Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 9.07.2014

PREUNIVERSITAR

 

REZULTATE BAC 2014 Ce arată notele de la Bacalaureat şi povestea elevei de 10 de la Vianu: Bac-ul, „o iluzie pentru roboţei”

Astăzi, la Adevărul Live am discutat despre rezultatele parţiale şi abandonul de la Bacalaureat 2014, unde rata de promovare a fost de 59,25% înainte de contestaţii. De asemenea, în platou a fost invitată şi Camelia Popescu, eleva de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală care a luat 10 pe linie la Bac anul acesta şi e deja admisă la Cambridge. Principalele declaraţii: Stanca: Au fost subiectele mai uşoare, dar intrăm şi în normalitate, pentru că nu toţi elevii trebuie să ia Bac-ul dacă nu-şi doresc asta, nu e obligatoriu să ai o diplomă de Bac ca să fii un bun meseriaş, de care e mare mare nevoie în societate. Pentru ei sunt şcoli profesionale, şcoli tehnice etc. E firesc să fie aşa, deci ne îndreptăm spre normalitate. Aşa că putem spune că mulţi dintre elevi consideră că nu mai au nevoie de o diplomă de Bac. Troie: Nu trebuie să ne întoarcem la nivelul de promovare 100% dinainte de 89, sau 87% până la introducerea sistemului de camere video, acele procente erau absolut mincinoase şi care nu reflectau o realitate. Întrebarea fundamentală nu e procentul, dacă e mare sau mic. Cu ce comparăm? Mulţi se raportează la 100% dinainte de 89. Dar întrebarea e dacă e real, daca e conform cu realitatea. Abandonul la Bac: Troie: e un trend în ultimii ani, elevii spun că nu le trebuie această diplomă, spun că nu au ce face cu ea, nu au competenţele necesare. Lumea a început să înţeleagă că eforul de a obţine o diplomă e prea mare pentru avantajele. Pot să se angajeze şi fără diplomă. Noi în continuare vrem ca 100% să ia Bac-ul, dar ei nu mai vor, noi cam asta facem acum, îi forţăm, în toate felurile să ia Bac-ul, dar ei nu mai vor. Cei care iau 10 ştiu foarte bine ce vor, dar din punct de vedere statistic sunt foarte puţini, doar vârfuri, dar ce facem cu media? Ei nu vor, dar noi tragem de ei, aşa cum ei au fost obligaţi să intre la liceu, deşi poate era mai bine să meargă la profesională. E o paradigmă. o mentalitate a părinţilor care trebuie schimbată. În mod clar, gradul de dificultate a scăzut. Procentul de 59% de acum pune în aceeaşi oală liceele tehnologice cu cele teoretice. Se spune că cele teoretice au 85-95% rate de promovare, fiind mai mici la tehnologice. Vrem procente mari cu orice preţ şi nu e corect. Nu vrem să vedem realităţi total distincte. Avem şcoli pentru profesori şi nu profesori pentru şcoli, e valabilă şi acum afirmaţia lui Caragiale. Camelia: Cred că ideea de promovare la Bacalaureat e o iluzie, pentru că subiecte sunt din ce în mai uşoare, care vizează nişte roboţei, care învaţă foarte multe în liceu. Tu trebuie să ştii să-ti validezi şi să-ţi foloseşti munca singur. Cei care abandonează cred ca nu sunt interesaţi sau au o variantă mai bună pentru ei, cred că îşi cunosc forţele şi se gândesc ca nu vor reuşi. Stanca: Există şi mulţi tineri care nu ştiu ce vor. Sunt din ce în ce mai mulţi elevi care nu ştiu către ce să se îndrepte, e o derută care cred că ţine şi de societatea în care trăim, e o Românie care încă n-a regăsit pe sine. Camelia: A fost foarte foarte uşor la matematică . A fost jignitor pentru cât de mult ne-am pregătit. Toţi din liceele de elită spun că a fost uşor, dar procentul arată că au fost elevi care au considerat că au fost dificile. La Română, a fost uşor şi frumos, dar nu mă aşteptam să iau 10, se ia foarte greu. La informatică, a treia probă, a fost un nivel mediu şi cred că e foarte bine aşa. Relaţia dascăl-elev Stanca: Ne-am îndrăgostit una de alta încă din clasa a IX-a. Întâi sufleteşte, apoi am remarcat talentul ei la literatură şi a ajuns să iubească literatura cum o fac puţini oameni în ziua de azi, deşi nu urmăreşte un traseu umanist. Un talent deosebit, dar şi foarte multă muncă. M-am bucurat că toată investiţia mea a fost încununată cu 10 la Bac. Un copil serios, cu atitudine reverenţioasă şi care îţi umple sufletul de bucurie. Ne-am pregătit în fiecare sâmbătă pentru olimpiadă, cred că am stat şi şase-şapte ore şi rezista eroic. Când e pasiune, timpul nu mai este o povară. Camelia: Bunica mea a fost profesoară de limba şi literarua română şi am avut mereu cărţi în bibliotecă şi mi s-a părut foarte firesc să citesc. Stanca: Reuşea să înţeleagă informaţii din materia de facultate, de la cursuri de facultate. Citea foarte mult şi din literatura universală, ceea ce nu fac mulţi. Când am început să studiez limba franceză, în clasa a V-a, mie mi-a plăcut foarte mult profesoara de franceză şi atunci am luat decizia de a deveni profesoară. La repartiţie eu primisem un loc de muncă la birou, am renunţat şi am făcut schimb cu cea după mine şi am plecat la Constanţa doar ca să pot preda. Mi-a fost foarte greu să iau o decizie atunci, deci îmi imaginez cât de greu le e celor de clasa a XII-a. Nu regret că am optat pentru această profesie. Ieri dimineaţă, când mi-a spus Cami rezultatul la Bac, eram ca un îngeraş prin casă, eram plină de bucurie, sunt nişte satisfacţii care merită tot efortul. Camelia: Nu m-aş fi dus la olimpiadă fără doamna profesoară, nu credeam că pot, dar mi-a dat încredere că o să reuşesc şi asta mi-a folosit foarte mult la Bac – a fost ultima întâlnire profesionistă cu Limba şi literatura română. Cum a ajuns la Cambridge Camelia: Am ales o universitate din străinătate pentru că acolo sunt mai multe oportunităţi decât aici, iar Cambridge e foarte bine cotată. Eu am crescut în mediul competitiv de la Vianu, chiar din clasa a V-a, şi am vrut sa încerc şi eu. Mi-a plăcut cultura engleză şi sunt europeni, cred că sunt mai aproape de noi. O să merg la Colegiul Claire, la Economie. Ştiu că vor fi cursuri care implică foarte multă matematică, pentru că economia e o matematică aplicată, o să fac şi puţină istorie, politică, sociologie, dar 80% învăţăm diverse tipuri de matematică. Deja mi-am cunoscut viitorii colegi internaţionali, dar şi pe cei din România, mulţi au fost colegi cu mine la Vianu, şi preşedintele comunităţii de români de acolo este din Vianu. Sunt sigură că mă voi integra şi că voi da peste oameni drăguţi şi deschişi care vor să înveţe ca mine. Cred că nu aveam aici aceleaşi oportunităţi. Cred că voi da acolo peste oameni la fel de pasionaţi ca mine să înveţe. Cred că voi continua cu studiile, nu mă voi opri la licenţă. Abia aştept să fac internship-uri în timpul verii, ca să văd la ce ma pricep. Pot fi un om complet şi asta îmi doresc să fiu şi simt că economia e atât de pragmatică pentru că reuneşte atât matematica, cât şi pasiunile mele umaniste, asta am scris în eseul de aplicare la Cambridge. Troie: Şi noi avem elevi la Cambridge. Universităţile noastre ar trebui să ia foarte mult aminte cam cum gândesc cei de afară pregătirea studenţilor, ei văd o interconectare de domenii. Noi suntem exageraţi cu supra-specializarea. Ei au o mixtură foarte bună. Invitaţii din platou sunt directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti, Adrian Troie, profesoara de limba română Ecaterina Stanca şi eleva sa, Camelia Popescu, una dintre cei trei elevi din Bucureşti care au luat 10 la Bac. Camelia a fost eleva profesoarei Stanca la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală. Împreună vom dezbate rezultatele de la Bacalaureat de anul acesta, fenomenul abandonului de la Bac şi, desigur, Camelia ne va povesti cum a ajuns să fie o elevă de 10 la Bac şi să fie admisă la Economie, la Cambridge. Rezultatele de la Bac 2014 În această sesiune au promovat 59,25% dintre absolvenţii de clasa a XII-a. Rezultatul este superior cu 4 procente celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (54,4%). Procentul de promovare pentru promoţia curentă este de 67,61%, cu 4,5% mai mare faţă de anul 2013 – 63,1%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.423. La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 104 medii de 10. Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (77,82%,) Cluj (73,91%) şi Iaşi (73,67%). Cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în judeţele Ilfov (27,93%), Giurgiu (38,14%) şi Teleorman (44,10%). Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.003 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 138.161 de absolvenţi, 111.005 (80,34%) au obţinut medii peste 5. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat 151.294. Alţi 10.388 de candidaţi au absentat. Dintre cei 151.294 de elevi prezenţi, 122.590 aparţin promoţiei curente, iar 28.704 provin din promoţiile anterioare. 275 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a Bacalaureatului 2013

