http://adevarul.ro/educatie/scoala/o-noua-sesiune-bacalaureat-afectata-fraude-1_521f125ac7b855ff56249454/index.html

O nouă sesiune de Bacalaureat afectată de fraude

Şi sesiunea de Bacalaureat din toamnă este afectată de fraude. Elevii din două clase de la două licee din judeţul Constanţa au fost prinşi de camerele de luat vederi în timp ce făceau schimb de ciorne.

Tezele acestora au fost anulate şi elevii prinşi au pierdut examenul şi posibilitatea de a se prezenta la el în următoarele două sesiuni.

În plus, asupra Inspectorului Şcolar General de la Vâlcea planează suspiciunea de a fi modificat opt note de la teza de limba română, aşa cum scrie presa vâlceana. Corpul de Control al ministrului a fost trimis la faţa locului în urmă cu o săptămână, dar ministrul păstrează o tăcere suspectă asupra faptelor găsite la faţa locului.

Toate aceste evenimente se întâmplă în ciuda cererii exprese a premierului, „toleranţă zero la corupţie”, care se înscrie în aria de ipocrizie a decidenţilor di educaţie.

Există o cale simplă de a stârpi corupţia la examene, stipulată şi în metodologia de desfăşurare a Bacalaureatului: verificarea post factum a tezelor rămase în centrele zonale de evaluare, acolo unde procentele de promovare şi notele obţinute ridică mari semne de întrebare.

Cel puţin la teza de limba şi literatura română există subiecte a căror rezolvare presupune o contribuţie personală relevantă, un eseu sau un comentariu pe text.

Ei bine, nu-i posibil ca mai mulţi elevi să rezolve subiectele cu aceleaşi propoziţii, idei, greşeli de gramatică sau ortografie. Este suficientă inspectarea rezolvărilor la aceste subiecte pentru a afla unde s-a copiat şi unde nu.

Înregistrările date de camerele de luat vederi ar da, chiar prin lipsa minutelor când au fost închise, alte dovezi asupra fraudelor.

Totul este aşa de simplu, dacă ar exista dorinţa şi voinţa să se facă lumină, nu să se meargă pe soluţia dată de Inspectorul General de la Gorj, „hoţul neprins este negustor cinstit”.

Se poate merge apoi la supraveghetorii din clasele unde s-au constat fraude, aceştia pot fi anchetaţi inclusiv de către organele de urmărire penală, acolo unde este cazul, sau sancţionaţi cu excluderea din învăţământ pentru abuz i serviciu.

Dacă s-ar proceda aşa în câteva cazuri, toţi cei angrenaţi în Bacalaureat şi-ar da seama că există o mare probabilitate de a fi descoperite fraudele şi, după un timp, s-ar potoli şi ar da posibilitatea unui tablou corect şi riguros al situaţiei învăţământului românesc furnizat de examenul de Bacalaureat.

Doar ipocrizia, mistificarea şi dorinţa de a ascunde sub preş realitatea din învăţământul românesc împiedică ministrul, inspectorii şi alţi factori de decizie să ia asemenea măsuri de asanare a examenelor, care continuă să fie trucate şi corupte.

http://adevarul.ro/news/societate/recensamant-2011-analfabeti-educatie-1_52201b89c7b855ff56287a77/index.html

INFOGRAFIE Recensământ 2011. Nivelul de educaţie al populaţiei României: 245.000 de cetăţeni sunt analfabeţi

În ultimii 10 ani, numărul persoanelor analfabete s-a înjumătăţit. Cei mai mulţi neştiutori de carte sunt în judeţul Giurgiu.

Numărul persoanelor cu studii superioare din România s-a dublat din 2002 şi până acum şi aproape s-a triplat faţă de anul 1992. Concret: 14% din români au în acest moment o diplomă care atestă că au o educaţie superioară, spre deosebire de cei 7,3% din anul 2002 sau de cei 5,2% din românii care terminaseră o facultate în 1992. Cei mai mulţi dintre licenţiaţi au vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani.

Mai multe femei decât bărbaţi cu facultate

În plus, statisticile arată că femeile din România care au absolvit o facultate sunt cu aproape 200.000 mai numeroase decât bărbaţii – în total 1.393.331, faţă de cei 1.197.690 de bărbaţi care au studii superioare. Deloc surprinzător, dintre cei 2.591.021 de absolvenţi de facultate din România, peste 2.200.000 provin din mediul urban. Doar în Capitală, care este şi cel mai mare centru universitar din ţară, au terminat facultatea peste 600.000 de studenţi. Şi în Cluj şi Timiş locuiesc peste 110.000 de absolvenţi de studii superioare. La polul opus, cele mai puţine persoane care au terminat o facultate locuiesc în Tulcea (17.097) şi Giurgiu (17.169).

În acelaşi timp, a scăzut numărul persoanelor analfabete din ţara noastră. Astfel, dacă în 2002, rata celor neştiutori de carte era de 2,6%, acum este de 1,4%. Mai exact, 245.387 de români nu ştiu să scrie şi să citească. Cei mai mulţi dintre aceştia se află în judeţele din sudul şi estul ţării, preponderent în mediul rural, arată datele oficiale. Dacă în mediul rural trăiesc 118.927 de persoane analfabete, numărul acestora scade la 34.294 în cazul locuitorilor de la oraşe.  Îngrijorătoare este şi proporţia persoanelor analfabete pe sexe: numărul femeilor care nu ştiu să scrie şi să citească este de două ori mai mare decât al bărbaţilor.

Judeţul cu cel mai mare număr de persoane analfabete este Giurgiu, unde locuiesc peste 10.100 de persoane care nu ştiu să scrie şi să citească. Locul doi în acest top îl ocupă judeţul Călăraşi, unde peste 9.700 de persoane sunt analfabete, fiind urmat de judeţele Teleorman şi Iaşi. Asta spre deosebire de Cluj unde, din cei aproape 630.000 de locuitori ai judeţului, doar 4.873 sunt analfabeţi.

Nivelul de educaţie al etnicilor din România

În România locuiesc peste un milion de maghiari şi peste 600.000 de romi, acestea fiind cele mai numeroase minorităţi etnice. Dacă majoritatea celor 1.227.623 de maghiari locuiesc preponderent în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, cei 621.573 de romi sunt răspândiţi pe întreg teritoriul ţării, astfel că niciun judeţ nu are mai puţin de 3.000 de locuitori care aparţin acestei minorităţi.

Din cei 1.119.988 de maghiari cu vârste peste 10 ani care locuiesc în România, doar 23.000 sunt persoane fără şcoală, iar peste 100.000 au studii superioare.

70% din romii analfabeţi stau la sate

Cei 600.000 de romi din ţara noastră locuiesc, în proporţii aproape egale, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, iar bărbaţii sunt doar cu puţin peste 10.000 mai numeroşi decât femeile. Când vine vorba despre nivelul de educaţie, diferenţa este sensibil mai mare între romii care provin din cele două medii, astfel că, din totalul celor 3.397 de romi care au terminat o facultate, 2.403 locuiesc la oraş. Dintre aceştia, 1.155 sunt bărbaţi şi 1.248 femei. Din cei peste 470.000 de romi cu vârsta peste 10 ani, 67.480 sunt analfabeţi, iar peste 40.000 dintre aceştia provin din mediul rural.

Doar 153 de saşi sunt analfabeţi

În ceea ce-i priveşte pe etnicii germani, majoritatea acestora locuiesc în vestul ţării. Din cei 36.042 de locuitori, puţin peste 8.000 sunt stabiliţi în judeţul Timiş, aproximativ 5.000 în Satu Mare, iar puţin peste 4.000 locuiesc în Sibiu. Peste 6.000 dintre saşii care au mai rămas în România sunt absolvenţi de studii superioare. Potrivit datelor Recensământului din 2011, doar 153 dinte etnicii germani din România sunt analfabeţi, 83 dintre aceştia provenind din mediul rural.

Evreii, cei mai puţini

În România, au mai rămas doar 3.271 de evrei, cei mai mulţi locuind în Capitală şi în judeţul Ilfov. În ceea ce priveşte pregătirea academică a acestora, aproape jumătate sunt absolvenţi de studii superioare, peste o mie au terminat liceul şi doar nouă sunt analfabeţi.

