PREUNIVERSITAR

Dascălii decid săptămâna aceasta dacă intră în grevă generală din 9 decembrie Aproape 10.000 de angajaţi din Educaţie au ieşit în stradă la începutul lunii   FOTO: Adevărul Sindicaliştii din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) organizează referendum săptămâna aceasta în şcoli pentru a afla dacă profesorii sunt de acord cu declanşarea grevei generale din data de 9 decembrie 2013. Decizia finală va fi luată pe 4 decembrie. Liderii FSLI au transmis în şcoli formularele tipizate pe care dascălii trebuie să le completeze până vineri, 29 noiembrie, în care trebuie să menţioneze dacă sunt sau nu de acord cu greva generală. Pe 2 decembrie, toate aceste liste, din fiecare judeţ, vor fi centralizate la Bucureşti, iar pe 4 decembrie liderii vor lua o decizie în acest sens. Practic, dacă 60% dintre sindicalişti vor opta pentru greva generală, cursurile vor fi suspendate în şcolile din România din data de 9 decembrie 2013, potrivit reprezentanţilor FSLI. Profesorii cer creşterea salariilor debutanţilor cu 50%, acordarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi un nou statut al personalului didactic. Aceste nemulţumiri au scos în stradă, pe 6 noiembrie, aproape 10.000 de dascăli din toată ţara, într-un miting organizat în Capitală. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a explicat că toţi salariaţii din învăţământ au venituri cu 20% mai mici faţă de cele din 2009, înainte de faimoasa tăiere cu 25%, în ciuda faptului că reprezentanţii Guvernului spun că au reîntregit veniturile salariaţilor din educaţie. “Dacă nu se va găsi o soluţie ca salariile să crească, lucrurile se vor complica foarte mult. Acum mai este o şansă, la votul în Parlament privind bugetul pentru anul 2014. Şansa unei educaţii performante este în mâinile senatorilor şi deputaţilor, dacă într-adevăr vor binele acestui sector”, a punctat Simion Hancescu, la o conferinţă de săptămâna trecută pe tema situaţiei din educaţie. Profesorii, studenţii şi elevii cer 6% din PIB pentru Educaţie În ultimele săptămâni au avut loc mai multe proteste în educaţie începând cu profesorii care au pichetat în luna octombrie, sediile Guvernului, ale Parlamentului şi ale USL. Pe 6 noiembrie, 10.000 de profesori de la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au ieşit în stradă la un miting, iar săptămâna următoare au ieşit mii de studenţi să protesteze în toată ţara, în timp ce elevii au făcut grevă japoneză în şcoli. Mai mult, sindicatele din învăţământ organizează în perioada aceasta un referendum, urmând ca la începutul lui decembrie să fie comunicate rezultatele acestuia care vor arăta dacă se va face sau nu grevă generală în 2014, în Educaţie.

Sursa: Adevarul.ro

BNR a lansat un DVD cu istoria banilor pentru elevii din clasele I-VIII. Isărescu: românii, codaşi la educaţie financiară Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) au semnat marţi un nou acord de parteneriat pentru următorii patru ani în sfera educaţiei financiare. Elevii deja studiază în prezent la cursul opţional de educaţie financiară de pe un ghid realizat de BNR. Documentul semnat marţi de către Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei Naţionale şi Mihnea Costoiu, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică ”se referă la întreaga paletă a activităţilor şi proiectelor educaţionale organizate în parteneriat de catre BNR şi MEN, la scară naţională, atât la nivel preuniversitar, cât şi pentru învăţământul superior şi cercetare”, se arată într-un comunicat BNR. În cadrul aceluiaşi eveniment, ”BNR a lansat un nou produs educaţional – un DVD destinat elevilor din ciclul primar şi gimnazial, care cuprinde scurtmetraje despre istoria banilor, viaţa bancnotelor şi elementele de siguranţă ale acestora, precum şi un tur virtual al Băncii Naţionale a României, videoclipurile fiind avizate de către specialiştii MEN”, mai spun reprezentanţii Băncii Naţionale. „Este pentru prima dată când a fost realizat un astfel de produs destinat elevilor”, au recunoscut reprezentanţii MEN. România se află sub media mondială la capitolul educaţie financiară şi este greu să faci politică monetară dacă nu îi înveţi pe cei mici despre valoarea şi funcţiile banului, a declarat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la semnarea protocolului, potrivit Mediafax. Protocolul are chiar rolul de a dezvolta educaţia financiară în rândul elevilor, în continuarea unor proiecte ce au avut deja ca beneficiari, în 18 judeţe ale ţării, peste 2.700 de elevi şi 500 de profesori, care s-au întâlnit cu membri ai Consiliului de Administraţie al BNR şi lectori ai aceleiaşi instituţii, potrivit lui Isărescu. „Protocolul semnat astăzi (marţi – n.r.) consolidează un parteneriat început acum trei ani şi mai bine. În plus, creează premisele dezvoltării unor proiecte în domeniul educaţiei financiare. Scopul îl reprezintă cooperarea dintre instituţiile noastre în vederea însuşirii, dezvoltării unor elemente ale educaţiei financiare la nivelul învăţământului preuniversitar şi prin intermediul unor proiecte finanţate şi iniţiate de BNR. Beneficiarii principali ai acestor proiecte sunteţi voi, dragi elevi. Beneficiarii apar prin intermediul disciplinei opţionale educaţia financiară şi al proiectului ‘Să vorbim despre bani şi bănci’, dar şi al vizitelor la sediul central sau sediile reţelei teritoriale al BNR şi la Monetăria Statului, în cadrul programului Şcoala Altfel”, a declarat guvernatorul BNR, la ceremomia de semnare a protocolului, la care au participat şi ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. Publicul românesc, încă needucat în domeniul financiar Cu acelaşi prilej, Isărescu a subliniat importanţa educaţiei financiare în rândul populaţiei, în condiţiile în care „a face politică monetară cu un public needucat este dificil”. „Veţi auzi că într-un clasament al Băncii Mondiale care pleacă de la 0 până la 100, după 20 de ani de eforturi ale instituţiei noastre, România este pe 31, încă sub medie. Ceea ce ne dă de gândit şi se reflectă în calitatea dialogului cu instituţiile financiare şi în capacitatea acestei instituţii de a proomova o politică monetară corectă. O spune experienţa ţărilor cu economie de piaţă neîntreruptă. Politica monetară se propagă mult mai uşor dacă publicul este educat”, a explicat guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a mai subliniat, referitor la educaţia financiară a copiilor, că este important ca aceştia să preţuiască banii, dar şi să-i cheltuiasă şi să-i investească. Istoria şi rolul banului, curs opţional la clasa a IV-a În luna augut 2013, ministrul Pricopie a stabilit printr-un ordin de ministru noi materii care pot fi studiate de copii în cadrul cursurilor opţionale din acest an. Astfel, „Educaţie pentru societate” va fi studiată la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, „Filosofie pentru copii”, la clasa a III-a şi/sau a IV-a, iar „Educaţie financiară”, la clasele a III-a şi/sau a IV-a. Programa pentru „Educaţie financiară” răspunde unei iniţiative dezvoltate de Comisia Europeană în toate statele membre ale UE şi îşi propune educarea consumatorului şi dezvoltatea receptivităţii elevilor pentru domeniul financiar. Programa pentru „Educaţie financiară” a fost elaborată în colaborare cu serviciul de educaţie al Băncii Naţionale Române, care a pilotat cursurile pentru această disciplină în mai multe unităţi şcolare, încă din anul 2010-2011.

