Ziua Mondială a Educaţiei. Care au fost performanţele elevilor noştri anul acesta

Sâmbătă, în peste 200 de ţări din lume se sărbătoreşte în lume Ziua Mondială a Educaţiei. În data de 5 octombrie, UNESCO a stabilit că se sărbătoreşte Ziua internaţională a profesorilor, pentru a celebra contribuţia pe care aceştia o aduc educaţiei şi cercetării. Aproape 200 de elevi români au adus României medalii la olimpiadele internaţionale anul acesta.

UPDATE 15:50: „Pe 5 octombrie, marcăm Ziua Internaţională a Educaţiei, pentru a ne aminti de dascălii care, zi de zi, an de an, muncesc, de cele mai multe ori, necunoscuţi, pentru ca noi toţi să avem un destin. Este un moment care ar trebui celebrat în fiecare zi, pentru ca respectul şi demnitatea acordate profesorilor, care ne formează ca oameni, să devină un fapt comun pentru societatea românească.

Le urez tuturor dascălilor din România un an şcolar şi universitar frumos şi îi asigur de toată preţuirea mea şi de sprijinul meu necondiţionat!”, a postat pe pagina sa de Facebook, Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Începând din anul şcolar 2013 – 2014, Ziua Mondială a Educaţiei a fost introdusă şi marcată distinct în structura anului şcolar, potrivit Ministerului Educaţiei.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Educaţiei, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage din nou atenţia asupra statutului social al profesorilor, generat desalariile foarte mici pe care le au, asupra programelor şcolare supraîncărcate şi a birocraţiei.

“Cei mai mulţi dintre cei care trec pe la catedră au acea dăruire de a-i educa pe copii. Profesia de dascăl nu este una ca oricare, vocaţia de a-i putea educa pe alţii nu se învaţă, ea este sau nu, în tine. “Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamănă cu un tîmplar care ia un lemn murdar din noroi, îl spală şi face mobilă de lux”, aşa cum spunea Petre Ţuţea. Din păcate, numărul tinerilor cu vocaţie de a fi fabricanţi de oameni şi care aleg această nobilă profesie este tot mai mic, din cauza statutului social generat de salariile extrem de mici cu care guvernanţii „recompensează” munca lor“, a spus preşedintele FSLI, Simion Hăncescu.

Rezultatele şcolare excepţionale ale anului şcolar 2012-2013

Fie că vorbim de Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, de Olimpiada de Astronomie, Matematică, Geografie, Lingvistică, Chimie, Biologie, Fizică etc, profesorii şi elevii români s-au evidenţiat cu siguranţă, aducând acasă medalii de aur, argint sau de bronz. Portalul didactic.ro a realizat o listă a tuturor rezultatelor obţinute de elevii români la olimpiadele internaţionale:

Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului:

• 4 medalii (o medalie de aur şi trei de argint). În clasamentul neoficial pe naţiuni (28 de naţiuni înscrise), România s-a clasat pe locul 3 (la egalitate cu Japonia), după Taiwan şi Koreea de Sud.
• Medalia de aur a fost cucerită de Marius Ioan Posa, elev în clasa a XII-a, Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Timişoara, iar cele trei medalii de argint au fost câştigate de Dan Mircea Mirea (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Iliescu (clasa a X-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Ionuţ Bogdan Voinicu (clasa XI-a, Colegiul Naţional „Ion Minulescu” din Slatina).

Olimpiada Internaţională de Astronomie:

• şapte medalii (două medalii de aur, două medalii de argint şi trei medalii de bronz) şi locul 3 în topul neoficial pe naţiuni.
• Medaliile de aur au fost cucerite de Paul Andrei Draghiş şi Tudor Suciu, ambii elevi în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare. Cele două medalii de argint au mers către Mălina Roşca, absolventă a clasei a VIII-a la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Alba Iulia şi Andrei Cătălin Răduc, elev în clasa a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Medaliile de bronz au fost cucerite de elevii: Maria Cristiana Dedu (clasa a IX-a, Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ), respectiv Denis Turcu şi Sebastian Trifa- elevi în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Din lotul României a făcut parte şi Alexandru Călin (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti).

Olimpiada Balcanică de Informatică (seniori):

Medalie de aur: Rareş Darius Buhai (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa); medalii de argint: Radu Ştefan Voroneanu (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” din Ploieşti), Silviu-Emil Popescu (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Bucureşti), respectiv Mihai Popa (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova).

Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică:

Anul acesta a fost înregistrat cel mai bun rezultat din istoria participării româneşti: cinci medalii (două medalii de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz). Medaliile de aur au fost câştigate de Iustina Crăciun şi Denis Turcu, elevi în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Medaliile de argint au revenit elevilor Andrei Alexandru Cuceu (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Paul Andrei Draghiş (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu˝ din Baia Mare), iar medalia de bronz a mers către Cătălina Miriţescu (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).

Olimpiada Internaţională de Geografie:

• Primul loc pe naţiuni
• Elevii distinşi cu aur: Andra-Cosmina Albulescu (Colegiul Naţional ,,Costache Negri” din Galaţi), Cosmina-Andreea Manea (Colegiul Naţional ,,I. C. Brătianu” din Piteşti) şi Theodor-Adrian Ivan (Colegiul Naţional din Iaşi). Medalia de argint i-a revenit lui Traian Tomenco, absolvent al Liceului Teoretic ,,Constantin Brâncoveanu” din Bucureşti.

Olimpiada Internaţională de Lingvistică:

• locul 3 şi medalie de bronz în proba pe echipe
• două menţiuni în proba individuală
• Echipa a fost formată din: Maria-Cristina Ionescu (Galaţi), Cătălina Stelea, Marius Todea (ambii din Braşov) şi Remus Iosifescu (Bucureşti). Totodată, Maria-Cristina Ionescu şi Marius Todea au obţinut menţiuni şi în concursul individual. Lotul olimpic a fost pregătit de Roxana Dincă şi Adina Dragomirescu, profesori la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Olimpiada Internaţională de Matematică:

• Trei medalii de argint şi trei medalii de bronz
• Omer Cerrahoglu (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare) şi-a trecut în palmares o medalie de argint. Ştefan Spătaru şi Marius-Ioan Bocanu, ambii elevi în clasa a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti au primit medalia de argint. Medaliile de bronz au fost obţinute de Ştefan-Cosmin Gramatovici (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti), respectiv Hai Tran Bah şi Andrei-Viorel Bud, elevi în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală.

Olimpiada Internaţională de Chimie:

• trei medalii de argint şi o medalie de bronz
• Medaliată cu argint şi la ediţia precedentă, Maria Andreea Filip (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) a reuşit aceeaşi performanţă şi în acest an. Ceilalţi doi elevi distinşi cu medalii de argint sunt Adrian Murgoci (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti) şi Dumitru Călugăru (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu). Medalia de bronz a mers către Mihai Grigore Prună (clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare).

Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară:

• 9 medalii de aur (informatică – 3, matematică – 3, chimie – 2, fizică – 1), dintr-un total de 13 medalii.
• Medaliile pe discipline:

1. Chimie: două medalii de aur – Vlad-Mihai Mandric (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti), Cristian David Călin (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi) şi o medalie de argint – Radu Costin Bîzgă-Nicolescu (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” din Piteşti).
2. Matematică: trei medalii de aur – Simona Diaconu (clasa a X-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Ioan Laurenţiu Ploscaru (clasa a IX-a, Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea) şi Paul Gabriel Muscă (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), o medalie de bronz – Andreea Măgălie (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).
3. Informatică: trei medalii de aur – Rareş Darius Buhai (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, laureat cu aur şi anul trecut), Valentin Marius Hârşan şi Marius Gavrilescu, ambii elevi în clasa a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.
4. Fizică: o medalie de aur – Ioan Ignat (clasa a X-a, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, câştigător al unei medalii de aur şi la ediţia din 2012) şi două medalii de argint – Raul Alex Pipis (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara) şi Horia Petru Nicolăescu (clasa a XI-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).

Olimpiada Internaţională de Biologie:

• Trei medalii de bronz
• Cei trei medaliaţi la această prestigioasă competiţie sunt Oana Elena Băran (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Vlad Coşoreanu (Liceul Teoretic Ovidius din Constanţa) şi Cristian Alexandru Bolunduţ (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca), laureat cu bronz şi la ediţia precedentă. Din lotul olimpic al României a făcut parte şi Miruna-Ioana Curea.

Olimpiada Internaţională de Fizică:

• două medalii de aur şi trei medalii de argint
• Medaliile de aur au mers către Cristian Frunză (clasa a X-a) şi Cristian Andronic (clasa a XI-a), iar medaliile de argint la Tudor Ciobanu (clasa a XI-a), Denis Turcu (clasa a XI-a) şi Sebastian Dumitru (absolvent al clasei a XII-a).

