PREUNIVERSITAR

BAC 2014. Ce trebuie să ştie candidaţii la intrarea în sala de examen, la Bacalaureat

Sălile de examen sunt monitorizate cu ajutorul camerelor de supraveghere, iar candidaţii pot intra până 8.30 dimineaţa, aşezându-se câte unul în bancă, după lista nominală afişată la intrare, potrivit metodologiei de examen. În fiecare sală de examen nu pot să fie repartizaţi peste 15 candidaţi, iar lista cu numele acestora este afişată pe uşa fiecărei săli. Candidaţii nu au voie să intre în examen cu materiale ajutătoare (manuale, dicţionare, notiţe, însemnări), cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, şi, după caz, la sancţionarea asistenţilor. Se interzice şi supraveghetorilor să intre în sălile de examen cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi etc. Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii le vor explica elevilor modul de desfăşurare a probei şi de completare a datelor personale pe foaia tipizată. Candidaţii se aşează câte unul în bancă, în ordine alfabetică, în funcţie de disciplina şi de tipul de subiect primit, conform listelor afişate. Cum se completează datele de pe foile de examen Fiecare candidat primeşte o coală de hârtie tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat identitatea candidaţilor, după completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Colţurile lucrărilor vor fi lipite numai după ce candidaţii au început să scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Procedura anterioară se repetă pentru toate colile tipizate utilizate de candidat pentru a redacta lucrarea. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila “Bacalaureat 2014 – C.E.” câte le sunt necesare. Pentru lipirea colţului lucrării se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante, pentru toate centrele de examen dintr-un judeţ. Preşedintele comisiei aplică ştampila-tip “Bacalaureat 2011 – C.E.” peste colţul închis şi lipit al lucrării. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului candidat din sala de examen. Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea lucrării scrise respective. Propunerea de anulare se poate face atât în centrul de examen, cât şi în centrul de evaluare, de către persoanele din comisie care sesizează semnele distinctive, iar decizia se ia de către preşedintele comisiei, după consultare cu comisia judeţeană. După anunţarea variantei de subiect extrasă de Comisia Naţională de Bacalaureat, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaţilor, urmând ca acestea să fie distribuite în săli. Candidaţii care susţin probele în limbile minorităţilor naţionale vor primi simultan subiectul atât în limba maternă, cât şi în limba română. Candidaţii vor verifica primirea tipului de subiect corespunzător şi vor semna procesul-verbal care menţionează în mod explicit acest lucru. Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut în metodologie pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră şi jumătate de la distribuirea subiectelor în săli. Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. În cazuri excepţionale, dacă un candidat se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, până la înapoierea în sala de examen; în această situaţie timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit. Candidaţii trebuie să folosească pix de culoare albastră Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru elaborarea lucrării scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru probele scrise la disciplinele „Matematică” şi „Geografie”, candidaţii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul şi se foloseşte numai hârtia distribuită candidaţilor de către asistenţi. Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către asistenţi, menţionându-se pe ele „Anulat”, se semnează de către asistenţi şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise. În timpul desfăşurării probelor scrise, precum şi pe perioada evaluării probelor scrise, în sălile de examen şi în centrele zonale de evaluare au voie să intre numai: preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei din centrul de examen şi persoane delegate de către Comisia Naţională de Bacalaureat sau de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea corectă a examenului. Trei candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări După ce îşi încheie lucrările, candidaţii numerotează foile, sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, candidaţii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini. La expirarea celor trei ore acordate, candidaţii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. La predarea lucrărilor, asistenţii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării. Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează în centrul de examen. La finalizarea probei scrise, asistenţii predau, sub semnătură, lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacă au fost barate spaţiile nescrise. În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 Rezolvarea subiectelor de la proba de română de la Bacalaureat 2014, în direct la Adevărul Live, luni, de la ora 11.00

Subiectele primite de candidaţi la proba de limba română de la Bacalaureat 2014 vor fi rezolvate în direct luni, în ziua examenului, de la 11.00, în studio la Adevărul Live. Subiectele de la Bac vor fi dezbătute cu profesoara de română Ecaterina Stanca, de la Liceul Teoretic Naţională, fostă profesoară la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală. Subiectele de la limba română de la Bacalaureat se vor publica pe adevarul.ro, împreună cu baremul de corectare. În total, 143.968 de candidaţi s-au înscris la proba de Limba Română de la Bacalaureat, dintre care 14.400 sunt din Bucureşti. De asemenea, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, 129.827 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare. Candidaţii vor susţine proba între orele 9:00 – 12:00 şi nu pot ieşi din examen mai devreme de 10:30. Subiectele pe care le vor primi la proba de română de la Bac sunt de două feluri: o variantă pentru Real şi una pentru Uman. Astfel, absolvenţii filierei teoretice, profilul umanist, şi cei ai filierei vocaţionale, profilul pedagogic, vor avea acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile, cu excepţia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte. Subiectele sunt elaborate de profesori specialişti din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi au un grad de dificultate mediu, în raport cu programa şi cu competenţele vizate, precizează Ministerul Educaţiei Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.   Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 Baremul de la subiectele la limba română, de la Bacalaureat 2014

Candidaţii de la examenul de Bacalaureat 2014 pot afla de pe adevarul.ro baremul de la limba română, care va fi publicat de Ministerul Educaţiei, pe edu.ro, după ora 15:00 în ziua examenului de Bac. Candidaţii de la proba de Română din cadrul examenului de Bacalaureat 2014 pot consulta baremul abia după ora 15:00, când este publicat de Ministerul Educaţiei pe site-ul edu.ro. Până atunci, cine doreşte să vadă cum se rezolvă subiectele primite de elevi la română la Bac 2014, poate să urmărească rezolvarea lor de la 11:00, la Adevărul Live. În total, 143.968 de candidaţi s-au înscris la proba de Limba Română de la Bacalaureat, dintre care 14.400 sunt din Bucureşti. De asemenea, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, 129.827 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare. Candidaţii vor susţine proba între orele 9:00 – 12:00 şi nu pot ieşi din examen mai devreme de 10:30. Subiectele pe care le vor primi la proba de română de la Bac sunt de două feluri: o variantă pentru Real şi una pentru Uman. Astfel, absolvenţii filierei teoretice, profilul umanist, şi cei ai filierei vocaţionale, profilul pedagogic, vor avea acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile, cu excepţia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte. Subiectele sunt elaborate de profesori specialişti din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi au un grad de dificultate mediu, în raport cu programa şi cu competenţele vizate, precizează Ministerul Educaţiei Subiectele la limba română  la Bacalaureat 2014 vor fi publicate pe adevarul.ro în cursul dimineţii de luni.   Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.   Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 Capcanele din subiectele de la proba scrisă la Română de la Bacalaureat. Sfaturile profesorilor

Candidaţii trebuie să aibă grijă să nu se încurce la rezolvarea subiectelor, din cauza emoţiilor de examen, iar profesorii de română vin cu câteva sfaturi în ceea ce priveşte micile capcane din subiecte, care pot să-i încurce la examen. Dascălii spun că cel mai adesea este vorba de lipsă de atenţie din partea elevilor. Profesoara Ecaterina Stanca a povestit într-o emisiune de Adevărul Live despre cât de important este timpul verbelor atunci când se cere definirea perspectivei. ”Eu le-aş recomanda să ia creionul şi să sublinieze pe text cuvintele cheie – repere spaţiale şi temporale, detalii semnificative, personajele”. Uneori poate fi o problemă cu răbdarea, elevii necitind textele până la capăt. Fixarea dimensiunii spaţiale se face foarte uşor”, spune Stanca. În examen sunt numeroase întrebări ce ţin de teorie, unele noţiuni fiind predate încă din clasa a VIII-a. Este foarte important ca elevii să ţină cont şi de răspunsurile de la cerinţele anterioare, care îi pot ajuta în anumite situaţii. De asemenea, elevii trebuie să reţină poeziile în cazul în care vor avea de realizat un eseu cu tema şi viziunea despre lume. Mai mult, copiii trebuie să dea argumente pertinente cu citate din text. Eseul trebuie să fie o sinteză a lucrurilor care i-au impresionat pe ei la respectiva poezie. ”Elevii nu mai folosesc virgula. Am foarte mari probleme cu acest lucru”, spune profesoara, explicând că se pot pierde foarte uşor puncte din această cauză. Şi caligrafia este problematică în cazul noilor generaţii, obişnuite să scrie mai mult în mediul digital. Atenţie la greşelile de ortografie şi de exprimare Profesoara Iulia Pop a spus într-o lecţie video pentru proba de limba Română, că scrisul lizibil este foarte important şi este mai bine să scrie cu stiloul, nu cu pixul. „Stiloul nu o ia înaintea gândului”, a spus profesoara. Pop i-a mai sfătuit pe elevi să se rezume la fraze scurte şi foarte clare, iar textul scris să fie natural. „Persoanele care nu au obiceiul de a scrie curent, tind să realizeze texte utilizând cuvinte bombastice. Nu este bine, naturaleţea în scris este foarte importantă, nu facem concurenţă scriitorilor şi poeţilor. Claritate, concizie, coerenţă, cursivitate, proprietate trebuie să se regăsească înscriitură”, a spus profesoara. Cea mai mare greşeală la eseu, spune Pop, este învăţatul pe de rost, din cărţi de comentarii – nu vor putea să aibă o lucrare cursivă şi coerentă. „În plus, apar greşeli de exprimare şi de ortografie foarte des sau structura eseului nu e clară sau scriu prea puţin, patru pagini înseamnă mult. De aceea am insistat că trebuie măcar acum să se apuce să lucreze în scris pe diferite subiecte, chiar şi cu subiectele pe masă, să-şi dozeze subiectele, să vadă în cât timp rezolvă subiectele”, a mai spus Pop.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE EVALUAREA NAŢIONALĂ 2014 De 7 ori mai puţine note de 10 la română decât la matematică. Premierul Ponta cere analizarea subiectelor

Primele rezultate la Evaluarea Naţională 2014 arată ceea ce au reclamat atât părinţii şi elevii, cât şi profesorii: proba la română de la Capacitate 2014 a fost peste nivelul elevilor de clasa a VIII-a. Doar 583 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la acest test, în timp ce 4.235 de elevi au luat 10 la matematică, schimbând trendul de până acum. Premierul ţării a cerut ministrului Educaţiei să verifice sesizările privind dificultatea subiectelor. Primele rezultate la Evaluarea Naţională 2014, înainte de contestaţii, au fost anunţate de Ministerul Educaţiei vineri noapte. Dintre cei aproape 160.000 de elevi care au dat examenul de Capacitate 2014, 113.250 (70,8%) au obţinut medii peste 5, iar alţi 46.703 (29,2%), medii sub 5. Pe materii, la română 73,1% au luat note peste 5, iar la matematică 72,9%. Deşi procentele la nivel de medie sunt aproximativ egale, schimbând trendul din ultimii ani, când matematica scădea media la Capacitate, rezultatele privind notele de 10 arată că subiectele de la română au conţin mai multe elemente de dificultate decât cele la matematică, au susţinut şi dascălii. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, doar 538 de elevi din toată ţara au reuşit să ia nota 10 la română, în timp ce la matematică aproape 4.300 de elevi au luat nota 10, adică de peste şapte ori mai multe decât la română. Notele mai mici la română de anul acesta au generat nemulţumiri în rândul părinţilor ,care au atras atenţia că au depus contestaţii în număr mare anul acesta şi cer verificarea subiectelor prea dificile de la română. Nemulţumirile părinţilor, trimise la Ministerul Educaţiei Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi enumeră nemulţumirile legate de subiecte într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Scrisoare este făcută publică, potrivit semnatarei ei – Mihaela Gună, preşedintele federaţiei -, în contextul afişării, vineri, a rezultatelor la examenele de Evaluare Naţională 2014. „Am ajuns astăzi (vineri, n.r.) să facem coadă la şcolile din România pentru a depune contestaţiile pentru notele de la proba de Limba şi Literatura Română din cadrul examenului mai sus-menţionat. Considerăm că Centrul Naţional de Evaluare, din subordinea dumneavostră a elaborat subiectele la această probă fără să ţină cont de programa elevilor şi fără să aibă o legătură cu realităţile şcolii gimnaziale din România”, se arată la începutul mesajului adresat ministrului. Verificări cerute şi de Ponta Ulterior, sâmbătă, în şedinţa Executivului, şi premierul Victor Ponta a cerut Ministerului Educaţiei, din postura de „părinte”, să analizeze subiectele şi numărul de ore ale elevilor, arătând că, în opinia sa, copiii fac multe lucruri care sunt inutile şi nu fac altele care sunt utile, iar uneori aceştia mai mult sunt „chinuiţi” decât învăţaţi. „Eu personal cred că trebuie să lucraţi la minister, să vedeţi totuşi dacă subiectele şi numărul de ore chiar sunt adecvate la realitate – vorbesc ca părinte acum, nu ca prim-ministru, şi eu cred că se mai poate lucra, cred că încă fac copiii multe lucruri care le sunt inutile şi nu fac lucruri care le sunt utile. Ştiu că e un proces dificil, nu ceva ce se poate face peste noapte, dar chiar cred că uneori îi chinuim mai mult decât îi învăţăm şi poate că ăsta e un semnal pe care îl recepţionează Ministerul Educaţiei şi toată comunitatea din educaţie”, a spus Ponta, sâmbătă, în şedinţa Executivului, potrivit Mediafax. 70,8% din copii au obţinut medii peste 5 Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele obţinute înainte de contestaţii de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională 2014 în sesiunea iunie 2014. Dintre cei 165.188 de candidaţi înscrişi, au participat la examenul de Capacitate 2014 159.953 (96,8%). Din totalul acestora, 113.250 (70,8%) au obţinut medii peste 5, iar alţi 46.703 (29,2%), medii sub 5.  La nivel naţional, au fost eliminaţi 8 candidaţi, arată datele oficiale. ”Situaţia generală relevă că numărul mediilor peste 5 se încadrează în linia anilor precedenţi, iar diferenţele înregistrate în anii anteriori între rezultatele la Matematică şi Limba şi literatura română s-au ponderat, ajungând la procente comparativ egale”, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Cele mai multe medii peste 5 au fost înregistrate în judeţele Brăila (87,14%), Cluj (82,79%), Bucureşti (82,77%), Gorj (81,11%) şi Prahova (81,05%). Cele mai puţine medii peste 5 au fost obţinute în judeţele Giurgiu (60,23%), Vaslui (60,68%), Caraş-Severin (60,78%), Călăraşi (60,92%) şi Timiş (61,09%). Pe tranşe de medii, situaţia cumulată pe toate cele trei discipline – Limba şi literatura română, Limba şi literatura maternă şi Matematică – se prezintă astfel: • medii de 10: 219 candidaţi (0,1%) • medii între 9 şi 10: 15.577 candidaţi (9,7%) • medii între 8 şi 9: 24.113 candidaţi (15,1%) • medii între 7 şi 8: 25.247 candidaţi (15,8%) • medii între 6 şi 7: 24.309 candidaţi (15,2%) • medii între 5 şi 6: 23.785 candidaţi (14,9%) • medii între 4 şi 5: 19.946 candidaţi (12,5%) • medii între 3 şi 4: 15.349 candidaţi (9,6%) • medii între 2 şi 3: 8.324 candidaţi (5,2%) • medii între 1 şi 2: 3.061 candidaţi (1,9%). La proba de Limba şi literatura română, 116.928 (73,1%) absolvenţi au obţinut medii peste 5, în timp ce la Matematică, numărul acestora este de 116.513 (72,9%). Pe tranşe de medii, situaţia la Limba şi literatura română se prezintă astfel: • medii de 10: 583 de candidaţi (0,4%) • medii între 9 şi 10: 15.291 candidaţi (9,5%) • medii între 8 şi 9: 22.638 candidaţi (14,1%) • medii între 7 şi 8: 24.450 candidaţi (15,2%)  • medii între 6 şi 7: 24.254 candidaţi (15,1%) • medii între 5 şi 6: 29.712 candidaţi (18,5%) • medii între 4 şi 5: 13.497 candidaţi (8,4%) • medii între 3 şi 4: 15.529 candidaţi (9,7%) • medii între 2 şi 3: 9.402 candidaţi (5,9%) • medii între 1 şi 2: 4.977 candidaţi (3,1%). Pe tranşe de medii, situaţia la Matematică se prezintă astfel: • medii de 10: 4.235 candidaţi (2,6%); • medii între 9 şi 10: 18.915 candidaţi (11,8%) • medii între 8 şi 9: 24.056 candidaţi (15%) • medii între 7 şi 8: 22.994 candidaţi (14,4%) • medii între 6 şi 7: 21.470 candidaţi (13,4%) • medii între 5 şi 6: 24.843 candidaţi (15,5%) • medii între 4 şi 5: 14.836 candidaţi (9,3%) • medii între 3 şi 4: 14.052 candidaţi (8,8%) • medii între 2 şi 3: 9.846 candidaţi (6,1%) • medii între 1 şi 2: 4.857 candidaţi (3%). Pe tranşe de medii, situaţia la Limba şi literatura maternă se prezintă astfel: • medii de 10: 64 candidaţi • medii între 9 şi 10: 1.278 candidaţi • medii între 8 şi 9: 1.974 candidaţi • medii între 7 şi 8: 1.987 candidaţi • medii între 6 şi 7: 1.569 candidaţi • medii între 5 şi 6: 1.379 candidaţi • medii între 4 şi 5: 491 candidaţi • medii între 3 şi 4: 311 candidaţi • medii între 2 şi 3: 111 candidaţi • medii între 1 şi 2: 39 candidaţi. Contestaţiile au fost depuse în cursul zilei de vineri, 27 iunie. Acestea vor fi soluţionate în perioada 28 -30 iunie, iar pe data de 1 iulie vor fi afişate rezultatele finale, după contestaţii. Elevii, dezamăgiţi de notele mici la română de la Capacitate 2014 Notele afişate vineri au adus nemulţumire şi suspine chiar şi în rândul elevilor foarte buni, din cauza notelor neaşteptat de mici la română, spun dascălii şi părinţii, care sunt decişi să depună contestaţii. Subiectele la limba română la Capacitate 2014 le-au dat peste cap planurile de admitere la liceu inclusiv elevilor buni şi foarte buni, de la şcolile de top, care au fost surprinşi de notele mici la această materie, dar şi de notele mai mari la matematică. Elevii au pierdut în special la partea de compuneri din subiectele primite de elevi la examenul de capacitate la limba română, o spun atât dascălii, cât şi părinţii şi elevi, mulţi convinşi că notele de la română nu sunt de nivelul real al copiilor. Urmează aşadar un val de contestaţii. Încep înscrierile la liceu, din 4 iulie Mai departe, pe 4 iulie, mediile finale vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Practic, elevii vor putea vedea unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Urmează repartizarea computerizată De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Iar pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 1-7 mai: publicarea şi transmiterea broşurilor de admitere la liceu 2014 • 26-27 mai: înscrierea pentru susţinerea probelor de aptitudini/limbă modernă • 28-30 mai: susţinerea acestor probe • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 Lecţiile video pentru proba scrisă la limba română de la Bacalaureat. Cum se rezolvă un subiect de examen

În pragul probelor scrise de la Bac, vă reamintim că pe platforma adevarul.ro, în secţiunea Educaţie, găsiţi patru lecţii video despre cum se rezolvă variante de subiecte la română atât la Real cât şi la Uman, predate de profesoara Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti. Lecţiile au fost realizate în cadrul campaniei „Adevărul de meditează şi te premiază”, care are peste 40 de lecţii video la toate materiile de Bac cât şi lecţii de consiliere pentru tinerii care dau examenul de maturitate anul acesta. De asemenea, cine doreşte să participe cu un eseu motivaţional pe tema „Care este visul tău” din cadrul acestei campanii, poate căştiga 1.000 de euro şi premii oferite de Biocebral. Luni, când are loc proba de la Română la Bac, profesoara Ecaterina Stanca va rezolva în direct la Adevărul Live de la 11:00, subiectele primite de elevi la examen. Lecţiile video pentru proba de la Limba şi literatura română pot fi accesate la următoarele link-uri (primele două lecţii sunt pentru Uman şi ultimele două, pentru Real): „Elevii trebuie să fie pregătiţi pentru oricare dintre genurile literale, şi pentru genul liric, dar şi pentru genul epic. Să nu uite să repete lucruri legate de versificaţie, prozodia, lucruri legate de gramatică. Sunt lucruri importante pe care ei le pierd din vedere. De obicei, elevii se tem foarte tare de subiectul al treilea, însă de cele mai multe ori ei se încurcă la cerinţele de la primul subiect pentru că nu sunt atenţi şi am impresia că uneori nici nu le înţeleg sensul. Trebuie să facă exerciţii, să verifice care este sensul acestora”, atrage atenţia profesoara Iulia Pop în prima lecţie video la română. În ceea ce priveşte structurarea timpului în cele trei ore de examen, profesoara spune că eseul poate fi scris în maximum 45 de minute şi că elevii trebuie să lase cel puţin 15 minute la sfârşit pentru recitirea lucrării. „Când termini lucrarea, stai un minut-două şi te gândeşti la ale tale, apoi revii şi o citeşti de parcă ar fi lucrarea celui mai mare duşman”, a exemplificat profesoara. Ea a mai spus că scrisul lizibil este foarte important şi este mai bine să scrie cu stiloul, nu cu pixul. „Stiloul nu o ia înaintea gândului”, a spus profesoara.