Sursa: Adevarul.ro

 

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Analiza mediilor de 10 de la Capacitate 2014

În total, aproape 5.000 de elevi au luat nota 10 la cel puţin una din cele două probe ale examenului de Evaluare Naţională 2014 şi 225 au luat 10 la ambele probe de la Capacitate 2014. Numărul elevilor de nota 10 este înscădere faţă de anul trecut, când au fost 856 de medii de 10 la Evaluarea Naţională. Potrivit site-ului admitereliceu.ro , notele de 10 de anul acesta sunt, însă, în scădere faţă de anul trecut: 4.959 (din care 4.360 la matematică şi 399 la română), în timp ce 2013 a defilat cu un număr de 12.642 note de 10 (din care 11092 la matematică şi 1550 la română). De asemenea, 225 de elevi au reuşit anul acesta să ia 10 la ambele probe, faţă de 856 anul trecut. Mediile de absolvire de 10 curat au fost anul acesta într-o uşoare creştere, fiind vorba de 2004 de medii de 10, faţă de 1.736 câte au fost anul trecut. În ceea ce priveşte media de admitere la liceu, anul acesta doar 88 de elevi au reuşit performanţa de a avea 10 curat, faţă de 280 în 2013. Desigur, un motiv important pentru care acest număr este mai mic îl constituie diferenţa de calcul a mediei de admitere: anul acesta media Evaluării Naţionale contează în procent de 75%, faţă de 50% în 2013. România de 10 – analiză comparativă pe judeţe Analiza comparativă a notelor de 10 obţinute la Evaluările Naţionale din 2012 şi 2013 cuprinde statistica numărului de note de 10 la română, statistica numărului de note de 10 la matematică, statistica mediilor de 10 curat la absolvire, statistica notelor finale de 10 de la Evaluare şi statistica notelor de admitere de 10 obţinute, în fiecare judeţ din ţară. Deşi Bucureştiul este judeţul cu cei mai mulţi elevi înscrişi la EN şi a fost constant judeţul cu cei mai mulţi de 10 la EN (media aritmetică a notelor la română şi matematică), anul acesta judeţul Brăila este cel cu cele mai multe note de 10 (24). În top 3 urmează Cluj (20) şi Iaşi (18). Bucureştiul se menţine, însă, ca lider, în ceea ceea ce priveşte numărul de elevi care au luat 10 la matematică: 641 (număr mai mic oricum decât în 2013, când 1.304 elevi au luat 10 la proba de mate). În top 3 judeţe cu note de 10 la matematică urmează anul acesta Iaşi (257), Constanţa (212). Anul trecut Iaşi a fost tot pe poziţia 3 în acest top, însă Constanţa a reuşit să urce pe 3 de pe poziţia 6 anul trecut. În top 3 judeţe cu note de 10 la română în 2014 intră Brăila (42), Cluj (42) şi Iaşi (41) (în 2013 acest top era Bucureşti – 163, Iaşi – 102, Buzău – 87). Olt, Brăila şi Iaşi ţin topul în 2014 în ceea ce priveşte mediile de admitere de 10 curat din România: 9, 7, respectiv 6. O mare diferenţă faţă de 2013, când acest top arăta astfel: Bucureşti (28), Olt (18), Dolj (16). Interesant este ca în 2014, 16 judeţe NU au avut niciun elev cu media de admitere 10, faţă de anul trecut când doar 4 judeţe erau în această situaţie.

Sursa: Adevarul.ro

 

ADMTERE LICEU 2014 Ultima zi în care se mai pot completa fişele de înscriere la liceu. Prima repartizare computerizată, publicată pe EDU.RO pe 16 iulie

Marţi este ultima zi în care se mai pot completa fişede de înscriere pentru admiterea la liceu de anul acesta. În urma rezultatelor de la Evaluarea Naţională 2014 publicate de Ministerul Educaţiei, peste 71% din elevi au luat medii peste 5 la examenul de Capacitate 2014. Rezultatele repartizării computerizate, publicate pe EDU.RO pe 16 iulie. Părinţii trebuie să fie atenţi atunci când completează fişa de opţiuni să treacă mai multe licee în funcţie de media de admitere a copilului şi luând în calcul mediile de admitere de la licee din ultimii ani. Notele mai mici de la Evaluarea Naţională, dar şi ponderea mai mare a examenului la admiterea la liceu vor genera medii scăzute anul acesta, inclusiv la colegiile de top. „Se completează media la evaluarea naţională, admiterea şi, dacă este cazul, media de la limba mdodernă. Respectiva fişă conţine un număr de peste 200 de opţiuni. Se începe de la opţiunea numărul 1. Opţiunea 1 este prima dorinţă a elevului. Trebuie avut grijă la codul liceului. Trebuie să fie atenţi – foarte important este profilul – uman, mate-info. Există un cod pentru fiecare profil”, a explicat Steluţa Vlad, directoarea Şcolii Gimnaziale „Ion Heliade Rădulescu” din Capitală în cadrul unei emisiuni de Adevărul Live unde a explicat cum trebuie completată fişa de admitere la liceu. „Trebuie ca opţiunile să fie realiste şi suficiente, astfel încât elevul să nu rămână pe afară. Trebuie completate lizibil, ca să nu existe posibilităţi de confundare. Trebuie să fie atenţi cu numerotarea, orizontală. Fişa trebuie semnată pe faţă-verso de diriginte, elev şi părinte”, a explicat directoarea Şcolii Nr. 11. Ea consideră că „trebuie făcut un număr mare de opţiuni”, după ce anul trecut au fost medii mari, de la 9 la 10, şi s-a intrat la unele licee cu 9,94. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape) Părinţii pot vedea cu ajutorul celor două aplicaţii dezvoltate de admitereliceu.ro la ce liceu au şanse copiii lor şi unde se află liceee dorite în topul colegiilor pe baza ultimelor medii de admitere de anul trecut.

Sursa: Adevarul.ro

 

Caravana Muzeelor invita copiii sa cunoasca Bucurestiul

Ajunsa la a treia ediție, Caravana Muzeelor invită copiii cu varste cuprinse intre 6 si 10 ani să cunoască mai bine Bucureștiul. Pe durata vacantei de vara, zece muzee și organizații culturale vor intra in acest program si vor găzdui ateliere de educație cultural-artistică coordonate de Global Mindscape şi realizate în parteneriat cu muzeele. Caravana Muzeelor se desfasoara în perioada 9 iulie – 12 septembrie 2014, de miercuri până vineri, începând cu ora 10.00, pentru aproximativ două ore. Prin joc si cu instrumente artistice copiii vor fi ajutati sa descopere câteva din secretele muzeelor. Participantii la caravana vor experimenta: cu pensula în mână și foaia albă în față, prin lucrări în creion, pastel, tempera, acrilic, modelaj sau chiar graffiti. Caravana Muzeelor a fost inițiată în 2012, numărul de muzee implicate inițial fiind de cinci. La cea de-a treia ediţie numărul muzeelor a crescut, iar tematica este mult mai diversificată, sustin organizatorii.

În luna iulie, atelierele se desfășoară dupa urmatorul program:

Mărțișor de vară: în vizită la Arghezi (9-11 iulie, Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărţişor) Vasile Grigore și secretele unei colecții (16-18 iulie, Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar) Foișorul de Foc și destinul pompierilor (23-25 iulie, Muzeul Național al Pompierilor) Arta contemporană pentru copii la Anaid Art Gallery (30 iulie-1 august, Anaid Art Gallery) O noutate a acestei ediții este  Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărţişor, unde va si debuta Caravana Muzeelor din acest an.

Miercuri, 9 iulie, ora 10.00: Despre căței și ce năzdravănii fac ei Îl cunoaștem toți pe Zdreanță, ”cel cu ochii de faianță”, câinele cel răsfățat ce o lecție a-nvățat. La atelier vom vorbi despre animalele favorite și vom ilustra năzdrăvăniile lor în tehnică graffiti. Joi, 10 iulie, ora 10.00: Despre flori, albine și miere Tudor Arghezi nu a fost doar un mare poet, ci și un mare iubitor de natură și un pasionat apicultor. Vom face cunoștință cu apicultorul Arghezi, vom vorbi despre albine și despre miere, iar la atelier vom construi albinuțe și flori colorate. Și, desigur, vom asculta poeziile dedicate acestora. Vineri, 11 iulie, ora 10.00: Să ilustrăm poezia Ingredientul principal – o poezie surpriză a lui Arghezi. Vom identifica trei scene din poezie, pe care le vom ilustra și vom avea astfel propria cărticică ilustrată. Părinţii care vor să-şi înscrie copiii la Caravana Muzeelor o pot face la adresa caravana.muzeelor@gmail.com. Pe durata vacanței de vară pot participa la atelierele Caravanei Muzeelor și grupuri organizate de copii, pe bază de programare.

