Vor începe executările silite, pentru recuperarea banilor câștigați în instanță și neincluși de Guvern în rectificarea bugetară

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ constată faptul că în Proiectul  de OUG privind rectificarea bugetară, nu au fost incluse sumele pentru plata sentințelor judecătorești, așa cum prevede legea. Această atitudine față de Continuare »

Inechitățile generate de Legea salarizării pot fi înlăturate

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, supune atenției Comisiei de muncă din Camera Deputaților,  prin adresa înregistrată cu nr. 4254 / 5 noiembrie 2018, următoarele inechități generate de aplicarea Legii – cadru nr. Continuare »

CCM la nivelul județului Suceava se prelungește de drept!

Întrucât, până la data de 17 octombrie 2018, niciuna dintre părțile semnatare nu a avut inițiativa renegocierii Contractului Colectiv de Muncă la Nivelul Grupului de Unități ale Inspectoratului Școlar Județean Suceava, acesta Continuare »

FSLI cere încă 35 milioane lei pentru plata dobânzilor

Este necesar ca, la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, să se suplimenteze fondurile necesare punerii în executare a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii Continuare »

MEN garanteaza că orele efectuate în regim de plata cu ora vor fi achitate integral

Astăzi, 25.10.2018, a avut loc la Ministerul Educației și Cercetării o întâlnire în cadrul căreia s-au abordat  probleme legate de programul EDUSAL, întâlnire solicitată de FSLI în urma deciziei luată în ședința Continuare »

 

Revista presei – 3.07.2014

PREUNIVERSITAR

 

Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate

Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare. Ministerul Educaţiei arată într-un comunicat de presă că, prin ordonanţa publicată marţi în Monitorul Oficial, au fost corectate o serie de erori şi de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educaţiei. Ministerul a enumerat principalele modificări, printre care se regăsesc posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de Bacalaureat şi meditaţiile instituţionalizate pentru a pregăti absolvenţii de clasa a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul. Meditaţiile pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru prima dată li se acordă sprijin concret acestor elevi, iar plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de minister. O altă modificare este posibilitatea prelungirii învăţământului profesional, peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. O asemenea situaţie va fi reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învăţământ. De acum încolo, învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale sau colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. „A doua şansă” din clasa zero până la clasa a X-a Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial. De asemenea, elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii. În ceea ce-i priveşte pe profesori, norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului. În plus, anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de Minister. Titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele şcolare, cu metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei. Doctorat la frecvenţă redusă pentru studenţii angajaţi pe piaţa muncii Studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare. Precizam că o astfel de procedură există în toate universităţile din străinătate. S-a reglementat existenţa doctoratului cu frecvenţă redusă. Această forma de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulţi doctoranzi în această situaţie) şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Precizăm că forma de învăţământ doctorat cu frecvenţă redusă există şi în universităţi celebre din Occident. De asemenea, masteratul didactic va fi recunoscut în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie. În vederea creşterii performanţelor, instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii sau unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităţilor şi în condiţiile legii. Schimbările de la nivelul Consiliilor de administraţie ale şcolilor De acum încolo, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul şcolii, iar la şedinţele consiliului vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor şi dacă tematica o cere, vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai elevilor. În plus, deciziile pot fi luate şi în prezenţa a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie. Ministerul Educaţiei precizează că această completare a legii a fost necesară ca urmare a faptului că în multe unităţi de învăţământ nu se putea constitui Consiliul de Administraţie, conform prevederilor iniţiale din Legea Educaţiei. În ceea ce priveşte reglementarea numirii directorilor de către inspctorate, ministerul spune că formula prevăzută de Ordonanţă asigură un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, autorităţile locale, reprezentanţii părinţilor şi inspectoratul şcolar. Inspectoratul şcolar are obligaţia să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, iar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalţi membri sunt desemnaţi de Consiliul profesoral, Consiliul de Administraţie al şcolii şi autorităţile locale. Aceasta formulă a fost discutată şi acceptată de toate părţile implicate, precizează ministerul. Fondurile europene din educaţie, gestionate de autorităţi În vederea accesării fondurilor europene, acolo unde autorităţile locale solicită, cluburile şi palatele copiilor pot trece, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital să revină autorităţilor locale. Profesorii atrag atenţia că mai sunt probleme majore de rezolvat în sistem, cum ar fi salarizarea Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a trasmis într-un comunicat de presă că apreciază faptul că Guvernul a aprobat  Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, prin care se rezolvă o parte din multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ preuniversitar, însă ea nu rezolvă problemele majore din educaţie, cum ar fi: – salarizarea nemotivantă a personalului din învăţământ; – posibilitatea de pensionare înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea pensiei, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate, pentru cadrele didactice a căror sănătate nu le permite să rămână la catedră până la împlinirea vârstei standard de pensionare; – necesitatea elaborării unui Statut al personalului didactic; – debirocratizarea sistemului de învăţământ; – depolitizarea funcţiilor de conducere; – reforma curriculară.

Sursa: Adevarul.ro

 

Sindicalistii din Educatie lauda Guvernul Ponta pentru Ordonanta de Urgenta care da o ultima lovitura educatiei: Guvernul rezolva partial problemele din invatamantul preuniversitar

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant „apreciaza faptul ca Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta de modificare a Legii Educatiei Nationale, prin care se rezolva o parte din multiplele probleme cu care se confrunta sistemul de invatamant preuniversitar”. Prin acest act normativ au fost eliminate prevederi contestate de majoritatea salariatilor din preuniversitar, sustine FSLI intr-un comunicat remis HotNews.ro. Reactia vine dupa ce executivul a aprobat o ordonanta de urgenta care prevede posibilitatea organizarii unei a treia sesiuni de BAC, potrivit careia elevii fara bacalaureat se pot pregati la facultate pe bani de la stat, terenurile cluburilor elevilor pot trece in domeniul autoritatilor locale si primarii intra in consiliile de administratie ale scolilor.

Intr-un comunicat remis HotNews.ro, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) isi exprima aprecierea fata de faptul ca „Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta de modificare a Legii Educatiei Nationale, prin care se rezolva o parte din multiplele probleme cu care se confrunta sistemul de invatamant preuniversitar”. „Conform acestui act normativ, au fost eliminate unele dintre prevederile actualei legi a educatiei, contestate de majoritatea salariatilor din invatamantul preuniversitar”, sustine Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, care sustine ca ordonanta reglementeaza revenirea clasei a IX-a la liceu, deblocarea functionarii consiliilor de administratie din unitatile de invatamant, crearea cadrului pentru organizarea, in regim de urgenta, a concursurilor pentru ocuparea functiilor de conducere din inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, eliminarea obligativitatii educatoarelor si invatatorilor, absolventi de studii medii, de a-si completa studiile pentru dobandirea unei diplome de licenta, acordarea gradatiei de merit pentru intregul personal din invatamantul preuniversitar, posibilitatea reducerii, cu doua ore saptamanal, fara diminuarea salariului, a normei de predare-evaluare-invatare pentru personalul de instruire practica si de predare, care are o vechime in invatamant de peste 25 de ani si gradul didactic I. „Sunt importante aceste lucruri pentru dascalii de la catedra, insa FSLI vrea sa aminteasca atat Executivului, cat si opiniei publice, ca aceasta ordonanta de urgenta nu rezolva problemele majore din educatie”, sustine FSLI. Potrivit federatiei, „raman inca in asteptare chestiuni fundamentale, fara de care Romania nu va putea avea un invatamant de calitate, cum ar fi:

– salarizarea nemotivanta a personalului din invatamant; – posibilitatea de pensionare inainte de implinirea varstei standard de pensionare, fara diminuarea pensiei, asa cum se intampla in tarile civilizate, pentru cadrele didactice a caror sanatate nu le permite sa ramana la catedra pana la implinirea varstei standard de pensionare; – necesitatea elaborarii unui Statut al personalului didactic; – debirocratizarea sistemului de invatamant; – depolitizarea functiilor de conducere; – reforma curriculara”.

Guvernul Ponta a adoptat in sedinta de joi, 26 iunie, o Ordonanta de urgenta care aduce mai multe modificari Legii Educatiei Nationale. Luni, 30 iunie, „Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative” a fost publicata in Monitorul Oficial.

Vezi mai jos care sunt principalele modificari pe care le aduce aceasta ordonanta de urgenta: • Primarul – care finanteaza scoala – va face parte direct din consiliile de administratie ale scolilor, in preuniversitar • Directorul adjunct al scolii nu mai este obligatoriu membru al consiliului de administratie • Reprezentantii elevilor nu mai participa in sedintele consiliului de administratie decat cand „se dezbat aspecte privind elevii” • Presedintele consiliului de administratie va fi directorul unitatii de invatamant (pana acum, membrii consiliului de administratie isi alegeau presedintele din randul cadrelor didactice) • Directorul scolii va avea obligatia sa ii convoace pe reprezentantii organizatiilor sindicale la toate sedintele consiliului de administratie • Concursul de ocupare a functiilor de director si de director adjunct nu mai este organizat de Consiliul de Administratie al scolii, ci de catre inspectoratul scolar • Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat pot fi trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului. • OUG prevede ca institutiile de invatamant superior sunt persoane juridice de drept public sau, dupa caz, persoane juridice de drept privat si de utilitate publica • Potrivit OUG, initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat apartine Guvernului. Initiativa si resursele financiare si materiale necesare infiintarii institutiei de invatamant superior particular si confesional apartin unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundatii, unei asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. • Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum si persoanele juridice care au avut initiativa infiintarii institutiei de invatamant particular si confesional particular, finalizata prin acreditarea acesteia, isi pastreaza calitatea de fondatori, precizeaza OUG. • In cazuri temeinic justificate, Ministerul Educatiei Nationale poate aproba universitatilor un numar suplimentar de locuri – in limita a 10% din capacitatea de scolarizare stabilita de ARACIS • Legea Educatiei Nationale spunea pana acum ca Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. OUG prevede: Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza si la forma de invatamant cu frecventa redusa. • OUG introduce alternativa la masterul didactic: pot deveni profesori si cei care au pregatire in cadrul programelor de formare psihopedagogica de nivel I si II realizata prin departamentele de specialitate din cadrul institutiilor de invatamant superior • Pensionarea anticipata • „In cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala” • Pentru absolventii de liceu care nu au sustinut/nu au promovat examenul de bacalaureat national, statul poate asigura, din finantarea de baza sau din alte surse de finantare, organizarea de cursuri de pregatire pentru examenul de bacalaureat • Profesorii care isi reduc norma nu isi vor putea suplimenta veniturile la plata cu ora, pentru ca OUG prevede ca profesorii pot “avea dreptul la remunerarea activitatii in regim de plata cu ora sau cumul de norme, doar dupa efectuarea normei complete”, de 18 ore pe saptamana. • Dispar echivalarile de competente prevazute de legea educatiei. OUG abroga articolul de lege care prevedea ca educatoarele si invatatoarele isi pot echivala competentele profesionale.

Sursa: Hotnews.ro

 

Legea Educaţiei Naţionale, modificată. Vezi care sunt principalele prevederi

Legea Educaţiei Naţionale a fost modificată prin OUG 49/2014, aprobată de Guvern în şedinţa din 26 iunie. Noile măsuri se vor aplica începând cu data de 1 septembrie a acestui an, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine însă că această ordonanță de urgență nu rezolvă problemele majore din educație. “Rămân încă în așteptare chestiuni fundamentalei: salarizarea nemotivantă a personalului din învățământ; posibilitatea de pensionare înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea pensiei, așa cum se întâmplă în țările civilizate, pentru cadrele didactice a căror sănătate nu le permite să rămână la catedră până la împlinirea vârstei standard de pensionare; necesitatea elaborării unui Statut al personalului didactic; debirocratizarea sistemului de învățământ; depolitizarea funcțiilor de conducere; reforma curriculară”, susţin reprezentanţii FSLI. Măsuri Una dintre principalele măsuri ce vizează stabilitatea sistemului de învăţământ şi creşterea performanţei acestuia este posibilitatea prelungirii învăţământului profesional, peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. Parte a învăţământului terţiar, non-universitar, învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial, aşa cum era specificat în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) 1/2011. Elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii. Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului. Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN. Titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele şcolare, cu metodologie elaborată de MEN. Studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare. S-a reglementat existenţa doctoratului cu frecvenţă redusă. Această forma de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulţi doctoranzi în această situaţie) şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. OUG mai stabileşte recunoaşterea masteratului didactic, în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie. De asemenea, în vederea creşterii performanţelor, instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii sau unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităţilor şi în condiţiile legii. O altă prevedere se referă la clarificarea modului de funcţionare a Consiliului de Administraţie la nivelul unităţilor de învăţământ, astfel, preşedintele CA va fi directorul, iar la şedinţele acestui consiliu vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor. După caz, dacă tematica o cere, vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai elevilor. În plus, este prevăzută deblocarea procesului decizional în CA: deciziile pot fi luate şi în prezenţa a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului. OUG reglementează şi numirea directorilor. Inspectoratul şcolar are obligaţia să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, dar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalţi membri sunt desemnaţi de Consiliul profesoral, Consiliul de Administraţie al şcolii şi autorităţile locale. Această formulă a fost discutată şi acceptată de toate părţile implicate. În vederea accesării fondurilor europene, acolo unde autorităţile locale solicită, cluburile şi palatele copiilor pot trece, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital să revină autorităţilor locale. Trei sesiuni de Bac Modificările LEN mai prevăd posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de Bacalaureat şi introducerea opţiunii de a pregăti absolvenţii de clasa a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul, prin meditaţii instituţionalizate.

Sursa: Puterea.ro

 