Pop i-a mai sfătuit pe elevi să se rezume la fraze scurte şi foarte clare, iar textul scris să fie natural. „Persoanele care nu au obiceiul de a scrie curent, tind să realizeze texte utilizând cuvinte bombastice. Nu este bine, naturaleţea în scris este foarte importantă, nu facem concurenţă scriitorilor şi poeţilor. Claritate, concizie, coerenţă, cursivitate, proprietate trebuie să se regăsească înscriitură”, a spus profesoara. Profesoara Pop spune că diferenţele între subiectele de la Uman şi cele de la Real sunt schimbări la analiza de text şi dificultatea întrebărilor. Spre exemplu, la al doilea subiect, umanul are texte ceva mai dificile, care se referă la probleme de cultură, pe când la real, sunt mai multe texte cu subiecte din viaţa de zi cu zi. „Subiectul al treilea are un grad de dificultate mai sporit la uman. Din punctul meu de vedere, diferenţele nu sunt semnificative şi orice elev care învaţă poate rezolva ambele variante de subiecte”, a spus Pop.   „Ei trebuie să caute programa şi să se uite cu atenţie. E un pic derutantă, pentru că sunt date operele şi cerinţele după diferite criterii, cam de trei ori: după periodizare, curentele literare. ( nu există subiecte care nu se pot da), al doilea criteriu, genurile şi speciile literare: pentru genul epic avem nuvela şi romanul, pentru liric nu sunt date specii, iar la dramatic – comedia, dar avem şi opera dramatică după 1947, cu e Iona. Cel de-al treilea criteriu – scriitorii canonici, dar nu se suprapun aceste criterii neapărat – Sadoveanu figurează la scriitori canonici, dar nu figurează la specii cu povestirea în ramă, însă asta nu înseamnă că nu pot trata ”Hanul Ancuţei”, a explicat Pop în a patra lecţie video.

Sursa:  Adevarul.ro

UPDATE REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Primele note la nivel naţional: 70,8% din elevi au avut medii peste 5 la Capacitate, 8 au fost eliminaţi

Primele rezultate la Evaluarea Naţională 2014, înainte de contestaţii, au fost anunţate de Ministerul Educaţiei. Dintre cei aproape 160.000 de elevi care au dat examenul de Capacitate 2014, 113.250 (70,8%) au obţinut medii peste 5, iar alţi 46.703 (29,2%), medii sub 5. Pe materii, la română 73,1% au luat note peste 5, iar la matematică 72,9%. UPDATE Premierul Victor Ponta a cerut Ministerului Educaţiei, din postura de „părinte”, să analizeze subiectele şi numărul de ore ale elevilor, arătând că, în opinia sa, copiii fac multe lucruri care sunt inutile şi nu fac altele care sunt utile, iar uneori aceştia mai mult sunt „chinuiţi” decât învăţaţi. „Eu personal cred că trebuie să lucraţi la minister, să vedeţi totuşi dacă subiectele şi numărul de ore chiar sunt adecvate la realitate – vorbesc ca părinte acum, nu ca prim-ministru, şi eu cred că se mai poate lucra, cred că încă fac copiii multe lucruri care le sunt inutile şi nu fac lucruri care le sunt utile. Ştiu că e un proces dificil, nu ceva ce se poate face peste noapte, dar chiar cred că uneori îi chinuim mai mult decât îi învăţăm şi poate că ăsta e un semnal pe care îl recepţionează Ministerul Educaţiei şi toată comunitatea din educaţie”, a spus Ponta, sâmbătă, în şedinţa Executivului, potrivit Mediafax. UPDATE Subiectele probei de limba română de la evaluarea elevilor de clasa a VIII-a sunt contestate de Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, care reclamă, între altele, dificultatea mare a unuia dintre acestea, considerat în afara programei, şi faptul că un altul a avut baremul prost gândit. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi enumeră nemulţumirile legate de subiecte într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Scrisoare este făcută publică, potrivit semnatarei ei – Mihaela Gună, preşedintele federaţiei -, în contextul afişării, vineri, a rezultatelor la examenele de Evaluare Naţională 2014. „Am ajuns astăzi (vineri, n.r.) să facem coadă la şcolile din România pentru a depune contestaţiile pentru notele de la proba de Limba şi Literatura Română din cadrul examenului mai sus-menţionat. Considerăm că Centrul Naţional de Evaluare, din subordinea dumneavostră a elaborat subiectele la această probă fără să ţină cont de programa elevilor şi fără să aibă o legătură cu realităţile şcolii gimnaziale din România”, se arată la începutul mesajului adresat ministrului. „În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul ‘Gânduri pentru Anul Nou’ (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?”, se arată în scrisoare. 70,8% din copii au obţinut medii peste 5 Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele obţinute înainte de contestaţii de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională 2014 în sesiunea iunie 2014. Dintre cei 165.188 de candidaţi înscrişi, au participat la examenul de Capacitate 2014 159.953 (96,8%). Din totalul acestora, 113.250 (70,8%) au obţinut medii peste 5, iar alţi 46.703 (29,2%), medii sub 5.  La nivel naţional, au fost eliminaţi 8 candidaţi, arată datele oficiale. ”Situaţia generală relevă că numărul mediilor peste 5 se încadrează în linia anilor precedenţi, iar diferenţele înregistrate în anii anteriori între rezultatele la Matematică şi Limba şi literatura română s-au ponderat, ajungând la procente comparativ egale”, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Cele mai multe medii peste 5 au fost înregistrate în judeţele Brăila (87,14%), Cluj (82,79%), Bucureşti (82,77%), Gorj (81,11%) şi Prahova (81,05%). Cele mai puţine medii peste 5 au fost obţinute în judeţele Giurgiu (60,23%), Vaslui (60,68%), Caraş-Severin (60,78%), Călăraşi (60,92%) şi Timiş (61,09%). Pe tranşe de medii, situaţia cumulată pe toate cele trei discipline – Limba şi literatura română, Limba şi literatura maternă şi Matematică – se prezintă astfel: • medii de 10: 219 candidaţi (0,1%) • medii între 9 şi 10: 15.577 candidaţi (9,7%) • medii între 8 şi 9: 24.113 candidaţi (15,1%) • medii între 7 şi 8: 25.247 candidaţi (15,8%) • medii între 6 şi 7: 24.309 candidaţi (15,2%) • medii între 5 şi 6: 23.785 candidaţi (14,9%) • medii între 4 şi 5: 19.946 candidaţi (12,5%) • medii între 3 şi 4: 15.349 candidaţi (9,6%) • medii între 2 şi 3: 8.324 candidaţi (5,2%) • medii între 1 şi 2: 3.061 candidaţi (1,9%). La proba de Limba şi literatura română, 116.928 (73,1%) absolvenţi au obţinut medii peste 5, în timp ce la Matematică, numărul acestora este de 116.513 (72,9%). Pe tranşe de medii, situaţia la Limba şi literatura română se prezintă astfel: • medii de 10: 583 de candidaţi (0,4%) • medii între 9 şi 10: 15.291 candidaţi (9,5%) • medii între 8 şi 9: 22.638 candidaţi (14,1%) • medii între 7 şi 8: 24.450 candidaţi (15,2%)  • medii între 6 şi 7: 24.254 candidaţi (15,1%) • medii între 5 şi 6: 29.712 candidaţi (18,5%) • medii între 4 şi 5: 13.497 candidaţi (8,4%) • medii între 3 şi 4: 15.529 candidaţi (9,7%) • medii între 2 şi 3: 9.402 candidaţi (5,9%) • medii între 1 şi 2: 4.977 candidaţi (3,1%). Pe tranşe de medii, situaţia la Matematică se prezintă astfel: • medii de 10: 4.235 candidaţi (2,6%); • medii între 9 şi 10: 18.915 candidaţi (11,8%) • medii între 8 şi 9: 24.056 candidaţi (15%) • medii între 7 şi 8: 22.994 candidaţi (14,4%) • medii între 6 şi 7: 21.470 candidaţi (13,4%) • medii între 5 şi 6: 24.843 candidaţi (15,5%) • medii între 4 şi 5: 14.836 candidaţi (9,3%) • medii între 3 şi 4: 14.052 candidaţi (8,8%) • medii între 2 şi 3: 9.846 candidaţi (6,1%) • medii între 1 şi 2: 4.857 candidaţi (3%). Pe tranşe de medii, situaţia la Limba şi literatura maternă se prezintă astfel: • medii de 10: 64 candidaţi • medii între 9 şi 10: 1.278 candidaţi • medii între 8 şi 9: 1.974 candidaţi • medii între 7 şi 8: 1.987 candidaţi • medii între 6 şi 7: 1.569 candidaţi • medii între 5 şi 6: 1.379 candidaţi • medii între 4 şi 5: 491 candidaţi • medii între 3 şi 4: 311 candidaţi • medii între 2 şi 3: 111 candidaţi • medii între 1 şi 2: 39 candidaţi. Contestaţiile au fost depuse în cursul zilei de vineri, 27 iunie. Acestea vor fi soluţionate în perioada 28 -30 iunie, iar pe data de 1 iulie vor fi afişate rezultatele finale, după contestaţii. Elevii, dezamăgiţi de notele mici la română de la Capacitate 2014 Notele afişate vineri au adus nemulţumire şi suspine chiar şi în rândul elevilor foarte buni, din cauza notelor neaşteptat de mici la română, spun dascălii şi părinţii, care sunt decişi să depună contestaţii. Subiectele la limba română la Capacitate 2014 le-au dat peste cap planurile de admitere la liceu inclusiv elevilor buni şi foarte buni, de la şcolile de top, care au fost surprinşi de notele mici la această materie, dar şi de notele mai mari la matematică. Elevii au pierdut în special la partea de compuneri din subiectele primite de elevi la examenul de capacitate la limba română, o spun atât dascălii, cât şi părinţii şi elevi, mulţi convinşi că notele de la română nu sunt de nivelul real al copiilor. Urmează aşadar un val de contestaţii. Încep înscrierile la liceu, din 4 iulie Mai departe, pe 4 iulie, mediile finale vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Practic, elevii vor putea vedea unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Urmează repartizarea computerizată De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Iar pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 1-7 mai: publicarea şi transmiterea broşurilor de admitere la liceu 2014 • 26-27 mai: înscrierea pentru susţinerea probelor de aptitudini/limbă modernă • 28-30 mai: susţinerea acestor probe • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

Prolog la examenul de Bacalaureat

Nici nu a început bine examenul de Bacalaureat şi se produc primele reţineri şi anchete cu profesori şi inspectori care încearcă să fraudeze examenul. La Arad, doi inspectori şi un profesor au fost ridicaţi duminică noaptea de către procurorii DNA. În urma percheziţiilor la domiciliul acestora s-au găsit mii de euro şi liste cu elevi care „plătiseră” să obţină note de trecere la toate probele examenului. Totul a pornit în urma unui denunţ, iar în timpul anchetei, investigatori sub acoperire s-au prezentat drept părinţi în faţa celor trei dascăli, pretinzând că vor să se asigure că toate probele bacalaureatului vor fi promovate de către copiii lor. Întreaga operaţiune a avut sprijinul logistic şi operaţional al SRI. Comisiile de examen din centrele de evaluare şi examen, părinţii şi elevii, trebuie să ştie mai multe lucruri. 1. Încă de anul trecut, George Maior, directorul SRI, a declarat că este decizia sa personală ca serviciul pe care-l conduce să supravegheze examenul de Bacalaureat. 2. Elevii şi părinţii pot fi contactaţi şi de ofiţeri sub acoperire, care se dau drept profesori şi/sau inspectori, situaţie în care flagrantul este realizat. 3. Şi mituitorii, părinţii elevilor, cad sub incidenţa legii penale, riscând ani grei de puşcărie. 4. Tezele rămân în centrele de evaluare, pot fi reevaluate şi după examen, pentru a se constata câte sunt identice sau foarte apropiate. În funcţie de locurile ocupate în săli de elevii cu teze identice, se identifică supraveghetorii şi profesorii corectori. 5. Există aparatură specială de înregistrare ambientală, posibil instalată deja de către agenţi SRI în unele săli de examen, inclusiv monitorizarea telefoanelor unor suspecţi. 6. Monitorizarea video si audio, existentă în prezent, nu poate fi intreruptă fără riscul de a se descoperi mai tarziu acest lucru, iar operatorii si responsabilii acestei monitorizări sa fie consideraţi complici la fraude. 7. Compararea rezultatelor examenului, între judeţe, şcoli, săli de clasă, este de natură să ridice semne de întrebare şi să conducă la controale post-factum a tezelor, acolo unde acest lucru se impune. Toate aceste măsuri şi altele, ar trebui să descurajeze încercările de fraudare, descoperirile şi intervenţia instituţiilor statului în anii anteriori demonstrează că ele nu mai sunt tolerate. Ce fel de educaţie au făcut şi fac unii profesori, dacă sunt un exemplu negativ în ochii elevilor, prin fraudarea examenelor? UPDATE Inspectorul scolar general adjunct din Arad, Mihai Spanu, a fost reţinut în urma audierilor de duminică noapte spre luni, fiind suspectat de trafic de influenţă

Sursa: Adevarul.ro

Între mimetism birocratic şi schimbare de paradigmă, alegeţi schimbarea paradigmei Educaţiei! Scrisoare deschisă, doamnei ministru al Educaţiei din Republica Moldova

Pe româneşte, „leapfrogging” (concept din business, dar şi din dezvoltare durabilă), are ca echivalent „arderea etapelor”. Sunt clipe astrale în viaţa organizaţiilor şi naţiunilor când, cu viziune şi curaj, acestea pot marca progrese spectaculoase, făcând transformări istorice în locul paşilor cuminţi, liniare. Acum este clipa astrală a Republicii Moldova, când poate schimba paradigma Educaţiei, aşa cum România n-a făcut-o, din 1989 încoace.

Doamnă ministru Maia Sandu, Doamnă viceministru Liliana Nicolaescu-Onofrei, Îngăduiţi-mi, întâi de toate, să salut cu bucurie şi cu inima deschisă semnarea, la 27 iunie, de către Guvernul Republicii Moldova, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sunteţi – şi suntem împreună – protagoniştii unui act de istorie fără precedent, ce va marca vieţile tuturor generaţiilor de români care se vor naşte de-acum înainte, pe ambele maluri ale Prutului. Doamne-ajută, să fie într-un ceas bun şi cât se poate de rodnic! Apoi, vă cer îngăduinţa să-mi acceptaţi rolul – asumat de mine şi la Bucureşti şi la Chişinău – de “nebun al curţii”, postură din care pot numi fără probleme elefanţii din încăpere, http://en.wikipedia.org/wiki/Elephant_in_the_room, şi pot spune că împăratul e gol, http://en.wikipedia.org/wiki/The_Emperor%27s_New_Clothes, în pofida celor care, linguşind de frică ori interes, nu contenesc să-i laude hainele sale noi, inexistente de fapt. În acest context excepţional, dar şi în virtutea conversaţiilor directe pe care le-am avut în anii din urmă (cea mai recentă, cu doamna viceministru, prilejuită de lansarea, în decembrie 2013, la Liceul “Spiru Haret” din Chişinău, a volumului meu “România pe bune începe cu Şcoala pe bune”; http://www.privesc.eu/Arhiva/19209/Aspen-Fellows-Network–ONG–Valori-Europene-Fara-Frontiere–si-Liceul–Spiru-Haret—-Lansarea-cartii–Romania-pe-Bune-incepe-cu-Scoala-pe-Bune—auto), vă scriu invitându-vă să acceleraţi cât puteţi de mult şi cât puteţi de repede trecerea sistemului public al Educaţiei din secolul XX, unde este acum în cel mai bun caz, în secolul XXI, aşa cum Ţara merită şi are nevoie critică. Ardeţi etapele cât de mult şi cât de repede, pentru a poziţiona rapid transformarea ireversibilă a Şcolii ca sistem înainte de atacul inevitabil al ineptocraţiei şi a preveni efectele distructive ale acestui atac ineptocrat, aşa cum s-au petrecut lucrurile în dreapta Prutului, de un sfert de veac. Reflectaţi atent şi acţionaţi strategic, pentru a nu cădea, mimetic, în plasa unui sistem public educaţional aflat constant ca performanţă în ultima treime din lume, din cauza unui viciu de fond: inadecvarea sa structurală, istorică la momentul în care societatea se află acum. România secolului XXI funcţionează contra naturii, cu o Educaţie de secol XX în cel mai bun caz. În plus, atacul ineptocraţiei la starea Educaţiei constituie o vulnerabilitate critică directă pentru siguranţa noastră naţională. Am documentat pe îndelete subiectul aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/starea-educatieiatac-siguranta-nationala-romaniei-1_52ea0f66c7b855ff56ec72ef/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/scrisoare-deschisanoului-guvern-romaniei-1_5317873b0d133766a8a3ddab/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/educatie-securitate-nationala-raport-stare-1_532f28780d133766a82960b8/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/educatiepentru-natie-suntem-stim-fel-scoala-nevoie-1_534826290d133766a8b36e04/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/cumextirpam-tumoarea-politica-scoli-1_535b554e0d133766a81a9214/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/educatie-sisecuritate-nationala-vulnerabilitati-amenintari-solutii-1_5363f6670d133766a84d180f/index.html. Şi aici: http://adevarul.ro/educatie/scoala/25-mai2014-romania-tara-careia-inca-frica-insasi-1_53824a940d133766a8fccce6/index.html. Şi, cel mai recent (comentând Raportul WEF asupra competitivăţii statelor membre UE), aici: http://adevarul.ro/news/societate/europa-2020-raport-competitivitatii–editia-2014-romania-28-a-ue-adica-ultima-1_53a5f1850d133766a8c858d0/index.html. Drept pentru care, acum, societatea românească în ansamblul său are a face un lucru şi numai unul: trecerea Şcolii ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Specific, schimbarea paradigmei Educaţiei înseamnă trei mari provocări, pe ambele maluri ale Prutului: • VALORILE pe care Şcoala ca sistem le cultivă copiilor noştri în secolul XXI: care sunt ele, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de starea actuală, în care, cel puţin aici, şcoala NU CULTIVĂ NICIO VALOARE, pe bune?!… • modelul de ARHITECTURĂ CURRICULARĂ de secol XXI, ce operaţionalizează cultivarea valorilor pe care le dorim, ca societate, pentru copiii noştri: cum arată acest model, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani? • modelul de CARIERĂ DIDACTICĂ de secol XXI, modern, viabil şi funcţional: ce tip de carieră didactică au a parcurge dascălii în următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani? Până când nu dăm răspunsuri viabile celor trei teme de mai sus, orice intervenţie în sistem e formă fără fond. Iar acest proces istoric este ireversibil, indiferent cât de mult timp fantoşe triste, de pseudo-anvergură, vor ţine aiurea piciorul pe frâna schimbării, în virtutea poziţiilor de autoritate formală pe care, încă, le deţin. Cu cât mai târziu ne vom apuca de treabă serios, cu atât mai rău va fi pentru noi, ca societate – pentru că vorbim de însăşi fibra siguranţei naţionale! La urmă, rămâne realitatea rece şi implacabilă, ce nu ţine seama de niciun calcul politic meschin, conjunctural: starea Educaţiei, acum, înseamnă ameninţare directă la adresa siguranţei noastre naţionale, deoarece absolvenţi inepţi produşi de şcoala de azi sunt adulţii inepţi de mâine. Aşa încât azi, ca şi peste zece ani, tot de aici plecăm, şi până nu vom rezolva chestiunea nu va fi deloc „pace sub măslini”!… A consacra schimbarea paradigmei Educaţiei drept Proiect de Ţară este o misiune critică istorică, numai bună pentru elitele de azi ale ţării. Elitele sunt persoane şi entităţi capabile să genereze Proiecte de Ţară. Proiectele de Ţară sunt cele a căror punere în fapt ne legitimează să stăm cu fruntea sus şi să dăm seamă în faţa istoriei. De pildă, la 1 Decembrie 2018. Vă mulţumesc pentru răgazul acordat mesajului meu şi vă transmit un gând bun, cu distină preţuire! p.s. Despre leapfrogging, detalii aici, http://en.wikipedia.org/wiki/Leapfrogging, şi aici, http://www.leapfrogging.com/.

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 Subiectele la proba scrisă de la limba română, de la Bacalaureat 2014. La profilul real, elevilor le-a picat o poezie de Mihai Eminescu

Luni, 30 iunie, începe examenul de limba română, prima probă scrisă la Bacalaureat. Adevărul.ro a publicat subiectele de la română de la Bac 2014 de la profilul Real , iar de la ora 11:00, profesoara Ecaterina Stanca le va rezolva în direct, în studioul de Adevărul Live. În total, 143.968 de candidaţi s-au înscris la proba de Limba Română de la Bacalaureat, dintre care 14.400 sunt din Bucureşti. De asemenea, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, 129.827 de candidaţi sunt din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare. Candidaţii vor susţine proba între orele 9:00 – 12:00 şi nu pot ieşi din examen mai devreme de 10:30. Subiectele pe care le vor primi la proba de română de la Bac sunt de două feluri: o variantă pentru Real şi una pentru Uman. Astfel, absolvenţii filierei teoretice, profilul umanist, şi cei ai filierei vocaţionale, profilul pedagogic, vor avea acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile, cu excepţia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte. Subiectele sunt elaborate de profesori specialişti din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi au un grad de dificultate mediu, în raport cu programa şi cu competenţele vizate, precizează Ministerul Educaţiei  Subiectele la limba română  la Bacalaureat 2014 vor fi publicate pe adevarul.ro în cursul dimineţii de luni. De asemenea, tot pe adevărul.ro veţi putea afla baremul de notare, dar şi rezolvarea subiectelor la limba română, în direct la Adevărul Live de la 11:00, cu profesoara de română Ecaterina Stanca, de la Liceul Teoretic Naţional, fostă profesoară la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală.    Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.   Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

Bacu’, lua-l-ar dracu’!

