venit. Sunt cele care vin din bugetul educaţiei prin autorităţile locale sau inspectorate, a doua – sunt sume care vin de la autorităţile locale, prin decizia autorităţilor locale în completare sau separat de banii din bugetul educaţiei – şi mai există o a treia categorie, respectiv sponsorizări sau sprijin din partea părinţilor sau a unor organizaţii. Aceste trei categorii există peste tot în lume. În Statele Unite, contibuţia din partea unor firme sau din partea părinţilor este foarte importantă. Revenind, astfel, profesorul, directorul trebuie să ştie despre aceste contribuţii care vin în şcoală, dar nu trebuie să fie catalizatorul. Orice acţiune privind colecta de bani trebuie să se desfăşoare prin asociaţia de părinţi”, a arătat Pricopie. O altă problemă care nu se regăseşte în cod, dar pe care ministrul a reglementat-o printr-un ordin este acordul scris al părinţilor pentru activităţi extraşcolare. „A mai fost o dicuţie pe care am reglementat-o de acum două luni. Este vorba despre interacţiunea profesor – elev – familie. A început «Şcoala altfel». Au fost unii care au zis: «Cum să luăm aprobări de la părinţi, dacă vrem să vizităm un muzeu». Evident că da, trebuie să luăm aprobări. Eu sunt prăinte, înainte de a fi profesor şi ministru. Este normal ca un părinte să ştie unde-i sunt copiii. Este absolut obligatoriu ca un profesor să interacţioneze cu părinţii, să informeze conducerea şcolii despre activităţile care se desfăşoară în afara spaţiului şcolar. Eu îmi trimit copilul la şcoală. Nu aş vrea să aflu că este în parc. Este foarte bine că este în parc, dar trebuie să ştiu dinainte. Pentru orice acţiune care se desfăşoară în afara şcolii trebuie să existe consimţământul scris al părinţilor. Acest lucru nu este în codul etic, dar este un ordin de ministru aprobat de două luni”, a spus Pricopie. Apoi, ministrul a prezentat un alt caz la care nu s-au gândit autorii codului: dacă directorul unei şcoli poate fi şi preşedintele sau directorul fundaţiei şcolii. „Am mai avut o situaţie, chiar în decembrie. Directorul de şcoală era directorul fundaţiei şcolii, fundaţie care primea bani prin sposorizări. Am verificat în urma unei sesizări, prin fundaţie s-a strâns suma de 2.800 de lei. Toţi banii fuseseră folosiţi pentru şcoală. Deci era corect. Este corect, dar este moral ca directorul şcolii să fie şi preşedintele/ directorul fundaţiei şcolii. Iată lucruri pe care eu cred că, dacă le discutăm, le stabilim şi anume: dacă eşti director de şcoală nu poţi să fii şi preşedintele fundaţiei şcolii, dacă eşti director nu poţi cere sume de bani, atunci lucrurile vor fi şi mai clare”, a mai spus ministrul Educaţiei. Potrivit lui Remus Pricopie, MEN va aproba cadru general al Codului etic pentru învăţământul preuniversitar, iar apoi fiecare unitate de învăţământ va completa cu propriile regulamente. „Codul etic, aşa cum arată acum, este un document dezvoltat în perioada cât eu nu eram ministru. Este un document vechi, dar pentru care nu s-au continuat dezbaterile publice. Trebuie să-l aducem la zi, să vedem cum poate fi îmbunătăţit, iar forma sub care eu intenţionez să-l aprob este ca un cadru general. Mai departe, fiecare unitate de învăţământ să discute, să dezbată, să adopte propriul regulament. (…) Avem liceu de artă, liceu sportiv sau liceu auto. În cod, nu avem nimic specificat pentru ele”, a spus Pricpoie. Pe de altă parte, este nevoie şi de reguli generale pentru toate liceele cu un anumit profil, a mai spus ministrul. „Un părinte m-a întrebat dacă este corect ca în şcoală să se facă expoziţie cu vânzare cu lucrările copiilor, iar banii încasaţi din vânzare să fie donaţi şcolii pentru materiale, adică tot pentru şcolari. Din punctul meu de vedere, nu ştiu care ar fi problema. Dar, dacă vom stabili o regulă ea va fi pentru toate liceele de artă”, a arătat Pricopie. Ministrul a mulţumit MEDIAFAX pentru lansarea platformei de dezbatere a Codului etic pentru învăţământul preuniversitar, capitol cu capitol, şi a spus că proiectul ar putea avea o formă finală la începutul viitorului an şcolar. „Vă mulţumesc pentru efortul făcut, de a dezbate, capitol cu capitol, fiecare element al codului. Aştept observaţiile pe care le-aţi primit. Le vom analiza şi, acolo unde va fi posibil, acestea vor fi integrate”, a conchis ministrul Educaţiei. Dezbaterea privind codul etic poate fi urmărită la adresa http://www.mediafax.ro/dezbateri.

Sursa: Gandul.info

Damian Drăghici: „Discriminarea, la noi, la romi, începe în casă”. Egalitatea, un proiect pentru PE