Rata analfabetismului a scăzut de asemenea şi în rândurile etnicilor români, de la 2,1% în 2002, la 1%  (153.221) în 2011. Datele oficiale arată că numărul românilor cu studii superioare s-a dublat. Astfel, dacă în 2002, doar 7,3% din români – adică din 15.222.069 – aveau studii superioare, în 2011, 14,8% din aceştia urmaseră cursurile unei facultăţi.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/autobuzul-infernal-educatiei-penultima-statie-societatea-civila-1_521f1f5bc7b855ff5624d65d/index.html

Autobuzul infernal al educaţiei. Penultima staţie: societatea civilă

Proiectul Educaţiei româneşti arată precum o călătorie făcută de un bus vechi, care transportă un grup de 50 de copii geniali (adică obişnuiţi), pe ploaie, noaptea, cu farurile stinse, fără foaie de parcurs ori destinaţie, pe un drum cu gropi şi serpentine, condus de un şofer obosit, care stă la volan de 24 de ore, fără pauză, fără să fie dublat sau înlocuit. Să decodificăm, pe bucăţele:

Autobuzul vechi este insusi sistemul de invatamant din Romania. Sunt studii suficiente efectuate in afara Romaniei care confirma ca impactul educatiei non-formale asupra societatii a devenit in ultimii ani incomparabil mai mare in raport cu cel al educatiei formale. Romania este parte a societatii globale si se regaseste in acest curent, tradus astfel: Internetul, televiziunea, comunicatiile mobile, toate tehnologiile de informare in masa au actualmente o influenta mult mai mare in actiunile, comportamentul, gandirea si emotiile oamenilor, mai mare decat scoala. Knowledge society face acest dar neasteptat scolii, astfel incat azi, mai mult ca oricand, in istoria ultimilor 200 de ani de Scoala asa cum o stim, influenta ei nu a fost niciodata atat de mica in comparatie cu toate celelalte forme de educatie la un loc. Sa adaugam la acestea si forta familiei si a grupurilor de egali si vom avea intelegerea completa a fenomenului. Supravietuirea acestui sistem de educatie falimentar reclama interventii inovative si politici alternative: adoptarea in masa a metodelor Montessori, pedagogia Waldorf, legalizarea homeschooling-ului, utilizarea social media in educatie, U-Learning (educatie oricand, oricum, oriunde).

Cei 50 de copii (geniali, cu totii, fara indoiala, cel putin la urcarea in autobuz) nu sunt amutiti de haosul calatoriei. Ei continua sa dialogheze, sa rada, sa se amuze la curbe: modelul de comunicare retelara, facilitata prin Internet (conceptul pe care s-a construit succesul fulminant al Facebook, Whatsapp, Google+, Twitter, etc.) amplifica forta ideilor nascute intre egali – copii, adolescenti, pe principiile proximitatii, comunitatilor de interese si al vitezei de propagare a informatiei. Traim si asistam cu totii la o intrare triumfalista a societatii globale in era Education “out of school” pe care scoala nu este capabila sa o proceseze. Sau nu vrea. Nu mai numaram (nu exista cercetari nationale in acest domeniu) cati copii supra-dotati au intrat in uniformitate si s-au ratat din cauza unui sistem scolar care nu le-a valorizat datul remarcabil cu care au venit in lume si prin care societatea ar fi putut beneficia mult mai mult decat punandu-i “ordonat”, in rand cu ceilalti.  “Fiecare soldat poarta in ranita proprie bastonul de Maresal”. Rousseau ne reaminteste mai actual ca niciodata ca educatia negativa (a ne-actiunii paguboase) trebuie sa fie prima conditie de existenta a educatiei.

Drumul cu gropi, cu serpentine, este eco-sistemul in care functioneaza educatia. Nimic nu este ca ieri, totul este in schimbare. In asemenea conditii, nu ai nevoie de un mamut institutional ci de unitati educationale inteligente, flexibile, potrivite oamenilor, cu oameni asemenea. Anacronismul constructiei scolii – din Romania cel putin – face posibil apelul recurent la instrumente de autoritate precum evaluarea sau promovarea unei culturi organizationale care impinge valori atrofiate, arhaice: obedienta, invatarea de dragul evaluarii, incremenirea creativitatii individuale, marca de grup, etichetarea prin evaluare scolara. Sunt singurele metode pe care actualul sistem de educatie intelege sa le activeze, in conditiile in care exista foarte multe sugestii practice, parteneri cu experienta, cazuri de buna practica internationala ce pot inspira o conduita manageriala si politici educationale pragmatice, dirijate constient de decidenti in societatea globala inter-conectata.

A circula pe timp de noapte, fara faruri aprinse inseamna sa nu mai fii capabil sa vezi pe ce drum esti, ca sub-sistem: in viata reala, reusita sociala si financiara nu mai sunt de mult asociate capacitatii de a finaliza studiile. De aici rezulta complianta din ce in ce mai mica a tinerei generatii la diferite norme asociate acestei institutii invechite, arhaice, demodate, uzate. Scoala ne-a invatat ca invatarea este liniara, cu doua capete. Noile teorii cognitiviste demonstreaza cu prisosinta caracterul spiralat al invatarii: invatam cand putem, cand vrem, ce ne place, cum ne place, intr-un mod sinuos, asimetric, relativ imprevizibil. Invatam sa invatam, nu stim deja asta, chiar daca in scoala ni se comunica opusul. Problema este ca adaptarea curriculum-ului, evaluarii si instruirii la aceste circumstante moderne nu poate fi facuta decat out of the box. Sunt foarte multe organizatii neguvernamentale cu expertiza si conexiuni internationale care pot asista Ministerul Educatiei in aceasta directie. Domnilor ministri, lasati ideile sa vina la dumneavoastra!

Soferul este aproape adormit, a obosit de atata drum si nu isi doreste decat sa ajunga la capat. Este imposibil, pentru ca el nu cunoaste destinatia: este foarte probabil ca nu managerii educatiei romanesti (adica oamenii insisi) sa ne fi condus la situatia actuala penibila a invatamantului romanesc, care repudiaza prin bacalaureat o jumatate sau mai mult din absolventii ciclului secundar, catalogandu-i la gramada ca: incompetenti, prosti, ratati, fraudatori, etc. Este foarte probabil ca aceasta situatie de fapt sa rezulte din utilizarea deficitara a functiei evaluarii si din neintelegerea proiectului social real al scolii sau din inexistenta acestuia. Decidentii s-au schimbat, iar cei care au terminat liceul fara sa ia bac-ul probabil ca inca isi cauta un drum in aceasta societate. Daca functia scolii nu este sa pregateasca tineri pentru societate, ci sa le puna o stampila conform-neconform la final, atunci poate aceasta scoala, care functioneaza in virtutea unei atare paradigme, trebuie sa fie inchisa. Straduintele de a gasi solutii in sistem au esuat, pentru ca fiecare ministru nou reinventeaza naiv invatamantul. Soferul are nevoie de un asistent care il poate sfatui sau corecta cu succes. Societatea civila poate oferi o functie de back-up si consultare permanenta, daca decidentii accepta ca pot beneficia de acest ajutor. Adesea un astfel de ajutor din afara – un sofer de rezerva – este perceput ca o amenintare pentru institutiile guvernamentale iar societatea civila se poate replia pe pozitii antagonice, critice, constante. Este insa o masura necesara, daca directia in care merge educatia este atat de paguboasa ca astazi.

O calatorie cu autobuzul de copii se face intotdeauna cu foaie de parcurs. Supravietuirea scolii din vest – sa luam ca exemplu invatamantul finlandez – a fost posibila prin umanizarea scolii (un proces de durata – 50 de ani), prin acceptarea unor valori ALTFEL, mai apropiate de forme de educatie non-formala sau de modelele de educatie alternativa. Copiilor din tarile vestice li se permit drepturi care la noi pot parea un lux: fara teme acasa, fara evaluare sau reducerea ei la minim, se poate vorbi la mobil in timpul orei, copii desculti in clasa, pereti colorati, oameni zambitori, profesori-prieteni, continuturi accesibile, invatare prin joaca si descoperire, inclusiv la liceu, “facem ce ne place” si “vrem la scoala”.  Daca nu facem asta la timp, ne asteapta si pe noi fenomenele NI-NI (Ni estudia, ni trabaja) din Spania sau NEET (Not in Employment, Education or Training – tarile anglo-saxone) si cifre statistice mai mari la somaj, suicid, depresie. Cei trei factori care conduc la acest fenomen care ia tot mai multa amploare (inclusiv in Asia – Korea de Sud, Japonia, China) sunt : calitatea slaba a invatamantului, abandonul scolar si lipsa locurilor de munca. Nu avem suficiente date de cercetare care sa ne confirme daca nu cumva suntem in aceasta situatie si noi, dar bacalaureatul ultimilor doi ani a pavat constiincios drumul catre acolo.