Iar a început! Ziarele duduie, părinţii-s nervoşi, copiii – cu inima cît un purice. În rest, lumea îşi vede de treabă: iar a început, dar de terminat nu se termină niciodată. Reîncepe la anul din nou. Anul ăsta – aflăm de la ştiri – nu s-au înscris la bac cam un sfert dintre proaspeţii absolvenţi de liceu. Poate au vrut să se mai gîndească. Poate au fost cuprinşi de sentimentul biblic al deşertăciunii. Ce rost are? Nu vom şti niciodată ce s-au gîndit miile de tineri intraţi în pragul maturităţii – cîndva, bacul se numea chiar „examen de maturitate“ – care au zis pas. Păcat. Am avea de învăţat de la ei. Măcar cum n-ar trebui să fie un sistem de învăţămînt în care să creadă şi cei cărora – spunem noi – le e destinat. Acum vreo doi ani, mişcarea Occupy, inaugurată pe Wall Street, s-a telepurtat şi în România. Unde? În universitate. Studenţii au ocupat un amfiteatru şi l-au declarat spaţiu de dezbateri. Am fost şi eu să stau de vorbă cu ei, interesat să aflu ce-i preocupă. Printre solicitările lor figura, la loc de cinste, reintroducerea examenului scris la admiterea în facultate, în toate universităţile şi la toate specializările. Bacul, însă, săracul, e înjurat de toată lumea. Şi e privit drept cel mai negru stigmat al educaţiei autohtone. Sau ca arhanghelul cu sabia de foc, sunînd din goarnă Apocalipsa. Sau ca Războiul lumilor, cu oştiri extraterestre puse pe exterminat specia umană. E o agitaţie teribilă în jurul bacului. Cînd un ministru şi-a pus în cap să mai stîrpească fraudele din sălile de examen, s-a stîrnit un tsunami de vociferări. „Să pedepsim păcătoşii fără cruţare“ – strigau unii. „Ce-o să facă bieţii copii aruncaţi pe drumuri?“ – se lamentau alţii. Revolta unor candidaţi respinşi, care au aruncat cu vopsea pe listele de afişaj, pentru unii a însemnat o manifestare de vandalism, pentru alţii – un act justiţiar, plasat în aura simbolică a mineriadelor. Citeşte întregul material pe dilemaveche.ro!

Sursa: Adevarul.ro

Batjocura subiectelor la română pentru clasa a VIII-a

Subiectele din acest an de la examenul de limba şi literatura română, pentru clasa a VIII-a, arată cel puţin o meteahnă veche, dar costisitoare, a persoanelor care stau prin Ministerul Educaţiei: habar nu au ce se întâmplă la clase, cu actuala programă şcolară suprapusă unui număr insuficient de ore pentru a exersa ceea ce se cere la examenul final. Dar faptul că ei nu ştiu ce se întâmplă în şcoală nu ar fi aşa o mare problemă, dacă acest lucru nu ar avea repercusiuni asupra elevilor, aflaţi la primul lor examen major. În primul rând, mi se pare revoltător baremul pe care îl au la dispoziţie profesorii-corectori. Exemplele oferite între paranteze limitează variante valabile. De exemplu, li se cere elevilor să ofere sinonime la conjuncţia „fiindcă”. În barem, exemplele date sunt „deoarece”, „căci”. Dacă un elev a ales „pentru că” (locuţiune conjuncţională), riscă să fie depunctat (rămâne doar la latitudinea corectorului dacă iese curajos din baremul limitat al Ministerului). „Pentru că” nu figurează în exemplele date în barem (e locuţiune conjuncţională nu conjuncţie), deşi are acelaşi sens ca „fiindcă”. Cine are dreptate? Baremul, elevul, profesorul-corector? Apoi, i se cere elevului să îşi prezinte „opinia” despre poezia lui Ion Minulescu, Rânduri pentru Anul Nou. Asta mi-a plăcut. Elevul să îşi prezinte „opinia”, când şcoala se bazează încă pe referate care trebuie redate papagaliceşte. Îmi amintesc şi acum întrebarea aceea tembelă: ce a vrut să spună poetul? Nu ştiu ce a vrut să spună poetul, că nu am stat de vorbă cu el, dar vă spun ce am simţit şi gândit eu când am citit poezia. E bine aşa? Şi acum nu e cazul să reducem discuţia la argumente de genul: elevii de azi nu ştiu nimic, să tacă şi să reproducă! Iar subiectul privind „redactarea unei scurte naraţiuni în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan” e remarcabil. Câte şcoli au organizat asemenea întâlniri, astfel încât un elev fără aplecare spre literatură ar relata curat, fără lirisme, ceea ce s-a întâmplat la acea întâlnire? A, trebuie să îşi imagineze. Să ştie cine sunt autorii contemporani şi să îşi imagineze o întâlnire. Ăsta da subiect! O asemenea temă, ca să fie tratată la nivelul unui examen,  e valabilă doar pentru cei pasionaţi  de literatură, care au într-adevăr plăcerea de a citi şi de a-şi imagina. Dar pentru un copil care optează pentru real, pentru care matematica e sfântă, iar literatura o acceptabilă corvoadă, un asemenea subiect anunţă catastrofe. Mă întreb dacă vreun elev a avut atâta putere să spună: la noi la şcoală nu s-au organizat asemenea întâlniri. Ce zice baremul? Ceea ce nu înţeleg, în continuare, e modalitatea de a trata asemenea examene. În condiţiile în care subiectele sunt aceleaşi, indiferent de opţiune – uman sau real – atunci gradul de dificultate trebuie să fie unul moderat. Înţeleg ca asemenea subiecte să fie date celor care optează pentru uman, dar în nici un caz să fie considerat reprezentativ un asemenea test pentru noţiunile pe care trebuie să le aiba un elev la finele clasei a VIII-a. Să îi ceri unui elev de clasa a VIII-a să nominalizeze un scriitor contemporan şi un titlu de carte are sens. Dar să facă o naratiune despre o întâlnire, care probabil nici nu a avut loc, e de-a dreptul o obrăznicie a celor de la Minister. Nici nu îţi vine să mai soliciţi ceva de la aceşti oameni care fac subiectele. Te ia cu capul şi, precum în poema lui Minulescu, speri să apară un AN NOU cu alţi oameni, care să ajute şi nu să încurce începuturile unor adolescenţi de 14 ani.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Un exemplu de ambiţie: Alexandra, eleva-miracol de la Vaslui – premiantă, deşi nu se poate mişca

Alexandra Elena Maftei (15 ani), din Vaslui, este o elevă diagnosticată cu tetrapareză spastică. În ciuda bolii nemiloase, tânăra sclipitoare a terminat gimnaziul cu media 9,80 şi îşi trăieşte viaţa ca pe cel mai mare miracol. Alexandra Maftei este un copil vesel, extrem de inteligent, o adevărată revelaţie pentru cei care reuşesc să vadă dincolo de aparenţe. Deşi diagnosticată cu tetrapareză spastică (o boală care duce la atrofierea muşchilor mâinilor şi picioarelor şi care, în cele mai multe cazuri, este completată de un retard mintal), Alexandra a reuşit să-i uimească pe toţi cei din jur cu voinţa sa. A absolvit cei patru ani de gimnaziu cu media 9,80, iar la sfârşitul clasei a VIII-a, pe lângă premiul întâi, a primit din partea profesorilor o „diplomă de admiraţie“ şi titlul de „şefă de promoţie a sufletelor“. În ciuda dificultăţii cu care se exprimă şi a faptului că este ţintuită într-un cărucior cu rotile, fata impresionează orice interlocutor încă de la prima întâlnire. De-a lungul anilor, profesorii au dat-o exemplu mai ales copiilor perfect sănătoşi, care nu reuşesc să ajungă la acelaşi nivel cu al ei. Dincolo de eforturile personale ale Alexandrei stau însă părinţii, profesorii şi prietenii care au încurajat-o şi au ajutat-o să continue. Abandonată, adoptată, iubită Viaţa Alexandrei Maftei pare desprinsă dintr-un scenariu de film. Abandonată la naştere, fetiţa a fost adoptată de actuala familie. Soţii Maftei pur şi simplu au găsit-o pe Alexandra la uşă, iar apariţia ei, spun cei doi, a fost un adevărat miracol, cu atât mai mult cu cât nu aveau copii. Nimic din primele luni de viaţă nu prevestea că fetiţa ar avea o problemă. Era un copil vioi, vesel şi foarte curios. Asta avea să-i înşele pe medici. Mama Alexandrei povesteşte că primele semne de îngrijorare au început să apară când aceasta avea 5-6 luni şi nu stătea singură în poziţia şezut. Iniţial, având în vedere că era un bebeluş foarte activ, medicii au bănuit că ar fi vorba de rahitism. După vârsta de un an şi nenumărate controale medicale, avea să vină şi diagnosticarea nemiloasă de tetrapareză spastică. Şi pentru că Alexandra era o minune care le-a schimbat viaţa, soţii Maftei s-au hotărât să lupte până la capătul puterilor pentru fetiţa lor. Iar lupta nu a fost deloc uşoară. Au fost ani extrem de dificili de recuperare medicală, în care micuţa a fost dusă la specialişti atât pentru kinetoterapie, cât şi pentru lecţii de logopedie. Au fost perioade de progres, dar şi de stagnare. „Am luat viaţa aşa cum este ea. Am fost o echipă eu şi soţul meu. În plus, am avut un sprijin enorm şi din partea cadrelor didactice. Oboseşti, tragi aer în piept şi mergi mai departe. Pentru noi, cea mai mare bucurie este că Alexandra a apărut în viaţa noastră. Ea ne-a demonstrat că viaţa nu este aşa cum o vedeam noi în urmă cu 15 ani. Alexandra ne-a făcut să vedem altfel lumea din jurul nostru“, explică Maria Maftei, mama fetiţei. Profesorii spun că mama Alexandrei a învăţat cot la cot cu aceasta fiecare lecţie, pentru a o ajuta atunci când nu înţelege o situaţie. Diriginta Alexandrei, profesoara Anca Borteş, crede că Maria Maftei este un părinte cum rar se întâlneşte, cu o voinţă incredibilă. „Este o mamă admirabilă. Cred că, dacă ar da admiterea la facultate, ar lua fără probleme, la cât a învăţat de când este Alexandra la şcoală“, mărturiseşte profesoara Anca Borteş. A făcut cursuri acasă Asemenea unui copil obişnuit, Alexandra a mers la grădiniţă, unde a avut parte de o educatoare care nu doar a iubit-o, dar a şi ajutat-o foarte mult. Pe atunci, fetiţa nu avea scaun cu rotile, iar la grădiniţă era fixată de scăunel cu corzi pentru a avea stabilitate. Nici Alexandra şi nici părinţii nu s-au dat bătuţi. Au urmat clasele primare şi gimnaziul, perioadă în care Alexandra a avut norocul să găsească un colectiv didactic deosebit, la Şcoala „Ştefan cel Mare“ din Vaslui, una din şcolile de elită din oraş. Profesorii au fost dispuşi să meargă acasă la fată, pentru a-i preda, pentru a o evalua. Misiunea lor nu a fost deloc uşoară şi nu doar pentru că trebuia să parcurgă aproape trei kilometri până în suburbia oraşului, Gura Bustei, unde locuieşte familia Maftei, ci pentru că o oră cu Alexandra avea o încărcătură emoţională aparte. Cu toate acestea, lecţiile predate la domiciliu s-au desfăşurat respectând rigorile didactice. Iar acum, toţi profesorii se mândresc cu reuşita Alexandrei. Un vis împlinit: un dans la banchet Alexandra a avut parte de o dirigintă care mărturiseşte că o iubeşte ca pe propriul ei copil: profesoara de limba engleză Anca Borteş. La finalul clasei a VIII-a, Alexandra a participat alături de colegi la banchetul de absolvire. Petrecerea a fost ca un vis pentru ea, mai ales că, de-a lungul anilor, nu a reuşit să îşi cunoască foarte bine colegii, din cauza faptului că a învăţat de acasă. La petrecerea de final s-a distrat însă alături de colegi şi chiar a stat pe ringul de dans, deşi în scaunul cu rotile. Alexandra recunoaşte că şi-ar dori prieteni alături de care să petreacă mai mult, dar spune că îi ajung şi zilele când unii colegi o scot la o plimbare în parc. Tânăra evită să se plângă şi nici nu-i place să-i vadă trişti pe cei din jurul ei Vrea să devină scriitoare Alexandra Maftei este pasionată de literatură şi îşi doreşte să ajungă scriitoare, să scrie romane SF. De ceva timp, pe lângă pregătirea pentru examenul de Capacitate, ea scrie la primul ei roman şi a ajuns deja la capitolul al XX-lea. A urmărit un film animat japonez, iar cartea ei, pe care a intitulat-o „Shugo Chara“, vrea să fie o continuare a acelui film. „O să vă anunţ când o voi termina“, ne asigură Alexandra. „Viaţa este aşa cum ţi-o faci. Eu, da, mi-aş dori să merg, dar m-am împăcat cu ideea că nu am să o pot face vreodată“, spune Alexandra Maftei. Tastează la laptop, folosindu-se de un singur deget Cititul, scrisul, muzica rock şi calculatorul sunt câteva dintre pasiunile Alexandrei, care îi ocupă tot timpul. Iar dacă vine vorba de şcoală, româna, biologia şi engleza sunt în topul preferinţelor. Deşi se descurcă bine şi la istorie sau franceză, aceste două materii nu-i sunt chiar pe plac, însă Alexandra învaţă şi se pregăteşte la toate. Cu excepţia matematicii, temele şi le face la laptop. Poate folosi un singur deget, de la mâna stângă, dar s-a obişnuit, chiar dacă nu îi este uşor. Pentru că i s-a defectat laptopul, colegii de clasă i-au făcut cadou o tastatură pentru calculator. Cu eforturi deosebite, soţii Maftei au reuşit să îi cumpere un nou laptop, iar la data redactării acestui material Alexandra se pregătea de zor pentru testarea naţională. La fel ca la simulare, urma să susţină examenul la şcoală, într-o sală de clasă, separat de restul elevilor, pentru a-i putea dicta profesorului de sprijin.

Mărturisea că îşi doreşte un profesor care să înţeleagă cât mai bine ceea ce exprimă. La simulare ar fi dorit ca lucrarea ei la română să fie şi mai complexă, dar crede ca nu s-a făcut înţeleasă aşa cum trebuie. „Îmi doresc o notă bună la evaluare, pentru a prinde un loc în clasa de Ştiinţe Sociale a Liceului «Emil Racoviţă» din Vaslui“, mai spune Alexandra.

Întâlnirea cu Alexandra:o lecţie de viaţă Exceptând orele de la amiază, când se odihneşte, Alexandra îşi petrece ziua în scaunul cu rotile. Părinţii i-au cumpărat unul prin intermediul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. N-o deranjează că au început să cedeze anumite şuruburi, însă şi-ar dori tare mult să se poată deplasa singură cu un scaun rulant performant, pentru a nu avea nevoie de însoţitor în permanenţă. Părinţii Alexandrei sunt oameni simpli, lucrează în schimburi şi sunt perioade din zi când fata rămâne singură pentru o oră, două, până când unul dintre ei ajunge acasă. „Toate eforturile noastre au fost direcţionate către fată. Au fost ani dificili, cu profesori chemaţi acasă, însă rezultatele sunt dintre cele mai bune şi ne mândrim. Alexandra nu a fost niciodată forţată să înveţe, ci singură a avut ambiţia că poate fi o elevă bună“, explică şi Vasile Maftei, tatăl fetiţei. Eleva pe care şi-ar dori-o orice profesor Greta Ciubotaru, profesoara de română a Alexandrei şi directorul adjunct al Şcolii „Ştefan cel Mare“ din Vaslui, se declară şi ea impresionată de personalitatea puternică a fetei. „Sunt onorată că am avut-o elevă pe Alexandra. Întâlnirea cu ea a fost pentru mine o lecţie de viaţă şi o provocare în acelaşi timp. Alexandra este eleva pe care şi-ar dori-o orice profesor de limba română: inteligentă, ambiţioasă, perfecţionistă. Păcat că nu există olimpiade şcolare pentru elevi ca ea. Cu siguranţă s-ar fi aflat pe podiumul naţional. Nicio temă n-a fost prea grea sau prea mare pentru ea. Mi-a cerut întotdeauna mai mult şi mai mult, iar eu m-am străduit să fiu la înălţimea aşteptărilor sale, oferindu-i tot ce a fost posibil din punct de vedere profesional, dar şi dragostea şi admiraţia mea“, declară profesoara Greta Ciubotaru. „Poate depăşi orice obstacol“ Sorin Popoiu, profesorul de franceză al Alexandrei şi directorul Şcolii „Ştefan cel Mare“ din Vaslui, crede că fata este un model pentru societate. „Alexandra este, dincolo de cei doi şefi de promoţie propriu-zişi ai şcolii, o şefă de promoţie a sufletelor noastre, ale profesorilor săi. Este un copil care ne-a dat o lecţie nescrisă de ambiţie, de devotament pentru şcoală, dincolo de situa¬ţia ei fizică, de sănătate“, spune Sorin Popoiu. Dascălul adaugă că Alexandra a demonstrat că poate depăşi orice obstacol şi nu există profesor care să nu fie mândru cu un astfel de elev şi care să nu regrete că Alexandra nu poate veni la şcoală. „Dincolo de cuvintele frumoase pe care le-am auzit din partea colegilor mei, cuvinte care au mers până la admiraţie, Alexandra nu este doar o fetiţă ambiţioasă, ci are o personalitate extrem de bine conturată, este o fetiţă inteligentă cu care poţi să stai de vorbă oricând. Lucrul acesta s-a văzut prin rezultatele pe care le-a obţinut an de an“, continuă profesorul Popoiu. Acesta menţionează că, dacă îşi închipuie cineva că notele fetei s-ar datora unui sentiment de milă sau de complezenţă, greşeşte. „Alexandra este foarte bine dotată intelectual. Vreau să-mi exprim admiraţia mea personală pentru părinţii săi. Nu cred că am văzut până acum o familie atât de devotată, o familie mai doritoare să se sacrifice pentru acest copil. Iată şi rezultatele, spre mândria lor. Şi noi suntem bucuroşi că Alexandra a fost eleva noastră şi suntem convinşi că ne va face mândri în viitor“, încheie profesorul Sorin Popoiu. „Un exemplu de om luptător” Diriginta Alexandrei, Anca Borteş spune că, în ciuda incapacităţii elevei de a participa la ore în sala de clasă, alături de colegii ei, aceasta a reuşit să socializeze, să fie legătura cu lumea de dincolo de pereţii casei. Prin intermediul calculatorului, a fost mereu împreună cu colegii de clasă, care s-au bucurat să o aibă alături de ei atât la cursul festiv, cât şi la banchetul de sfârşit de gimnaziu. „O consider pe Alexandra un model de urmat nu doar pentru copiii cu probleme de sănătate asemănătoare dar şi pentru ceilalţi elevi, elevii obişnuiţi să se plângă de „problemele” lor, care la finalul zilei dacă stau şi analizează bine situaţia nici măcar nu au existat. Este un exemplu de om luptător cu toate obstacolele pe care le întâlneşte.”,a Anca Borteş, diriginta Alexandrei.