Damian Drăghici, candidat al Alianţei PSD-UNPR-PC pentru Parlamentul European, declară, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că, la romi, discriminarea începe de acasă, că această problemă se rezolvă prin educaţie, inclusiv a celor din jur, acesta fiind unul dintre proiectele sale ca europarlamentar. Damian Drăghici povesteşte, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre decizia de a renunţa la cariera artistică, întrucât simţea că muzica nu îl mai reprezenta, nu se mai putea identifica cu aceasta. În ceea ce priveşte decizia sa de a intra în viaţa politică, candidatul la europarlamentare pe listele PSD-UNPR-PC afirmă că a reflectat înainte de a face pasul, precizând că, după ce a fost numit Ambasador al Egalităţii de Şanse, a început să reprezinte romii. „Nici măcar nu era ceva ce îmi doream. Oamenii mă percepeau ca o voce a romilor, ca un activist”, declară Damian Drăghici. El amenţionează că „aşa a început pasiunea”, dându-şi seama că politicul era „zona unde puteai face ceva pentru romi”. Odată cu numirea sa în funcţia de consilier onorific al premierului, Damian Drăghici a fost în 162 de delegaţii, mergând exact „la firul ierbii”, unde a „cunoscut nevoile romilor”. „A fost un lucru foarte important pentru că, în momentul în care ajungi acolo, dai de o poveste. (…) Asta e singura modalitate prin care poţi să vezi, atunci când intri în contact cu oamenii, contact real, nu bazat pe studii sau pe ineternet sau pe Skype”, precizează Damian Drăghici. Astfel, a decis să candideze pentru alegerile europarlamentare, fiind convins că „majoritatea deciziilor legislative se iau în Parlamentul European şi la nivelul Uniunii Europene”. „Şi mi-am dat seama că factorul decizional este Bruxelles-ul”, a spus senatorul PSD. De asemenea, Damian Drăghici spune că nu a uitat de unde a plecat şi se declară încântat de recomandarea adoptată, în decembrie, de Consiliul Europei, prin care problema romilor este considerată o problemă paneuropeană. „Trebuie să ne-o asumăm toate statele. Fiecare stat membru trebuie să-şi asume integrarea romilor. Pentru mine personal, după atâţia ani de zile, a fost chiar un vis care s-a împlinit”, afirmă el. Damian Drăghici vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre proiectul Ferentari, un vis al său, „să fie o cartă albă” pentru România privind incluziunea romilor. „Ocuparea forţei de muncă în acest proiect este foarte important. Aici mergem înainte şi vedem câţi zidari avem, câţi zugravi, câţi tâmplari. Aceşti oameni lucrează pentru locuinţele lor. Asta le va crea un sentimentul (…) de proprietate şi asta îi va motiva”, argumentează el. O altă problemă a comunităţii rome, în opinia sa, este discriminarea, „care începe la romi în case”. „Mie prima oară mi s-a spus că sunt rom la mine acasă. Aveam cinci ani şi mi-au spus că «vezi că tu eşti ţigan, eşti prost, eşti urât, eşti tâmpit, nu o să faci nimic în viaţă». De mama şi de tata, nu mi-a spus altcineva. Şi atunci eu deja am plecat din casă, la şcoală, la şase ani cu un ghiozdan plin de inferiorităţi”, spune el. Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Damian Drăghici: Reporter: Sunteţi singurul român care a câştigat un premiu Grammy, o recunoaştere a valorii dumneavoastră pe plan artistic. Aţi cântat alături de nume mari ale industriei muzicale. Cu toate astea, aţi renunţat la cariera artistică şi, în 2012, după ce aţi fost consilierul premierului Victor Ponta, aţi candidat la parlamentare. Cum este viaţa unui artist printre politicienii cu experienţă? Damian Drăghici: Am luat decizia să mă retrag din viaţa artistică cu un an înainte să intru în viaţa politică. Presupun că la un moment dat, după ani şi ani de muzică – am început să studiez muzica la 3 ani şi am început profesional să cânt, de la prima aş putea să spun câteva etape, aş lua ierarhic de la lăutar, la muzicant, muzician la artist, de la vârsta de 11 – 12 ani. Deci până la vârsta de 40 – 41 de ani când m-am retras au fost aproape 30 de ani. Cred că am ieşit la pensie (râde). Dar a existat un moment cheie în 2011. Bineînţeles că am reflectat asupra gândului acesta cu ani înainte, poate de aceea aveam şi starea aceasta de m-am tot schimbat de la nai, de la jazz la pop, de la pop la muzică de film, de la muzică de film la muzică ţigănească, adică tot aveam căutările astea până când mi-am dat seama că muzica – nu mai puteam să mă identific – nu mă mai reprezenta. Şi pasiunea a venit odată cu proiectul Damian & Brothers, am fost cooptat ca speaker, după ce am fost numit Ambasador al Egalităţii de Şanse, şi în 2007, 2008 şi 2009, al Voluntariatului, am început să reprezint romii, dar nici măcar nu era ceva ce îmi doream, ci pur şi simplu, s-a întâmplat. Oamenii mă percepeau ca o voce a romilor, ca un activist, nu făceam parte dintr-un ONG, şi într-un fel sau altul am început să îi reprezint. Oamenii veneau la mine cu probleme – „Nu poţi să ne ajuţi tu? Avem nevoie de un lider” – şi le spuneam că eu nu sunt lider, sunt un simplu muzician. Şi aşa cred că am dezvoltat pasiunea, dându-mi seama că era nevoie de cineva care să-i reprezinte, am simţit că singura modalitate prin care pot să schimb lucrurile – poţi şi ca societate civilă dacă faci parte dintr-un segment unde vrei să construieşti. Şi la societatea civilă există mai multe pârghii. (…) Mi-am dat seama că din societatea civilă, de multe ori, nu ai aceleaşi pârghii, unde poţi să iei decizia sau să fii co-decizia. Rep.: Şi atunci politicul era zona unde… D.D.: Era zona unde puteai să faci ceva pentru romi. Rep.: Aşadar, la nici doi ani schimbaţi Parlamentul, de la cel naţional, la cel european. Ce a determinat această decizie? D.D.: Cred că, în primul rând, fiind consilier al premierului, primul lucru pe care eu l-am făcut, eu trăind înainte în viaţa mea separată, trăiam într-o bulă, în zona europeană, poate alte ţări şi Bucureştiul, dar, în momentul în care am fost numit consilier am mers în 162 de delegaţii şi am mers la firul ierbii şi am cunoscut nevoile romilor. Am vrut eu să văd cu ochii mei, nu bazat pe studii. Sunt mii de studii, mii de sondaje. Acolo am văzut care sunt nevoile. Asta a fost un lucru foarte important, pentru că în momentul în care ajungi acolo, dai de o poveste. (…) Asta e singura modalitate prin care poţi să vezi, atunci când intri în contact cu oamenii, contact real, nu bazat pe studii sau pe internet sau pe Skype. Asta a fost motivul care m-a determinat să intru în Parlament ca senator, după care mi-am dat seama pe zi ce trece, în ultimul an şi jumătate, mai ales făcând parte şi din Alianţa PSD-UNPR-PC, totul se mişcă şi majoritatea deciziilor legislative se iau în Parlamentul European şi la nivelul Uniunii Europene. Mi-am dat seama că acolo, dacă vreau să fac ceva pentru romi, mai ales că eu eram consilierul premierului şi am fost numit şi punctul unic naţional de contact pentru România pentru romi, pentru Strategia Naţională pentru romi, eu reprezentam şi aveam întâlniri de două ori pe lună sau de trei ori pe lună la Bruxelles. Şi mi-am dat seama că factorul decizional este Bruxelles-ul. Şi pârghiile, instrumentele pe care poţi să le foloseşti în Bruxelles, pot avea un efect foarte important în ceea ce priveşte incluziunea socială. Rep.: Aveţi deja un proiect pe care l-aţi aduce în atenţia imediată a Parlamentului European dacă veţi câştiga alegerile? D.D.: Aceasta este pasiunea mea, problema romilor, şi mai ales incluziunea socială. Romii, un grup vulnerabil, fac parte din aceeaşi umbrelă mare, ce se numeşte incluziune socială, dar avem şi români care trăiesc sub pragul sărăciei, foarte mulţi, dar sunt cei patru piloni de bază: educaţie, acces la locuri de muncă, sănătate şi locuinţe. Din asta, avem un procentaj, iar o luăm cu sondajele, nu prea îmi plac sondajele, (…) dar e clar că romii sunt un procentaj larg în cadrul acestei palete de incluziune socială şi dacă tot mă ocup de incluziunea socială, mă ocup şi de romi sau invers, dacă tot mă ocup de romi, mă ocup şi de incluziune socială. Damian Drăghici: „Nu am uitat de unde am plecat şi nici că acum 25 de ani cerşeam în Grecia” D.D.: Acesta ar fi ţelul meu politic la Bruxelles şi proiectul meu pentru că mai ales făcând parte din aripa stângă, din alianţa PSD-UNPR-PC, e şi un proiect care merge mai mult pe partea stângă, care se ocupă de cei defavorizaţi, adică social-democrat, şi cred că mă defineşte şi dintr-un alt punct de vedere. Eu nu am uitat de unde am plecat. Ţin minte că acum 25 de ani cerşeam în Grecia, ţin minte cum am crescut când eram copil de nu aveam pantofi în picioare, adică lucrurile astea le ţin minte, nu numai că le ţin minte, încă îmi vizitez familia şi rudele, cei care au probleme de genul ăsta, cred că am învăţat asta în State (Statele Unite ale Americii, n.r.) atunci aveam mai mulţi colegi cunoscuţi, nu am să dau nume, artişti internaţionali foarte cunoscuţi şi singura modalitate pe care le-o recomandaseră unii psihologi ca să vină cu picioarele pe pământ era să meargă să ajute oamenii bolnavi în spital, să se ducă în India. La noi nu avem nevoie de aşa ceva pentru că putem avea contact vizual mult mai repede. Pe de altă parte, cred că ajută atunci când nu uiţi de unde ai plecat. E un lucru foarte important. Depinde de fiecare. Poţi să te izolezi şi să fii doar pentru tine şi poţi să te duci acolo unde sunt lucrurile adevărate şi să faci ceva pentru oameni. Şi cred, tocmai m-am întors vineri de la un summit, şi se vede. În decembrie, consiliul de miniştri, împreună cu Comisia au avut primul document juridic unde recomandă, pentru prima oară: este o problemă paneuropeană. Trebuie să ne-o asumăm toate statele. Fiecare stat membru trebuie să-şi asume integrarea romilor. Pentru mine personal, după atâţia ani de zile, a fost chiar un vis care s-a împlinit. Rep.: O astfel de decizie la nivel european… D.D.: Nu e o directivă, e o recomandare. Dar înseamnă că dacă primul pas s-a făcut ca recomandare, înseamnă că