Sursa: Hotnews.ro

 

Liceul de tractorişti din Timiş unde niciun elev nu a luat bac-ul în ultimii 4 ani. LISTA LICEELOR „care nu se justifică”

Rezultatele obţinute anul acesta de elevii care au dat bacalaureatul sunt cele mai bune din ultimii patru ani, şase din zece absolvenţi ai claselor a XII-a care au susţinut examenul reuşind să obţină cel puţin media 6. Cu toate acestea sunt în continuare licee, în special în mediul rural, unde nici măcar un singur elev nu şi-a văzut trecut în dreptul numelui cuvântul “reuşit”. În această situaţie este şi Liceul Tehnologic Agricol Orţişoara din judeţul Timiş, unde începând cu 2011 niciun elev nu a luat examenul de bacalaureat. Nu este însă singurul exemplu. Inspectorii şcolari contactaţi de Gândul spun că nu pot închide astfel de licee şi că soluţia pentru rezolvarea unor astfel de situaţii constă pe de o parte în transformarea lor în şcoli profesionale, iar pe de altă parte în modificarea condiţiilor de admitere la liceu. Anul acesta, doar şase absolvenţi de clasa a XII-a ai Liceului Tehnologic Agricol Orţişoara s-au prezentat la toate probele. Au o specializare după cei patru ani de liceu – tehnician mecatronist – însă niciunul nu a reuşit să treacă examenul de bacalaureat. La română, cea mai mare notă a fost 4,1, iar cea mai mică 2,25, în timp ce la matematică, nota maximă a fost 3,95, iar cea mai mică 1. Cei şase nu au reuşit să ia 5 nici măcar la proba la alegere, unde cea mai mare notă a fost 2,7. Această situaţie se tot repetă în ultimii patru ani. Aflat la 24 de kilometri de Timişoara, Liceul Tehnologic Agricol Orţişoara a fost iniţial o şcoală profesională de tractorişti. A funcţionat sub această denumire timp de 8 ani, până în 1958 când a devenit Şcoala de Mecanici Agricoli. Transformată în 1976 în Liceu Agroindustrial, în 1992 a devenit Grup Şcolar Agricol. Denumirea de liceu a căpătat-o după desfiinţarea grupurilor şcolare. La acest liceu învaţă foarte puţini elevi. Sunt cei care au medii prea mici sau nu îşi permit o navetă sau o gazdă pentru a merge la un liceu din oraş. Astfel de instituţii de învăţământ sunt ţinute în viaţă pentru că, potrivit Legii Educaţiei, învăţământul obligatoriu este de 10 clase, iar dacă ar fi desfiinţate, aceşti elevi nu ar avea unde să îşi continue studiile. “La acest liceu nu am mai dat clase pentru anul şcolar 2014-2015. Nu îl putem desfiinţa încă pentru că mai sunt celelalte clase. Oricum, soluţia nu este să le închidem, ci să le revigorăm şi să mergem pe varianta transformării lor în şcoli profesionale”, a declarat pentru gândul inspectorul şcolar general, Cornel Petroman. Cazul Liceului Tehnologic Agricol Orţişoara nu este singular în Timiş. La alte două licee s-a înregistrat aceeaşi “performanţă”: rată de promovare 0%. La liceul Tehnologic Cristofor Nako Sânnicolau Mare, 44 de elevi s-au prezentat la toate probele, dar niciunul nu a reuşit să promoveze, iar la Liceul Tehnologic Petre Mitroi Biled din nouă elevi niciunul nu a reuşit să obţină media 6. În cazul acestor două licee, precum şi a altora în care nu mai mult de 10 elevi reuşesc să treacă acest examen, cum sunt Colegiul Tehnic de Vest Timişoara, Colegiul Silvic Casa Verde Timişoara,  Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida sau Liceul tehnic industrial transporturi auto Timişoara, inspectorul general nu a luat  “încă” măsuri. “La anul vor mai fi şi altele”, a conchis acesta. Liceul de la ţară Situaţia din Timiş nu este singulară. Găsim cazuri similare în Iaşi, Buzău, Prahova sau Ialomiţa, judeţe în care există 2-3 aşa-zise licee, majoritatea în mediul rural, unde niciun elev nu reuşeşte să ia examenul de bacalaureat. Inspectoratele şcolare nu pot desfiinţa aceste şcoli pentru că pe de o parte decizia funcţionării unei unităţi de învăţământ aparţine autorităţii locale, care este co-finanţator, iar pe de altă parte pentru că astfel se combate abandonul şcolar în cazul elevilor care nu au sprijin material pentru a merge la oraş. Şi în Iaşi, judeţ cu una dintre cele mai mari rate de promovare şi cele mai multe medii de 10, sunt trei licee unde niciun elev nu a reuşit să ia bacalaureat anul acesta: Liceul Tehnologic Lespezi, Liceul tehnologic Focuri şi Liceul tehnologic Tătăruşi. Mult mai puţine decât în anii trecuţi, când 10-12 licee din judeţ erau în această situaţie, spune inspectorul general Camelia Gavrilă. Acesta a explicat pentru gândul că în astfel de licee au intrat copii cu medii mai mici de 5, iar pentru îmbunătăţirea rezultatelor s-au făcut ore de pregătire suplimentare, s-au abordat elevii individual, absenţele au fost atent monitorizare, s-au organizat mai multe simulări, iar părinţii au fost informaţi sistematic referitor la situaţia copiilor lor. De asemenea, inspectorul general a precizat că mai multe licee de genul acesta au fost comasate, iar unele unităţi de învăţământ nu au mai primit clase în planul de şcolarizare. “În general, astfel de situaţii se reglează prin modificările din sistem, încă de la intrare. Adică elevii care au abilităţi teoretice să intre la liceu, iar cei care au mai mult abilităţi practice, să meargă la profesională. Liceele din zona rurală au fost o soluţie surogat pentru a evita abandonul şcolar. Învăţământul profesional are nevoie de o susţinere majoră şi de un sistem de burse care să asigure egalitatea de şanse”, a declarat Camelia Gavrilă.  Două licee cu rată de promovare 0 sunt şi în judeţul Buzău: liceul din Lopătari şi liceul din Ruşeţu, “localităţi pe care trebuie să le căutaţi pe o hartă foarte detaliată a României”, spune inspectorul general Dumitru Ene. Acesta a explicat pentru gândul că inspectoratul nu poate desfiinţa o şcoală, ci doar poate face o recomandare în acest sens. În opinia sa, soluţia pentru liceele nu perfomanţe foarte slabe o reprezintă transformarea lor în şcoli profesionale şi admiterea la liceu doar a celor care obţin cel puţin 5 la examenul de evaluare naţională. “Ca licee nu se justifică. Totuşi trebuie să-i luăm în calcul şi pe elevii care trebuie să se deplaseze 30-35 de kilometri dacă aceste licee s-ar desfiinţa şi care nu îşi permit să facă naveta sau să stea în gazdă. Atunci din două rele, alegem răul cel mai mic şi păstrăm aceste foste şcoli profesionale devenite licee pentru că avem învăţământ obligatoriu până în clasa a X-a. Decizia este în altă parte”, a conchis Ene. Acesta s-a referit şi la faptul că profesorii sunt slab pregătiţi, absolvenţi de studii superioare la învăţământ la distanţă şi fără ore de practică, ceea ce îşi pune considerabil amprenta asupra calităţii predării şi a pregătirii elevilor. Cel mai bun bac din 2011 Cu o rată de promovare de aproape 60%, la această sesiune de bacalaureat s-a înregistrat cel mai bun rezultat din ultimii patru ani, când au fost introduse camerele de supraveghere în sălile de examen. Cu toate acestea, anul acesta aproximativ 44.000 de absolvenţi de clasa a XII-a au decis să nu se mai înscrie pentru a susţine acest examen. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în Brăila, Cluj şi Iaşi, la celălalt pol situându-se judeţele Ilfov, Girugiu şi Teleorman. La nivel naţional s-au înregistrat 104 medii de 10, cele mai multe în Iaşi, Dolj şi Cluj. Cele mai multe medii de promovare au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8,99, 25.290 de elevi încadrându-se în acest interval.