Guvernul a modificat Legea Educației pe gustul grupurilor de interese

Majoritatea amendamentelor aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, prin ordonanța de urgență adoptată joia trecută, în secret, sunt criticate de profesori. Doar reprezentanții sindicatelor par a fi mulțumiți de noile prevederi. Legea Educației Naționale în vigoare acum a fost asumată de Guvernul Boc în 2010 și a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie 2011. Asumarea a venit la capătul a mai bine de șase luni de dezbateri intense, inclusiv în Parlament. Ministrul de atunci al Educației, Daniel Funeriu, a lansat chiar și un site special dedicat promovării proiectului de lege. Chiar și așa, opoziția de atunci (PSD, PNL și PC) și reprezentanții sindicatelor au criticat îndelung modul de adoptare a legii și au apelat chiar și la arbitrajul Curții Constituționale pentru a lămuri dacă Executivul avea sau nu dreptul să-și angajeze răspunderea pe acest proiect. Acum, Guvernul Ponta a „rezolvat“ problema mult mai simplu: a adoptat o ordonanță de urgență, al cărei conținut a putut fi consultat de presă doar după publicarea în Monitorul Oficial. Pe site-ul Guvernului, doar cu multă perseverență, poate fi găsită acum, la o săptămână de la ședința de guvern, nota de fundamentare a ordonanței. Pe pagina ministerului păstorit de Remus Pricopie, nici atât, cu atât mai puțin să fi fost postat, spre dezbatere publică, proiectul ordonanței. Și să nu vă imaginați că sunt doar două-trei modificări. OUG nr. 49/2014 conține nu mai puțin de 99 de modificări la Legea Educației Naționale, unele dintre ele de așa amploare încât oameni din sistem nu se feresc să spună că ar fi, practic, o nouă lege. Liber la prăduirea patrimoniului universităților private Poate cea mai gravă dintre modificările aduse Legii Educației Naționale de Guvernul Ponta, în ședința din 26 iunie, este cea referitoare la modul în care pot fi înființate universitățile private. De acum încolo, acestea se vor înființa și la inițiativa unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice. Având titlul de fondator, persoana fizică poate decide desființarea universității și, mai departe, dispune de patrimoniul acesteia (patrimoniul inițial, dar și cel dobândit ulterior, din taxele plătite de studenți). Evident, mecanismul se poate repeta apoi la infinit. Un detaliu important privește faptul că facultățile private au, potrivit legii, asemenea celor de stat, caracter nonprofit și sunt de interes public. Or, acest caracter le aduce unele beneficii, precum neplata impozitului pe profit, TVA și altor taxe aplicabile comerțului, chiar dacă încasează sume frumoase de la studenți. În cazul desființării universității private, în loc ca patrimoniul dobândit să revină statului, el va reveni fondatorului sau fondatorilor. În 2012, când PSD a încercat printr-un proiect de lege introducerea unei prevederi similare, surse din sistemul privat de învățământ susțineau că ar fi în joc mai mult de un miliard de euro, constând în terenuri și clădiri acumulate de universitățile particulare. Fiind vorba în 2012 de un proiect de lege, după adoptarea de către Parlament actul a putut fi atacat la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu. Judecătorii CCR au decis că proiectul nu corespunde Legii fundamentale și au vorbit de „o dublă expropriere a instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale în favoarea fondatorilor“. Potrivit Curții, toate bunurile dobândite ulterior înființării sunt în proprietatea universității, ca persoană juridică, iar fondatorii pot pretinde, la desființare, doar restituirea părților sociale inițiale. Acum, în cazul OUG nr. 49/2014, Curtea Constituțională se va putea pronunța târziu sau chiar deloc. Spre deosebire de proiectele de legi, ordonanțele de urgență au alt regim: după adoptare, pot fi atacate la CCR doar de Avocatul Poporului. Adică, de Victor Ciorbea, recent instalat tocmai grație susținerii pe care i-a acordat-o premierul Victor Ponta. Chiar și după ce ajung spre aprobare în Parlament, ordonanțele de urgență pot fi atacate doar prin intermediul legii de -aprobare a lor. Adică, trebuie parcurs tot traseul legislativ (prima Cameră sesizată, apoi a doua, comisii, plen etc.) și, de abia la final, parlamentarii pot sesiza Curtea Constituțională. Este binecunoscut însă că, în funcție de interes, unele ordonanțe zac cu anii prin Parlament înainte de a fi aprobate printr-o lege. Asta în cazul în care sunt aprobate, pentru că există și situații de ordonanțe uitate definitiv. Alte modificări aduse În facultate, fără bacalaureat: Un alineat nou-introdus permite absolvenților de liceu „care nu au susținut/nu au promovat examenul de bacalaureat național“ să urmeze cursuri de pregătire. Cursurile vor putea fi organizate la nivelul liceelor, dar și al universităților. Sumele necesare vor fi asigurate de stat din „finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare“, iar singura condiție impusă elevilor se referă la faptul că aceștia pot beneficia doar o dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire. A treia sesiune de bacalaureat: Guvernul Ponta a decis ca, „în cazuri temeinic justificate“, să poată fi organizată și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului Educației Naționale. Adică, o a treia sesiune. Rămâne de văzut ce poate însemna „cazuri temeinic justificate“, deoarece ordonanța nu dă nici un indiciu în acest sens. Postliceală la facultate: Ordonanța permite organizarea nivelului de învățământ postliceal și în cadrul universităților, sub forma colegiilor (pe lângă deja existentele școli postliceale cu personalitate juridică sau structuri în liceele tehnologice). Senatele universitare vor decide cifra de școlarizare și o vor comunica Ministerului Educației Naționale. Ca excepție, pentru anul școlar 2014-2015, colegiile din universități vor putea organiza învățământ postliceal „doar finanțat integral de către solicitanți“. Doctorat la „fără frecvență“: De acum încolo, organizarea programelor de doctorat va fi doar „de regulă“ (adică, nu obligatorie) la forma de învățământ cu frecvență. Cu alte cuvinte, studiile de doctorat se vor putea organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă. Obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă vor fi stabilite de către conducerile universităților. De menționat că, în cazul fără frecvenței, granturile multianuale nu includ cuantumul burselor individuale. Culmea e că, anul trecut, majoritatea USL a respins în Parlament un proiect de lege care viza tocmai posibilitatea ca studiile de doctorat să fie organizate și la frecvență redusă. Nu mai este obligatoriu masterul didactic: Ordonanța de urgență adoptată de Guvern ușurează și viața studenților și absolvenților de învățământ superior care vor să devină cadre didactice. Aceștia nu vor mai fi obligați să absolve cursurile unui master didactic cu durata de doi ani, ci vor putea opta pentru programe de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II. Aceste programe pot fi urmate simultan cu studiile universitare de licență. Primarul și șeful de CJ, băgați în CA: Până acum, în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preșcolar și primar putea fi întâlnit un reprezentant al primarului. De acum încolo, primarul însuși poate face parte din CA al școlii. Totodată, OUG 49/2014 a extins sistemul și la unitățile gimnaziale, doar că din CA va putea face parte președintele Consiliului Județean sau al Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Dacă nu dorește, ordonanța îi lasă posibilitatea să-și desemneze un reprezentant, pe lângă reprezentantul deja existent al Consiliului Județean sau al CGMB. La ședințele CA nu va mai participa decât ocazional (dacă „se dezbat aspecte privind elevii“), cu statut de observator, un reprezentant al elevilor, fiind în schimb convocați reprezentanți ai organizațiilor sindicale. În fine, președintele CA va fi automat directorul unității de învățământ (până acum, membrii CA își alegeau președintele din rândul cadrelor didactice). Terenuri și clădiri, trecute la CJ-uri: Potrivit ordonanței, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare (ale căror cheltuieli se finanțează de la bugetul de stat) vor putea fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, a CGMB sau a consiliului local, după caz. Ce spun specialiștii și sindicatele Dragoș Ciuparu: Legea trebuie ¬contestată la Curtea Constituțională Fost profesor la Yale University, aflată în top 10 al celor mai bune instituții de învățământ din lume, Dragoș Ciuparu a condus Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică. El spune că niciunde în Occident, în state unde se doresc cercetarea și progresul științific, universitățile nu organizează doctorate la formele de învățământ cu frecvență redusă. Prevederea ca Ministerul Educației să poată suplimenta cifra de școlarizare a unei universități, cu 10% din capacitatea stabilită de ARACIS, încurajează învățământul de proastă calitate, crede cercetătorul. „Cifra maximă impusă de ARACIS este calculată pentru a asigura standardele minime de calitate în respectiva universitate. Anterior, în cazul în care se descoperea că o universitate a înscris mai mulți studenți decât a impus ARACIS, unitatea de învățământ în cauză își pierdea acreditarea“, a declarat, pentru România liberă, Ciuparu. Acesta critică și articolul care dă voie persoanelor fizice fondatoare să revendice patrimoniul universităților. „Ar trebui contestată (ordonanța de urgență – n.r.) la Curtea Constituțională. Membrul fondator revendică în fond clădirile construite din banii studenților care au plătit ani de zile taxe de școlarizare“, este verdictul lui Dragoș Ciuparu. Ștefan Vlaston: Este a patra oară când Guvernul măcelărește Legea Educației Profesorul Ștefan Vlaston, preșe¬dintele asociației EDU-CER, scoate în evidență faptul că este a patra ordonanță de urgență care măcelărește Legea Educației adoptată în 2011, în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu. Modificarea Legii Educației nu era o urgență, ca să fie schimbată din nou peste noapte, spune profesorul care a analizat pentru România liberă principalele modificări aduse legii. Legat de faptul că o persoană fizică poate fi de acum înainte fondatoare a unei universități private, iar în urma desființării instituției respectiva persoană va prelua patrimoniul, Vlaston atrage atenția că este un abuz: „Nu îți poți însuși o clădire pentru care, atât timp cât făcea parte din infrastructura universitară, tu nu ai plătit taxe și impozite“. Legat de posibilitatea universităților de a organiza doctorate și la formele de învățământ cu frecvență redusă, Vlaston crede că poate fi o idee bună dat fiind faptul că mulți oameni lucrează și urmează o facultate în același timp: „Pericolul constă în posibilitatea ca acea lucrare să fie un plagiat sau să nu aducă nici un plus științific“. În opinia acestuia, o greșeală o reprezintă și decizia de a muta concursul pentru ocuparea postului de director de la școală la inspectorat. „Caietul de sarcini va fi făcut tot de către inspectorat, care l-ar putea întocmi cu dedicație pentru anumite persoane. Așa se naște politizarea școlii”, ne-a mai spus Vlaston. Marius Nistor: Ordonanța repară legea lui Funeriu Președintele sindicatului Spiru Haret, Marius Nistor, spune că ordonanța Guvernului corectează abuzurile instituite împotriva școlii românești și a părinților prin Legea Educației. „Noile prevederi sunt cele cerute de sindicate. Spre exemplu, e vorba de organizarea concursului de titularizare la nivel național, reintroducerea funcțiilor de educator și educatoare, redefinirea categoriilor de personal didactic, acordarea vechilor drepturi personalului auxiliar, modificarea cvorumului în consiliile școlare. Legea Educației a fost o lege impusă, ea nu a fost negociată cu părinții sau cu cadrele didactice, ceea ce este inacceptabil“, ne-a precizat Nistor.

Sursa: Romanialibera.ro

 

VIDEO BAC 2014 Rezolvarea subiectelor la proba la istorie de la Bacalaureat 2014: cerinţe de nivel mediu, nota 7 accesibilă

Profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală a rezolvat în direct la Adevărul Live, de la ora 14:00, subiectele primite de elevi la Bacalaureat 2014, alături de editorul Historia, Ciprian Stoleru. Baremul a fost publicat pe edu.ro. La proba de istorie de la Bac 2014 s-au înscris în jur de 38.000 de candidaţi. 80 de elevi au fost eliminaţi de la proba opţională de miercuri. UPDATE: Din datele parţiale, centralizate până la ora 14.00, dintre cei 145.591 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susţinerea probei, s-au prezentat 137.613 (94,52%), iar alţi 7.898 (5,42%) au absentat. Dintre absolvenţii prezenţi, 80 au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă (0,05%). Prof. Corneliu Riegler: Anul acesta a fost o surpriză, au dat invers, comunismul nu a fost la ultimul subiect . Dificultatea a fost medie, ca la un examen de nivel naţional, dar să ştiţi că nu au fost tocmai uşoare. Subiectele sunt corect făcute, ceea ce nu va genera un număr exagerat de contestaţii. Ar fi trebuit să ia un minimum nota 7. La Subiectul I, ultimele două cerinţe nu au legătură cu textul. Primele se regăseau în text, dacă erau atenţi. La cerinţa 6, elevii trebuia să menţioneze cele două acţiuni desfăşurate de România în contextul crizei orientale, apoi să le prezinte detaliat. Cuvântul cheie aici e România, deci e vorba de Războiul de Indepedenţă 1877-1878, cunoscut şi sub numele de războiul ruso-româno-turc. Greşit era tratatele de la San Stefano şi Berlin, pentru că România nu a participat la aceste tratate. nu a fost subiect de drept internaţional în acel moment. Puteau lua câteva dintre bătăliile din Războiul de Independenţă. De asemenea, puteau prezenta Convenţia româno-rusă şi participarea la războiul ruso-turc. Se putea rezolva onorabil în jumătate de pagină. La cerinţa 7, legea învăţământului şi reforma agraară, legile de consolidare a statului român modern. Putea fi şi Constituţia de la 1866. Convenţia de la Paris nu e corectă, pentru că nu e un act de politică internă. Aici erau nişte subtilităţi peste care unii au putut să treacă, alţii nu. Subiectul II Informaţiile se găseau în text pentru primele patru cerinţe, informaţia era evidentă. Ciprian Stoleru: Atitudinea puterilor centrale a fost de a promite României Barasabia, iar Antanta promitea Transilvania şi Bucovina. Această cerinţă are 10 puncte şi e cel mai bine punctată din toată lucrarea. Important e ca elevii să înceapă foarte clar cu sintagma „în opinia mea”, abia apoi să menţioneze atitudinile de mai sus. Această părere trebuia susţinută cu citate din sursă. Primeau patru puncte pe formularea unei opinii şi 6 puncte pentru informaţiile selectate din surse, câte trei pentru fiecare din cele două atitudini, ce trebuie puse între ghilimele, e foarte important acest aspect. La punctul 6, accentuez cuvântul a argumenta, susţine Stoleru. Ar fi putut discuta despre participarea la Revoluţia de la Budapesta, de exemplu. Corneliu Riegler: A doua jumătate a secolului XX trebuie selectată. Puteau da mai multe fapte istorice: aderarea României  la ONU în 1955, sau aderarea la Pactul de la Varşovia, în acelaşi an. În 1964 avem respingerea planului Valev, în 1968, vizita lui Charles de Galle la Bucureşti, în 1970, Ceauşescu e invitat de Regina Marii Britanii la Londra, apoi Acordul de la Helsinki. Subiectul a fost oricum foarte ofertant, aveau destule fapte istorice în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Dar ar fi trebuit să-şi susţină părerea cu argumente: România s-a implicat…, deoarece a participat la….., deci nu e doar o menţionare, ci să prezinte faptele istorice selectate, de ce a avut loc acel fapt istoric, să explice decizia României, să o pună în contextul istoric. Apoi trebuia să facă o concluzie pentru a primi un punct, însă mulţi uită de acest element. Sunt puncte adunate care te pot duce la nota 8 la nota 10. Subiectul III Stoleru: Trebuia să îşi stabilească clar limitele de ani. Conflictul de la Posada şi Bătălia de la Rovine puteau fi date ca exemple la prima cerinţă. Riegler: Se putea menţiona şi Bătălia de la Argeş. La cerinţa a doua trebuia să menţioneze motive şi să facă legătura între primele două cerinţe. Nicopole nu era un răspuns corect Stoleru: La prezentarea de la cerinţa a treia aş fi prezentat bătălia de la Vaslui. Riegler: Se puteau lega de 6-7 conflicte militare, în spaţiul românesc. Atacul de noapte de la Târgovişte, Bătălia de la Baia, Bătălia de la Vaslui, de la Războieni, de la Scheia şi ultima mare bătălie, de la Codrii Cosminului. Oricare din aceste două bătălii putea fi prezentată, e indicat să prezinte souă, ca să fie siguri că primesc puncte. Cerinţa a patra: Tratatul de la Lublau, unul dintre cele mai importante din istoria noastră şi se referă la spaţiul românesc, ar mai fi tratatul de la Colomeea, cel de la Overchelăuţi. Cerinţa a cincea: Trebuia să identifice instituţia centrală la care voiau să se refere şi de aici să formuleze punctul de vedere. Cea mai bună alegere era domnia, domnul e conducător al armatei şi aşa ajungeau la un fapt istoric – Bătăliile de la Călugăreni şi Şelimbăr, cele mai cunoscute bătălii ale domnitorului Mihai Viteazul. Apoi Bătălia de la Stănileşti, pierdută de domnitorul Dimitrie Cantemir. Apoi cele două concluzii, una personală şi cea generală a eseului. Aceasta făcea diferenţa dintre elevii buni şi cei foarte buni, e situaţia pentru fiecare din ultimele cerinţe de la fiecare subiect. Nu au fost nici mai uşoare, nici mai grele, similare cu cele de la simulare şi cele de anul trecut, nu cred că vor fi probleme la istorie. Bacalaureat 2014 a continuat miercuri cu proba scrisă la materia obligatorie a profilului, la care s-au înscris în total peste 145.000 de candidaţi la nivel naţional, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Pe materii, cei mai mulţi au ales matematica, peste 107.000, fiind vorba de elevii de la real, în timp ce istoria, pentru care optează cei de la uman, a fost aleasă de aproximativ 38.000 de candidaţi. Aşadar, două treimi dintre absolvenţii de anul acesta sunt de la profil real. Cifra celor înscrişi la Bac în 2014 este însă cu 15.000 mai mică decât anul trecut, când la proba obligatorie a profilului s-au înscris aproape 160.500 de elevi. Luni, aproximativ 144.000 de candidaţi au susţinut proba scrisă de la limba română, care a avut subiecte-surpriză şi anul acesta, au spus profesorii şi elevii. Marţi a avut loc proba la limba maternă, iar vineri are loc proba la alegere de la Bacalaureat 2014.   Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.     Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

 

Evaluarea Naţională 2014, procentul mediilor peste 5 a crescut cu 0,34% după soluţionarea contestaţiilor de la 70,78% la 71,12%

Procentul mediilor peste 5 a crescut cu 0,34%, mai exact de la 70,78% la 71,12% la Evaluarea Naţională, în urma rezolvării contestaţiilor, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Comparativ cu anul 2013, se constată o majorare a procentului după rezolvarea contestaţiilor. În anul 2013, înainte de contestaţii, ponderea mediilor peste 5 era de 75,91%, iar după contestaţii, a ajuns la 75,89%. Pe discipline, creşterea procentului mediilor peste 5 a fost de sub 0,25%: la Limba şi literatura română, de la 72,93% la 73,01% iar la Matematică, de la 72,77% la 73,01%. La Limba şi literatura maternă, creşterea a fost de 1,58%, de la 89,66% la 91,24%. Pe discipline, în urma recorectării, se observă că procentul contestaţiilor în urma cărora notele s-au modificat în plus sau în minus este sub 40%. Din totalul celor 19.650 de contestaţii depuse, la Limba şi literatura română s-au înregistrat 14.557, la Matematică – 4.779, iar la Limba şi literatura maternă – 224. Din totalul celor 19.650 de contestaţii, mediile s-au modificat doar pentru 6.779 (34,66%), astfel: în cazul a 935 (13,79%) de lucrări a însemnat o scădere a mediei, iar pentru 5.844 (86,21%) de lucrări a însemnat o creştere. Din cele 14.557 de contestaţii depuse la Limba şi literatura română, doar pentru 5.681 (39,03%) media s-a modificat: pentru 4.880 (85,90%) a crescut, iar pentru 801 (14,10%) a scăzut. La Matematică, din totalul celor 4.779 de contestaţii, media s-a modificat doar pentru 1.012 (21,18%): pentru 912 (90,12%) a crescut, iar pentru 100 (9,88%) a scăzut. La Limba şi literatura maternă, din totalul celor 224 de contestaţii, media s-a modificat doar pentru 86 (38,39%) dintre acestea: pentru 52 (60,47%) a crescut, pentru alte 34 (39,53%) s-a micşorat. Cele mai multe contestaţii la Limba şi literatura română au fost depuse în municipiul Bucureşti – 16,90%, în judeţul Galaţi – 14,98% şi în judeţul Constanţa – 13,20%. La Matematică, cele mai multe contestaţii s-au înregistrat în Capitală – 5,13%, în judeţul Galaţi – 5,09% şi în judeţul Constanţa – 4,63%. Pentru Limba şi literatura maternă, cele mai multe contestaţii au fost depuse în judeţele Sibiu – 6,17% şi Braşov – 5,74%, respectiv în municipiul Bucureşti – 5,56%. Menţionăm că la probele din cadrul Evaluării Naţionale 2014 au participat 159.953 de absolvenţi de clasa a VIII-a. Dintre aceştia, 9.174 au susţinut proba de Limba şi literatura maternă. Rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor, au fost afişate pe data de 1 iulie. Calendarul admiterii la liceu Înscrierile în învăţământul liceal se vor face în perioada 4 – 9 iulie, când absolvenţii clasei a VIII-a vor completa în fişele de înscriere opţiunile pentru unitatea de învăţământ în care doresc să-şi continue studiile. Aceste informaţii vor fi introduse în baza naţională de date şi vor fi verificate, pentru ca pe data de 15 iulie să aibă loc prima etapă a repartizării computerizate. Între 17 şi 25 iulie, candidaţii îşi vor depune dosarele de înscriere la liceele unde au fost admişi, conform repartizării computerizate. A doua etapă a admiterii la liceu debutează pe 16 iulie, pentru ca pe 24 iulie să aibă loc efectiv distribuirea computerizată a candidaţilor. Admiterea în învăţământul liceal se face pe baza mediei aritmetice dintre media celor 4 ani de gimnaziu, cu o pondere de 25% din total, şi media obţinută la Evaluarea Naţională, cu o pondere de 75% din total. Menţionăm că, potrivit legislaţiei în vigoare, se pot înscrie în învăţământul liceal şi elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională.