legislativ va ajunge la Comisie, din Comisie va merge în Parlament, va trece o perioadă şi într-un an sau doi şi se va vota o directivă, unde se va impune, şi, în sfârşit, nu o să mai fie mingea aceasta care se aruncă de la români la francezi, la germani, nu sunt ai noştri sunt ai voştri, ba sunt ai voştri, nu ai noştri. Romii sunt 12 milioane, avem şi noi 600.000, un milion, 1,5 milioane, iar mergem la sondaje, dar nu sunt toţi ai noştri şi nu ai noştri fac toate problemele astea. Avem şi romi de succes, avem oameni care fac lucruri, avem zeci de mii, sute de oameni integraţi care livrează, care sunt buni contribuabili, care plătesc taxe, care muncesc. Şi care nu ne fac de râs, dar cred că având instrumentul acesta acum şi felul în care au pus lucrurile pe masă – „ne asumăm noi, fiecare stat membru că romii sunt o problemă a tuturor şi trebuie să găsim o soluţie pentru ei” – pentru mine acesta este primul pas spre o integrare… Rep.: O integrare mai rapidă? D.D.: Mai rapidă. Nu ştiu. Şi dacă nu este integrarea acum, dar doar prin simplu fapt că şi-au asumat toţi europeni că asta e o problemă paneuropeană , asta e un pas uriaş. O incluziune socială pentru toţi – pe paşaport nu scrie rom sau ţigan, scrie român şi, cel mai important, cetăţean european Rep.: Vorbeaţi de acest summit. Preşedintele Traian Băsescu spunea că proporţia de copii romi înscrişi în învăţământul primar este de 64% faţă de 98,8% media naţioanlă. Este aceasta cifra reală? D.D.: Vorbim iar de sondaje. Asta se presupune că ar spune sondajele. Nu ştim exact dacă acesta este numărul pentru că nu ştim câţi copii romi sunt exact, aşa cum nu ştim exact câţi romi au fost la recensământ. Din cei 611.000, credeţi că sunt 611.000? Mai mult ca sigur nu. Deci astea sunt cifrele care se arată în studiu. De aceea am spus că eu văd mai mult ca un proiect de incluziune socială pentru toţi, nu doar pentru romi, pentru că nu aş vrea să creăm, şi asta nu din cauza directivelor europene ca să nu discriminăm, pentru că cel puţin eu ca rom pot să îi spun altuia rom, şi nu se simte discriminat, dar aş prefera să avem o abordare generală, unde toată lumea să aibă acces la educaţie, la locuinţe, la sănătate, nu doar romii sau românul mai sărac. Toţi suntem români. La noi pe paşaport nu scrie rom sau ţigan. Scrie român şi cetăţean european, mai important. Rep.: Un alt punct important privind incluziunea romilor este crearea de locuri de muncă. Premierul spunea, anul trecut, că romii vor fi angajaţi în fabricile din România pentru a nu mai pleca din ţară. Există o statistică privind nunărul romilor care lucrează în România cu documente? D.D.: Nu există o statistică exactă pentru că dacă te-ai duce la cineva să îl întrebi dacă e rom şi lucrează, atunci înseamnă că discriminezi. Şi atunci trebuie să fie cei care s-au declarat în recensământ romi. (…) Noi de fapt în România suntem toţi români. Şi studiile care se fac se fac la nivel sectorial, la nivel local. (…) Şi dacă am avea baza, aş vedea-o mai mult ca o incluziune socială per total pentru că nu poţi să stai mereu să faci actul ăsta de discriminare. Sunt români mai săraci ca romii. Pentru mine este mai important ca noi toţi românii să avem acces şi să nu mai existe decalajele dintre noi şi Europa, să avem un salariu bun, să avem acces la educaţie, la sănătate, lucrurile decente. Să trăim o viaţă decentă. Şi nu numai pentru romi. Acesta este proiectul Ferentari. Ferentari sau „FerenTARE” – un proiect care nu respectă canoanele împământenite ale conceptului „ştim noi ce este bine pentru voi”. Rep.: În ce stadiu este proiectul Ferentari, a fost retrimis de preşedintele Traian Băsescu… D.D.: Proiectul este o iniţiativă a Guvernului Ponta şi a premierului şi a mea. Când am fost la Paris, acum un an, am avut ideea şi am spus că avem nevoie de un proiect într-o zonă, cum este Ferentariul, care se află la cinci minute de centru, toţi ştim ce este Ferentariul, un proiect unde de fiecare dată când aveam o delegaţie sau o vizită oficială, dacă vrei să arăţi un proiect trebuie să mergi la 500, 600 de kilometri, când noi aici, în Bucureşti, avem problema asta. Există multe voci importante de la Ambasada Americii, Ambasada Elveţiei, Ambasada Franţei care mi-au spus că de ce nu rezolvăm problema în Ferentari. Acum câţiva ani de zile am început acolo un proiect, cu un prieten, la Şcoala 136, ne-am gândit că ar fi cel mai bine să începem în Ferentari. Proiectul Ferentari este o fundaţie de utilitate publică, a fost de la Guvern, a fost transmisă la Parlament, a trecut de Senat, de Camera Deputaţilor, a mers la preşedinte (Traian Băsescu, n.r.), preşedintele şi-a exercitat dreptul de a retrimite la revizuire, a trecut iar la Senat, la Cameră şi acum va merge din nou la preşedinte, unde a doua oară, prin dreptul constituţional, trebuie promulgată. Bine că am trecut peste asta. A durat ceva. Practic vorbind, nu tehnic, proiectul are cei patru piloni de bază şi cel mai important este că este primul proiect roma pentru roma. Nu este făcut pe principiul „ştim noi ce este bine pentru voi”. Voi ştiţi ce este bine pentru voi. Rep.: A existat o discuţie cu comunitatea romă? D.D.: Tocmai asta, ei să îţi spună care sunt nevoile lor. Că până acum s-a lucrat de la nivel central. Ar trebui să spună ei care sunt cerinţele lor, care sunt nevoile lor. Rep.: Şi care ar fi cerinţele lor imediate? D.D.: Principiul de bază este că prin acest proiect o să creăm un mecanism în cadrul fundaţiei unde romii vor deveni cetăţeni activi. Până acum, când au făcut alţii proiecte, „eşti ţigancă, hai îţi dau o casă”. Ocuparea forţei de muncă în acest proiect este foarte importantă. Aici mergem înainte şi vedem câţi zidari avem, câţi zugravi, câţi tâmplari. Aceşti oameni lucrează pentru locuinţele lor. Asta le va crea un sentiment (…) de proprietate şi asta îi va motiva. Şi mai există un lucru foarte important din punct de vedere psihologic. Îi va motiva şi în faţa familiei, a copilului, el ca părinte. „Eu am lucrat pentru casa mea. Eu am pus cărămida aici”. E lucrul ăsta care se spune: ai trăit degeaba dacă nu ai făcut o casă sau dacă nu ai pus un pom. În primul rând romii trebuie să treacă de cele cinci nevoi din piramida lui Maslow. (…) Are locul de muncă. Eu ca fost imigrant de atâtea ori de câte am fugit din România, şi de trei ori am fost imigrant în trei ţări, ştiu că existau ţări care îţi dădeau permis de şedere şi un loc unde să stai. Şi stăteai acasă şi aşteptai. Nu poţi să faci nimic cu permisul de şedere şi cu casa. Cel mai important lucru este permisul de muncă. (…) Mai importantă e munca decât locul de stat. Dacă ai loc de muncă, stai undeva, plăteşti 5 dolari, adică o ştiu eu pe pielea mea. (…) Dacă le-ai dat locuri de muncă, îşi fac locuinţe. Îşi fac locuinţele pentru toţi ceilalţi. În acelaşi timp, iei copii de 16, 18 ani care nu au terminat şi le faci şcoală cu certificat unde îi înveţi să fie zidari, tâmplari. Avem educaţie şi sănătate. Există femei, tot rome, de care va fi nevoie la educaţie, avem nevoie de femei care să aibă grijă de copii mai mici, avem nevoie de femei care să gătească la şcoală. (…). Şi pentru educaţie, tot locuri de muncă vor fi. La sănătate ai o mulţime de femei, ai doctorul principal, ai doctorul celălalat şi după care ai asistente. Rep.: Şi infirmiere D.D.: Exact. Şi aici tot locuri de muncă ai. Fiecare domeniu este interactiv. Rep.: Totul va fi în interiorul comunităţii, fără… D.D. Şi cel mai important lucru este că în comunitate, mai ales că ştim cu toţii cum arată Ferentariul, 50% sunt romi, 50% neromi. Nu este un proiect segregat. Lucrul foarte bun care s-a întâmplat acolo este că nu există discrepanţă între ei. (…) Va fi foarte uşor pentru ei să iasă de sub cutuma asta. Institutul European pentru Romi, o instituţie care ar putea funcţiona începând din primăvara anului 2015 Rep.: De curând, Androulla Vassiliou, comisar european pentru Educaţie, a fost în România, în luna martie, împreună cu George Soros. Exista şi proiectul privind Institutul European pentru Romi. În ce stadiu este acest proiect şi care ar fi atribuţiile acestui institut? Va funcţiona sub umbrela Comisiei Europene? Ar putea ajuta la finanţarea proiectului Ferentari … D.D.: Există un triunghi între Consiliul Europei, Comisia Europeană şi Parlamentul European, mai multe instituţii europene. Cel mai important lucru este că acum sunt la stadiul în care mai mulţi prim-miniştri, din mai multe state şi mai multe Guverne, fac acest protocol ca să susţină proiectul şi iniţiatorul ar fi Consiliul cu ajutorul Comisiei. În cele 28 de state membre vor avea fiecare câte un sediu. În România, spre exemplu, s-ar putea ocupa de ştiinţă, în Franţa de cultură, în fiecare ţară vor alege câte un centru. Cam asta ar fi pentru Roma Institut. Desigur, ar fi o idee foarte bună, să vedem cum se va desfăşura, şi în Ferentari să avem parte de proiect. Asta ar fi ideea şi să folosim elita intelectualităţii rome pentru că de-a lungul celor 20-25 de ani au ieşit la suprafaţă o mulţime de copii tineri talentaţi care pot ajuta, implicit, şi la Roma Institut, şi la educaţia celorlalţi copii. Vă spuneam că este Ferentari 1, acesta este visul meu, sper să mă ajute Dumnezeu cum m-a ajutat şi la altele în viaţă, cu muzica, odată ce facem 1 şi este implementat, vrem să îl extindem în toată ţara. Numele Ferentari a fost folosit generic. De aici putem merge oriunde. (…) Ar trebui să funcţioneze din primăvara anului 2015 (Institutul European pentru Romi, n.r.) Rep.: Când credeţi că va fi promulgat şi cât va dura să îl puneţi în aplicare? D.D.: Dacă lucrurile merg aşa cum trebuie şi toţi paşii sunt urmaţi şi există voinţă umană, voinţă politică, voinţă socială, orice fel de voinţă, la nivel politic există, cred că maxim 2017-2018 o să vedem rezultate incredibile acolo. În 3-4 ani cred că putem vedea rezultate incredibile. Adică să vedem total proiectul terminat, să ziceam că ar fi maxim 10, dar în 3-4 ani de zile am putea vedea deja rezultate concrete şi trebuie foarte bine implementat. Primul proiect, care va fi cartea albă a proiectelor, de aici putem dezvolta orice fel de proiect. (…) Aici ai trei laturi foarte importante: romii se vor simţi bine, românii vor vedea că au făcut ceva, europenii vor vedea că au făcut ceva şi invers. Într-un fel relaţionarea aceasta a proiectului va fi o carte de vizită. Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, în afară de efortul instituţiilor statului pentru incluziunea romilor, cu ce trebuie să contribuie şi comunitatea romă pentru a evolua acest proces. Spuneaţi că trebuie schimbată mentalitatea părinţilor, atitudinea părinţilor. Cum s-ar putea realiza acest lucru? Pentru copii ar fi mai uşor dacă ar merge la şcoală, pot adopta mai repede nişte repere, dar în cazul părinţilor… D.D.: E foarte corect ce spui. Îmi pare bine că aţi pus întrebarea asta. Când vorbesc de fiecare, de educaţie, nu mă refer la cei opt ani, la 12 ani, la cei 16 ani. După cum ştiţi, sunt oameni care au doctorat, au masterat şi se comportă ca nişte… nu au nici cei şapte ani de acasă. Nu are de-a face cu… Rep.: Cu şcoala ca instituţie? D.D.: Nu, nu are treabă deloc. Bineînţeles, romii vor merge la şcoală, dar în primul rând are de-a face cu atitudinea şi comportamentul în societate. Aia e mai important, adică „the behaviour of science”, „ştiinţa comportamentului”, despre asta vorbesc eu. Acel om care are 40-45 de ani, nu mai poţi face din el doctor, dar poate să fie un dulgher bun care poate să se comporte foarte ok în societate şi poate să îi spună copilului lui în fiecare zi, de 50 de ori pe zi: „Mergi la şcoală!”. Rep.: Asta lipseşte? Acest îndemn al părinţilor, această susţinere a copiilor? D.D.: Ăsta este unul din lucrurile care lipseşte, să-i susţină, să-i îndemne la şcoală şi cred că un lucru foarte important, militez pentru el şi militez în comunitate, este să trecem cumva noi, romii, peste un lucru foarte important pentru care deseori am fost judecat de alţii sau criticat. Să avem lucrul acela pe care l-a spus J.F.Kennedy. „Nu întreba ce face ţara pentru tine, vezi ce poţi face tu pentru ţară”. Şi acelaşi lucru va fi şi aici. Sunt oameni care au nevoie, sunt oameni care sunt bolnavi, au nevoi, care au un handicap, care au nevoie să primească ajutorul social, dar pe de altă parte, pentru că ai făcut un copil, nu e nevoie să plătească statul pentru tine şi tu să stai să te uiţi la televizor. Pune osul la bătaie, pune umărul la muncă şi vei primi ajutor, dar e nevoie să faci şi tu ceva. Asta încerc să fac prin proiectul Ferentari. Să îi motivăm, să-i mobilizăm încât ei să se mobilizeze, să lucreze cu familia, ca familia să vadă, copiii să vadă, să se creeze cercul acesta unde fiecare se mobilizează şi motivează unul pe altul. Prin puterea exemplului putem să facem lucrul acesta. Rep.: Vorbeaţi de copii. A avut Dorin Cioabă o „iniţiativă”, să nu mai existe căsătorii la vârste fragede între membrii comunităţii. Cum vedeţi această iniţiativă şi ce ar mai trebui făcut? D.D.: Eu, unul, nu pot avea o iniţiativă ca asta pentru că există o lege în România care spune că avem voie de la 18 ani. În baza acelei legi, noi, toţi românii, trebuie să urmăm legea aşa cum e. Nu am niciun comentariu. Nu e nimeni mai presus de lege. Rep.: Dar este un exemplu iniţiativa, membrii comunităţii vor merge pe această „iniţiativă”? D.D.: În comunitate ar trebui să îi educăm, să le spunem că vârsta la care poţi să te căsătoreşti este minumun 18 ani. Asta este legea în România şi noi urmăm legea în România. Nu există o lege specială pentru romi şi nici nu am vrea asta. Nicolae Gheorghe şi Vasile Ionescu, oamenii cu viziune care au luptat pentru interesele romilor, versus politicile romilor tineri cu educaţie de Vest Rep.: Pe de altă parte, cât de mult se implică formaţiunile politice rome în aplicarea politicilor de incluziune a romilor şi, totodată, cât luptă împotriva discriminării? D.D.: Politicile publice în ultimii ani, cred că a fost o abordare şi au fost nişte oameni care au avut nişte iniţiative în anii ’90 foarte bune şi au fost nişte lideri politici. Nişte voci ale societăţii civile, Nicolae Gheorghe, Vasile Ionescu, nişte oameni cu viziune, care au luptat pentru interesele romilor şi au pus bazele societăţii civile şi poate şi ale politicilor publice pentru romi. Din păcate, din anul 2000, poate 2004-2005 încoace, într-un fel lucrurile au fost lăsate mai uşor. Lumea nu prea s-a mai preocupat de lucrul acesta, Nicolae Gheorghe a şi decedat acum un an, Vasile Ionescu s-a retras şi atunci au rămas mai mult cei tineri din societatea civilă să se ocupe de problema romilor. Cei tineri care au avut majoritatea burse prin străinătate şi au avut o educaţie mai mult de Vest decât cea a celor de aici care ştiau cum merg lucrurile sau care veneau cu pasiunea, cu foamea de dinainte de Revoluţie. (…) Nu cred, şi ăsta este un alt proiect la care vreau să lucrez la Bruxelles dacă îmi ajută Dumnezeu să câştig alegerile, nu cred că problema discriminării se face cu biciul. Problema discriminării se educă şi trebuie încet, încet să îi educăm pe ceilalţi că suntem egali. După 20 de ani în care am trăit în SUA, pot şi eu să înţeleg sau să văd cum erau lucrurile acolo. Şi încă ceva. Pot să-mi dau seama cum societatea americană m-a făcut pe mine: în ’89 am fugit din România, în ’95-’96 eram în Grecia, unde nu aveam curaj să spun că sunt rom pentru că aveam un complex de inferioritate, şi în State, ei au scos din mine complexul de inferioritate şi m-au făcut să mă simt confortabil că sunt rom. Deci societatea te face să te simţi bine. Pe de altă parte, discriminarea, la noi, la romi, începe în casă. Mie prima oară mi s-a spus că sunt rom la mine acasă. Aveam cinci ani şi mi-au spus că „vezi că tu eşti ţigan, eşti prost, eşti urât, eşti tâmpit, nu o să faci nimic în viaţă”, de mama şi de tata, nu mi-a spus altcineva. Şi atunci eu deja am plecat din casă, la şcoală, la şase ani, cu un ghiozdan plin de inferiorităţi. Trebuie ca noi romii să nu ne autodiscriminăm şi să nu ne creăm complexul de inferioritate şi trebuie, prin acţiunile noastre, prin care să dovedim că sumtem mândri de noi, şi trebuie să existe o educaţie prin care să-i facem pe ceilalţi cetăţeni să le dovedim că nu îi facem de râs, să existe o egalitate, cum a existat până în ’90. Nu exista discriminare. Noi eram omogenizaţi. Rep.: Când s-a propus această „ruptură”? D.D.: În ultimii şapte-opt ani de zile, mai ales după integrare cu toate problemele acestea cu toţi care au plecat în Europa. S-au întâmplat nişte discrepanţe, au fost câteva probleme de migraţie, câteva probleme cu cerşetoria, cu prostituţia, şi la multe s-a dat vina pe romi. S-a creat o discrepanţă. (…) Cred cu tărie, (…) încet, încet, lucrurile se vor pune pe picoare după ce romii îşi vor redobândi locul în societate prin măsuri pozitive. Rep.: Vă întrebam de formaţiunile politice rome cât ajută, pentru că Aurel Pascu, unul dintre reprezentanţii Partidei Romilor Pro Europa, propunea un minister al romilor, acesta urmând să fie condus de un reprezentant al comunităţii. Fiind consilier al premierului, cum vede Executivul această propunere? D.D.: Cred că fiecare are dreptul să îşi dea cu părerea şi să spună ceea ce gândeşte, dar de multe ori este bine să şi gândim înainte să vorbim. Rep.: Aţi fost înlocuit din poziţia de consilier al premierului Victor Ponta. Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat până în acest moment, prin această funcţie? D.D.: Personal, i-am prezentat premierului un raport înainte să o numească pe Alina Ciuciu. Am avut oportunitatea să lucrez pe lângă premier, am avut oportunitatea să cunosc comunitatea mai bine datorită delegaţiilor, am avut oportunitatea să mă implic la nivel naţional şi, mai ales, european şi să văd care este atitudinea europenilor faţă de problema romilor, faţă de incluziunea socială în general şi mai important decât toate, câteva proiecte importante pentru mine au fost: Fundaţia Proiectul Ferentari, de la primul meu interviu am spus că vreau un program pilot, (…), ăia mici din Ferentari au pus şi au scris toţi, că au auzit că vom aveam proiectul acolo, au spus „Noi suntem din FerenTARE”. Al doilea proiect este rectificarea şi revizuirea Strategiei Naţionale a Romilor, am lucrat la ea, am rectificat-o şi maxim într-o lună de zile până la alegeri va fi revizuită şi rectificată, ceea ce este un lucru enorm. Şi am realizat asta cu foarte multă muncă în ultimii doi ani de zile. Al treilea, punctul naţional de contact, toată munca pe care am depus-o la Bruxelles ca să punem să schimbăm lucruri importante, în primul rând schimbările de experienţă, cu ţări membre, care ştiu cum să facă lucrurile concret bine şi, mai ales, am avut posibilitatea să lucrăm cu Germania pe incluziune, ţară cu experienţă foarte multă cu imigranţi, pe educaţie cu Finlanda, pe fiecare domeniu am lucrat cu altă ţară şi am putut să câştigăm foarte multă experinţă pe care am implementat-o în Strategie. De asemenea, negocierea fondurilor norvegiene şi mai ales pentru proiectele pentru romi. Sunt lucruri care au fost , la nivel macro, în care m-am implicat şi sunt mândru, şi sunt lucruri la nivel micro la care am ajutat şi am fost în 1000 de locaţii când s-au întâmplat probleme mici. (…) De fiecare dată am fost prezent şi am încercat să fiu mediator, să rezolv. (..) Să le arătăm tuturor celorlalţi că de fapt chiar ne pasă de problema romilor. În primul rând, a fost un pas al premierului şi un asemn că îi pasă când m-a abordat pe mine să reprezint problema asta, şi la mine în partid, domnul Oprea, care m-a pus directorul Departamentului de minorităţi în cadrul UNPR. Dar este de abia începutul. (…) Nu cred că cineva ar putea spune că poate rezolva toată problema romilor, asta o spun cu toată sinceritatea, ar fi o aberaţie. Dar, un proiect ca acesta, la nivel local, să arate un lucru concret, ar face o diferenţă mare.