Un autobuz care alearga pe o sosea fara capat – ca in cazul educatiei romanesti – este o calatorie fara repere: unde mergem? Incotro ne indreptam? Care sunt valorile pe care le inculcam copiilor nostri prin scoala? Decidentii care tin in picioare sistemul de invatamant nu ne-au comunicat directia catre care  tin sa indrepte autobuzul. Singura optiune valorica in picioare in acest moment este cea legata de mersul bun al economiei. Un soi de materialism dialectic neo-capitalist care ne transforma in piese, rotite, parti ale unui mecanism urias, ale unei matrici pe care societatea nu o intelege complet. Sustenabilitate, progres, putere sau fericire, cooperare, exprimare libera, creativitate. Cum ii formam pe copiii nostri, cum ii ajutam sa isi implineasca potentialul maxim si predispozitiile, aptitudinile native? Cum vrem sa arate omul pe care noi il construim zi de zi prin educatie? Cum trebuie sa arate personalitatea lui? Lucrurile astea trebuie gandite si puse pe hartie.

A propos de destinatie: educatia este fara doar si poate o componenta strategica a Proiectului de tara al Romaniei. Sau cel putin ar trebui sa fie. Este foarte neobisnuit pentru Romania ca stat modern ca nu are inca o strategie de prevenire a brain-drain sau macar una de brain–regain. Strategia nationala de securitate a Romaniei ar putea include o sectiune intreaga dedicata invatamantului. Pierderea inteligentelor, migratia creierelor poate aduce pagube mai mari decat infractionalitatea transfrontaliera. Romania pierde pe termen lung, asta stim cu totii, dar stim cat? Banii transferati de capsunari in tara nu mai sustin de cativa ani economia romaneasca. Iata ce contine Strategia Nationala de Securitate a Romaniei referitor la educatie: “modernizarea radicală a sistemului de educaţie şi valorificarea eficientă a potenţialului uman, ştiinţific şi tehnologic;” “asigurarea accesului tuturor cetăţenilor, inclusiv a celor din mediul rural şi din zonele defavorizate, la o educaţie de calitate pe tot parcursul vieţii şi vizează transformări profunde în domeniul educaţiei, cercetării şi dezvoltării.” “transformarea profundă a sistemului de învăţământ trebuie accelerată şi orientată ferm spre cerinţele deteminate de noile realităţi”. Cateva obiective si deziderate, care luate impreuna nu depasesc mai mult de un paragraf.

Foaia de parcurs inseamna ca in acord cu obiectivele programatice ale educatiei formale (destinatia autobuzului) sa avem in vedere toate dimensiunile umane pe care le putem implini la copiii nostri. Ar fi necesar ca intocmirea foii de parcurs sa se faca de la bun inceput, pentru a evita incropirile, inovatiile indoielnice, ezitarile, heirup-ismele, care toate conduc la o conduita lipsita de predictibilitate in educatie, si ii fac pe parinti derutati, directori de scoala si dascali confuzi, iar pe decidenti defensivi, in cautare de argumente abia dupa producerea deciziilor. In acest fel putem evita situatia recenta de la Ministerul Educatiei, care conform declaratiilor dlui Gabriel Ispas, a solicitat in interiorul Ministerului, de la directorii de departamente, idei de proiecte ce urmau sa fie  finantate din POSDRU, cu un buget de aproximativ 100 mil. euro. Dupa cum mentioneaza chiar dl. Secretar General Adjunct al Ministerului Educatiei in interviul citat mai sus, ideile inaintate de departamentele din minister au fost slabe si e benefic ca ele nu au fost finantate. Sunt de acord: decat o investitie intr-o directie proasta, mai bine deloc. Era mai simplu si mai relevant acest proces de identificare a prioritatilor de finantare daca ar fi existat un roadmap fundamentat pe o analiza reala de nevoi in educatie, eventual intemeiat pe o consultare publica cu societatea civila, poate chiar cu sindicatele, federatiile de parinti, federatiile studentesti? Credem ca da.

Acum sa zic mai clar: optiunea de scoala deschisa si un Proiect real de Scoala care invata, adica o constructie vie, care se schimba din mers, conform provocarilor sociale si cerintelor economiei cunoasterii inseamna in acest moment (si) a transfera modele de buna practica dinspre societatea civila, respectiv mediul ne-guvernamental, care prin membrii ei – ONG-urile – experimenteaza si pune in lucru concepte avangardiste, alternative, inteligente, care atrag bani, clienti si voluntari care sa lucreze pentru acestea. Lipsesc in acest moment mecanismele de transfer dinspre societatea civila. Organizatiile neguvernamentale cu proiecte si rezultate in domeniul educatiei nu s-au focalizat pana in prezent pe acest transfer catre Guvern, pentru ca nu era in scopul si misiunea lor sa faca asta. Noi – ca ONG-uri – ne facem treaba, iata: educatia non-formala functioneaza, producem modele de buna practica, inovam, inspiram, atragem bugete, avem rezultate.

Desigur ca aceste rezultate sunt doar insule de reusita care nu pot produce o schimbare structurala a sistemului. Dar problema educatiei este din ce in ce mai critica, lipsa de profesionalism a decidentilor din educatia formala ne expune din ce in ce mai tare ca tara, ne afecteaza copiii, ne trimite in coada clasamentelor internationale in privinta calitatii vietii. Ca parinti, ne face viata mai dificila decat ar trebui. In ultimii ani, pe mana proastei gestionari a POSDRU si a crizei financiare, am pierdut si bruma de autoritate pe care o aveau ONG-urile din educatie. Reducerea finantarilor disponibile pentru mediul neguvernamental a condus la scaderea vizibilitatii acestora, reducerea apetitului de dezbatere, anularea demersurilor de advocacy, si acelea foarte putine. Dar nu e timpul pierdut, inca. Sunt nenumarate argumente pentru care societatea civila poate reprezenta un factor de stabilitate si continuitate in peisajul politicilor educationale.

Am si o veste buna, de facto: pentru a facilita transferul de competente si bune practici dinspre societatea civila catre Ministerul Educatiei, mai multe ONG-uri de educatie din Romania au decis ca este  timpul sa puna capat lungii perioade de Silenzio Stampa si sa faca posibil un mecanism de cooperare care sa monitorizeze mai atent deciziile publice din educatie. Voi reveni in curand cu mai multe detalii pe aceasta tema. Comunicarea publica pe tema acestui proiect este deschisa: asteptam ideile si propunerile voastre.

http://adevarul.ro/locale/sibiu/eliminare-bloc-bac-elevii-doua-sali-clasa-fost-dati-afara-frauda-1_521ef4f7c7b855ff5623fa7a/index.html

UPDATE Eliminare în bloc la BAC. Ministrul Educaţiei: elevii din două săli de clasă au fost daţi afară pentru fraudă. Ambele clase, din judeţul Constanţa

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat, joi, la Sibiu, că elevii din două săli de clasă vor fi eliminaţi, după ce au fraudat examenul de Bacalaureat, totul fiind înregistrat cu ajutorul camerelor de supraveghere.

UPDATE, ora 12.55: Potrivit ministrului Remus Pricopie, cele două situaţii de fraudă înregistrate pe camerele de supraveghere au avut loc luni, respectiv, miercuri, într-o sală din Năvodari şi într-una din Mangalia. „Aşa cum am spus şi duminică, noi am considerat că aceste înregistrări nu sunt valorificate. Urmărim şi ce se întâmplă mai departe şi am cerut inspectorilor să fie foarte atenţi la înregistrări, să le revadă şi acolo unde sunt situaţii de fraudă să intervină. Aşa se întâmplă că, practic, Constanţa a identificat o situaţie care s-a întâmplat luni şi una care s-a întâmplat ieri, şi anume au fraudat examenul candidaţii dintr-o sală întreagă şi acum se analizează cu mare atenţie şi practic toţi cei identificaţi în înregistrarea video vor fi eliminaţi din examen. Se aplică legea“, a mai spus ministrul. Potrivit acestuia, separat, este analizată şi situaţia profesorilor care se aflau la supravegheat în cele două săli. „În momentul de faţă, s-a constituit o comisie la nivelul inspectoratului pentru a analiza din punct de vedere juridic situaţia profesorilor care ar fi trebuit să prevină astfel de lucruri şi nu au făcut-o“, a mai declarat Pricopie, la Sibiu.