Sursa: Adevarul.ro

 

BAC 2014  Rezolvarea subiectelor la proba la matematică de la Bacalaureat 2014, la Adevărul Live

Rezolvarea subiectelor la proba opţională de la matematică de la Bacalaureat 2014 a avut loc astăzi, la Adevărul Live, de la ora 11.00. În platou s-a aflat profesorul de matematică Costel Chiteş, de la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“. 80 de elevi au fost eliminaţi, miercuri, din examen.

UPDATE: Din datele parţiale, centralizate până la ora 14.00, dintre cei 145.591 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susţinerea probei, s-au prezentat 137.613 (94,52%), iar alţi 7.898 (5,42%) au absentat. Dintre absolvenţii prezenţi, 80 au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă (0,05%). Subiectele de la matematică de la Bac 2014 au fost publicate pe adevarul.ro şi rezolvate la Adevărul Live, de profesorul Costel Chiteş, de la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală, de asemenea lector dr. la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea „Dimitrie Cantemir”. Profesorul spune că subiectele de la profilul Mate-Info au fost uşoare şi puteau fi rezolvate în 40 de minute – o oră fără probleme. „Sunt convins că majoritatea copiilor de la profilul Mate-Info vor rezolva subiectele fără probleme. Sunt subiecte normale, în conformitatea cu programa şcolară şi pe linia celor 100 de variante publicate în 2008 de Ministerul Educaţiei, deşi poate unele subiecte de anul acesta sunt mai uşoare. Nivelul scăzut de dificultate este, desigur, în avantajul copiilor, dar în dezavantajul facultăţilor care îi departajează pe candidaţi după nota obţinută la proba de matematică. Practic nu se va face o departajare clară între elevii foarte buni şi cei buni”, spune Chiteş. Elevii trebuiau însă să fie atenţi la calcule şi să nu se grăbească să le rezolve. Baremul de la matematică de la Bac 2014 a fost publicat pe adevarul.ro şi pe subiecte.edu.ro.   Examenul de Bacalaureat 2014 a continuat miercuri cu proba scrisă obligatorie de la Bac 2014, la care s-au înscris în total peste 145.000 de candidaţi la nivel naţional, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.

Pe materii, cei mai mulţi au ales matematica la Bac 2014, peste 107.000, fiind vorba de elevii de la real, în timp ce istoria, pentru care optează cei de la uman la Bacalaureat 2014 , a fost aleasă de aproximativ 38.000 de candidaţi.   Aşadar, două treimi dintre absolvenţii de anul acesta înscrişi la proba scrisă obligatorie de la Bac 2014 sunt de la profil real. Cifra celor înscrişi la Bacalaureat 2014 este însă cu 15.000 mai mică decât anul trecut, când la proba obligatorie a profilului s-au înscris aproape 160.500 de elevi.   Luni, aproximativ 144.000 de candidaţi au susţinut proba scrisă de la limba română, care a avut subiecte-surpriză şi anul acesta, au spus profesorii şi elevii. Marţi a avut loc proba la limba maternă, iar vineri are loc proba la alegere de la Bacalaureat 2014.   Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.     Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

 

„Există şi scriitori vii?“

Iar a ieşit cu scântei după evaluarea naţională la limba şi literatura română. S-a protestat în legătură cu subiectele: unii au zis că e batjocură, alţii că nu respectă programa şcolară. Mi se pare că discuţia s-a pierdut în emoţii de moment şi ratează adevăratele probleme. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a reclamat dificultatea unor subiecte şi faptul că unul dintre ele a fost în afara programei şcolare. Ministerul Educaţiei a răspuns că subiectele respectă programa. Aşa este: dacă luăm la rând, fără patimă, cerinţele de examen, vom constata că elevilor nu li s-a cerut nimic din ceea ce n-au avut în programa şcolară. Dar “dezbaterea” în jurul subiectelor s-a purtat mai degrabă în plan strict tehnic: părinţii au reproşat că poezia lui Minulescu e “filozofică”, iar elevii fac în gimnaziu doar pastelul; că la una dintre cerinţe baremul a fost prost gândit pentru că nu includea toate sinonimele; că într-unul dintre subiectele la gramatică fraza era interpretabilă. Cred că ar trebui depăşit acest nivel al “tehnicalităţilor” şi ar trebui purtată o discuţie serioasă despre conţinut. Căci cel puţin două dintre subiecte dovedesc, înainte de toate, o serioasă inadecvare. Problema poeziei lui Minulescu (“Rânduri pentru Anul Nou”) nu este că, “filozofică” fiind, n-ar fi compatibilă cu programa de gimnaziu (căci, dragi părinţi, nu e ea atât de “filozofică” pe cât pare…). Problema este că viziunea un pic autoironică a poetului despre moarte şi îmbătrânire nu e cea mai bună alegere pentru nişte copii de 14 ani. Şi asta ne trimite la o realitate a programei şi manualelor: sunt pline de morţi, tristeţi, nenorociri, necazuri (începând cu inamovibila povestioară mediocră Puiul a submediocrului scriitor Brătescu-Voineşti). Dacă acceptăm că prin literatură le transmitem copiilor şi anumite valori (umane, sociale etc.), oare nu găsim şi tonuri ceva mai senine şi texte dintr-un registru existenţial ceva mai tonic? Al doilea subiect neadecvat la realitate este cel în care li se cerea elevilor să redacteze “o scurtă naraţiune” în care să prezinte “o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un scriitor contemporan”. Ce să zici? Ştie cineva în câte şcoli din ţărişoară a pus piciorul, anul trecut, vreun scriitor contemporan? N-am statistici, dar realitatea în care trăiesc mă face să cred că nu sunt prea multe. Ce vrem, aşadar, să testăm cerându-le elevilor să facă o naraţiune despre ceva care nu li s-a întâmplat? Mai mult, am senzaţia că mulţi copii de şcoală nici măcar nu-şi reprezintă ideea de “scriitor contemporan”: n-au văzut vreunul nici măcar la televizor, iar textele de autori contemporani din manualele lor sunt extrem  de puţine. Ca să fiu rău până la capăt, am să spun că mai mulţi profesori de română şi părinţi mi-au spus că s-au confruntat cu o întrebare pusă, în diverse forme, de copii (dat fiind că manualele sunt pline de texte din clasici): “există şi scriitori vii?”. E foarte bine că punem în manuale texte din patrimoniul literar şi, astfel, le construim elevilor o legătură cu trecutul şi cu identitatea noastră culturală. Dar n-ar trebui, în egală măsură, să-i “cuplăm”, prin literatură, la lumea contemporană, cu valorile şi dilemele ei? Aşa încât ar trebui să avem o discuţie serioasă care să găsească răspunsuri la câteva întrebări simple. Ce vrem să testăm prin aceste evaluări? Doar nişte competenţe şi abilităţi tehnice ale elevilor în lucrul cu nişte texte? Şi, de fapt, ce vrem să “producem”, ce fel de oameni trebuie să fie cei pe care îi evaluăm la 14 ani? Eu zic că ar trebui să producem nişte oameni care ştiu să comunice bine şi eficient în limba română şi care vor citi cu plăcere literatură şi după terminarea şcolii. Or, dacă îi încărcăm cu cerinţe “tehnice” şi cu texte literare neadecvate, riscăm ca foarte mulţi dintre ei să rămână doar cu frustrarea că limba şi literatura română e o materie “plicticoasă” şi cu bucuria că au scăpat de ea…

Sursa: Adevarul.ro

 

Noi modificari la Legea Educatiei Nationale (II)

Continuam serialul privind ultima OUG de modificare a Legii Educatiei Nationale (LEN). Sunt multe prevederi discutabile si cel putin bizarre. Interesant este si faptul ca sindicatele s-au declarat foarte multumite de OUG, dovada a faptului ca au contribuit din plin atunci cand a fost vorba de interesele profesorilor. Pentru pacea sociala, care n-a mai condus la greve, in prag de examen. Dar interesele elevilor, de cine sunt apărate? 32.  La articolul 112, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4 1), cu următorul cuprins: (4 1) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului. Periculoasă,   pentru ca toate aceste terenuri şi clădiri pot fi închiriate, concesionate, exploatate comercial , prin simpla decizie a Consiliului Local sau Judeţean, şi este vorba de Palatul Copiilor din Bucureşti, alte clădiri de patrimoniu din centrele oraşelor mari. Putem presupune că operaţiile comerciale ulterioare se vor face contra unor comisioane grase. Aşa de sărac este statul nostru, că nu mai poate suporta cheltuielile de întreţinere ale acestor clădiri, în folosul copiilor şi tinerilor? Toată această manevră este un cadou de ultimă oră făcut baronilor şi primarilor, pentru a le stâmpăra foamea de bani, şi pentru a fi siguri de ajutor în campania electorală ce se apropie. Este adevărat că: 33. La articolul 112, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: 6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al ministrului educaţiei naţionale. Procedura elaborării avizului conform şi condiţiile necesare acordării acestuia se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Dar, de ce le-ar lua primăriile şi/sau Consiliile Judeţene, doar să se încarce cu cheltuieli,  fără niciun profit? Nu cred că s-ar întâmpla aşa ceva, iar avizul conform nu este chiar aşa de greu de obţinut, când e vorba de interese de partid. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2 1), cu următorul cuprins: (2 1) Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naţional, statul poate asigura, din finanţarea de baza sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat. 9. La articolul 78, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5 1), cu următorul cuprins: (5 1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În condiţiile în care la sesiunea în curs s-au înscris doar 130.000 de candidaţi, din circa 200.000 elevi aflaţi în seria curantă în clasa a XII-a, ar fi de mirare dacă aceşti ar da buzna la o sesiune specială, ocupaţi find cu slujbe, sau plecaţi în străinătate. La cursurile de pregătire, organizate şi în anii trecuţi, s-au prezentat circa 10% dintre cei picaţi sau neprezentaţi. Explicaţia constă în faptul că şi elevii şi profesorii ştiu că nu se poate recupera materia de 4 ani (la matematică, limba şi literature romană), in 12-15 şedinţe de pregătire, când gândurile îţi stau la altceva, nu la carte. Mai grav, întreaga tendinţă de fugă de şcoală şi de diplome îşi are originea în semnalele pieţei muncii, care nu mai valorizează diplome şi studii fără acoperire în competenţele cerute de piaţă muncii. La articolul 92, după alineatul (2) se întroduc două noi alineate, alineatele (2 1) şi (2 2), cu următorul cuprins: (2 1) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar şi a inspectorilor şcolari se realizează de către inspectoratul şcolar, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale După schimbarea prezentată în precedent analiză, prin care directorii sunt angajaţi prin concurs organizat de către Inspectoratul Şcolar, iată bomboana pe coliva descentralizării, directorii sunt evaluati tot de către Inspectoratul Şcolar şi nu de Consiliul de Administraţie. Ştiind că vor da socoteală doar factorului politic, reprezentat de Inspectoratul Şcolar, e clar cui vor da ascultare directorii, ale cui interese le vor apăra: ale puterii pollitice aflate vremelnic la guvernare. Aceasta este explicaţia pentru care învăţământul românesc este la coada clasificărilor internaţionale. La articolul 96, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept  reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori. (4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate. O fi, dar ce conducere mai este şi aceea în care directorul este ales  şi evaluat de către  Inspectoratul Şcolar, profesorii sunt selectaţi prin Concurs Naţional de către Inspectorate, la fel finanţarea este dictată de primărie şi Inspectorat.

Ce mai conduce Consiliul de Administraţie (CA)? Personalul de îngrijire şi secretariatul, că altceva nu prea mai are ce. De aici şi dezinteresul membrilor CA, manifestat şi prin absentele de la şedinţele acestuia, pornit de la convingerea că oricum directorul ia toate deciziile, fără să se sinchisească de CA, care nu are nici o armă împotriva lui, nu CA îl selectează şi evaluează. Este exact paradigma de conducere a şcolilor din timpul comunismului. În următorul comentariu continuăm analiza

Sursa: Adevarul.ro

 

O elevă din Vaslui a încercat să se sinucidă de teamă că-i va fi scăzută nota la purtare

O adolescentă de 16 ani, elevă la Colegiul Economic „Anghel Rugină“ din Vaslui, a fost transportată cu ambulanţa la spital, după ce a înghiţit un pumn de pastile la şcoală, intenţionând să se sinucidă din cauză că ar fi fost ameninţată de o profesoară cu scăderea notei la purtare. Fiind în clasă cu profil vocaţional, eleva nu a intrat în vacanţă, până pe 15 iulie desfăşurând practica specifică specializării. Eleva a fost preluată de echipajul medical chiar de la Colegiul „Anghel Rugină”, în urma unui apel la numărul de urgenţă 112, după ce i s-a făcut rău de la cele 20 de pastile de paracetamol pe care le-a înghiţit cu intenţia de a se sinucide. Adolescenta aa declarat cadrelor medicale de la Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vaslui, că a înghiţit pastilele după ce a fost ameninţată de o profesoară cu scăderea notei la purtare după ce ar fi sărit pe fereastra sălii de curs. „Eleva a fost găsită conştientă, însă cu o stare generală de rău. Chiar dacă vorbim de paracetamol, nu este de glumă cu acest medicament pentru că, într-o cantitate mare, afectează ficatul. Pacienta a fost stabilizată şi transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, unde a rămas internată”, a declarat medicul Dan Ungureanu, din cadrul SAJ Vaslui.

Sursa: Adevarul.ro

 

BAC 2014 VRANCEA. Veteranii examenului de maturitate, cei mai silitori elevi din şcoală

Bacalaureatul se poate lua la orice vârstă. O demonstrează şi doi vrânceni trecuţi de vârsta a doua, care în aceste zile dau proba maturităţii. Ion Ţîru, de 58 de ani, este decanul de vârstă al absolvenţilor din Vrancea, după ce în ultimii trei ani a urmat cursurile serale ale Colegiului Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Focşani. A frecventat şcoala zi de zi, iar acum vrea să-şi treacă în palmares şi o diplomă de bacalaureat cu care vrea să se mândrească în faţa copiilor săi, absolvenţi de studii superioare. Bărbatul lucrează în domeniul distribuţiei, la o firmă din Focşani şi spune că a fost ambiţionat să-şi termine studiile liceale atunci când a văzut că majoritatea colegilor săi au câte o facultate. „Pentru mine a fost o provocare. Am vrut practic să-mi depăşesc limitele şi vă spun de pe acum că nu este exclus să mă înscriu şi la o facultate dacă iau Bacalaureatul. Aproape că nu am lipsit deloc de la şcoală, am fost şi la cursurile de pregătire. La limba română am fost cel mai bun din clasa mea”, ne-a spus Ion Ţîru, care susţine BAC-ul la română, matematică şi fizică. Un veteran al Bacalaureatului din acest an este şi Adrian Mihai, de 55 de ani, tot absolvent al Colegiului Tehnic „Valeriu D. Cotea”. În tinereţe, acesta nu a reuşit să-şi finalizeze studiile liceale, viaţa plimbându-l cu serviciul prin mai multe locuri din ţară. După 28 de ani, Adrian Mihai, care este structurist de aviaţie, s-a gândit că are o motivaţie serioasă pentru care vrea diploma de BAC. „În vara asta mă duc să dau la Teologie.Nu am emoţii că nu iau BAC-ul. La română iau peste 9, la matematică am socotit că nu am cum să primesc mai puţin de opt iar vineri, la biologie, sper să pic pe subiect. M-am pregătit pentru examen, iar colegii mei sunt martori că am fost al doilea din clasă, cu multe medii de 10. Chiar am luat menţiune la sfârşitul anului şcolar”, ne-a precizat Adrian Mihai, tată a nu mai puţin de opt copii. „Cei doi copii ai mei mai mic dau bacalaureatul la anul şi vreau să le dau un exemplu”, ne-a mărturisit bărbatul.