Olimpiada Internaţională de Informatică:

• două medalii de aur (Rareş Darius Buhai, clasa a X-a, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” şi Vlad Alexandru Gavrilă, clasa a XII-a, Liceul Internaţional de Informatică din Capitală),
• o medalie de argint care a mers la Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „C. D. Loga” din Timişoara
• o medalie de bronz cucerită de Mihai Popa, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova

Olimpiada Balcanică de Matematică pentru seniori:

• 6 medalii (patru medalii de aur şi două medalii de argint) şi locul I pe naţiuni
• Medaliile de aur au fost obţinute de Omer Cerrahoglu (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare), Simona Diaconu (clasa a X-a), Marius Bocanu (clasa a X-a) şi Andrei-Viorel Bud (clasa a XI-a), toţi elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Paul Andrei Muscă şi Ştefan Spătaru, ambii elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti, în clasa a XI-a şi clasa a X-a, au intrat în posesia medaliilor de argint.

Balcaniada de Matematică pentru juniori:

• şase medalii (două de aur şi patru de argint)
• Medaliile de aur au revenit lui Laurenţiu Ioan Ploscaru (clasa a IX-a, Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea) şi lui Andrei Teodor Andronache (clasa a IX-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).
• Medaliile de argint au mers către Andrei Paşa (clasa a VIII-a, Colegiul Naţional din Iaşi), Filip Ion (clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială nr. 56 din Bucureşti), Cristian Teleanu (clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Ovidiu” din Constanţa) şi Ciprian-Mircea Bonciocat (clasa a VII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti).

Sursa: Adevarul.ro

România serbează azi ziua celor mai prost plătiți profesori din UE! Cât căștigă tinerii profesori și câți vor să plece din țară

Cadrele didactice din România care au sub 35 de ani nu primesc un salariu mai mare de 875 de lei pe lună, arată un sondaj făcut de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. Astăzi, de Ziua Mondială a Profesorilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) trage un semnal de alarmă asupra statutului degradat al profesorilor din România, cauzat de slaba finanțare a sistemului de educație.

PROFESORI

Salariile extrem de mici ale profesorilor debutanți au dus însă la situația în care majoritatea tinerilor care intră în sistem ajung acolo din lipsa altor opțiuni, nefiind motivați să urmeze o carieră didactică. Chiar și cei care ajung din pasiune și își doresc această carieră, reușesc cu greu să își mențină interesul, dat fiind că salariile le permit cu dificultate să își acopere chiar și cele mai elementare costuri.

De la 230 de euro pe lună în România la 3000 de euro în Spania

Tot FSLI a arătat că dacă un profesor debutant are salariul mediu brut în România de 233 de euro, același profesor debutant are salariul mediu brut la o valoare de 2000 de euro în Austria, Marea Britanie sau Italia, 3000 de euro în Spania sau Germania sau chiar aproape 5000 de euro în Luxemburg, fapt ce plasează țara noastră pe ultimul loc în UE în ceea ce privește nivelul salariilor acordate profesorilor debutanți.

Efectele acestei situații sunt deja vizibile și pot fi observate cel mai ușor prin rezultatele pe care cadrele didactice la obțin la examenele de titularizare sau concursurile de ocupare a posturilor didactice vacante. În acest an, procentul de candidați înscriși la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar care au luat note între 7 și 10, condiție necesară pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, a fost de doar 49,17%. Posturile neocupate au fost acoperite de suplinitori care nu reușit să atingă pragul minim de nota 7.

Ce este mai grav este că tinerii competenţi care își doresc să fie profesori nu sunt atraşi de salariile din străinatate doar după ce ies de pe băncile şcolii, ci şi după ce îşi găsesc un loc de muncă în România, dar care nu este suficient de bine plătit – nu trebuie să căutăm prea mult motivele pentru care aceştia pleacă dacă stăm să comparăm cei 875 de lei cu salariile de câteva mii de euro obţinute afară. Tot din studiul FSLI din 2011 aflăm că 41% dintre tinerii ajunşi la catedră se gândesc tot mai serios la posibilitatea de a urma drumul străinătăţii.

”Azi, de ziua profesorului, dorim să le transmitem cadrelor didactice din România nu doar clasicul ”La mulți ani” și urări de împlinire personală și profesională, ci să le transmitem și speranțele noastre că își vor recăpăta statutul social pe care îl merită și că vor fi răsplătiți așa cum se cuvine pentru efortul depus”, declară Mihai Dragoș, președinte ANOSR.

Sursa: EVZ.ro

Liceul Kretzulescu. Cum se învaţă în prima clasă „inteligentă“ din România. „Cursurile sunt ca un teambuilding”

Prima clasă digitală, inaugurată la începutul anului, este locul unde elevii şi profesorii comunică şi învaţă împreună pe tablete şi manuale digitale. În timp ce dascălii sunt timoraţi de experienţă, tinerii spun că se simt ca în teambuilding

Într-o lume în care tehnologia ne influenţează stilul de viaţă şi modul în care muncim, a venit vremea să schimbăm şi modul în care învăţăm, să adaptăm şcoala erei digitale, spun specialiştii. Transformarea a început deja, iar un prim pas îl reprezintă prima clasă digitală din România, care a fost inaugurată pe 17 septembrie, la o zi de la începerea noului an de învăţământ, la Şcoala Comercială Superioară „Nicolae Kretzulescu“ din Capitală.

Atunci a fost doar o oră demonstrativă, însă clasa va fi disponibilă elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a care aleg să urmeze, o oră pe săptămână, cursul extra- curricular numit „Succesul profesional“, menit să-i înveţe tehnici necesare pentru a se integra pe piaţa muncii. Mai departe, mult-aşteptatele manuale digitale ar urma să ajungă pe băncile copiilor de clasa I şi a II-a de la anul, a anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Clasa „inteligentă“ e deocamdată mai mult o curiozitate în peisajul educaţional românesc, însă proiectul va fi extins şi în alte şcoli din ţară anul acesta. Inedita sală de clasă, vizitată de reporterii „Weekend Adevărul“ într-o lecţie demonstrativă dedicată altor şcoli interesate, este „produsul“ industriei IT autohtone, interesată să impulsioneze digitalizarea educaţiei.

Într-o sală cu 10 mese, fiecare cu trei locuri, elevii au propria tabletă pe care scriu, în loc de caiete, iar profesorii au ecrane de tip touchscreen (ecran tactil) în loc de tablă, care sunt interconectate.

Astfel, tot ce scriu elevii pe tablete apare în timp real pe ecranul din faţa clasei, putând să se facă prezentări şi comparaţii într-un mod interactiv. Dacă această tehnologie poartă marca companiei Samsung, care a donat şcolii întregul echipament digital, platforma a fost dezvoltată de firma Read Forward, care a digitalizat conţinutul manualului creat de Junior Acheviement.

Alin Zaharia este în clasa a XI-a G la Liceul „Nicolae Kretzulescu“ şi este unul din elevii care au participat la prima oră demonstrativă din clasa „inteligentă“. La prima impresie, tânărul aseamănă cursul interactiv cu experienţa unui teambuilding.

El spune că a acceptat provocarea din curiozitate, dar şi pentru că are un interes pentru cibernetică, domeniul IT şi tot ce ţine de tehnologiile moderne. „Ora a decurs armonios atât din punctul de vedere al funcţionării gadgeturilor, dar şi al relaţiei dintre elevi şi profesor. A fost foarte OK.

Tehnologia ne-a ajutat să ne exprimăm ideile mai rapid şi am primit şi feedback mult mai repede. De asemenea, unii dintre noi ne exprimăm mai bine prin intermediul tehnologiei şi asta ne-a ajutat. Aş vedea în viitor o şcoală numai cu astfel de clase, chiar m-aş bucura să fie în toate şcolile aşa ceva fiindcă orele decurg mult mai eficient, e ca un teambuilding foarte interactiv“, a explicat Alin.

El mai spune că îi pare rău că nu a apucat să învăţe într-o asemenea clasă de la bun început, dar crede că lucrurile vor evolua de aşa natură încât, peste 10-20 de ani, copiii săi să aibă acest privilegiu.

Profesorii au adoptat mai greu tehnologia

Dacă elevii adoptă foarte uşor tehnologia utilizată în clasa digitală, profesorii se adaptează mai greu, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ Paul Balogh, managing partner la Read Forward, care i-a instruit atât pe dascălii din România, cât şi pe cei din străinătate. Balogh spune că „riscul de adopţie“ cel mai mare pentru noua tehnologie este la profesori, nu la copii.

„Generaţia dascălilor nu prea are contact cu cele mai noi tehnologii, este în afara acestei lumi şi intervine un fel de timorare, fiindcă elevii se descurcă imediat şi natural cu tabletele, smartphone-urile, calculatoarele, punându-i în inferioritate pe profesori în felul acesta“, este de părere Balogh.