Sursa: Adevarul.ro

Educaţia nu este îndoctrinare

Se vorbeşte mereu despre rata mare de abandon a studenţilor din primul an de facultate, de rezultatele slabe obţinute de elevi la bacalaureat sau de dezastrul de la simularea evaluărilor naţionale. În schimb, se vorbeşte puţin sau deloc despre fondul lucrurilor, adică despre acele probleme ce ţin de esenţa sistemului de învăţământ. Una dintre cele mai grave probleme, ce vizează chiar natura lucrurilor, fiind prezentă în chiar miezul procesului educativ este faptul că învăţământul românesc se bazează în continuare pe eronata metodă a reproducerii. La toate nivelurile, la toate materiile, de la clasa întâi şi până la absolvirea facultăţii, copiii şi tinerii sunt deprinşi cu ideea că a învăţa înseamnă a memora. Lucrul cel mai grav, cu efecte dintre cele mai perverse, este că mulţi educatori îi obligă pe elevi să memoreze. Să ne gândim la învăţământul liceal. A se dicta (sau înmâna) elevilor comentarii literare pentru fiecare operă literară studiată echivalează cu uciderea gândirii, cu distrugerea libertăţii de a privi o operă cu ochii tăi, cu aneantizarea efortului şi a muncii individuale. În condiţiile în care absolvenţii de liceu nu au cum să obţină diploma de critic literar (ei vor obţine diploma de bacalaureat), se vede că practica asta este contraproductivă chiar şi din acest punct de vedere. În plus, chiar şi dacă ar fi ajuns critici literari, practica memorării comentariilor ar ucide posibilitatea de a putea comenta noile opere şi lucrări. Criticul literar nu interpretează la fel şi la fel, de nenumărate ori identic, una şi aceeaşi operă literară. Această lene intelectuală a profesorului, şi simultan cultivare a lipsei de gândire la elev, poate înainta obiecţia următoarea: există unii elevi slabi la literatură (dar buni la matematică şi alte discipline), şi ei sunt cei care au nevoie de acest ,,ajutor”. Dar se vede limpede cum acest argument ocoleşte fondul problemei: educaţia nu înseamnă numai memorare, ci şi gândire activă, creativitate şi personalitate, muncă individuală etc. pe marginea fiecărei opere literare în parte. Chiar dacă e adevărat că este necesar să fie cunoscute opiniile unor critici literari, trebuie ca ideile lor să fie încadrate într-o interpretare a elevului, în cuvintele lui şi în felul în care vede el lucrarea literară respectivă. Ce este şi mai aberant este că şi la matematică şi ştiinţe se procedează la fel: elevii memorează demonstraţii, rezolvări stas de probleme etc. Confuzia ce se face între rezolvarea exactă a unei probleme şi rezolvarea memorată arată cum poate fi ucisă gândirea încă din faşă. Se va spune că sistemul este conservator, că majoritatea elevilor, părinţilor, profesorilor gândesc cam la fel, în sensul că, se susţine, e mai uşor, mai comod sau mai sigur a se dicta şi memora. Probabil că aşa este, dar consecinţele pe termen lung asupra elevului şi sistemului de învăţământ sunt absolut dezastruoase. Educaţia nu este îndoctrinare (folosesc acest termen nu în sens politic sau ideologic, ci în sensul de a-ţi însuşi doctrinele (comentariile literare, demonstraţiile etc.) ale altora). Educaţia urmăreşte dezvoltarea personalităţii, nu reducerea sa la simpla dimensiune a reproducerii sau a repetării papagaliceşte a unor informaţii. În plus, educaţia nu este exclusiv predare-învăţare de informaţii, ci are şi o valenţă (poate chiar mai importantă) a formării şi cultivării de convingeri şi idei care folosesc pentru toată viaţa adultă. În acest context, respectul pentru muncă este esenţial. O educaţie ce nu cultivă munca, ci spoiala şi obţinerea rapidă a rezultatelor scontate cu efort puţin (sau deloc, în cazul furtului, copiatului sau plagiatului) este în mod cert o educaţie defectuoasă. La orice nivel am privi lucrurile (grădiniţă, gimnaziu, liceu, facultate, şcoală doctorală), a nu cultiva munca echivalează cu îndoctrinarea şi îndobitocirea.

Sursa: Adevarul.ro

UPDATE Adjunctul şefului Inspectoratului Şcolar Arad, suspectat că ar fi luat mită la bacalaureat, reţinut

Inspectorul şcolar general adjunct din Arad, Mihai Spânu, a fost reţinut, luni dimineaţă, fiind suspectat de trafic de influenţă după ce ar fi primit între 300 ş 500 de euro de la elevi pentru a-i promova la examenul de Bacalaureat. Mai mult, ministrul Educaţiei a decis demiterea acestuia. UPDATE „Inspectorul şcolar general adjunct din Arad, Mihai Spânu, a fost eliberat din funcţie, o decizie în acest sens fiind în competenţa Ministerului Educaţiei”, a spus Remus Pricopie pentru Mediafax. Ministrul Educaţiei a precizat că în cazul celuilalt inspectorul şcolar şi a profesoarei suspectaţi că ar fi primit mită de la elevi pentru a-i ajuta să promoveze bacalaureatul, o eventuală decizie administrativă poate fi luată de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad. UPDATE Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Arad, Claudius Mladim, a declarat, luni dimineaţă, că adjunctul său, Mihai Spânu, inspectoarea Simona Crîsnic şi profesoara Lavinia Biţ, care predă Limba Română la Liceul Tehnologic „Iuliu Maniu” din Arad, nu erau implicaţi în desfăşurarea examenului de bacalaureat, arată Mediafax. Acesta a precizat că Mihai Spânu „este răspunzător de partea de mobilitate a dascălilor şi de resursele umane”, la fel ca Simona Crîsnic, care este inspector şcolar pentru managementul resurselor umane. Şeful ISJ Arad a precizat că doar profesoara de Limba Română Lavinia Biţ s-a înscris pentru tragerea la sorţi care va avea loc luni pentru stabilirea componenţei comisiei de examinare la bacalaureat. „Doamna Lavinia Biţ era înscrisă alături de alţi colegi, dar tragerea la sorţi încă nu a avut loc. Voi cere să se facă alte propuneri pe lista de candidaţi pentru componenţa comisiei de examinare”, a afirmat Mladin. Acesta a adăugat că Parchetul Tribunalului Arad nu a transmis încă Inspectoratului informaţii cu privire la anchetă şi că un punct de vedere cu privire la acest caz de corupţie va fi oferit după ce se vor fi primite informaţii de la procurori. Suspecţii cereau între 300 şi 500 de euro de la elevi Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Mihai Spânu, adjunctul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, inspectorul şcolar Simona Crîsnic şi profesoara Lavinia Biţ ar fi primit de la elevi între 300 şi 500 de euro pentru a-i promova Bacalaureatul, potrivit Mediafax. Aceleaşi surse au precizat că în urma percheziţiilor din locuinţele acestora au fost ridicaţi aproximativ 10.000 de euro şi liste cu nume ale unor absolvenţi de liceu care ar fi plătit ca să promoveze examenul. În timpul anchetei, investigatori sub acoperire s-au prezentat drept părinţi în faţa celor trei dascăli, pretinzând că vor să se asigure că toate probele Bacalaureatului vor fi promovate de către copii. În urma audierilor desfăşurate în noaptea de duminică spre luni la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, Mihai Spânu a fost reţinut pentru 24 de ore, iar ceilalţi doi suspecţi au fost eliberaţi şi vor fi cercetaţi în stare de libertate. Anchetatorii spun, însă, că cercetările vor fi extinse pentru că au informaţii că şi alţi profesori ar fi fost implicaţi în această reţea, fiind intermediari care le făceau legătura părinţilor cu inspectorii şcolari. Percheziţii la locuinţele suspecţilor În noaptea de duminică spre luni, procurori ai Parchetului Tribunalului Arad au descins la locuinţele inspectorilor şcolari Mihai Spânu şi Simona Crîsnic şi la domiciliul profesoarei Lavinia Biţ, ridicând mai multe probe într-un dosar de trafic de influenţă la Bacalaureat, după ce suspecţii ar fi primit bani în schimbul promisiunii că vor ajuta mai mulţi candidaţi să promoveze examenul. „Din informaţiile existente rezultă că cei trei au promis că vor facilita obţinerea notelor de trecere la Bacalaureat”, afirma procurorul de caz Codrin Gavra. Procurorul a precizat că cercetările în acest dosar au început în urma unui denunţ, iar SRI a sprijinit această anchetă. Astăzi începe Bac-ul Luni are loc prima probă scrisă a Bacalaureatului, la disciplina de Limba şi Literatura Română. Sunt aşteptaţi să participe la această probă 143.968 de absolvenţi, dintre care 129.827 din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Educaţiei. Marţi, 1 iulie, absolvenţii clasei a XII-a vor participa la proba scrisă de Limba şi literatura maternă, iar miercuri, 2 iulie, la proba scrisă obligatorie a profilului. Vineri, 4 iulie, se va desfăşura proba scrisă la alegere a profilului şi specializării. Afişarea rezultatelor va avea loc pe 7 iulie şi în aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţii. Acestea urmează a fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor fi anunţate în 11 iulie. Precedentul de la liceul „Bolintineanu” În urmă cu un an de zile, procurorii Parchetului Capitalei au făcut percheziţii, chiar în prima zi a examenului de Bacalaureat, la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”. În timpul acţiunii s-au găsit sume de bani în sălile de examen, inclusiv asupra unor profesori. Cinci profesori din comisia de examen şi 32 de profesori supraveghetori la acest liceu au fost audiaţi chiar în acea zi. Comisia de examen a fost schimbată după proba la Limba română, iar conducerea liceului a fost demisă de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Elevii au fost percheziţionaţi de anchetatori la ieşirea din sălile de examen, la unii dintre aceştia fiind găsite fiţuici. Şapte candidaţi la Bacalureat de la Liceul „Bolintineanu” au fost eliminaţi din examen, după ce asupra lor au fost găsite dovezi care indică tentativa de fraudă, „copiuţe, cărţi cu rezolvări, telefoane mobile”, la proba de Limba şi Literatura Română, informa, anul trecut, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Ulterior, începând din 5 iulie, zeci de elevi de la „Bolintineanu” au fost audiaţi, la sediul Poliţiei Capitalei, majoritatea lor afirmând că s-ar fi strâns, în liceu, sume de bani, fără a da însă detalii concrete sau elemente certe privind destinaţia banilor.

Sursa: Adevarul.ro

Compozitorul Eugen Doga reînvie la Iaşi spiritul poeţilor Veronica Micle, Mihai Eminescu şi Grigore Vieru

Ȋn cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei de la Iaşi, compozitorul Eugen Doga şi-a interpretat propriile partituri. Ȋn cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei care se desfasoară la Iaşi în perioada 20-29 iunie, seara de 27 iunie i-a fost rezervată compozitorului Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor român în viaţă şi al doilea compozitor de origine română ca notorietate, la nivel internaţional, după George Enescu. Pe scena din Piaţa Palatului Culturii, într-un concert de două ore, organizat de către Opera Naţională Română din Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi şi moderat de actorul Adrian Păduraru, compozitorul născut în Republica Moldova a oferit publicului multe dintre creaţiile sale inspirate din folclorul şi cultura română, din versurile poeţilor Grigore Vieru, Veronica Micle şi Mihai Eminescu. Eugen Doga debutează, oficial, în calitate de compozitor, în anul 1963 cu o compoziţie pentru un cvartet de coarde şi, pe măsură ce avansează în carieră, semnează nenumarate compoziţii, lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, muzică pentru piese de teatru şi pentru peste 200 de filme. Conştient de menirea sa, de fiecare dată când este întrebat, maestrul nu ezită să dezvaluie că a învăţat lucruri esenţiale pentru un artist din cariera şi personalitatea lui George Enescu: ”Am învăţat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecăţile snobilor. Degeaba râvneşti să atingi înălţimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nici o piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzică,  să se bucure, să se vindece prin ea.” Cântecele pentru copii, cântecele de dragoste şi solo-urile la pian, la nai şi la muzicuţă au creat o atmosferă încărcată de emoţii în centrul Iaşului. La Iaşi, în programul concertului care i-a fost dedicat, Eugen Doga,  autorul celebrului vals din filmul „Gingaşa şi tandra mea fiară”, una dintre cele mai cunoscute compoziţii muzicale ale secolului XX, aşa cum prevede o decizie specială a UNESCO, acompaniat pe scena din Piaţa Palatului Culturii de Orchestra Operei Naţionale Române Iaşi, dirijată de Traian Ichim, de la Opera Naţionala Română din Braşov, de soliştii Operei, de Corul Operei şi de Corul de copii „Juniorii Operei” a inclus partituri pentru toate gusturile şi vârstele. Dacă în prima parte vedete au fost instrumentele şi baladele pentru vioară şi orchestră, iar în partea a doua compoziţiile pentru copii, partea a treia, şi cea mai amplă, s-a axat pe cântecele compuse pe versurile poeţilor legaţi de aceste locuri, Veronica Micle şi Mihai Eminescu. „Trâmbiţe”, „Majestic marş”, „Lia-lia-ciocarlia”, „Te ştiam numai din nume”, „Vaporaşul dragostei”, „Pasare cu pene albastre”, „ Adagio si rondo”, „Nu plânge”, „Cascade de Paris şi Pârâiaşul”, „Sârba”, ”Maria Mirabela”, „Baladă pentru vioară şi orchestră” sunt doar câteva dintre momentele artistice care au strârnit aplauze, tristeţe şi bucurie printre cei prezenţi. Transmisă în direct de către TVR şi la Chişinau şi Cernăuţi, Gala Extraordinară „Eugen Doga” a adunat la un loc copii, adolescenţi, pensionari, îndrăgostiţi, oameni singuri, oameni ai străzii atraşi de zgomot şi de mulţime, oficialităţi locale, poezia de dragoste şi muzica clasică, într-o seară de iunie cu miros de tei şi cer senin.

Sursa: Adevarul.ro

Ministrul agramat Remus Pricopie și-a batut joc de copiii de clasa a VIII-a

Vă mai amintiţi intervenţia telefonică a Ministrului Educaţiei anul trecut, pe vremea asta, la un post de televiziune? Contactat de ziariștii din presa centrală, care au dorit să-i afle părerea în legătură cu zvonul că subiectele de la proba de „Limba și literatura română” au circulat pe Internet cu o oră înainte de anunțarea lor oficială, în sălile de examen, ministrul Pricopie și-a dat măsura adevăratei sale valori, răspunzând plin de aplomb: „Nu a existat subiecte pe pagina de internet, a existat decât un mesaj care nu a fost postat la 8.34…”. Verificând pagina de internet a Ministerului am observat că sunt șterse toate informaţiile referitoare la Pricopie. Ce-o fi asta? O greșeală, un avertisment? Anul acesta, ce să vezi? Ministerul condus de el a formulat subiectele la Limba si Literatura rom ână de s-au răsculat la unison: elevi, profesori și  părinţi. Până și Victor Ponta la sedinta de Guvern l-a interpelat pe Pricopie in calitate de părinte (că in calitate de Prim-ministru ar fi trebuit să-l remanieze și s-ar fi supărat  Abramburica, inventatoarea mediocrului Pricopie). Să le ceri unor copii de 14 ani sa interpreteze o poezie despre moarte este cel puţin o imbecilitate așa cum au transmis ieri părinţii iar acum , printr-un comunicat,  și elevii: “ Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), în calitate de structură reprezentativă a elevilor din România, sprijină propunerea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, de a cere demisia cadrelor didactice din Centrul Naţional de Evaluare, care au elaborate subiectele Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a 2014, la disciplina Limba şi Literatura Română, fără să ţină cont de programa şcolară aflată în vigoare. Ţinem să reamintim membrilor Centrului Naţional de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în şcolile de stat şi private din România, conform programei şcolare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia „Gânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu, text pe care  s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal. Totodată, evidențiem şi lipsa libertăţii profesorilor evaluatori de a puncta mai multe sinonime la exerciţiul numărul 1, subiectul I, datorită baremului care nu a fost elaborat conform modului de gândire al elevilor din ciclul gimnazial. Accentuăm faptul că elevilor li s-a cerut în exerciţiul 5 de la punctul A, Subiectul II, să precizeze felul a două propoziţii subordonate, în condiţiile în care prima propoziţie din fraza respectivă putea fi interpretată atât ca propoziţie temporală, cât şi ca propoziţie condiţională. În acelaşi timp, ultima propoziţie a aceleiaşi fraze poate fi interpretată atât ca propoziţie indirectă, cât şi ca propoziţie de scop. În şedinţa de sâmbătă, 28 iunie a.c. a Executivului, domnul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat: „Eu personal cred că trebuie să lucraţi la minister, să vedeţi totuşi dacă subiectele şi numărul de ore chiar sunt adecvate la realitate – vorbesc ca părinte acum, nu ca prim-ministru, şi eu cred că se mai poate lucra, cred că încă fac copiii multe lucruri care le sunt inutile şi nu fac lucruri care le sunt utile. Ştiu că e un proces dificil, nu ceva ce se poate face peste noapte, dar chiar cred că uneori îi chinuim mai mult decât îi învăţăm şi poate că ăsta e un semnal pe care îl recepţionează Ministerul Educaţiei şi toată comunitatea din educaţie”. Din spusele domnului Victor Ponta, reiese faptul că sistemul educaţional românesc este la un nivel mediu de dezvoltare şi că Ministerul Educaţiei Naţionale încă poate propune reforme pentru îmbunătăţirea acestuia. ”Este important ca, prin Evaluarea Națională, elevilor să li se ofere cadrul optim în care să își pună în valoare cunoștințele acumulate de-a lungul celor opt ani de studiu, fără a le constrânge, în vreun fel, capacitatea de liberă exprimare, respectând, în același timp, normele programei școlare. Subiectele trebuie să fie clare pentru orice elev, indiferent de mediul  social din care provine, cerințele care lasă o arie mare de interpretare reprezentând un adevărat impediment pentru obținerea unor note mari. De asemenea, dorim să le urăm succes celor care, începând de luni, 30 iunie, vor susține probele scrise ale Examenului de Bacalaureat.” a declarat Eduard MITITELU, președintele CNE. Reamintim faptul că media obţinută de elevi la Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a constituie 75% din media de admitere în ciclul liceal. Drept urmare, ne-am dori să vedem în următoarele sesiuni ale examenului o serie de subiecte ce nu lasă loc de interpretări.”

Sursa: Curentul.ro

Atentie! Ministerul Educaţiei Naţionale nu va tolera nicio abatere de la lege la examenul de Bacalaureat

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a susţinut o videoconferinţă cu personalul din ţară implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat (sesiunea iunie 2014). Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a susţinut duminică, 29 mai, o videoconferinţă cu personalul din ţară implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie 2014. Au participat preşedinţii şi informaticienii celor 527 de centre de examinare şi ai celor 147 de centre de evaluare, inspectori şcolari generali, inspectori şcolari generali adjuncţi, inspectori şi membrii Comisiei Naţionale de Bacalaureat din Ministerul Educaţiei Naţionale.În cadrul videoconferinţei au fost discutate procedurile legate de organizare şi măsurile de securitate impuse pentru probele scrise de la Bacalaureat. Ministrul Remus Pricopie a transmis mult succes elevilor, a mulţumit profesorilor implicaţişi a atras atenţia asupra faptului că MEN nu va tolera nicio abatere de la lege şi de la normele prevăzute în metodologia de organizare a examenului. Luni, 30 iunie, va avea loc prima probă scrisă din cadrul sesiunii iunie 2014 a Bacalaureatului, la disciplina de Limba şi literatura română E)a). Sunt aşteptaţi să participe la această probă 143.968 de absolvenţi, dintre care 129.827 din promoţia curentă, iar alţi 14.141 din promoţiile anterioare. Absolvenţii vor avea, în funcţie de profilul şi filiera pe care le-au urmat în învăţământul liceal, două tipuri de subiecte. Astfel, absolvenţii filierei teoretice, profilul umanist, şi cei ai filierei vocaţionale, profilul pedagogic, vor avea acelaşi tip de subiecte, iar absolvenţii filierei teoretice – profil real, ai filierei tehnologice şi ai filierei vocaţionale – toate profilurile, cu excepţia celui pedagogic, vor primi alte tipuri de subiecte. Subiectele sunt elaborate de profesori specialiști din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi au un grad de dificultate mediu, în raport cu programa şi cu competenţele vizate. Menţionăm că elevii au avut posibilitatea să consulte şi să rezolve modele de subiecte pentru Bacalaureat încă de la sfârşitul lunii octombrie 2013, când acestea au fost publicate pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro. Marţi, 1 iulie, absolvenţii clasei a XII-a vor participa la proba scrisă de Limba şi literatura maternă (proba E)b), iar miercuri, 2 iulie, la proba scrisă obligatorie a profilului (proba E)c). Vineri, 4 iulie, se va desfăşura proba scrisă la alegere a profilului şi specializării (proba E)d). Afişarea rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie (până în ora 12:00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţii (între orele 12:00 – 16:00). Acestea urmează a fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunţate în data de 11 iulie.