Sursa; Gandul.info

„Sportul Altfel” a adunat 2.000 de copii şi tineri pe Stadionul „Arcul de Triumf”

Mii de elevi din Capitală au invadat ieri, între orele 10.00 şi 14.00, Stadionul Naţional de Rugby „Arcul de Triumf”, dornici să participe la evenimentele reunite sub denumirea „Sportul Atlfel”. Proiectul Ministerului Tineretului şi Sportului are ca obiectiv central educarea elevilor şi tinerilor în sensul unei activităţi constante de educaţie fizică sportivă. Cei 2.000 de elevi s-au bucurat de atelierele organizate de federaţiile care s-au dedicat şi implicat direct în desfăşurarea evenimentului: FR de Rugby, FR de Fotbal, FR de Scrimă, FR de Tenis de câmp, FR de Volei, FR de Atletism, FR de Lupte, FR de Handbal, FR de Judo, FR de Box, FR de Triatlon. Copiii participanţi au trecut pe la fiecare atelier şi au încercat fiecare sport, fiind ajutaţi de antrenori ai respectivelor discipline. Spre final, cei prezenţi au avut parte de un concert Glance şi Kaira. Manifestările au fost organizate în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel“, care îi aduce an de an pentru o săptămână pe elevi spre activităţi non-formale. Elevii explorează spaţiul cosmic Platforma de Fizică din Măgurele şi-a deschis porţile pentru o săptămână de “Şcoală Altfel”. Elevii însoţiţi de profesorii lor au şansa de a vizita institutele de cercetare şi Facultatea de Fizică de pe Platformă pentru a descoperi ştiinţa chiar de la cercetători, prin metode interactive, prezentări şi tururi ghidate. Explorarea interactivă a spațiului cosmic, ce sunt razele cosmice, ce putem face cu ajutorul laserelor, cum se formează cutremurele în România,  cum arată şi funcţionează un accelerator, cum se formează tornadele şi fulgerele, observaţii prin telescop şi microscop, jocul cu lumini sunt doar câteva dintre activităţile pregătite de cercetători şi profesori. Participarea la activităţi se face în grupuri însoţite de profesori, cu programare anterioară. Tururi gratuite la Biblioteca Naţională Ca în fiecare an, Biblioteca Naţională a României propune elevilor din Bucureşti şi din ţară un bogat şi atractiv program cu ocazia „Săptămânii Altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, program naţional derulat până pe 11 aprilie. Agenda va include tururi de bibliotecă la care sunt aşteptate să participe aproximativ 60 de licee şi şcoli, expoziţii şi ateliere de creaţie, spectacole de teatru şi dans, filme, concerte şi work-shop-uri. Intrarea este liberă. Tururile de bibliotecă se vor desfăşura în fiecare zi, între orele 10.30-15.00.