Sursa: Adevarul.ro

 

Şomeri cu diplomă de Bac

Dacă aş spune că ultima decizie a Ministerului Educaţiei e maximum de aberaţie, aş fi optimistă. Pentru că aceşti oameni au resurse nebănuite de stupizenie: oficialii instituţiei au hotărat că acei elevi care nu s-au prezentat la bacalaureat în ultimii ani sau care nu au promovat examenul vor putea participa la o sesiune specială, care s-ar putea desfăşura în februarie-martie, pentru ei urmând să fie organizate meditaţii plătite de stat. Este incredibil cum cei de la Minister vor să raporteze elevi pe hectar cu bacalaureatul luat. Când un elev nu se înscrie la bacalaureat? Atunci când ştie că nu poate promova acest examen. Şi de ce nu poate? Pentru că nu a învăţat, se grăbeşte cu răspunsul corul celor care le ştiu pe toate. Dar dacă liceul nu e forma cea mai potrivită pentru toţi tinerii? Dacă sistemul de învăţământ profesional era alternativa pentru unii dintre ei? A fost desfiinţat păgubos, iraţional, în 2009. Cu ce scop? Ca să aibă din ce trăi mulţimea de universităţi particulare, gata în orice moment, în schimbul unei taxe, să te facă om cu studii superioare, dar cu nicio meserie. Unii elevi ajung la finele liceului plictisiţi şi fără noimă. Pentru că nu aveau în nici un fel nevoie de liceu de patru ani. Mulţi dintre ei şi-ar fi găsit locul în şcoli profesionale, care, construite în strictă corelare cu piaţa muncii, cu parteneriate între şcoli şi mediul privat, ar fi creat generaţii de meseriaşi. Acei instalatori, zugravi, dulgheri, mecanici auto pe care îi găsesti cu greu astazi. Germania a dezvoltat acest sistem cu mult succes şi nu e nicio umilinţă să fii un bun meseriaş, ba din contra, e demn de tot respectul şi cât se poate de onorabil. Dar Ministerul Educaţiei s-a decis să îi scoată pe toţi cu diplomă de bacalaureat. Când, mult mai simplu, mai raţional, ar fi fost să fi gândit  o structură de învăţământ care sa permită unui elev cu o diplomă care certifică promovarea liceului (fără să fie bacalaureat) înscrierea la o şcoală postliceală cu caracter profesional. Problema acestor elevi nu e lipsa diplomei de bacalaureat – (o dată ce nu s-au înscris, înseamnă că ei ştiu că nu sunt capabili să absolve acest examen, fiind mult mai oneşti decât cei care îi împing să se păcălească singuri) – ci lipsa unui sens în viaţă, a unei meserii pe care să o deprindă tehnic şi practic. În loc să folosească banii (şi aşa mizerabil de puţini pentru acest domeniu) creând acele şcoli care să îi ajute pe tineri să-şi însuşească o meserie, oficialii de acum se grăbesc să le bage pe gât o diplomă tuturor, ca să poată raporta succese dupa succese pe cap de elev. Sper ca aceşti copii să nu cadă în capcana întinsă de Ministerul Educaţiei şi să caute să îşi găsească o meserie din care să traiască onest. Ţara asta are nevoie şi de meseriaşi, care să fie conştienţi că un foarte bun electrician, frizer, tractorist, patiser e mai valoros decât unul cu multiple diplome, multe cumpărate, dar care nu îşi poate asigura traiul de azi pe mâine decât plângându-se că diplomele lui nu îi sunt apreciate. Copiii aceştia nu au nicio vină că ies din adolescenţă atât de confuzi şi neştiutori, indiferent cât ne-ar plăcea să îi considerăm proşti, delăsători, dezinteresaţi. Sistemul românesc de învăţământ e de aşa natură încât şi asiaticii, care acum domină clasamentele în concursuri, ar deveni la fel de apatici şi debusolaţi ca tinerii noştri, dacă ar fi puşi să se formeze în standardele şcolii româneşti actuale, care îi vrea cu diplomă, nu cu o meserie care să dea fiecăruia oportunitatea de a fi om pe picioarele lui, nu pe lista şomerilor sau a asistaţilor sociali cu diplomă de bac.

Sursa: Adevarul.ro

 

BAC 2014 DÂMBOVIŢA S-a lăsat cu patru eliminări la proba obligatorie a profilului Istorie şi Matematică

Patru candidaţi din Dâmboviţa la proba scrisă de miercuri a bacalaureatului au fost eliminaţi din examen, fiind surprinşi în timp ce încercau să fraudeze folosindu-se de copiuţe sau de telefon cu dispozitiv de ascultare. Cei patru au fost surprinşi în timp ce încercau să fraudeze atât prin metode clasice, cât şi cu ajutorul tehnicii moderne. Astfel, unul dintre elevi, din Târgovişte, a încercat să copieze, la Istorie, folosindu-se de copiuţe, 2 elevi din Titu au făcut schimb de ciorne, la Matematică, iar un altul din Găeşti, tot la Matematică a fost prins având asupra lui un telefon cu dispozitiv de ascultare.   Candidaţii eliminaţi nu vor mai putea susţine examenul de bacalaureat timp de două sesiuni de examen.   La proba de miercuri, cea la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat 2014, Istorie sau Matematică, au fost prezenţi 3535 de candidaţi, in timp ce alţi 158 au absentat.   Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa au anunţat că la examenul de Bacalaureat 2014 s-au înscris cu 456 mai puţin faţă de 2013. Dintre aceştia, 3.180 sunt din promoţia curentă, iar 876, din anii trecuţi. Aceştia au susţinut luni, 30 iunie, în scris, proba de Limba Română, iar miercuri, 2 iulie, urmează examenul scris la proba obligatorie: Istorie sau Matematică.   Ultima probă din cadrul primei sesiuni e examenului de Bacalaureat 2014 este cea scrisă la alegere a profilului şi a specializării, şi va avea loc pe 4 iulie.   Primele rezultate la sesiunea din vară de la BAC 2014 vor fi afişate până pe 7 iulie la ora 12:00, în aceeaşi zi fiind programată şi depunerea contestaţiilor, între orele 12:00 şi 16:00. Rezolvarea contestaţiilor la Bacalaureat 2014 se va face între 8 şi 10 iulie iar afişarea rezultatelor finale pentru BAC 2014 este programată pentru 11 iulie.

Sursa: Adevarul.ro

 

Nimic despre bac şi capacitate

În fiecare an, la începutul verii, se umple ţărişoara, pentru câteva zile, de comentarii şi opinii despre bacalaureat şi examenul de capacitate. În restul anului, despre problemele reale ale educaţiei se tace vârtos. Examenele finale nu sunt decât un vag şi imprecis instrument de măsură, cu multe variabile, pentru calitatea învăţământului românesc. În zgomotele televiziunilor, ele au început să fie judecate precum topurile de vedete sau sondajele: se comentează sumar procentele de admişi ori respinşi, se “scot în faţă” cazurile-limită ori extremele (“la liceul cutare n-a luat nimeni bac-ul”, “în judeţul cutare au promovat cei mai puţini”) şi, pe baza lor, se dă cu părerea abundent şi se trage concluzia că “n-ar fi rău să fie bine”. Se rostesc, de fapt, cantităţi impresionante de nimicuri. Foşti miniştri sunt aduşi iute în studio să-i spună poporului ce şi cum, de parcă şezutul (politic!) în scaunul ministerial ar însemna că au şi devenit experţi în problemă. Inconturnabila doamnă Ecaterina Andronescu, de pildă, vorbeşte peste tot despre cum ar trebui rezolvate problemele educaţiei; de ce nu le-a rezolvat în timpul mandatului? Actualul ministru şi cel dinainte au devenit repere şi unităţi de măsură: cică am avea acum, spun unii, “bac-ul de tip Pricopie” şi “bac-ul de tip Funeriu”, “capacitatea uselistă” şi “capacitatea pedelistă”. Şi uite-aşa, în iureşul politicii proaste de pe Dâmboviţa, educaţia copiilor a devenit încă un instrument prin care partidele se contrează şi îşi plătesc poliţe. Caraghioşii care ne conduc nu îşi dau seama, totuşi, că toată vorbăria lor despre reforma educaţiei e apă de ploaie şi că, deocamdată, singura reformă adevărată a învăţământului românesc e cea a lui Spiru Haret, de acum mai bine de o sută de ani? Şi că, oricât s-ar contra pe la televizor, rezultatele “reformelor” din ultimii 20 de ani sunt nule? Să recapitulăm câteva fapte. A existat un raport al Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, care punea un diagnostic corect asupra situaţiei. Ce s-a făcut cu el? Nimic. A existat un Pact pentru educaţie semnat de toate partidele. Şi? Tot nimic: în politica noastră, nu se respectă niciun pact, nicio înţelegere, datul la gioale e singura regulă înţeleasă şi practicată de politicienii români. Există o lege care prevede ca un anumit procent din PIB să fie alocat educaţiei. A respectat-o vreun Guvern? Nicidecum. Răspunde cineva pentru toate astea? Nici vorbă. În schimb, geme spaţiul public de atâtea păreri şi comentarii despre cum ar trebui să fie dacă ar fi să fie… În fapt, sistemul educaţional a ajuns greoi şi birocratic, programele sunt încărcate inutil, obiectivele nu sunt clare, iar meseria de profesor a devenit un mic infern. Cu toate acestea şi în ciuda faptului că mulţi absolvenţi de facultăţi fug de învăţământ ca dracul de tămâie, există încă destui profesori buni, care îşi fac treaba cu pasiune – aşa prost plătiţi şi umiliţi cum sunt. Există elevi cu drag de carte, care se chinuie să treacă prin toată varza de programe cu care au fost căptuşiţi de “reformatorii” învăţământului. De la ei ar trebui plecat, ei ar trebui să fie reperele – profesorii şi elevii. Dar, din păcate, ei au ajuns nişte simple entităţi bune de pus în statistici, în procente, în raportări şi “situaţii”. Simplă carne de tun pentru războiul stupid între politicieni mediocri. Sau subiect pentru discursuri blege despre “viitorul ţării” şi “tânăra generaţie care trebuie să… şi să…”. Dar gata, au trecut şi examenele astea. Vom tăcea vârtos încă un an, vom fi curioşi să aflăm câţi ani de închisoare a luat directoarea Costica pentru fraudă la bac, vom îngurgita ciorba chioară a părerilor despre  “problemele educaţiei” emise solemn la televizor. Între timp, profesorii care-şi fac treaba cu demnitate şi pasiune vor fi priviţi tot mai mult ca nişte ciudaţi fraieri, care n-au fost în stare “să se descurce în viaţă”. Elevii buni se vor împuţina, căci tot mai mulţi (împinşi din spate de “pragmatismul” părinţilor) îşi vor da seama că nu merită să-ţi baţi capul cu învăţatul. Iar când o să vină “viitorul ţării” peste noi, n-o să înţelegem de ce e cenuşiu şi trist. Să ne pregătim aşadar, din timp, doamnelor şi domnilor miniştri şi politicieni, locul de dat cu capul…

Sursa: Adevarul.ro

 

De la Bac în sala de naşteri: eleva care a intrat în travaliu în timpul examenului de Bacalaureat

O absolventă care a susţinut Bacalaureatul la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad a intrat în travaliu în timpul examenului. Tânăra a născut o fetiţă perfect sănătoasă. Ana-Maria M., de 19 ani, a născut o fetiţă perfect sănătoasă la câteva ore după ce a ieşit din sala de examen. Absolventa de liceu s-a internat în Maternitate imediat după proba scrisă la Limba Română şi miercuri, la prima oră, a luat bilet de învoire de la medici pentru a putea participa la a doua probă obligatorie a Bacalaureatului. În jurul orei 10.30 a intrat în travaliu şi a anunţat comisia de supraveghere că trebuie să ajungă de urgenţă la spital. Mama absolventei a însoţit-o în permanenţă. „Am fost sunată de preşedintele Comisiei de examinare pentru  a mă întreba cum să procedeze. Tânăra a intrat în travaliu în intervalul impus de regulament în care nimeni nu avea voie să părăsească sala. Le-am spus că în asemena situaţii putem face excepţii şi au chemat o ambulanţă. Am înţeles că a reuşit să-şi termine teza. Eu o felicit că a ţinut să se prezinte la examene, chiar dacă mai avea puţin timp până să nască. O vom sprijini să dea şi următoarele probe, dacă doreşte”, a declarat, pentru „Adevărul”, Gabriela David, inspector general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui. Travaliul s-a întins pe parcursul mai multor ore şi a născut pe cale naturală, la ora 16.20, o fetiţă de 3,4 kilograme. Medicii au spus că a fost o naştere normală, fără complicaţii.

Sursa: Adevarul.ro

 

Bac 2014 Elevii de la real, favorizaţi de matematica simplă de la Bacalaureat. Subiecte dificile la istorie şi la română