Sursa: Curentul.ro

30 IUNIE, SEMNIFICAŢIA ZILEI ÎNVĂŢĂTORILOR, ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,

Cinstirea Apostolilor este atestată în Constituţiile Apostolice: ,,Zilele Apostolilor, să le serbeze, căci ei au fost învăţătorii voştri.” Constituţiile Apostolice (gr. Αποςτολικαι Διαταγαι; lat. Constitutiones Apostolicae) sau Aşezămintele Sfinţilor Apostoli sunt o scriere creştină din secolul IV şi se prezintă ca aparţinând celor 12 apostoli. Biserica Ortodoxă le-a inclus printre cărţile ortodoxe. Primele 6 cărţi se bazează pe Didascalia Apostolilor (lat.Didascalia Apostolorum). Cuvântul apostol provine din grecescul αποστολος, însemnând „acela care este trimis”. În contextul creştin, apostolul se referă la ucenicii care răspândesc învăţătura. Din primii ani ai creştinismului, în bisericile române ortodoxe (şi în cele române unite cu Roma) se sărbătoreşte în fiecare an de 30 iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Redăm din canonul de rugăciune la Soborul Sfinţilor 12 Apostoli: ,,Cei ce sunteţi între apostoli şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă să dăruiască pace lumii şi sufletelor noastre mare milă.” şi ,,Cu un glas pe dumnezeieştii ucenici şi Apostolii lui Hristos, care ne-au tunat nouă cereştile învăţături, grădinile credinţei, pe făcătorii de bine cei de obşte ai omenirii şi mântuitorii şi slujitorii Cuvântului, să-i lăudăm.” Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an. Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În 1923, la un congres al lor ţinut în Arad, învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,. Nu cunoaştem altă sărbătoare care să fi dănuit la români în calendare atât timp. Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere sau nedându-şi seama şi de semnificaţia ei creştină. 30 iunie a fost aleasă şi ca dată de ,,naştere,, a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România fiindcă aceasta a ales pentru autentificarea statutului său la tribunalul Ilfov chiar data de 30 iunie (1927). Se oficializa atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost ales în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14. Legislativul român, a hotărât în 2007 prin legea nr. 289 să se sărbătorească Ziua Învăţătorului în 5 iunie. Suntem siguri că legiuitorul a fost în necunoştinţă de cauză şi a aprobat această dată la cererea unora care nu aveau ştiinţă de existenţa şi semnificaţia adevăratei Zilei a Învăţătorului, aceea din 30 iunie. Iniţiatorii îşi doreau poate o zi care să nu fie după încheierea anului şcolar. Conform acestei logici s-ar putea, pentru raţiuni de comoditate, să se legifereze date mai convenabile şi pentru Paşte, Crăciun, 1 Decembrie etc. Suntem siguri că se va reveni asupra acestei gafe care îşi bate joc, vorba poetului, ,,de ţară, de străbuni, de obicei…”. Vom cere acest lucru domnului Ministru Remus Pricopie cu ocazia celui de-al XXXVI-lea congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, congres pe care, ca în fiecare an, ne-a făcut onoarea să accepte să îl patroneze. Congresul se va desfăşura în perioada 20-28 august în Suceava-Putna-Cernăuţi-Iaşi-Chişinău-Eforie Sud şi are loc sub auspiciile unor deosebite aniversări: -100 de ani de la ,,Marele Congres al Învăţătorilor Români” organizat în Bucovina aflată atunci sub austrieci (Suceava 1914); -95 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei învăţătorilor din Chişinău la al II-lea Congres al învăţătorilor basarabeni (1919); -85 de ani de la Congresul Învăţătorilor Bucovineni (Cernăuţi 1929); -80 de ani de la congresul al XXII-lea al AGIRo de la Iaşi din 1934, la care participaseră peste 4000 de învăţători; -100 de ani de când, în 1914, preşedinte AGIRo devenise Ion Mihalache, ministrul de mai târziu; -105 ani de când suceveanul George Tofan este ales preşedinte al Asociaţiei Corpului Didactic Român din Bucovina (1909); -510 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare şi 110 ani de la Manifestările de la Putna (1904 –sub stăpânire austro-ungară) la care au participat 20.000 de români. Se poate înscrie la acest congres fiecare învăţător, educatoare sau profesor doritor scriind la asociatiainvatatorilor@gmail.com În 2014, în judeţul Arad, AGIRo, în partenereiat cu inspectoratul şcolar, cu primăria şi şcoala din localitatea Bata, tocmai a sărbătorit Ziua Învăţătorului prin simpozionul ,,Portrete de dascăli” ajuns la ediţia a VI-a. Profesorul Doru Bogdan şi preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Banatul Istoric au girat ţinuta ştiinţifică a lucrărilor prezentate. Au participat şi colegi din Serbia care, în anul şcolar ce s-a încheiat au predat pentru prima dată în istorie ore de limbă română în Valea Timocului. Doamna profesoară Diana Şolkotovici şi doamna învăţătoare Daniţa Văduvescovici au aunţat şi intenţia constituirii unei asociaţii a cadrelor didactice de etnie română din Serbia de răsărit şi Voivodina. În sujba din 30 iunie, în toate bisericile se va auzi, conform canonului, ruga de a coborî asupra apostolilor ,,Vărsare de înţelepciune, lărgime inimii şi limbă binegrăitoare”. La mulţi ani, dragi colegi cadre didactice! Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Tel 0723259290

Sursa: Curentul.ro

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. EDU.RO. Profesoară, despre subiectele de limba română: „Copiii de clasa a VIII-a au fost BATJOCORIŢI la examen”

O profesoară din Capitală trage un semnal de alarmă în privinţa modului în care sunt concepute subiectele de examen şi mai ales a modului în care este alcătuit baremul de notare la Evaluarea Naţională. Într-o scrisoare emoţionantă ea le cere iertare elevilor săi pentru sistemul de învăţământ existent şi reclamă lipsa de viziune a celor care conduc învățământul românesc. Punctual, cu argumente zdrobitoare, Carmen Stoica, profesoară la Şcoala 99 din Bucureşti, desfinţează subiectele de la Limba Română, subiecte prost gândite, dar cărora copiii de clasa a VIII-a au fost nevoiţi să le facă faţă. Vă prezentăm mai jos mesajul integral scris de Carmen Stoica: „Ar trebui să schimbăm ceva, cât încă se mai poate. Aud mereu discursuri despre cât de bine și de mult învățam noi sau alții mai în vârstă decât noi pe vremea comunismului și despre cum nu învață generațiile actuale, care nu au moral și prințip… De fapt, generațiile actuale sunt mult mai inteligente decât noi și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi la vârsta lor… Să mă întorc însă la proba de română de la examenul de luni. Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune. Concluzia va fi, sunt sigură, că suntem mai proști decât cei din Occident și că profesorii sunt slab pregătiți, că nu știu să-i învețe, dar nu-mi spuneți că nu știți copii care, în orice parte a Europei s-ar fi dus, nu s-au înscris într-o clasă superioară celei din România. Avem, de fapt, probleme cu marea cantitate de informații, cu subfinanțarea învățământului, nu cu deșteptăciunea copiilor noștri. Eu cred că guvernanții noștri ne spun „proști” pentru că așa suntem mai ușor manipulabili. Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege… Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu. Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2. Al treilea item se referea la măsura versurilor. Dacă n-ai numărat corect silabele o dată în viața ta, ai pierdut 6 puncte, mai mult decât valorează singurul exercițiu de morfologie, pe care o studiem 8 ani, în sute de ore… Și, dacă tot veni vorba, dacă n-ai scris un adjectiv propriu-zis, nu iei nimic, pentru că nu știi să le diferențiezi pe acestea de cele provenite din participiu. Dar, în aceeași Gramatică mi se spune, la pagina 141, vol. 1, că adjectivele propriu-zise includ și participiile și gerunziile adjectivizate. Ce facem!? Mie mi se pare important ca un copil știe să recunoască adjectivul, prepoziția, dar eu nu pot să-i dau nimic, nici măcar amărâtul ăla de punct, dacă n-a scris „prepoziție simplă”! La subiectul al doilea apare un text nonliterar scris de Corina Zorzor. I-or fi cerut acordul ca să-i folosească textul? Cerințele nu privesc înțelegerea textului, așa cum ne lăudăm că o facem, având ca model testele PISA, ci, poate, atenția. Foarte mulți copii n-au formulat enunțuri corecte, pentru că au fost induși în eroare de întrebare. Ei, ne mai încurcăm cu chestii de-astea… La al cincilea item erau două subordonate care puteau fi interpretate diferit. Prima, temporală sau condițională, dar și ultima, indirectă sau de scop. Îmi amintesc scandalul de acum doi ani, când propoziția a fost clar subiectivă, dar s-a corectat, până la urmă, în două feluri. De ce nu și acum? Merge, la fel de bine, „îl încurajează pe cititor la…” ca și „îl încurajează pentru a înțelege”. Tema compunerii libere a fost nemaipomenită. Cât or fi stat să se gândească la asta? Copilul să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire cu un scriitor contemporan! Cei mai mulți copii n-au scris cele 10-15 rânduri necesare. S-au întâlnit cu scriitorul contemporan fără nume, celebru, Dan Puric, idolul mamei, Andrei Pleșu/Pleșa, Mircea Dinescul cu fular alb, Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu – o ea!! –, dar și cu Mihai Eminescu, Creangă, și i-au pus întrebări și au fost emoționați. Ce-ar fi putut spune mai mult? Am găsit o singură lucrare în care apărea un șoricel la prezentarea cărții marelui scriitor, sedus de mirosul de cașcaval al unei cărți culinare. Vina nu e a lor că nu știu niciun nume de scriitor – unii mai știu –, pentru că cei care apar frecvent la televizor nu sunt scriitorii, oamenii de cultură etc., ci oameni de un cu totul alt gen. E, așadar, vina noastră, a celor mari, că tolerăm un astfel de sistem și suntem parte a lui, și eu îmi cer iertare față de Cristi, Alberto și toți ceilalți copii „ai mei” că nu i-am învățat altceva, nu știu nici eu ce, care să le fi adus o notă mai mare la un examen atât de important pentru ei. Îmi cer iertare în fața inteligenței lor, a zâmbetului lor, a ochilor înlăcrimați cu care vor privi notele. O să-i privim și pe aceștia plecând în alte țări, care nu-i vor considera proști, ci buni de muncă. Vor fi și doctori, și ingineri… Și astea n-ar fi decât câteva probleme legate de acest examen. Sper că nu v-am plictisit. Nu-mi spuneți că nu vă interesează, pentru că și copiii voștri o să crească.” Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, București

Sursa: Evz.ro

REZULTATE EVALUARE NATIONALĂ 2014. Consiliul Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți cer DEMISIA profesorilor care au elaborat subiectele la română

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți cer demisia cadrelor didactice din Centrul Naţional de Evaluare care au elaborat subiectele probei de Limba română la evaluarea naţională, scrie Mediafax. Ambele organizații acuză că subiectele elaborate de Centrul Național de Evaluare nu se regăsesc în programa elevilor de gimnaziu. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din învățământul preuniversitar a adresat o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, demers susținut și de Consiliul Naţional al Elevilor. ”Față de perioada anilor de tristă amintire, atunci când noi, părinţii, făceam coadă la magazinele alimentare ca să reuşim să procurăm mâncare pentru copiii noştri, am ajuns astăzi să facem coadă la şcolile din România pentru a depune contestaţiile pentru notele de la proba de Limba şi Literatura Română din cadrul examenului mai sus-menționat.Considerăm că Centrul Național de Evaluare din subordinea dumneavoastră a elaborat subiectele la această probă fără să țină cont de programa elevilor şi fără să aibă o legătură cu realităţile şcolii gimnaziale din România”, se arată în scrisoarea părinților. “Ţinem să reamintim membrilor Centrului Naţional de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în şcolile de stat şi private din România, conform programei şcolare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia Gânduri pentru Anul Nou de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal”, se arată în comunicatul Consiliul Naţional al Elevilor.

Sursa: Evz.ro

REZULTATE EVALUAREA NAȚIONALĂ 2014. Topul județelor cu cele mai bune medii. Bucureștiul nu este pe primul loc!

Cea mai mare pondere de medii peste 5 la evaluarea naţională a elevilor de clasa a VIII-a s-a înregistrat în judeţul Brăila (87,14%), urmat de Cluj (82,79%) şi Bucureşti (82,77%), potrivit rezultatelor centralizate de Ministerul Educaţiei şi făcute publice vineri seară. Topul continuă cu judeţele Gorj (81,11%), Prahova (81,05%) şi Suceava (78,53%). În coada clasamentului, cu cele mai mici procente ale mediilor peste 5, se află judeţele Călăraşi (60,92%), Caraş-Severin (60,78%), Vaslui (60,68%) şi Giurgiu (60,23%). La nivel naţional, ponderea mediilor peste 5 este, înainte de contestaţii, de 70,8%. Brăila şi Clujul sunt primele din ţară şi în ierarhia alcătuită după numărul mediilor de 10, cu 23, respectiv 20 de note maxime. În judeţul Iaşi, 18 elevi au obţinut media maximă, în Suceava – 14, iar în Bucureşti – 13. În şase judeţe – Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara, Alba, Harghita şi Botoşani -, niciun elev nu a luat media 10. Rezultatele la evaluarea naţională au fost afişate vineri în toată ţara. Elevii au putut depune contestaţii până la ora 20.00. Acestea vor fi soluţionate în perioada 28 – 30 iunie, iar la 1 iulie vor fi afişate rezultatele finale.

Sursa: Evz.ro

REZULTATE EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Părinții contestă subiectele la limba română. Premierul Victor Ponta cere VERIFICĂRI

REZULTATE EVALUARE NAȚIONALĂ edu.ro 2014. Subiectele probei de limba română de la evaluarea elevilor de clasa a VIII-a sunt contestate de Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, care reclamă în special gradul mare de dificultate a unuia dintre acestea, considerat în afara programei, dar și baremele. Premierul Victor Ponta a cerut Ministerului Educației, din postura de „părinte”, să analizeze subiectele şi numărul de ore ale elevilor. Ponta consideră că elevii fac multe lucruri inutile, fiind mai mult sunt „chinuiţi” decât învăţaţi. „Eu, personal, cred că trebuie să lucraţi la minister, să vedeţi totuşi dacă subiectele şi numărul de ore chiar sunt adecvate la realitate – vorbesc ca părinte acum, nu ca prim-ministru, şi eu cred că se mai poate lucra, cred că încă fac copiii multe lucruri care le sunt inutile şi nu fac lucruri care le sunt utile. Ştiu că e un proces dificil, nu ceva ce se poate face peste noapte, dar chiar cred că uneori îi chinuim mai mult decât îi învăţăm şi poate că ăsta e un semnal pe care îl recepţionează Ministerul Educaţiei şi toată comunitatea din educaţie”, a spus Ponta, sâmbătă, în şedinţa Executivului. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi enumeră nemulţumirile legate de subiecte într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educaţiei, Remus Pricopie. Scrisoarea este făcută publică, potrivit semnatarei ei – Mihaela Gună, preşedintele federaţiei -, în contextul afişării, vineri, a rezultatelor la examenele de Evaluare Naţională 2014. „Am ajuns astăzi (vineri, n.r.) să facem coadă la şcolile din România pentru a depune contestaţiile pentru notele de la proba de Limba şi Literatura Română din cadrul examenului mai sus-menţionat. Considerăm că Centrul Naţional de Evaluare, din subordinea dumneavostră a elaborat subiectele la această probă fără să ţină cont de programa elevilor şi fără să aibă o legătură cu realităţile şcolii gimnaziale din România”, se arată la începutul mesajului adresat ministrului. Prima nemulțumire se referă la faptul că elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat mai multe cerinţe legate de o poezie „filozofică” („Gânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu) ale cărei teme, susţin părinţii, se studiază în liceu. „În clasa a VIII-a se studiază genul liric, dar numai specia pastel. Poezia filozofică, de genul ‘Gânduri pentru Anul Nou’ (I. Minulescu), care tratează teme existenţiale (moartea şi viaţa, trecerea timpului, iubirea) se studiază la liceu. Oare s-a încurcat subiectul cu unul de la bacalaureat? Sau întâi evaluăm şi apoi predăm?”, se arată în scrisoare. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi reclamă şi că „cele două compuneri de la literatură sunt asociate ca teme, fapt care a făcut ca un copil care nu a înţeles mesajul poeziei să nu aibă oportunitatea unei recuperări pe o temă diferită”. Pornind de la aceeaşi poezie a lui Minulescu, elevii au avut de menţionat mai multe sinonime pentru trei cuvinte din versurile acesteia, cerinţă la care, spun părinţii, baremul a fost „prost gândit şi nu a lăsat libertate profesorilor evaluatori să ia în considerare toate variantele de răspuns corecte”. Baremul la acest subiect, făcut public de Ministerul Educaţiei, a fost următorul: câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: fiindcă – deoarece, căci; cer – pretind, solicit; liniştit – calm, stăpânit). În scrisoare este contestat şi subiectul de gramatică având ca ipoteză fraza „Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane”. Cerinţa a fost ca elevii să transcrie două propoziţii subordonate diferite din această frază, precizând felul acestora. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi consideră controversat subiectul, pe motiv că fraza este interpretabilă. „În timpul corectării, în unele judeţe s-a retras baremul şi, după un timp, s-a readus baremul cu modificări”, susţine Mihaela Gună. Contestat este şi ultimul subiect al probei: „Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan”. „Apreciem că subiectul întâlniirii cu un scriitor contemporan a asigurat egalitate de şanse copiilor din mediul rural cu cei din mediul urban”, se afirmă în scrisoarea deschisă adresată lui Remus Pricopie. În final, părinţii îi critică pe cei care au elaborat subiectele, subliniind că acestea au fost „o bătaie de joc”.

Sursa: Evz.ro

Narcisa Iorga publica o noua serie de inregistrari audio in care presedintele CNA ii acuza pe copiii dintr-o clasa ca sunt “principalii vinovati ai violentei” si face apel la premier sa ii ceara demisia/ Laura Georgescu spune ca a jucat un rol

Narcisa Iorga, membru in Consiliul National al Audiovizualului, a publicat pe blogul personal o noua serie de inregistrari audio in care Laura Georgescu, presedintele CNA, apare din nou folosind un limbaj agresiv cu copii cu varste intre 9 si 12 ani, in fata carora sustinea un curs in cadrul saptamanii “Scoala Altfel” (desfasurat in 2013, tema lansata de CNA fiind violenta). Iorga face de asemenea un apel la primul-ministru sa ii ceara demisia Laurei Georgescu. “Serialul e horror. Acțiunea se petrece într-o sală de curs a unei școli din capitala unei țări membre a Uniunii Europene. Rolul principal e jucat de o doamnă demnitar cu rang de ministru, propusă în această funcție chiar de către guvernul țării europene. Primul-ministru a fost cândva coleg cu demnitarul respectiv, pe care acum îl susține ferm în funcție. În rolurile secundare, sunt copii cu vârste cuprinse între 9 și 12 ani. Copiii sunt bine educați, din familii peste medie, încearcă răspunsuri coerente, unele atent și îngrijit formulate. Mai râd câteodată, mai vorbesc între ei. Specific vârstei. Demnitarul țipă la ei să se calmeze. Pare să aibă o obsesie față de cuvântul ”calm”. Îl folosește foarte des. Le vorbește în termeni pe care copiii nu-i aud decât la televizor, când scapă de sub supravegherea părinților. Doamna asta îi cam înspăimântă. Îi jignește, le spune că n-au creier, că sunt urâți și grași. La un moment dat îi compară cu niște câini. Doi copii se miră de comparația asta, dar șoptit, încet de tot”, scrie Iorga despre seria de inregistrari audio.  “Calmați-vă! Principalii vinovați ai violenței sunteți voi!” – Fragment din adresarea Laurei Georgescu: „Prin ceea ce faceți voi de când ați venit în clasă. Toți ați practicat genul ăsta: fie agresor, fie victimă. De când ați intrat în clasă, prin glumițele astea, prin chipropourile astea, prin râsete, prin vorbit peste se cheamă violență emoțională. Fiecare dintre voi are de arătat unuia că e mai deștept decât el și altuia că e mai prost decât el. Din cauza asta, de când ați intrat în clasă, toți cu toți aveți câte ceva de împărțit. De-aia și viermuiala asta. De-aia nu ești în stare să taci din gură, Bogdane! De-aia nu sunteți în stare să vă uitați la un filmuleț de trei minute, să citiți textul, că tot timpul sunteți preocupați să-i arătați lu’ Nicolae că e mai prost decât voi și mai rău sau lu’ Bogdan că este mai deștept decât era cățelul vostru și chestii d-astea” (un copil șoptind uimit – ne comparăm cu cățelul?!). Așa, Dane, așa, că dacă nu te-ntorceai tu, nu știa Bogdan de care vorbesc. Calmați-vă! Principalii vinovați ai violenței sunteți voi!” Presedintele CNA a sustinut insa pentru Evenimentul Zilei ca a jucat un rol in fata copiilor, ca “demers didactic” si o acuza pe Iorga ca scoate inregistrarile din context: „15 luni mai târziu, cineva publică fragmente audio scoase din contextul de rol, pe un blog personal, folosit în ultimele șase luni pentru prezentarea defavorabilă a conținutului ședințelor publice ale CNA. Acest demers se înscrie în ceea ce consider a fi o campanie de destabilizare și decredibilizare a CNA, dusă de 15 luni de doi membri ai Consiliului”. „În martie 2013 CNA a interzis difuzarea imaginilor cu scene de violență în școli pe micile ecrane”, a explicat Laura Georgescu, care a adăugat că intenția CNA a fost să demareze o „campanie destinată formării unei gândiri critice la telespectatorii sub 15 ani față de reflectarea în audiovizual a violenței de orice tip”. Laura Georgescu a mai spus că mesajul campaniei era: „Violența este o realitate care trebuie gestionată de fiecare dintre noi” și a fost gândită, ca un demers didactic, un „curs demo de 50 de minute, structurat pe exemplificări video, urmate de metoda jocului de rol prin dialog interactiv între elevi și reprezentanții CNA. Apelul Narcisei Iorga către premier: „Domnule Prim-ministru, copiii dumneavoastră au vârsta copiilor agresați verbal de către Laura Georgescu. Imaginați-vă că ar fi fost printre elevii cărora le-a vorbit președintele CNA. Ca părinte, cum reacționați? Nu vreau să cred că nu vedeți! Laura Georgescu se identifică cu imaginea Dumneavoastră pentru că Dumneavoastră ați semnat propunerea ei ca membru CNA! Nu poate fi demisă. De ce nu-i cereți să demisioneze? Ați mai făcut asta cu miniștri care au avut atitudini nepotrivite. Președintelui CNA, demnitar cu rang de ministru propus de Dumneavoastră în funcția pe care o ocupă, îi găsiți vreo scuză?” REFERINTE Narcisa Iorga a publicat inregistrari audio in care Laura Georgescu, presedintele CNA foloseste urmatoarele expresii intr-un dialog cu copii de clasa a 3-a: Daca-ncepea un bors d-ala de-i crapa creierii pe pereti?! / Cand vorbesc, nu ma intrerupi. Daca ti-a murit cineva langa tine, nu e o problema!