„Astăzi este joi, mâine avem ultima probă de Bacalaureat, dar de luni si până astăzi avem peste 100 şi ceva de eliminaţi din examen. În dimineaţa aceasta, am primit un mesaj de la un inspector general şcolar care îmi spunea că în urma verificărilor unor casete cu înregistrări, din timpul probei de ieri, s-a constatat că în două săli de clasă s-a fraudat. Prin urmare, în acest moment, în timp ce noi discutăm, se fac actele pentru eliminarea în bloc a elevilor din două săli de clasă, din două centre de examen diferite. Ieri am avut o substituire de persoană, s-a prezentat la examen altcineva decât trebuia să se prezinte. Repet, toate aceste lucruri se întâmplă atunci când avem directori de liceu arestaţi pentru fraudă, avem alţi profesori sau elevi anchetaţi “, a declarat Remus Pricopie, aflat la o dezbatere, la Sibiu, privind strategia anticorupţie din sistemul de educaţie.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15474142-frauda-bac-fosta-directoare-licelului-bolintineanu-din-capitala-afla-daca-judecata-libertate.htm

Frauda la Bac. Fosta directoare a licelului „Bolintineanu” din Capitala afla daca va fi judecata in libertate

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) decid vineri daca fosta directoare a Liceului „Dimitrie Bolintineanu” Costica Varzaru va fi judecata in libertate in dosarul in care este acuzata ca a cerut bani de la elevi pentru a-i ajuta sa promoveze examenul de bacalaureat.

 
Costica Varzaru a fost trimisa in judecata pe 23 august de procurorii Parchetului Capitalei, in stare de arest preventiv, fiind acuzata ca a cerut bani de la elevi pentru a-i ajuta sa promoveze examenul de bacalaureat sesiunea iunie-iulie 2013, transmite Agerpres.
Costica Varzaru va fi judecata pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si instigare la tentativa la infractiunea de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. In acelasi dosar, au fost deferiti justitiei Gina Ciontoiu (membra a comitetului de parinti), Elena Dumitru si Maria Mimoza Vulcu (vicepresedinta a comisiei de bacalaureat).
In perioada mai-iunie 2013, Costica Varzaru, in calitate de director al Liceului Teoretic ‘Dimitrie Bolintineanu’ din Bucuresti, cu sprijinul Ginei Ciontoiu, membra a comitetului de parinti, a pretins si primit bani de la elevi ai liceului inscrisi la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2013, pentru a-si folosi influenta fata de membrii comisiei de bacalaureat si fata de cadrele didactice cu atributii de supraveghere, in scopul promovarii examenelor de catre elevi, arata un comunicat al Parchetului Capitalei
Mecanismul de fraudare a examenului de bacalaureat a fost urmatorul: sumele de bani colectate urmau a fi inmanate cadrelor didactice supraveghetoare, atat direct de catre inculpata Costica Varzaru, cat si disimulat, in pachete de tigari/reviste/ziare pozitionate pe catedrele din salile de examinare. Imediat dupa deschiderea subiectelor, Costica Varzaru urma sa convoace profesorii care predau disciplinele de examen, pentru a rezolva subiectele, care erau ulterior multiplicate.

Distribuirea foilor cu rezolvarile subiectelor urma sa se realizeze de catre Costica Varzaru si alti profesori ai unitatii scolare, sub pretextul suplimentarii filelor de „ciorne”.

S-a mai retinut ca, in perioada 25 – 30 iunie 2013, Costica Varzaru a facut si demersuri pentru desemnarea unor membri si a unor supraveghetori asupra carora sa-si poata folosi influenta in sensul indicat anterior.
Pe 1 iulie 2013, in timp ce se afla la sediul liceului cu ocazia desfasurarii probei scrise la limba si literatura romana, in calitate de vicepresedinta a comisiei de bacalaureat, Maria Mimoza Vulcu, impreuna cu Elena Dumitru (a carei prezenta era interzisa in timpul examenului), a xeroxat in mai multe exemplare raspunsurile corecte de la aceasta proba, ce urmau a fi date mai multor elevi din salile de examen, inclusiv celor ce erau mentionati pe o fila A4, gasita in geanta sa.

Maria Mimoza Vulcu a fost gasita cu inscrisurile xeroxate in timp ce se afla pe holul de la etajul 2 al liceului, inainte de a intra in salile de examen in scopul anterior mentionat. De asemenea, prin acelasi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari sub aspectul unor fapte de coruptie fata de profesorii supraveghetori si fata de elevii Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” care au sustinut la data de 1 iulie 2013 proba scrisa la examenul de bacalaureat.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15471624-bac-2013-ultimul-examen-sesiunii-toamna-cei-mai-multi-candidati-vor-sustine-vineri-examenul-biologie.htm

BAC 2013 Ultimul examen al sesiunii de toamna: cei mai multi candidati vor sustine vineri examenul la Biologie

Sesiunea de toamna a bacalaureatului 2013 se incheie vineri cu proba scrisa la alegere a profilului si specializarii. Peste 50.000 de absolventi s-au inscris la aceasta proba, iar cei mai multi sustin examenul la Biologie, la Geografie si la Fizica. Elevii de la liceele Tehnologice – cu cele mai slabe rezultate la sesiunile de pana acum – vor avea la bacalaureat 2013 subiecte diferite de ale celorlalti elevi la materiile mai dificile: Fizica si Chimie. Accesul elevilor in centrele de examen se face in intervalul 7:30 – 8:30, iar pentru rezolvarea subiectelor candidatii folosesc numai cerneala sau pasta de culoare albastra.

• Primele rezultate se vor afisa pe 2 septembrie, zi      in care se depun si contestatiile

Absolventii de liceu care s-au inscris la sesiunea de toamna a Bacalaureatului 2013 sustin vineri ultimul examen al BAC-ului: proba scrisa la alegere a profilului si specializarii. Vor sustine examene la Fizica, Chimie, Biologie sau Informatica (absolventii de la profilurile real, tehnic, resurse naturale si militar), la Geografie, Filosofie, Logica si argumentare, Economie, Psihologie si, dupa caz, Sociologie (pentru profilurile umanist si servicii, precum si pentru filiera vocationala).

La acest examen s-au inscris 53.837 de absolventi. Numarul de inscrisi pe discipline de examen:

• 31.119 la Biologie
• 11.870 la Geografie
• 6.026 la Fizica
• 3.549 la Chimie
• 383 la Informatica
• 300 la Logica
• 193 la Economie
• 176 la Psihologie
• 142 la Sociologie
• 79 la Filosofie

Calendar Bacalaureat 2013 – sesiunea de toamna
26 august 2013         Limba si literatura romana – proba E)a) – proba scrisa

27 august 2013         Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa

28 august 2013         Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa

30 august 2013         Proba la alegere a profilului si specializarii – proba E)d)

 – proba scrisa

2 septembrie 2013    Afisarea rezultatelor (pana la ora 12:00) si depunerea contestatiilor (orele 12:00 – 16:00)

3-4 septembrie 2013 Rezolvarea contestatiilor

5 septembrie 2013    Afisarea rezultatelor finale
Care sunt regulile de examen – Metodologia de organizare a Bacalaureatului

Accesul candidatilor in centrul de examen la probele scrise se face in intervalul 7:30 – 8:30. La accesul absolventilor de liceu in centrul de examen se procedeaza astfel:

• un profesor si un membru al personalului de paza      solicita la intrarea fiecarui candidat prezentarea actului de identitate,      si verifica daca fotografiile corespund;
• candidatii sunt indrumati spre zona din centrul de      examen unde se gasesc salile de examen;
• candidatii sunt atentionati sa citeasca extrasele      din Metodologie afisate pe usa salii de examen si sa nu stationeze pe      holuri mai mult de 5-7 minute;
• candidatii care au materiale/obiecte nepermise in      sala de examen sunt indrumati spre sala de depozitare a acestora.

Candidatul care are asupra sa materiale nepermise in sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notite, insemnari etc., precum si orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poseta/geanta etc.) va primi o punga/plic in care sa le introduca, impreuna cu o declaratie tip in care se mentioneaza numele si prenumele si obiectele personale care vor fi depozitate si va fi indrumat de catre un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale.

Examenul dureaza 3 ore.

Elevii care sunt surprinsi in examen cu copiute sau telefoane mobile sunt dati afara din examen, indiferent daca au copiat sau nu. Inainte de aducerea subiectelor in sali, asistentii vor explica elevilor modul de desfasurare a probei si modul de completare a datelor personale pe foaia tipizata.