Sursa: Puterea.ro

Banca Mondială îndeamnă România să integreze romii

Un proces de integrare a romilor ar putea reprezenta un real beneficiu pentru economia românească, susţin experţii Băncii Mondiale (BM), într-un Raport despre romi. Incluziunea romilor ar ajuta România să-şi atingă obiectivele europene pentru 2020, între care: scăderea populaţiei aflate la limita sărăciei, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi creşterea ponderii românilor între 30 şi 34 de ani cu studii superioare, se arată în document. Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, precizează Raportul prezentat de Mediafax. Estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în Raport. Etnia în cifre La Recensământul din 2011, aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării. Din totalul populaţiei rome din România, o pondere de aproape 40% o au copiii de până la 14 ani – noua generaţie care va intra pe piaţa muncii. Astfel, în funcţie de numărul de romi estimat, între 6 şi 20% dintre cei care intră în prezent pe piaţa muncii din România sunt romi. Mai mult, în timp ce populaţia aptă de muncă din România va scădea, conform statisticilor, cu 30% până în 2050, populaţia romă aptă de muncă va creşte. Aduşi la acelaşi nivel Îmbătrânirea populaţiei va determina creşterea costurilor cu pensiile şi serviciile de sănătate în viitorul apropiat. Însă, asigurarea unor şanse egale pe piaţa muncii pentru romi ar putea conduce la creşterea mai rapidă a productivităţii, la sporirea colectării de taxe şi la scăderea cheltuielilor de asistenţă socială. În prezent, 84% din populaţia romă se află la limita sărăciei, iar 90% au o situaţie materială precară, spre deosebire de 22 şi, respectiv, 32% din populaţia generală. Rata de ocupare a forţei de muncă în rândul romilor este de 30%, faţă de 44% în cazul vecinilor lor non-romi, iar ponderea romilor între 30 şi 34 de ani cu studii superioare este de 0,4%, în timp ce la vecinii non-romi ponderea este de 7%. La 16 ani, numai 29% dintre băieţii romi şi 18% dintre fete mai sunt la şcoală. Un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi nici să citească. Raportul Băncii Mondiale se bazează pe date din Studiul Regional privind Situaţia Romilor (SRR) realizat în 2011 de ONU, prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Refuzul ce înfurie Suedia Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, şi-a exprimat marţi „furia” faţă de România, care i-a refuzat propunerea de ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor. “Sunt furioasă, dezamăgită şi îmi pare rău. Dar nu vom abandona”, a declarat Ohlsson într-un interviu, citat de Mediafax. Ministrul a dezvăluit că Guvernul român se opune instalării unui grup de experţi ai Uniunii Europene care ar permite ca bugetele puse la dispoziţie de către Bruxelles să ajungă efectiv la romi. “Cred că este o problemă de inerţie şi prestigiu politic: nu se vrea ca alte ţări să se amestece în afacerile politicii interne. În plus, nu este un lucru cu care guvernele şi aleşii români să câştige alegeri. Mă înfurie dezinteresul pe care l-au arătat pentru acest subiect”, a continuat ministrul. Conform unor date de la Comitetul de Acţiune al Primăriei Stockholm, 90% dintre cerşetorii din capitala suedeză sunt români. România întâmpină dificultăţi în absorbirea fondurilor UE. În perioada 2007-2013, ea a cheltuit abia 26,5% din fondurile alocate.

Sursa; Puterea.ro

UNIVERSITAR

Primul român admis la Medicină la Cambridge: Niciun student nu e lăsat să abandoneze facultatea din lipsă de bani

Mihai Bica, Alexandru Grigoroiu şi Alexandru Paraschiv au povestit la Adevărul Live, de la ora 15:00, despre cum au ajuns studenţi la Cambridge. Mihai este chiar primul român admis la Medicină la prestigioasa universitate, iar ceilalţi doi studiază Ingineria, respectiv Chimia. Mihai Bica: Există posibilitatea împrumuturilor şi aşa am putut ajunge toţi acolo. Alexandru Grigoroiu: Am vrut ceva aplicat şi ceva care să mă ajute să descoăr ceva tehnologic. Altfel aş fi mers la Automatică, fiindcă am dorit să aplic la o facultate care are cerinşe înalte. Alexandru Paraschiv: Am descoperit Chimia când am ajuns la olimpiadă, altfel modul de predare îi alungă mai degrabă pe elevi. Înţelegi mai bine materia.   Bica: Am făcut excursia împreună la Cambridge toţi trei şi aşa am decis să mergem acolo, doar noi trei de la Sava. E o universitate de top şi e renumită. E mai greu să ajungi la cele din SUA sau la Oxford, deşi ca pregătire profesională nu e doferenţă mare între Cambridge şi Oxford. M-am gândit la toate opţiunile, am fost înscris la Medicină la noi, fiind olimpic la Biologie, şi mi-am îngheţat anul, m-am înscris acolo ca o opţiune de rezervă. Am trecut prin mai multe examene. Examenele lor sunt mult mai grele decât Bac-ul nostru. Ei fac trei, maximum patru materii, şi se axează pe ele, la noi facem mult mai multe materii, deşi la examen se dau doar câteva. Întrebările sunt diferite, pun accent pe logică, pe utilizarea cunoştinţelor pentru rezolvarea problemelor la prima vedere. Pregătirea pentru olimpiada de Biologie m-a ajutat foarte mult, manualele noastre conţin toate informaţiile, am aprofundat toată materia, sunt informaţii care mi s-au cerut atât la examen, cât şi la interviu. Cum sunt interviurile? Alexandru Grigoroiu: NU sunt axate pe un număr mare de cunoştinţe, ci pe cât de flexibili suntem şi cum putem folosi cunoştinţele. Nu sunt capcane, ci moduri în care interpretezi tu ce-ţi spun ei şi dacă nu gândeşti rapid. Mihai Bica: Ei nu pun întrebări pe care să nu poţi să le abordezi direct, există mereu o bază în spatele oricărei întrebări, ştiu ce cunoştinţe de bază trebuie să aibă fiecare elev. De exemplu, ce reviste ştiinţifice citesc, lucruri legate de tensiune, de receptori. Din păcate nu dau feedback deloc pe loc, nu li se citeşte nimic pe chip. Alexandru Paraschiv: Eu am primit întrebări de Chimie la un nivel de cunoştinţe redus, dar trebuia să aplic ceea ce ştiu şi să răspund bine, intervievatorii mei au fost mai calzi, au spus că e bine. Cum aţi reacţionat când aţi fost acceptaţi? Mihai Bica: Dădeam refresh pe calculator, cred că am stricat butonul de F5 atunci. A fost un vis împlinit. Alexandru Grigoroiu: Eu am primit răspunsul cu o zi întârziere, aşa că a fost cam ciudat, dar desigur că m-am bucurat foarte mult. Alexandru Paraschiv: A fost visul meu de un an împlinit, dar eu mă aşteptam pentru că am avut un feedback pozitiv. Profesoara Elena Crocnan, director adjunct la Colegiul „Sava” Este o mare mândrie şi o mare satisfacţie, a fost şi ceva fără precedent. Sunt serioşi, tenace şi muncitori, au fost toţi într-o clasă de olimpici. Avem elevi care vor să plece în străinătate, nu ştiu neapărat dacă la Cambridge. Cam 20% dintre elevii noştri aplică şi sunt şi admişi la universităţi din Europa, aşa că mă aştept să fie şi anul acesta admişi la universităţi de top. E de aşteptat ca elevii noştri să răzbească la cele mai bune universităţi, au fost bine îndrumaţi încă de mici, formaţi pe studiu, care şi-au dovedit capacităţile în liceul nostru, unde e şi mediul potrivit pentru dezvoltarea acestor abilităţi necesare. Adaptarea la viaţa de student din Marea Britanie Mihai Bica: Nici acum nu e uşor. La mine, la Medicină, chiar dacă ştiu engleză, e un pic mai dificil să înveţi informaţii foarte tehnici, toată terminologia. Am cumpărat cărţi de pe internet să văd echivalentul în limba engleză, e o problemă asta. Alexandru G: Am avur o carte de A Levels de Fizică şi am învăţat din ea. Alexandru P: Eu am învăţat pentru olimpiadă chiar de pe cărţi în limba engleză. Facem multă practică la Chimie, avem cel puţin trei laboratoare pe săptămână. Diferenţe de predare între România şi Anglia Bica: Am şi fost în vizită la facultatea de Medicină de aici, am fost la două cursuri. Cuvântul cheie e structură sau organizare în Anglia, pe care la noi nu o găseşti. Nu avem manuale, se dă la foecare curs un suport de curs d epe care trebuie să învăţăm şi la finalul anului se adună de ordinul sutelor de pagini. Alexandru G: Şi oferă şi recomandări de cărţi suplimentare pe care le poţi citi. Am făcut în primul an practică în România, iar anul acesta mi-am asigurat un stagiu de practică de 10 săptămâni la Philips în Olanda, o să lucrez pe partea de simţ tactil şi să văd care sunt limitele de toleranţă şi de confort la nivelul pielii (aparate de ras electrice şi periuţe electrice). Vreau să lucrez pe inginerie biomedicală, partea senzorială şi neurologică. Pot să dezvolt mâini artificiale, e un progres deja destul de important. Bica: Vacanţa de vară e adevărata vacanţă, colegii mei din păcate fac practică vara. Alexandru P: La Cambridge se studiază de fapt Ştiinţele Naturii, nu e Chimia de la noi. Însă e un ritm foarte alert la cursuri. Care e diferenţa de nivel faţă de elevii britanici? Bica: Ca elev non-britanic, pot spune că sunt peste ei, criteriile de admitere pentru ei sunt mai lejere, sunt la ei acasă, la Medicină 70-80% sunt britanici. Ca student internaţional trebuie să ai ceva în plus, 90% cred că sunt foarte buni. Nu sunt slabi, dar noi trebuie să demonstrăm că suntem mai buni. Alexandru P: Am şi colegi foarte buni. Sunt şi alţi 15 olimpici internaţionali în clasă, pe unii din alte ţări îi ştiam de la alte olimpiade internaţionale. Sunt acolo foarte mulţi oameni foarte bine pregătiţi. 60% dintre olimpici sunt internaţionali. Alexandru G: Sunt oameni mai interesaţi, unii mai puţin interesaţi, dar e un nivel destul de ridicat la care se aşază media. Relaţiile cu ceilalţi studenţi Bica: Eu m-am apropiat mai mult de asiatici, în primul an, pentru că eram toţi studenţi internaţionali, mai degrabă de cei britanici. Alexandru G: La noi se fac meditaţii cu profesorii, doi elevi cu un profesor. Bica: Există o tradiţie a discuţiilor cu profesorii pentru a lămuri neclarităţile din cursuri. Vă vedeţi acolo unii cu alţii? Bica: Da, ne vedem săptămânal noi trei. În pub? Bica: da, e o tradiţie la ei, dar noi nu suntem fanii acestui tip de distracţii. Noi citim, ieşim împreună,m mai ieşim la un film. Ne mai vedem şi cu ceilalţi români. Cum sunt cursurile? Bica: Cursurile durează o oră. Eu am 20 de cursuri la Medicină. Materia e mai condensată. Ce se face în România în primii trei ani noi facem aici în 2. Fac disecţii din anul întâi, suntem foarte norocoşi, cinci sau şase oameni pe un cadavru la o disecţie. A fost prima dată să vedem cadavrele acoperite în sala de disecţii, apoi să le vedem descoperite, dar te obişnuieşti. Noi le scriem o scrisoare de mulţumire familiilor care au donat cadavrele de pe care învăţăm şi asta ne ajută. La Chimie au nouă ore de curs, la Fizică 11 ore şi 4 laboratoare de câte 2 ore pe săptămână.   Cât de scumpă e viaţa acolo?   Alexandru P: E mai scumpă decât aici, e clar. Putem vorbi pentru cazare de 1.000 de lire pe trimestru, adică 3-4.000 de lire pe an, dar noi primim bursă. O masă e 2-3 lire la cantină. Oricum, nu au vreun student care să renunţe la Cambridge din motive financiare, dacă ai nevoie de bani te ajută.   Bica: Avem Bursa Isaac Newton, de 3.500 de lire pe an, e a universităţii, apoi fiecare colegiu îţi rezervă dreptul de a acorda burse în funcţie de performanţă. Oricum, avem nevoie de 7.000 lire pe an, cam atât ar fi costurile integrale, însă poate costa mai puţin. Deci în cazul meu, familia îmi dă cam 1.500 de lire pe an, plus avionul.   Alexandru G: Ne e interzis să lucrăm, în afara vacanţei de vară, vacanţele de iarnă şi de Paşte sunt rezervate pentru a a ajunge cu materia la zi. Păstrez stilul de învăţare de acasă, dar trebuie să învăţ mult mai mult.