Colegul său de la Read Forward, Cristian Dinu, povesteşte o întâmplare de la o prezentare din Bulgaria, unde pe elevi nu au fost nevoiţi să-i înveţe nimic nou, numai să le dea utilizatorul şi parola pentru a se loga pe tablete, însă pe profesori au stat să-i înveţe timp de o zi şi jumătate ca să iasă bine demonstraţia în faţa a şase televiziuni şi a ministrului Educaţiei.

România nu stă însă aşa rău la acest capitol. Directorul-adjunct al liceului Kretzulescu, Maria Tinică (44 de ani), profesor de Informatică şi cea care a ţinut prima oră digitală din România, spune că i s-a părut foarte interesantă experienţa.

„Am fost cu toţii foarte entuziasmaţi, şi eu, şi elevii, desigur. Nu a fost greu să ne acomodăm cu noul mod de a interacţiona prin intermediul tehnologiei, tabletele au fost principala noutate. Am vrea să implementăm în toată şcoala „smart classrooms“, dar momentan ne folosim de ceea ce avem până când vor apărea manualele digitale“, spune dascălul.

Şi directorul de la Şcoala Gimnazială „Ferdinand I“, Violeta Dascălu, care a văzut cum funcţionează prima clasă digitală, spune că ar vrea să aibă aşa ceva în instituţia pe care o conduce. „Nu este uşor de gestionat aşa ceva, mă gândesc că trebuie puse nişte limite, fiindcă atunci când te întorci cu spatele, copiii sunt pe Facebook, fac altceva“, spune ea.

Specialiştii de la Read Forward au explicat că tabletele pot fi configurate în aşa fel încât profesorii să poată bloca, de exemplu, accesul elevilor pe Facebook în timpul orelor de curs. În plus, aceştia susţin că astfel de clase vor fi create şi în alte oraşe, dar şi în universităţi, în anul şcolar care tocmai a început. ;

Ora la care toţi elevii pot răspunde în acelaşi timp

Clasa „inteligentă“ de la „Nicolae Kretzulescu“ a fost dotată de Samsung, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu 31 de tablete Galaxy Note 10.1, un E-Board (tabla care poate înregistra atingerea cu degetul), un Smart TV şi două laptopuri.

Tabletele au fost alese pentru a ţine loc de caiet elevilor, iar modelul Note 10 a fost preferat de către Samsung pentru că oferă şi un stylus care ajută în cazul desenării sau scrierii unor formule matematice.

Tabletele sunt dotate şi cu un program de recunoaştere a scrisului de mână care poate transpune în format digital formule matematice sau alte caractere. Sistemul de operare pe care îl folosesc tabletele este Android „Jelly Bean“, cu o interfaţă proprie a Samsung.

Însă tehnologia a pătruns în clasele de liceu din România de câţiva ani buni, cum s-a întâmplat şi în sălile sau laboratoarele din facultăţi, numai că acest fapt nu a adus automat şi integrarea acestora în programa existentă.

Profesorii, în special cei de la liceu, s-au obişnuit să-şi facă singuri materialele, eventual să-şi aducă şi un proiector sau să împrumute unul din şcoală şi să încerce să aducă în faţa elevilor materialele aparent interactive.

Paul Balogh, managing partner Read Forward, găseşte această integrare drept un semn de malformare generată de sistem, dar una benefică pentru mediul educaţional.

„Ei au încercat să profite în acest fel de avansul tehnologic şi au ajuns să aibă foarte multe materiale de prezentare, fie că e vorba de prezentări tip PowerPoint, fie că e vorba de videoclipuri găsite pe tot felul de site-uri“, susţine el.

Astfel, platforma creată pentru prima clasă „inteligentă“ din România poate primi şi astfel de materiale proprii ale profesorilor. „Explică un videoclip ce se întâmplă într-un vulcan sau cum se manifestă un tsunami şi pot să integreze foarte uşor în manual acel video“, mai spune acesta.

Platforma dezvoltată de Read Forward este gândită în primul rând să fie accesibilă fiecărui elev sau profesor fără să necesite vreo aplicaţie dependentă de un dispozitiv. Ei au gândit-o să fie structurată pe HTML, unul dintre limbajele de programare ale Internetului şi cel mai uşor de folosit.

Read Forward a apelat la HTML5, cea mai nouă versiune, şi aceasta reprezintă atât o detaşare de tehnologia Flash (care a fost mult timp alegerea de bază pentru programele educaţionale), cât şi o cale de a unifica lumea calculatoarelor clasice şi cea a dispozitivelor mobile pentru ca elevii şi profesorii să se poată conecta de pe ce dispozitiv au la dispoziţie.

Tabletă drept caiet

Apoi, ei s-au uitat şi la Facebook pentru inspiraţie. „Pe Facebook nu există reîmprospătarea paginii, apeşi un buton şi te duci în altă parte, deschizi un mesaj, o notificare şi deja s-au schimbat informaţiile afişate“, explică Balogh ideea lor. Iar platforma este „făr’ de reîmprospătare“, totul se întâmplă în timp real, iar profesorul este cel care are acces la informaţii.

Spre exemplu, le poate cere elevilor să spună ce au făcut în vacanţă sau să răspundă la o întrebare care ţine de materie. Ei răspund independent, iar la el ajung toate răspunsurile şi, dacă vrea, poate afişa unul principal pe tabletă.

„Era enervant în şcoală când profesorul întreba ceva şi tu ştiai răspunsul, stăteai cu mâna sus şi răspundea altcineva. Aici nu mai e problema asta, răspunsurile sunt invidivuale şi pot fi date în acelaşi timp“, susţine Cristian Dinu, colegul lui Paul Balogh de la Read Forward.

Cristian Dinu a vorbit şi despre un anumit schimb de putere simbolică între profesori şi elevi, cei din urmă fiind învăţaţi deja să umble pe astfel de echipamente, pe când unii profesori abia fac tranziţia spre lumea digitală, spre învăţământul tehnologizat.

Totuşi, consideră că asta îi va apropia, colaborarea se va îmbunătăţi în anii următori. Înainte de asta, însă, cei de la ReadForward spun că sistemul va oferi control deplin profesorului prin această platformă. Există trei roluri implementate. Unul este cel al profesorului, un al doilea este cel de student, iar cel din urmă este cel pasiv, de „ecran“.

Mai precis, pe E-Board este afişată materia de parcurs sau documentele de prezentat, iar profesorul poate interacţiona direct acolo cu acestea, dar doar pentru a le prezenta. Când este cineva în rolul profesorului, poate bloca celelalte dispozitive sau poate să afişeze aceeaşi informaţie pe toate ecranele, fără ca elevii sau studenţii să poată interacţiona cu conţinutul.

Ca ultim lucru de precizat despre platforma aceasta e că răspunsurile pe care elevii le dau sunt salvate şi online. Este şi aceasta o componentă a ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „Internet of Things“, în care dispozitivele sunt interconectate între ele, dar şi conectate la Internet.

Datorită stocării datelor în Cloud, scalabilitatea sau actualizările nu sunt o problemă, cum se întâmplă la aplicaţiile obişnuite pentru care dezvoltatorii trebuie să aştepte aprobarea magazinelor de aplicaţii. ;

Piaţa cărţilor digitale, slab dezvoltată

Pentru ca aceste clase digitale să devină o realitate şi să poată funcţiona, este nevoie şi de materialele de pe care să înveţe elevii.

Ministrul Educaţiei a anunţat deja că, începând de la anul, elevii de clasele I şi a II-a vor putea învăţa, în paralel, şi după manuale digitale, însă piaţa e-book abia se dezvoltă la noi, pentru că este un serviciu scump.

Paul Balogh spune că, în Statele Unite, 20% din piaţa de carte este deja ocupată de e-book, în timp ce în România este vorba de 0,5-2%, iar în Europa este între 1-3%.

„Ştiu că sunt câteva discuţii serioase la nivelul Comisiei Europene să reducă TVA-ul de la cărţile electronice, să fie mai mic, cel puţin echivalent cu TVA-ul unei cărţi tipărite. Momentan, cărţile digitale nu sunt considerate cărţi, ci servicii, prin urmare au un TVA mare, chiar şi de 24%“, a explicat acesta.

Sursa: Adevarul.ro

Rezistă şcolile noastre la un cutremur de peste şapte grade?

Sunt toate şcolile din România expertizate din punct de vedere al riscului seismic? Avem certitudinea că toate rezistă şi nu cad în capul elevilor, astfel încât să avem sute, poate mii de tragedii la un viitor cutremur? Cine va răspunde într-un asemenea caz?

După cutremurul de noaptea trecută vreau să aduc în atenţia publică o altă posibilă bombă cu ceas, care ticăie, ticăie, până vă exploda la un moment dat.