Candidatii se aseaza cate unul in banca, in ordine alfabetica, in functie de disciplina si de tipul de subiect primit, conform listelor afisate. Fiecare candidat primeste o coala de hartie tipizata, pe care isi scrie cu majuscule numele, prenumele tatalui, toate prenumele personale, in ordinea in care sunt trecute in actul de identitate si completeaza citet celelalte date de pe coltul ce urmeaza a fi lipit.

Coltul colii tipizate va fi lipit, dupa distribuirea subiectelor in sali, numai dupa ce asistentii din sali au verificat identitatea candidatilor, dupa completarea corecta a tuturor datelor prevazute si dupa ce acestia semneaza in interiorul portiunii care urmeaza a fi sigilata. Colturile lucrarilor vor fi lipite numai dupa ce candidatii au inceput sa scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Procedura anterioara se repeta pentru toate colile tipizate utilizate de candidat pentru a redacta lucrarea.

Candidatii vor primi atatea coli tipizate si ciorne cate le sunt necesare. Pentru lipirea coltului lucrarii se va folosi lipici sau acelasi tip de etichete autocolante, pentru toate centrele de examen dintr-un judet.

Inscrierea numelui candidatului pe foile tipizate in afara rubricii care se sigileaza, precum si orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrarii, atrag dupa sine anularea lucrarii scrise respective. Propunerea de anulare se poate face atat in centrul de examen, cat si in centrul de evaluare, de catre persoanele din comisie care sesizeaza semnele distinctive, iar decizia se ia de catre presedintele comisiei, dupa consultare cu comisia judeteana/a municipiului Bucuresti.

Dupa anuntarea variantei de subiect extrasa de Comisia Nationala de Bacalaureat, se multiplica subiectele in numar egal cu numarul candidatilor, urmand ca acestea sa fie distribuite in sali.

Pentru elaborarea lucrarii scrise, candidatii folosesc numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor si a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru probele scrise la disciplinele „Matematica” si „Geografie”, candidatii pot sa utilizeze instrumente de desen.

Se interzice folosirea, in timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul. Se foloseste numai hartia distribuita candidatilor de catre asistenti.

Candidatii care doresc sa corecteze o greseala taie fiecare rand din pasajul gresit cu o linie orizontala. In cazul in care unii candidati, din diferite motive, doresc sa-si transcrie lucrarea, fara sa depaseasca timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de catre asistenti in procesul-verbal de predare-primire a lucrarilor scrise. Colile folosite initial se anuleaza pe loc de catre asistenti, mentionandu-se pe ele „Anulat”, se semneaza de catre asistenti si se pastreaza in conditiile stabilite pentru lucrarile scrise.

In timpul desfasurarii probelor scrise, asistentii nu dau candidatilor nicio indicatie, nu discuta intre ei si nu rezolva subiectul de examen. Unul dintre asistenti sta in fata clasei, celalalt in spatele clasei si nu au alte preocupari in afara de supraveghere. In cazul in care acestia incalca aceste dispozitii, presedintele comisiei poate decide inlocuirea lor si, daca este cazul, poate face si propunere de incepere a procedurii de cercetare disciplinara.

Dupa ce isi incheie lucrarile, candidatii numeroteaza foile, sub indrumarea asistentilor, numai cu cifre arabe, in partea de jos a paginii, in coltul din dreapta, indicand pagina curenta si numarul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, daca elevul a scris in total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar cateva randuri, partea nescrisa fiind barata de catre asistenti. Dupa incheierea numerotarii, candidatii predau asistentilor lucrarile si semneaza pentru confirmarea predarii lucrarii si a numarului de pagini.

La expirarea celor trei ore acordate, candidatii predau lucrarile in faza in care se afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit. In cazul in care un candidat refuza sa predea lucrarea scrisa, acest lucru se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenti si atrage dupa sine eliminarea candidatului din examen.

Trei candidati raman in sala pana la predarea ultimei lucrari. La predarea lucrarilor, asistentii bareaza spatiile nescrise, verifica numarul de pagini si il trec in procesele-verbale de predare-primire pe care le semneaza candidatii, precum si in rubrica prevazuta pe prima pagina a lucrarii.

Ciornele si lucrarile anulate se strang separat si se pastreaza in centrul de examen.

• La sesiunea din vara a Bacalaureatului 2013, de la      proba la alegere a profilului si specializarii 87 de elevi au fost dati      afara din examen pentru ca au incercat sa copieze (Sursa)

http://www.gandul.info/stiri/subiecte-geografie-bac-2013-sesiunea-toamna-ce-tipuri-de-subiecte-vor-primi-elevii-care-au-ales-geografia-11280517

SUBIECTE GEOGRAFIE BAC 2013, sesiunea toamnă. Ce tipuri de subiecte vor primi elevii care au ales GEOGRAFIA

SUBIECTE GEOGRAFIE BAC 2013, sesiunea toamnă, Gândul  publică subiectele la proba geografie date vineri la BACALAUREAT 2013. De asemenea,  BAREM GEOGRAFIE  BACALAUREAT 2013  va fi publicat  imediat ce acesta va fi disponibil.

Subiectele de la toate cele 10 discipline la care se susţine examenul vor fi publicate şi pe site-ul edu.ro, împreună cu baremele de corectare.

La Geografie, vor da examen 11.870 de candidaţi înscrişi la sesiunea de toamnă a BACALAUREAT 2013. Aceştia vor primi trei subiecte notate fiecare cu câte 30 de puncte, iar din oficiu se vor acorda 10 puncte.

În sesiunea din iulie, elevii care au ales să susţină ultima probă scrisă a examenului la Geografie au primit trei subiecte cu câte o hartă fiecare, iar la fiecare dintre acestea au avut de răspuns la mai multe cerinţe.

Ministerul Educaţiei Naţionale va publica, la ora 15.00, pe site-ul www.subiecte2013.edu.ro, variantele de subiecte şi baremele de evaluare pentru proba geografie din cadrul Bacalaureatului 2013.

În cazul în care există situaţii în care trebuie utilizate subiectele de rezervă, proba trebuie să înceapă cu cel puţin o oră înainte de publicarea variantelor pe pagina de web a MEN.

Primele rezultate de la BAC 2013 – sesiunea toamnă – vor fi publicate luni, 2 septembrie, pe edu.ro şi la sediile centrelor de examen.

Calendar Bac 2013- probele scrise -Sesiunea august-septembrie:

26 august 2013 – Limba şi literatura romană – proba scrisă

27 august 2013 –  Limba şi literatura maternă – proba scrisă

28 august 2013 –  Proba obligatorie a profilului – proba scrisă

30 august 2013 – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba scrisă

2 septembrie 2013 – Afişarea rezultatelor la Bacalaureat 2013 şi depunerea contestaţiilor

5 septembrie 2013 –  Edu.ro Rezultate Bac 2013 – rezultate finale, după soluţionarea contestaţiilor din cea de-a doua sesiune

http://www.gandul.info/stiri/subiecte-biologie-bac-2013-sesiunea-toamna-ce-pot-primi-elevii-care-dau-ultima-proba-de-bacalaureat-2013-11280386

SUBIECTE BIOLOGIE BAC 2013, sesiunea toamnă. Ce pot primi elevii care dau ultima probă de BACALAUREAT 2013

 BAC 2013 SUBIECTE BIOLOGIE .   Peste 31.000 de absolvenţi de clasa a XII-a participă vineri, 30 august, la ultima probă scrisă de BIOLOGIE din cadrul examenului de BACALAUREAT 2013, sesiunea toamnă.

Gândul publică in timp real subiectele la această probă. Subiectele de la toate cele 10 discipline la care se susţine examenul vor fi publicate şi pe site-ul edu.ro, împreună cu baremele de corectare.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că la Biologie s-au înscris cei mai mulţi dintre candidaţii care susţin ultima probă la BAC 2013. Cei care au ales Biologie,  vor primi subiecte din „biologie vegetală şi animală”, materie parcursă în primele două clase de liceu, sau din „anatomie şi fiziologie umană, genetică si ecologie umană”, materie parcursă în clasele a XI-a şi a XII-a.

BAC 2013 SUBIECTE BIOLOGIE  După Biologie, o mare parte a elevilor au ales să susţină proba scrisă la geografie – 11.870. Fizica va fi susţină de 6.026 de absolvenţi. La Chimie, examenul va fi dat de 3.549 absolvenţi de clasa a XII-a. La restul restul disciplinelor s-au înscris mai puţin de o mie de absolvenţi: Informatică – 383, Logică – 300, Economie – 193, Psihologie – 176, Sociologie – 142, Filosofie – 79.