Sursa: Hotnews.ro

Cine ne bate copiii

S-a întâmplat, cu câtva timp în urmă, să mă aflu în incinta poştei din cartierul în care locuiesc, aştetându–mi rândul la ghişeu. S-a întâmplat de asemenea ca, la puţină distanţă de mine, la un pupitru dedicat acestor operaţii, un tânăr să completeze un mandat poştal. Nu avea mai mult de 18 ani. În cele vreo 30 de minute cât am stat eu la coadă, tânărul a rupt patru mandate. Funcţionara i-a precizat că poate corecta scăpările sau greşelile la o literă; dar, pare-se, nu de aşa ceva era vorba. Tânărul nostru ţinea, crispat, un pix între degete, era vânăt la faţă, transpira, înghiţea mereu în gol şi – din când în când – îşi rotea ochii peste noi, ceilalţi. Era absolut limpede că scrierea acelui formular era o probă care îi depăşea puterile. Trebuia să-şi scrie propria adresă şi adresa celui căruia îi trimitea mandatul. O să mi se spună: nu e nimic! Peste tot şi întotdeauna au existat asemenea loaze, care – cu douăzeci şi ceva de ani în urmă – umpleau liceele idustriale de construcţii şi de mine şi petrol. Sunt şi azi, dar nu sunt reprezentativi. Nu ştiu cât sunt de reprezentativi (statistic sunt în orice caz mai numeroşi decât olimpicii), dar ei sunt aici şi sunt în şcolile noastre – fie că sunt licee, colegii sau universităţi. Şi, oricât ne-am juca cu cuvintele, atunci când termină aceste şcoli sunt (cinic cuvânt!) produsul lor. Ce s-ar întâmpla dacă o firmă specializată în calificarea forţei de muncă din Occident ar produce omeni incapabili să spună unde s-au aflat în ultimii 2, 3, 5, 10 ani şi ce-au făcut acolo? Nimeni n-ar da seamă? De vină ar fi cei ce-au urmat cursurile sau cei care conduc firma? Dar, mi se va replica: şcoala nu produce calificare. Ea dă doar cunoaştinţe generale. Nu vă supăraţi, ce fel de cunoştinţe generale dă şcoala? Uitaţi-vă la subiectele concursului naţional de clasa a VIII-a prezentate aici de D-na Carmen Stoica. Sunt generale? Sau, mai simplu: sunt bune la ceva? Pe dumneavoastra, oameni maturi, trecuţi prin viaţă şi prin cărţi, vă inspiră ceva? Vă aduc aminte de altceva decât de lecţii cenuşii şi inutile de gramatică? Cine a inventat acest “cumplit meşteşug de tâmpenie” cu care sunt chinuiţi zeci de mii de copii fără nici o vină? Cine a descoperit această aberaţie în virtutea căreia corectitudinea gramaticală trebuie să distrugă frumuseţea limbii? Câţi dintre dumneavoastră, oameni care citesc şi scriu, vă petreceţi nopţile frunzărind cele două volume ale Gramaticii Academiei? Şi câţi aţi face-o, dacă nu aţi fi obligaţi? Şi, dacă dumneavoastră nu o faceţi, de ce vi se pare normal ca fiicele şi fii dumneavoastră să fie puşi s-o facă? Pentru că “aşa se face”? Pentru că “gramatica trebuie învăţată”? Pentru că “din asta’s examenele”? Pentru că “şcoala e şcoală”? Înainte de-a vă anestezia conştiinţa cu asemenea vorbe goale, răsfoiţi măcar manualele copiilor dumneavoastră. Uitaţi-vă să vedeţi până unde a fost împinse formalismul, impostura, stupiditatea şi venalitatea care se abat asupra celor pe care-i duceţi de mână şi-i mângâiaţi pe creştet. Vă miraţi că televiziunile ne umplu casele şi sufletele cu lături? Dar spuneţi-mi, în subiectele prezentate de D-na Stoica ce vedeţi: îndemnul de-a gândi său mărunta şi încrâncenata chiţibuşerie pe care ne-o vomează zilnic antenele? Aşa învaţă copiii să citească, să se bucure de faptul de-a citi şi de ceea ce citesc? Aşa descoperă taina oglinzii sufletului pe care ne-o pune în faţă literatura? Aşa dobândesc curajul de-a numi bogăţia lumii ce-şi face încercarea în ei? Uitaţi-vă în ochii lor, seara, când îşi termină temele la gramatică. Uitaţi-vă în ochii lor şi ascultaţi întrebările lor mute! O să mi se spună că, în ziua de azi, copiii nu mai citesc – stau toată ziua pe calculator şi pe tabletă. Că, acum, tinerii sunt emancipaţi şi literatura îi plictiseşte. Şi că dacă şcoala nu-i obligă, nu mai fac nimic. Chiar aşa?! Să-mi fie iertat: am o fetiţă care tocmai a terminat clasa a şasea (aceeaşi care, anul trecut, târa după ea un ghizdan enorm, plin de “Caiete ale elevului” la gramatică şi la matematică). S-a întâmplat să ne uităm, într-o seară, la o ecranizare a “Mizerabililor” lui Hugo şi, la capătul ei, m-a întrebat dacă nu avem şi cartea. Şi aveam o variantă prescurtată – dar absolut onorabilă – pentru copii. A citit-o în câteva zile şi, apoi, i-a trecut-o unei prietene. Acum e la a treia. Iar fiica mea, la început de vacanţă, şi-a scos de pe raft primul din cele trei volume mari ale “Mizerabililor” de la ESPLA. Deşi e fiica mea, nu cred că e mai genială decât alţi copii de vârsta ei. Cred însă – căci mi s-a întâmplat şi mie – că orice copil începe de la vârsta aceasta să se descopere pe sine, să îi descopere pe ceilalţi şi să descopere lumea. Cred, de asemenea – căci mi s-a întâmplat şi mie – că, în această aventură, simte nevoia unor călăuze. Şi care sunt cele mai bune călăuze dacă nu persoanele care-i sunt însoţitorii zilnici (părinţii şi profesorii; aţi observat cum se ataşează copiii mici de învăţători şi de profesori?) şi cei care au mers cel mai departe pe drumul acestor descoperiri (cei pe care noi, adulţii, îi numim cu o oarecare preţiozitate “clasicii literaturii universale”)? Ce se întâmplă cu cei care nu au şansa acestei însoţiri? Nu ajung ei nişte rătăciţi, nişte orfani ai unei lumi pe care n-o înţeleg? Şi nu s-ar cuveni ca şcoala să-i ţină la un loc pe toţi cei ce-i calcă pragul şi, prin deschiderea ei către cunoaştere, să le imprime o direcţie în virtutea căreia deopotrivă să rămână uniţi de un imaginar comun şi să-şi găsească fiecare modalitatea în care-şi poate exprima cel mai bine potenţialităţile? Nu aceasta ar fi menirea şcolii? Nu către aceasta ar trebui să tindă toate materiile (cu tot cu programele lor)? O să mi se spună că “rădăcinile cunoaşterii sunt amare, doar fructele ei sunt dulci” şi că fiecare om trebuie să înveţe – acceptând solicitarea şi efortul – rigoarea care dă măsura libertăţii. Aşa e. Şi drumul e greu. Trece şi prin gramatică, şi prin matematică, şi prin chimie, şi prin istorie, şi prin toate materiile. Dar de ce să-l facem şi mai greu? De ce să adăgăm probei de rezistenţă şi cursa cu obstacole? Dacă un copil trebuie să înveţe gramatica limbii lui de ce să-l chinuim cu dilemele (vane şi vanitoase) ale academicienilor, în loc să-i explicăm că limba sedimentează gândirea unui popor, că sunt atâtea taine în cuvinte şi flexiunea lor e atât de magică încât el, elevul, să poată spune că aceasta e limba lui: cea care îl numeşte cu adevărat. De ce nu-i arătăm cum limba creşte odată cu lumea şi cum lumea lui creşte odată cu limba ce-i dă nume? De ce îl învăţăm, atât de obstinaţi, doar exactitatea goală a conformităţii la normă şi omitem – din lehamite?, din indiferenţă?, din necunoaştere? – să-i vorbim de sufletul ce animă această cunoaştere aparent seacă? Credeţi că un copil e total insensibil la tentativa indoeuropenistilor de-a reconstitui o lume din câteva cuvinte? La vârsta lor, când se îndrăgostesc, şi copiii noştri descoperă acest adevăr, vechi decât lumea (pe care l-am trăit şi noi), că un cuvânt – un singur cuvânt, “cel care face lumea să cânte” – valorează cât o mie de imagini. De ce nu-i ajutăm să se înţeleagă pe ei înşişi şi unii pe alţii? De ce nu lărgim iubirea lor – cum voia Platon – la scara umanului şi, mai departe, a luminii în care aceasta se desăvârşeşte? De ce nu le arătăm că rigoarea, la început cerută, apoi asumată liber, se împlineşte în bucurie şi deschidere? De ce îi pedepsim în loc să-i răsplătim? Spuneţi-mi, vă rog, unui copil ce descoperă lumea ce-i poate deschide străvechea poveste a lui Negruzzi cu “Sobieschi şi românii”? Dar rătăcirile fără scop ale lui Calistrat Hogaş? Dar o poezioară religioasă a cărui rol era acela de-a ţine loc de carte (în sensul larg) pe vremea când nu erau şcoli? Ce-i spun toate acestea? V-aţi întrebat copilul? V-aţi uitat prin manualele lui şi prin “Caietele elevului” în care trebuie să scrie într-o căsuţă participiul şi în alta gerunziul? Ce e dincolo de toate “exactităţile” acestea? Nu cumva neputinţa noastră de-a le spune ceva cu noimă, de-a judeca limpede şi de-a le arăta ce merită a fi făcut în lumea în care vin? Eu însumi predau unor elevi care, deja, ca studenţi sunt dincolo de şcoala generală. Mi-am petrecut ultimele nopţi corectând textele lucrărilor de licenţă a trei studente. O spun cu mâna pe inimă: în ceea ce priveşte seriozitatea gândirii, puterea de muncă şi onestitatea documentării sunt net peste ceea ce eram eu la vârsta lor. Însă în ceea ce priveşte exprimarea sunt, precum toţi colegii lor, la un nivel care – pe vremea mea – era considerat a fi de gimnaziu. E vina lor? N-au trecut cumva prin acest gimnaziu care le-a pustiit vorbirea şi scrierea cu gramatica lui fără rost? N-au trecut printr-o şcoală în care matematica şi toate ştiinţele în loc să le dezvolte gândirea i-a ţintuit de scaun şi le-a strivit imaginaţia şi curiozitatea? N-au trecut printr-o istorie plicticoasă, în care sunt juxtapuse de-a valma nume şi date (pe care li se cere să le memoreze), la căpătul căreia habar n-au pe ce lume trăiesc? Nu asta le-a dat şcoala? Şi studentele mele, la fel ca cei mai mulţi colegi ai lor, la fel ca şi fiica mea, la fel ca şi cei mai mulţi colegi ai acesteia, nu sunt opaci la cunoaştere, nu refuză cartea, nu urăsc învăţarea. Cei ce-au făcut programele, cei ce stabilesc regulile examinării, cei ce au transformat învăţământul într-o industrie birocratizată, aceia vă fac copiii să refuze a mai învăţa. Orice tânăr are o nevoie naturală, la fel de adevărată ca foamea şi ca nevoia de partener, de-a se deschide spre lume şi spre ceilalţi; cultura – adevarata cultură (fie că e structurată în învăţământ, fie e doar străvechea tradiţie) – e ceea ce vine în întâmpinarea acestei nevoi a omului. Programele, manualele şi examenele şcolare nu răspund nici unei nevoi: nici a elevilor, nici a societăţii, nici a pieţei. Ele nu sunt nimic altceva decât deşeul produs de cele mai aberante “reforme” şi de mintea sucită a unor funcţionari care nu intră în şcoli decât pentru “inspecţii” (acele “inspecţii” pe care se duce “fondul clasei”). Pentru ca nişte oameni cenuşii, pe care nu i-a văzut nimeni, care n-au dat niciodată seamă nimănui de enormităţile pe care le-au produs şi care deopotrivă ne-au distrus memoria şi ne-au compromis viitorul, pentru ca aceşti oameni să rămână mai departe pe funcţii, copiii dumneavoastră sunt schilodiţi în fiecare zi. Cine îi ştie – cu nume şi cu faţă – pe cei care fac “curricula”, pe cei care fac programele, pe cei care hotărăsc ce trebuie să ştie (şi ce să nu ştie) milioane de oameni? Când au explicat aceşti funcţionari ai păcatului împotriva spiritului în numele a ce le cer milioanelor de tineri aberaţiile din programe şi de la examene? De ce trebuie ca un profesor de şcoală – care nu e plătit pentru asta – să trebuiască el, nu cei care le-au conceput, să încerce a raţionaliza stupidităţile pe care “înaltele comisii” le deveresază asupra tuturor? De ce nu li se cer explicaţii celor pe care cu toţii îi plătim şi-i mandatăm să gândească soarta învăţământului românesc? Noi trebuie să “dăm soluţii” problemelor învăţământului sau ei, care sunt plătiţi – mai mult decât generos – pentru asta? Nu vă luaţi numai de miniştrii; aceştia vin şi pleacă. Dincolo de ei sunt funcţionarii de-o viaţă ai Ministerului Educaţiei şi ai nenumăratelor lui “comisii”. Când vă veţi uita în ochii copiilor dumneavoastră, umbriţi de sentimentul inutilului – atunci când la finele facultăţii nu-şi vor găsi un loc de muncă pe măsura pregătirii lor – atunci amintiţi-vă şi de faptul că fiecare funcţionar pripăşit de decenii prin aceste “comisii” mănâncă salariul a douăzeci de copii ca ai dumneavoastră! Să nu vină să-mi arate fluturaşi! Din “inspecţii” şi “proiecte” (de “implementare” a “noilor” tehnici de tortură a minţii) oamenii aceştia câştigă de zece ori cât salariul de pe hârtie. Şi, nu vă faceţi iluzii, sunt nişte cinici. Copiii lor nu învaţă la un loc cu copiii dumneavoastră. De aceea copiii dumneavoastră nu vor avea niciodată aceleaşi şanse ca şi copiii lor. În şcoală nu mor oameni aşa cum mor în spitale. Dar asta nu înseamnă că şcolile arată mai bine decât sistemul de sănătate. Dimpotrivă! Majoritatea lucrurilor care se fac la ora actuală în învăţământ se fac împotriva elevilor, împotriva bucuriei cunoaşterii şi împotriva adevăratei înţelegeri. Iar oamenii oneşti şi dedicaţi vocaţiei lor au posibilitatea de-a le da elevilor lor ceva doar împotriva curriculei, a programelor şi a cerinţelor de tot soiul. Dar nu au şansa de-a le da tot ceea ce ar putea să le dea deoarece elevii vor trece prin examene concepute tot de cei care fabrică programe şi curricule. Aşa merg lucrurile. Şi rareori se întreabă cineva de ce. La ce le e bună această orgie de terminologie seacă a gramaticii unor copii care citesc silabisind? La ce le e bună o dată istorică de amănunt unor copii care nu cunosc epocile istorice? La ce trebuie să ştie să extragă radical de ordinul trei un copil căruia nu-i e clar ce e aceea o demonstraţie şi de ce trebuie parcurşi mai mulţi paşi pentru a dezlega o problemă? De ce trebuie să-şi piardă zilele cu obscure probleme de chimie organică un copil care nu înţelege ce e structura materiei? De ce aglomerăm toate acestea la “vârsta cea mai frumoasă” a copiilor noştri? Oare nu tocmai pentru a le provoca senzaţia, fizică, de respingere a şcolii şi a cărţii? De ce nu ne interesează niciodată ce înţeleg ei? De ce nu ne priveşte felul în care gândesc ei? De ce punem mereu accentul pe ce nu ştiu şi ignorăm cu dispreţ ceea ce ştiu? Oare nu cumva în lipsa noastră de interes pentru ceea ce înţeleg ei se află incapacitatea noastră de-a mai înţelege? Cum putem pretinde că judecăm un om după ceea ce spune, dacă nimeni nu-l învaţă să spună ceea ce gândeşte şi ceea ce simte? Un om care e incapabil să se exprime trăieşte cea mai radicală formă de captivitate – aceea de-a fi prizonier în el însuşi. Asta produce şcoala românească! Sergiu Celibidache spunea undeva că un om devine matur în ziua în care nu mai vehiculează prostiile din aer, ci dobândeşte curajul de-a spune propriile lui prostii. De acolo înainte, confruntându-se cu alţii, va descoperi ce şi unde greşeşte şi va avea şansa de-a se îndrepta şi de-a se acorda cu ceilalţi. Nu ne spune şi Karl Popper că teoriile se adecvează realului învăţând din greşelile teoriilor precedente? Funcţionează aceasta într-un domeniu atât de teoretizat şi de formalizat la ora actuală precum învăţământul? Să-mi fie iertat, dar cred că nu. Aici, de când e mic, copilul e învăţat că dacă greşeşte ceva – oricât de minor ar fi acel ceva – va lua o notă mică (sau, cum spunea D-na Stoica, îşi va juca viitorul pe o asemenea greşeală) şi ceilalţi vor râde de el. Ne mirăm atunci că studenţii sunt timoraţi şi nu îndrăznesc nimic altceva decât să recite cursurile? Ne mirăm că la terminarea facultăţii nu sunt în stare să facă nimic şi nu ştiu decât bribe de lucruri învăţate pe de rost pentru examene? Ne mirăm că ceea ce ar trebui să ţină de viaţa publică se petrece la umbra unor conciliabule secrete? Ne mirăm că, în spaţiul public, explicarea şi argumentarea au fost înlocuite de acuză şi de injurie? Ne mirăm că acolo unde ar fi trebuit să se afle un dialog asupra lucrurilor care ne privesc pe toţi (atât în parte, cât şi în viaţa noastră comună) se revarsă vulgaritatea ţâfnoasă? Şi, în ultimă instanţă, ne miră faptul că oamenii reacţionează tot mai puţin la toate acestea? Dar uitaţi-vă încă o dată prin programe şi prin manuale: veţi vedea acolo cum se produce “omul nou” al timpurilor noastre. Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Sursa: Hotnews.ro

Raluca Turcan: Guvernul Ponta loveste in invatamant printr-o alta Ordonanta de Urgenta data pe ascuns, fara dezbatere publica, fara o strategie coerenta

Raluca Turcan, vicepresedinte PDL, sustine ca noua ordonanta de urgenta prin care guvernul modifica legea educatiei prevede ca directorii de scoli sa fie numiti de catre inspectorate si sa se renunte la concursuri. „PSD aduce din nou politizarea la varful educatiei”, a declarat deputatul democrat-liberal. Potrivit acesteia, „primarii vor fi in consiliile de administratie, ceea ce prevede situatii clare de incompatibilitate si politizare”. Intr-un comunicat remis HotNews.ro, deputatul Raluca Turcan sustine ca proiectul de Ordin de Ministru privind structura anului scolar incalca procedurile de consultare publica. „Proiectul trebuia pus in dezbatere publica cu minimum 30 de zile inaintea intrarii in vigoare. El a fost publicat pe site-ul MEN cu numai o saptamana inaintea incheierii perioadei de dezbatere si nu s-a permis cadrelor scolii, elevilor si parintilor sa faca o analiza corecta si pertinenta, sa formuleze alte propuneri”, declara vicepresedintele democrat-liberal. Raluca Turcan cere demisia Guvernului Ponta, sustinand ca acesta este „cel mai anti-national si neprofesionist” executiv. De asemenea, PDL ii cere ministrului Educatiei, Remus Pricopie, sa renunte la vacanta intersemestriala, „care nu face decat sa intrerupa in mod nejustificat procesul educativ”. Pe de alta parte, „renuntarea la vacanta din noiembrie (01.- 09.11.) constituie un avantaj pentru elevii din invatamantul prescolar si primar, in sensul finalizarii cursurilor cu o saptamana mai devreme, pe data de 12 iunie 2015, odata cu absolventii claselor a VIII-a”, este de parere Raluca Turcan. „Eliminarea vacantei intersemestriale duce la prelungirea vacantei de iarna cu inca o saptamana, lucru care ar aduce doar avantaje: scolilor (se vor face economii la incalzire, plus alte utilitati), sectorului turistic (in ianuarie se incheie perioada sarbatorilor crestine de iarna – Boboteaza si Sfantul Ion), ar permite ortodocsilor de rit vechi sarbatorirea Craciunului”, sustine vicepresedintele PDL. Deputatul democrat-liberal cere ministrului Educatiei si sa mentina saptamana „Scoala altfel” cum a fost pana in acest moment. „Activitatile extra-curriculare cer timp pentru a fi pregatite, iar o parte dintre elevi si profesori participa la concursul organizat de MEN. Atat elevii, cat si cadrele didactice sustin acest format. Mai si iunie sunt lunile cele mai aglomerate, cu evaluari nationale, teze, etc. In plus, in perioada aceasta sunt programate olimpiadele si concursurile nationale”, a declarat Turcan. Aceasta sustine ca „Guvernul Ponta loveste in invatamantul romanesc si printr-o alta Ordonanta de Urgenta data pe ascuns, fara dezbatere publica, fara o strategie coerenta, fara logica”. „PSD urmeaza sa scada norma didactica pentru profesorii cu gradul I si vechime de 25 ani de la 18 ore pe saptamana la 16 ore. Prin aceasta schimbare, PSD pacaleste ca va creste salariile acestor profesori”, afirma Raluca Turcan. Deputatul sustine ca in aceste conditii „unii profesori vor fi remunerati mai bine la plata cu ora, iar altii nu vor avea suficiente ore pentru a-si intregi norma didactica. Unii vor munci 25 de ore pe saptamana, asa cum se intampla in trecut, iar altii doar 10”. Raluca Turcan sustine ca Ordonanta de Urgenta aprobata in urma cu o zi de guvern prevede ca directorii de scoli sa fie numiti de catre inspectorate si sa se renunte la concursuri, ceea ce va duce la „politizarea” educatiei. „In plus, primarii vor fi in consiliile de administratie ceea ce prevede situatii clare de incompatibilitate si politizare”, continua aceasta. In ceea ce priveste prevederea OUG potrivit careia profesorii se pot pensiona la cerere cu 3 ani inainte de limitele de varsta prevazute de lege, Turcan sustine ca astfel „o categorie profesionala va contribui cu 3 ani mai putin la fondul de pensie, exact in anii in care se castiga mai bine, prin urmare, va primi o pensie mai mica. Tot profesorii vor fi cei care vor avea de pierdut”.