Examenul de Bacalaureat 2014 a fost mai blând anul acesta la proba obligatorie a profilului: subiectele la matematică la Bac 2014 au fost cele mai uşoare din ultimii ani, însă nu la fel de simplu a fost pentru cei de la uman, care au avut cerinţe mai grele la istorie, aşa cum a fost luni la română. Nici perlele nu au lipsit, iar dascălii vorbesc deja de un nou tip de elev: „miticul“, care nici nu ştie, nici nu-i pasă şi ia în derâdere examenul. Examenul de Bacalaureat 2014 a continuat miercuri cu proba scrisă obligatorie de la Bac 2014, la care s-au înscris în total peste 145.000 de candidaţi la nivel naţional, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.   Pe materii, cei mai mulţi au ales matematica la Bac 2014, peste 107.000, fiind vorba de elevii de la real, în timp ce istoria, pentru care optează cei de la uman la Bacalaureat 2014 , a fost aleasă de aproximativ 38.000 de candidaţi.   Aşadar, două treimi dintre absolvenţii de anul acesta înscrişi la proba scrisă obligatorie de la Bac 2014 sunt de la profil real. Cifra celor înscrişi la Bacalaureat 2014 este însă cu 15.000 mai mică decât anul trecut, când la proba obligatorie a profilului s-au înscris aproape 160.500 de elevi.   Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro. După surpriza de luni de la  când poezia de la română le-a şters multor elevi zâmbetul de pe buze, cei de la real au răsuflat uşuraţi când au văzut cât de uşoare sunt subiectele la matematică, inclusiv cei de la mate-info. În ceea ce priveşte istoria, candidaţii de la uman s-au mulţumit doar cu subiecte de nivel mediu. Deşi admit dificultatea scăzută a problemelor primite la matematică la toate profilurile, profesorii sesizează faptul că subiectele mai uşoare nu îi vor mai diferenţia pe elevii foarte buni de cei buni, dar vor creşte rata de promovare. Profesorul Costel Chiteş, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, cel care a rezolvat subiectele, ieri, în direct la Adevărul Live, spune că cele mai grele subiecte, puteau fi făcute în 40 de minute – o oră fără probleme. Subiecte prea simple, promovare crescută „Sunt convins că majoritatea copiilor de la profilul mate-info au rezolvat subiectele fără probleme. Sunt subiecte normale, în conformitatea cu programa şcolară şi pe linia celor 100 de variante publicate în 2008 de Ministerul Educaţiei, deşi poate unele subiecte de anul acesta sunt mai uşoare. Nivelul scăzut de dificultate este, desigur, în avantajul copiilor, dar în dezavantajul facultăţilor care îi departajează pe candidaţi după nota obţinută la proba de matematică. Practic, nu se va face o departajare clară între elevii foarte buni şi cei buni“, spune Chiteş. La rândul său, directorul-adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, profesorul de matematică Adrian Troie, spune că problemele au fost chiar prea simple după gustul său. „Au fost mai uşoare decât cele de la simulare sau cele de anul trecut, ceea ce înseamnă că rata de promovare de anul acesta va fi mai mare. În rest, subiectele au fost realizate în conformitate cu programa şi fără să aibă capcane, cu cerinţe de genul „calculează asta“, spune Troie. Mici capcane la istorie În ceea ce priveşte subiectele de la istorie, profesorul Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală, care le-a rezolvat ieri în direct la Adevărul Live, spune că anul acesta a fost o surpriză, pentru că nu au mai dat comunismul la ultimul subiect, eseul fiind despre România în spaţiul internaţional între secolele XIV-XVIII. „Dificultatea a fost medie, ca la un examen de nivel naţional. Subiectele nu au fost tocmai uşoare, dar sunt corect făcute, ceea ce nu va genera un număr exagerat de contestaţii, se putea lua uşor 7“, a explicat Riegler. Profesorul a adăugat că au existat cerinţe mai dificile care vor face acea diferenţă între elevii foarte buni şi restul. Consultă rezolvarea la proba de istorie şi la proba de matematică de la Bacalaureat. Bac la marginea Bucureştiului La periferia Capitalei, examenul de azi s-a rezolvat cu zâmbetul pe buze şi cu ţigara în gură.  În urmă cu an, examenul de Bacalaureat a creat panică în şi aşa nu foarte liniştitul cartier bucureştean Rahova după ce o parte din elevii Liceului Dimitrie Bolintineanu au fost săltaţi din curtea şcolii şi băgaţi direct în dubă din cauza unor suspiciuni de fraudă. Anul acesta, la „Bolintineanu” nici nu s-a mai ţinut examen, toţi elevii din zonă fiind concentraţi în vederea susţinerii testului de maturitate la Liceul Ştefan Odobleja. Acum e linişte peste cartierul Rahova, iar azi-dimineaţă, o dimineaţă caldă de vară, în faţa Liceului „Odobleja” o mână de oameni asudă de zăpuşeală şi de emoţii aşteptându-şi copiii să iasă de la proba de matematică. Sub nişte corcoduşi daţi în pârg, două femei corpolente îşi fac planuri pentru viitorul copiilor: „Şi, mai departe?”. “Mai departe la o şcoală post-sanitară. E bine, e o meserie curată, eşti îmbrăcat tot timpul în alb… Iar la medicină nu se merită. Ca medic nu mai ai viaţă de familie, nu mai ai nimic”. E înduioşătoare imaginea aceasta a părinţilor ai căror copii învaţă în liceele de la marginea oraşului: îşi visează copiii doctori şi ingineri, dar tremură pentru un amărât de cinci la Bacalaureat. De obicei, primul elev ieşit din examen e dintre cei buni. Acum este o fată. Oamenii se uită un pic chiorâş la ea, apoi o întreabă: „Cum e , ce v-a dat?”. „Integrale, polinoame, din astea”. Din tonalitatea acestor cuvinte, femeia cu post-sanitara conştientizează inutilitatea întrebării, dar şi situaţia delicată în care se găseşte fiul ei. Îşi ia inima în dinţi şi întreabă: „Şi, v-a mai lăsat să vă inspiraţi, aşa? Virgil al meu mişca şi el ceva?”. Fata venită din examen e necruţătoare: „Virgil cred că avea emoţii. Nu s-a mişcat deloc”. Femeia nu mai zice decât atât: „Aoleu, Virgile!”. Nervii lui Virgil O profesoară de matematică îi aşteaptă şi ea pe elevi şi rezolvă împreună subiectele pe capota unei maşini. Concluzia e pozitivă: subiectele sunt uşoare şi majoritatea copiilor au făcut. „N-are cum să pice cineva”, zice unul cu ochelari, dar mama lui Virgil rămâne neîncrezătoare şi priveşte într-una către poarta şcolii. Unii dintre băieţi îşi fac apariţia direct cu ţigările în gură. Trag din ele, dau fumul afară şi se eliberează de toată tensiunea: „Bă, să moară familia, i-am distrus”. Într-un final iese şi Virgil, îmbrăcat încă de pe acum în alb. E alături de un coleg şi se vaită la el: „Ia, uite bă, ce mă oftic că n-am pus supra doi”. Când îşi observă mama, se duce la ea: „Dă-mi o ţigară, că sunt nervos”. Virgil aprinde ţigara şi trage adânc, în piept. „Lasă, bre, că am făcut cât de cât. Iau peste şase, nici nu discut”.  „Să-mi explice şi mie un profesor cu ce mă ajută în viaţă integralele“ Dacă proba de istorie nu le-a ridicat prea multe probleme candidaţilor la examenul de Bacalaureat din acest an, cea de matematică a fost considerată de unii absolvenţi din ţară mai grea, mai ales pentru cei care şi-au încercat din nou norocul anul acesta la Bac. CONSTANŢA. După o oră şi jumătate de la începerea examenului de Bacalaureat la Colegiul „C. A. Rosetti“ din Constanţa, unul câte unul, elevii au început să iasă din sala de examen. Nici nu mai ştiau cum suna enunţul exerciţiilor şi al problemelor pe care le-au avut de rezolvat, însă toţi au spus că a fost foarte greu. „Ne-au căzut funcţii, integrale“, atât reuşeau să articuleze în primele minute. „Nici nu cred că mai are rost să vin vineri“, spunea unul. „Cel mai greu a fost că am stat o oră şi jumătate în clasă“, glumeşte un altul. Ali Ozgean crede că a făcut de un 5 la matematică. Ar vrea să urmeze Academia Navală, însă trebuie să treacă hopul Bacalaureatului. Costantin Grigorescu şi-a încercat norocul la Bacalaureat a treia oară. „Anul acesta a fost mai greu la matematică“, spune el, dar are încredere că va lua notă de trecere. Pentru a doua oară, Georgian Stanciu, de la Colegiul „Vasile Pârvan“, a dat Bacalaureatul la matematică. Între timp, s-a meditat şi speră să treacă acest examen, apoi să meargă la Universitatea Maritimă Constanţa. CLUJ. La intrarea în centrul de examinare de la Colegiul Naţional Emil Racoviţă, din Cluj-Napoca, unde au susţinut examenul de Bacalaureat 2014 absolvenţii de la cele mai bune licee din oraş, era mare agitaţie în jurul orei 12.00. Cei mai mulţi elevi vorbeau relaxaţi despre subiectele primite. Unii, precum Erwin Jeler, absolvent la specializarea uman la Liceul „Gheorghe Şincai“, sunt vizibil obosiţi după examenul de la istorie: „Sunt mai rău ca după mahmureală. Mi s-a părut că a fost mai greu decât m-am aşteptat. Mai ales ultimul subiect, în care trebuia să elaborăm un eseu despre România medievală. Subiectele 1 şi 2 legate de Istoria Modernă şi din secolele XIX, XX, care sunt mai aproape de noi, le-am ştiut. A fost greu“. Jeler vrea să plece la facultate în Danemarca, ţară unde se poate studia gratis. „N-are nicio legătură cu liceul uman pe care l-am terminat, dar vreau să fac calculatoare în Danemarca. E diferită facultatea acolo, nu trebuie să ştii matematică. Acolo se concetrează pe altceva. Vreau să învăţ să fac jocuri video“, explică tânărul. VRANCEA. Bacalaureatul se poate lua la orice vârstă. O demonstrează şi un vrâncean trecut de vârsta a doua, care în aceste zile dă proba maturităţii. Adrian Mihai, de 55 de ani, este absolvent al Colegiului Tehnic „Valeriu D. Cotea“. În tinereţe, acesta nu a reuşit să-şi finalizeze studiile liceale, viaţa plimbându-l cu serviciul prin mai multe locuri din ţară. După 28 de ani, Adrian Mihai, care este structurist de aviaţie, s-a gândit că are o motivaţie serioasă pentru care vrea diploma de BAC. „În vara asta mă duc să dau la Teologie. Nu am emoţii că nu iau BAC-ul. La română iau peste 9, la matematică am socotit că nu am cum să primesc mai puţin de opt iar vineri, la biologie, sper să pic pe subiect. M-am pregătit pentru examen, iar colegii mei sunt martori că am fost al doilea din clasă, cu multe medii de 10. Chiar am luat menţiune la sfârşitul anului şcolar“, ne-a precizat Adrian Mihai, tată a nu mai puţin de opt copii. „Cei doi copii ai mei mai mici dau Bacalaureatul la anul şi vreau să le dau un exemplu“, a mărturisit bărbatul. BRAŞOV. Elevii de la Colegiul Tehnic „Transilvania“ au venit relaxaţi la examen. Colegiul este singurul din oraşul Braşov care deţine un record negativ absolut: în 2013 niciun elev nu a promovat proba la matematică. Nici anul acesta elevii nu s-au agitat prea tare. Mulţi dintre ei au ieşit din examen înainte de ora 11.00. „Nu am făcut mai nimic. Nici nu mă aşteptam. Părinţii mei nu au bani de meditaţii. Oricum nu înţeleg de ce matematica este obligatorie la noi, la tehnologic. Să-mi explice şi mie un profesor cu ce mă ajută pe mine în viaţă integralele, funcţiile şi toate prostiile astea“, a spus Marius Ilie.  „Miticisme“ în lucrările la română de la Bac Ca în fiecare an, lucrările la proba scrisă de la limba română ale candidaţilor care dau acum Bacalaureatul abundă în perle care de care mai amuzante. Dascălii spun însă că nu mai e vorba doar de cei care fac greşeli pur şi simplu, ci a apărut un nou tip de elev: „miticul de la Bac“, cel care nici nu ştie, nici nu-i pasă, vrea doar să se amuze. Profesoara de română Ecaterina Stanca susţine că nu trebuie generalizate aceste greşeli către întreaga generaţie: „Sunt elevii buni, sunt elevi care nu învaţă şi fac greşeli şi mai sunt cei care nu ştiu, dar sunt şi dezinteresaţi şi iau în derâdere examenul şi profesorii“. Eminescu, un „fleac“ Iar revenirea lui Mihai Eminescu în eseurile de la Bac a fost un prilej în acest sens, cu precădere poezia „Luceafărul“. ,,Cătălina a avut tupeul să-l refuze pe Luceafăr”, „Luceafărul, dornic de răzbunare, îi prinde pe cei doi îndrăgostiţi şi îi învăluie în ura pe care acesta a cuprins-o fiind trădat de Cătălina“, „Eminescu e cel mai mare romancier din literatura română, având poezii precum: Luceafărul…“ sau „Trăind în cercul vostru strâmb…“, acestea sunt câteva dintre perlele culese de profesori din textele elevilor de la profilul tehnologic. Alt elev a încercat să descifreze sensul poeziei „Floare albastră“: „Fineţea petalelor şi firavitatea florii reprezintă cât de delicate sunt femeile şi că trebuie umblat cu grijă când le ţinem în palme“. La primul subiect, unde au avut de explicat folosirea cratimei în secvenţa „câte-o“, un candidat a scris că „rolul cratimei este de a evita iadul“.  Iar la cerinţa unde aveau de scris despre caracteristicile genului epic, un elev a fost de părere că „cele 2 trăsături ale genului epic sunt: oasele dureroase, personaje şi epitetul ,soarele rece“. Cât despre textul argumentativ despre stilul de viaţă sănătos, un alt candidat le-a transmis profesorilor că „e bine să ştim că, majoritatea fructelor nu se consumă împreună cu legume, din cauza acidităţilor conţinute de către amândouă“. Perlele elevilor vasluieni Genul liric nu a fost pe placul candidaţilor la Bacalaureat 2014, cu atât mai mult cu cât este pentru al treilea an consecutiv când poezia se regăseşte printre cerinţele de examen. Pe lângă confuzii şi exprimări comice, liceenii au transmis şi mesaje profesorilor corectori, sperând că astfel vor reuşi să le câştige indulgenţa pentru o notă de trecere. „Ne mai vedem vreo trei sesiuni de-acum încolo, că dau de vreo doi ani, e grea frate româna asta, sunt mulţi termeni“, a scris unul dintre candidaţi. Un altul, revoltat că are din nou poezia la subiectul principal, a avut un mesaj vulgar pentru profesori: „Bai, fac ceva pe voi, nu se poate, dar ce p…a mea e al zecelea an cand dau ăştia liric, dar uite vă scriu eminescu – ion“. Într-un moment de sinceritate, un elev a dat vina pe profesorul de la clasă pentru slaba sa pregătire pentru examen: „Profa mea de română la clasă nu făcea nimic, făcea meditaţii şi lua banii colegilor, iar eu nu am făcut nimic, am citit Moromeţi, că asta ne-a zis că ne dă“. Un candidat a venit cu o altă explicaţie pentru lipsa de pregătire: „Eu mă duc la ASE, nu-mi trebuieşte româna“. Un alt elev a explicat profesorilor de ce tinerii nu sunt interesaţi de literatură: „Lectura nu mai e la bază ea e pe cale de dispariţie, deoarece fetele sunt interesate de maşini, de bani, de case, de ţigani şi multă distracţie“. Şi mai vehement, un candidat a punctat: „Oricum mori de foame cu cultura, ce dracu“. În timp ce altul consideră că tinerii trebuie să se menajeze pentru a face faţă volumului de lectură: „Tre’ să ai grijă de tine frate, ca să ai o viaţă liniştită şi să poţi citi toate operele astea“. „Perlele“ elevilor au devenit critice la adresa profesorilor Dincolo de glumele din lucrările de la română de la Bac, dascălii au avut parte şi de mesaje critice, unele chiar agresive la adresa celor care au conceput subiectele, poezia fiind considerată calvarul elevilor. „Nu înţeleg de ce avem poezie, când toţi copiii au zis că nu le place poezia. Doar aşa ca să luăm note mici“, este una din perlele culese de profesori, relatate de PRO TV. „Dacă aş putea să îmi scriu punctul de vedere şi să fiu sincer cu aceste activităţi de îndrumare a lecturii elevilor aş spune că ele nu au niciun rost pentru că oricum nu mai citeşte nimeni cărţi. Toţi preferăm să ne jucăm jocul ăla cu păsările pe telefon (nu pot să i dau numele că se consideră reclamă)“, a scris un alt elev. Cât despre Eminescu şi al său „Luceafăr“, unul dintre candidaţi şi-a arătat agresiv supărarea: „Luceafăr blând vedea-te-aş mort”. Nici celor de la uman nu le-a picat prea bine poezia. „Laitmotivul operei lui Arghezi este copilăria, cu veselie şi jocuri. Jocuri în poieniţe, ca pe vremea lui, nu online, ca acum“, a notat un absolvent de clasa a XII-a. „Aş vrea să comentez, dar nu ştiu ce înseamnă talazurile. Consider că la română puteam fi lăsaţi cu dicţionare şi la matematică cu calculator. În alte ţări aşa e“, este de părere altul. Tehnica e iubită însă de cei mai mulţi, se vede în expresia creată de un elev plecând de la substantivul „os“: „O expresie modernă cu cuvântul „os“ este „i-os“. I vine de la internet“, potrivit postului TV.    Calendar Bacalaureat 2014   30 iunie – proba scrisă la Limba Română 1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă 2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului) 4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie 7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00) 8-10 iulie – rezolvarea contestaţiilor 11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Sursa: Adevarul.ro

 

Ministerul Educației promovează limba, cultura și civilizația română, în lume

Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, Memorandumul privind organizarea conferinţei anuale „Limba română în lume”. În anul 2014, evenimentul se va desfăşura în Arizona, Statele Unite ale Americii, la Arizona State University, în perioada 9-13 octombrie. Conferinţa „Limba română în lume” este o iniţiativă a Ministerului Educaţiei Naţionale şi va fi organizată, anual, într-o universitate din străinătate unde funcţionează un lectorat de limba română. Prin acest demers, MEN face un pas în plus în promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei române în lume. De-a lungul timpului, atât la nivel preunivesitar, cât şi la nivel universitar, MEN a creat, finanţat şi susţinut cursuri şi lectorate care se adresează atât românilor din diaspora, care doresc să-şi conserve identitatea culturală, cât şi străinilor care doresc să descopere universul cultural românesc. Decizia ca prima conferinţă să se organizeze la Arizona State University, SUA, are în vedere mai mulţi factori, printre care existenţa şi funcţionarea unui lectorat de limba română din anul 2011 şi numărul reprezentativ de studenţi care aplică pentru programul de limba română (peste 200 în acest an universitar, fiind cel mai mare număr de studenţi din lectoratele româneşti existente). Catedra de Limba şi literatura română de la Arizona State University este condusă de prof. dr. Ileana Alexandra Orlich, care este şi consul onorific al României in Arizona.

Sursa: Curentul.ro

 

Posibilitatea organizării unei a treia sesiuni a bacalaureatului, prevăzută într-o OUG

Posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a bacalaureatului este prevăzută într-o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea educației, OUG publicată în Monitorul Oficial și ale cărei măsuri se vor aplica începând cu 1 septembrie. Aceeași OUG vizează și introducerea posibilității de a pregăti absolvenții de clasa a XII-a care nu au promovat acest examen prin meditații instituționalizate, care pot fi organizate în licee sau instituții de învățământ superior, plata profesorilor putând fi asigurată fie din finanțarea de bază, fie din alte surse de finanțare, precum programe pe fonduri structurale. OUG dă posibilitatea prelungirii învățământului profesional peste limita de trei ani dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură, urmând ca o asemenea situație să fie reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învățământ.

