PREUNIVERSITAR

 

Ninsorile îi trimit pe elevi mai repede în vacanţă.

Cursurile sunt suspendate vineri în 14 judeţe şi în Bucureşti Toate şcolile din cele 14 judeţe şi din Bucureşti, afectate de ninsorile din ultimele zile, rămân închise şi vineri, potrivit Ministerului Educaţiei. Practic, elevii intră direct în vacanţa intersemestrială, care se va termina pe 10 februarie, când se vor întoarce la ore. UPDATE: În data de vineri, 31 ianuarie, vor rămâne închise toate unităţile de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea. Pentru a veni în întâmpinarea părinţilor, acolo unde este posibil, la grădiniţele cu program prelungit se asigură permanenţă, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. În judeţul Iaşi, în doar 10 unităţi de învăţământ nu se vor desfăşura cursuri, iar în judeţul Vaslui, din totalul unităţilor şcolare existente, 86 vor fi închise. Acolo unde situaţia şcolară pentru semestrul I nu a putut fi încheiată, ea va fi rezolvată în momentul în care elevii vor reveni la cursuri, în semestrul al II-lea. Acesta va începe pe 10 februarie, după ce, în intervalul 1 – 9 februarie, elevii se vor afla în vacanţă. UPDATE: Cursurile vor fi suspendate şi vineri în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Argeş, Ialomiţa şi Vâlcea, au anunţat, joi, inspectoratele şcolare din aceste judeţe, potrivit Mediafax. Conducerile Inspectoratelor Şcolare judeţene din Argeş, Ialomiţa şi Vâlcea au decis, în urma consultărilor cu autorităţile locale, ca în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din cele patru judeţe cursurile să fie suspendate şi vineri. Inspectorul general şcolar al judeţului Ialomiţa, Ileana Condruţ, a declarat corespondentului Mediafax că vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ suspendă cursurile. Aceeaşi măsură a fost luată şi în judeţul Argeş, anunţă Prefectura acestui judeţ. De asemenea şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea a anunţat că în toate şcolile din judeţ cursurile, care au fost suspendate începând cu 27 ianuarie, vor fi suspendate şi vineri. UPDATE: Şcolile din judeţele afectate de avertizările de ninsoare şi viscol din ultimele zile ar putea rămâne închise şi mâine, potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei. „Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a decis sistarea cursurilor (învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal) pentru ziua de vineri, 31 ianuarie”, se arată într-un comunicat ISMB. De asemenea, inspectorul şcolar general Damian Dumitru din judeţul Tulcea spune că nu s-au eliberat drumurile de acces în toate localităţile, elevii navetişti neputând să ajungă la şcoală. „Avem 46 de localităţi izolate în urma codului roşu de ninsoare şi viscol, iar mâine va fi ger la noi aşa că am solicitat ministerului ca şcolile din judeţ să rămână închise”, a spus Dumitru. De asemenea, şi inspectorul şcolar general din judeţul Prahova, Victor Toma, a spus că a trimis solicitare ministerului ca orele să fie suspendate în continuare, vineri, urmând ca la ora 14:00 Ministerul Educaţiei să le comunice inspectoratelor şcolare deciziile pe care le-a luat.

Sursa: Adevarul.ro

DOCUMENT Consilierii locali au anulat comasarea liceului de coregrafie „Floria Capsali” cu liceul „Dinu Lipatti”

Consilierii locali din sectorul 4 au decis să elimine din proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ propunerea de comasare a liceului de balet „Floria Capsali” cu liceul de muzică „Dinu Lipatti”. Elevii balerini şi părinţii lor au protestat duminică şi luni în nămeţi faţă de această iniţiativă prin care „Floria Capsali”, liceu „cu specialitate unică de coregrafie”, îşi pierdea personalitatea juridică. Viceprimarul Primăriei Sectorului 4, Daniel Băluţă, a explicat pentru adevarul.ro că liceele „Dinu Lipatti” şi „Floria Capsali” nu vor fi comasate, a fost decizia în şedinţa consiliului local de joi. „Am venit cu o altă anexă la proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ la nivelul Sectorului 4 şi va fi exact aceeaşi formă de organizare ca până acum: Liceul „Floria Capsali” va rămâne de sine stătător, iar Liceul „Dinu Lipatti” va rămâne la fel. Liceul de coregrafie rămâne exact cum este acum, o formaţiune independentă”, a declarat viceprimarul. La rândul său, inspectorul şcolar general al Capitalei, Constantin Trăistaru, a spus că decizia este la nivelul Consiliului local al Primăriei Sectorului 4, dar „din punctul său de vedere liceul „Floria Capsali” poate să rămână de sine stătător”. Prea puţini elevi mai vor să fie balerini Din punct de vedere procedural, viceprimarul Sectorului 4 a explicat că proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ se redactează în cadrul întâlnirilor dintre reprezentanţii Primăriei, ai inspectoratului şcolar şi ai sindicatelor, unde se expun propuneri şi motive. „Reprezentanţii ISMB au propus comasarea la aceste discuţii, fiindcă liceul „Floria Capsali” are puţini elevi. Apoi, conform formalităţilor, am trimis o solicitare la ISMB, ei au dat acordul şi apoi Consiliul Local decide ce se întâmplă cu proiectul. Şi s-a decis eliminarea acestei iniţiative din planul de reorganizare”, a spus Băluţă. Proteste în zăpadă Reprezentanţii primăriei au spus anterior că au primit de la ISMB proiectul de reorganizare a reţelei de învăţământ la nivelul Sectorului 4, ca în fiecare an, incluzând şi măsura comasării Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” cu Colegiul de Arte „Dinu Lipatti”, potrivit Mediafax. Viceprimarul Sectorului 4 a semnat expunerea de motive a proiectului de hotărâre, pe care a trimis-o pe data de 11 decembrie 2013 ISMB. Ulterior, elevii-balerini au protestat în zăpadă atât duminică, în faţa liceului „Capsali”, cât şi luni, în faţa ISMB, iar ulterior părinţii şi purtătorul de cuvânt al inspectoratului, Marian Banu, au declarat că oficialii vor renunţa, anul acesta, la proiectul de comasare a celor două licee. „Am făcut o oră de balet în zapadă în semn de protest faţă de comasarea Liceului Floria Capsali cu Liceul Dinu Lipatti. Părinţii şi copiii nu sunt de acord pentru că ne pierdem identitatea, nu o să mai fim şcoală de balet cu personalitate juridică. Ca liceu de balet de sine stătător suntem pe acelaşi calapod cu toate celelalte şcoli de balet din lume, dar de la toamnă o să devenim o simplă secţie dintr-un liceu mai mare”, a declarat atunci profesoara de balet Anca Niţescu, fostă directoare a Liceului Floria Capsali.