Sursa: Adevarul.ro

Ministrul Educaţiei: „Orele de educaţie fizică ar putea fi suplimentare, câte două de două ori pe săptămână“ Din toamna anului viitor, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea să introducă patru ore pe săptămână de educaţie fizică şi mişcare în gimnaziu şi în licee. Acestea ar putea fi suplimentare, peste orele din programă. Orele de sport promise de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi de ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, vor fi introduse în învăţământul gimnazial şi în licee gradual, începând cu toamna anului 2014. Mai exact, în primul an se vor adăuga în orarul copiilor patru ore de educaţie fizică şi mişcare în clasele a V-a şi a IX-a, apoi a VI-a şi a X-a, astfel încât, în trei-patru ani, să se ajungă la nivelul maxim de sport în tot învăţământul preuniversitar. „Poate că orele de sport ar trebui făcute suplimentar, peste ceea ce avem acum, pentru că, în fond, vorbim despre mişcare, despre sănătate, despre recreere. După şase ore de matematică într-o săptămână, e bine să faci patru ore de mişcare repartizate în reprize de câte două ore legat. Specialiştii spun că într-o oră de educaţie fizică, de fapt lucrezi efectiv cam 15 minute. Pentru că trebuie să respecţi toate procedurile, încălzirea, faci exerciţiul fizic şi apoi trebuie să laşi elevul după ce a ieşit din sala de sport câteva minute să-şi revină. Prin urmare, aceste ore ar trebui să fie în reprize de câte două ore de două ori pe săptămână“, a explicat ministrul Remus Pricopie în cadrul mesei rotunde „Minte sănătoasă în corp sănătos. Împreună pentru prevenirea obezităţii infantile“, care a avut loc la Ministerul Tineretului şi Sportului. Totuşi, în contextul în care numărul orelor de sport creşte, iar Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului lucrează intens pentru reintroducerea în şcoli a competiţiilor de tip Daciada, intervine problema infrastructurii. „În momentul de faţă sunt foarte multe săli de sport fie improprii pentru a putea fi utilizate, fie încuiate“, subliniază Pricopie. „Vom învăţa directorii cum să promoveze sănătatea în şcoli“ În multe şcoli există în continuare chioşcuri şi automate cu alimente nesănătoase pentru copii, în ciuda reglementărilor existente în acest sens, a subliniat ministrul Educaţiei. „Eu cred că atunci când promovăm o alimentaţie sănătoasă la nivelul elevilor, trebuie să-i învăţăm pe directori ce trebuie să facă. De exemplu, să elimine chioşcurile cu produse nesănătoase din şcoli sau să invite medici de specialitate să discute cu copiii despre stilul de viaţă sănătos, să organizeze chiar şi târguri de alimente sănătoase sau să-i ducă pe copii în medii în care se pregătesc alimente sănătoase“, a sugerat Pricopie.

Sursa: Adevarul.ro

Nouă medalii pentru olimpicii români la competiţiile regionale de informatică pentru juniori şi seniori Elevii români participanţi la VII-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Informatică pentru juniori au obţinut patru medalii (o medalie de aur şi trei medalii de argint). România a obţinut alte cinci distincţii (o medalie de aur, trei de argint şi o medalie de bronz) la Turneul internaţional de informatică Shumen 2013. La Olimpiada Balcanică de Informatică pentru juniori, care s-a desfăşurat în localitatea bulgară Shumen, în perioada 22-24 noiembrie 2013, medalia de aur a fost cucerită de Costin Andrei Oncescu (clasa a VI-a/Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş), laureat şi la ediţia precedentă tot cu aur, potrivit Ministerului Educaţiei. Palmaresul a fost completat cu medaliile de argint câştigate de Smaranda-Monica Dicu (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnazială nr. 56 din Bucureşti), Darius Marian şi Andrei-Cristian Stanciu, ambii elevi în clasa a VIII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală. În paralel cu Balcaniada din Bulgaria a avut loc şi tradiţionalul Turneu internaţional de informatică Shumen 2013. În acest al doilea concurs, lotul României a obţinut cinci distincţii: o medalie de aur, trei de argint şi o medalie de bronz. Laureaţii sunt George Chichirim (clasa a VIII-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa) – medalie de aur, Vlad Rochian (clasa a VIII-a/Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timişoara), Andrei Popa (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” din Vaslui) şi Mihai Gheorghe (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – medalii de argint, respectiv Daniel Constantin (clasa a XI-a/ Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – medalie de bronz.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Colegiul Naţional „Ion Creangă”, desemnat Liceul European al Anului Colegiul Naţional „Ion Creangă” este echipa câştigătoare a finalei concursului Liceul European al Anului, competiţie desfăşurată la iniţiativa Biroului de Informare al Parlamentului European în România (BIPE), surclasându-i pe cei de la „Sf. Sava”. Echipa câştigătoare va pleca într-o vizită de 3 zile la sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Pe locul al II-lea s-a clasat echipa Colegiului Naţional „Sfântul Sava”, cu un total de 56 de puncte primite în finala competiţiei, iar fiecare membru a primit un eBook Reader. Locul al III-lea al concursului Liceul European al Anului a fost ocupat, în urma punctajului obţinut în semifinală, de reprezentaţii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, care au primit câte un iPod Shuffle, se arată într-un comunicat de presă al BIPE. Echipa liceului „Ion Creangă” este formată din Andreea Anghel, Simona Dîrleci, Laura Merlan şi Raluca Pironi şi a fost coordonată de către profesorul Sylvia Burcaş. Reprezentanţii  Colegiului Naţional „Sfântul Sava” au fost Radu Manu, Ioana Puiu, Bianca Teodorescu şi Horia Tiugan, au fost coordonaţi de către profesorul Constanţa Năstase. Iar echipa liceului „Mihai Viteazul” a fost formată din elevii Cristina Burlacu, Maria Chiţu, Teodor Dumitraş şi Alexandru Popa, coordonaţi de către profesorul Codina Săvulescu. ”În cadrul finalei, echipele au răspuns la întrebări cu un grad de dificultate progresiv şi şi-au demonstrat abilităţile argumentative susţinând importanţa participării la alegerile europarlamentare. Echipele au avut posibilitatea de a primi puncte suplimentare, promovându-se pe Facebook. Astfel, prin intermediul paginii de Facebook a BIPE, echipele au putut acumula voturi, cea mai populară primind un avantaj de 5 puncte în confruntarea faţă în faţă”, se mai arată în comunicat. Competiţie între liceele din Capitală Opt licee din Bucureşti se confruntă, în perioada 24 octombrie – 29 noiembrie, în cadrul concursului Liceul European al Anului, o competiţie dedicată liceenilor, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE). Concursul Liceul European al Anului este o competiţie de tip întrebare-răspuns, prin care vor fi testate cunoştinţele tinerilor cu privire la Parlamentul European şi la Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat de presă BIPE. În concurs participă 8 dintre cele mai performante licee din Bucureşti: Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”, Colegiul Naţional „Ion Creangă”, Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” şi Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. Competiţia face parte dintr-o campanie – pilot  de informare a tinerilor, care are drept scop promovarea cunoştinţelor privind Uniunea Europeană şi activitatea Parlamentului European, precum şi promovarea importanţei participării generaţiei tinere la alegerile europarlamentare.

Sursa: Adevarul.ro

Schimbarea meniurilor în grădiniţe şi orele de sport în şcoală, soluţii contra obezităţii la copii? Gusturile copiilor se educă încă de la cele mai fragede vârste, de aceea, alimentaţia la grădiniţă este esenţială pentru formarea obiceiurilor alimentare sănătoase, spun specialiştii. Iar cele patru ore de educaţie fizică pe săptămână ar trebui să le deschidă copiilor apetitul pentru sport, crede ministrul Educaţiei. Statisticile situează România pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte problema copiilor supraponderali şi obezi din Uniunea Europeană. Un motiv esenţial este, cred specialiştii, mentalitatea greşită care persistă la noi în ţară că un copil plinuţ este un copil drăguţ, fericit şi sănătos. „Să ai un copil gras, obez, dar fericit că-i oferă mama tot ce vede la televizor, în reclame, doar ca să stea puţin cuminte este o mentalitate greşită“, subliniază Daciana Sârbu, membru al Comisiei de sănătate şi mediu în Parlamentul European. Grădiniţele fac meniurile cum cred de cuviinţă Ea spune că unul dintre primii paşi pentru a modela obiceiurile alimentare ale copiilor şi pentru a modifica percepţiile lor şi ale părinţilor privind o dietă sănătoasă se face la grădiniţă. „Aş vrea să propun Ministerului Educaţiei să discutăm şi să lucrăm pe un subiect foarte important: meniurile din grădiniţe. Există o lege din 2008, întocmită bine şi venită la momentul oportun atunci, dar care suportă nişte modificări acum. Propun să îmbunătăţim această lege şi să realizăm nişte recomandări explicite pentru grădiniţe. Pentru că la momentul acesta grădiniţele interpretează legea şi fac cum cred de cuviinţă aceste meniur“, a spus Daciana Sârbu în cadrul mesei rotunde „Minte sănătoasă în corp sănătos. Împreună pentru prevenirea obezităţii infantile“, care a avut loc marţi, la Ministerul Tineretului şi Sportului. Apetitul pentru mişcare trebuie dezvoltat cu cap Cele patru ore de educaţie fizică şi mişcare pe care le promite ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, ar putea fi ineficiente în promovarea unui stil de viaţă sănătos dacă acestea nu sunt bine gândite pentru copii. „Orele de sport trebuie puţin reinventate. Copilul trebuie să aibă o altă motivaţie să meargă la orele de sport: să se distreze, să facă sport cu plăcere, să descopere. Să vadă ce înseamnă gimnastica, atletismul, handbalul şi baschetul şi el să decidă la ce sport să meargă“, consideră campioana mondială la atletism Gabriela Szabo, consilier al ministrului Tineretului şi Sportului. De asemenea, ea crede că marile universităţi din România ar trebui să implementeze sistemul din marile universităţi ale lumii cu privire la admiterea pe baza practicării unui sport. „Marile universităţi ale lumii acceptă tinerii şi dacă sunt practicanţi de sport. Ei au un avantaj la admitere faţă de cei care nu practică niciun sport“, spune ea.