În vară, candidaţii care au ales să dea proba scrisă la  Biologie au avut de rezolvat varianta 2.

SUBIECTE BIOLOGIE BAC 2013- sesiunea iulie – Biologie Vegetală

SUBIECTE BAC 2013- sesiunea iulie – ANATOMIE

BAC 2013 SUBIECTE BIOLOGIE La Biologie, atât la Biologie Vegetală, cât şi la Anatomie, candidaţii primesc trei subiecte  din materia învăţată, notate fiecare cu 30 de puncte, iar 10 puncte primesc din oficiu.

CALENDAR probe scrise la BACALAUREAT 2013

26 august 2013 – Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă

27 august 2013 – Limba şi literatura maternă – proba E) b) – probă scrisă

28 august 2013 – Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – probă scrisă

30 august 2013 – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – probă scrisă

2 septembrie 2013 – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)

3-4 septembrie 2013 – Rezolvarea contestaţiilor

5 septembrie 2013 – Afişarea rezultatelor finale

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013083090402/Social/Copiii-din-clasa-a-III-a-vor-invata-cum-se-foloseste-un-card-bancar-si-ce-este-un-POS.html

Copiii din clasa a-III-a vor învăța cum se folosește un card bancar și ce este un POS

Începând cu anul școlar 2013-2014, elevii claselor a-III-a vor avea o nouă disciplină opțională care le va explica ce este un cont, cum se folosește un card și ce este un P.O.S. Ministrul Educatiei a aprobat în urmă cu două zile programa școlară pentru disciplina „Educație financiară“, care va fi predată la clasele a III-a și a IV-a. Ligia Georgescu Golosoiu, consilier în BNR și realizator al programei, a povestit pentru HotNews.ro cum s-a luptat din 2007 pentru a introduce această materie în școli. „Atragerea copiilor de la sate și din micile orașe este cea mai mare provocare, pentru că de aici va veni o inteligență pe care nici nu o bănuim acum“, a declarat aceasta pentru HotNews.ro.

Începând cu anul școlar 2013-2014, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat demararea unui proiect la nivel național de implementare a disciplinei „Educație financiară“ în învățământul primar. După ce Ministrul Educației a aprobat prin ordin programa acestei materii, Institutul de Științe ale Educației a publicat conținutul programei școlare. „Educație financiară“ este o disciplină opțională pentru clasele a III-a și/sau a IV-a, proiectată pentru o oră pe săptămână. Materia poate fi studiată fie pe durata unui singur an școlar (clasa a III-a sau a IV-a), fie pe durata a doi ani școlari.

Orice învățător sau profesor de școală primară poate preda „Educație financiară“, a explicat pentru HotNews.ro Ligia Golosoiu. Potrivit acesteia, învățătorii au la dispoziție, gratuit, un ghid al învățătorului, care cuprinde planificarea orelor pentru unul sau doi ani de predare a acestei materii, fișe de evaluare specifice învățătorilor, precum și un CD cu lecțiile predate care folosește ca animație personaje din manualul pentru elevi și care poate fi utilizat și la clasa. Fiecare elev care a optat pentru această disciplină va primi gratuit manualul, împreună cu caietul elevului, numite „Educație financiară – Banii pe înțelesul copiilor“, a declarat consilierul BNR.

http://www.puterea.ro/social/peste-58000-de-absolventi-fara-serviciu-anofm-organizeaza-bursa-generala-a-locurilor-de-munca-77707.html

Peste 58.000 de absolvenţi fără serviciu. ANOFM organizează bursa generală a locurilor de muncă

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a înregistrat în baza de date, de la începutul anului, peste 58.000 de absolvenţi, dintre care doar 1.776 sunt şomeri indemnizaţi. Cei mai mulţi absolvenţi s-au înscris în luna iulie (peste 60%). Pentru tinerii care îşi caută un loc de muncă va fi organizată, pe data de 27 septembrie, o bursă generală la nivelul tuturor agenţiilor de ocupare.

După înscrierea la agenţiile de ocupare a forţei de muncă sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi, absolvenţii pot beneficia de serviciile de mediere a muncii pe locurile vacante declarate de angajatori, precum şi de serviciile de informare şi consiliere profesională, şi pot participa la cursuri gratuite de formare profesională. Absolvenţii care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, pe o perioadă de 6 luni.

Începând cu 27 iulie a intrat în vigoare prevederea conform căreia nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legi. Totodată, angajatorii care încadrează absolvenţi în condiţiile legii şi care beneficiază de subvenţii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data angajării.

Potrivit statisticilor ANOFM, în luna august s-au înscris în evidenţele agenţiei aproximativ 11.700 de tineri, din care 161 absolvenţi de învăţământ primar, gimnazial şi profesional. 7.344 de absolvenţi ai învăţământului liceal şi postliceal şi 4.233 de absolvenţi de universitate. Absolvenţii care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, pe o perioadă de 6 luni.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/bac-2013-elevii-sustin-vineri-proba-la-alegere-cei-mai-multi-au-ales-biologia-311253.html

BAC 2013. Elevii, susţin, vineri, proba la alegere. Cei mai mulţi au ales biologia

BACALAUREAT 2013. Absolvenţii de liceu susţin, vineri, proba la alegere a profilului, în cadrul celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat.

Din cei aproape 54.000 de candidaţi, cei mai mulţi, peste 31.000, au ales să susţină examenul la biologie, conform Digi 24.

Mulţi elevi au optat şi la geografie, fizică şi chimie, în timp ce informatica, logica, economia, psihologia, sociologia sau filosofia au fost alese de doar câteva sute de candidaţi din toată ţara.

Primele rezultate vor fi afişate în 2 septembrie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor fi depuse între orele 12.00 şi 16.00. În 3-4 septembrie vor fi soluţionate contestaţiile, iar în 5 septembrie vor fi afişate rezultatele finale.

Nici sesiunea de toamnă a bacalaureatului nu a fost lipsită de incidente. Cei mai mulţi elevi eliminaţi din examen după ce au fost prinşi copiind au fost în centrele din Bucureşti şi Constanţa.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/au-copiat-la-bac-cu-sprijinul-profesorilor-311239.html

METODE. Se inspirau după fiţuici sau schimbau ciornele cu colegii

Au copiat la BAC cu sprijinul profesorilor

Nici camerele de luat vederi, nici dosarele de cercetare penală nu i-au oprit pe câţiva dintre profesorii constănţeni să îi lase pe elevi să copieze la examentul de bacalaureat. S-a întâmplat şi în sesiunea de toamnă, în cel puţin două licee. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, Răducu Popescu, a prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă, cazurile depistat. Este vorba despre centrul de examen de la Liceul „Lazăr Edeleanu” din Năvodari, unde 16 elevi care susţineau proba obligatorie a profilului, aflaţi în aceeaşi sală de clasă, au fost eliminaţi de la bacalaureat după ce au schimbat ciorne între ei, materiale informative fiindu-le distribuite de profesorii supraveghetori. „Un număr de 16 elevi au beneficiat de ciornele celorlalţi şi au avut materiale informative distribuite de către cadrele didactice. Elevii au schimbat ciornele între ei sub privirile supraveghetorilor, fără ca aceştia să intervină”, a spus Popescu. Răducu Popescu a menţionat că un singur candidat din sala respectivă nu a beneficiat de ciornele celorlalţi şi nici nu a copiat. La acelaşi liceu au fost probelme şi la prima sesiune a BAC-ului, când procurorii i-au filmat pe elevii care strângeau bani pentru profesorii supraveghetori.

De asemenea, 13 candidaţi din aceeaşi clasă, care au susţinut examenul în centrul de la Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Constanţa, au fost eliminaţi după ce au copiat, frauda fiind dovedită, joi dimineaţă, în urma analizării imaginilor video.

Un alt caz s-a petrecut la Liceul Economic din Mangalia. Aici, cinci candidaţi care au susţinut proba scrisă de limba şi literatura română din cadrul celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului, la, au fost eliminaţi din examen, după analizarea imaginilor video. „Imaginile arătau că absolvenţii aveau ciorne, fiţuici, materiale informative. Totul s-a petrecut sub atenta organizare a profesorilor supraveghetori, ei au înlesnit fraudarea examenului prin neimplicare”, a spus Răducu Popescu. El a precizat că niciunul dintre cei cinci absolvenţi nu a spus că ar fi dat bani profesorilor supraveghetori ca să fie lăsaţi să copieze.