Sursa: Adevarul.ro

Lider sindical: salariul unui debutant depăşeşte leafa unuia dascăl cu gradul II

Liderul Uniunii Judeţene Sindicale Pro Educaţia Suceava, Traian Pădureţ, a declarat, joi, că statele de plată pentru luna ianuarie confirmă că profesorul debutant va avea salariu mai mare decât al celui cu definitivat şi vechime între 6 şi 10 ani, în urma majorării salariilor cu 10% a debutanţilor şi a medicilor rezidenţi din 2014. Într-un comunicat de presă, Pădureţ arată că în aceste zile unităţile şcolare din ţară întocmesc statele de plată pentru salariile personalului din învăţământ aferente lunii ianuarie 2014. „Începând cu luna ianuarie 2014, pe fluturaşii de salarii ale cadrelor didactice cu vechime între zero şi şase ani se va vedea creşterea salarială conform Ordonanţei de urgenţă OUG 103”, precizează liderul sindical, citat de Mediafax. El aminteşte că a avertizat încă din luna octombrie 2013 că salariile cadrelor didactice cu vechime între zero şi şase ani vor depăşi salariile cadrelor didactice cu vechime între şase şi zece ani şi chiar ale celor cu vechime între zece şi 14 ani. Astfel, în urma calculării salariilor, profesorul debutant cu vechime între zero şi doi ani are un salariu de bază de 1.253 lei, iar profesorul cu definitivat cu vechime între doi şi şase ani are un salariu de 1.263 lei, în timp ce profesorul cu grad didactic II şi vechime între şase şi zece ani primeşte un salariu de 1.217 lei, profesorul cu grad didactic II şi 10-14 ani vechime un salariu de 1.207 lei, iar profesorul cu definitivat cu şase – zece ani vechime are un salariu de 1.160 lei. Toţi angajaţii din sistem ar trebui să primească o mărire de slaariu Pădureţ menţionează că în urma discuţiilor avute de colegi din sistem cu George Ghelmez, director în cadrul Ministerului Educaţiei, acesta a recunoscut că OUG 103/2013 se referă doar la angajaţii cu până la şase ani vechime în învăţământ. „Menţionăm că nu suntem împotriva creşterilor salariale pentru cei cu vechime între zero şi şase ani, nu suntem împotriva creşterii cuantumului la plata cu ora (pensiile celor care au lucrat în învăţământ sunt mici şi nu sunt numai aceştia la plata cu ora), dar susţinem în continuare că mărirea salarială trebuia făcută pentru toţi angajaţii din învăţământ, inclusiv pentru personalul nedidactic care are un salariul net de circa 650 lei”, precizează Traian Pădureţ. Liderul sindical a menţionat că argumentul premierului că această mărire de salariu s-a făcut pentru profesorii cu vechime între zero şi şase ani întrucât ceilalţi profesori primesc bani prin hotărâri judecătoreşti nu se susţine. „Aceste sume sunt pentru încălcarea legislaţiei privind plata salariilor şi sunt pentru salariile din anii precedenţi. Pe viitor, în momentul în care se va termina achitarea acestor drepturi din sentinţele judecătoreşti, cadrele didactice respective nu vor beneficia de o mărire corespunzătoare cu cea făcuta prin OUG 103”, a mai arătat Traian Pădureţ. Persoanelor cu venituri mici precum medicii rezidenţi şi profesorii debutanţi, li se măresc salariile cu 10% din 2014, potrivit premierului Victor Ponta.

Sursa: Adevarul.ro

Cioloş lansează noul program „Fructe şi Lapte în Şcoli“. De ce va primi România mai puţine fonduri europene

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a prezentat joi, la Bruxelles, noul program comasat de livrare a laptelui şi fructelor în şcoli, destinat combaterii nutriţiei necorespunzătoare în rândul copiilor. Lansat sub sloganul „Mănâncă bine, simte-te bine!“, noua schemă îşi propune să educe modul în care se hrănesc copiii, prin promovarea unor alimente de bază cu valori nutritive. Programul va fi implementat începând cu 2015 şi are o valabilitate de cinci ani, beneficiind de un buget mai mare decât precedentele: UE va aloca 230 milioane Euro anual în perioada 2015-2020 pentru cele 28 de state membre, faţă de 197 milioane Euro, în anii precedenţi. În fiecare an, Comisia va aloca fonduri în valoare de 150 milioane Euro pentru fructe şi 80 milioane Euro pentru lapte. „Prin modificările propuse astăzi, dorim să dezvoltăm programele existente, să inversăm tendinţa de scădere a interesului faţă de aceste produse şi să creştem interesul copiilor faţă de beneficile lor. Este o măsură importantă pentru schimbarea obiceiurile alimentare nocive ale copiilor. Sper să fie şi o oportunitate reală pentru a întări legăturile dintre comunităţile de agricultori şi copii, părinţii lor, dar şi profesori, în special în zonele urbane“, a declarat astăzi Dacian Cioloş. România, rată de absorbţie sub 15% În anul şcolar 2012-2013, România s-a situat pe locul trei între statele membre care au beneficiat de cele mai mari alocări financiare, cu aproape 9,8 milioane de euro. Din păcate, rata de absorbţie este de 14,3%, contrastând puternic cu Italia – 97,3%, Germania- 76% şi Polonia 97,8% (aflată pe locul patru în privinţa fondurilor alocate). În România, programele de livrare a alimentelor de bază în şcoli sunt cunoscute drept „Cornul şi Laptele“, considerat a avea un grad ridicat de „ineficienţă“, potrivit unui raport realizat la cererea Guvernului român de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, în 2009. Raport negativ „Studiul este încă foarte actual, pentru că sistemul nu a fost schimbat de atunci, doar au fost introduse fructele în şcoli, ceea ce e foarte bine. Programul „Cornul şi laptele” în sine este unul excelent, am identificat însă probleme de implementare a lui şi am propus, printre altele, ca banii să fie alocaţi fiecărei şcoli şi acolo să se stabilească programe individualizate de alimentaţie sănătoasă, cu posibilitatea de a suplimenta alocarea de la bugetul public”, a explicat pentru „Adevărul” cercetătorul Daniel Arpinte, unul dintre autorii studiului ÎCCV. La mijlocul lunii ianuarie, doar în 11 din cele 41 de judeţe autorităţile au primit gratuit mere, în cadrul programului european „Fructe în şcoli”. Guvernul şi autorităţile locale se acuză reciproc de ineficienţă, însă consecinţele negative ale incapacităţii statului român de a derul corect aceste programe se răsfrâng atât asupra elevilor, dar şi la nivel european:din cauza nivelului scăzut de absorbţie, România va primi jumătate din sumele alocate în trecut. Douăzeci şi patru de state cu excepţia Finlandei, Suediei şi a Marii Britanii participă la operaţiunea de distribuţie a fructelor lansată în 2009 şi toate în afară de Grecia iau parte la programul privind distribuţia laptelui care este operaţional din 1977. În anul şcolar precedent, 8,4 milioane de copii europeni din 61.396 şcoli au beneficiat de programele UE, faţă de 8,1 milioane în 2011-2012. Motivul general invocat pentru întârzierea distribuirii fructelor în şcoli este birocraţia: de la aprobarea cu întârziere a cadrului legislativ de către Executiv, până la dezinteresul sau licitaţiile greoaie reclamate de consiliile judeţene din ţară. La rândul lor, producătorii confirmă faptul că banii au fost trimişi de către Executiv, însă arată că hotărârea de guvern prin care s-au aprobat condiţiile generale ale programului s-a publicat târziu. Anul acesta, spre exemplu, s-a dat la mijlocul lunii noiembrie, deci practic la două luni după ce a început şcoala. „Dacă ar aproba programul în vară, să zicem în iunie-iulie, atunci ar fi destul timp de organizare ca fructele să ajungă în şcoli până în luna noiembrie”, susţine producătorul, Lucian Florea, de la Asociaţia Pomicolă Iteşti din Bacău, ce asigură merele în şcolile din judeţul Neamţ. Guvernul a hotărât, miercuri, ca programul „Fructe în şcoli” să continue şi anul acesta, astfel încât elevii vor beneficia de mere gratuite în şcoli la o lună de la începerea anului şcolar. Programele „Fructe la şcoală“ şi „Lapte în şcoli“ au schimbat deja obiceiurile alimentare ale copiilor din Europa. Aşa susţin membri ai Comisiei Europeane care au lansat luni o consultare publică cu cetăţenii europeni pentru a spori eficienţa programului de distribuţie a fructelor şi laptelui în şcoli. Un raport din 2009, comandat de Executiv, indică deficienţe în implementarea programului ”Cornul şi laptele” în România.