Sursa: Adevarul.ro

STUDIU 9 din 10 mame, copii şi dascăli spun că doresc continuarea programului „Cornul şi laptele” Atât părinţii şi copiii, cât şi cadrele didactice susţin continuarea distribuirii gratuite în şcoli a alimentelor din programul guvernamental „Cornul şi laptele”, implementat în România de 10 ani, arată un studiu comandat de Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) şi realizat în perioada august – septembrie 2013. ”Conform studiului naţional comandat de Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) şi realizat în perioada august – septembrie 2013, programul “Cornul şi laptele” se bucură de o percepţie majoritar pozitivă în rândul mamelor, copiilor şi cadrelor didactice, care îi apreciază beneficiile şi într-o proporţie foarte mare (de 9 din 10 în rândul fiecarei categorii) îşi doresc ca acesta să continue”, se arată într-un comunicat APRIL. Cadrele didactice din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial au spus că o părere bună şi foarte bună despre program (91%), considerând că programul a fost foarte bine implementat (93%) şi că trebuie să continue (95%), fiind dispuşi să se implice activ în susţinerea lui (92%). Principalele beneficii ale programului menţionate cel mai des de aceştia sunt legate de faptul că: • asigură zilnic copiilor o masă gratuită şi reprezintă un ajutor financiar pentru părinţi; • toţi copiii se simt egali, deoarece primesc acelaşi pachet; • asigură o gustare sănătoasă şi consistentă, uşor de servit la clasă copiilor, de către toţi copiii, indiferent de vârstă. 96% dintre copii consumă produsele lactate primite prin program, şcoala fiind principalul loc în care copiii le consumă. Copiii au declarat că le plac produsele primite prin program (81%), apreciind în primul rând faptul că produsele primite sunt săţioase şi le oferă o masă consistentă (51%), dar şi că sunt gustoase (38%) şi că se simt egali la clasă cu ceilalţi colegi (37%). 89% dintre copii îşi doresc ca programul “Cornul şi laptele” să continue, mai arată studiul APRIL. În ceea ce priveşte mamele, 90% dintre cele intervievate au o părere bună şi foarte bună despre program în general, 93% dorind continuarea programului şi mai mult de 86% dintre ele fiind dispuse să se implice activ pentru a-l susţine. “Programul este o investiţie strategică în viitorul copiilor noştri, deoarece programul european „Laptele în şcoli” încurajează copiii să consume lapte şi produse lactate în fiecare zi şi să păstreze o alimentaţie echilibrată prin subvenţionarea laptelui de calitate. Acest program a fost propus în urma unor studii referitoare la starea de sănătate a populaţiei europene, care au evidenţiat faptul că este nevoie să prevenim anumite afecţiuni precum hipocalcemia la copiii de vârstă şcolară, obezitatea printr-o educaţie alimentară corectă de la vârste fragede. În plus, să nu uităm faptul că acest program are şi alte beneficii socio-economice, precum susţinerea celor aproximativ 30.000 de locuri de muncă create de cei 5.000 de fermieri români care furnizează zilnic cele 250 de tone de lapte pentru copiii noştri”, a explicat Dorin Cojocaru, preşedinte APRIL. Despre studiu Studiul şi-a propus evaluarea percepţiei despre programul “Cornul şi laptele” şi a impactului acestuia în rândul beneficiarilor şi a celor implicaţi în susţinerea lui. Studiul a fost comandat de APRIL şi realizat de compania de cercetare 360insights în perioada august-septembrie 2013. Studiul a cuprins aproximativ 1.250 de respondenţi, dintre care 600 de mame, 400 de copii din învăţământul gimnazial, primar şi secundar, precum şi 250 de profesori, învăţători şi educatori din şcoli şi grădiniţe de stat şi private, din toate regiunile ţării, din mediul rural şi urban, diversele segmente de vârstă ale respondenţilor (de la 24 la 55 de ani), şi cele trei categorii de familii din puntc de vedere al venitului realizat (familii cu venituri mici, medii şi mari). Beneficii economico-sociale ”Pe lângă beneficiile nutriţionale şi educaţionale, programul are beneficii importante economice şi sociale. Astfel, reprezintă un canal de distribuţie constant pentru fermierii şi producătorii de lapte generând vânzări zilnice de peste 250 de tone de lapte. Asigură un flux constant de producţie pentru cei aprox. 5.000 de fermieri români care produc anual lapte în valoare de 70 de milioane de euro doar pentru acest program şi care au creat până în prezent aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Datorită amplorii sale, programul a atras în ultimii ani investiţii în capacităţi de producţie şi procesare de 100 de milioane de euro, iar impactul asupra bugetului de stat este semnificativ prin intermediul taxelor şi impozitelor redirecţionate dintr-o cifră de afaceri anuală a industriei de aproximativ 880 de milioane de euro. În plus, o parte din fondurile de stat investite în acest program provin din finanţare europeană pentru programul “Laptele în şcoli”, absorbţia fondurilor europene pe acest segment crescând de peste 10 ori în 2013 comparativ cu 2008”, se mai arată în comunicatul APRIL. Un nou proiect de lege pentru programul „Cornul şi laptele” “Considerăm că este acest program trebuie rentabilizat, prin indexarea limitei valorice a pachetului care a rămas la nivelul din 2008, ceea ce diminuează interesul marilor companii din industria laptelui. Astfel, ar creşte şi standardele de calitate ale produselor lactate oferite copiilor. De asemenea, este nevoie să completăm legislaţia în domeniu şi normele de aplicare, prin reglementarea unor prevederi legate de igienă, distribuţie, controale suplimentare prin care să se asigure că produsele lactate sunt distribuite, transportate şi păstrate în condiţii corespunzătoare. de aceea, am iniţiat un proiect de lege nr. 440/2013 prin care ne dorim să asigurăm atât creşterea calităţii produselor oferite copiilor noştri, cât şi îmbunătăţirea implementării programului”, a declarant Dorin Cojocaru, Preşedintele APRIL. Recomandările APRIL: • măsuri de igienă prin stabilirea unei obligaţii a producătorilor de a asigura livrarea produselor lactate însoţite de pai (în cazul laptelui) şi de lingura de plastic (în cazul celorlalte produse lactate); • modificarea frecvenţei transporturilor pentru a asigura distribuitorilor flexibilitatea de a livra produsele lactate în funcţie de specificul acestora (mai puţin în cazul laptelui UHT datorită posibilităţii acestuia de a fi pastrat la temperatura ambiantă pe o perioadă mai lungă de timp); • creşterea frecvenţei inspecţiilor în şcoli privind tipurile de produse distribuite (de exemplu, eliminarea distribuţiei produselor neconforme cu legislaţia în vigoare, precum brânza topită).