Dacă nu gândim şi acţionăm preventiv, anticipând eventuale pericole, păţim ca în tragedia provocată de câinii vagabonzi, reacţionăm după ce s-a întâmplat nenorocirea, ne smulgem părul din cap, căutăm vinovaţii până când uitarea se aşterne peste caz.

Iar la următorul eveniment dramatic o luăm de la capăt.

Nu ştiu să existe evidenţe şi astfel de expertize de risc seismic peste tot,, pentru toate scolile. Dacă există, cu atât mai bine, să ştim şi noi cum stăm.

Şcolile sunt ale statului, el este responsabil de vieţile copiilor care se află în ele. În loc să cheltuie banii pe vizite inutile, Victor Ponta ar da mai bine ordin pentru expertizarea imediată a şcolilor în privinţa riscului seismic. Actiunea nu poate fi lasata doar in seama administratiei locale, multe n-au bani nici de salarii.

Au trecut 36 de ani de la devastatorul cutremur din 1977. Cam aceasta este perioada de ciclicitate a cutremurelor vrâncene, 35-40 de ani. În cel mai negru scenariu, dacă nu se mai repetă norocul din 1977, cu ora de producere 21.30, un nou cutremur s-ar putea produce în timpul orelor de curs.

Chiar dacă nu se prăbuşeşte toată clădirea şcolii, bucăţi de tencuială, de tavan, cărămizi din etajele superioare ar putea genera ravagii, în clase cu 30 de elevi înghesuiţi în spaţii limitate.

Lipsa de educaţie antiseismică şi de repetiţii periodice de evacuare ar amplifica pierderile şi accidentările, până la cote greu de imaginat.

Raţional şi logic ar fi să acţionăm preventiv, înainte de a se produce evenimentul, să introducem avizul de funcţionare de risc seismic, să nu se permită intrarea elevilor în şcolile care nu au acest aviz. Sunt şcoli construite în urmă cu 100 de ani şi mai bine, când nu existau tehnologiile de azi. Liceele centenare, bunăoară. Cutremurele succesive şi intemperiile le-au şubrezit structura de rezistenţă, astfel încât e greu de presupus că ar trece cu bine de un nou cutremur de peste şapte grade.

Cum consolidarea unora dintre ele nu mai este, tehnic, posibilă, soluţia ar fi construcţia unor clădiri moderne, alături de cele vechi, eventual cu bani europeni, iar când aceste sunt gata elevii sunt mutaţi în noile clădiri iar cele vechi pot fi demolate.

Există în Ministerul Educaţiei vreun departament, vreun serviciu, care să se ocupe de aceste problematici, să dea soluţiile cuvenite? Mi-e teamă că nu. Sigur, primăriile sunt proprietare şi administratori ale clădirilor şi terenurilor şcolilor. Dar nu trebuie lăsate de capul lor.

Există instituţii ale statului, Prefecturi, Consilii Judeţene, Ministerul Educaţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, care pot şi trebuie să monitorizeze, pot şi trebuie să contribuie cu expertize şi chiar cu bani, să controleze situaţiile care ies din normal şi să le urmărească până la rezolvarea finală. Altfel, să ne dăm cu capul de pereţi, să căutăm la infinit vinovaţi, postfactum, după ce nenorocirea şi tragediile s-au produs, nu serveşte nimănui.

Aşteptăm de la Ministrul Educaţiei, de la Ministrul Administraţiei o evaluare a acestei problematici, un plan de măsuri cu termene exacte, având în vedere că ceasul apropierii unui alt cutremur devastator ticăie, ticăie…

Răspunde actualul ministru al Educaţiei pentru sute, poate mii de vieţi pierdute în şcoli, la un eventual cutremur devastator?

Şi o întrebare. Dle Ponta, cluburile de poker au fost recent reglementate prin OUG. Vieţile copiilor noştri n-ar merita şi ele o OUG?

Ce este mai important?

Sursa: Adevarul.ro

Campania „1.000 de cuvinte”, lansată de British Council

British Council şi British Academy au lansat, pe 25 Septembrie, o campanie pentru tinerii britanici prin care încearcă să-i încurajeze să înveţe mai multe limbi străine, chiar ca autodidacţi, punând targetul de 1.000 de cuvinte.

Într-o lume în care engleza este o limbă internaţională folosită pe tot globul, tinerii din Regatul Unit nu mai învaţă şi alte limbi străine fiindcă se pot descurca cu limba lor nativă aproape oriunde în lume. Tocmai de aceea, campania „1.000 de cuvinte” a fost gândită să-i încurajeze pe tinerii de origine anglo-saxonă să înveţe limbi străine.

Marea Britanie se află, de obicei, la coada clasamentelor europene în ceea ce priveşte studierea limbilor străine. Campania „1.000 de cuvinte” realizată prin programul Speak to the Future, susţinut de mai multe ambasade, de British Council şi British Academy, a fost gândit special pentru a stimula multilingvismul în Marea Britanie, scrie „The Telegraph”.

Campania promovează ideea că limbile străine reprezintă o competenţă benefică, chiar dacă vorbitorii nu sunt fluenţi. Targetul de 1.000 de cuvinte îl ajută pe cel care învaţă să treacă de nivelul de începător şi să poată purta conversaţii simple. În alte cuvinte, te ajută să te descurci mai bine într-o lume globalizată.

„Partea cea mai dificilă când înveţi o limbă nouă este să chiar începi să faci asta. 1.000 de cuvinte pot duce uşor la 5.000 de cuvinte sau la mai multe”, spune profesorul Nigel Vincent de la Academia Britanică.

După ce înveţi 1.000 de cuvinte, nu numai că vei avea un vocabular minim, dar vei avea şi o idee despre structura limbii respective. Astfel, vei putea recunoaşte tipare gramaticale şi înţelege elemente de sintaxă. De asemenea, odată ce începi să cunoşti o limbă străină, începe să te intereseze şi cultura ţării de unde provine, mai notează sursa citată.

Sursa: Adevarul.ro

Cursuri gratuite de leadership pentru tinerii români din 15 localităţi

Fundaţia LEADERS organizează, în perioada octombrie 2013 – iunie 2014, cea de-a cincea ediţie a programului naţional Leadership Autentic dedicat tinerilor cu vârste între 14 şi 18 ani. 25 de tineri vor putea participa la seminariile organizate gratuit în 15 localităţi din ţară, atât în mediul urban cât şi rural.

Ediţia din acest an se va desfăşura în Bucureşti, Iaşi, Moreni – judeţul Dâmboviţa, Moineşti – judeţul Bacău, Ianca, judetul Brăila, Buzău, Urlaţi – judeţul Prahova, Câmpina – judeţul Prahova, Videle – judeţul Teleorman, Bustuchin – judeţul Gorj, Rupea – judeţul Braşov, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Bolintin Vale – judeţul Giurgiu, potrivit unui comunicat de presă al Fundaţiei LEADERS.

“Leadership Autentic se adresează adolescenţilor cu vârste între 14 şi 18 ani, iar efectele sale sunt de a-i ajuta pe tineri să descopere şi să fie conştienţi de propriul potenţial, implicându-se în liceele/comunităţile din care fac parte. Aflat deja la a cincea ediţie, acest program ne oferă insight-uri utile despre valorile adolescenţilor şi despre imaginea pe care o au despre lider şi leadership, iar participanţii beneficiază de cunoştinţe complementare programei şcolare care îi ajută să îşi pună în practică proiectele,” a explicat Adina Maria Ghiţă, Program Director Leadership Autentic.

Portretul robot al liderului în viziunea adolescentului român

Conform unei cercetări realizate în cadrul Leadership Autentic, comunicativitatea, ambiţia şi responsabilitatea sunt caracteristici pe care trebuie să le aibă liderul pe care tinerii l-ar urma. În privinţa valorilor la care se raportează, adolescenţii au ales familia şi prietenia ca fiind cele mai importante chiar dacă tinerii participanţi provin din medii diferite (rural şi urban).

Consiliere pentru alegerea facultăţii potrivite

”Programul se adresează unei grupe de vârstă care se îndreaptă către alegerea unei facultăţi, are nevoie de găsirea vocaţiei şi de stabilirea unor valori pe care să le regăsească în modelele pe care şi le aleg. Leadership Autentic îşi propune se completeze practica şcolară printr-o serie de activităţi de educaţie informală care pun accent pe dezvoltarea abilităţilor de leadership, comunicare, lucru în echipă, iniţiativă şi spirit pro-activ cu scopul de a-i pregăti pe participanţi pentru viaţa profesională”, susţin organizatorii.