Sfaturi pentru cei care vor să meargă la Cambridge?   Bica: Să fie pasionaţi, cu pasiunea vine şi puterea de muncă, vine de la sine, se vede dorinţa ta de a ajunge acolo, se vede la interviu şi ei văd asta, în rezultate, ei asta vor, oameni pasionaţi cu care pot să lucreze.   Alexandru G: Să muncească cât e nevoie şi să fie pasionaţi de ce vor să facă, e mai uşor.   Alexandru P: Să-şi găsească nişa şi pasiunea.

La 20 de ani, Mihai Bica este primul român care va ieşi, peste patru ani, cu o diplomă de medic de la Cambridge, universitatea din Top 3 mondial la care a visat încă din clasa a IX-a. Este absolvent al celui mai bun liceu din ţară, Colegiul Naţional „Sf. Sava“, din Bucureşti, a fost olimpic naţional la biologie şi din clasa a IX-a a visat să studieze la prestigioasa universitate Cambridge, din Marea Britanie. Alături de Mihai Bica, la Cambridge mai studiază alţi doi studenţi români. Cei trei au terminat aceeaşi clasă la Colegiul Naţional „Sf. Sava“. Este vorba de Alexandru Paraschiv (20 ani), care studiază Chimie şi Ştiinţa Materialelor, fost olimpic internaţional la Chimie, şi de Alexandru Grigoroiu (20 ani), care studiază Ingineria acolo. Studenţii vor vorbi despre experienţa lor în primul an universitar, despre cum s-au adaptat la societatea britanică şi cum este să înveţi la Cambridge. Alături de ei, prin telefon va interveni şi directoarea Colegiului Naţional „Sf. Sava”, profesoara de biologie Elena Crocnan, cea care l-a ajutat pe MIhai să ajungă la performanţă pentru a intra la Medicină la Cambridge.

Sursa; Adevarul.ro

Universitatea din Bucureşti, în primele patru din lume la cel mai prestigios concurs internaţional de drept privat

Echipa Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti (UB) a ajuns şi anul acesta în semifinalele concursului „Willem Vis”, care s-a desfăşurat la Hong Kong în perioada 1-6 aprilie 2014. La prima sa participare, echipa a reuşit să ajungă în semi-finalele fazei de pledoarii. Acest rezultat o plasează în primele patru universităţi la nivel mondial în cadrul competiţiei, potrivit UB. Membrii echipei care au reuşit să obţină această peformanţă excepţională sunt: Andreea Armanu, Şerban Dănescu, Ştefan Dinu (pledant), Crina Gealatu, Mihaela Gheorghe, Mihaela Gherghe, Geanina Stîngaciu şi Radu Văleanu (pledant). Echipa a fost antrenată de conf. univ. dr. Răzvan Dincă, av. drd. Raluca Papadima şi av. drd. Vladimir Diaconiţă, se arată într-un comunicat UB. Concursul de procese simulate în domeniul arbitrajului comercial internaţional „Willem Vis” este cel mai mare şi cel mai prestigios concurs internaţional de drept privat din lume. Acesta reuneşte în mod tradiţional reprezentanţi ai celor mai renumite universităţi la nivel mondial. Competiţia cuprinde o versiune desfăşurată anual la Viena (aflată la a 21-a ediţie) şi o versiune desfăşurată anual la Hong Kong (aflată la cea de-a 11-a ediţie). La faza orală, echipa Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, compusă din studenţii Ştefan Dinu şi Radu Văleanu, a obţinut premiul de semi-finalist la categoria „David Hunter” pentru cea mai bună echipă la rundele de pledoarii, cea mai prestigioasă categorie din cadrul concursului, se arată într-un comunicat UB. În semi-finalele de la Pledoarii În rundele generale de pledoarii, echipa s-a întâlnit cu patru echipe: Universitatea Paraná (Brazilia), Universitatea Naţională Taiwan (Taiwan), Universitatea Free State (Africa de Sud) şi Universitatea Georgetown (SUA). Pe baza rezultatelor obţinute în rundele generale, echipa s-a calificat în rundele eliminatorii, la care au participat primele 32 de echipe din cele 99 participante la competiţie. În rundele eliminatorii, studenţii români au ajuns până în faza semi-finalelor, întâlnind succesiv următoarele echipe: Universitatea La Trobe (Australia), Universitatea New York (SUA), Universitatea Griffith (Australia) şi Universitatea Amsterdam (Olanda). Finala a fost câştigată de Universitatea Loyola Chicago (SUA). În plus, studentul Radu Văleanu a obţinut o distincţie individuală la categoria „Neil Kaplan” pentru cel mai bun pledant. Locul 1 la această categorie a fost câştigat de un student de la Facultatea de Drept China-EU (China). La faza scrisă, studenţii români au obţinut o distincţie şi la categoria „Fari Nariman” pentru cel mai bun memoriu pe seama pârâtului. Locul 1 la această categorie a fost câştigat de Facultatea de Drept China-EU (China), mai spun reprezentanţii UB. Echipa Facultăţii de Drept se pregăteşte acum pentru ediţia de la Viena a concursului, care se va desfăşura în perioada 11-17 aprilie 2014.