Sursa: Adevarul.ro

O săptămână întreagă de vacanţă pentru elevii din Prahova. Cursuri suspendate şi vineri, 31 ianuarie

Săptămâna de şcoală se încheie în aceeaşi notă în care a început pentru elevii din Prahova, cu ore suspendate în toate grădiniţele, şcolile şi liceele din judeţ. Oficialii Ministerului Educaţiei au decis joi ca, în urma propunerilor din 14 judeţe din ţară şi din minicipiul Bucureşti, cursurile şcolare să fie suspendate şi vineri în Prahova, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea. În alte cinci judeţe, doar o parte dintre unităţile de învăţământ vor fi închise: Bacău (o unitate şcolară, în mediul rural), Dâmboviţa (32 de unităţi şcolare), Iaşi (14 unităţi şcolare), Mehedinţi (3 unităţi şcolare), Vaslui (86 de unităţi şcolare, în mediul rural). Elevii din Prahova au câştigat, astfel, o săptămână de vacanţă nesperată, recuperarea orelor pierdute urmând să se facă pe parcusul semestrului doi, în timpul cursurilor. De luni, elevii şi preşcolarii intră în vacanţa intersemestrială care va dura o săptămână, între 3 şi 9 februarie.

Sursa: Adevarul.ro

Nici mâine nu se învaţă în Argeş: elevii se întorc la şcoală tocmai pe 10 februarie

Grădiniţele, şcolile şi liceele din Argeş vor fi şi mâine închise. Decizia a fost luată ca urmare a nămeţilor care au pus stăpânire în ultima săptămână pe judeţul nostru, dar şi din cauza temperaturilor scăzute. Prefectul de Argeş, Cristian Soare, a anunţat, astăzi, că toţi elevii şi copiii de la unităţile preşcolare vor sta acasă şi mâine. Ca urmare, ei se vor întoarce în bănci abia pe data de 10 februarie deoarece, săptămâna viitoare este prevăzută în programa şcolara ca perioadă de vacanţă.

Sursa: Adevarul.ro

Comentarii pe baza legislaţiei secundare privind învăţământul profesional, supusă dezbaterii publice

1.Din experienţa celor doi ani de cand s-a reluat pregătirea prin Învăţământul Profesional (ÎP), rezultă că principala piedică în realizarea claselor o constituie condiţia existenţei contractelor – cadru încheiate cu operatorii economici / instituţii publice prin care se stabilesc obligaţiile acestora în cursul derularii ÎP. Motivele principale ale reticenţelor agenţilor economici sunt: • Nu există stimulente fiscale sau de altă natură de care să beneficieze dacă se angajează într-un astfel de efort. • Nu au nevoie, în general, de un număr mare de elevi (25), care să constituie o clasă. Găsirea mai multor agenţi economici cu aceleaşi cerinţe de calificări profesionale este dificilă. • La 14-15 ani elevii sunt fară resurse fizice şi intelectuale suficiente pentru a asimila meserii pretenţioase, generate de dezvoltarea explozivă a tehnologiilor, şi nu îndeplinesc cerinţele legate de protecţia muncii (ex. nu se pot urca pe schele sau structuri de rezistenţă pentru a învăţa meserii în construcţii). Posibile soluţii: • Dacă nu se găsesc agenţi economici doritori să încheie contracte, în primii doi ani de ÎP, să se realizeze pregătire profesională de bază într-un domeniu de formare profesională, în atelierele şcoală şi cu personal calificat, şi abia în anul trei să fie realizate şi contracte cu agenţi economici. Dacă nici atunci nu este posibil, elevii rămân cu pregătirea profesională de bază într-un domeniu de formare profesională, primesc o certificare adecvată şi-şi pot continua mai târziu pregătirea pregătire profesională generală şi de specialitate, specifică unei calificări profesionale, în regim nonformal sau informal, prin ucenicie la locul de muncă. • Introducerea unor avantaje de natură fiscală sau de orice altă natură (salarizare parţială din partea statului a angajaţilor formaţi profesional cu contribuţia agentului economic). • Relansarea programului de campusuri şcolare, simultan cu reabilitarea căminelor şi cantinelor fostelor grupuri scolare, cu suportarea de către stat a cheltuielilor de cazare şi masă ale elevilor din alte localităţi, pentru a absorbi masa de elevi care acum abandonează şcoala după clasa a VIII-a.

2.Planurile cadru de învăţământ pentru acest tip de formare profesională conţin grave erori. Din dorinţa de a asigura continuarea studiilor în clasa a XI-a, după cei trei ani de AP, Planurile cadru încarcă inutil pe toţi elevii de la AŽP cu curricula de cultură generală teoretică, pentru cei 2-3% care ar dori să facă liceul mai departe. Astfel, în primul an de AP cultura teoretică generală conţine 21 de ore, în timp ce instruirea practică săptămânală 3 ore. Continuarea liceului în clasa a XI-a, reduce şansele elevilor de a se angaja la agentul economic parte la contractul de şcolarizare, astfel încât este puţin probabil să fie mulţi amatori de acest traseu educaţional. Faptul că există şi pregătire practică comasată, de 5 săptămâni sau mai multe, vara sau în vacanţele şcolare, nu echivalează cu pregătirea practică săptămânală de 2-3 zile, aşa cum era la vechea şcoală profesională. Pregătirea generală teoretică ar putea să se reducă la 10 ore pe săptămâna, doar la disciplinele „Limbă şi comunicare”, „Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” , „Educaţie pentru societate”. Elevii care într-adevăr au resursele necesare şi doresc continuarea studiilor se pot pregăti singuri sau cu ajutorul profesorilor şcolii şi pot intra în clasa a XI-a în urma unor examene de diferenţă. Se reface eroarea care a dus la suspendarea Şcolii de Arte şi Meserii. Elevii cu rezultate slabe în gimnaziu sunt încărcaţi cu triple sarcini de învăţare: cultură teoretică generală, cultură teoretică tehnică, pregătirea practică. Dintre toate, prima sacrificată este şi cea mai importantă, pregătirea practică. Practica comasată este bună, dar insuficientă, dacă nu este dublată şi de 2-3 zile pe săptămână de pregătire practică. În perioada verii şi agentul economic îşi reduce activitatea, fiind perioada de concedii. În anul II şi III, pregătirea teoretică generală se reduce la 11 ore, condiţii în care absolvenţii de ÎP nu ies nici buni meseriaşi, nici buni la teorie. Exact neajunsul pentru care a fost suspendată Şcoala de Arte şi Meserii. Soluţia: În anul I pregătirea practică să fie 2 zile pe săptămână, iar în anii II şi III 3 zile pe săptămână, la care se adaugă practica comasată, maximum 5 săptămâni pe an.