Cele 25 de locuri din fiecare localitate sunt finanţate complet şi includ participarea timp de 4 zile în program, materialele de training (suportul de curs, logistica şi papetăria), pauzele de prânz şi răcoritoarele din fiecare zi de training şi accesul pe platforma profesională de orientare în carieră pe baza căreia vor primi un raport individual cu descrierea orientărilor vocaţionale.Înscrierile se realizează online, iar la final sunt selectaţi câştigătorii celor 25 de burse din fiecare localitate, arată aceştia.

Ce vor învăţa elevii

noţiuni teoretice şi practice de leadership prin metode neconvenţionale şi interactive
interacţiune cu tineri cu valori comune, pasionaţi de leadership şi proactivi
comunitate cu putere de decizie şi dorinţa de schimbare în bine a societăţii
accesarea gratuită a celei mai cunoscute platforme internaţionale de orientare vocaţională pentru tineri
După finalizarea cursurilor în cele 15 localităţi, tinerii participanţi se vor putea înscrie pentru un loc în Tabăra Leadership Autentic, în care vor merge 30 de adolescenţi.

Leadership Autentic este un program susţinut de Ministerul Educaţiei Naţionale, iar printre partenerii principali ai programului se numără Petrom, BRD Groupe Societe Generale, Lafarge şi AVIS.

Fundaţia LEADERS îşi propune să fie cea mai puternică sursă de idei şi oameni valoroşi din România. Programele LEADERS sunt adaptate tuturor celor care doresc să se dezvolte, indiferent de vârstă sau nivelul de experienţă, sunt inovatoare ca metodologie şi tematică, sunt flexibile, incluzând şi module în interval de timp scurt şi sesiuni de durată mai lungă. Printre cele mai importante iniţiative ale Fundaţiei LEADERS se numară LEADERShip Autentic, LEADERS School, LEADERS Education şi LEADERS Academy.

Sursa: Adevarul.ro

Ministrul Educaţiei, vizită în Vâlcea

Ministrul Remus Pricopie este aşteptat luni dimineaţa, la ora 9.00, să participe la o şedinţă cu toţi directorii de şcoli din judeţul Vâlcea.

După întâlnirea cu directorii, ministrul Educaţiei va vizita mai multe unităţi şcolare din judeţul Vâlcea.

Acesta are programată o vizită la Colegiul “Constantin Brâncoveanu” din Horezu şi la o grădiniţă din aceeaşi localitate.

Sursa: Adevarul.ro

Prahova: Elevi dusi la spital pentru ca s-au simtit rau dupa o sfestanie facuta de un preot in scoala

15 elevi cu varste cuprinse intre opt si 12 ani, de la o scoala din localitatea prahoveana Targsorul Vechi, au inceput sa se simta rau, vineri, dupa ce preotul a facut o sfestanie in incinta unitatii de invatamant, 13 dintre copii fiind preluati de ambulante si transportati la spital, scrie Mediafax.

Potrivit directorului Serviciului de Ambulanta Judetean Prahova, medicul Daniel Nicolae, echipajele Serviciului de Ambulanta Judetean Prahova au fost solicitate sa intervina, vineri, la o scoala din localitatea Targsorul Vechi, unde 15 copii au inceput sa se simta rau.

Copiii au povestit ca un preot a venit la scoala sa faca o sfestanie, iar dupa acest moment au inceput sa se simta rau.

Treisprezece dintre elevi au fost preluati de echipaje de ambulanta, iar la ora transmiterii acestei stiri sunt transportati la Spitalul de Pediatrie din Ploiesti.

In cazul a doi dintre copii parintii au cerut ca acestia sa nu fie dusi la spital.

Medicul Daniel Nicolae a spus ca, in prezent, cei 13 copii sunt stabili hemodinamic si ca viata lor nu a fost pusa in pericol.

Echiapeje medicale ale Ambulantei au pus diagnosticul initial, „intoxicatie cu substanta necunoscuta”, urmand sa fie stabilite cauzele care au dus la starea de rau a copiilor.

Sursa: HotNews.ro

Profa de nota 10: „Îmi transform orele în momente de spectacol”

Face parte dintr-o generaţie de profesori tineri, care încearcă în permanenţă să se autodepăşească, înainte de a le cere acelaşi lucru şi elevilor. Aşa a ajuns să-şi dezvolte un sistem de predare care seamănă mai mult cu un spectacol de teatru şi magie, unde micuţii sunt personajele principale.

„Clasa din afara clasei”

Andreea Denisa Puiu (27 de ani) este printre puţinii dascăli din Capitală care au luat anul acesta zece la titularizare, dar nu face din asta un motiv de fală. “Nu cred în validarea adusă de teste. Cred că altfel ar trebui să arătăm ceea ce putem declanşa în copii”, spune tânăra. Şi-a descoperit vocaţia de pedagog în timp ce se pregătea să devină jurnalist, iar astăzi le predă elevilor de pregătitoare de la Şcoala “Pia Brătianu”, una dintre cele mai bune din Bucureşti.

În timp ce alţi profesori se ţin cu dinţii de programa şcolară şi fac cu cei mici doar strictul necesar, Andreea este adepta ideii de “clasă în afara clasei”. Proiectele de educaţie nonformală din care a făcut parte, spune învăţătoarea, au învăţat-o cum să-şi ţină elevii de şase ani “în priză”.

“Am fost alături de Incubator107, Reciclare creativă, Hackidemia, Şcoala de valori. Au stat la baza dezvoltării mele personale pentru a putea veni în faţa copiilor cu o altă deschidere şi m-au ajutat la transformarea lecţiilor în momente de spectacol, de surpriză. În plus, educaţia dincolo de pereţii şcolii îi ajută să participe la crearea situaţiilor de învăţare, nu doar la a fi expuşi la ele”, este de părere tânăra. Tocmai de aceea intră zilnic la clasă cu tolba plină de trucuri care să-i motiveze pe micuţii de pregătitoare, abia desprinşi din braţele bunicilor.

Performanţă cu 1.000 de lei pe lună

„De la uşile decorate în funcţie de tematică pentru a fi portale de trecere spre lumi fantastice, la podeaua cu personaje din poveşti, toate aceste elemente creează un mediu prietenos pentru copil. Totodată, elevii mei au şansa să facă proiecte complexe. Am făcut chiar o «televiziune » a clasei în care prezentau noi cunoştinte precum „Ştiaţi că..”, dar şi un ziar de luni în care desenau sau scriau ce îşi doreau să experimenteze la şcoală în acea săptămână”, se mândreşte dascălul.

Tânăra iese din tipare şi când vine vorba de a corecta eventualele greşeli. Consideră pixul roşu o „ghilotină” şi preferă formula „meşteri-ucenici”, unde primii sunt copiii care ştiu deja să citească sau să scrie şi au rolul de a-i ajuta pe restul.

Cu un salariu de 1.000 de lei, Andreea Puiu refuză să pozeze într-o victimă a sistemului şi spune că principala sa motivaţie sunt oamenii cu iniţiativă. „Nu mă simt asuprită în niciun fel ca dascăl şi am sentimentul că va fi curând o revoluţie în Educaţie. Toate modelele mele de profesori sunt din sistemul de stat ceea ce îmi confirmă faptul că «omul sfinţeşte locul »”, spune învăţătoarea.

Şcoli de stat versus private

Înainte de a prinde catedră la şcoala de stat, Andreea a lucrat timp de un an cu elevii din sistemul privat de învăţământ, tot la clasa zero. Experienţă care a convins-o că se poate face educaţie de calitate oriunde.

“Diferenţele dintre privat şi public pot fi anulate de pasiunea profesorilor şi de implicarea părinţilor. Singura diferenţă evidentă este că la privat copiii au o încredere în sine mai înaltă. Referitor la profesori, am întâlnit dascăli care au transferat obiceiurile de la stat la privat. Au rămas ataşaţi de manuale şi nu sunt la curent cu noutăţile din educaţie”, explică învăţătoarea. Aceasta a lansat pe cont propriu proiectul Kidolino, un spaţiu unde se defăşoară ateliere de creativitate pentru copii cu vârsta între 6 şi 14 ani.

Sursa: EVZ.ro

Prins cu droguri la şcoală

Trei traficanţi de droguri, cu vârste între 19 şi 45 de ani, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile, după ce, zilele trecute, un licean, de 19 ani, a fost prins, de profesor, fumând haşiş, la şcoală. Au fost chemaţi oamenii legii şi, potrivit comisarului-şef Gabriel Florescu, şef Birou de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Braşov, asupra tânărului au fost găsite 15 pliculeţe conţinând, în total, 10 grame de rezină de canabis.

În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că acesta îşi luase marfa de la un tânăr de 25 de ani, pe care anchetatorii l-au prins în urma unui flagrant, pe când tânărul de 25 de ani încerca să vândă 30 de grame de haşiş. A fost prins şi intermediarul, în vârstă de 19 ani. În urma extinderii cercetărilor, poliţiştii au ajuns la un alt dealer, de 45 de ani, cunoscut cu antecedente penale, potrivit sursei citate.