Sursa: Adevarul.ro

12 copii de la Şcoala gimnazială nr 6 Alexandria au primit tratament preventiv pentru TBC Elevii şi profesorii de la Şcoala gimnazială nr 6 Alexandria, unitate la care un dascăl s-a îmbolnăvit de TBC, au fost testaţi pentru a se stabili dacă virusul s-a împrăşiat  şi dacă există pericol de focar. În urma analizelor făcute copiilor, 12 dintre aceştia au primit tratament preventiv împotriva tuberculozei. După ce un profesor din şcoală s-a îmbolnăvit de TBC, cadrele didactice şi copiii din unitate au fost testaţi pentru a se stabili dacă virusul s-a răspândit. Faptul că unii dintre copii au primit tratament medicamentos a creat şi mai mare panică în rândul părinţilor. Potrivit inspectorului general adjunct Emilian Vrăjitoarea, din cei 100 de copii testaţi, 19 au ridicat suspiciuni. Patru copii, au primit în final aviz negativ, iar  în cazul a 12 s-a dispus începerea unui tratament preventiv. Alţi patru copii au fost chemaţi vineri la Policlinică pentru efectuarea unor radiografii pulmonare.   În ceea ce-i priveşte pe cei 12 copii care au primit tratament medicamentos, este vorba despre un tratament preventiv, prescris de medic, după ce au apărut reacţii în urma testării PPD.   Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman, Mioara Comana, deocamdată, nu există nicio certitudine în privinţa existenţei altor cazuri de TBC ” Joi va veni rezultatul analizelor şi vom şti cu certitudine. Vorbim despre un focar în situaţia în care se vor depista cel puţin 3 cazuri, dar numai joi, când va veni rezultatul analizelor, vom cunoşte situaţia reală”, a spus directorul DSP.   Teleormanul, ”fruntaş” la TBC   Tuberculoza (TBC) este o boala infectioasa contagioasa, produsa de un germene numit Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Aceasta se transmite “pe cale aeriana”, prin inspirarea aerului infectat cu bacili tuberculosi. Desi exista programe de combatere si control,tuberculoza rămane o problema in Teleorman.   Conform datelor statistice judetul Teleorman ocupa primul loc pe tara in primele 6 luni ale anului 2013  în ceea ce priveşte cazurile de de tuberculoza.

Sursa: Adevarul.ro

Fetele din ţigănie, între şcoală şi măritiş Este o performanţă pentru fetele din comunităţile de romi să urmeze 12 clase. Multe dintre ele încheie socotelile cu şcoala după clasa a IV-a, când sunt măritate contra cost. E grav pentru ele dar şi pentru România. E o anomalie socială care se perpetuează în paguba întregii ţări. Din cei 250.000 de analfabeţi câţi are România în acest moment, 40.000 sunt femei de etnie romă. Femeile rome reprezintă grupul cel mai ameninţat de analfabetism din ţara noastră. Asta pentru că de la 11-12 ani, unele dintre ele sunt măritate. Pe bani mulţi sau pe o nimica toată, numai ca familiile să scape de o gură în plus la masă, pentru profit sau din cauza unei cutume care trebuia demult depăşită. Avem două veşti. Una bună şi una rea. Vestea bună se numeşte Claudia. Vestea rea este Camelia. Claudia are 17 ani şi este elevă în clasa a XI-a a Liceului Pedagogic din Slobozia (Ialomiţa). La prima vedere este o adolescentă ca oricare alta. Dar Claudia este o excepţie de la regulă. S-a născut la Făcăeni, un sat din Ialomiţa, într-o familie de romi cu un tată alcoolic şi bolnav psihic şi o mamă care a fugit de acasă pe când fata avea câteva luni. A fost crescută de bunici. S-a obişnuit cu certurile şi ţipetele: „Dacă în casă nu era ceartă mă simţeam ciudat. Adică… de ce nu se mai ceartă? Ăla era mediul meu şi când ei se certau eu îmi scriam şi îmi făceam temele. Şi acum, dacă sunt într-o cameră în care vorbeşte un sigur om, eu nu pot să învăţ. Dar dacă sunt mai mulţi care vorbesc, atunci mă pot concentra mai bine”, spune Claudia. Când s-a pus problema să meargă la liceu, ai ei au dat înapoi: “N-avem bani să te ţinem”. A intrat, însă, cu medie mare la Liceul Pedagogic din Slobozia (9,16), iar performanţa ei a atras atenţia ONG-urilor pentru romi din judeţ, care i-au acordat o bursă. Vara trecută, Claudia a vândut îngheţată de la 10 dimineaţa la 10 seara ca să strângă bani pentru a merge la Bucureşti. Vrea să vadă cum e un curs la Facultatea de Istorie: “Mă gândesc să dau la Istorie, dar aş vrea să văd cum se desfăşoară un curs, ca să ştiu dacă e pentru mine. Poate că nu îmi place şi atunci trebuie să mă orientez spre altceva”, spune ea. Claudia ştie ce vrea: să fie profesoară de istorie, chiar dacă salariile profesorilor sunt mici: “Dacă nu îmi vor ajunge banii, voi mai face şi altceva în paralel”. Va preda la o şcoală departe de Făcăeni: “Cât mai departe de casă. Am o repulsie pentru tot ce înseamnă acasă”. Va avea copii şi, indiferent ce se va întâmpla, nu-şi va părăsi copiii. Şi îi va îndemna să citească. Printre cărţile ei preferate: Charles Dickens, “Marile speranţe”. Cazul “Cami” Camelia a fost cea mai bună elevă din câte s-au văzut până acum în Bora, cartierul de romi al Sloboziei, despărţit de oraş printr-un râu. Anul ăsta, Cami a terminat clasa a IV-a, la şcoala din mijlocul Borei. Învăţătoarea Elisabeta Beciu îşi aminteşte: „Făcea nişte analize gramaticale de rămâneai uluit!”. În primăvara acestui an, părinţii Cameliei au început să colporteze prin sat că ei emigrează în Italia. Motiv pentru care nu au mai înscris-o pe fată în clasa a V-a. Au ţinut-o una şi bună că pleacă azi, pleacă mâine, până a început să se lase toamnă şi au venit la primărie cu jalba pentru bonuri de lemne. „Când o s-o înscrieţi pe Cami în clasa a V-a, atunci o să primiţi şi lemne pentru iarnă. Şi nu era vorba că plecaţi în Italia?” – s-a răstit învăţătoarea la părinţii fetei. (n.r. – învăţătoarea e şi consilier local, fotoliu din care împarte şi lemnele de foc) Adevărul este că această Cami e deşteaptă, dar spre ghinionul ei e şi frumoasă. „Categoric, părinţii o vor mărita cât de curând pentru că vor câştiga foarte mulţi bani pe ea. Pentru că, încă, la noi în cartier se mai vând fetele. De la clasa a V-a se pot căsători”, spune învăţătoarea. A V-a înseamnă 11 ani!  Zece ani de la nunta regală În urmă cu 10 ani, aderarea României la Uniunea Europeană era îngreunată de nunta fiicei regelui Ciobă. Ana Maria Cioabă, în vârstă de 12 ani, era măritată forţat cu un tânăr de 15 ani. Raportorul Uniunii Europene, Emma Nicholson a criticat public autorităţile de la Bucureşti, cerând anularea nunţii până în momentul în care ambii miri aveau să împlinească vârsta majoratului. Până la urmă, nunta avut loc, romii invocând tradiţia de sute de ani a nunţilor dintre minori. Fetiţele sunt vândute mai ieftin în localităţile din Ialomiţa. Dar bani frumoşi se iau atunci când ele sunt date la măritat departe de casă. Iar Cami, se pare, ar urma să fie măritată tocmai pe la Galaţi. „Sunt bani de ordinul zecilor de milioane de lei vechi. Nu ştiu nici eu exact. Dar… zeci de milioane, că e normal, nu?” spune profesoara. „Pe Cami vor lua bani foarte mulţi. Pentru că ştie toată lumea că e deşteaptă”. Mergem acasă la Cami. Gresie, faianţă, termopane, curent tras prin liţă de la vecini, tot confortul. Învăţătoarea strigă din drum cât o ţine glasul: „Camiiii! Camiii!”. Nu răspunde nimeni. Iese într-un final bunica fetei, care ne spune cu glas spăşit că aia mică nu vrea să se ducă la şcoală. „De ce?”, se răsteşte învăţătoarea Beciu. „Că i-e frică să vie seara de acolo. Dacă-i e frică? Nu se duce. Nici până colea nu se duce. Aşa fricoasă a fost de mică”. Frica de a merge la şcoală! E şi ăsta un caz în acest colţ de Uniune Europeană. Învăţătoarea îi spune bunicii că e păcat de fată: „Cami putea ajunge învăţătoare ca mine”. „Se întunecă la 7, mamă! E pericol să meagă noaptea pe drum. Dacă era vară o trimiteam la şcoală, dar aşa, nu”, spune bătrâna. Un sâmbure de adevăr există şi în această frică. E frica părinţilor, nu a copilei. Frică la gândul că fata ar putea fi furată. Acolo unde se vinde ceva se şi fură. Ce-i de făcut? Căsătoriile timpurii fac parte din tradiţia comunităţii de romi căldărari. E o practică veche de sute de ani. Din momentul în care se căsătoresc, fetele renunţă la şcoală, uită şi bruma de carte pe care au învăţat-o şi ajung izolate social. Nu vor avea niciodată slujbe şi vor fi veşnic dependente: de soţi sau de ajutoarele sociale. În ultimii ani, problema căsătoriilor timpurii s-a diminuat cel puţin acolo unde au pătruns cultele neoprotestante. În alte comunităţi, unde au existat cazuri mediatizate şi intervenţii ale ONG-urilor sau autorităţilor, vârsta de căsătorie a crescut sau romii au învăţat să se ascundă. Însă pentru această problemă – una dintre cele mai mediatizate – nu există încă o soluţie unică şi cu eficienţă verificată. De la intervenţia instituţiilor de forţă (care să decadă din drepturi părinţii şi să pedepsească abuzurile) până la acţiunile de prevenţie sau din domeniul asistenţei sociale şi protectiei copilului, orice intervenţie trebuie adaptată local. Pretutindeni însă, pretextul tradiţiei nu trebuie să împiedice legea şi drepturile copilului.