Sursa: Adevarul.ro

Starea Educaţiei, atac la siguranţa naţională a României

Titlul pune diagnosticul de sistem. Pe cale de consecinţă, schimbarea paradigmei Educaţiei este, acum, în cheie strategică, necesitatea critică a României. În acest context, Forumul Civic Educaţional creează arena democratică a deschiderii Conversaţiei publice despre trecerea Şcolii din secolul XX în secolul XXI, aşa cum are nevoie România secolului XXI. Când, trei ani la rând, peste jumătate din absolvenţii claselor a XII-a pică examenul naţional de bacalaureat, probând în fapt falimentul sistemului public al Educaţiei, şi când, în clasa a VII-a, până să înceapă măcar rezolvarea problemei de Fizică, elevii întreabă senin „Doamnă, ce înseamnă jgheab? Dar muchii? Dar teşite?”, probând în fapt analfabetism lingvistic structural, şi când, în clasa a VI-a, elevii (şcoliţi de educatori şi profesori diferiţi) scriu negru pe alb că 40 x 90 = 36 şi 18000 x 20 = 3600, aplicând aberant simplificarea cu 10, ca şi când ar împărţi numerele, în loc să le înmulţească, probând în fapt analfabetism matematic structural, şi când, ani la rând, România ocupă constant locuri în ultima treime din lume la testările internaţionale consacrate PISA / TIMMS / PIRLS, ori ultimul loc în Europa la clasificarea ELLI (European Lifelong Learning Index), probând în fapt inadecvarea structurală a sistemului public al Educaţiei la provocările lumii în care trăim acum şi în care vom trăi de-acum înainte, şi, în fine, când, într-un plan mai larg, Comisia Europeană caracterizează Acordul de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 transmis de Guvernul României ca fiind „lipsit de viziune strategică” („Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanţare identificate şi rezultatele aşteptate” – feedback-ul oficial la documentul guvernamental remis pentru a primi „decât” 39 miliarde de euro de la Europa, din care o bună parte pentru un alt fel de şcoală), probând în fapt incompetenţă structurală grosieră în materia formulării politicilor publice la necesarele standarde europene, când toate cele de mai sus sunt dovedite incontestabil, de ani şi ani buni, dumneavoastră cum aţi caracteriza starea de fapt a Educaţiei şi raportarea în serie continuă fără excepţie deocamdată a decidenţilor politici la această stare de fapt? Eu o caracterizez drept subminare directă a puterii statului român, în sensul propriu al art. 162 Cod penal (“acţiune… de natură să slăbească puterea de stat” – cu excepţia modului de executare a acţiunii, care nu este „armat” precum specifică articolul citat, ci cu mult mai insidios, mai perfid şi, deci, mai complicat de contracarat). Citiţi conţinutul întregului Titlu I al Părţii speciale a CP 2006 (“Infracţiuni contra siguranţei statului”) în cheia posibilelor relaţii ale infracţiunilor menţionate cu cauzele profunde ale stării actuale a Educaţiei şi, poate, veţi vedea Şcoala noastră de azi cu alţi ochi. Vestea proastă, însă, este dată de următoarea ecuaţie letală pentru România: incompetenţă plus rea-credinţă egal inconştienţă strategică. Şi asta pentru că independenţă şi suveranitate naţională înseamnă putere reală, nu surogat mimat electoral, de ochii lumii. Or, incompetenţă plus rea-credinţă acum în Educaţie înseamnă, direct, subminare pe termen scurt, mediu şi lung a puterii statului român. Ce calitate umană şi profesională vor avea cei care peste zece-cincisprezece ani vor lucra în Apărare, Sănătate, Afaceri Externe, Administraţie Publică, Educaţie (EDUCAŢIE!…), fiind ei produsul unui sistem educaţional care azi dă societăţii peste 50% respinşi la examenul naţional de bacalaureat, iar o bună parte din rest are serioase probleme de analfabetism funcţional, aşa cum este documentată situaţia cu subiect şi predicat în toate rapoartele oficiale serioase despre sistemul educaţional al României? Pentru mine, această stare de fapt, care dinamitează structural-degenerativ fibra statului român (cu bună-ştiinţă cinică? din prostie pură şi simplă? şi-şi?), este de neacceptat. Şi în acest punct, mesajul meu pentru nevoia transformării istorice de sistem a Educaţiei în România este cât se poate de puternic şi neechivoc. Acesta este Proiectul Naţional al României, strategic necesar pentru noi, în deceniul 2014-2024! Acum, România secolului XXI funcţionează împiedicat, cu un sistem public al Educaţiei de secol XX în cel mai bun caz – şi această stare de fapt are a fi pusă în bună ordine urgent. În plus, atacul ineptocraţiei la starea Educaţiei constituie o vulnerabilitate critică directă pentru siguranţa noastră naţională. Drept pentru care, acum, societatea românească în ansamblul său are a face un lucru şi numai unul în materia Educaţiei: trecerea Şcolii ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Specific, schimbarea paradigmei Educaţiei în România are trei surse strategice de materializare: VALORILE pe care Şcoala ca sistem le cultivă copiilor noştri în secolul XXI: care sunt ele, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de starea actuală, în care sistemul educaţional… NU CULTIVĂ NICIO VALOARE, în mod autentic?!… modelul de ARHITECTURĂ CURRICULARĂ de secol XXI, ce operaţionalizează cultivarea valorilor pe care le dorim, ca societate, pentru copiii noştri: cum arată acest model, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani? modelul de CARIERĂ DIDACTICĂ de secol XXI, modern, viabil şi funcţional pentru personalul didactic din preuniversitar: ce tip de carieră didactică au a parcurge dascălii în următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani?