Sursa: Gandul.info

 

Anomaliile BAC-ului 2014. Eleva premiantă care a luat doi din greşeală: „Eu nu ştiu cum mi-a fost modificată nota dacă nu a fost recorectată teza”

O nouă sesiune de Bacalaureat, noi probleme. Dacă examenul de maturitate a început cu reţinerea unui inspector şcolar adjunct de la Arad, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, rezultatele de la Bacalaureat au adus în atenţie situaţii mai puţin obişnuite. O elevă a fost la un pas să pice examenul de maturitate pentru că a primit nota doi dintr-o eroare de transcriere. O alta a contestat că a fost obligată să îşi transcrie toată lucrarea la română, cu 15 minute înainte de terminarea examenului, şi din această cauză a obţinut o notă mai mica. Situaţie neobişnuită la Vaslui. O tânără premiantă care a dat BAC-ul a primit nota 2 la proba de Anatomie dintr-o greşeală de transcriere. Fata a depus contestaţie, iar după intervenţia Inspectoratului a fost afişată nota pe care a primit-o în lucrare. Diana Georgiana Stoleriu, elevă la Liceul “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, a terminat clasa a XII-a cu media 9.13, însă la examenul de Anatomie de la Bacalaureat a fost notată cu 2. La proba de matematică ea a obţinut 9.90, iar la română 8.80. Convinsă că rezultatul la Anatomie, afişat în dreptul numelui ei, nu este cel real,  Diana Georgiana Stoleriu a depus contestaţie luni, a doua zi după afişarea notelor. Directorul liceului a sesizat Inspectoratul Şcolar Vaslui care a constat în urma verificărilor că în dreptul Dianei, la proba Anatomie, a fost transcrisă greşit nota altui elev care obţinuse 9.35 la Bacalaureat. “Este o elevă bună, nu a luat niciodată note mici. După ce doamna inspector general a constat greşeala a fost sunată Comisia Naţională de Evaluare şi s-a primit aprobare de modificare a notelor. Astfel, unui copil care de fapt avea 2 i s-a pus nota 9.35, şi ei i s-a pus nota 2. A fost practic o inversare de note. Noi am reafişat notele corecte, precum şi Ministerul Educaţiei pe site. Fetiţa vrea notă mai mare, astfel că şi-a menţinut contestaţia. Eu i-am spus că poate să îi scadă sau crească nota, dar ea este convinsă că primi o notă mai mare. Noi îi ţinem pumnii, oricum, pentru că este o elevă bună”, a declarat pentru gândul profesorul Cătălin Ignat, directorul Liceului “Mihai Kogălniceanu”. Directorul mărturiseşte că profesoara de Biologie a Dianei a fost foarte şocată când a aflat de notă. Absolventa de liceu susţine că în momentul în care i s-a spus, la şcoală, că îşi poate retrage contestaţia pentru că nota pe care a primit-o de fapt la Anatomie a fost 9.35, nu era afişat noul rezultat nici la avizierul liceului, nici pe site-ul edu.ro. “Am fost chemată ieri la şcoală, la 16 fără 10, ca să îmi retrag contestaţia, pentru că s-a modificat nota. Nu am vrut să o retrag pentru că am vrut să verific. La ora aia, nici la şcoală, nici pe site nu era modificată nota. Abia seara, pe la ora 8.00 a fost modificată… Eu nu ştiu cum mi-a fost modificată nota dacă nu a fost recorectată teza. Eu credeam că o să iau 9.70. Am făcut şi baremul pe internet”, afirmă tânăra, contactată de gândul.  Diana Georgiana Stoleriu are nevoie de medie mare pentru că îşi doreşte să urmeze cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” Iaşi. Contactat de gândul, inspectorul şcolar general al judeţului Vaslui, Gabriela Plăcintă, afirmă că, la contestaţie, corectarea se va face pe baza notei de 9.35. “A fost negflijenţă, oboseală din partea celor care au transcris notele. O să discutăm problema în Consiliul de Administraţie, să vedem ce sancţiuni vom lua”, afirmă Gabriela Plăcintă. Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui este unul dintre cele mai bune din judeţ, unde, de altfel, s-a înregistrat şi una dintre cele patru medii de 10 din tot judeţul, la Bacalaureat 2014. Procentul de promovare la acest liceu a fost de  98,38%.  Dintre cei 124 de elevi care au susţinut anul acesta bacalaureatul, doar doi au fost declaraţi respinşi, unul dintre ei fiind Diana Georgiana Stoleriu. Un cuvânt scris greşit a dus la anularea lucrării La Galaţi, la Inspectoratul Şcolar a ajuns o altă plângere. Alexandra Constantinescu, absolventă a Colegiului Naţional “Vasile Alecsandri”, care a terminat clasa a XII-a cu media 9,70, afirmă că a luat o notă prea mică la examanul de limba romană din cauză că a fost obligată de supraveghetori să transcrie din nou  întreaga lucrare. „În ultimul sfert de oră mi-am recitit lucrarea şi am constatat că la subiectul al treilea am greşit un cuvânt. L-am tăiat u o linie, aşa cum se face, şi l-am scris deasupra pentru că era singurul loc în care o puteam face. Doamna supraveghetoare mi-a spus că se va considera semn”, a povestit eleva. Astfel, a trebuit să rescrie cele două pagini şi jumătate din lucrare. „Din lipsă de timp, eseul l-am restructurat, dar nu am reuşit să cuprind tot”, adaugă ea. La această probă a obţinut nota 8.15,  în condiţiile în care a obţinut 9,70 la istorie şi 9,60 la geografie. Alexandra Constantinescu a depus contestaţie pentru că media generală pe care a obţinut-o la Bacalaureat îi este insuficientă pentru a fi admisă la o facultate de arte din Marea Britanie. „Îmi trebuia minim 9 la română. Eu fac dans sportiv de 10 ani şi îmi doresc să fiu admisă acolo”, spune Alexandra, care a obţinut de-a lungul anilor o serie de trofee şi medalii la concursuri de dans sportiv. Reprezentanţii Inspectoratului afirmă că se vor uita inclusiv pe camere de supraveghere de la clasă pentru a vedea ce s-a întâmplat exact în sala de examen. „Comisia judeţeană va verifica toate documentele, lucrarea anulată, teza şi  va viziona înregistrarea, apoi vom vedea care este adevărul. Trebuia să conteste desfăşurarea examenului atunci, nu după ce a văzut rezultatele”, a declarat pentru gândul inspectorul şcolar de Galaţi, Miooara Enache. Cel mai bun bac din ultimii patru ani Cu o rată de promovare de aproape 60%, la această sesiune de bacalaureat s-a înregistrat cel mai bun rezultat din ultimii patru ani, când au fost introduse camerele de supraveghere în sălile de examen. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în Brăila, Cluj şi Iaşi, la celălalt pol situându-se judeţele Ilfov, Girugiu şi Teleorman. La nivel naţional s-au înregistrat 104 medii de 10, cele mai multe în Iaşi, Dolj şi Cluj. Cele mai multe medii de promovare au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8,99, 25.290 de elevi încadrându-se în acest interval.

Sursa: Gandul.info

 

La 35 de ani, Mihaela Emiliana Alexandru a luat BAC-ul cu media 9,96. „Nu e niciodată prea târziu să încerci să faci acel lucru pe care nu l-ai reuşit niciodată”

Pe pagina sa de Facebook, Mihaela Emiliana Alexandru are o fotografie alb negru, în care o fată brunetă de 17 ani, priveşte în zare cu ochii mari şi puţini visători. Poza făcută în anul 1996 trebuia să intre în albumul de absolvire al Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tecuci, dar nu a mai ajuns acolo „Pe atunci, aveam minte de copil. Am muncit la o terasă în vacanţa dintre clasa a XI-a şi a XII-a, apoi în timpul anului şcolar şi am renunţat la liceu. M-am gândit că dacă merg la şcoală îmi voi pierde serviciul şi nu voi mai câştiga bani. Tatăl meu a murit când eram în clasa a noua, noi suntem şase fraţi. Eram şase copii crescuţi de o mamă singură, iar eu mi-am luat drumul meu”, povesteşte femeia care împlineşte miercuri 36 de ani şi care şi-a făcut un cadou de ziua ei: a promovat, la 18 ani de atunci, examenul de Bacalaureat cu media 9,96, a doua din judeţul Galaţi. Ea şi-a terminat anul acesta studiile, la seral, la Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu” din Tecuci. „Am făcut-o pentru mine” E o promisiune pe care şi-a făcut-o demult, chiar de atunci când a renunţat să se ducă la şcoală, spunându-şi că se va înscrie, în anul următor, la liceu, la seral. Dar pe care multă vreme nu a reuşit să şi-o ţină. Când avea 19 ani, a apărut fiica ei şi a amânat ideea. „Nu-mi pare rău. Am o fetiţă frumoasă, care este astăzi în clasa a zecea, am un rost în viaţă, am pentru cine să trăiesc. Am avut o viaţă perfect normală, poate că nu am avut cine ştie ce joburi din cauza faptului că nu am terminat liceul. Am fost vânzătoare, am fost agent imobiliar, am fost plecată vreo doi ani în Spania. Acolo există o altă atitudine faţă de angajaţi, lumea se uită la ce pot să faci nu la ce studii ai. Aici ţi se cere diploma de Bac ca să vinzi la un butic la colţul străzii, dar nu ţi se oferă nimic în schimb”, spune Mihaela Emilia Alexandru. S-a decis să se reînscrie la liceu şi să îşi dea examenul de Bacalaureat pentru ea însăşi. „Am făcut-o mai mult pentru mine. Eşti vânzătoare, ai o colegă şi afli că are facultate şi te gândeşti că poate ai putea şi tu să faci o facultate. Lumea asta crede. Că dacă nu ai Bac-ul, eşti prost. Nu este chiar aşa. Mie nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu judecată din acest motiv, dar am colegi la seral care povestesc că lumea se uită ciudat când trebuie să completeze o cerere, iar ei scriu că nu au studii”, povesteşte Mihaela Emiliana Alexandru. Mesajul pentru tinerii care au picat Bac-ul: „Arătaţi-le tuturor că puteţi!” Ghinionul de a fi rămas fără slujbă, în urmă cu un an, s-a transformat într-un noroc care i-a permis să-şi termine liceul. „Mi-a făcut mare plăcere să merg la şcoală, să citesc autorii români din programă. Cred că m-a ajutat că m-am dus la ore cu mintea omului matur. Dacă tot m-am dus, am avut grijă să nu stau degeaba în bancă”, spune femeia care povesteşte că îi place să citească. Nu este de acord cu aceia care îi judecă pe tinerii care nu au promovat examenul de Bacalaureat. „Nu înţeleg de ce se dă vina pe ei, pentru că şi societatea din jurul lor contează. Greşeala este şi la cei din jur, nu cred că adolescenţii de astăzi sunt mai proşti decât cei dinaintea lor. Eu le-aş transmite acestor tineri să schimbe părerea societăţii despre ei. Arătaţi-le tuturor că puteţi. Ambiţionaţi-vă”, spune femeia în vârstă de 35 de ani. Spune că fiica sa, care peste doi an dă examenul de maturitate este mândră de ea. „Spune că „mami este cea mai tare” şi că are de atins un standard. Nu ştiu dacă ar trebui să fie atât de mândră, nu am făcut nimic special. Am învăţat, subiectele au fost uşoare, eu mă aşteptam la lucruri mult mai grele”, povesteşte Mihaele Alexandru, care îşi doreşte acum să urmeze o facultate. „Nu e niciodată prea târziu să încerci să faci acel lucru pe care nu l-ai reuşit niciodată. Poate, odată, vei putea”.