Sursa: Adevarul.ro

Clase de elită în şcoli. Este bine, este rău? În primul rând nu este o noutate, se practică la liceu pe scară largă. Ce altceva sunt liceele de elită, cele la care se intră cu medii peste 9, uneori peste 9.50? Sunt unităţi de învăţământ de elită, performante, la care elevii sunt selecţionaţi atent, şi la care nici nu se duc cei care nu se simt capabili să le facă faţă. De asemenea, clasele şi şcolile vocaţionale exact asta fac, separă elevii pe trasee educaţionale, coerente cu propria structură intelectuală. Problema stă în altă parte Şcoala trebuie să ofere cât mai multe trasee educaţionale, astfel încât fiecare elev, sub îndrumarea profesorilor, psihologilor, părinţilor, atunci când aceştia lasă deoparte sentimentul, să aleagă acel traseu care se potriveşte cel mai bine inclinaţiilor, talentelor, potenţialului psihic şi fizic, structurii intelectuale proprie fiecărui copil. Există tineri cu resurse intelectuale de natură conceptual-teoretice însemnate, alţii cu inteligenţă dominant practică, aplicativă sau emoţională, artistică, socială, şi încă alte categorii. Greşeală fundamentală a învăţământului nostru, după desfiinţarea şcolii profesionale din 2003, este că-i obligă pe toţi elevii să urmeze traseul liceal şi să înveţe integrale, derivate, fizică cuantică, teorie şi istorie literară, chiar dacă n-au inclinaţii, resurse şi talente deosebite pentru a pricepe aceste concepte. Sistemul acesta binar, esti elev bun sau slab, se raporteaza la o referinta proasta, teoria abstracta. Daca intelegi integrale si derivate esti bun, daca nu slab. O eroare teribila, exista specialisti de toata isprava, in toate domeniile, care castiga si foarte bine, fara sa stie integrale si derivate. Scopul ascuns al sistemului a fost si este  sa ajunga cat mai multi, eventual toti elevii, sa cotizeze la fabricile de diplome universitare. O altă mare eroare o reprezintă neadecvarea curriculară la noul context economic, social, politic, la provocările lumii moderne reprezentate de globalizare, la piaţa muncii şi la feluritele crize care ne ameninţă viitorul. Fundamentul unui nou curriculum ar trebui să fie „a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună“ şi patru arii de cuprindere: conceptual teoretică, aplicativă, interdisciplinară şi generatoare de învăţare continuă. Un nou curriculum ar trebui să conţină trei variante, minim, mediu, de aprofundare. Acesta e contextul în care discutăm despre clase de elită. Cum spuneam, la liceu se practică şi se acceptă în sensul „liceelor de elită“. Rămâne zona gimnazială Germania are două filiere, teoretică şi tehnologică, începând cu clasa a V-a. Recomandarea profesorilor şi specialiştilor, de a urma una sau alta dintre filiere e sfântă, n-o poate încălca nimeni. Astfel că  elevii sunt îndrumaţi încă de la 10-11 ani pe un traseu educaţional care li se potriveşte mai bine. De ce să chinui copiii să înveţe mulţimi infinite, medii ponderate, inecuaţii şi sisteme de inecuaţii sofisticate, dacă ei ar fi mai fericiţi şi confortabil să înveţe lucruri practice, care se şi caută apoi în piaţa muncii, spre deosebire de mulţimile infinite? În şcoala românească nu se întrevede o astfel de opţiune, iar în lipsa unui sistem unitar, standardizat şi cinstit de evaluare, de-a lungul şcolii, rezultatele dezastruoase de la bacalaureat ne arată că suntem pe un drum greşit. În gimnaziu, realizarea unor grupe sau măcar cercuri de aprofundare, cu elevi selectaţi după înclinaţii şi plăcerea de a studia o anumită materie, fie ea matematică, istorie, fizică, literatură, este benefică, suplinind exact ce spuneam mai sus, lipsa traseelor educaţionale care să se muleze pe tipologia fiecărui elev. Din America ne mai vine o soluţie. Nu există clase propriu-zise, elevii îşi aleg 6-7 discipline, în funcţie de interes, talente şi ce vor să facă în viaţă, dintr-o paletă mai largă, şi urmează cursurile doar la aceste discipline, o preprofesionalizare timpurie, dar benefică în momentul intrării în piaţa muncii. La noi, deşi CDS-ul, Curriculumul la Dispoziţia Şcolii, prevăzut în Legea Educaţiei Naţionale la 20-30% din totalul orelor, şi care ar fi atenuat întrucâtva obligaţia de a urma acelaşi curriculum, indiferent de resurse, a fost „înţeles“ de actuala conducere a ministerului ca „0-1 ore“ şi introdus ca atare în planurile de învăţământ de la şcoala primară. Încă un pas înapoi. Alte ţări, Polonia de exemplu, a avut tăria să lase la dispoziţia şcolilor să-şi definească propria identitate educaţională, cât mai apropiată de interesele locale, regionale de dezvoltare, de interesele comunităţii şcolare pe care le deservesc. Un vis, pentru ţări hipercentralizate, cum este România. În concluzie La licee se practică masiv „liceele de elită“, mult mai mult decât „clase de elită“. La gimnaziu ar trebui introduse mai degrabă două filiere, teoretică şi vocaţională (tehnologică), cu un curriculum distinct şi un CDS de 30%, care să lase loc şcolii să diferenţieze elevii după resurse, înclinaţii şi talente, în acele ore care ar intra în CDS şi doar Trunchiul Comun valabil pentru toate clasele. Efectul ar fi mult mai însemnat, diferenţierea mai fină şi mai puţin discriminatorie, demobilizantă, comparativ cu clasele de elită.

Sursa: Adevarul.ro

Cadrele didactice se tem pentru sănătatea copiilor. ISJ a scurtat programul şcolar După închiderea Termica SA, consilierii municipali din Târgovişte au decis ca fiecare şcoală, locuinţă ANL sau locuinţă socială să fie dotată cu centrale termice.

“Mutarea” ar fi trebuit să fie făcută până la 20 noiembrie, însă, proiectul este întârziat.  Între timp, Inspectoratul Şcolar a decis să micşoreze programul, astfel încât, copiii să stea mai puţin în frig. Începând de vineri, 22 noiembrie, orele vor avea 45 de minute, iar pauza 5, după următorul program 8.00-8.45, 8.50 -9.35, 9-40 – 10.25, 10.35 – 11.20, 11.25 – 12.10, 12.15 – 13-00. Situaţia va fi menţinută până la rezolvarea situaţiei agentului termic. “Orele de curs au fost scurtate tot din cauza frigului ”, a declarat inspector adjunct ISJ Dâmboviţa, prof.Ovidiu Băsceanu.   Aurel Diamandi, preşedintele PC Târgovişte, a declarat recent, că “există zvonuri că nici în 15 decembrie nu vor fi montate şi funcţionale aceste centrale”. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât se anunţă instalarea ninsorilor şi a gerului.    “Acest proces de montare centrale termice a fost tergiversat. Există o analiză în două planuri: partea de întârziere politică, şi mă refer la hotărârea de a se renunţa la Termica (n.n. – societatea de termoficare a municipiului, aflată în insolvenţă), şi apoi modul în care s-au derulat partea de contractare şi de punere în practică a montării acestor centrale. Există zvonuri că nici în 15 decembrie nu vor fi montate şi funcţionale aceste centrale”, a declarat Aurel Diamandi.