Până când România nu dă răspunsuri operaţionale consistente, viabile strategic, celor trei teme de mai sus, orice altă intervenţie de sistem e formă fără fond (povestea cu OUG 117/2013 e doar o farsă tristă, de lamentabil prost gust!…). Iar acest proces istoric este legic, imanent, implacabil – indiferent cât de mult timp diverse personaje vremelnice triste, de pseudo-anvergură vor mai ţine aiurea piciorul pe frâna schimbării, în virtutea poziţiilor de autoritate formală pe care, încă, le deţin. Cu cât mai târziu ne vom apuca de treabă serios, cu atât mai rău va fi pentru noi, ca societate – pentru că vorbim de fibra însăşi a siguranţei naţionale a României! Mai pe româneşte şi mai puţin principial, pun acum degetul pe rana cea mai purulentă, aceea a relaţiei clasei politice din România cu sistemul public al Educaţiei din România. Din 1999-2000 începând, am interacţionat direct, în materia Educaţiei, cu toţi ocupanţii fotoliului de Preşedinte al României: Ion Iliescu; Emil Constantinescu; Traian Băsescu. Am interacţionat nemijlocit cu Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta, în calitatea lor de prim-miniştri ai Guvernului României. Am interacţionat nemijlocit cu Andrei Marga, Ecaterina Andronescu, Cristian Adomniţei, Mircea Miclea, Mihail Hărdău, Daniel Funeriu, Cătălin Baba, din nou Ecaterina Andronescu, Liviu Pop, Mihnea Costoiu şi Remus Pricopie, ca miniştri ai Educaţiei (Mircea Miclea este, pentru mine, singura excepţie notabilă într-o lungă serie de „dialoguri ale surzilor”). Am interacţionat nemjlocit cu toţi secretarii de stat pentru învăţământ preuniversitar din subordinea miniştrilor pe care i-am menţionat anterior. Am pledat tema nevoii strategice de schimbare a paradigmei Educaţiei în conversaţiile mele directe cu foarte mulţi membri ai Parlamentului României şi/sau europarlamentari, pe mulţi cunoscându-i direct, personal. Implicare şi asumare politică de vreo consistenţă cât de cât notabilă, până acum? ZERO! Drept pentru care pe toţi cei nominalizaţi mai sus vă fac direct răspunzători de faptul că azi România este într-un film, iar Educaţia a rămas încremenită în filmul de dinainte de 1989. Acum, Educaţia e formă fără fond, după toate evaluările internaţionale serioase, şi voi ştiţi foarte bine acest lucru. Din incompetenţă, din orgoliu, din interese meschine electorale, pentru că nu v-a păsat sau, pur şi simplu, de frică n-aţi făcut ce ar fi trebuit să faceţi pentru ca România secolului XXI să fie propulsată, ca performanţă naţională, de un sistem public al Educaţiei gândit şi proiectat pentru valorile secolul XXI. Fără excepţie, eu, cetăţeanul, am acordat votul meu pe rând fiecărui partid politic din care faceţi parte, cerându-vă în schimb să scoateţi Educaţia din paradigma comunistă – n-aţi făcut-o. V-aţi bătut joc, politic, de votul meu, aşa cum v-aţi bătut joc, politic, de Educaţie ca sistem, şi de oamenii şcolii pe care i-aţi folosit, cinic, drept masă de manevră electorală. Să vă fie ruşine! „You can fool all the people some of the time, and some of the people all the time, but you cannot fool all the people all the time.” („Îi poţi prosti pe toţi un timp, îi poţi prosti pe unii tot timpul, dar nu-i poţi prosti pe toţi tot timpul”) (Abraham Lincoln) La urmă, vreţi-nu vreţi, vă pasă-nu vă pasă, rămâne realitatea rece şi implacabilă, ce nu ţine seama de niciun calcul politic meschin, conjunctural: România secolului XXI nu poate porni din loc aşa cum se cade fără o Educaţie croită autentic pentru secolul XXI. Iar starea Educaţiei, aşa cum este acum, constituie o ameninţare directă la adresa siguranţei noastre naţionale, deoarece absolvenţi inepţi produşi de şcoala de azi pot deveni conducători inepţi ai României de mâine. Aşa încât azi, ca şi peste zece ani, ca şi peste douăzeci de ani tot de aici plecăm şi vom pleca, şi până nu vom rezolva chestiunea, între noi nu va fi deloc „pace sub măslini”… În acest context, al unei realităţi educaţionale ce şi-a atins de mult limitele bunei funcţionări, Forumul Civic Educaţional este soluţia corectă la nevoia critică de reinterogare publică a paradigmei curente a Educaţiei în România, punând în prim-plan încurajarea cetăţeniei democratice, prin implicarea amplificată a profesioniştilor Educaţiei în politicile publice specifice şi în procesul de luare a deciziilor la nivel local, regional şi naţional despre viitorul Şcolii ca sistem. Promotoarea naturală a acestei transformări istorice a paradigmei educaţionale din România este Alianţa Colegiilor Centenare. Alianţa Colegiilor Centenare (A.C.C.) reprezintă vocea democratică a elitei învăţământului preuniversitar din România, reunind la nivel naţional, ca organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2010, colegiile naţionale cu cea mai bună reputaţie din ţară, lideri de opinie şi mesageri ai valorilor autentice în comunităţile de aparetenenţă, în marea lor majoritate municipii reşedinţe de judeţe. Colegiul Naţional “Sf. Sava” din Bucureşti – cel mai bun liceu din România în ultimii cinci ani, conform statisticilor M.E.N. – este instituţie-fondatoare a Alianţei. În mod natural, Alianţa Colegiilor Centenare, ca organizaţie civică neguvernamentală, este poziţionată perfect în rol de navă-amiral a schimbării paradigmei comuniste a educaţiei în România, fiind entitatea cea mai îndreptăţită să promoveze valorile democratice ale unui nou model de şcoală, antrenând în acest proces elevii, profesorii, părinţii şi comunităţile de reşedinţă ale liceelor membre A.C.C. participante în proiect, în cadrul Forumului Civic Educaţional. Educaţia este, de departe, proiectul public numărul 1 în România în următorii 10-20 de ani. Miza istorică este succesul sau eşecul României, iar focalizarea complexă şi de lungă durată a ţării noastre pe transformarea profundă a Educaţiei pe toate palierele sale, într-o manieră fără precedent până în acest moment – incomparabilă cu oricare dintre schimbările ori corecţiile din zona publică la care suntem martori – reprezintă condiţia critică de succes a noii Românii Europene. Timpul va proba. ROMÂNIA PE BUNE ÎNCEPE CU ŞCOALA PE BUNE.

Sursa: Adevarul.ro

Ministerul Educației nu le oferă elevilor manuale digitale nici în anul 2014-2015

Manualele digitale nu vor ajunge pe băncile elevilor nici în septembrie 2014, așa cum anunța ministrul Educației, Remus Pricopie. Editorii de manuale avertizează că, pentru a doua oară consecutiv, responsabilii din domeniul educației nu își respectă termenele pe care tot ei le-au stabilit. Au trecut deja două luni de când licitația pentru noile manuale trebuia demarată, iar ministerul nu a dat încă nici un semnal în acest sens, spun editorii. Elevii care intră anul acesta în clasele I și a II-a ar trebui să aibă, pe lângă manualele tipărite, și varianta lor digitală. Ambele formate ar trebui să fie gata, conform calendarului, până pe 5 septembrie, un termen imposibil de respectat potrivit editorilor. „Cu manualele, după părerea mea, suntem într-o fundătură. Deja este prea târziu. Ar trebui să se renunțe cel puțin la varianta digitală cu termen de realizare 1 septembrie. Adică să se împingă așa cum fusese inițial ideea, la început printul iar, pe parcursul anului școlar, să vină și varianta digitală”, declară la Digi24 Claudiu Istrate, președintele Uniunii Editorilor din România. Din calendarul făcut de specialiștii din minister și publicat pe 13 noiembrie, reiese că pe 22 noiembrie ar fi trebuit ca ministrul Remus Pricopie să aprobe varianta programei pentru noile manuale. În aceeași zi trebuia lansată și licitația, dar nu s-a întâmplat nimic. Îngrijorarea editorilor este întreținută și de părerea specialiștilor IT, care explică de cât timp e nevoie pentru realizarea unui manual digital. „Din experiența pe care o avem lucrând manuale digitale pentru Brazilia, pentru Mexic și pentru România inclusiv, niciodată o astfel de operațiune de digitizare a manualelor nu durează mai puțin de trei sau patru luni, chiar și atunci când alocăm 100 la sută din forțe”, arată Cristian Rinu, director tehnic, citat de digi24.ro.