Riscă să fie excluşi din învăţământ

Şeful ISJ Constanţa a afirmat că va propune Ministerului Educaţiei ca profesorii supraveghetori implicaţi în aceste cazuri să fie eliminaţi din sistemul de învăţământ, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal. El l-a anunţat pe ministrul Educaţiei despre cazurile de fraudă imediat ce a aflat despre ele. ”Am primit un mesaj de la un inspector şcolar general în care îmi spunea că în urma verificărilor unor casete, înregistrările din timpul probei, s-a constatat că în două săli de clasă s-a fraudat. Prin urmare, în acest moment, când noi discutăm, se fac actele pentru eliminarea în bloc a elevilor din două săli de clasă din două centre de examen diferite“, spune acesta, joi, din Sibiu.

Până să ajungă în faţa justiţiei, cei şase profesori supraveghetori de la cele trei centre de examen vor fi cercetaţi disciplinar de către o comisie constituită în cadrul ISJ Constanţa, Răducu Popescu spunând că vor fi luate „măsuri drastice”.

În judeţul Constanţa, în timpul susţinerii probelor din cadrul celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului, au fost eliminaţi 21 de candidaţi.

Totodată, poliţiştii DGA Constanţa fac cercetări în cazul unei absolvente de liceu care a fost eliminată, luni, de la proba scrisă de limba română a bacalaureatului, după ce a fost prinsă cu fiţuici. Aceasta a afirmat ulterior că a dat 50 de lei supraveghetorilor pentru a o lăsa să copieze.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/scandal-frauda-bac-2013-6-profesori-sunt-anchetati-iar-34-de-elevi-au-fost-eliminati-din-examen-la-constanta-311187.html

SCANDAL FRAUDĂ BAC 2013. 6 profesori sunt anchetaţi, iar 34 de elevi au fost eliminaţi din examen la Constanţa

BACALAUREAT 2013. Şase profesori supraveghetori din Constanţa sunt anchetaţi de o comisie de disciplină, în cazul celor eliminării celor 34 de elevi din examen pentru copiat, precizează Ministerul Educaţiei, într-un comunicat remis redacţiei.

Totodată, Ministerul precizează că a luat act de decizia Inspectoratului Şcolar Constanţa de a-i da afară pe elevii care au încercat să fraudeze examenul.

În zilele de 26 şi 28 august, respectiv la proba scrisă de Limba şi literatura română şi la proba obligatorie a profilului, în cazul de faţă, matematică, camerele video au surprins imagini cu elevii care copiau, se consultau între ei şi făceau schimb de ciorne.

5 candidaţi de la Colegiul Economic din Mangalia, 13 de la Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida” din Constanţa şi 16 în Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” din Năvodari au fost daţi afară din examen luni, respectiv miercuri.

Toţi cei 34 de absolvenţi eliminaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat, adică iunie – iulie 2014 şi august – septembrie 2014.

De asemenea, lucrările susţinute în zilele de 26 şi 28 august vor fi anulate.

În schimb, notele obţinute la toate celelalte probe susţinute până în data de 26 august, repectiv probele orale, vor fi luate în considerare pentru sesiunea în care vor putea participa la examenul de Bacalaureat.

Totodată, Inspectoratul Şcolar a decis să creeze o comisie de disciplină care să îi verifice pe cei şase profesori din sălile unde elevii au fost prinşi copiind.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/master-globalizare-diplomatie-culturala-universitatea-bucuresti-toamna-1_521f52c5c7b855ff5625ee6a/index.html

Master în Globalizare şi Diplomaţie Culturală la Universitatea din Bucureşti, din toamnă

Universitatea din Bucureşti (UB) organizează, începând cu anul universitar 2013 – 2014, un nou program masteral, intitulat Globalizare şi Diplomaţie Culturală, în parteneriat cu Institute for Cultural Diplomacy din Berlin.

Noul program masteral al Universităţii din Bucureşti (UB) va fi lansat în perioada 2 – 4 septembrie, când directorul institutului din Berlin, Mark Donfried, se va afla în Capitală, potrivit unui comunicat al UB.

În cadrul noului master, studenţii vor urma cursuri din domeniile politicii şi economiei internaţionale, precum şi o serie de cursuri din sfera studiilor culturale, diplomaţiei, istoriei şi filosofiei.

Durata masterului este de doi ani

Masterul în Globalizare şi Diplomaţie Culturală va avea durata de doi ani. Cursurile din primul an de studii vor fi realizate de Institute for Cultural Diplomacy şi se vor desfăşura la Berlin, iar cele din anul al doilea vor fi susţinute la Bucureşti de profesori ai Facultăţii de Filosofie a UB.

„Programul propune o abordare interdisciplinară a conceptului de globalizare, care le va permite studenţilor să aprofundeze un domeniu dinamic de cercetare. Într-o lume marcată de o interdependenţă din ce în ce mai mare a naţiunilor, studiul fenomenului globalizării reprezintă în egală măsură un important domeniu de cercetare şi un set de oportunităţi profesionale pentru absolvenţii care doresc să urmeze o carieră în instituţii internaţionale de profil”, potrivit comunicatului UB.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013083090403/Social/Proiectul-Sanse-egale-pentru-cariere-de-succes-a-ajuns-la-final.html

Proiectul „Șanse egale pentru cariere de succes“ a ajuns la final

Joi a avut loc conferința de închidere a proiectului „Șanse egale pentru cariere de succes“, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Conferința, desfășurată la Academia de Studii Economice București care a fost și unul dintre partenerii proiectului, a încununat cei trei ani de muncă prezentând împlinirea obiectivelor și atingerea targetului.

Proiectul contribuie la îndeplinirea priorității privind reconcilierea carierei cu familia, prin diseminarea bunelor practici din domeniu la nivelul managerilor de resurse umane din companii și printr-o campanie de promovare a poveștilor de succes ale femeilor care au reușit atât în carieră, cât și în viața de familie. Prin obiectivele sale de informare și formare profesională, proiectul contribuie și la prioritatea privind eliminarea stereotipurilor de gen și independența economică individuală pentru femei și bărbați. Grupul țintă al proiectului este format din 800 de femei cu funcții de decizie în companii private – informate și pregătite pentru a aplica instrumente concrete de asigurare a egalității de șanse la locul de muncă și 900 de  femei ce participă la programele de Formare Profesională Continuă care riscă să își piardă locul de muncă, întrețin familii monoparentale, nu au mai participat la un program de formare în ultimii doi ani sau fac parte din grupuri vulnerabile precum romi, persoane cu dizabilități sau persoane în vârstă.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea oportunităților de angajare a femeilor și accesul egal la ocupare prin conștientizarea principiului egalității de șanse la nivelul întreprinderilor private. Partenerii proiectului au fost SIVECO România S.A în calitate de solicitant, Academia de Studii Economice București și Mediafax S.A.

http://www.puterea.ro/social/master-international-la-universitatea-din-bucuresti-primul-an-de-studii-la-berlin-77710.html

Master internaţional la Universitatea din Bucureşti. Primul an de studii, la Berlin

Universitatea din Bucureşti introduce un program de master nou, internaţional, la care se pot înscrie studenţi atât din România, cât şi din alte ţări ale lumii. Masterul se va desfăşura pe parcursul a doi ani, studenţii urmând să studieze, în primul an, la Berlin şi în cel de-al doilea la Universitatea din Bucureşti.

Începând cu anul universitar 2013-2014, Universitatea din Bucureşti (UB) organizează în parteneriat cu Institute for Cultural Diplomacydin Berlin programul de master „Globalizare şi Diplomaţie Culturală”.

În cadrul noului program masteral, studenţii vor urma cursuri din domeniul politicii şi economiei internaţionale, precum şi o serie de cursuri din sfera studiilor culturale, a diplomaţiei, a istoriei şi a filosofiei.

Noul program de master se adresează studenţilor din orice ţară, inclusiv celor din România, însă înscrierile se fac, pentru acest prim an, la Berlin. „Studenţii de la acest master sunt studenţi din restul Europei şi lumii. Este o primă experienţă de acest gen, în România. Se pot înscrie şi studenţii români, dar taxele sunt puţin prohivitive, pentru acest master, 6.000 de euro pe an. Suntem însă în discuţii, şi directorul Institutului din Berlin doreşte acest lucru, pentru a putea introduce şi burse pentru acest master. Este vorba de sponsorizare. Universitatea din Bucureşti are, ca obiectiv principal, asigurarea studiilor cu dimensiune internaţională şi de aceea a fost introdus şi acest program de master. Primul an se va desfăşura la Berlin, cu profesori de acolo, iar în cel de-al doilea an, studenţilor le vor preda profesori de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti”, a declarat, pentru PUTEREA, decanul Facultăţii de Filosofie a UB, prof. dr. Vasile Romulus Brâncoveanu.