Sursa: Adevarul.ro

Cum s-au informatizat liceele Romaniei

O poveste cu finantisti controversati, multa munca si glume despre romani si unguri Computerele si internetul au patruns in liceele romanesti datorita controversatului miliardar George Soros, iar programul de informatizare nu a fost deloc usor de pus in aplicare, fiind nevoie de ingeniozitate, rabdare si umor. A fost nevoie sa fie invinse rivalitatile dintre romani si maghiari la Cluj, a fost nevoie de oameni care sa convinga americanii sa doneze petru tinerii romani licente de Linux, dar totul s-a facut, iar acum se vad din plin roadele, a povestit Nicolai Sandu, coordonatorul programului Internet la fundatia Soros (1991-1998), la conferinta Programatica – Open Source 2013, organizata de Agora Group, • Luna aceasta se implinesc 20 de ani de la crearea primei retele de internet in scoli si universitati. • 2013 este si anul in care se implinesc 20 de ani de la aparitia domeniului .ro. • HotNews.ro – primul ziar online din .ro – va prezinta o serie de interviuri cu persoanele implicate direct in Revolutia Internetului in Romania. • In cazul in care cunoasteti persoane care au fost implicate in revolutia informatica in Romania, pionieri ai .ro care doresc sa vorbeasca despre primii ani de internet in Romania, trimiteti datele lor de contact la redactie[at]hotnews.ro si HotNews.ro le va contacta pentru a le publica povestile. In articol puteti citi: – Cat de riscanta era viata in Bucurestiul de dupa Revolutie. – Cum a fost convins Soros sa aduca tot mai multi bani pentru informatizarea liceelor romanesti. – Cum o strategie simpatica, dar ingenioasa, i-a facut atat pe romani, cat si pe unguri sa accepte computerele la Cluj. – Cum au fost obtinute gratuit din SUA aproape 2.000 de licente de Linux care au fost extrem de utile aici. – Cum s-a instalat si internet in licee. – Ce sfaturi ar trebui sa primeasca tinerii de azi pentru a fi motivati. Incepand cu 1993 si timp de cativa ani, fundatia Soros a desfasurat in Romania programe prin care a adus computere in 350 de licee si apoi le-a conectat la internet. A fost un pas important in evolutia internetului, mai ales ca in primii ani nu existau servicii comerciale de internet si singurul mod in care tinerii puteau intra online era prin intermediul acestui program desfasurat in licee. Atunci au fost create laboratoare de informatica mici la inceput, dar treptat a crescut si numarul de computere si de servere si tot mai multe clase au putut tine cursuri acolo. Fugind pe Calea Victoriei, din calea… minerilor „Eu am fost mai degraba un conector, am facut legatura intre oameni si grupuri si din aceasta legatura s-au creat programe extraordinare care au avut o influenta formidabila in acea epoca de pionierat. In 1990 am avut sansa sa merg la aeroport cu Dacia mea cea veche impreuna cu sociologul Alin Teodorescu unde l-am asteptat mergand cu masina pana pe pista de aterizare pe celebrul finantist miliardar George Soros care venise sa deschida o fundatie in Romania”, povesteste Sandu Primul presedinte al fundatiei a fost Alin Teodorescu, iar Sandu a devenit unul dintre primii angajati si s-a dovedit ca au existat si situatii periculoase. „As vrea sa propun un proiect de lege prin care cei care au lucrat la Fundatia Soros sa beneficieze de aceleasi drepturi precum aviatorii, marinarii, adica sa aiba un plus de ani vechime”, glumeste el, povestind cum a fugit de mineri, in centrul Capitalei. „Mergand eu agale pe Calea Victoriei, pe la Athenee Palace catre sediu, vad un grup foarte energic de mineri navalind in curtea Fundatiei de Dialog Social. Cred ca daca era de fata un reprezentant al Comitetului Olimpic Roman, as fi castigat o selectie pentru Jocurile Olimpice la cursa de viteza. Nu stiu cand am ajuns in casa si stiu ca trei zile nu am iesit de acolo”, spune el. Greutati in Ardeal si glume subtile cu romani si unguri Nicolai Sandu a povestit si cat de grea a fost viata celor derulau proiecte la Fundatia Soros, mai ales cand era vorba de cele care cuprindeau donatii de computere catre licee din Ardeal. Dificultatile au fost create de articolele din Romania Mare in care se scria despre cum vrea Soros sa ne ia Ardealul, povesteste el. „Primul proiect a fost Computere in licee, donatii de computere, de calculatoare in cele mai prestigioase licee din tara. Pentru asta trebuia sa faci o aplicatie si era un juriu format din profesori din mediul universitar si preuniversitar care analizau aplicatiile si le aprobau. Era o aventura mai ales pentru profesorii de informatica din tara, din orasele mai mici si mai ales din Transilvania sa aplice la Fundatia Soros. Cam in fiecare saptamana era un articol despre Soros si cum voia sa fure Transilvania si tentatia era sa ascundem articolele astea. Alin Teodorescu spunea: <Nu, le traducem si le trimitem lui Soros>. Si uite asa Soros era fascinat de chestia asta, si de la primul buget al Fundatiei de 30.000 de dolari a ajuns peste cativa ani la 10 milioane de dolari buget anual pentru fundatie. Si printre acesti minunati profesori se numara si Radu Jugureanu, de la care de fapt a pornit proiectul Computere in licee. El a ajuns la Fundatie, luase vreo 3-4 calculatoare, si a zis: <Nu e de ajuns, trebuie sa facem un laborator>. Noi il dadeam afara pe usa, el sarea pe fereastra. Si pana la urma l-a luat pe Alin Teodorescu, l-a dus la liceu, era o cladire separata unde era o biblioteca. Si directorul, Craciun, zice: <Uite aici am face un mare laborator de informatica, Radu nu stiu ce vrea sa faca, dar face bine>. Si mutam, amenajam. Si Alin Teodorescu, care era pasionat de biblioteci, spune: <Dar aici e biblioteca. Ce faceti cu biblioteca?< Domnul director raspunde: <Avem o sala de clasa unde o mutam, nu e nicio problema>. Alin Teodorescu: <Dar daca se supara doamna bibliotecara?> La care domnul director raspunde: <Nu se va supara>. Teodorescu: <De ce?> Directorul: <E nevasta-mea>”, povesteste seful de proiect. Mai ales in Cluj existau dificultati din cauza relatiilor tensionate intre romani si maghiari. Tocmai de aceea, Sandu si colegii de la fundatie au ales o tactica simpatica pentru a-i convinge sa accepte calculatoarele. „Si povestea pe care voiam sa v-o spun este cat de greu le era acestor minunati profesori sa obtina aceste donatii. Aplicau si li se aproba. Lucram la acest proiect impreuna cu colegi de la Cluj, Iasi si Timisoara. Erau profesori din Transilvania, mai ales de la doua licee din Cluj, care au zis: <Aoleu, ce ne facem? Eu am facut cererea gandindu-ma ca nu o sa se aprobe niciodata si nu i-am spus directorului>, ne spunea profesorul de informatica, ingrijorat ca daca va auzi directorul liceului, nu o sa primeasca donatia”. La doua institutii de invatamant din Cluj strategia de convingere a fost simpatica. „Unul era un liceu prestigios romanesc si altul era un liceu in limba maghiara, sa nu suparam pe nimeni. Cand am intrat amandoi la director, am zis: aveti o donatie de la fundatia Soros. Si directorul se scandaliza: <Ce? De la maghiarul ala, nu primesc niciun computer>. Si eu ii spuneam: domnule director, luati computerele, nu vine nimeni sa va controleze, lasati copiii sa invete, ca stiti ce se intampla daca nu le luati? O sa le dea la un liceu maghiar!. La liceul maghiar se ducea colegul meu care vorbea maghiara si directorul spunea: <Ce? Soros, care in loc sa ne dea noua, le da romanilor?> Nici nu voiau sa auda, nu voiau sa ia computerele. Si colegul zicea: Daca nu le luati, stiti ce o sa faca? Daca nu le vreti dumneavoastra, le da la romani!”, povesteste Sandu. Pasul doi: computerele sunt legate la internet Dupa aceasta prima etapa in care scolile au fost dotate cu computere, a venit ideea ca trebuie conectate si la internet si tocmai de aceea primii clienti ai retelei de transmisii de date pe cablu TV au fost de la Fundatia Soros. „Am creat un service provider dedicat scolilor, pentru ca la vremea aceea reteaua nationala de educatie si cercetare era in etapa incipienta si prioritara era conectarea invatamantului universitar. Si cred ca prin acest program s-au dat bani, la vremea respectiva, cam cinci ani. Scolile au avut acces, elevii, care in niciun caz nu ar fi fost clienti ai companiilor comerciale din cauza costurilor, stateau si isi petreceau noptile in laboratoarele de informatica unde pe langa faptul ca transmiteau mail-uri samd, ce frumos suna modemul cand te conectai!!. Erau unii cu ureche muzicala care in functie de sunet stiau: aaa, e linia mai slaba”, isi aminteste Sandu. A aparut apoi nevoia ca aceste computere sa fie administrate, iar fundatia a organizat cursuri de instruire pentru profesori si pentru elevi si au fost organizate o serie de tabere la Eforie, actiuni celebre la vremea aceea, acum 15 ani. Kit-urile de Linux si generozitatea americana Simpatica este povestioara celor 1.850 de kit-uri de Linux, totul pornind de la unul dintre fostii angajati ai fundatiei care a ajuns sa lucreze in SUA. „Ma duc sa il vizitez si el zice:<te bag la un director aici, vor sa faca o donatie de 1.850 de kit-uri de Linux pe care nu le mai folosesc in America pentru ca au adus noua versiune Netscape si atunci astea nu se mai vindeau>. Si intru si spun: Puteti sa dati niste kituri pentru Romania? Si ma intreaba: <Cam cate kituri vrei? Eu nu puteam sa ii spun ca stiu cate erau, si zic: Pai le vreau pe toate. La care omul zice:<pai cate universitati aveti voi acolo, ce sa faceti cu ele, va dam 100-200?> Si eu ii zic: stati ca nu ati inteles, nu numai pentru universitati. Noi avem impreuna cu grupul de UNIX un program prin care in licee sa se instaleze Linux si sa invete copiii sa administreze Linux”.   Sandu spune ca americanul a fost atat de incantat, incat a trimis pe banii companiei tot coletul in Romania, dar peripetiile nu s-au terminat fiindca birocratie locala putea lovi dur. „Aici intervine celebra administratie financiara de la fundatia Soros, unde, ca in orice institutie, fie de stat, fie privata, era un cosmar. Doamna contabil sef mi-a zis ca a inregistrat in contabilitate cele 1.850 de pachete si pentru fiecare va trebui sa fac un contract de donatie. Cred ca si azi mai scriam la donatii daca ma luam dupa ea”, a glumit Sandu.   Tinerii de azi au nevoie de povesti care sa ii inspire Au fost cei mai frumosi ani, nu am sa ii uit, am avut o sansa extraordinara sa se intample sa fiu acolo si sa ajung dupa aceea sa coordonez un program la fel de important… Am un mesaj pentru dumneavoastra: sa faceti un lucru pe care l-am experimentat de-a lungul acestor ani si care are un impact extraordinar. Sa mergeti prin scoli, prin licee sa le vorbiti studentilor si elevilor, sa le spuneti povesti. Au atata nevoie de povesti! Povesti de succes despre oameni, despre institutii. Am fost si in colegii tehnice unde sunt copii extraordinari, doar ca au nevoie de oameni sa le vorbeasca si profesorilor le spuneam: de ce nu le vorbiti? Si ei imi explicau: <Pai e foarte simplu, ca mama si cu tata, daca toata ziua ii bati la cap sa invete, nu invata. Cand veniti din afara, sunteti ca un bunic care in vacanta de vara ii povesteste si este atras>. Copiii au nevoie, cariera lor uneori depinde de o singura intalnire in care cineva a venit si le-a povestit. Am o mare de povesti pe care o sa continui sa le spun si au venit la mine fosti studenti care mi-au spus: <intr-o zi ai venit la noi la facultate, ne-au bagat cu forta intr-o sala, am zis: aoleu, iar a venit unul de la o corporatie sa ne bata la cap. Si ne-ai spus niste povesti frumoase, am simtit ca sunt adevarate si a doua zi m-am inscris in programul ala, am facut aia, m-am dus in programul nu stiu ce, si cand am terminat facultatea si cand m-am dus la mama si i-am aratat primul meu salariu a plans 3 zile. Aveam 34 de milioane pe vremea aia, cat nu visam la acea vreme>. Asta e mesajul”.   Internetul a facut 20 de ani, dar evolutia nu se opreste aici „Ne dorim sa participam si la sarbatoarea cu numarul 30, doar ca are si o parte care imi aminteste cat de repede au trecut anii peste noi. Imi aminteste si de o gluma: un tip trecut de 50 de ani este intrebat de o frumoasa doamna: Vai ce bine aratati, cati ani aveti? Si el a raspuns: ma indrept catre 50. Dar din pacate, din directia gresita”, glumeste Nicolai Sandu.