Conform anchetatorilor, drogurile erau vândute pe stradă, îndeosebi în apropierea locuinţelor dealerilor.

Au fost făcute şi percheziţii la locuinţele suspecţilor, cadrele BCCO au ridicat din locuinţele suspecţilor 100 de grame de muguri de canabis şi circa 90 de grame de haşiş, droguri valorând aproximativ 13.000 de lei. La bărbatul de 45 de ani, s-au descoperit 60 grame muguri de canabis şi tot atâtea grame de rezină de canabis, dar şi bani. Potrivit anchetatorilor, un gram de haşiş era vândut cu 50-70 de lei, iar unul de muguri cu 35-50 de lei.

Intermediarul şi cei doi dealeri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, apoi magistraţii au decis să-i aresteze pe o perioadă de 29 de zile. Ei sunt cercetaţi pentru trafic, respectiv consum de droguri de risc. Liceanul prins fumând în grupul sanitar al unităţii de învăţământ este cercetat în stare de libertate. După finalizarea anchetei penale, conducerea unităţii şcolare unde suspectul este elev va decide ce măsuri se impun în cazul tânărului. În acest timp, ofiţerii antidrog continuă cercetările în vederea identificării tuturor consumatorilor de stupefiante cărora suspecţii le vindeau canabisul şi haşişul. „În momentul de faţă se efectuează cercetări atât faţă de consumatori elevi, cât şi faţă de alte tipuri de consumatori, din afara unităţilor şcolare”, a declarat cms.şef Gabriel Florescu – şef BCCO Braşov pentru bzb.ro.

Sursa: EVZ.ro

Deputatul PDL Florin Secară: „Oprișan a ținut în frig 150 de copii la mausoleul de la Mărășești și i-a obligat să îl ovaționeze pe premier”

Deputatul PDL Florin Mihail Secară susține că Marian Oprișan nu reușește să dezmintă de legendele legate de tinerețea sa și de cariera sa politică controversată, folosind doi ”șuți” pentru a-l convinge pe Victor Ponta să meargă la Festivalul Bachus de la Focșani.

”Un hoț fură, din seiful unei crame, o sticlă de vin și o duce șefului lui. Șeful îi reproșează că a furat prea puțin, în contextul în care la Focșani curg șuvoaie de vin din butoaiele podgorenilor. Acesta este scenariul videoclipului de promovare a Festivalul Viei și Vinului Bachus de la Focșani, festival organizat din bani publici de instituția condusă de Marian Oprișan”, a declarat deputatul de Vrancea.

El a mai adăugat că la ora actuală, vrâncenii se întreabă dacă există vreo similitudine între cuplul imaginar din videoclip şi Ponta şi Oprişan.

”În Vrancea circulă astăzi trei întrebari. Înainte de toate, lumea se întreabă dacă Victor Ponta, prezent și el la festivalul de la Focșani, este pe o mână cu hoții. Din videoclip… Mai apoi, vrâncenii ar fi interesați să știe dacă există vreo similitudine între cuplul Ponta-Oprișan și cuplul imaginar din videoclip, mai precis dacă Ponta a avut ceva să îi reproșeze lui Oprișan… Nu în cele din urmă, lumea se întreabă și dacă există sau nu vreo legătură de rudenie sau de profesie între ”șuții” din clip și viața președintelui Consiliului Județean Vrancea, deși toată lumea știe că viața lui Marian Oprișan bate filmul”, a mai afirmat Secară.

În opinia parlamentarului PDL, Oprișan l-a primit pe Ponta în județul Vrancea după un tipar construit de partidul comunist.

”Când Ceaușescu venea în vizită în județ, prim-secretarul îl plimba pe un traseu unde iarba era vopsită verde și merele erau legate cu ață în copaci. În loc să îi arate lui Ponta sărăcia din satele vrâncene, Oprișan a ținut în frig 150 de copii la mausoleul de la Mărășești și i-a obligat să îl ovaționeze pe premier pentru ca acesta din urmă să culeagă laurii unui proiect început dealtfel în timpul guvernării PDL. În loc să cheltuie aproape 200.000 de Euro din bani publici la Festivalul Bachus doar pentru a-și expune puterea și influența în regiune, Oprișan ar fi putut aloca acești bani, de exemplu, pentru a termina podul de la Naruja, unde zilnic elevii își pun viața în pericol, făcând echilibristică pe niște grinzi înșirate deasupra râului ce îi desparte pe copii de școală”, a mai spus Secară.

Secară este de părere că toți baronii locali PSD-iști au aceleași apucături și sunt toți o apă și un pământ.

„La fel ca la Constanța, când Mazăre l-a apostrofat pe un localnic ce dorea să îi împărtășească lui Ponta greutățile și necazurile lui, și Oprișan a îmbrâncit un focșănean care încerca să îi spună premierului câteva vorbe. Eu cred că baronul PSD Marian Oprișan a profitat de Festivalul Bachus pentru a sărbători pe banii contribuabililor, alături de toată șleahta PSD, împlinirea a 2675 de zile de când reușește să fenteze justiția în Dosarul Căprioara, dosar în care este învinuit pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals,”, mai afirmă Secară.

Sursa: EVZ.ro

Elevi duşi la spital pentru că s-au simţit rău după o slujbă făcută de un preot în şcoală

Un număr de 15 elevi cu vârste cuprinse între opt şi 12 ani, de la o şcoală din localitatea prahoveană Târgşorul Vechi, au început să se simtă rău, vineri, după ce preotul a făcut o slujbă în incinta unităţii de învăţământ, 13 dintre copii fiind preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la spital.

Potrivit directorului Serviciului de Ambulanţă Judeţean Prahova, medicul Daniel Nicolae, echipajele Serviciului de Ambulanţă Judeţean Prahova au fost solicitate să intervină, vineri, la o şcoală din localitatea Târgşorul Vechi, unde 15 copii au început să se simtă rău, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Copiii au povestit că un preot a venit la şcoală să facă o sfeştanie, iar după acest moment au început să se simtă rău.

Treisprezece dintre elevi au fost preluaţi de echipaje de ambulanţă, iar la ora transmiterii acestei ştiri sunt transportaţi la Spitalul de Pediatrie din Ploieşti.

În cazul a doi dintre copii părinţii au cerut ca aceştia să nu fie duşi la spital.

Medicul Daniel Nicolae a spus că, în prezent, cei 13 copii sunt stabili hemodinamic şi că viaţa lor nu a fost pusă în pericol.

Echiapeje medicale ale Ambulanţei au pus diagnosticul iniţial, „intoxicaţie cu substanţă necunoscută”, urmând să fie stabilite cauzele care au dus la starea de rău a copiilor.

Sursa: Gandul.info

Caz ŞOCANT la o şcoală din Gorj: Doi elevi, puşi de profesor să se bată la ore

Doi elevi de la o unitate de învăţământ din localitatea Stoina s-au luat la bătaie în clasă, de faţă cu profesorul de sport. Şocant este că profesorul, în loc să-i oprescă, le dădea indicaţii cum să se bată. Scena a fost filmată de alţi colegi ai elevilor bătăuşi.

Ora de sport avea loc în clasă, pentru că afară ploua. În imagini pot fi văzuți doi elevi care își dau palme, râzând, la îndemnul profesorului de sport. Profesorul a spus că a fost o joacă, o glumă.

Dascălul are 62 de ani şi până acum a fost considerat un profesor exemplar, scrie impactingorj.com. O comisie constituită la nivelul Inspectoratului Şcolar şi condusă de adjunctul Marius Badea s-a deplasat la şcoala din Stoina pentru a efectua o cercetare la faţa locului.

Sursa: Jurnalul.ro

Apel pentru Educaţie. Singura şansă, investiţia masivă în sistemul de învăţământ

Starea actuală a învăţământului românesc, generată de subfinanţarea cronică din ultimii 23 de ani, impune luarea unor decizii urgente, hotărâtoare şi curajoase, care să aşeze ţara noastră în rândul ţărilor dezvoltate.

Reformele promovate de diverşi miniştri, indiferent că au fost bune sau rele, toate au eşuat. După 23 de ani de schimbări suntem mai rău decât la început.

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ consideră că învăţământul românesc a ajuns într-un punct fără întoarcere şi funcţionează încă pe sistem de avarie, în virtutea inerţiei, fără o direcţie precisă. Cadrele didactice sunt nemotivate, elevii văd şcoala ca o corvoadă, iar societatea, în general, consideră sistemul educaţional ca fiind neperformant şi nealiniat la cerinţele actuale.