Sursa: Curentul.ro

Lider sindical: salariul unui profesor debutant e mai mare decât al unuia cu gradul II

Liderul Uniunii Județene Sindicale Pro Educația Suceava, Traian Pădureț, a declarat, joi, că statele de plată pentru luna ianuarie confirmă că, în baza OUG 103/2013 de salarizare a bugetarilor, profesorul debutant va avea salariu mai mare decât al celui cu definitivat și vechime între 6 și 10 ani. Într-un comunicat de presă, Pădureț arată că în aceste zile unitățile școlare din țară întocmesc statele de plată pentru salariile personalului din învățământ aferente lunii ianuarie 2014. „Începând cu luna ianuarie 2014, pe fluturașii de salarii ale cadrelor didactice cu vechime între zero și șase ani se va vedea creșterea salarială conform OUG 103“, precizează liderul sindical. El amintește că a avertizat încă din luna octombrie 2013 că OUG 103 salariile cadrelor didactice cu vechime între zero și șase ani vor depăși salariile cadrelor didactice cu vechime între șase și zece ani și chiar ale celor cu vechime între zece și 14 ani. Astfel, în urma calculării salariilor, profesorul debutant cu vechime între zero și doi ani are un salariu de bază de 1.253 lei, iar profesorul cu definitivat cu vechime între doi și șase ani are un salariu de 1.263 lei, în timp ce profesorul cu grad didactic II și vechime între șase și zece ani primește un salariu de 1.217 lei, profesorul cu grad didactic II și 10-14 ani vechime un salariu de 1.207 lei, iar profesorul cu definitivat cu șase – zece ani vechime are un salariu de 1.160 lei. Pădureț menționează că în urma discuțiilor avute de colegi din sistem cu George Ghelmez, director în cadrul Ministerului Educației, acesta a recunoscut că OUG 103/2013 se referă doar la angajații cu până la șase ani vechime în învățământ. „Menționăm că nu suntem împotriva creșterilor salariale pentru cei cu vechime între zero și șase ani, nu suntem împotriva creșterii cuantumului la plata cu ora (pensiile celor care au lucrat în învățământ sunt mici și nu sunt numai aceștia la plata cu ora), dar susținem în continuare că mărirea salarială trebuia făcută pentru toți angajații din învățământ, inclusiv pentru personalul nedidactic care are un salariul net de circa 650 lei“, precizează Traian Pădureț.

Sursa: Curentul.ro

LIVE TEXT Un tronson din A2 si 15 drumuri sunt inchise vineri dimineata. Zeci de localitati, inca izolate. Scolile din Capitala si din 14 judete raman inchise

Centrul Infotrafic al Politiei Romane informeaza ca la vinri dimineata la ora 5.00 nu se poate circula pe Autostrada A2 București – Constanța, tronsonul Lehliu – Feteşti și pe 15 sectoare de drumuri naționale din judetele Buzau, Tulcea, Constanta, Calarasi, Braila si Ialomita. Zeci de localitati din judetele grav afectate de inundatii sunt inca rupte de lume. Scolile din Capitala si din 14 judete din sudul si sud-estul tarii raman inchise si vineri din cauza vremii nefavorabile. Judetele unde copiii nu merg nici vineri la scoala sunt: Arges, Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Galati, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Tulcea, Teleorman, Valcea, Vrancea. „Pentru a veni in intampinarea parintilor, acolo unde este posibil, la gradinitele cu program prelungit se asigura permanenta”, informeaza Ministerul Educatiei Nationale. Ministerul a anuntat ca „acolo unde situatia scolara pentru semestrul I nu a putut fi incheiata, ea va fi rezolvata in momentul in care elevii vor reveni la cursuri, in semestrul al II-lea.” Acesta va incepe pe 10 februarie, dupa ce, in intervalul 1 – 9 februarie, elevii se vor afla in vacanta.

Sursa: Hotnews.ro

Bâlbâiala vacanţei forţate, întreţinută de Dragnea şi Oprescu

„Începe şcoala, ba nu începe” a declanşat o adevărată isterie din partea părinţilor care au înroşit telefoanele inspectoratelor şcolare. După patru zile consecutive în care foarte multe şcoli din ţară au fost închise, anunţul ministerului Educaţiei că mulţi elevi vor sta acasă şi astăzi nu a mai surprins pe nimeni. Alături de unităţile de învăţământ din Capitală nu se fac ore în alte 14 judeţe: Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Tulcea, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea. În timp ce copiii nu-şi mai încap în piele de bucurie, părinţii se plâng că şefii de la minister le-au dat planurile peste cap, anunţându-i de pe zi pe alta că nu se face şcoală. „Ceea ce fac şefii de la Educatie e un soi de harakiri naţional, e agonie prelungită”, comentează un părinte revoltat din sectorul 3. Cu aceeaşi nemulţumire au fost întâmpinate şi planurile de recuperare a orelor, care presupun ca elevii să vină sâmbăta la şcoală. „După ce mulţi părinţi au fost nevoiţi să-şi ia concediu, acum să mai meargă şi sâmbăta la şcoală. Oricum, mare lucru nu se face, vin puţini copii şi profesorii nu se apucă să predea”, comenta o mămica pe forumul evz.ro. Tabăra liceenilor vs tabăra mamelor De altfel, copiii din Capitală au trecut, miercuri, de la agonie la extaz după ce au aflat, iniţial, că joi se vor face ore. După alte trei ore, s-a revenit asupra deciziei şi li s-a mai dat o zi de pauză. Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, arată însă că totul a pornit de la primarul Capitalei, Sorin Oprescu: „Dânsul ne-a asigurat că joi dimineaţă străzile vor fi curăţate, iar copiii vor avea acces la şcoli. Şi datele meteo anunţau încetarea ninsorilor, dar miercuri la ora 16.00 vremea nu părea să se îndrepte. În cele din urmă, la şedinţa de Guvern, ministrul Educaţiei, împreună cu vicepremierul Dragnea, au hotârât că e mai bine să nu rişte”. Şovăiala ministrului şi a vicepremierului a declanşat o adevărată avalanşă de reclamaţii din partea părinţilor, care s-au împărţit în două tabere. „Nu ai cum să mulţumeşti 243.000 de elevi înscrişi în mediul preuniversitar în Bucureşti, adică circa 500.000 de părinţi. Mamele celor 43.000 de copii de grădiniţă ne cereau să începem, pe când liceenii voiau să stea acasă. Una peste alta, sistarea orelor a fost o decizie bună, a fost ger şi zăpadă mare, mai ales în cartierele mărginaşe”, crede Marian Banu.

Sursa: Evz.ro

Vineri, zi liberă pentru elevii bucureșteni. De luni începe vacanța adevărată

Școlile din Capitală vor fi închise și mâine, vineri-31 ianuarie. Bucuria elevilor continuă însă și luni, când începe vacanța intersemestrială. Cursurile vor fi reluate abia la data de 10 februarie, când se va da startul celui de-al doilea semestru școlar. De altfel, cei mai mulți profesori prevăzuseră decizia inspectorilor școlari, iar mulți dintre părinți și-au luat concediu încă de ieri ca să stea acasă cu copiii mai mici. Oficialii dinMinisterul Educației au explicat că zilele pierdute vor fi recuperate cel mai probabil câteva sâmbete la rând, dar și că regulamentul școlar permite încheierea mediilor în prima săptămână a semestrului doi. Experiența anilor trecuți arată însă că puțini sunt elevii care mai vin în weekend la școală și că nici dascălii nu-i pot obliga să se prezinte la orele de recuperare.