Sursa: Hotnews.ro

 

BACALAUREATUL FRAUDAT DE LA BOLINTINEANU.

Condamnări cu suspendare şi obligarea la consiliere psihologică anti-şpagă Două dintre protagonistele scandalului privind bacalaureatul fraudat de la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti au recunoscut acuzaţile şi au primit condamnări cu suspendare. Gina Ciontoiu, şefa Comitetului de părinţi şi Vulcu Mimoza Maria, vicepreşedintele Comisiei de evaluare, au primti patru, respectiv trei ani de închisoare cu suspendare. Pedepsele nu sunt definitive, şi pot fi contestate cu apel. Tribunalul Bucureştia separat cauza directoarei Costica Vărzaru şi a Elenei Dumitru, zisă Nuţi, secretara directoarei. Şefa Comitetului de părinţi: 4 ani cu supendare Gina Ciontoiu, membră în comitetul de părinţi, cea care a păstrat suma 12.900 de lei strânsă de la elevi, a fost condmantă la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă. Femeia are o perioadă de încercare de patru ani şi trebuie să se supună în plus şi urmatoarelor masuri de supraveghere: a. să urmeze un program de consiliere psihologică în vederea prevenirii săvârşirii de noi fapte penale; b. sa nu schimbe domiciliul sau resedinţa avută, decât cu încuviinţarea instanţei. c. să se abţină de a face parte pe viitor din comitete (ex.comitet de părinţi) sau comisii de natura celei în care a săvârşit fapta dedusă judecăţii. d. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; e. sa comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă. Vicepreşedinta Comisiei, condamnată pentru tentativă Vicepreşedintei comisiei de examinare Vulcu Mimoza Maria asupra căreia au fost găsite în xerocopie, în mai multe exemplare, răspunsurile la subiecte, a fost condamnată la un an de închisoare cu supendare pentru tentativa la săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. Femeia are o perioadă de încercare de trei ani şi trebuie să se supună a în plus şi urmatoarelor masuri de supraveghere: a. să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune desemnat cu supravegherea; b. să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinţă sau locuintă şi orice deplasare care depăşeşte 8 (opt) zile, precum şi întoarcerea; c. să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d. să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existentă. Mita ascunsă în pachete de ţigări În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada mai-iunie 2013, Costica Vărzaru, în calitate de director al Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, cu sprijinul Ginei Ciontu, membră a comitetului de părinţi, a pretins şi primit bani de la elevi din cadrul liceului, înscrişi la examenul de bacalaureat sesiunea iunie-iulie 2013, pentru a-şi folosi influenţa faţă de membrii Comisiei de Bacalaureat şi faţă de cadrele didactice cu atribuţii de supraveghere, în scopul promovării examenelor de către elevi. Procurorii descriu şi mecanismul de fraudare a examenului de bacalaureat.Astfel, conform planului stabilit de directoare, sumele de bani colectate urmau a fi înmânate cadrelor didactice supraveghetoare, atât direct de Costica Vărzaru, cât şi disimulat, respectiv în pachete de ţigări/reviste/ziare poziţionate pe catedrele din sălile de examinare. Imediat după deschiderea subiectelor, directoarea urma să convoace profesorii care predau disciplinele de examen, pentru a rezolva subiectele, care erau ulterior multiplicate. Distribuirea foilor cu rezolvările subiectelor urma să facă de Costica Vărzaru şi de alţi profesori ai unităţii şcolare, sub pretextul suplimentării filelor de „ciorne”.