Sursa: Curentul.ro

 

Prima luare de pozitie fata de lovitura data Educatiei de Guvern. Mircea Miclea: Este un pact national anti-educatie, readuce impostura in doctorate, rectorii pot fi pe viata, universitatile private isi fac regulile. Este o grozavie

Ordonanta de Urgenta prin care Guvernul Ponta modifica Legea Educatiei „este un pact national anti-educatie”. O spune Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, primul care ia pozitie fata de lovitura data Educatiei de Guvern, in cele doua zile care s-au scurs de la publicarea actului in Monitorul Oficial. Mircea Miclea a explicat pentru HotNews.ro care sunt cele mai nocive prevederi ale ordonantei. De la crearea unui sistem paralel pentru universitatile private – care nu mai trebuie sa respecte legea in atributii, mandate si structura -, crearea modalitatii ca rectorii de la stat sa fie in functie pe viata, posibilitatea ca o persoana fizica sa fondeze o universitate in mainile careia sa se intoarca apoi patrimoniul acesteia, reintroducerea doctoratului la frecventa redusa si pana la politizarea sistemului preuniversitar si intarirea sindicatelor – totul „este o grozavie”, spune Miclea. • Guvernul Ponta a adoptat in sedinta de joi, 26 iunie, o Ordonanta de urgenta care aduce 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale. Luni, 30 iunie, „Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative” a fost publicata in Monitorul Oficial. • OUG prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de BAC, pregatirea elevilor fara bacalaureat la facultate, posibilitatea trecerii terenurilor cluburilor elevilor in domeniul autoritatilor locale, organizarea de doctorate la formele de invatamant cu frecventa redusa • Vezi aici textul OUG comparat articol cu articol cu Legea Educatiei Una dintre prevederile OUG introduce pregatirea in facultati, pe banii statului, a absolventilor de liceu care nu si-au luat Bacalaureatul sau care nici nu au fost la BAC. Aceasta modificare aduce aminte de un proiect de lege initiat in 2011 de Ecaterina Andronescu, care a fost criticat atunci de rectori si respins in cele din urma in Parlament. Contactat de HotNews.ro, Mircea Miclea – fost ministru al Educatiei, fost presedinte al comisiei prezidentiale pentru educatie care a elaborat legea educatiei nr. 1/2011, psiholog si profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai – a declarat urmatoarele: “Daca acesti absolventi nu au beneficiat de cursurile tot gratuite oferite de stat pana la Bacalaureat, adica de scoala, la ce bun sa le mai platesti alte cursuri? Nu vad aici deloc valoare adaugata. Cred ca ar fi fost mult mai bine sa fi fost indrumati spre scoli postliceale. Platesti aceste cursuri daca vrei neaparat cat mai multi absolventi cu Bacalaureat ca sa avem cat mai multi studenti pentru fabricile de diplome. Acesta nu este un interes dictat de piata muncii, pentru ca atunci ar fi vazut ca este o criza de muncitori cu studii medii, de absolventi de scoli postliceale”. “Sunt multi pasi pe loc si multi inapoi in aceasta Ordonanta de Urgenta. Sunt multi pasi pe loc pentru ca se detaliaza aici lucruri care puteau fi foarte clar obiectul unor ordine de ministru sau al unor hotarari de guvern, nu al unei ordonanta de urgenta. De exemplu, Ordonanta de Urgenta modifica un articol din Legea Educatiei si pune in loc de ‘olimpiade si concursuri’ termenii de ‘competitii scolare, extrascolare si extracurriculare’. Sau se spune ce se va intampla cu finantarea colegiilor in 2014-2015 si in 2015- 2016. Nu se pun astfel de lucuri intr-o lege organica. Deci se detaliaza aici lucruri care nu erau de lege, care nu aduc valoare adaugata”, a explicat Mircea Miclea. Fostul ministru al Educatiei si presedinte al comisiei prezidentiale care a elaborat Legea Educatiei Nationale nr. 1/2011 a explicat pentru HotNews.ro ca prin aceasta OUG se blocheaza complet descentralizarea sistemului scolar si se re-centralizeaza “excesiv” sistemul scolar: “Legea educatiei nationale spunea ca organizarea concursurilor pe post, angajarea si concedierea personalului didactic era facuta la nivelul scolii, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei. Dar scoala era autonoma si avea puterea de a decide asupra cadrelor didactice. In cazul in care Consiliul de Administratie considera ca un profesor nu isi face datoria, il putea concedia, pentru ca parintii semnalau acest lucru si directorul putea sa il concedieze pentru ca tot el l-a angajat. Cum concursul de angajare era la scoala, tot scoala il putea si concedia”. “Acum, concursul se organizeaza la nivel national, exact ca inainte de Legea Educatiei Nationale nr.1/2011. In consecinta, tu, ca director, esti doar repartizat la scoala si scoala nu face decat sa te angajeze in baza repartitiei primite de la inspectoratul scolar judetean. Deci scoala nu te mai poate concedia. Daca parintii ii semnaleaza directorului ca un profesor are o prestatie didactica proasta, directorul si Consiliul de Administratie nu ii mai pot face nimic, pentru ca el nu a fost angajat de scoala”, a declarat pentru HotNews.ro Mircea Miclea. Acesta a afirmat ca, “de acum incolo, orice ar face un profesor, el nu poate fi concediat de scoala, indiferent cat de proasta e prestatia lui. El este angajatul sistemului, deci in cel mai rau caz pentru el este scos din activitatea didactica, dar inspectoratul este obligat sa ii gaseasca o alta scoala la care sa predea”. Miclea a explicat ca “atunci cand am scris legea, am incercat sa descentralizam unitatile de invatamant tocmai pentru a pune competitie intre scoli. Scolile stiu cel mai bine care sunt profesorii buni, nu inspectorii. Daca tu iti angajezi profesori de buna calitate, automat vei avea elevi mai multi, iar prin finantarea per elev ai mai multi bani. Deci totul era legat. Ori acum s-a luat acest drept, toate concursurile didactice sunt organizate la nivel national de inspectoratele scolare judetene, deci scolile nu mai au nicio putere in angajarea sau concedierea personalului. Pot fi dati afara de inspectoratele scolare doar daca fac ceva extrem de grav, dar altfel nu pot, pentru ca ei au castigat un concurs. S-a re-centralizat sistemul si inclusiv concursurile organizate in scolile particulare trebuie supervizate de inspectoratele scolare judetene. Deci daca inspectoratul nu este de acord, nu poti face nimic, chiar si ca scoala privata”. Un alt pas inapoi este la nivelul conducerii. “Directorii de scoli erau alesi de Consiliul de Administratie pe baza unui concurs si a unei metodologii stabilite la nivel national, dar scoala era cea care organiza concursul, ei decideau. Acum, inspectoratul scolar judetean organizeaza concursul. Deci inspectoratul scolar judetean organizeaza concursul pentru director si directorul poate fi demis pe baza deciziei “motivate” a consiliului de administratie al inspectoratului scolar. In consecinta, inspectoratul scolar te poate da oricand vrea jos si tot inspectoratul scolar este cel care evalueaza activitatea directorului. Pana acum, activitatea directorului era evaluata de scoala. Deci inspectoratul scolar organizeaza concursul de director, inspectoratul scolar te evalueaza si inspectoratul scolar, pe baza unei decizii motivate, te poate concediate. Din nou e o re-politizare totala a scolii”, a afirmat pentru HotNews.ro fostul ministru al Educatiei. Ordonanta de Urgenta stabileste ca, de acum inainte, la invatamantul superior doctoratul se poate organiza si in regim de frecventa redusa. “Daca va uitati la toti cei cu imposturi la doctorat, toti au facut doctoratul in regim de frecventa redusa. Eu am scris in legea educatiei ca doctoratul se face exclusiv in regim de zi. Atunci sansa de a frauda era mica, pentru ca asta este ceea ce faci, te duci la doctorat pentru ca ai o vocatie. Nu sa te trezesti ca esti parlamentar sau altceva si spui: ia sa imi si eu un doctorat sa mi se spuna doctor. De asta am zis ca se face doar in regim cu frecventa. Din nou se deschide poarta de a face teze de doctorat foarte proaste, pentru ca majoritatea covarsitoare a tezelor proaste sunt facute de cei de la forma de invatamant cu frecventa redusa, care nu au vocatie”, a declarat Mircea Miclea. Fostul ministru al Educatiei a avertizat ca probleme va genera si articolul referitor la mandatele rectorilor. “In Legea Educatiei am scris ca un rector poate sa aiba maximum 2 mandate si nu poate fi rector mai mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat mandatele si de intreruperile acestora. Acum, ei spun ca ‘o persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete’. Daca esti la al doilea mandat si te-ai suspendat 2 zile din functia de rector, poti sa intri la al treilea mandat pentru ca nu a fost complet al doilea mandat. Faci al treilea mandat, te suspenzi iar 2 zile, candidezi a patrea oara samd. Aceste cazuri au fost inainte de intrarea in vigoare a Legii Educatiei in 2011, la Timisoara. Tocmai avand in vedere aceasta situatie, am modificat legea. Dar acum, dupa OUG, poti sa fii rector cat vrei, pentru ca este vorba de doua mandate succesive complete. Poti sa fii rector de cate ori vrei, doar sa te suspenzi pe o perioada scurta ca sa nu fie complet al doilea mandat”, explica Miclea. In ceea ce priveste universitatile particulare, OUG modifica articolul 227 din Legea Educatiei astfel: “Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizata de fondatori si aprobata de senatul universitar. Deciziile in acest sens apartin universitatii”. Mircea Miclea sustine ca “asta este o greseala, pentru ca in Legea Educatiei scria ca universitatile particulare isi pot stabili structurile, atributiile, durata mandatelor ‘cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi’. Anume ca sa nu creez doua tipuri de organisme paralele, am zis ca trebuie sa se respecte strict prezenta lege. Ori OUG taie exact respectarea legii. Deci daca faci o universitate particulara, nu mai trebuie sa respecti prevederile actualei legi privitoare la durata mandatelor etc, decizia apartine numai universitatilor. Universitatile vor putea decide la ce varsta sa fie o persoana rector, cat e durata mandatelor, pentru ca totul e la decizia lor. Universitatile particulare pot face tot ce doresc ele”. Ordonanta de Urgenta spune si ca universitatile pot fi infiintate si de persoane fizice. “Este extrem de riscant”, avertizeaza Mircea Miclea, care explica faptul ca in Legea Educatiei Nationale “am spus ca universitatile pot fi fondate numai de fundatii sau asociatii, nu tu ca persoana fizica”. Amintim ca primii care au incercat sa modifice legea in acest sens au fost Petru Filip si Catalin Croitoru (ambii fosti parlamentari PDL, ulterior trecuti la PSD), iar Curtea Constitutionala a decis in 2012 ca modificarea Legii Educatiei Nationale care faciliteaza trecerea patrimoniului universitatilor private in mainile fondatorilor este neconstitutionala. Ulterior, in iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constitutiei a adoptat un amendament care prevede ca universitatile isi gestioneaza „direct si nemijlocit patrimoniul” (Detalii aici). Mircea Miclea a explicat ca dupa adoptarea acestei ordonante “eu, ca persoana fizica, infiintez o universitate privata, pot sa imi fac reguli fara sa tin cont de lege, din banii din taxe maresc patrimoniul, pe care nu platesc impozite in regim normal, cer desfiintarea universitatii si patrimoniul ramane al meu. Este un business extrem de bun”. OUG mai prevede si ca masterul didactic nu mai este obligatoriu pentru studentii care vor sa devina profesori. Ei pot sa faca un program de formare psihopedagogica chiar in timpul studiilor universitare de licenta. Miclea sustine ca, astfel, “masteratul didactic este desfiintat, practic”. Mircea Miclea a explicat pentru HotNews.ro ca “exista un intreg raport al Fundatiei McKinsey reluat acum in care sunt analizate sistemele de invatamant si se arata ca cele mai performante nu sunt cele in care se baga foarte multi bani, nici cele in care salariile sunt foarte mari, ci cele in care pregatirea profesorilor se face prin masterate didactice dedicate. Adica ai facut proba ca iti pasa de invatare si apoi faci acest master, in timpul caruia poti face si o a doua specializare. Acestea sunt date stiintifice. Daca vrei sa faci o pregatire de buna calitate, trebuie sa faci masterat dedicat. Dar cui ii pasa domne’ de date stiintifice in tara asta? In momentul de fata, daca esti in facultate si ai jumatate din examene picate, tu obtii diploma de a preda in invatamantul preuniversitar. Tu, prin propria ta activitate, dovedesti ca nu iti pasa, dar noi iti dam diploma ca poti preda. Si apoi vedem la titularizare note de 1, 2, 3 si 4. Sunt exact acesti oameni. Cercetarea spune ca pregatirea de buna calitate a cadrelor didactice se face prin masterat. Ei zic: nu, sa ramana la formarea initiala in cursul anilor de studiu. Si pe nicio baza, ca asa cred ei. Este o ignorare totala”. “Aceasta ordonanta de urgenta re-centralizeaza sistemul, politizeaza excesiv sistemul, vulnerabilizeaza sistemul de doctorate, universitatile particulare nu se mai supun in mandate legii, nu mai este vorba de 8 ani – esti rector cat vrei. Este o grozavie”, a declarat pentru HotNews.ro fostul ministru al Educatiei. Mircea Miclea a precizat ca aceasta ordonanta de urgenta “este un pact national anti-educatie, tacit, nescris, care este mult mai tare decat pactul national de educatie, care a fost semnat de toate partidele parlamentare si de sindicate”. In ceea ce priveste sindicatele, Miclea a explicat ca prin aceasta modificare a legii ele “castiga foarte tare in putere. Peste tot, in toate Consiliile de Administratie, sindicatele sunt prezente, si la nivel de preuniversitar, si la universitate. Este o sindicalizare totala. Aceasta putere o vor folosi in favoarea lor, vor cere iar bani de la toti profesorii, pentru ca profesorii stiu ca daca te pui bine cu sindicatul, e ok, pentru ca ei sunt in consiliul de administratie al scolii, deci sunt pe langa director, sunt in consiliul de administratie al inspectoratelor – consiliu care poate printr-o decizie ‘motivata’ sa concedieze un director”. OUG prevede si ca Ministerul Educatiei va putea suplimenta cifra de scolarizare a unei universitati, cu pana la 10% din capacitatea stabilita de ARACIS. “Este o modalitate prin care Ministerul Educatiei poate sa redistribuie resurse si locuri pentru cei catre care doreste, pentru cei loiali”, a explicat pentru HotNews.ro fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea.

Sursa: Hotnews.ro

 

Elevi eliminați de la bacalaureat, la Constanța

Ieri, 5.092 de absolvenţi de clasa a XII-a din Constanța au susţinut proba scrisă obligatorie a profilului, Matematică şi Istorie. La această probă, 5 candidaţi (2 absolvenţi de liceu care susţineau proba la Matematică şi 3 la Istorie) au fost eliminaţi pentru fraudă şi tentativă de fraudă (telefoane mobile şi materiale nepermise), astfel: 1 candidat din centrul de examen Colegiul Tehnic de Marină „Alexandru Ioan Cuza” Constanţa, 1 candidat – Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanţa, 1 candidat – Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, 2 candidaţi – Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria”. Mâine, 4 iulie, absolvenţii de liceu vor susţine ultima probă din cadrul examenului naţional de bacalaureat, proba la alegere a profilului și specializării, Biologie şi Anatomie, Chimie, Informatică, Logică, Argumentare şi Comunicare, Fizică, Psihologie, Filosofie, Sociologie, Economie şi Geografie. Rezultatele iniţiale se vor afişa luni, 7 iulie, până la ora 12.00, iar depunerea contestaţiilor se va face în aceeași zi, 7 iulie, între orele 12.00 și 16.00. Contestațiile se vor soluţiona în intervalul 8-10 iulie, urmând ca rezultatele finale să se afişeze pe 11 iulie 2014.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Proiect în Cluj: Romii, condiționați să-și trimită copiii la școală ca să primească ajutoarele sociale

Romii din Cluj-Napoca ar putrea fi condiționați să-și trimită copiii la școală și la graădiniță, ca să beneficieze în continuare de ajutoarele sociale, a anunțat,miercuri, primarul Emil Boc, potrivit Agerpres. Primarul a prezentat miercuri, într-o conferință de presă, proiectul unei grădinițe, care se construiește din fonduri europene și care va fi destinată exclusiv copiilor romi din comunitatea de la Pata Rât. Proiectul are o valoare de 4 milioane de lei, va fi finalizat în luna octombrie și este destinat unui număr de câțiva zeci de copii cu vârste preșcolare, care vor primi două mese pe zi și vor participa la activități educative. ‘Educația este cheia integrării romilor, de la cei mai tineri până la cei mai în vârstă, pentru a putea să fie parte a comunității și pentru a fi cu adevărat cetățeni ai Clujului. Obiectivul nostru este să pornim integrarea copiilor de romi de la educație. După ce aceste proiecte vor fi implementate, politica Primăriei va fi următoarea: nu se va mai beneficia de niciun fel de ajutor social dacă nu își vor trimite copilul la școală. Este cheia cea mai importantă și sper eu ca această politică să contribuie la ameliorarea problemei romilor din municipiu’, a afirmat Boc. Grădinița va fi dotată, din fonduri europene, cu tot mobilierul și aparatura electrocasnică de care are nevoie, precum și cu dotări didactice. De asemeena, va avea și un spațiu de joacă și facilități pentru persoane cu handicap. Emil Boc a mai precizat că municipalitatea derulează în acest moment proiecte în valoare de 18 milioane de lei destinate categoriilor de persoane defavorizate, inclusiv proiecte pentru asigurarea de locuri de muncă care să se potrivească profilului acestora. În comunitatea de la Pata Rât, care se află la marginea municipiului Cluj-Napoca, trăiesc câteva mii de romi, cei mai mulți în locuințe improvizate și barăci din lemn. În urmă cu trei ani, municipalitatea a mutat aici alte câteva sute de romi care locuiau ilegal în patru blocuri dezafecate din oraș. Comunitatea de la Pata Rât constituie în mod periodic un subiect de discuție sau de articole pentru presa străină. Situația romilor care locuiesc aici, în câteva colonii distincte, ar putea fi agravată peste câteva luni, în momentul în care rampa de gunoi a orașului, lângă care ei trăiesc și de unde colectează materiale reciclabile, va fi închisă. Consiliul Județean are în vedere darea în funcțiune a Centrului de management integrat al deșeurilor, realizat tot cu fonduri europene și care va deservi tot județul, până la sfârșitul anului.