Sursa: Adevarul.ro

Superambulanţa inventată de români, premiată la Geneva

O ambulanţă specială, produsă de o firmă din Ilfov, a fost prezentată anul acesta, la Târgul Internaţional de Inventică de la Geneva, şi a primit premiul special. Ambulanţa are rolul de spital mobil. Compania Gnosis Evomed, care activează în domeniul cercetării medicale, a pus la punct o invenţie extrem de utilă: un minispital mobil. Este vorba despre o ambulanţă dotată la standarde occidentale, care conţine aparatură ce permite efectuarea analizelor medicale pe loc. Ambulanţa a fost premiată cu premiul special al serviciului de urgenţă şi siguranţă al oraşului Geneva, în cadrul Târgului Naţional de Inventică de la Geneva, şi va fi folosită şi în România, de la finele acestui an. Medicul de pe această ambulanţă are la dispoziţie aparatură pentru a face pe loc analizele pacientului şi, printr-o aplicaţie, poate intra în direct cu medici dintr-un spital, iar aceştia pot pune rapid un diagnostic. De asemenea, se poate decide dacă pacientul are nevoie de transport la spital sau dacă poate fi tratat la domiciliu. „Invenţia permite realizarea şi interpretarea investigaţiilor medicale la domiciliul pacientului de către o echipă multidisciplinară de medici specialişti, care se află la distanţă şi care utilizează o aplicaţie ce rulează pe o tabletă. Astfel, medicii pot discuta şi interpreta analizele şi pot ajunge împreună la un diagnostic şi un tratament adecvat“, a spus Adrian Bîzgan, directorul general al companiei Gnosis Evomed şi inventatorul spitalului mobil. Alături de Adrian Bîzgan a contribuit semnificativ la inovaţie şi asociatul său, medicul Andrei Manu-Marin. Ce aparatură are „spitalul mobil“ O astfel de superambulanţă costă, în medie, 150.000 de euro. Conţine toate aparatura portabilă care există  într-un spital sau într-un serviciu de urgenţă. Are aparatură pentru efectuarea analizelor de sânge şi urină, ecograf, EKG, aparatură  de monitorizare a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale, dar şi aparatură pentru efectuarea de radiografii.  „Platforma este integrată cu autospeciale de telemedicină care, pe lângă infrastructura IT şi de comunicaţii, conţin echivalentul unui mic spital în ceea ce priveşte tipul şi numărul de echipamente medicale de explorări funcţionale şi analize, care sunt utilizate de către personalul medical specializat care se deplasează la domiciliul pacientului“, a mai spus Adrian Bîzgan. Superambulanţa se adresează şi persoanelor care sunt greu deplasabile, cum sunt bătrânii sau persoanele cu dizabilităţi. Invenţia a stârnit interesul societăţilor elveţiene de asigurări, care au realizat că o astfel de ambulanţă duce la reducerea costurilor. Invenţia se va aplica în România Superambulanţa va ajunge în România la finele acestui an. Compania a reuşit să obţină 1,1 milioane de euro din fonduri europene pentru a-şi pune în practică inovaţia. Vor fi opt astfel de minispitale care vor putea merge oriunde în ţară va fi nevoie de ele.  „Noi încercăm să încheiem parteneriate cu mai multe clinici din ţară, pentru ca fiecare ambulanţă să  deservească o regiune. Pentru început vom lua legătura cu fundaţii, deoarece vrem ca în primele luni de implementare să fie un serviciu umanitar“, a mai spus inventatorul. Superambulanţa ar putea ajunge şi în serviciul public de sănătate, iar compania vrea să încheie parteneriate cu Ministerul Sănătăţii. „Costurile sunt mult mai mici decât în cazul unui spital. În plus, în multe zone rurale s-au desfiinţat spitalele. O astfel de ambulanţă poate rezolva multe probleme. Vom încheia parteneriate şi cu medici din toată ţara, astfel că un pacient aflat în provincie poate fi consultat direct la el acasă de un medic din Bucureşti sau din Cluj. Nu va mai fi nevoit să bată drumul până la spitalul unde medicul lucrează“, a mai spus Adrian Bîzgan. O estimare arată că, dacă vor să fie vizitaţi acasă de o asemenea ambulanţă, pacienţii ar trebui să plătească între 300 şi 1.000 de lei. Invenţie extrem de utilă Super ambulanţa poate fi folosită în zonele în care clinicile lipsesc, sunt mici sau sunt slab dodate. În plus poate fi de un real ajutor persoanelor care sunt greu deplasabile cum sunt bătrânii sau persoanele cu dizabilităţi. Acest serviciu îi poate scuti de drumuri chinuitoare la spital pentru analize şi pot primi tot ajutorul de care au nevoie direct la ei acasă. Un astfel de tip de ambulanţă poate fi o soluţie şi pentru ţările subdezvoltate unde nu există bani pentru spitale şi infrastructură medicală, iar medicii lipsesc. În astfel de cazuri, invenţia poate aduce în acele zone, cu minim de investiţie financiară şi umană, medici specialişti care pot contribui de la distanţă la stabilirea diagnosticelor. Invenţia a stârnit interes din partea societăţilor elveţiene de asigurări care au realizat că o astfel de ambulanţă duce la reducerea costurilor.

Sursa: Adevarul.ro

Ionel Valentin Vlad este noul președinte al Academiei Române

Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist și doctor inginer, a fost ales președinte al Academiei Române, marți, în Adunarea Generală a forului cultural și științific la care au participat membrii titulari, corespondenți și cei de onoare din țară. Ionel Valentin Vlad a fost ales președinte al Academiei Române în al doilea tur de scrutin, la care au participat 126 de membri ai forului. Acesta a fost ales cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul lui, matematicianul Viorel Barbu, a avut 60 de voturi, iar un vot a fost anulat. La primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui Academiei Române au participat 140 de membri, au declarat pentru jurnaliști reprezentanții Academiei. La alegerile pentru funcția de președinte al Academiei Române a mai candidat medicul Victor Voicu. Votul a avut loc cu ușile închise. Ionel Valentin Vlad îl înlocuiește la șefia înaltului for cultural și științific pe academicianul Ionel Haiduc, care a preluat președinția instituției în anul 2006 și a fost reales președinte al Academiei Române, pentru un nou mandat, în 2010. Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist și doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este și vicepreședinte al Academiei Române. El este cercetător științific I la Institul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, dar și profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. Pe de altă parte, vicepreședinții Academiei Române urmează să fie aleși într-o altă Adunarea Generală a forului, care va avea loc cel mai probabil pe 24 aprilie. În momentul de față, pe lângă Ionel Valentin Vlad, vicepreședinții Academiei Române sunt Dan Berindei, Cristian Hera și Marius Sala. Totodată, Ion Păun Otiman este secretar general al forului.

Sursa; Curentul.ro

România, “borcanul cu miere” al universităților internaționale

Aproape inexistente până acum șapte ani, târgurile educaționale au apărut la noi ca ciupercile după ploaie. În spatele intersului din partea dascălilor străini se ascund însă și rațiuni pur financiare. Aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a transformat țara noastră într-un punct de atracție pentru universitățile străine care vânează studenți de excepție. Doar așa se explică “aglomerarea” de târguri educaționale, unde viitorii studenți sunt “ademeniți” cu oportunități grozare precum burse consistente, admiteri “la minut” și specializări inedite. Tocmai pentru a se asigura că liceenii români au toate șansele să le devină studenți, mai multe universități din Danemarca vor organiza, pe 9 aprilie, la ora 13.00, sesiuni de admitere ce vor include testări de engleză. Participanții acestor examene organizate simultan în Iași, Cluj și București, vor fi răsplătiți la final cu un certificat de limbă, esențial pentru admiterea în străinătate. În spatele generozității danezilor, care percep taxe școlare zero, stau finanțările de la stat, explică Olga Cojocaru, coodonator de programe al Centrului Internațional de Educație (IEC), organizator al acestui eveniment.

Sursa: Evz.ro

Oportunităţi pentru studenţii economişti la ASE Job Fair 2014

Studenţii şi absolvenţii Academiei de Studii Economice au avut ocazia de a aplica pentru aproximativ 2.000 de poziţii în cadrul a 23 de companii, ce au participat la a doua ediţie a Târgului ASE Job & Internship Fair 2014. În cadrul prezentărilor oferite de firmele participante pe durata târgului, studenţii au putut discuta în mod direct cu profesionişti din diverse arii de activitate. La ediţia de anul acesta, la seminariile companiilor au participat peste 900 de studenţi. Ediţia a doua a târgului a surprins şi printr-o serie de inovaţii gândite de organizatori în sprijinul studenţilor: crearea Jobwall, „peretele“ unde s-au afişat toate oportunităţile de carieră din cadrul târgului; un serviciu de consiliere în carieră oferit la standul Alumni ASE şi dezbaterea unor proiecte de lege a internshipului.

Sursa: Puterea.ro