Sursa: Hotnews.ro

Bacalaureat 2014. Subiecte şi Barem Română, pe Edu.ro. Aproape 144.000 de elevi susţin luni prima probă scrisă

Bacalaureat 2014 – Subiecte şi Barem Română. Aproape 144.000 de absolvenţi de clasa a XII-a încep luni probele scrise de la Bac 2014. Gândul vă prezintă în timp real subiecte şi barem Bacalaureat 2014 Română, probă care va fi susţinută luni, 30 iunie. La fel ca şi în 2013, şi anul acesta, elevii vor primi două tipuri de subiecte Română – subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Real şi Tehnologic şi Subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Uman şi Pedagogic. Bacalaureat 2014 – Subiecte şi Barem Română. 143.968 de absolvenţi ai clasei a XII-a susţin luni, 30 iunie, prima probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014.  Gândul vă prezintă în timp real informaţii despre subiecte şi barem Bacalaureat 2014 Română profil Real şi Tehnologic, dar şi profil Uman şi Pedagogic. De asemenea, vă ţinem la curent cu primele Rezultate Bacalaureat 2014, imediat ce acestea vor fi disponibile online pe edu.ro. Proba scrisă la română pune, de obicei, cele mai multe probleme elevilor care dau bacalaureatul, aşa cum arată statisticile din ani trecuţi, potrivit cărora cele mai multe note mai mici de 5 sunt la această materie şi la matematică. Subiecte Bacalaureat Română primite astăzi la examen UPDATE 3: Elevii de la profilul real au primit un text la prima vedere din opera literară Omul din vis de Cezar Petrescu, pe baza căruia au avut de dat antonime pentru două cuvinte, de explicat rolul unei cratime, de indicat două motive literare şi perspectiva narativă, de explicat rolul verbelor la imperfect şi de demostrat prin două argumente că textul aparţine genului epic, precum şi comentat o secvenţă. La subiectul al doilea, aceştia au avut de redactat un eseu în care să-şi exprime părerea despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. La subiectul al treilea, elevii de clasa a XII-a de la profilul real trebuie să scrie un eseu despre tema şi viziunea despre lume într-un text poetic studiat de Mihai Eminescu. În ultimii 5 ani, romanul a fost cel mai des subiect întâlnit la punctul al treilea, fie că a fost vorba despre viziunea despre lume, fie de evoluţia unui personaj. Astfel, în 2009, romanul a picat la subiectul al treilea şi în prima,dar şi în a doua sesiune, dar şi în 2012, în a doua sesiune. Poezia, unul dintre subiectele de care se tem cel mai mult elevii de clasa a XII-a care susţin examenul de bacalaureat, a picat în prima sesiunea din 2012 (Mihai Eminescu), dar şi în prima sesiune din 2013 (Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga – profil real, simbolismul – profil uman). Opera dramatică a constituit subiect în prima sesiune din 2011 şi în sesiunea a doua din 2013. Nuvela a picat de doua ori în ultimii 5 ani la subiecte Bacalaureat Română, în a doua sesiune din 2010 şi 2011. Basmul nu a picat decât o dată în ultimii 5 ani, în prima sesiune din 2010. UPDATE 2: Inspectorul şcolar general adjunct din Arad Mihai Spânu, reţinut după ce ar fi luat mită la bacalaureat, a fost eliberat din funcţie, a declarat luni, pentru Mediafax, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. „Inspectorul şcolar general adjunct din Arad, Mihai Spânu, a fost eliberat din funcţie, o decizie în acest sens fiind în competenţa Ministerului Educaţiei”, a spus Remus Pricopie. Ministrul Educaţiei a precizat că în cazul celuilalt inspectorul şcolar şi a profesoarei suspectaţi că ar fi primit mită de la elevi pentru a-i ajuta să promoveze bacalaureatul, o eventuală decizie administrativă poate fi luată de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad. Bacalaureat 2014 – Subiecte şi Barem Română UPDATE 1: Inspectorul şcolar general adjunct din Arad Mihai Spânu a fost reţinut în urma audierilor de duminică noapte, fiind suspectat de trafic de influenţă, iar un alt inspector şcolar şi profesoara care ar fi primit bani pentru a ajuta candidaţi să promoveze bacalaureatul vor fi cercetaţi în libertate. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Mihai Spânu, adjunctul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, inspectorul şcolar Simona Crîsnic şi profesoara Lavinia Biţ ar fi primit de la elevi între 300 şi 500 de euro pentru a-i promova bacalaureatul. Sursele citate mai spun că în urma percheziţiilor din locuinţele acestora au fost ridicaţi aproximativ zece mii de euro şi liste cu nume ale unor absolvenţi de liceu care ar fi plătit ca să promoveze examenul. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, Claudius Mladim, a declarat, luni dimineaţă, că cei doi inspectori şcolari şi profesoara ridicaţi de procurori pentru fapte de corupţie nu erau implicaţi în desfăşurarea bacalaureatului, profesoara fiind însă candidată pentru comisia de examinare. Bacalaureat 2014 – Subiecte şi Barem Română. Ce urmează Examenul de bacalaureat continuă pe 2 iulie cu proba obligatorie a profilului (proba E)c), matematică sau istorie, iar pe 4 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării (proba E)d). Afişarea rezultatelor la examene se va face în data de 7 iulie, până în ora 12.00, şi, în aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţii, între orele 12:00 – 16:00, care urmează a fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultatele finale se vor face publice în data de 11 iulie. Ministerul Educaţiei Naţionale va publica, în fiecare zi de examen, începând cu ora 15.00, subiectele şi baremele de evaluare pentru proba de Limba şi literatura română – E)a) din cadrul Bacalaureatului 2014. Ministerul Educaţiei a publicat pe Edu.ro modele de subiecte pentru fiecare profil în parte. Bacalaureat 2014 – Subiecte şi Barem Română. Organizarea examenului Bacalaureat 2014 se desfăşoară în 527 de centre de examinare. Poliţia Română a anunţat că peste 3.100 de poliţişti vor acţiona, suplimentar faţă de dispozitivul curent, pentru asigurarea unui examen corect, în linişte. Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise. Anul trecut, la sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului, promovabilitatea a fost de 55,4%, potrivit rezultatelor finale, înaintea contestaţiilor. Potrivit aceloraşi rezultate, au promovat bacalaureatul 62 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a din promoţia 2012 – 2013 şi 30,6 la sută din absolvenţii promoţiilor anterioare. După soluţionarea contestaţiilor, promovabilitatea la nivel naţional a crescut cu un procent, la 56,4%, 63,1 la sută dintre absolvenţii promoţiei 2012 – 2013 şi 31,7 la sută dintre absolvenţii promoţiilor anterioare promovând examenul. Subiecte Bacalaureat 2014 Română profilul REAL – model:   Subiecte Bacalaureat 2014 Română profilul Uman – model:   6 din 10 elevi au obţinut calificativul „experimentat” în limba română Rezultatele obţinute de elevi la proba orală de limba română. Acestea arată că 6 din 10 elevi care au participat la proba orală de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română au obţinut calificativul experimentat. De asemenea, 28.238 de elevi (21,53%) au primit calificativul avansat, iar 12.016 (9,16%), calificativul mediu. Subiecte Bacalaureat 2014 Română. Cum vor fi subiectele La  Bacalaureat 2014, elevii primesc subiecte diferite în funcţie de profilul urmat la liceu. Ministerul a anunţat această măsură încă de la începutul anului şcolar 2012-2013. Astfel, absolvenţii de clasa a XII-a care au urmat  cursurile la uman sau pedagogic vor avea la examenul de Bac 2014 subiecte mai dificile decât cei care au făcut un profil real sau filiera tehnologică sau vocaţională, alta decât pedagogică. Măsura cu subiecte diferite în funcţie de profil este prevăzută în metodologia de examen. Subiectele pentru probele scrise de examen se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de următoarele criterii: a) să fie în concordanţă cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat, aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei; b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaţilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi abstractizare din partea candidaţilor; c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzator conţinutului programelor de Bac, pentru a fi tratate în timpul stabilit, să solicite demonstrarea compeţentelor prevăzute în aceste programe; d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaţilor pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore; Baremele de evaluare şi de notare la Bacalaureat 2014 se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare astfel încât să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional. Examenul de Bacalaureat 2014 de luni începe la ora 9:00 şi se va termina la ora 12:00. Elevii vor intra în săli în jurul orei 8:30, astfel încât să fie prezenţi când sunt date desigilate subiectele. Procedura prevede că la accesul candidaţilor în centrul de examen un cadru didactic şi un membru al personalului de pază să solicite la intrarea fiecărui candidat prezentarea actului de identitate şi să verifice dacă fotografiile corespund. Apoi, candidaţii sunt îndrumaţi spre zona din centrul de examen unde se găsesc sălile de examen. În cazul în care, elevii au asupra lor materiale/obiecte nepermise în sala de examen sunt îndrumaţi spre sala de depozitare a acestora. Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane mobile, culegeri, manuale, notiţe, însemnari etc., precum si orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare, poşeta/geanta etc.) va primi o pungă/plic în care să le introducă, împreună cu o declaraţie tip în care se menţionează numele şi prenumele şi obiectele personale care vor fi depozitate şi va fi îndrumat de către un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale. Elevii  nu au voie să staţioneze pe holuri mai mult de 5-7 minute. La intrare în sală, elevii sunt puşi să citească extrasele din Metodologie afişate pe uşa sălii de examen. După ce au trecut de punctul de legitimare şi de cel de depozitare a obiectelor personale (nepermise în sala de examen), candidaţii se deplasează spre sala de examen, unde sunt repartizaţi conform tabelelor. Potrivit metodologiei de examen, pentru elaborarea lucrării, candidaţii au voie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme şi desene pot folosi numai creion negru. În timpul examenelor, candidaţii nu pot intra în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări şi alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile. Cei care vor fi prinşi copiind vor fi eliminaţi din examen. Subiecte Bacalaureat 2014 Română. Ce s-a întâmplat în anii trecuţi În 2013, după prima sesiune de examen, 55,4% dintre absolvenţii de clasa a XII-a l-au promovat. Potrivit datelor EDU.RO, rata de promovare din 2013 a fost mult mai mare comparativ cu 2012 şi 2011. În 2011, înainte de prima sesiune au trecut 45,7% dintre absolvenţi, iar în 2012 – 44,4%. Situaţia de la Bacalaureat din perioada 2004 – 2012:   Bacalaureat 2014. Sesiunea iunie-iulie 2014 – calendar probe scrise: 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie Afişarea rezultatelor finale Elevii care nu iau bacalaureatul din prima sesiunea au la dispoziţie o nouă sesiune, în luna septembrie. Bacalaureat 2014. Sesiunea august-septembrie 2014: 14 – 18 iulie Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18 – 19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 18 – 19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 19 – 20 august  Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 21 – 22 august  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 25 august  Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă 26 august Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 27 august Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 29 august Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 1 septembrie  Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 2 – 3 septembrie Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Gandul.info

Poate să devină unul dintre viitorii medici ai României. Povestea adolescentei din Teleorman care face performanţă din pasiune

O elevă din Teleorman are media 10 pe linie din clasa I şi a fost olimpică naţională la biologie trei ani consecutiv. Visul ei este să devină medic. Adela Caliţescu este elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Al.I. Cuza” din Alexandria şi la 17 ani se poate lăuda că a fost trei ani consecutiv olimpică naţională la biologie şi că a avut numai 10 pe linie încă din clasa I. Adolescenta spune că performanţele sale vin din pasiune şi că nu învaţă niciodată pentru note, ci mai degrabă pentru a acumula cât mai multe cunoştinţe. Tânăra a dezvoltat o adevărată pasiune pentru biologie de-a lungul anilor de şcoală. Totul a început pentru ea în clasele I-IV când studia Ştiinţele Naturii şi a atins apogeul atunci când a început în liceu să înveţe anatomia şi fiziologia umană. Biologia nu a fost însă singura materie dragă elevei de 17 ani din Alexandria. Orele de limba franceză şi cele de chimie i-au făcut şi ele plăcere, iar acest lucru a îndemnat-o pe liceancă spre performanţă. ”În liceu, în clasa a IX-a eram hotărâtă să merg pe partea de chimie. Deşi mă calificasem la faza naţională de chimie şi la franceză, am ales să merg la biologie. La fel şi în clasa a X-a şi a XI-a am mers tot la olimpiada naţională de biologie. În clasa a IX-a am obţinut o menţiune, în clasa a X-a,  premiul II  şi m-am calificat în lotul naţional lărgit iar anul acesta am obţinut premiul I şi m-am calificat pentru a doua oară în locul naţional lărgit”, povesteşte Adela Caliţescu într-un interviu acordat Adevărul. Acum, Adela Caliţescu îţi doreşte să devină medic şi spune că nu se gândeşte nicio clipă să plece în străinătate la studii. ”O să optez pentru Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Carol Davila, pentru că mi se pare o şcoală foarte bună”, spune adolescenta.

Sursa: Gandul.info

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ, analiză la „cald” cu Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei. PLUS Cine este profesorul care le cere iertare elevilor

Fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Carmen Stoica, profesor de Limba română comentează rezultatele obţinute la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a fost invitată în această seară în platoul emisiunii Gândul LIVE pentru a comenta rezultatele de la examenul de Evaluare Naţională 2014, începând cu ora 20.00. Alături de ea s-a aflat Carmen Stoica, profesoara de Limbă română a cărei scrisoare deschisă adresată elevilor săi s-a viralizat în ultimele ore în social media. Profesoara a postat pe contul personal de Facebook un mesaj în care critica modul în care au fost concepute subiectele la disciplina Română pentru examenul de Evaluare Naţională 2014.

Sursa: Gandul.info

Ce spune Cabron despre ţara în care vrea să îşi crească fiul: Liber la imaginaţie în şcoli şi acces gratuit la sănătate

Invitat în platoul emisiunii Gândul LIVE, Cabron a comentat pe marginea problemelor din sistemul de învăţământ şi cel sanitar din România. În ciuda schimbărilor care consideră că ar trebui făcute, artistul a mărturisit că nu şi-a dorit niciodată să părăsească ţara, deşi ocaziile nu au lipsit. Odată cu lansarea piesei „Vocea ta” şi a platformei romaniaestevoceata.ro, Cabron le-a adresat fanilor săi un îndemn: acela de a-şi spune liber şi cinstit opinia despre România lor. Artistul şi-a prezentat însă şi propria viziune în timpul emisiunii Gândul LIVE. Dacă ar putea schimba ceva în actuala Românie, ţară în care a ales să trăiască şi să îşi crească fiul, Cabron susţine că ar „interveni” în sistemul educaţional şi cel medical. Din punctul său de vedere, şcoala ar trebui un loc unde copiii să fie învăţaţi să gândească mai mult, liber,  şi să-şi dezvolte propriile idei. „Nu prea sunt de acord cu toată programa asta din şcoli şi cu toată această insistenţă… fă aşa cum zic eu!”, a spus el. „Copilul ar trebui lăsat să mai vină şi el cu ceva în orice chestie, cu o idee… Trebuie lăsat cumva mai liber. Adică dacă începem să-i impunem – asta aşa e pentru că aşa zic eu că sunt profesor – …nu prea sunt de acord. Se predau tot felul de sinteze asupra a ce a vrut să zică Eminescu, ce a vrut să zică nu ştiu cine… Poate copilul interpretează altfel un anumit text, poate crede altceva”, a adăugat Cabron. În ceea ce priveşte sistemul sanitar, artistul crede că pacienţii ar trebui să primească mai mult sprijin, mai ales atunci când e vorba despre copii sau persoane vârstnice. „Te duci la doctor, dar acum depinde şi dacă mai ai banii să te primescă şi să aibă grijă de tine cum trebuie… Aici ar trebui să nu mai depindem atât de tare de bani. Cum e şi în afară… Dacă tot plătim taxe, ar trebui să fie gratuit, să nu mai fie nevoie să stăm şi să ne gândim păi nu am bani de pastile sau ce mai trebuie. Pentru copii măcar şi pentru oamenii bătrâni”, a comentat el. Cu toate acestea însă, Cabron mărturiseşte că nu ar pleca niciodată definitiv din ţară. A avut însă ocazia să facă asta, mai ales că tatăl lui este plecat în Italia de la începutul anilor ’90. „Mie îmi place aici. Am avut ocazia de mai multe ori să plec din ţară, dar mie îmi place aici. Eu sunt mai legat de locul în care m-am născut şi am crescut”, a spus el. „Prima ocazie să plec am avut-o prin ’94. Tata e în Italia din ’90 – ’92 şi am fost la el în vizită…  (…) El şi-ar fi dorit asta, dar când eram mic eram legat de prietenii mei de la scara blocului, iar mai târziu m-am legat sentimental, cu totul, de ţara asta şi nu mi-ar plăcea să trăiesc ca străin undeva. (…)Pentru mine România este cea mai frumoasă ţară”, a adăugat Cabron. În plus, nici din punct de vedere artistic nu crede că ar putea să se dezvolte într-o altă ţară decât România: „Nu am cum să transmit mesaj într-o ţară străină. Nu aş putea să simt chestiile alea, să pot să le pun într-o poezie, să spun aşa într-o ţară precum Germania, unde străzile sunt spălate cu şampon”.