Sursa: Evz.ro

Un profesor apreciat din Suceava, încătuşat şi dus la închisoare

Elevii şi cadrele didactice de la Colegiul de Arte „Ciprian Porumbescu” din municipiul Suceava au aflat cu stupoare că profesorul de pian Riciard Gagiu, unul dintre cei mai respectabili dascăli ai unităţii de învăţământ, nu va mai veni la cursuri pentru următorii ani, fiind închis într-unul dintre penitenciarele din ţară. Miercuri după-amiază, profesorul Gagiu a fost săltat de poliţişti de la vila sa din comuna suceveană Moara, pe numele său fiind emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pentru complicitate la contrabandă. Tribunalul Buzău l-a condamnat pe Riciard Gagiu la cinci ani de închisoare cu executare, profesorul fiind acuzat într-un dosar al DIICOT că în cursul anului 2009 a fost implicat în mai multe activităţi de contrabandă cu ţigări aduse din Ucraina şi Republica Moldova.

Alături de profesorul Gagiu a fost încarcerat în acelaşi dosar, tot pentru cinci ani, şi fratele acestuia, Marian Gagiu. „Doamne fereşte, staţi să opresc maşina, că sunt în stare de şoc”, a fost reacţia directoarei colegiului de arte din Suceava, Alexandra Bejinaru. „Nu îmi vine să cred aşa ceva. Este un profesor model, cu o conduită ireproşabilă. Foarte apreciat, atât de elevi, cât şi de părinţi. Recent i se născuse al doilea copil şi era foarte bucuros… nu pot să cred, nimeni din liceu nu ştie nimic”, era uluită directoarea de vestea primită de la ziarişti. Riciard Gagiu era condamnat de Tribunalul Buzău încă din vara lui 2012, însă sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă acum două zile, după recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Profesorul nu a spus nimănui nimic, nimeni din şcoală necunoscând secretul infracţional al dascălului. Pe lângă cei cinci ani de închisoare, profesorul de pian are şi vila pusă sub sechestru şi, potrivit sentinţei judecătorilor, trebuie să achite şi prejudiciul de aproape 229.000 de lei, la care se adaugă majorări de întârziere până la plata sumei totale, precum şi suma de 18.000 de lei, reprezentând cheltuielile de judecată.

Sursa: Evz.ro

O școală în care învățau 134 de elevi și preșcolari a ars în totalitate în Bacău

O şcoală în care învăţau 134 de elevi din localitatea băcăuană Brătila, a ars în totalitate în urma unui incendiu. Imobilul avea peste 600 de metri pătraţi, și a fost reabilitat în urmă cu cinci ani. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău, incendiul a fost anunţat la numărul de urgenţă 112 de către un localnic, care a observat cu întârziere acoperişul cuprins de flăcări. Incendiu a izbucnit de la un scurtcircuit la instalaţia electrică într-un moment în care nu era nimeni în imobil, informează Mediafax.

„În momentul în care pompierii au ajuns la locul incendiului, întregul acoperiş era cuprins de flăcări. Intervenţia s-a desfăşurat cu dificultate, în condiţiile în care în zonă nu există nicio sursă de apă, echipajele fiind nevoite să alimenteze maşinile de la o distanţă de 10 kilometri, din Oneşti. Acoperişul s-a prăbuşit în totalitate în interiorul clădirii, fiind distruse inclusiv mobilierul şcolar şi celelalte obiecte din sălile de clasă. Din păcate, nu prea am mai avut ce să salvăm”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX responsabilul mass-media din cadrul ISU Bacău, Alexandru Balica. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău susţine că elevii şi preşcolarii vor învăţa în vechiul imobil al şcolii din Brătila, după ce acesta va fi reamenajat pe perioada vacanţei intersemestrială.

Sursa: Evz.ro

Elevii şi preşcolarii intră, de astăzi, în vacanţa intersemestrială. Vezi CALENDARUL stabilit de ministerul Educaţiei

Elevii şi preşcolarii intră de vineri, după terminarea cursurilor, în vacanţa intersemestrială şi se vor întoarce la şcoală luni 10 februarie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Vacanţa de primăvară este cuprinsă între 12 şi 22 aprilie, iar cursurile se vor desfăşura din 23 aprilie până pe 20 iunie. Vacanţa de vară va începe sâmbătă, 21 iunie, şi se va încheia duminică, 14 septembrie.

‘În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri. Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice data de 5 iunie – Ziua învăţătorului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar. Săptămâna 7 – 11 aprilie din semestrul al doilea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit ‘Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!’, având un orar specific’, precizează MEN, potrivit Agerpres. Tezele din semestrul al II-lea se vor susţine până la data de 23 mai. În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Sursa: Jurnalul.ro

FOTO Elevii din Neamţ antrenaţi în devierea cometelor. Aventura liceenilor de la Informatică în finala concursului organizat de NASA