Sursa: Gandul.info

 

Rezultate bacalaureat 2014. Lorena Budulan, şagunista de ”10 curat” care se visează creatoare de modă în România

Rezultate bacalaureat 2014. Singura medie de ”10 curat” la Bac din judeţul Braşov a fost ”bifată” de o absolventă a Colegiului Naţional ”Andrei Şaguna”, de ani de zile unul dintre primele 10 licee de elită ale României, la care procentajul de promovare a fost, ca de obicei, de 100%.   Este vorba este Lorena Budulan, o şagunistă ”veterană” – a făcut aici şi gimnaziul – care, chiar şi spre surprinderea sa, a izbutit să ”ia faţa” tuturor colegilor, în frunte cu şefii de promoţie. Lucru deloc uşor, având în vedere standardele şi pretenţiile de la ”Şaguna”, unde competiţia valorilor este acerbă, fapt demonstrat şi de avalanşa de premii obţinute an de an la Olimpiadele şi la celelalte concursuri şcolare naţionale şi internaţionale. ”Şi pentru mine a fost oarecum o surpriză, pentru că mă cunosc şi ştiu că mai greşesc câte ceva din neatenţie, sau mai uit să scriu ceva, din grabă”, mărturiseşte cu luciditate Lorena. Apoi explică: ”La Mate şi la Info mă aşteptam să iau aproape 10 sau chiar 10, dar nu şi la Română, deşi mă simţeam bine pregătită şi imi place Eminescu, însă insistasem mai mult pe prozatori la pregătire”.  ”O fire foarte sensibilă şi creativă, cu un potenţial foarte mare” Pentru directorul de la ”Şaguna”, prof. Dorel Agache, performanţa Lorenei ”nu e tocmai o surpriză”: ”Este o fire foarte sensibilă şi creativă, cu un potenţial foarte mare şi care ştie să se mobilizeze în momentele cheie, cum a demonstrat şi la Bac. Din păcate, n-a avut niciodată ambiţia să ajungă la performanţe de vârf, dacă ar fi avut-o, ar fi fost fără îndoială şi şefă de promoţie”. ”Dar aşa se întâmplă mereu la Şaguna, nu şefii de promoţie iau de regulă media 10 la Bacalaureat, aşa a fost şi anul trecut, şi acum doi ani”, concluzionează apoi directorul Agache. ”Am fost un elev normal, care n-a învăţat chiar în fiecare zi şi care a detestat tocilarii, pentru că învaţă totul mecanic, pe de rost” Lorena Budulan spune că s-a considerat întotdeauna ”un elev normal”, fără ambiţia de a se număra cu orice preţ printre vârfurile liceului. În gimnaziu a fost şi ”olimpică”. Doi ani la rând a ajuns până la faza naţională a Olimpiadei de Matematică, dar atât, ideea unor performanţe superioare n-a mai ispitit-o. ”Cred că am fost un elev normal, care n-a învăţat chiar în fiecare zi şi care nu s-a privat de nimic din ceea ce fac tinerii de vârsta mea. În nici un caz nu se poate spune despre mine că aş fi fost o tocilară, am detestat mereu tocilarii pentru că învaţă totul mecanic, pe de rost. Doar în clasa a XII-a am tras mai tare, mai ales la materiile pentru Bac, Matematica, Informatica şi Româna, cu 2-3 ore des studiu aproape zilnic, plus ceva meditaţii particulare la Română şi cu o pregătire cu adevărat foarte intensă în ultimele trei săptămâni dinaintea examenelor.” De la părinţii săi – mama, economistă la APIA Braşov, tatăl, profesor îndrumător de practică a studenţilor de la Facultatea de Industrializarea Lemnului a Universităţii ”Transilvania” Braşov – Lorena spune că a învăţat că trebuie să ai mereu încredere în tine şi că lucrul cel mai important în pregătire este eficienţa studiului, dublată de o folosire cât mai creatoare a cunoştinţelor dobândite. Fascinată de modă Deşi absolventă de profil real – cu o medie generală de absolvire a liceului de 8,98 – Lorena Budulan nu vrea o carieră de matematician, informatician, economist ori inginer. Se visează designer de modă! ”Am fost fascinată de mică de lumea modei, de multe ori stăteam aproape toată noaptea la televizor să văd defilări de modă. În plus, îmi place mult şi să desenez şi simt că designul vestimentar e un domeniu în care pot să-mi pun la lucru imaginaţia şi abilităţile practice pe care le-am dobândit în cei trei ani de Şcoală Populară de Artă, care mi-au fost de mare folos, am învăţat foarte multe lucruri uitle, mai ales pe partea de practică”, spune Lorena. Drept argument, face apoi şi o mărturisire: în cei patru ani de liceu a avut şi câteva ocazii să-şi verifice/valorifice talentul, de vreo două ori chiar şi cu oarece profit financiar: o rochie făcută unei prietene pentru ”un eveniment special”, sau costumele participanţilor la nişte petreceri tematice organizate de un club din Braşov. Dar, deşi ”pasionată de mică de lumea modei”, gândul de a deveni creatoare de modă i-a încolţit târziu: ”Abia când am ajuns la liceu a început să mă preocupe ideea unei cariere în domeniul ăsta, până atunci credeam că voi face arhitectură, sau ceva în genul ăsta, o meserie legată de matematică şi informatică. De aceea m-am înscris încă din gimnaziu tot la Şaguna şi nu la Liceul de Artă, de exemplu. Apoi, n-aş putea spune exact când anume, s-a produs un fel de declic şi am început să conştientizez tot mai clar că locul meu e în această lume a modei, mai exact a creaţiei vestimentare, cu care simt că mă identific tot mai mult.” Facultatea – ”deocamdată, doar în România” În septembrie va da examen de admitere la Universitatea de Artă din Bucureşti, secţia de design vestimentar. Hotărâre acceptată fără rezerve atât de părinţi, cât şi de sora ei, absolventă anul acesta la ASE Bucureşti, căreia, drept mulţumire pentru susţinere, i-a făcut pentru balul de absolvire o superbă rochie ”din materiale textile, adică din voal”! Prevăzătoare însă, Lorena are şi un ”plan B” în cazul unui rateu la examenul de admitere la Universitatea de Artă: se va înscrie, luna asta, ”pentru orice eventualitate”, şi la Universitatea ”Transilvania” din Braşov, deşi nu s-a decis încă la ce facultate. Un singur lucru este însă ”mai mult decât sigur” – nu va pleca la studii în străinătate, deşi stăpâneşte bine trei limbi străine, engleza, spaniola şi franceza. ”Pur şi simplu nu mă interesează, deocamdată, să plec la o facultate în străinătate, sunt convinsă că în domeniul creaţiei de modă se poate studia la un nivel foarte ridicat şi la Bucureşti.” Sigur, asta nu înseamnă că exclude cu desăvârşire posibilitatea ca, pe parcursul facultăţii, ori după aceea, să plece la studii şi în străinătate, ”voi vedea atunci, în funcţie de ce oportunităţi or să apară la momentul respectiv”. Frază pe care se grăbeşte să o repete când o întreb ce va face după terminarea studiilor universitare, îşi va deschide propriul studio de creaţie de modă, ori va fi ”pălmaşă” în firma vreunuia consacrat: ”Nu ştiu ce va fi, e prematur să mă gândesc de pe acum, sunt foarte multe posibilităţi în domeniul ăsta!”