Sursa: Romanialibera.ro

 

UNIVERSITAR

 

Absolvenţii promoţiei 2014 a Facultăţii de Teologie şi Stiinţele Educaţiei din cadrul UVT au depus jurământul de credinţă

Marţi, la Universitatea Valahia din Târgovişte, a avut loc ceremonia depunerii jurământului de credinţă de către absolvenţii promoţiei 2014 ai Facultăţii de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei a UVT , cu participarea Părinţilor Consilieri de la Centrul Eparhial, profesorilor instituţiei, unor membri ai famililor absolvenţilor şi a clericilor Catedralei. Solemnitatea a fost deschisă de slujba de Te Deum, oficiată de profesori ai facultăţii, şi a continuat cu cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfinţitului Părinte prof. univ. dr. NIFON, care a reliefat misiunea la care sunt chemaţi noii absolvenţi, provocările pastorale ale contemporaneităţii şi responsabilitatea pe care o au faţă de Biserica şi neamul nostru, urmând pilda numeroşilor martiri şi mărturisitori ai Bisericii noastre strămoşeşti, dintre care cea a Sf. Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, a fiilor şi sfetnicului său, este un exemplu de demnitate, curaj şi hotărâre.  Înaltul Ierarh a amintit şi despre aşteptările pe care Biserica şi societatea noastră le are de la tinerii absolvenţi în propovăduirea mesajului evanghelic.

Sursa: Adevarul.ro

 

Prima editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru va avea loc la Suceava

Prima editie a Festivalului Internațional al Școlilor de Teatru (FIST) se defășoară între 5 și 12 iulie, la Suceava avand ca obiewctiv colaborarea scolilor de teatru din Romania cu cele din  strainatate. Evenimentul se doreste un laborator de creație și cercetare teatrală, în cadrul căruia sunt reunite spectacole reprezentative ale unor școli de teatru din țară și din străinătate. Obiectivul organizatorilor este de a oferi tinerilor absolvenţi ai școlilor de teatru, oportunitatea de a se cunoaște ca membrii ai aceleiași generații, în contextul în care metodele de predare şi abordările sunt diferite. „Festivalul are misiunea de a promova și stimula învățământul superior teatral, prin prezentarea de spectacole si ateliere. Totodată ne propunem să creăm o rețea de parteneriate naționale și internaționale, care să asigure o colaborare pe termen lung între școlile de teatru din România și din străinătate. De asemenea, Fesivalul reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea culturii teatrale locale si pentru formarea publicului tânăr”, a declarat Directorul FIST, conf. univ. dr. Paul Chiribuță, Decanul Facultății de Teatru, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Festivalul are trei secțiuni: Spectacole, Ateliere și Întâlniri cu publicul. Școlile care prezintă cele mai bune spectacole vor fi premiate. Se vor acorda și premii speciale ale jurului pentru interpretare – cel mai bun actor și cea mai buna actriță. În secțiunea Spectacole, sunt prezentate producții ale școlilor de teatru  din România, Marea Britanie,  Republica Moldova, Ungaria și Polonia. Din România vor participa cu producții Facultatea de Teatru – UNATC ”I. L. Caragiale” București, Facultatea de Teatru și Televiziune – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea de Arte ”George Enescu”, Secția de Artă Teatrală a Fcultății de Litere, Istorie și Jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu. Reprezentant al Marii Britanie este Drama Centre London, iar din Polonia participă Școala Poloneză de Film, Televiziune și Teatru din Lodz.  Republica Moldova va fi prezentă prin Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar Ungaria de Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta. Pe data de 10 iulie, festivalul ajunge la Fălticeni cu spectacolul ”Stele în lumina dimineții” (București) și la Câmpulung Moldovenesc, cu spectacolul ”No exit” (Chișinău). Festivalul va începe pe 5 iulie, de la orele 18.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor, cu spectacolul “Stele în lumina dimineții”, realizat de masteranzii de la UNATC ”I. L. Caragiale.   Accesul la toate spectacolele este gratuit. Evenimentul este organizat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti cu susținerea Consiliului Județean Suceava prin Muzeul Bucovinei, a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și a Institutului Cultural Român. Partenerii festivalului sunt Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Teatrul ”George Ciprian” din Buzău.

Sursa: Hotnews.ro

 

15 observatii despre piata muncii si somerii romani

Prima observatie ar fi aceea ca in criza, Romania a avut mai putin someri decat are acum, cand inregistram crestere economica. Alta observatie este ca avem aproape 100.000 de someri care nu au lucrat niciodata. A treia observatie ar fi ca din cei 382.000 de someri care au incetat lucrul in ultimii 8 ani, 90,6% au lucrat in mediul privat. tinerii (15-24 ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (25,7%) in totalul somerilor. Tinerii reprezentau 34,3% din numarul total al somerilor din mediul rural si 21,5% in mediul urban. Dintre somerii tineri 58,8% erau barbati, iar 56,8% locuiau in mediul urban. • Putin peste jumatate (51,8%) din populatia de peste 15 ani are nivel mediu de educatie. Persoanele cu nivel scazut de educatie reprezentau 35,8% din totalul populatiei de 15 ani si peste, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 12,4%. • In anul 2013, numarul patronilor a fost de 116 mii, din care 68,0% isi desfasurau activitatea in intreprinderi mici, cu unul pana la cinci salariati. Activitatea preponderenta a patronilor a constituit-o comertul (44,2%)

• Din cei 94.000 de salariati cu regim de lucru temporar, 88,3% au indicat drept motiv principal al acestui regim de lucru, faptul ca nu au gasit un loc de munca permanent, 68,4% au fost angajati pentru o perioada de 4-12 luni, 65,3% erau barbati, iar 53,0% locuiau in mediul urban. Mai mult de trei sferturi (91,2%) si-au desfasurat activitatea in sectorul privat, 26,5% au lucrat ca muncitori necalificati, iar 19,8% in constructii. • Sectorul public concentra 16,0% din populatia ocupata; majoritatea (76,5%) persoanelor ocupate in sectorul public locuia in mediul urban, iar 52,8% erau femei. • Repartizarea populatiei ocupate pe grupe de ocupatii, evidentiaza ca in anul 2013, ponderi mai mari in total se inregistrau pentru lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit (23,3%) – din care 33,4% aveau 55 ani si peste – si pentru muncitorii calificati si asimilatii (15,6%).

 

• Durata medie obisnuita a saptamanii de lucru in activitatea principala pentru persoanele ocupate a fost, in anul 2013, de 40,2 ore pe saptamana, cu variatii de la 36,8 ore pe saptamana in ramurile agricultura, silvicultura si pescuit, la 41,8 ore pe saptamana in constructii. Printre principalele cauze ale reducerii activitatii acestora se numara: conditiile meteorologice nefavorabile (34,0%), programul de lucru cu orar variabil (20,2%), concediu de odihna (11,5%), si zile libere si sarbatori (11,1%). • Un numar de 360.000 persoane, reprezentand 3,9% din populatia ocupata, au lucrat mai mult decat durata obisnuita a saptamanii de lucru deoarece, in principal, 48,7% dintre acestea au avut orar variabil, iar 48,6% au efectuat ore suplimentare.

• In anul 2013, circa 638.000 persoane (6,9% din populatia ocupata), doreau sa lucreze cu program de lucru mai lung (numar mai mare de ore) decat in prezent, la acelasi loc de munca sau la un altul; 79,0% dintre aceste persoane locuiau in mediul rural, 61,9% erau de sex masculin, iar 29,5% apartineau grupei de varsta 35-44 ani. Din totalul persoanelor care doreau sa lucreze mai multe ore, doar 9,5% au cautat un alt loc de munca; dintre acestea, 68,5% erau barbati, 68,4% locuiau in mediul rural si 56,6% aveau varste intre 25-44 ani.

• In anul 2013, numarul persoanelor care au desfasurat pe langa activitatea principala si o activitate secundara a fost de 185.000 persoane, aflandu-se in scadere comparativ cu anul 2012 (-16,0%) si a reprezentat numai 2,0% din populatia ocupata. • Din distributia somerilor pe grupe de varsta se constata ca tinerii (15-24 ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (25,7%) in totalul somerilor. Tinerii, reprezentau 34,3% din numarul total al somerilor din mediul rural si 21,5% in mediul urban. Dintre somerii tineri 58,8% erau barbati, iar 56,8% locuiau in mediul urban. • Durata medie a somajului a fost in anul 2013 de 14,1 luni, valoare apropiata de cea inregistrata anul trecut. Cea mai scurta durata medie a somajului s-a inregistrat pentru femeile someri de 15-24 ani (11,7 luni), iar cea mai lunga (16,0 luni) la persoanele in varsta de 25-34 ani din mediul urban. • Rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tinerii in varsta de 18-24 ani (proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel scazut de educatie, care nu urmeaza nici o forma de instruire, formala sau nonformala, in ultimele patru saptamani precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani) a fost in anul 2012 de 17,3%. Aceasta rata a avut, in anul 2013, valori apropiate pe sexe (18,6% in cazul barbatilor si 16,0% in cazul persoanelor de sex feminin), dar a inregistrat diferente semnificative pe medii de rezidenta (28,2% in mediul rural fata de 7,6% in mediul urban). • Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire (proportia tinerilor de 15-34 ani care nu urmau nicio forma de instruire – formala sau non-formala – si nici nu lucrau in totalul tinerilor de 15-34 ani) a fost in anul 2013 de 20,2%, mai mare in cazul femeilor (25,1% fata de 15,6% in cel al barbatilor) si in cazul celor rezidenti in mediul rural (23,6% fata de 17,5% pentru tinerii din mediul urban). Citeste in atasament cercetarea integrala facuta de Institutul National de Statistica

Sursa: Hotnews.ro

 

Eliza Chirila, reprezentata tinerilor din Romania la Organizatia Natiunilor Unite: Un tanar care are in CV doar studiile universitare si nimic mai mult nu va putea avea prea usor jobul dorit

Eliza Chirila (22 de ani) isi termina vara aceasta mandatul ca delegat de Tineret la ONU, este studenta la Facultatea de Drept a Universitatii Romano-Americana si vicepresedinta pe Relatii Externe a Uniunii Studentilor din Romania. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, tanara a explicat ca „Delegat de Tineret al Romaniei la Natiunile Unite” este un program guvernamental, implementat de catre Ministerul Tineretului si Sportului, in parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, de reprezentare publica a intereselor tinerilor romani la nivel international. Potrivit acesteia, in fiecare an, printr-un proces national deschis de selectie, se aleg doi Delegati, pentru a reprezenta interesele generatiei lor in cadrul lucrarilor organismelor Organizatiei Natiunilor Unite, in urma consultarilor cu tinerii romani. In aceasta competitie se pot inscrie tineri cu varste intre 18 si 25 de ani, care au petrecut cel putin un an din ultimii trei in Romania, care cunosc limba engleza si/sau franceza, tineri ce sunt familiarizati cu politicile de tineret la nivel global si international si care sunt interesati de domeniul Natiunilor Unite. Eliza Chirila a declarat ca „intr-o realitate in care locurile de munca bine platite sunt destul de putine, in care facultatile livreaza someri si nu profesionisti, cred ca un tanar care are in CV doar studiile universitare si nimic mai mult nu va putea avea prea usor locul de munca dorit si se va lovi de nenumarate frustrari privind viitorul sau profesional”. Potrivit acesteia, „experientele de voluntariat din timpul anilor de studiu, un job part-time avut sau alte activitati prin care un tanar da dovada de implicare si de seriozitate cantaresc foarte greu in orice aplicatie, daca vin alaturi de cunostinte temeinice in domeniul de studiu. Activitatile extracurriculare nu aduc plus valoare doar CV-ului, ci si propriei persoane, pentru ca te ajuta sa iti dezvolti competente si abilitati necesare intreaga viata. Mai mult decat atat, atunci cand esti implicat social, ajungi sa cunosti foarte multi oameni valorosi, iar la un moment dat vei constata ca oportunitatile vin singure la tine, fara a mai fi nevoie sa le cauti”. Delegatul de Tineret al Romaniei la Natiunile Unite considera ca sistemul romanesc de invatamant „nu este centrat pe nevoile studentului/elevului si nu este conectat la nevoile pietei muncii”. „E un sistem de invatamant de masa, care a uitat sa creeze lideri, sa ambitioneze tinerii si sa promoveze valorile”, este de parere Eliza Chirila. Aceasta povesteste ca ii place sa se implice in proiecte, sa faca voluntariat si sa fie „in preajma oamenilor mai buni decat mine, care sa ma ambitioneze, care sa ma determine sa muncesc si mai mult, tocmai pentru a ajunge la nivelul lor de cunostinte”. In ceea ce priveste planurile pe care le are dupa terminarea facultatii, Chirila spune ca i-ar placea sa urmeze un master in Relatii Internationale, dupa care planuieste sa se inscrie la doctorat si sa ramana in mediul academic pentru a preda. „Nu calea spre succes este cea care trebuie cautata – calea se arata singura, atunci cand muncesti cu seriozitate si responsabilitate”, sustine Eliza Chirila. Potrivit acesteia, drumul spre implinire consta in testarea limitelor si in infrangerea temerilor de nou sau de necunoscut. „Din ceea ce am trait pana acum, am invatat sa am rabdare si incredere in mine, pentru ca in final, totul are sens si lucrurile se aseaza frumos”, ne-a marturisit Eliza Chirila

Sursa: Hotnews.ro

 

Cercetătorii români se alătură demersului Gândul pentru PUBLICAREA ONLINE a tezelor de doctorat. „Plagiatul este răspândit la scară mare. Dacă ridicăm un pic preşul, cred că vom fi speriaţi”