Sursa: Gandul.info

BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie

BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014, proba vocațională , va fi susţinută pe 2 iulie. Examenul de BACALAUREAT 2014 va începe cu proba la limba română pe data de 30 iunie, pe 1 iulie la limba şi literatura maternă și proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, pe 4 iulie se va susține proba la alegere a profilului și specializării. Mai jos calendarul complet al examenului de BACALAUREAT 2014. De asemenea, mai jos Modele de Subiecte la Psihologie la BACALAUREAT 2014, precum şi Subiecte şi Bareme de la Psihologie din anii trecuţi. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. În timpul examenului de BACALAUREAT 2014, candidaţii nu pot intra în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări şi alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile, vezi mai jos Modele de Subiecte la Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat săptămâna trecută, despre examenul de BACALAUREAT 2014, că frauda nu este o soluţie, iar „mesajul este foarte clar: nu ne jucăm, avem oameni condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie şi fraudă la Bacalaureat”. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. „Trebuie să ne luăm măsuri de precauţie, şi anul trecut am transmis mesaje în acest sens. Din păcate, nu toată lumea înţelege. Aş vrea doar să îi rog pe cei care se gândesc că pot să se joace cu legea să se uite un pic să vadă cazurile identificate şi ce s-a întâmplat anul trecut: sunt oameni daţi afară din sistem, nu mai sunt cadre didactice, sunt oameni care au dosare penale, sunt oameni care au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie sau fraudă la examene. Cred că este un subiect pe care este bine să-l tratăm cu toată seriozitatea şi să nu ne jucăm”, a precizat ministrul Remus Pricopie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Ministrul Educaţiei a mai afirmat că le-a cerut inspectorilor şcolari generali să fie pregătiţi pentru cazul în care se întâmplă „ceva negativ” la Bacalaureat 2014. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. „Este greşit dacă nu ştim să acţionăm dacă se întâmplă ceva negativ. Dacă se întâmplă, să acţioneze conform legii, conform regulamentului, să sesizeze imediat organele de specialitate şi să se asigure că aceste cazuri, dacă vor fi, nu periclitează examenul. Să aibă, inclusiv în inspectorate, oameni pregătiţi pentru a prelua conducerea vreunei comisii, dacă vom avea probleme la acest nivel, sau să aibă oameni pregătiţi în rezervă pentru asistenţa la clasă”, a susţinut ministrul Remus Pricopie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Absolvenţii de liceu promovează examenul de BACALAUREAT 2014 dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea; au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Candidaţii care la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susţinut probele orale. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. . Absolvenţii clasei a XII-a au susţinut în perioada 10-27 iunie probele orale de la examenul de BACALAUREAT 2014. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Afişarea rezultatelor de la BACALAUREAT 2014 se va face în data de 7 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor putea fi depuse în aceeaşi zi, între orele 12.00 şi 16.00. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. Înscrierea candidaţilor pentru cea de-a doua sesiune a examenului de BACALAUREAT 2014 se va face în perioada 14 – 18 iulie, vezi mai jos calendarul complet. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. În ceea ce priveşte dificultatea subiectelelor de la examenul de BACALAUREAT 2014, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat,  că acestea trebuie să continue linia „mediu-plus”. De asemenea, ministrul consideră că subiectele la BACALAUREAT 2014 trebuie să fie fără exerciţii cu dificultate de olimpiade, la fel ca în anul precedent. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. BACALAUREAT 2014, sesiunea iunie-iulie 2014: 26 – 30 mai 2014, Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 30 mai 2014, Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10 – 12 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 11 – 13 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 16 – 20 iunie 2014, Evaluarea competenţelor digitale – proba D 23 – 27 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 30 iunie 2014, Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă 1 iulie 2014, Limba şi literatura maternă proba E) b) – proba scrisă 2 iulie 2014, Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – proba scrisă 4 iulie 2014, Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – proba scrisă 7 iulie 2014, Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie 2014, Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 -10 iulie 2014, Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie 2014, Afişarea rezultatelor finale BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014. Modele de Subiecte, Psihologie. BACALAUREAT 2014, sesiunea august-septembrie 2014: 14 – 18 iulie 2014, Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18 – 19 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală înlimba română – proba A 18 – 19 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală înlimba maternă – proba B 19 – 20 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 21 – 22 august 2014, Evaluarea competenţelor digitale – proba D 25 august 2014, Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă 26 august 2014, Limba şi literatura maternă – proba E) b) – probă scrisă 27 august 2014, Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – probă scrisă 29 august 2014, Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – probă scrisă 1 septembrie 2014, Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 –  16:00) 2 – 3 septembrie 2014, Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie 2014, Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Puterea.ro

Remus Pricopie: Adjunctul şefului ISJ Arad, Mihai Spânu, suspectat că a luat mită la Bacalaureat, eliberat din funcţie

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat, luni dimineaţa, că inspectorul şcolar general adjunct din Arad Mihai Spânu, reţinut după ce ar fi luat mită la Bacalaureat, a fost eliberat din funcţie. „Inspectorul şcolar general adjunct din Arad, Mihai Spânu, a fost eliberat din funcţie, o decizie în acest sens fiind în competenţa Ministerului Educaţiei”, a spus Remus Pricopie, pentru Mediafax. Ministrul Educaţiei a afirmat, că în cazul celuilalt inspectorul şcolar şi a profesoarei suspectaţi că ar fi primit mită de la elevi pentru a-i ajuta să promoveze examenul de Bacalaureat 2014, o eventuală decizie administrativă poate fi luată de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad. Pocurori ai Parchetului Tribunalului Arad au descins, în noaptea de duminică spre luni, la locuinţele inspectorilor şcolari Mihai Spânu şi Simona Crîsnic şi la domiciliul profesoarei Lavinia Biţ, ridicând mai multe probe într-un dosar de trafic de influenţă la Bacalaureat 2014. Cei trei sunt suspectaţi că ar fi primit bani în schimbul promisiunii că vor ajuta mai mulţi candidaţi să promoveze examenul de Bacalaureat 2014. „Din informaţiile existente rezultă că cei trei au promis că vor facilita obţinerea notelor de trecere la bacalaureat”, a spus procurorul de caz Codrin Gavra. Inspectorii şcolari Mihai Spânu şi Simona Crîsnic şi profesoara Lavinia Biţ au fost audiaţi de procurori, pe parcursul nopţii de duminică spre luni. În urma audierilor Mihai Spânu, adjunctul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, a fost reţinut pentru 24 de ore, iar ceilalţi doi suspecţi au fost eliberaţi şi vor fi cercetaţi în stare de libertate.

Sursa: Puterea.ro

Fiica cea mică a lui Emil Boc a luat nota 8.95 la Evaluarea Naţională

Fiica cea mică a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, Patricia, elevă în clasa a opta la Liceul „Gheorghe Şincai”, a obţinut media 8,95 la Evaluarea Naţională, informează Gândul. Conform rezultatelor afişate, vineri, la Liceul „Gheorghe Şincai” din Cluj-Napoca, Patricia Boc a obţinut nota 8,90 la Limba română şi nota 9 la Matematică, media generală fiind 8,95. Patricia Boc a venit, vineri, la liceu, alături de alţi colegi de-ai săi, pentru a vedea rezultatele la examen. Contestaţiile la Evaluarea Naţională pot fi depuse vineri, între orele 16.00 – 20.00.

Sursa: Romanialibera.ro

Legea care scoate copiii sub trei ani din centrele de plasament. Capcane și discriminări

Autoritățile se pregătesc pentru introducerea, de la 1 ianuarie 2015, a modificărilor la Legea 272/2004, prin care instituționalizarea copiilor sub trei ani va fi interzisă. Exceptați de la prevederile legii sunt copiii cu dizabilități grave. Astfel, din cei 755 de copii sub trei ani care se află în instituțiile de plasament, 698 au dizabilități, ceea ce înseamnă că numai 57 de copii vor fi scoși, de fapt, din centre. Șefa Autorității pentru Protecția Copilului: DGASPC-urile trebuie să fie pregătite 755 de copii sub trei ani se află încă în centrele de plasament. Dintre aceștia, 250 au între doi și trei ani și ar trebui să fie plasați la asistenți maternali, a anunțat, miercuri, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopții, Gabriela Coman. Totuși, dintre aceștia, numai 57 se încadrează în condițiile prevăzute de lege (adică nu au dizabilități grave) pentru a fi plasați la asistenți maternali sau în familia extinsă. Întrebată cât de ușor va fi pentru autorități să plaseze copiii, Gabriela Coman a precizat că nu ar trebui să fie o problemă pentru Direcțiile de Asistență Socială, pentru că se discută de șase luni despre această inițiativă și DGASPC-urile ar trebui să fie pregătite. În acest sens, ea a mai spus că va dispune controale, mai cu seamă în instituțiile de tip vechi, pentru a nu permite ca excepția privind copiii cu handicap sever să devină un pretext pentru autorități. 1.400 de copii abandonați în maternități O altă problemă o reprezintă abandonarea copiilor în maternități, imediat după naștere. Coman susține că va propune elaborarea unui act normativ prin care maternitățile și DGASPC-urile să colaboreze mai bine și că va impune și sancțiuni. Astfel, conform actului, în 48 de ore de la întocmirea procesului verbal prin care se constată că micuțul a fost abandonat, copilul va fi externat, dacă este sănătos, și preluat de Direcție, care o va căuta pe mamă sau va dispune plasamentul în regim de urgență. „Sunt aproape 1.400 de copii abandonaţi în maternităţi şi secţii de pediatrie, la sfârşitul anului trecut. Drept urmare, primul act normativ pe care l-am elaborat, şi care va fi pus pe site cât de curând, este colaborarea dintre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), maternităţi şi secţiile de pediatrie, dat fiind că şi unii şi alţii au responsabilităţi date de lege, dar procedura nu era foarte clară”, a precizat șefa ANPCA. Podașcă, despre excepția legii: Să luăm lucrurile «step by step» Întrebată de ce copiii cu dizabilități sunt exceptați de la prevederile legii, inițiatoarea modificărilor, deputata Gabriela Podașcă (PSD), a răspuns că sistemul nostru de asistență socială ”nu este pregătit” pentru această etapă. ”Să luăm lucrurile «step by step». Sistemul nostru de asistență socială nu este pregătit pentru această etapă. Copiii cu dizabilități au nevoie de îngrijire specială”, a arătat Podașcă, răspunzând unei întrebări a RL. De asemenea, și Federația Organizațiilor Naționale pentru Copil (FONPC) a precizat, pentru RL, că militează în continuare pentru scoaterea excepției din Legea 272, pentru că recuperarea copiilor este ”cu atât mai puțin probabilă, cu cât condițiile materiale și resursa umană din instituții sunt reduse”. Astfel, jumătate din copiii care ajung și rămân până la 18 ani în centrele de plasament au dizabilități, arată cifrele furnizate RL de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Din cei 22.189 de copii înregistrați în sistem, 10.213 au dizabilități. În plus, statisticile la nivel european arată că, în Europa Centrală și de Est, cei mai mulți copii sunt abandonați din motive sociale (sărăcie) și din cauza dizabilităților, a explicat reprezentanta Unicef în România, Sandie Blanchet. Cealaltă față a sistemului. Asistent maternal în România: 7 milioane pe lună, pentru muncă 24/24 În cei 12 ani și jumătate de când este asistentă maternală, Mariei* i-au trecut prin mână trei copii: un băiat pe care l-a crescut de la șase ani până la 17 ani, când a ieșit din sistemul de plasament, unul pe care l-a crescut între 9 și 12 ani și un al treilea băiat, pe care îl crește de când mama sa l-a abandonat în maternitate. Cel mic are acum doi ani și trei luni. Părinții lui fac, anual, o cerere în care solicită prelungirea plasamentului, pentru că nu au condiții ca să-l îngrijească. ”Mi-au spus anul trecut că îl vor lua acasă, dar s-au ivit probleme. Tatăl, care are grijă de copii, face tratament pentru ficat. Au și o fetiță cu sindromul Down și încă cinci copii”, a povestit Maria. Pentru munca ei de părinte, ”24/24, șapte zile pe săptămână”, femeia primește 720 de lei. ”Sunt pontată opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână”. Are un spor de 15% de stres. Un copil aflat în plasament primește, între zero și trei ani, 180 de lei pe lună, iar între 3 și 18 ani, 250 de lei pe lună. Dacă este un copil cu dizabilități, alocația se dublează. Asistenții mai primesc 70 de lei pe lună pentru rechizite, haine și echipamente sportive pentru cei mici. Totuși, arată Maria, banii sunt insuficienți; ”numai Pampers-ul costă 150 de lei pe lună”. Femeia spune că nu li s-a comunicat de la Direcția pentru Protecția Copilului Olt despre schimbările aduse legii, însă spune că nu vor fi probleme, pentru că micuții sunt preluați de autorități încă de la abandonul în maternitate și, pe cât este posibil, sunt dați în plasament cât mai repede. *Maria nu este numele real al asistentei maternale; identitatea ei a fost protejată, la cerere. Cum se modifică legea Art.60 – (1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de trei ani poate fi stabilit numai la familia extinsă sau substitutivă, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate stabili plasamentul într-un serviciu de tip rezidențial al copilului mai mic de trei ani, în situația în care acesta prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate”. (Modificările la Legea 272/2004, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2015) Copiii români abandonați, în cifre 22.189 de copii trăiesc în instituții de plasament private și publice; dintre ei, 10.213 sunt copii cu dizabilități 755 de copii sub trei ani în centre de plasament, în 2013; dintre ei, 698 copii sub trei ani au dizabilități 1.400 de copii părăsiți în maternități în 2013 738 de adopții pronunțate în 2013 7 adopții internaționale pronunțate în 2013 1.528 de instituții de protecție socială, din care 110 centre plasament clasice în 2013 12.000 de asistenți maternali în 2014

Sursa: Romanialibera.ro

PDL acuza Guvernul ca vrea sa modifice anul scolar pe furis

Vicepresedintele PDL Raluca Turcan acuza Guvernul ca vrea sa modifice structura anului scolar „pe furis” si ca in acest fel „destabilizeaza scoala romaneasca”. Deputatul PDL face referire la un proiect de Ordin de Ministru privind structura anului scolar, despre care spune ca nu a fost pus in dezbatere publica cel putin 30 de zile inaintea intrarii in vigoare. „Proiectul a fost publicat pe site-ul MEN cu numai o saptamana inaintea incheierii perioadei de dezbatere si nu s-a permis cadrelor scolii, elevilor si parintilor sa faca o analiza corecta si pertinenta, sa formuleze alte propuneri. Ministerul nu poate modifica structura anului pe furis, intr-o perioada extrem de aglomerata – inspectii speciale/probe practice pentru examenul de titularizare, desfasurarea probelor de evaluare a competentelor pentru examenul de bacalaureat, incheierea situatiei scolare pentru elevii de clasa a VIII-a”, sustine Raluca Turcan, intr-un comunicat remis Ziare.com. De asemenea, vicepresedintele PDL cere, in numele partidului, sa se renunte la vacanta intersemestriala, afirmand ca eliminarea acesteia ar duce la prelungirea vacantei de iarna cu inca o saptamana, ceea ce ar aduce mai multe avantaje. Printre acestea se numara economia pe care scolile o pot face la incalzire si alte utilitati, dar si beneficii pentru sectorul turistic, argumentand ca in ianuarie se incheie perioada sarbatorilor crestine de iarna – Boboteaza si Sfantul Ion. In plus, Raluca Turcan spune ca astfel ortodocsii de rit vechi ar putea sarbatori Craciunul in liniste. Totodata, deputatul sustine renuntarea la saptamana de vacanta din luna noiembrie, ceea ce ar duce la finalizarea cursurilor cu o saptamana mai devreme, pe data de 12 iunie 2015, odata cu absolventii claselor a VIII-a.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

Procurorii vor ancheta dispariţia a aproape 30.000 de cărţi de la Biblioteca Pedagogică

Guvernul va sesiza Parchetul pentru lipsa mai multor cărţi vechi din patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, secţia pedagogică I.C. Petrescu, precum şi pentru nerespectarea procedurilor de exercitare a funcţiei de director general al bibliotecii pedagogice. Corpul de control al premierului se va adresa Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție privind operațiunile sau actele ilicite constatate în urma verificărilor efectuate la Secția pedagogică ”I.C. Petrescu” din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”. ”Prin urmare, Corpul de control al prim-ministrului, ca organ cu atribuții de control, va sesiza organele de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, privind operațiunile sau actele ilicite în legătură cu care au rezultat indicii de săvârșire a unor posibile fapte care pot întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, urmând ca organul de urmărire penală, sau după caz, instanța de judecată să hotărască asupra existenței sau inexistenței infracțiunilor și asupra vinovăției”, se arată în raport. În luna aprilie, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că aproape 28.000 de cărţi, publicate începând din anii ’70, lipsesc din inventarul Bibliotecii Pedagogice, precizând că ministerul se va adresa organelor de specialitate. Totodată, Pricopie a precizat că Biblioteca Pedagogică funcţionează într-o clădire care a fost retrocedată în vara anului 2006. „Din 2006 şi până în 2013, nu s-a întâmplat nimic la bibliotecă, plouă prin acoperiş, jumătate de milion de volum sunt la subsol, unde este umiditate, nu sunt condiţii de conservare a cărţilor. Şi pentru că în acest moment nu avem o clădire pe care să o destinăm în exclusivitate bibliotecii, am hotărât transferul acesteia, ca secţie distinctă, la Biblioteca Centrală Universitară, dar personalul a îngreunat procesul de transfer şi de aceea am trimis Corpul de control acolo”, a declarat Pricopie. Asociaţiile de Bibliotecari din România au susţinut în schimb că, prin ordonanţa de urgenţă vizând transformarea Bibliotecii Pedagogice în secţie a BCU, „de fapt, se desfiinţează cea mai importantă bibliotecă pedagogică românească, iar consecinţele pentru învăţământul românesc sunt dezastruoase”.

Sursa: Evz.ro

REACŢIA lui Marian Popescu, şeful Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, la cererea Gândul de PUBLICARE ONLINE A TEZELOR DE DOCTORAT. „Impactul poate fi remarcabil, măcar numai prin declanşarea unui frison generalizat”

Publicarea online a celor 33.000 de teze de doctorat aşa cum Gândul a cerut public, poate avea un „impact remarcabil, măcar numai prin declanşarea unui frison generalizat care să „trezească” pe cei/cele care şi-au pus răspunderile individuale sub capul care aşteaptă laurii academici”, susţine, într-un interviu acordat gândul, Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. Profesorul afirmă că „un plagiat nu este greu de dovedit, însă „ce este greu e să accepţi că s-a produs, iar tendinţa „naturală este de a închide ochii”. De asemenea, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, cea care a dat verdictul de plagiat în cazul Victor Ponta, spune că ce s-a întâmplat cu dosarul premierului este o „anomalie uriaşă”, iar „o combinaţie guvernamentală a permis baricadarea celui în cauză într-un verdict dat de un consiliu subordonat politic”. Pentru o mai mare transparenţă şi grad mai ridicat de detectare a fraudei academice, Gândul a solicitat publicarea online, pe site-urile universităţilor, a tuturor lucrărilor de doctorat şi verificarea lor cu softul anti-copy/paste. Demersul Gândul nu are în vedere o generalizare, ci o curăţare a mediului academic din România, astfel încât asupra celor care au muncit cinstit să nu planeze nicio urmă de îndoială. Alăturaţi-vă solicitării Gândul pentru a le da înapoi românilor care au muncit cu mintea lor pentru titlurile universitare prezumţia de cinste. Marian Popescu este preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, un organism care analizează suspiciunile legate de integritate care apar în cadrul Universităţii şi care a stabilit, în urmă cu doi ani, că lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este un plagiat. Când a fost ales preşedinte al Comisiei, Marian Popescu a primit, în loc de felicitări, priviri îngrijorate. „Mulţi mi-au spus acum doi ani: “Vai, în ce v-aţi băgat”, “Vă expuneţi la murdărie” etc. Le-am spus, ceea ce şi cred, de altfel: ”v-ar plăcea să trăiţi o viaţă mai bună, să trăiţi într-o lume mai bună”? Păi, ..cam da. “Şi cât sunteţi dispus/ă să faceţi pentru asta?””, îşi aminteşte profesorul. Într-un interviu pentru gândul el vorbeşte despre tendinţa mediului universitar spre a închide ochii la cazurile de plagiat, despre cariere didactice construite pe impostură, despre limitele softurilor antiplagiat, dar şi despre cazul lui Adrian Duicu, fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, despre care gândul a dezvăluit că a copiat, fără citarea sursei, pagini întregi pe care le-a folosit în teza sa de doctorat. CITIŢI INTERVIUL INTEGRAL MAI JOS Gândul: Gândul a publicat dovezi că părţi considerabile din lucrarea lui Adrian Duicu, doctor în ştiinţe militare, au fost plagiate. Lucrarea lui Duicu a fost extrem de greu de obţinut, aflându-se la biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare, dar nici accesul la tezele de doctorat de la universităţile „civile” nu este tocmai simplu. În aceste condiţii, cât de greu este de dovedit un plagiat în România? Marian Popescu: Plagiatul e un furt. El este prevăzut ca atare în legislaţia universitară. Furtul acesta apare la toate nivelele: licenţă, masterat, doctorat. În grade diferite, desigur, dar mai ales acolo unde nu există o cultură a integrităţii şi eticii academice care să funcţioneze în scopul prevenţiei mai degrabă decât în acela al pedepsirii. Tehnic vorbind, mai întâi trebuie să existe suspiciunea de plagiat. Apoi, plagiatul este de mai multe feluri: copy-paste, “ţesătură” , foarte multe mici fraze copiate fără a cita sursa şi amestecate în propriul text, parafrazare folosită de mai multe ori fără citarea sursei etc. Un plagiat nu este greu de dovedit. Ce este greu e să accepţi că s-a produs. Iar tendinţa “naturală” este de a închide ochii. De ce? „Sunt unele cariere didactice construite pe o impostură întinsă în ani” Când începe, de regulă, o anchetă privind autenticitatea unei teze de doctorat? Dincolo de ceea ce spun regulamentele, când se întâmplă în mod real acest lucru, în România. În mod real, o analiză , eu nu spun “anchetă”, privind autenticitatea unei teze, în sensul că ea îi aparţine într-adevăr autorului ei, începe în două feluri: fie prin dezvăluirea în media a inautenticităţii – adică a lipsei de originalitate şi a folosirii plagiatului, în care caz Universitatea se autosesizează, fie prin acuza unui coleg care cunoaşte teza în cauză. Situaţia a doua este sensibilă mai mult decât prima căci creează o stare traumatică în corpul academic. Acesta are în mod tradiţional o natură conservatoare în ce priveşte etica şi integritatea în sensul că ar dori să nu cunoască aceste probleme. Sunt foarte puţini colegi şi colege care înţeleg şi acceptă să facă ceva pentru a restrânge fenomenul acordării nemeritate a titlului de doctor. Sunt unele cariere didactice construite pe o impostură întinsă în ani. Câte dintre lucrările plagiate rămân, din estimările dvs, nedescoperite? Nu vreau să mă eschivez de la un răspuns direct, dar cred că este imposibil să faci o estimare. Aşa cum nu poate fi estimat furtul în societate, în general, sau la nivel guvernamental ori al autorităţilor locale, nici în această situaţie, a plagiatului, nu ai cum să măsori ceea ce nu se vede. Dar să privim altfel problema: cât au investit universităţile în cultura prevenţiei plagiatului? Şi ele au posibilităţi să o facă, dar o fac? Universitatea din Bucureşti a început în ultima perioadă un astfel de program de consolidare a culturii integrităţii şi eticii academice. Îl susţin, dar aşa vrea să nu fim numai câţiva cei care o fac. Integritatea şi etica academică nu sunt problema fundamentală numai a unor comisii, ci a întregului corp academic. Gândul a cerut publicarea online a celor 33.000 de lucrări de doctorat din România. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri? Impactul poate fi remarcabil, măcar numai prin declanşarea unui frison generalizat care să “trezească” pe cei/cele care şi-au pus răspunderile individuale sub capul care aşteaptă laurii academici. Pe de altă parte, iniţiativa dumneavoastră, lăudabilă, desigur, priveşte “output”-ul, rezultatul. Or, mi se pare mai important sau la fel de important şi procesul care duce la acest rezultat. Adică modul în care coordonatorii de doctorat, şcolile doctorale susţin performanţa academică în mod real, integru şi etic.

Sursa: Gandul.info