Sursa: Gandul.info

 

BACALAUREAT 2014. Extremele Bac-ului. Lacrimi de fericire la licee de top – jale, în cele slabe

BAC 2014. Dacă la liceele bune, elevii care au picat Bac-ul se pot număra pe degete, la cele tehnologice, situația stă exact invers. În plus, jumătate dintre cei care ar fi trebuit să dea examenul nici nu s-au înscris Aproape 60% dintre elevii care au susținut examenul au promovat, cu 3% mai mulți decât anul trecut, după centralizarea a 99,98% din rezultate. În rândul promovaților, cele mai multe medii au fost pe segmentul 8-8.99: peste 25.000. Gradul de promovare din Capitală a fost sub media națională – 56,23%. Dacă la liceele de top, elevii nu au avut mari emoții la rezultate, la cele tehnice, tinerii au așteptat resemnați „dezastrul”. Rezultate bune s-au înregistrat în județele Iași, unde rata de promovare e de 73,65%, Vaslui – 65,74% sau Gorj – 59,35%. Contestații la note de 9  Absolvenții de la Colegiul „Gheorghe Lazăr” s-au înființat la liceu, încă de dimineață, iar rezultatele au fost cele așteptate. Deși niciunul nu se poate mândri cu un „zecar”, prima notă e 9,98, la Real. Doar opt elevi „strică” armonia de pe tabelul cu rezultate, fiind nevoiți să repete Bac-ul în toamnă. Mulți „lăzăriști” se înghesuie să depună contestații pentru note și mai mari. „Am luat peste 9, dar nu s-a corectat ok”, se revoltă un elev. Dacă la „Lazăr” elevii depun contestații pentru note mai mari, la Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, din vecinătate, elevii contestă notele în speranța promovării. Liceul de limbă spaniolă a strâns candidații din trei școli. Absolvenții de la Liceul Greco-Catolic care au picat nu se arată prea îngrijorați. Zâmbitoare, o tânără e sigură că va promova la toamnă, când va și învăța. „N-am citit nimic, am venit să îmi încerc norocul“, e sinceră. Sunt și câțiva elevi care se gândesc la viitor. Cosmin Ciobotaru a promovat la limită și e decis să continue studiile: „Vreau să urmez școala sanitară“. „Am ratat bursa în Grecia” Pentru elevii care au dat Bac-ul la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, contează mai mult ca pe tabelul cu rezultate, la final, să scrie „reușit”, decât notele în sine. Ieri, la prânz, după afișarea listelor, dezastrul putea fi lesne observat după cât de răzleți erau „reușiții” printre „respinșii” sau „neprezentații” pe linie. Din cei 245 de candidați, doar 21 se pot mândri cu medii de trecere. Note bune înseamnă undeva la 6-7, iar mulți nu s-au aflat pentru prima data în fața colii de examen. „Acum se vede cine s-a pregătit”, sunt categorice două profesoare, în timp ce-și caută elevii pe liste. Pe Răzvan Stoian, posesorul unui 5.93, îl mai despărțeau doar 7 sutimi de victorie. Este a treia oară când dă Bac-ul, iar matematica i-a pus probleme, chiar dacă subiectele au fost mai ușoare decât anul trecut. „La o primă vedere, am zis că fac peste 7. Dar, când intrai în ele și începeai să le rezolvi, nu ți se mai păreau la fel”. Copil de doctori, între timp, s-a înscris la o școală de asistenți, însă din cauză că nu a luat Bacul, a ratat șansa de a merge la o bursă în Grecia. Ultima speranță va fi contestația, mai ales că ar avea nevoie de o mărire cu doar 20 de sutimi, ca să i se schimbe nota: „Trebuie să duc diploma până în toamnă”. Băiat de nota 4 Robert Gruescu a avut ghinion din prima încercare, obținând note în jur de 4 la toate materiile. Cea mai mică a fost la română – 3.70. Ca o coincidență, mama e corector-șef la un ziar. Dă vina pe sistem. „Părinții n-au fost foarte bucuroși, dar până la urmă m-au susținut”, e resemnat tânărul, care va face și o contestație, doar pentru că „nu am ce pierde”. 100.000 de elevi lipsă Deși numărul celor promovați este ceva mai mare decât anul trecut, cifrele ascund o capcană, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. „Înțeleg că 59% dintre elevi au promovat. Asta înseamnă un număr de 86.000 de elevi, puțin mai mic decât cel din anii trecuți. În tranșa de vârstă care dă bacalaureatul avem însă aproximativ 230.000 de copii. Asta înseamnă că, de fapt, 37% au obținut bacalaureatul. Problema nu e că au luat 90.000 Bac-ul, oricum diploma e un pașaport către facultate, problema e unde sunt restul de 100.000, pentru că nu au beneficiat de învățământ profesional”. În acest an, numărul celor înscriși la bacalaureat a fost cel mai mic din ultimii ani.

Sursa: Evz.ro

 

De ce o experienţă de învăţare pentru elevi, vara?

În ultima vreme, se manifestă o tendinţă din ce în ce mai mare a părinţilor de a se preocupa de dezvoltarea fizică a copiilor lor, pe perioada verii. Astfel, îi trimit în tot felul de tabere specializate în sporturi extreme sau exotice, pentru a căpăta dexteritate şi mobilitate fizică. Ceea ce nu este rău deloc! La fel de important însă, dacă nu chiar mai important, este să ne preocupăm de ceea ce li se întâmplă copiilor noştri şi pe plan intelectual, în timpul vacanţei de vară, mai ales dacă în acest fel contribuim la creionarea viitorului lor. Capacitatea mentală a adolescenţilor se dezvoltă cu o rapiditate extraordinară şi este stimulată de orice fel de activitate intelectuală: de la lectură, la seminarii de dezvoltare personală. Niciodată nu este prea devreme să începem să investim în copii şi mulţi părinţi responsabili se întreabă dacă în timpul vacanţei de vară nu i-ar putea înscrie la un vreun curs menit să-i ajute să înveţe lucruri noi, într-un mediu plăcut, interactiv şi în care să poată socializa cu alţii de vârsta lor. Summer Experience, organizat de Interact România, este un program special pentru elevi, conceput astfel încât să îi ajute să înţeleagă şi latura practică a lucrurilor pe care le învaţă la şcoală şi să-şi descopere preferinţele naturale, precum şi domeniile către care şi-ar putea canaliza energia şi pasiunea. Programul este intensiv, durează o săptămână, timp în care participanţii experimentează şi exersează competenţe cu care nu se întâlnesc neapărat la şcoală, cum ar fi: gândirea critică, creativitatea, abilitatea de a vorbi în public, leadershipul şi ce presupune el, chiar şi atunci când nu eşti lider, arta conversaţiei, neuroştiinţa, cunoaşterea de sine, improvizaţia şi folosirea punctelor forte pentru a deveni şi mai buni etc. Seminariile vor fi susţinute de către traineri profesionişti cu experienţă largă în livrarea de programe de dezvoltare adulţilor, dar vor fi şi invitaţi speciali care vor vorbi elevilor despre propria carieră şi întâmplări de viaţă. Interact are o bună experienţă în lucrul cu adolescenţi, dobândită pe parcursul unui amplu program desfăşurat împreună cu liceenii din Colegiul Mihai Viteazul, în care s-au livrat simulări de afaceri, cursuri de comunicare, time management şi altele, astfel încât elevii au putut învăţa să folosească multe instrumente practice pe care să le aplice în viaţa personală şi la şcoală şi care să-i ajute în alegerea unei cariere. Programul se va desfăşura în perioada 4 – 8 august şi va avea loc în Bucureşti.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Program: Peste 1.300 de copii cu risc de abandon școlar vor primi ajutor la teme, timp de un an

1.325 de copii care prezintă risc de abandon școlar vor învăța, în fiecare duminică, timp de un an, la orele de cateheză, despre grija față de mediu și nediscriminare și vor primi ajutor la lecții, pentru a nu rămâne în urmă cu materia. Și 318 copii care au renunțat la școală vor merge la cursuri de tipul Școală după școală. Inițiativa aparține organizației World Vision, în colaborare cu Patriarhia Română. Proiectul, finanțat din fonduri europene, se desfășoară în Timișoara, Cluj și Craiova și își propune să combată abandonul școlar. Proiectul ”Alege școala” are două componente: școala de duminică, în care preoții formați în cadrul programului le vor explica celor mici despre grija față de mediu, egalitate de șanse și nediscriminare și școala după școală, în care copiii vor fi ajutați la lecții de profesorii participanți în program, a explicat preotul Constatin Năclad, pentru România Liberă. Năclad estimează că vor fi deschise 53 de centre în care copiii vor putea studia, iar, vara viitoare,toți copiii participanți în program vor merge în tabere, la Mănăstirea Caraiman. Valoarea proiectului se ridică la două milioane de euro. În 2013, rata abandonului școlar era de 17,5%, conform unui studiu lansat de Unicef și Ministerul Muncii. Printre factorii care influenţează cel mai mult abandonul şcolar se numără sărăcia, nivelul redus de educaţie al părinţilor, dificultatea de adaptare a copiilor la cultura şcolii, lipsa educaţiei preşcolare şi insuficienta adaptare a profesorilor la nevoile elevilor romi. În 2012, peste 386.000 de copii cu vârste între trei și 17 ani nu erau înscriși în nici o formă de învățământ, iar ultimul recensământ arată că peste 245.000 de persoane de peste 10 ani sunt analfabete, conform Institutului Național de Statistică.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Studenții îi cer lui Pricopie încheierea unui protocol, în contextul modificării Legii Educației

Studenții îi cer ministrului Educației, Remus Pricopie, să încheie un protocol, în contextul în care Legea Educației ar putea fi schimbată din nou, anul viitor, arată un comunicat al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), remis redacției. Conform protocolului, studenții ar urma să fie implicați în alegerea rectorului. ”Date fiind discutiile tot mai dese legate de adoptarea unei noi legi a educatiei la inceputul anului viitor, confirmate si de Ministerul Educatiei, ANOSR a cerut semnarea unui protocol intre studenti si reprezentantii Ministerului Educatiei Nationale prin care se agreeaza cateva principii si reglementari concrete referitoare la textul noii legi a educatiei. Protocolul urmeaza sa fie discutat si semnat in urmatoarea perioada, discutandu-se momentan doar de includerea participarii studentilor intr-un procent de 25% in alegerea rectorului”, se arată în comunicat. Luni, studenții s-au întâlnit cu ministerul Remus Pricopie, căruia i-au cerut lămuriri privind moficările aduse Legii Educației, prin OUG 49/2014. Tinerii au mai cerut și demisia ministrului delegat pentru Învățământ, Mihnea Costoiu, care nu a participat la discuții.