O echipă de cinci elevi de la Colegiul de Informatică din Piatra Neamţ a disputat finala unei competiţii organizate de NASA la sediul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) din Noordwjik, Olanda. Românii au ieşit pe locul doi Povestea celor cinci liceeni de la Colegiul Naţional de Informatică (CNI) Piatra Neamţ, reuniţi în echipa IT ACE („Aşii informaticii“), a început în primăvara anului 2013, atunci când profesoara de fizică Diana Bejan i-a invitat să participe la proiectul Zero Robotics. Cornel Ghineţ (17 ani), Andrei Bursuc (17 ani), Tiberiu Arsene (17 ani), Emilian Lungu-Ailenei (18 ani) şi mezina echipei, Ilinca Ionescu (16 ani), elevi din clasele a X-a şi a XI-a, au pornit cu entuziasm în concurs, deşi nimeni nu s-a gândit cât de aproape s-ar putea afla de primul loc. Concursul Zero Robotics a fost iniţiat de NASA (Administraţia Americană Naţională de Spaţiu şi Aeronautică), MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts), DARPA (Defence Advanced Research Projects Agency), în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA). S-au înscris echipe de la 57 de şcoli din Europa şi de la 108 şcoli din SUA. Din România au fost şapte echipe: două de la Colegiul de Informatică din Piatra Neamţ, două din Bucureşti şi câte una din Satu Mare, Jimbolia şi Cluj-Napoca. „Mai întâi a fost etapa de documentare, apoi a fost o rundă unde departajarea s-a făcut la programare 2D. A urmat faza de programare 3D şi, în semifinală, a fost etapa alianţelor, când elevii de la IT ACE au făcut o echipă mai mare, cu 22 de elevi italieni proveniţi de la două şcoli din Napoli. Această alianţă a purtat numele Next Gen IT Elia“, a explicat profesoara Diana Bejan traseul competiţiei. „Ne vedeam la şcoală pentru a mai studia două-trei tutoriale, mai ales în timpul vacanţei, intram pe Zero Robotics să vedem cum mai stăm în clasament în aşteptarea deadline-ului şi ţineam conferinţe pe Skype în care discutam ce am mai făcut în privinţa codului, chiar dacă pentru ziua următoare aveam o tonă de teme“, spune Cornel Ghineţ. Scenariu ca în filmele SF Provocarea ediţiei 2013/2014 a concursului destinat tinerilor din lumea întreagă pasionaţi de informatică pornea de la un scenariu în care o cometă ce ameninţă Pământul trebuia deturnată de la traiectorie cu ajutorul unor mini-sateliţi aflaţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI). „Pentru proiectul Zero Robotics am aplicat în luna mai 2013 şi a trebuit să parcurgem mai multe etape eliminatorii până la marea finală. Tema care li s-a dat copiilor a fost legată de apropierea ameninţătoare a unei comete de Pământ şi cum ar putea fi ea deviată de la traiectoria periculoasă. Varianta utilizării de arme atomice a fost exclusă din start de oamenii de ştiinţă. Poate că proiectul a avut legătură şi cu îngrijorările legate de evoluţia cometei ISON, descoperită de astronomi în decembrie 2012“, spune profesoara Diana Bejan, cea care a coordonat echipa elevilor de la Informatică. Cornel Ghineţ, unul din cei cinci membri ai echipei românilor, descrie în amănunt cum trebuia rezolvată tema dată de organizatori: „Devierea cometei trebuia realizată cu ajutorul unor roboţi autonomi, dotaţi cu un sistem de propulsie foarte eficient şi cu un sistem wireless prin care se pot controla de la calculator. Până în finală am făcut doar simulări, acolo totul a fost live, cu o transmisie de pe Staţia Spaţială Internaţională unde erau doi astronauţi“. Strategia aleasă de tinerii români a fost descrisă de Andrei Bursuc: „Cometa putea fi deviată fie prin intermediul laserului, fie cu ajutorul forţei gravitaţionale, fie printr-o metodă combinată. Noi am ales varianta cu laserul, dar am avut pregătite şi celelalte variante ca să nu fim surprinşi“. Indiferent de strategia aleasă, realizată în timpul alocat, scopul a rămas acelaşi, şi anume devierea cometei. S-au jucat cu roboţii staţiei spaţiale Pe parcursul întrecerii, elevii au trebuit să-şi folosească toate cunoştinţele din informatică, fizică şi matematică, dar şi abilităţile strategice pentru elaborarea programului. Rezultatul muncii copiilor a fost pus în practică în finala din 17 ianuarie, desfăşurată la sediul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) din Noordwjik, Olanda. Acolo, echipa din care făceau parte cei cinci liceeni din România a testat live codurile informatice la care au lucrat timp de mai bine de jumătate de an într-un concurs al elitei cercetării spaţiale. De reţinut că în finală nu au ajuns două ţări, ci două alianţe. Românii făceau parte dintr-o alianţă alături de tineri de la două colegii din Italia, în timp ce alianţa adversară era alcătuită din elevi de la licee spaniole, franceze şi italiene. De asemenea, în acelaşi timp, la mii de kilometri distanţă, se desfăşura simultan şi finala pentru SUA. Într-o companie de elită şi cu transmisiune live de pe Staţia Spaţială Internaţională, unde se aflau doi astronauţi, echipele aveau sarcina să introducă în computere codurile informatice la care au lucrat şi să coordoneze astfel toate mişcările roboţilor. „Totul a mers foarte bine în cele două meciuri care durau circa două minute, doar că, în finală, acel robot de culoare albastră, care ne fusese atribuit nouă, nu se comporta după codurile noastre. Cred că ni s-a terminat combustibilul dintr-un rezervor şi, după cum fusesem anunţaţi la început, regulamentul prevedea că duelul nu poate fi întrerupt pentru reîncărcarea rezervorului“, spune profesoara Bejan. „Nu era posibilitatea de a face contestaţie. A fost totuşi o experienţă frumoasă, uitându-ne în spate la munca depusă. Sper într-o viitoare ediţie a competiţiei unde să avem ocazia să ne luăm revanşa“, adaugă Cornel Ghineţ. Istoricul proiectului Zero Robotics Proiectul Zero Robotics a fost creat în 2009 de către MIT Space Systems Laboratory (SSL) şi astronautul Greg Chamitoff, cu scopul de a deschide cercetarea pe Staţia Spaţială Internaţională pentru grupuri mari de elevi de liceu. A fost conceput ca un concurs care se concentrează pe dezvoltarea de software, iar prima competiţie la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale a avut loc pe 9 decembrie 2009. Zero Robotics reprezintă şi o iniţiativă a NASA, de inovare, un program ce vizează încurajarea educaţiei. Planuri pentru viitorii savanţi Cei cinci liceeni din Piatra Neamţ au fost recompensaţi cu un trofeu pentru poziţia ocupată în alianţă alături de colegii italieni. „Cei de la NASA şi ceilalţi organizatori au vrut să vadă ce e în mintea acestor copii şi au descoperit potenţialul lor. Pe de altă parte, şi tinerii noştri şi-au testat limitele şi au căpătat încredere“, spune profesoara Diana Bejan. Ea pregăteşte o nouă participare la ediţia viitoare Zero Robotics, dar şi la concursul CAN SAT, care se va desfăşura în Norvegia, o competiţie organizată de Agenţia Spaţială Europeană în care tinerii trebuie să construiască minisateliţi. „În 2013, am fost la categoria «începători» şi am ajuns în finala desfăşurată în Olanda. Acum am fost acceptaţi între cele 9 echipe din 50 înscrise la categoria «avansaţi». Echipa noastră se cheamă Ro SAT One şi mai este una din România, de la Colegiul «Carmen Sylva» din Bucureşti“, a mai spus profesoara Bejan. ; Experienţe unice la Agenţia Spaţială Europeană Prezenţa celor cinci tineri în acest concurs a însemnat şi o premieră, ei fiind primii elevi români care ajung să coordoneze live echipamente de pe Staţia Spaţială Internaţională. „Am fost felicitaţi şi de câştigători, care au recunoscut că i-am fi învins dacă mai era o rundă. Este şi un gust amar, pentru că am fost atât de aproape de locul I, dar suntem mulţumiţi de performanţa realizată“, spune tânăra Ilinca Ionescu, membră a echipei din Neamţ. Andrei Bursuc, un alt membru al echipei, adaugă şi el că Zero Robotics a reprezentat un pas înainte, o experienţă unică în care a avut şansa de a cunoaşte oameni noi şi de a întâlni elevi din toată Europa. „Toată echipa a depus o muncă titanică de-a lungul acestei competiţii, dar într-un final satisfacţia pe care am resimţit-o a fost pe măsură, deoarece am reuşit să reprezentăm cu succes România în cadrul unui concurs internaţional deja consacrat“, explică Andrei. Impresionat de această aventură a fost şi Tiberiu Arsene: „Zero Robotics a fost o experienţă unică, greu de descris în cuvinte. Am avut ocazia să-mi cunosc mai bine colegii din echipă, văzând până unde pot merge pentru a ne atinge scopurile“. Întâlnire cu un astronaut Tinerii români au fost entuziasmaţi că au avut ocazia unei experienţe unice în viaţa lor: să comunice în direct cu astronauţii aflaţi la sute de kilometri distanţă, pe Staţia Spaţială Internaţională. Înainte de concurs, tinerii români au vizitat centrul Agenţiei Spaţiale Europene şi au avut o întâlnire cu Andre Kuipers, astronaut olandez care a mers în două misiuni de cercetare la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, în 2004 şi 2011. „Andre ne-a împărtăşit din experienţele lui în spaţiu şi a răspuns la curiozităţile noastre legate de experienţa la bordul staţiei internaţionale“, a spus Andrei Bursuc. De asemenea, adolescenţii români au văzut un prototip al unuia din modulele care se vor lansa în curând de pe Staţia Spaţială Internaţională.

Sursa: Adevarul.ro