Cea mai importantă asociaţie a cercetătorilor români, „Ad Astra”, se alătură demersului gândul care cere publicarea online a tezelor de doctorat de către universităţile din România. Asociaţia îndeamnă toate universităţile din România să facă acest lucru, în contextul lipsei de reacţie a Ministerului Educaţiei, pentru a îndepărta astfel suspiciunile de plagiat şi lipsa de transparenţă. Cercetătorul doctor Mihai Miclăuş, membru al Consiliului director al Ad Astra, spune că „plagiatul este răspândit la scară mare şi dacă ridicăm un pic preşul, cred că vom fi speriaţi”, iar lumea academică din România a trăit până acum într-o cvasiinconştienţă în ce priveşte normele academice de citare şi de realizare a unei lucrări de nivel doctoral. Pentru o mai mare transparenţă şi grad mai ridicat de detectare a fraudei academice, Gândul a solicitat publicarea online, pe site-urile universităţilor, a tuturor lucrărilor de doctorat şi verificarea lor cu softul anti-copy/paste. Demersul Gândul nu are în vedere o generalizare, ci o curăţare a mediului academic din România, astfel încât asupra celor care au muncit cinstit să nu planeze nicio urmă de îndoială. Alăturaţi-vă solicitării Gândul pentru a le da înapoi românilor care au muncit cu mintea lor pentru titlurile universitare prezumţia de cinste. Asociaţia cercetătorilor români „Ad Astra” a anunţat că se alătură campaniei gândul, prin care cerem publicarea online a tuturor celor peste 33.000 de teze de doctorat din România ultimilor 25 de ani şi verificarea lor cu un soft anti-copy/paste. Demersul gândul nu are în vedere o generalizare, ci o curăţare a mediului academic din România, astfel încât asupra celor care au muncit cinstit să nu planeze nicio urmă de îndoială. Alăturaţi-vă solicitării gândul pentru a le da înapoi românilor care au muncit cu mintea lor pentru titlurile universitare prezumţia de cinste. După ce trei rectori ai unora dintre cele mai prestigioase universităţi din România – Universitatea Bucureşti, ASE şi Medicină – au anunţat că susţin această campanie de transparentizare a doctoratelor, Ad Astra a anunţat că solicită tuturor rectorilor români să procedeze la fel. „Asociaţia Ad Astra salută poziţia rectorilor de la Universitatea Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi Academia de Ştiinţe Economice privind publicarea online a tezelor de doctorat din România şi se alătură demersului gândul iniţiat în acest sens. Considerăm că dreptul la informare al publicului larg este îngrădit prin nerespectarea art. 168, alin. 9 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care atribuie tezei de doctorat statutul de document public şi obligă Ministerul de resort să publice textul integral pe un site propriu”, arată cercetătorii de la Ad Astra. „Publicarea online a tezelor de doctorat facilitează accesul celor interesaţi la text, îl supune procesului de evaluare colegială şi poate înlătura (sau confirma) orice suspiciune privind plagiatul. În lipsa unei platforme online pusă la dispoziţie de către Minister, îndemnăm universităţile să publice tezele pe site-urile proprii”, mai arată Ad Astra. Gândul a dezvăluit recent că fragmente importante din teza de doctorat a baronului PSD de Mehedinţi, Adrian Duicu, sunt copiate cuvânt cu cuvânt, fără citare sau cu citare necorespunzătoare, din alte lucrări. Mihai Miclăuş: Plagiatul este răspândit la scară mare şi dacă ridicăm un pic preşul, cred că vom fi speriaţi să vedem ce găsim sub el Mihai Miclăuş, cercetător doctor la Institutul de Cercetări Biologice Cluj Napoca şi membru în Consiliul Director al Ad Astra, a explicat pentru gândul că demersul de publicare a tezelor de doctorat pe internet este o măsură care ar pune presiune pe sistemul academic şi pe autorii lucrărilor. „Plagiatul este răspândit la scară mare şi dacă ridicăm un pic preşul, cred că vom fi speriaţi să vedem ce găsim sub el. O bună parte a mediului academic din România nu cred că este conştient de normele pe care ar fi trebuit să le aplice. Există o parte a mediului academic care a protejat plagiatul cu bună ştiinţă, dar există şi o parte a studenţilor cărora nu li s-a spus nimic despre cum ar trebui să citeze. La nivel de doctorat, într-adevăr această scuză nu trebuie să existe”, spune pentru gândul Mihai Miclăuş. Cercetătorul susţine că în România ar trebui aplicat sistemul folosit atât în SUA, cât şi în Europa, prin care studentul doctorand îşi dă acordul privind publicarea tezei sale de doctorat pe internet, de către universitate sau ministerul Educaţiei. Tocmai din această cauză, măsura de publicare a celor 33.000 de teze de doctorat deja existente ar putea să ridice probleme, însă dacă vreun doctor s-ar opune acestei măsuri, teza sa ar deveni automat suspectă. „În sistemul american există un ‘publishing agreement’ pe care îl semnează studentul înainte de terminarea doctoratului, sistem care ar putea fi implementat şi adaptat în România. Chiar dacă ar începe să fie publicate tezele de doctorat pe internet, nu ştiu dacă măsura ar putea fi aplicată retroactiv, la cele 33.000 de teze existente, pentru că nu a existat un acord cu studentul. Dar dacă ar exista această iniţiativă, iar unii care şi-au dat deja doctoratul s-ar opune, acest lucru ar ridica suspiciuni despre teza lor. S-ar pune o presiune”, explică Mihai Miclăuş. O altă problemă, ridicată chiar de lumea academică, este că mulţi doctoranzi vor să îşi publice, ulterior susţinerii tezei, lucrarea sub formă de carte sau ca articol ştiinţific. Publicarea tezei pe internet ar împiedica acest lucru, însă există soluţii şi pentru acest neajuns, care nu poate fi o scuză pentru cvasisecretizarea doctoratelor, existentă în acest moment în România. „Avem colegi din ştiinţele umaniste care au perfectă dreptate când spun că nu se poate publica teza lor, pentru că urmează să fie publicată în următorii doi-trei ani sub forma unei cărţi. Deci nu putem nici sări în cealaltă parte, cerând prea mult. Trebuie însă mers pe acest sistem nord-american şi european, în care există acest acord şi în care poate fi introdus un embargou de un an în care teza să nu poată fi publicată, timp în care poate apărea în reviste de specialitate”, spune cercetătorul de la Ad Astra. Până la constatarea plagiatelor trebuie să existe însă măsuri de prevenţie academică, iar primul filtru în calea fraudei academice este însuşi profesorul coordonator al doctoratului. Pentru un ochi antrenat, detectarea unui plagiat nu este prea dificilă şi nu implică nici un software costisitor. „Profesorul coordonator are obligaţia şi eu sper că citeşte teza de doctorat. Când citeşti un text de genul acesta, care are o structură, îţi dai seama când există deviaţii. Înţeleg că nu eşti la zi cu toată literatura de specialitate publicată în lume, dar îţi dai seama când stilul studentului tău, pe care îl ştii de atâţia ani, deviază de la o structură generală a textului. Nu poate fi exonerat de vină profesorul coordonator, el ar fi trebuit să fie primul care să detecteze plagiatul”, mai spune Mihai Miclăuş

Sursa: Gandul.info

 

Scandal politic pe o „fabrică” de diplome din Focşani

Situaţie fără precedent în judeţul Vrancea: o şcoală privată pentru asistenţi medicali din Focşani s-a transformat într-un „teatru de luptă” al intereselor de partid. Pe scurt, bătălia se dă între Constantina Negoiţă, fosta directoare a unităţii de învăţământ, consilier judeţean PDL şi secretar general al organizaţiei de femei a PDL, şi reprezentanţii Fundaţiei „Vasile Alecsandri” din Iaşi, care deţine din punct de juridic unitatea privată de învăţământ. Miza ar fi, pe de o parte, imobilul în care funcţionează şcoala, şi, pe de altă parte, o „fabrică de diplome false” şi de bani pentru partid, susţine preşedintele Consiliului Director al fundaţiei din Iaşi, Corneliu Paraschiv. Acesta mai susţine că fosta directoare a încercat să preia şcoala pe numele său, folosindu-se de documente false. De altfel, Constantina Negoiţă a înfiinţat două firme cu sediul în clădirea şcolii, una dintre ele cu acelaşi obiect de activitate: cursuri de calificare profesională. Victimele colaterale sunt pacienţii asistenţilor cu diplome obţinute în mod fraudulos, dar şi elevii care şi-au plătit studiile, aflaţi acum în situaţia confuză de a nu şti exact cum şi unde vor susţine examenul de licenţă care bate la uşă. Povestea cu iz penal a început în 2012, după ce prof. dr. Longinus Enescu,  cel care a înfiinţat Fundaţia Academică „Vasile Alecsandri” Iaşi, a decedat, iar moştenitorul său, ieşeanul Corneliu Paraschiv, a dorit reorganizarea tuturor filialelor din Moldova. Însă la una dintre filiale, Şcoala Postliceală Sanitară „Vasile Alecsandri” Focşani, Paraschiv s-a lovit de o întreagă „arhitectură” de interese obscure şi de un posibil caz de „fabrică de bani” din diplome acordate în mod fraudulos, o construcţie dirijată de Constantina Negoiţă, directoare a filialei din 1996. „Din 2009 filiala din Focşani a primit acreditare definitivă de la Ministerul Educaţiei  şi a început să organizeze propriile examene de licenţă pentru asistenţi medicali în domeniul farmaceutic şi de medicină generală”, a explicat, pentru PUTEREA, Preşedintele Consiliului Director al fundaţiei, Corneliu Paraschiv. Trebuie menţionat  faptul că aceste diplome sunt valabile atât în România, cât şi pe teritoriul altor state membre UE, iar profesia este una foarte căutată la nivel european. Toate aceste lucruri fac ca diplomele să fie foarte căutate. În opinia lui Corneliu Paraschiv,  chiar înainte de momentul decesului prof. dr. Longinus Enescu, directoarea Constantina Negoiţă îşi făcuse deja un plan de preluare a şcolii din Focşani. „Ea s-a  bazat de la început pe relaţia apropiată pe care o avea cu şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vrancea, Zaharia Vasilica, şi a încercat să se rupă de Fundaţia de la Iaşi, cea care înfiinţase filiala şi şcoala în cauză la Focşani. Ideea e că o parte din banii încasaţi din cursuri  ar fi trebuit să se întoarcă la Fundaţia din Iaşi, lucru care se pare că o nemulţumea pe directoare. Şi în afară de asta o deranja controlul făcut de Consiliul de Administraţie al Fundaţiei, care cere, aşa cum este normal, rapoarte privind modul în care se cheltuiesc banii”, a spus Paraschiv. Preluare  „ostilă”, cu documente false Astfel, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, prin intermediul inspectorului general Zaharia Vasilica, s-a substituit reprezentanţilor legali ai unei entităţi juridice private şi a făcut o decizie de detaşare pe numele Constantinei Negoiţă, pe care o confirma în postul de directoare. „Inspectoratul nu are dreptul de a detaşa profesori la şcolile particulare. Atribuţiunile sale se opresc la a stabili programa de învăţământ, modulele de studiu, la acreditare, dar nu au nici o competenţă în ce priveşte numirile, Consiliul de Administraţie, partea financiară etc. Detaşarea a fost semnată de şefa ISJ Vrancea, Vasilica Zaharia. Noi nu am ştiut de acest document, care a fost făcut cu câteva luni înainte de decesul membrului fondator, despre care se ştia că va muri în curând. Am aflat de hârtie abia după deces, când directoare nu mai răspundea în faţa reprezentanţilor sediului central al Fundaţiei de la Iaşi, pe baza acestui document de numire a sa în funcţia de director emanat de la  ISJ Vrancea”, a mai explicat Paraschiv. În versiunea expusă de acesta, şefa organizaţiei de femei a PDL şi consilierul judeţean Constantina Negoiţă a pregătit, din timp, preluarea unităţii şcolare cu documente false. „Când am început să primim telefoane că se eliberau contra sume de mii de euro, în mod fraudulos, diplome pentru persoane din străinătate (Spania, Italia) sau din Focşani, care nu  se prezentaseră la cursuri nici măcar o oră, am făcut o procură specială pentru verificarea diplomelor. Iar când am intrat în şcoală să facem aceste verificări, Constantina Negoiţă ne-a blocat accesul la documente, spunând că nu mai recunoaşte Fundaţia din Iaşi, că şcoala este de sine stătătoare, şi, deşi ne-am prezentat cu toate documentele, a chemat jandarmii care au evacuat delegaţia noastră şi au păzit sediul şcolii până seara”, a mai povestit reprezentantul Fundaţiei „Vasile Alecsandri”. Interesant este că în declaraţia de interese a Constantinei Negoiţă figurează două firme cu sediul la adresa  şcolii din Focşani: SC. Marcip Com S.R.L. (unde are 81% din acţiuni) şi Interbus SRL (are 50% din acţiuni, restul de 50% fiind deţinute de fiul său, Marius Negoiţă). Ştampila şcolii, la fosta directoare În cele din urmă, ISJ Vrancea a admis că şi-a depăşit competenţele în septembrie 2013, când a emis fără temei legal decizia de detaşare a Constantinei Negoiţă în funcţia de director al Şcolii Postliceale Sanitare „Vasile Alecsandri” Focşani şi a retras documentul în februarie 2014. Însă Constantina Negoiţă a refuzat să înapoieze ştampila unităţii şcolare, iar elevii sunt în situaţia de a nu ştiu cum îşi vor susţine examenul de licenţă. „A luat ştampila, a invocat că s-a îmbolnăvit, nu a vrut  să ne dea ştampila şi ne-a întârziat vreme de luni de zile cu acest detaliu.  În plus, ar fi trebuit să predea până marţi, 1 iulie, toate dosarele elevilor care s-au înscris la examenul de licenţă la şcoala pe care a desemnat-o Inspectoratul pentru organizarea examenului de licenţă şi se opune. Avem zeci de elevi în situaţia asta”, a explicat Paraschiv. Verificări de la de Corpul de Control Contactat de PUTEREA, şeful Corpului de Control al Ministerului Educaţiei, Ion Trămăndan, ne-a declarat că va trimite o echipă în inspecţie la Focşani. „Legat de dosare penale pentru diplome false nu am nici o informaţie. Ar fi bine să fi avut vreo informaţie pentru că eu l-am rugat pe domnul Paraschiv: domnule dă-mi un nume! Pentru că el pretinde că s-au dat diplome în mod fraudulos”. În ce priveşte examenul de licenţă, acesta a spus că Inspectoratul Şcolar a arondat Unitatea şcolară de la Focşani la o altă şcoală, de stat, pentru susţinerea examenelor. “Deci elevii nu vor da examenele acolo, ci la o altă unitate tocmai pentru că există aceste divergenţe între fondatori şi conducerea şcolii. Eu o să trimit o echipă de control acolo. Aţi sunat tocmai când elaboram o strategie în acest sens. Acum informaţiile mele provin de la dl Paraschiv, dar trebuie să verific. E adevărat, acolo a greşit inspectoratul şcolar anul trecut când a dat o decizie şi nu avea competenţa s-o facă şi… eu nu ştiu ce este  între ei. Această doamnă directoare este de mult acolo. După decesul fondatorului au intervenit aceste probleme acolo. Este vorba şi despre patrimoniul fundaţiei, cred, dar acest aspect depăşeşte inspectoratul. Din câte ştiu nu există o plângere penală legat de diplomele frauduloase eliberate de şcoala din Focşani. Am înţeles că dl Paraschiv susţine că mai multe persoane plecate în străinătate, care nu au frecventat cursurile, au obţinut diplomele. Însă dl Paraschiv nu mi-a dat numele lor”, a mai spus Trămăndan.

Sursa: Puterea.ro

 

Universitatea Ovidius vrea să scape de stigmatul șpăgii

Prof.univ.dr. Sorin Rugină a organizat, ieri, prima sa conferinţă de presă de când este rector al Universităţii “Ovidius”. Acesta este decis să refacă imaginea universităţii după faptele de corupţie petrecute în trecut. Şi-a propus să promoveze cât mai eficient programele şi activităţile derulate la nivel universitar, astfel încât în viitorul apropiat să crească numărul de studenţi. După cum a declarat, principalul său obiectiv, dar şi al echipei sale, este examenul de admitere. Universitatea constănţeană pune la dispoziţie 1.340 de locuri fără taxă şi 3.059 locuri cu taxă. De asemenea, sunt disponibile 600 de locuri cu taxă, la formele de învăţământ la distanţă şi fără frecvenţă. Pentru studiile de masterat sunt vacante 620 de locuri fără plată şi 1.932 de locuri cu taxă. “Admiterea este un punct sensibil pentru toate universităţile din ţară”, a spus rectorul. Pe 14 iulie încep înscrierile atât pentru domeniile de studiu care au probe de concurs, cât şi pentru cele unde evaluarea se va face pe baza concursului de dosare. Susţinerea probelor se va derula între 21 şi 27 iulie. Echipă nouă de conducere Conferinţa de presă a fost şi un prilej de a fi cunoscuţi noii prorectori. Aceştia sunt conf. univ. dr. Tofan Lucica, de la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, care se va ocupa de Invățământul și asigurarea calității; prof. univ. dr. Popa Constantin, de la Facultatea de Matematică şi Informatică, delegat a se ocupa de Cercetarea științifică și informatizare; prof. univ. dr. Gîrţu Mihai, de la Facultatea de Ştiinţe Aplicate şi Inginerie, desemnat pentru Relații internaționale și imagine instituțională. Din echipa de conducere mai fac parte prof.univ. dr. Circo Eduard, de la Facultatea de Medicină, pentru Relații cu studenții, absolvenții și formarea continuă, şi prof. univ. dr. Vancea Diane Corina Paula, de la Facultatea de Ştiinţe Economice, prorector pentru Dezvoltarea instituțională, relația cu mediul economic și comunitatea locală. Domenii de studii noi Din toamna acestui an, la universitatea de la malul mării vor funcţiona specializări noi, precum Inginerie economică în agricultură, Zootehnie şi Modă-Design vestimentar. În același timp, două alte specializări nu mai sunt active. Rectorul Rugină a subliniat faptul că orice specializare care nu se va dovedi eficientă va fi desfiinţată. “Trebuie să avem specializări competitive”, a spus prof.univ.dr. Sorin Rugină. În ceea ce priveşte taxele de şcolarizare de la Universitatea “Ovidius”, acestea se încadrează între 2.000 lei şi 7.000 de lei, cei mai mulţi bani fiind pentru Facultatea de Medicină. Şi studenţii străini medicinişti vor plăti o taxă de 5.000 de euro pe an.

Sursa: Romanialibera.ro