Sursa: Romanialibera.ro

 

UNIVERSITAR

 

ADMITERE FACULTATE 2014 Examenul la admitere la UMF „Carol Davila” va avea loc pe 23 iulie

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” din Bucureşti organizează în data de 23 iulie 2014 examenul de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul 2014 – 2015. Examenul se adresează tuturor candidaţilor care vor să devină studenţi la una dintre cele patru facultăţi ale universităţii: Facultatea de Medicină, Facultatea de Farmacie, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală. Înscrierile vor avea loc în perioada 14 – 18 iulie între orele 900- 1500, la secretariatele facultăţilor, se arată într-un comunicat de presă al UMF „Carol Davila”. Specializarea Medicină de la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” din Bucureşti are cele mai multe locuri din ţară disponibile la admiterea de anul acesta: 1.500. Astfel, candidaţii trebuie să-şi întocmească un dosar ce va conţine următoarele: o cerere de înscriere ce va fi completată la secretariat pe calculator şi semnată de candidat după examinarea conformităţii datelor solicitate de formularul respectiv diplomă de bacalaureat, diploma echivalentă cu cea de bacalaureat – recunoscută de M.E.N.(în cazul absolvenţilor de liceu care au susţinut examenul de bacalaureat în afara României) adeverinţa din care să rezulte calitatea de student (pentru studenţii care urmează o a doua specializare) diploma de licenţă sau diploma echivalentă cu aceasta, pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior care doresc să urmeze o a doua specializare copie după cartea de identitate, sau paşaportul valabil copie legalizată a certificatului de naştere copie legalizată după certificatul de căsătorie, dacă este cazul adeverinţă medicală eliberată, după caz, de către medicul şcolar sau de către medicul de familie care atestă că persoana respectivă este aptă din punct de vedere medical – în original 4 fotografii color tip buletin, dosar plic şi chitanţa doveditoare a plăţii taxei de înscriere în valoare de 200 de Ron

Sursa: Adevarul.ro

 

Record de înscrieri la Academia de Poliţie: Peste 150 de absolvenţi vasluieni visează la o carieră în Poliţie

Dublarea numărului de locuri la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti a dus la o avalanşă de înscrieri din rândul liceenilor vasluieni. Nu mai puţin de 83 de candidaţi din judeţ vor susţine admiterea la academie, iar alţi 70 au formulat cereri pentru Şcoala de agenţi de poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina şi Şcoala de agenţi de poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca. Dacă recrutarea candidaţilor pentru concursul de admitere la Academia de Poliţie s-a încheiat, pentru şcolile de agenţi înscrierile se fac până pe 14 august. La Şcoala de agenţi de poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina sunt propuse 500 de locuri, iar la Şcoala de agenţi de poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca – 125 de locuri. Durata studiilor este de doi ani. Înscrierile au loc la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului, din municipiul Vaslui, str. Hagi Chiriac, nr. 1, Serviciul Resurse Umane, de luni până vineri, între orele 9-16. Candidaţii se vor prezenta cu actul de identitate pentru a fi înregistraţi în evidenţă şi a începe întocmirea dosarului de recrutare, care trebuie finalizat până la 22 august.

Sursa: Adevarul.ro

 

DOCUMENT Guvernul schimba imparteala fondurilor UE 2014-2020, dupa criticile Comisiei Europene. Ce vrea Romania sa-si cumpere de banii europeni

Guvernul a schimbat propunerile de distribuire a fondurilor europene alocate Romaniei in perioada 2014-2020, se arata intr-o noua versiune a Acordului de parteneriat transmisa marti de Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles in urma criticilor aduse de Comisia Europeana documentului precedent. In plus, Guvernul il scoate si pe ministrul Dezvoltarii, Liviu Dragnea, din banii europeni de la dezvoltare rurala, a declarat, pentru HotNews.ro, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Pe cele 11 obiective tematice pentru atingerea carora Romania vrea sa cheltuiasca banii europeni pe perioada de programare 2014-2020, alocarile s-au modificat fata de versiunea oficiala transmisa de Guvern la Bruxelles in 31 martie 2014 astfel: • Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovatiei: in crestere de la 858.895.370 euro la 1.066.927.655 euro • Imbunatatirea accesului, a utilizarii si calitatatii tehnologiei informatiei si comunicatiilor (IT&C): ramane la  531.914.894 euro. • Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, a sectorului agricol (in cazul FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru EMFF): in crestere de la 3.027.474.818 euro la 3.116.885.496 euro. • Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate sectoarele: in crestere de la 3.817.221.925 euro la 3.897.186.097 euro. • Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si managementul riscurilor: in crestere de la 1.593.948.204 euro la 2.014.946.099 euro. • Conservarea si protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor: in crestere de la 4.632.611.161 euro la 4.971.125.541 euro. • Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor retelelor majore: in scadere de la 7.089.910.486 euro la 6.132.463.679 euro. • Promovarea ocuparii fortei de munca durabile si de calitate si sprijinirea mobilitatii fortei de munca: in crestere de la 1.877.085.895 euro la 2.228.599.960 euro. • Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei si a oricarei discriminari: in scadere de la 3.468.730.141 euro la 3.408.091.244 euro. • Investitii in educatie, formare profesionala si formare profesionala pentru competente si invatare pe tot parcursul vietii: in crestere de la 1.647.211.767 euro la 1.654.073.699 euro. • Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si o administratie publica eficienta: in scadere de de la 1.034.106.383 euro la 797.021.277 euro. • Asistenta tehnica: in scadere de la 871.665.951 euro la 799.962.726 euro. Acordul de parteneriat actualizat la8iulie2014 (8 Iul 2014) PDF, 1MB Mare parte, insa, din schimbarea alocarilor este determinata de introducerea banilor din Fondul european Maritim si pentru Pescuit, care nu figurau in versiunea din martie, intrucat nu erau gata regulemantele specifice europene la Bruxelles. Astfel, prin introducerea acestor fonduri, si totalul alocarilor creste usor, de la 30.450.776.996 euro la 30.619.198.367 euro.

Pe ministere, alocarile de fonduri structurale si de coeziune (deci fara banii de la agricultura si dezvolatre rurala) sunt urmatoarele: 4 programe operationale cu autoritati de management aflate in subordinea MFE: • Programul Operational Infrastructura Mare, 9,41 mld. euro • Programul Operational Capital Uman, 4,11 mld. euro • Programul Operational Competitivitate Economica, 1,32 mld. euro • Programul Operational Asistenta Tehnica, 0,21 mld. euro. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice va manageriza absorbtia fondurilor UE prin AM-urile pentru urmatoarele programe operationale: • Programul Operational Regional, 6,7 mld. euro • Programul Operational Capacitate Administrative, 0,55 mld. euro • Programu de Cooperare Transfrontaliera – 0,45 mld. euro NOTA: In forma veche a Acordului de Parteneriat, Ministerul Dezvoltarii primea si rol de organism intermediar pentru gestionarea fondurilor europene de la Programul de dezvoltare rurala, manageriat de Ministerul Agriculturii, insa prevederea a fost eliminata, in urma criticilor Comisiei Europene, in forma actualizata a strategiei fondurilor UE nemaifacandu-se referire la acest organism intermediar din PNDR. „In urma discutiilor avute, si Ministerul Dezvoltarii a renuntat la acel organism intermediar si a fost eliminat. Doar Mininisterul Agriculturii va gestiona Programul National de Dezvoltare Rurala”, a declarat, pentru HotNews.ro, ministrul de resort, vicepremierul Daniel Constantin (PC). Influenta ministrului Dezvoltarii, vicepremierul PSD Liviu Dragnea, asupra banilor pentru dezvoltare rurala ar fi cuprins circa 1 miliard de euro din PNDR, daca se mentinea schema institutionala propusa initial de Guvern. In 4 iunie, Comisia Europeana a criticat Guvernul, in observatiile la Acordul de parteneriat, pentru „dezechilibre” in alocarile propuse de Executivul de la Bucuresti.