“Într-o ţară ca România, în care sistemul de valori este viciat de vedete de carton şi de unii politicieni de cabaret, considerăm că singura şansă este investiţia masivă în educaţie. O astfel de măsură este aşteptată atât de elevi, studenţi, părinţi, cât şi de angajaţii din învăţământ. Deşi ne dorim, nu cerem ca fondurile alocate educaţiei să fie la nivelul celor din UE. Solicităm, însă, ca măcar procentul din PIB alocat învăţământului să fie similar cu media europeană, care este de 6 %. Acest procent este înscris şi în Legea Educaţiei, care însă nu a fost respectată niciodată”, este mesajul Federaţiei “Spiru Haret” pentru Ziua Mondială a Educaţiei, sărbătorită în fiecare an pe 5 octombrie.

Sursa: Puterea.ro

Peste 700 de elevi din Sectorul 2 învaţă limba chineză gratuit

Elevii din Sectorul 2 al Capitalei vor avea ocazia să înveţe limba chineză. Cursurile gratuite se vor desfăşura în două centre sociale şi trei unităţi de învăţământ din Sectorul 2.

De mai bine de un an, peste 100 de elevi urmează cursurile de limba chineză în cadrul Complexului pentru Activităţi Recreative şi Educaţie „Sf. Pantelimon” şi al Complexului de Servicii Socio – Educative pentru Elevi „Sfânta Maria”, ale Primăriei Sectorului 2. Copiilor din centrele sociale li se vor alătura, începând din acest an şcolar, alţi 300 de elevi care învaţă la liceele „Mihail Sadoveanu” şi Colegiul Economic „A.D. Xenopol” şi încă 300 de elevi de la Şcoala generală nr. 46 – care vor pătrunde, de la cele mai fragede vârste, în tainele limbii şi civilizaţiei chineze. Profesoara Zhou Ling Ling din oraşul Beijing, va preda limba chineză alături de profesori români, buni cunoscători ai limbii chineze.

Sursa: Puterea.ro

ACCIDENT GRAV în Mehedinţi: Un elev de 15 ani a fost spulberat pe o trecere de pietoni

A plecat spre şcoală, însă nu a mai ajuns la ore. Un elev de 15 ani a fost spulberat de o maşină chiar pe trecerea de pietoni din faţa şcolii.

Tragedia s-a produs în localitatea mehedinţeană Halânga, în jurul orei 7.00, pe Drumul Naţional 67, la ieşirea din Drobeta Turnu Severin, în faţa Grupului Şcolar Agricol Halânga, potrivit Mediafax .

Elevul în vârstă de 15 ani venea din comuna Bala şi era cazat la internatului Grupului Şcolar Halânga, unde urma să îşi lase bagajele, pentru ca mai apoi să meargă la liceul, aflat la câteva sute de metri. Când a ajuns pe trecerea de pietoni, adolescentul a fost lovit de un autoturism Skoda care circula dinspre Drobeta Turnu Severin către Targu Jiu.

Victima a fost găsită la mai mult de 20 de metri de locul accidentului. Medicii veniţi la faţalocului au constatat decesul.

Sursa: RomaniaLibera.ro

Ce poţi să faci în timpul liber dacă eşti student în Marea Britanie

Începând cu atracţiile turistice şi până la cluburi sau participarea la festivaluri, British Council propune o listă cu lucrurile pe care le pot face tinerii străini care au plecat la studii la o universitate din Marea Britanie.

„The pub” (cârciuma) este una dintre cele mai populare modalităţi de petrecere a timpului liber în Marea Britanie. Cârciumile şi berăriile sunt o tradiţie veche de secole în Regatul Unit şi multe dintre ele sunt foarte vechi şi încă funcţionează în clădirile în care au fost deschise cu secole în urmă.

Clienţii pot participa la evenimentele care se ţin în aceste localuri, cum ar fi concerte, karaoke, vizionarea meciurilor de fotbal şi diferite concursuri care se mai organizează.

Pentru a consuma alcool în Marea Britanie trebuie să ai cel puţin 18 ani şi faţă de localurile româneşti, în Marea Britanie trebuie să prezinţi şi cartea de identitate înainte ca barman-ul să-ţi dea de băut.

British Council îi sfătuieşte pe studenţi să aibă grijă ce localuri frecventează fiindcă sunt şi unele rău famate, însă cel mai bine ştiu colegii de cămin şi localnicii care sunt cârciumile bune din zonă.

Muzee, castele şi festivaluri

Muzeele sunt o mare atracţie turistică în Marea Britanie şi la multe dintre ele nu costă intrarea. Poate cel mai cunoscut muzeu din lume este celebrul British Museum din Londra unde sunt colecţionate unele dintre cele mai faimoase artefacte istorice din toată lumea, descoperite de arheologi.

În Scoţia, studenţii pot vizita The National Museum unde există o expoziţie dedicată reginei Maria a Scoţiei (Mary, Queen of Scots). În Londra, studenţii mai pot vizita muzeele de artă cum ar fi the Tate Gallery şi the National Gallery. Tot în Capitală, ei ar putea să vadă schimbul de gardă de la Palatul Buckingham.

Studenţii mai pot allege să meargă în excursii prin Marea Britanie, să vadă munţii Scoţiei şi castelele medieval sau vechile case nobiliare. O altă atracţie turistică este casa în care s-a născut William Shakespeare, în Stratford-on-Avon.

Fanii cărţilor Harry Potter pot să viziteze studiourile Warner Brothers de lângă Londra, unde s-a filmat celebra serie.

O altă atracţie o reprezintă diferitele festivale care au loc în Marea Britanie, cum ar fi festivalul Guy Fawkes din data de 5 octombrie când se aprind focuri de tabără, sau festivalurile tradiţionale scoţiene.

Peisaje de neuitat

British Council le mai recomandă tinerilor să viziteze Snowdonia din Ţara Galilor, un peisaj muntos de lângă coastă, unde se află cel mai înalt vârf de munte din Marea Britanie, Snowdon.

De asemenea, un loc deosebit este valea Glencoe din Scoţia, care a fost recent votată cea mai romantică vale din nordul ţării. Giant’s Causeway din Irlanda de Nord, o formaţiune de stânci deosebită, este o atracţie turistică foarte căutată. The Cornish Coast, din sudul Angliei, este litoralul de vacanţă al britanicilor, unde se poate face surfing şi alte sporturi nautice.

Sursa: Adevarul.ro

Comisarul european pentru Cercetare a lansat strategia „Orizont 2020“. România ar putea primi aproape 3 miliarde de euro

Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a lansat vineri, în România, Programul-cadru european pentru cercetare şi inovare „Orizont 2020“. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, susţine că ţara noastră ar putea primi 4% din cele 70 de miliarde de euro alocate programului european, adică în jur de 2,8 miliarde de euro.

UPDATE: Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior Mihnea Costoiu a explicat că prin acest program european ”Orizont 2020”, cercetătorii români vor putea aplica ca sa obtina finanţare pentru propriile proiecte, urmând să primească şi un bonus financiar.

„Fiecare cercetător român implicat în program va avea un bonus suplimentar de 8.000 de euro, indiferent de valoarea proiectului pe care l-a câştigat. (…) Un alt mare câştig este acela legat de simplificare, pentru că au fost probleme cu maldărele de documente care ajungeau la comisie. În acest moment, este un singur set de documente, care se duce o singură dată la comisie”, a precizat ministrul Costoiu, potrivit Mediafax.

„Orizont 2020” ar putea deveni o sursă de finanţare inclusiv pentru proiecte de cercetare realizate cu laserul de la Măgurele, după construirea acestuia.

„Fără doar şi poate, laserul este un argument suplimentar pentru lansarea programului la Bucureşti. Laserul are un buget separat, care nu are legătură cu ‘Orizont 2020’, însă poate accesa, în plus, bani din program. Laserul are nevoie de bani pentru derularea proiectelor. Nu doar laserul este pe listă, însă, pentru prima dată, suntem în situaţia când avem o infrastructură mare de cercetare sprijinită direct din Uniunea Europeană”, a explicat Costoiu.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a spus că lansarea Programului „Orizont 2020” în România este un început şi, totodată, o continuare. „Nu facem cercetare doar de dragul cercetării, ci pentru a asigura dezvoltarea României de azi şi de mâine. Cercetarea şi educaţia trebuie să fie mai aproape de ceea ce societatea românescă are nevoie. Trebuie să fim preocupaţi de legătura dintre educaţie şi piaţa muncii”, a spus Pricopie.

Comisar european: ”România are un potenţial mare în cercetare”

„Orizont 2020 este un proiect pentru viitor. Mesajul meu România şi pentru toate ţările europene este unul: trebuie să investiţi în cercetare şi inovare. Interdisciplinaritatea este un aspect crucial al programului. El va ajuta la promovarea dezvoltării industriale. România are un potenţial mare în cercetare. Pentru România, programul reprezintă inovare, cercetare şi dezvoltare economică şi stimulează creşterea numărului de locuri de muncă. Este mult mai uşor pentru cerectători să aplice şi să participe la proiecte din cadrul programului”, a mai spus comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn.