Organizarea programului

Masterul în Globalizare şi Diplomaţie Culturală va avea durata de doi ani. Cursurile din primul an de studii vor fi realizate de Institute for Cultural Diplomacyşi se vor desfăşura la Berlin, iar cele din anul al doilea vor fi susţinute de profesori din Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. „Programul propune o abordare interdisciplinară a conceptului de globalizare, care le va permite studenţilor să aprofundeze un domeniu dinamic de cercetare. Într-o lume marcată de o interdependenţă din ce în ce mai mare a naţiunilor, studiul fenomenului globalizării reprezintă în egală măsură un important domeniu de cercetare şi un set de oportunităţi profesionale pentru absolvenţii care doresc să urmeze o carieră în instituţii internaţionale de profil”, se arată într-un comunicat al UB.

Institute for Cultural Diplomacy (ICD) este o organizaţie internaţională non-profit, care din 2001 are sediul principal la Berlin. Academia pentru Diplomaţie Culturală funcţionează ca departament de cercetare în cadrul ICD şi are ca misiune consolidarea domeniului diplomaţiei culturale în relaţiile dintre state şi organizaţii din afara sferei publice, precum şi promovarea relaţiilor interculturale.

Printre activităţile desfăşurate de Academia pentru Diplomaţie Culturală se numără organizarea de programe internaţionale de studii, conferinţe şi realizarea unui portal de cercetare în domeniul diplomaţiei culturale.

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/forumul-european-pentru-diplomatie-publica-urmatorul-mare-salt-al-romaniei-311233.html

Forumul european pentru diplomaţie publică – următorul mare salt al României!

Oamenii contează. Gândiţi-vă la familia voastră, la cartierul vostru, la comunitatea şi ţara voastră! Fie că locuiesc în Bucureşti sau Braşov, Sibiu, Satu Mare sau orice alt oraş, relaţiile dintre cetăţenii obişnuiţi schimbă viaţa în moduri extraordinare prin educaţie, prin cultură, cumpărături în pieţe şi, de ce nu?, prin creşterea copiilor. Fiecare sferă a vieţii de zi cu zi implică interacţiuni între oameni – interacţiuni care sperăm să construiască comunităţi şi naţiuni pozitive. Întrebările care se pun sunt: cum putem obţine mai multă implicare socială în decizional şi cum guvernarea se implică mai mult în viaţa oamenilor?

Răspunsul se află în domeniul „diplomaţiei publice“ într-o măsură din ce în ce mai mare, iar aceasta se explică prin faptul că diplomaţia publică este despre oameni, inclusiv diplomaţia publică este despre România.

Diplomaţia publică este modul în care administraţiile ajung la cetăţenii lor, prin metamorfozarea relaţiilor tradiţionale între guverne, pentru a acoperi un angajament din ce în ce mai pronunţat în ce priveşte relaţia people to people. Administraţiile pot juca un rol important în crearea de legături, în special între tineri, pentru a avansa în viaţa economică, politică, socială şi culturală a unei naţiuni. Pentru România aceasta ar însemna mai mulţi elevi străini care să viziteze ţara, mai mulţi studenţi români în străinătate, schimburi între jurnalişti, oameni deştiinţă, profesori şi experţi în afaceri.

Am avut şansa să simt puterea schimburilor educaţionale. Recent, în vreme ce lucram pentru Guvernul Statelor Unite ale Americii, am călătorit în Bosnia-Herţegovina pentru a mă întâlni cu elevi de liceu din Sarajevo, un oraş divizat din motive etnice. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a înfiinţat un program de schimb educaţional internaţional, astfel încât tinerii de acolo pot vizita SUA. Ei au avut şansa să îşi abandoneze percepţiile vechi şi chiar să îşi schimbe percepţiile despre viaţa de zi cu zi în America.

Incontestabil, aceste interacţiuni modifică oamenii. Aceşti tineri s-au întors acasă cu idei noi, cu o imagine nouă despre oamenii de peste hotare, însă şi-au schimbat abordarea şi în ce priveşte propria lor societate. „Înainte de a merge în SUA, am crezut că toţi americanii sunt graşi“, mi-a spus un student! „Acum înţeleg că americanii sunt în toate formele şi dimensiunile… ţara este atât de diversă.“ Diversitatea etnică şi religioasă a Americii i-a impresionat profund pe studenţi, iar acum, întorşi acasă, sunt decişi să îşi construiască o societate mai tolerantă şi o ţară mai tolerantă în Balcani.

O altă întrebare ar fi: ce este, de fapt, acest nou concept – diplomaţie publică – şi cum aflăm dacă se pretează ţării despre care vorbim, poate diplomaţia publică să schimbe fundamental viaţa oamenilor?

Pentru a răspunde corect la această întrebare trebuie să ne lămurim ce este diplomaţia publică, dar mai ales ceea ce nu este! Diplomaţia publică nu este „public relations“. PR-ul este în cea mai mare parte imagine şi despre „imagine“. Diplomaţia publică este în mare parte „despre realitate“, deşi realitatea poate schimba percepţiile oamenilor de mai multe ori la rând. Diplomaţia publică este mijlocul prin care o naţiune împărtăşeşte propria poveste cu naţiunile străine prin construirea legăturilor trainice cu alţi cetăţeni de peste hotare, prin conexiuni şi contacte între oameni obişnuiţi, între avocaţi, jurnalişti, medici, artişti, profesori, studenţi, întreprinderi, sportivi etc. Diplomaţia publică este legătura dintre comunicare şi politica externă şi se bazează pe premisa fundamentală că vieţile oamenilor de azi sunt legate în mod indestructibil. Noi toţi împărtăşim problemele şi oportunităţile aduse de globalizare, interdependenţa economică, schimbările climatice, terorismul, precum şi toate problemele care necesită colaborare şi cooperare globală comună. Prin urmare, este evident că este în interesul naţiunii de a-şi împărtăşi şi extinde valorile şi ideile sale cu şi în cadrul comunităţii internaţionale.

În cazul României, aceasta ar putea să însemne un serios schimb de informaţii cu privire la cultură, la educaţie, tradiţiile şi politicile ţării dumneavoastră, iar aceasta înseamnă, de fapt, o contribuţie consistentă la îndeplinirea obiectivelor dumneavoastră naţionale în lume. Concret, deschideţi uşile şi impulsionaţi schimburile, încurajaţi infotururile, tururile virtuale, programele educaţionale, dialogurile interculturale. Deoarece România găzduieşte conferinţa din septembrie, Forumul European pentru Diplomaţie Publică reprezintă un mod ideal şi superb de a culege sprijin, mai mult suport public pentru acest concept.

Ar putea funcţiona diplomaţia publică? Cercetarea spune că da! Un mare beneficiu al diplomaţiei publice este creşterea numărului de turişti – oamenii se nasc şi se dezvoltă curioşi cu privire la alte naţiuni. Comerţul şi investiţiile se dezvoltă şi cresc în ţările ale căror uşi sunt deschise. O diplomaţie publică operată corect construieşte relaţii trainice între întreprinzători. Chiar şi schimburile în domeniul sportului sau gastronomiei ajută substanţial economiile locale. Deci funcţionează! O diplomaţie publică bună poate reduce la minim extremismul prin aducerea tinerilor la interacţiuni pozitive, prin promovarea prosperităţii şi crearea de alternative la violenţă. Când studenţii străini şi profesorii petrec timp în universităţi, ei reuşesc să descopere libertatea artistică şi intelectuală şi vor transporta înapoi acasă modele pozitive. Fără deschidere şi expunere faţă de alte ţări, riscăm să rămânem captivi în stereotipuri vechi şi noţiuni învechite. Tot diplomaţia publică este aceea care ajută la investiţii străine în conservarea siturilor şi artefactelor – este un efort de conservare a patrimoniului umanităţii.

Nu în cele din urmă, diplomaţia publică subliniază respectul faţă de oameni. Un antropolog american, Margaret Mead, a spus odată: „Fără îndoială, un mic grup de gânditori poate schimba lumea, într-adevăr, este singurul lucru pe care l-ar putea face“.