„Alocarea bugetara propusa reflecta inca dezechilibre, care sunt o sursa de ingrijorari”, atrage atentia Comisia Europeana, in observatiile prezentate de HotNews.

In plus, alocarea propusa de Romania din fondurile UE 2014-2020 „releva discrepante mari intre bugetul propus sa faca fata severelor provocari de competitivitate, in ceea ce priveste sprijinul pentru cercetare-dezvoltare, scazut in comparatie cu provocarile si obligatiile corespunzatoare ale operatorilor economici si cu promovarea infrastructurilor locale si regionale, care contribuie mai putin direct la obiectivele Strategiei Europa 2020 sau la recomandarile specifice de tara”, considera CE.

Si directorul pentru buget din Directia Generala pentru Dezvoltare Regionala (DG Regio) a Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, a criticat alocarile propuse de Guvernul Romaniei prin draftul oficial de acord de parteneriat din 31 martie 2014. „Noi consideram ca alocarile financiare, fondurile care sunt alocate obiectivelor nu sunt suficient echilibrate. In opinia noastra, ar trebui sa fie mai mult pe partea de masuri sociale si economice. Am dori sa vedem mai mult pe partea de sprijin pentru IMM-uri, pentru servicii sociale ca sanatate, educatie, pentru cercetare si inovare. Deci toate acestea ar trebui sa devina motor pentru crestere economica si crearea de locuri de munca. Si am mai dori sa vedem alocari mai mici pe infastructura locala, in special in transport. Credem ca in domeniul infrastructurii, mediul ar trebui privilegiat, pentru conformarea la acquis”, a spus oficialul european, intr-un interviu acordat HotNews. Functionarii europeni a atras atentia si asupra neindeplinirii conditionalitatilor ex-ante, referitoare la o serie intreaga de masuri si strategii nationale sectoriale, cum sunt cele privind prevenirea fraudei in achizitiile publice sau Master Planul General pentru Transport. Si in noua versiune a Acordului de parteneriat, prezentata marti de Ministerul Fondurilor Europene, apare o lista intreaga de conditionalitati ex-ante neindeplinite de Romania, pentru care Guvernul se angajeaza ca le va duce la bun sfarsit pentru a nu afecta absorbtia fondurilor UE de catre Romania pe perioada 2014-2020. Lista poate fi consultata in documentul atasat, incepand cu pagina 218.

Sursa: Hotnews.ro

 

Cum stă România cu drepturile omului? RĂSPUNSUL pe care l-am primit azi din Europa

După vizita realizată în România la începutul lunii aprilie, Nils Muižnieks, comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei (CEDO), a întocmit un raport în care a atras atenţia asupra principalelor probleme cu care se confruntă ţara noastră atunci când vine vorba despre persoanele cu dizabilităţi, etnicii romi şi copiii abandonaţi.   Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei (CEDO), Nils Muižnieks, se declară „profund îngrijorat” de situaţia persoanelor cu dizabilităţi, a copiiilor abandonaţi şi a etnicilor romi din România. Într-un raport întocmit în urma unei vizite în ţara noastră, Muiznieks a atras atenţia autorităţilor din ţara noastră în ceea ce priveşte măsurile necesare pentru ca drepturile categoriilor enumerate mai sus să fie respectate. Comisarul a subliniat în documentul remis gândul că violenţa împotriva persoanelor cu dizabilităţi şi încălcarea libertăţilor acestora trebuie pedepsite şi, în acelaşi timp, a făcut apel pentru demararea unor programe de incluziune. „Comisarul este îngijorat de numeroasele bariere cu care persoanele cu dizabilităţi se confruntă în dezvoltarea vieţii independente. (…) De asemenea, persoanele cu dizabilităţi din România continuă să sufere din cauza ratei foarte mari şomajului şi să întâmpine dificultăţi serioase pe câmpul muncii”, se arată în raportul citat. Mai mult, Muižnieks şi-a exprimat dezacordul în ceea ce priveşte educarea copiilor cu dizabilităţi prin programe speciale sau în şcoli speciale. „Autorităţile trebuie să promoveze educaţia incluzivă şi să stabilească obiective clare pentru transferul copiilor cu dizabilităţi de la educţia specială la cea comună, şi să se asigure accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi la toate instituţiile educaţionale”, precizează documentul. Un motiv de îngrijorare este şi numărul mare al copiilor abandonaţi, fie la naştere, fie ulterior, de către părinţii care au imigrat în căutarea unui loc de muncă mai bun. În plus, raportul arată că cel puţin 6.000 de copii trăiesc pe stradă, fiind afectaţi de excluziunea socială, violenţă şi abuzuri. „Comisarul este îngrijorat în mod particular de faptul că acest fenomen se transmite de-a lungul generaţiilor. Autorităţile trebuie să-şi crească eforturile pentru prevenirea abandonului copiilor şi reducerea numărului minorilor fără adăpost. Trebuie luate măsuri urgente pentru aceşti copii să aibă acces la educaţie, la serviciile de sănătate, la adăpost şi hrană”, a precizat Muižnieks în raport. Totuşi, el a salutat reînfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi a îndemnat Guvernul României să aloce fondurile necesare pentru buna funcţionarea acesteia. Pe de altă parte, Nils Muižnieks a tras un semnal de alarmă referitor la retorica anti-romi din discursurile publice, inclusiv la cel mai înalt nivel politic: „Autorităţilor li se cere să condamne ferm şi fără echivoc toate discursurile discriminatorii, în vreme ce partidele politice şi Parlamentul trebuie să adopte măsuri care să identifice şi să sancţioneze lipsa de toleranţă”. Totuşi, comisarul apreciază campaniile din ultimul an menite să lupte împotriva discriminării persoanelor de etnie romă, dar şi iniţiativa autorităţilor de a identifica şi înregistra copiii care nu aveau certificate de naştere. Îngrijorător este însă şi faptul că, în continuare, peste 70% dintre romi trăiesc sub limita sărăciei şi doar 35% dintre ei au un loc de muncă.

Sursa: Gandul.info

 

Victor Ponta: România a fost guvernată de legea junglei în 2010-2011. Doar cei puternici aveau acces la şcoală

Premierul Victor Ponta a declarat marţi, că România a fost guvernată de „legea junglei” în 2010-2011, atunci când doar cei puternici aveau acces la şcoală sau fonduri UE, iar ceilalţi puteau să moară. Prim-ministrul a ţinut să precizeze că există persoane care spun că elevii care nu au luat notă de trecere la examenul de bacalaureat trebuie să fie lăsaţi „să moară de foame”. „Există o concepţie care a guvernat România în 2010-2011, o concepţie – nu ştiu dacă e neapărat de dreapta sau de extremă-dreaptă -eu o numesc o «lege a junglei», în care doar dacă eşti foarte puternic poţi să ai acces la şcoală, doar dacă eşti foarte puternic ai acces la fondurile europene, dacă nu, poţi să mori, în limbaj direct. Noi am venit la guvernare şi asta vom face cât timp vom sta la guvernare, pe o concepţie de societate inclusivă în care, sigur, îi premiem şi îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni la şcoală, îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni din economie, dar nu-i abandonăm pe ceilalţi, pe cei care, dintr-un motiv sau altul, au nevoie de sprijin”, a spus premierul Victor Ponta. Prim-ministrul a mai afirmat că, după foarte multe discuţii „sterile şi personalizate” şi dezbateri ideologice, inclusiv pe teme cum ar fi modificările aduse Legii educaţiei, fondurilor europene sunt folosite pentru proiecte destinate unor categorii vulnerabile. „O să-mi spună cei de foarte dreapta că economia nu poate fi socială, că economia este doar competiţie pură şi cine rezistă, rezistă, cine nu, moare. Eu nu cred în chestia asta, eu cred că o societate modernă trebuie să aibă grijă de toţi membrii săi. Nu înseamnă că toţi au aceleaşi rezultate, dar înseamnă că pe toţi trebuie să-i sprijinim să aibă rezultate mai bune în educaţie, în viaţa economică, şi, din acest punct de vedere, repet, cred că e prima dată după mult timp când în sfârşit avem o dezbatere de ideologie şi concepţii diferite asupra societăţii româneşti. Pe de-o parte, o concepţie – eu o definesc şi sper că nu e peiorativ – ca o lege a junglei”, a precizat premierul. Victor Ponta a susţinut că, România trebuie să fie o societate inclusivă în care şi cei mai puţini competitivi să aibă o şansă de „a trăi şi de a supravieţui şi de a deveni mai competititivi” într-un viitor apropiat. „Văd că ni se spune de ce nu-i lăsăm pe cei care n-au luat bacalaureatul pur şi simplu să moară de foame. Eu cred că trebuie să-i ajutăm să înveţe mai bine şi să ia bacalaureatul. De ce nu lăsăm categoriile vulnerabile, să nu le mai dăm fonduri europene, să dăm numai la societăţile superperformante. Pentru că eu cred că trebuie să-i ajutăm să aibă un loc de muncă şi să aibă o şansă în această ţară în perioada următoare”, a afirmat premierul Victor Ponta.

Sursa: Puterea.ro