Întrebat cât crede că ar putea primi România de la UE pentru cercetare, Costoiu a spus că speră la măcar un „4%”. Având în vedere finanţarea totală pentru ”Orizont 2020” estimată la 70 de miliarde de euro, asta ar însemna că România ar putea beneficia de fonduri în valoare de 2,8 miliarde de euro.

„România a câştigat doar 2% din totalul proiectelor pe FP7 (programul european de cercetare început în 2006 – n.r.), este o sumă foarte mică. Din acest motiv, am dorit să avem prezenţa comisarului în România, ca să poată vedea proiectele pe care le avem. Ieri (joi – n.r.), a văzut câteva infrastructuri din Politehnică, azi mergem pe platforma de la Măgurele, pentru a înţelege necesitatea de a aloca sume importante. Noi am compensat investiţiile neasigurate din FP7 cu bani naţionali şi cu fonduri structuare. Cred că pentru 2014-2020, în cel mai nefericit caz, să ajungem la dublare, adică să primim minimum 4%. Sunt cinci mari ţări europene care au luat 75% din buget. Nu trebuie să ne aşteptăm la minuni. Nu ne putem aştepta la creşteri de zeci de procente, ar fi nerealist”, a explicat ministrul delegat.

Programul Cadru pentru Cercetare şi Inovare – „Orizont 2020” sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 şi a altor politici ale Uniunii şi include pentru prima dată şi Programul cadru pentru competitivitate şi inovare şi Institutul european pentru inovare şi tehnologie.

Orizont 2020 este considerat de oficialii europeni ”un instrument cheie în implementarea Iniţiativei emblematice <<O Uniune a Inovării>>, ce îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în cadrul Uniunii Europene”.

Strategie europeană finanţată cu 70 de mlrd. de euro

Pentru punerea sa în aplicare, UE a stabilit alocarea unui buget de peste 70 de miliarde de euro pentru cercetare, dezvoltare şi inovare ( sub rezerva adoptării Cadrului financiar multianual de către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene în perioada imediat următoare).

”Obiectivele fundamentale ale programului-cadru sunt consolidarea poziţiei de lider a Uniunii Europene în domeniul ştiinţei şi de lider industrial în procesul de inovare, respectiv finanţarea contribuţiilor care pot îmbunătăţi capacitatea statelor europene de a gestiona provocările globale, o atenţie specială fiind acordată rolului ştiinţific şi economic jucat la nivelul UE de întreprinderile mici şi mijlocii”, potrivit Ministrerului Educaţiei.

Conferinţa de lansare în România a Programului Cadru pentru Cercetare şi Inovare – „Orizont 2020”

Primele competiţii de proiect, în decembrie 2013

Acest program-cadru european urmează să fie votat în plenul Parlamentului European în perioada octombrie-noiembrie 2013, adoptat de către Consiliu în noiembrie-decembrie 2013, după care urmează adoptarea programelor de lucru şi publicarea primelor apeluri de propuneri în data de 11 decembrie 2013.

Prezentare Sintetica Strategie Europeana Cercetare Orizont 2020

În cadrul evenimentului de vineri, de la Biblioteca Naţională, va fi inaugurată şi expoziţia „Cercetarea şi Inovarea din România în Spaţiul European al Cercetării”, care prezintă cele mai importante rezultate ale iniţiativelor româneşti de cercetare din ultimii trei ani şi cele mai importante proiecte finanţate prin intermediul MEN, din fonduri naţionale sau europene.

După eveniment, Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, a anunţat că va merge pe platforma de cercetare Măgurele, care găzduieşte şantierul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI – NP).

Pichete ale cercetătorilor români

Pe de altă parte, Federaţia Sindicatelor din Cercetare a anunţat că organizează, vineri, între orele 8.00 şi 12.00, un pichet de protest în fata sediului Bibliotecii Naţionale a României, unde are loc conferinţa naţională de prezentare a noii strategii europene.

Potrivit comunicatului Federaţiei, pichetul este prilejuit de vizita în România a comisarului european pentru Cercetare, aceştia fiind nemulţumiţi de finanţarea redusă a cercetării în România.

Sursa: Adevarul.ro

Mii de studenţi au participat la protestul anti-RMGC. Ei au scandat: „Educaţie, nu cianură!”

Membrii a opt asociaţii studenţeşti au participat, astăzi, alături de mii de clujeni la un nou protest anti-RMGC. Studenţii au ieşit în stradă pentru a-i face pe guvernanţi să înţeleagă “că investiţia în generaţia tânără va scoate ţara din impas şi nu proiecte de genul celui de la Roşia Montană”.

Peste 2000 de manifestaţi au mărşăluit şi astăzi la protestul anti-RMGC. Marşul a început în Piaţa Unirii, în jurul orei 17.00, iar apoi protestatarii s-au îndreptat spre cartierul Grigorescu. Noutatea faţă de celelalte proteste a constat în participarea oficială a sute de tineri membri ai opt organizaţii studenţeşti din Cluj. Este vorba despre Organizaţia Studenţilor din Universitatea ”Babeş-Bolyai” (OSUBB), Organizaţia Studenţilor din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (OSUT), Asociaţia Studenţilor de la Universitatea de Artă şi Design (ASUAD), Federaţia Asociaţiilor Studenţeşti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (FAS-USAMV), Organizaţia Studenţilor Farmacişti (OSF), Asociaţia Studenţilor Psihologi din România (ASPR), Societatea Studenţilor Europenişti (SSE) şi Asociaţia Studenţilor de la Bussines (ASB). La protest a participat soţia fostului premier, Oana Boc.

“Atunci când oamnii îşi spun cuvântul în stradă politicienii cedează”

“Îmi aduc aminte de protestele studenţilor din 1995, pe când era ministru al Educaţiei, Liviu Maior a ”năşit” o lege specială care a scos, timp de o lună, zeci de mii de studenţi în stradă. Refrenul preferat al studenţilor de atunci, inspirat de o celebră piesă a celor de la Smokie, a fost: ”Maior? Who the Fuck is Maior?”. În cele din urmă, legea a fost modificată substanţial…Aceasta e o dovadă a faptului că atunci când oamnii îşi spun cuvântul în stradă politicienii cedează. Ceea ce este important că atunci a fost schimbată Legea învăţământului şi acele de acele drepturi studenţii beneficiază şi astăzi. Azi studenţii au ieşit în stradă împotriva proiectului de la Roşia Montană pentru că doar sub presiunea străzii această Lege specială de distrugere a zonei dar şi acest proiect vor cădea”, a spus în Piaţa Unirii, Mihai Goţiu, unul dintre activiştii anti-RMGC.

Studenţii iau atitudine

“Probabil că ne-am concetrat prea mult să obţinem burse şi subvenţii şi alte lucruri importante, însă am constatat că atunci când societatea luptă pentru o cauză şi noi, studenţii, şi organizaţiile studenţeşti trebuie să luptăm pentru această cauză. Roşia Montană este o cauză pentru viitorul României, e vorba despre tipul de societate în care vrem să trăim despre cum înţelegem ca România să se dezvolte, făcând munţii praf sau prin dezvoltarea educaţiei. Viitorul României nu poate sta în cianură, nu putem accepta ca cineva să-şi bată joc de resursele ţării, credem cu tărie că trebuie să susţinem salvarea Roşiei Montane. Trebuie să susţinem ca guvernanţii să-şi dea seama că având grijă de generaţia tânără pot scoate ţara din impasul în care se află. Vom participa şi noi la salvarea Roşiei Montane şi permiteţi-mi să spun şi eu: <<Educaţie, nu cianură!>>”, a declarat unul dintre liderii stundeţilor prezenţi la protest.

Sursa: Adevarul.ro

PROTEST TOPLESS ÎN UNGARIA. Studenţii nu vor uniforme

Un nou cod vestimentar impus de o universitate din sudul Ungariei a stârnit o reacţie puternică de dezaprobare din partea studenţilor, care s-au dezbrăcat la cursuri.

Regulile impuse în 1 octombrie le interzic fetelor să poarte fuste scurte şi îi obligă pe bărbaţi să se îmbrace în altceva în afară de costume închise la culoare.

Acest cod vestimentar, trasat de rectorul Universităţii din Kaposvar, Ferenc Szavai, se aplică atât la cursuri, cât şi la examene.

Zece studente la artă au mers la cursuri cu sânii dezveliţi, iar profesoara lor le-a urmat exemplus. Noul cod interzice şi decolteele, machiajul şi unele accesorii vestimentare. De asemenea, studenţii trebuie să aibă părul îngrijit.

Sursa: EVZ.ro