Sursa: Evz.ro

 

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE.

Povestea informaticianului român, fost angajat al Google, care a făcut DEXONLINE Îl găsim pe Cătălin Frâncu, informaticianul român care a odinioară fost printre primii 500 de angajaţi ai Google, în casa lui din sectorul 2 al Capitalei, în faţa calculatorului. Este o imagine care nu-ţi trezeşte nici cea mai mică urmă de surpriză, însă, dacă te apropii, vezi că pe monitor nu se află un nou limbaj de programare. Ci chiar limbajul, cuvintele limbii române pe care le folosim cu lejeritate zi de zi sau cărora nu le cunoaştem înţelesul. Sunt adunate toate pe platforma dexonline.ro, pe care Frâncu a creat-o în anul 2000. Dacă în sufragerie se află computerul de pe care informaticianul încarcă cele mai noi definiţii ale cuvintelor, la demisol sunt adunate dicţionarele care stau la baza celor 570.000 de definiţii accesate zilnic de sute de mii de români. Serverele pe care se află întreg vocabularul limbii române sunt situateceva mai departe, la Cluj. Astăzi opt voluntari lucrează la proiectul care a adus marile dicţionare ale limbii române pe telefonul mobil sau pe calculatorul oricărui român care beneficiază de conexiune la internet. Printre ei se află şi un membru al MENSA, asociaţia celor mai inteligenţi oameni din lume. Însă totul a început de la un singur om, un IT-ist pasionat de limba şi literatura română, şi s-a dezvoltat în urma unei întâlniri norocoase. Dispute lingvistice între românii din Sillicon Valley Din casa sa din Bucureşti, Cătălin Frâncu îşi aduce aminte de locul în care se afla în urmă cu 12 ani. Era în SUA, unde venise în ultimul an de facultate pentru a studia informatica la  prestigiosul Massachusetts Intitute of Technology (MIT) şi ajunsese în timpul studiilor să lucreze la Google. A fost chiar între primii 500 de angajaţi ai gigantului IT.  Pe când stătea de vorbă cu românii din Sillicon Valley, şi-a dat seama de un lucru: dacă americanii aveau nenumărate dicţionare online, noi românii nu aveam niciunul. Iar această lipsă era cu atât mai frustrantă pentru românii aflaţi departe de casă, care nu puteau intra tam-nesam într-o librăriei sau bibliotecă să-şi ia un dicţionar şi să se lămurească asupra sensului unui cuvânt românesc. „În Silicon Valley erau mulţi români şi uneori mai aveam dispute despre sensul cuvintelor: cum se zice la asta? Ce înseamnă cuvântul asta? Atunci am adus cu mine DEX-ul ediţia 1998, să-l confruntăm când era nevoie. Apoi am zis de ce n-am avea şi noi un dicţionar online, accesibil de oriunde?”, îşi aminteşte Cătălin de începuturile proiectului său. Arahnidă şi arahnoidă, primele cuvinte explicate pe dexonline S-a decis să creeze el un dicţionar online, la care în primele luni a lucrat singur. După orele petrecute la Google, Cătălin stătea să introducă, într-o variantă primitivă a Dexonline, cuvinte din dicţionarul tipărit. Primele  introduse au fost arahnidă şi arahnoidă. „Am început cu paronimele. Am pus arahnidă şi arahnoidă după o discuţie cu alţi români despre păienjeni. În primele luni, Dexonline s-a dezvoltat lent şi haotic, aveam cam 40 de cuvinte.  Din această cauză, multă lume îmi zicea că această idee n-o să prindă niciodată”, spune Cătălin. Însă, el îşi dorea să dezvolte proiectul şi a căutat voluntari care să-l ajute să introducă definiţiile. „Eu voiam să dezvolt site-uri web. Ştiam informatică deja foarte bine, dar nu  practicasem prea mult partea de dezvoltare web. În acelaşi timp, voiam un proiect care să rămână,  nu numai un proiect didactic la care să nu se mai uite nimeni”, arată Cătălin Frâncu. Recunoaşte însă că, la început, site-ul arăta „groaznic”. Printre voluntari, doi pasionaţi de Scrabble şi un membru MENSA După şase luni a avut o întânire norocoasă. A fost contactat de cei de la Federaţia Română de Scrabble, care aveau nevoie de un dicţionar care să fie accesat de oriunde, indiferent de locul unde se desfăşoară. „Din acel moment am început să lucrez sistematic pentru acest proiect”, spune inginerul. Şi astăzi îi are alături pe Matei Gall şi Tavi Mocanu, moderatori şi membri ai Federaţiei Române de Scrabble. Matei are 60 de ani şi trăieşte la Braşov, Tavi este cercetător la Universitatea Autonomă din Barcelona. Lângă ei au venit şi alţii. „Laurenţiu Başchir şi Laura Gellner sunt cei mai activi voluntari ai Dexonline. „Oamenii ăştia au tastat 23 de milioane, respectiv 17 milioane de simboluri pe dexonline. Laura trăieşte în Germania şi este bibliotecară, Laurenţiu e voluntar de patru ani şi până acum e primul în topul voluntarilor, iar de vreo 4 ani nu îl întrece nimeni”. Opt sunt cei care în afară de Frâncu lucrează constant la adăugarea de noi şi noi definiţii pe Dexonline. Cel mai des acesta se întâlneşte cu Radu Borza, şi el programator, şi membru al MENSA. Este singurul care locuieşte la Bucureşti. „E la dexonline din 2003. A dezvoltat componente mari din proiect: toată partea de declinări / conjugări, cuvântul zilei, cuvântul lunii. Este interesat de evoluţia limbii şi conduce proiecte de digitizare a unor dicţionare vechi”, povesteşte Cătălin Frâncu. În 2004, tot DEX-ul era online Cu ajutorul primit a reuşit, în 2004, să pună pe net toată ediţia din 1998 a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. „Dar ne-am dat seama că de abia de acolo a început greul. În aceeaşi vară din 2004 am pus încă vreo patru dicţionare, de sinomine, antonime, ortografic şi Nodex-ul basarabean. Astfel, de la 65.000 de definiţii în 2004,  am ajuns la 570.000 peste încă 9 ani. Am introdus şi dicţionare de nişă. Am avut câteva dicţionare foarte vechi, de exemplu două dicţionare foarte vechi ale lui Şeineanu şi Scriban, ieşite din uz”, spune Cătălin. Dicţionarul online, actualizat cu voluntari Pasionat de limba română române, Frâncu a decis să introducă pe Dexonline şi dicţionarele vechi . „Cred că evoluţia limbii este foarte interesantă, mai interesantă decât forma ei de azi. De asta am şi introdus dicţionarele vechi. Ele îţi arată ce sensuri aveau cuvintele acum 80 de ani. Anumite  cuvinte care astăzi sunt peiorative, pe vremea aia erau absolut normale”, spune Cătălin. Dexonline a fost îmbunătăţit de la an la an. În 2006, a fost lansat subproiectul Dex Flex, prin care Frîncu şi echipa lui urmăreau generarea unei liste complete a cuvintelor limbii române împreună cu toate formele lor flexionare, precum declinările şi conjugările. Tot atunci, serverul principal al dexonline a fost mutat în România, deoarece cei mai mulţi dintre utilizatorii proiectului erau, cum este firesc, de aici. La trei ani după mutarea serverului în România, Cătălin Frâncu s-a decis să părăsească SUA şi să se întoarcă şi el definitiv acasă. Două milioane de vizitatori unici pe lună De multe ori proiectul Dexonline s-a lovit de opoziţia lingviştilor. „Noi nu ne atribuim rolul lingvisţilor, tot ceea ce facem este să respectăm ad literam dicţionarele pe care le introducem. Mergem pe ideea că DEX-ul este un bun făcut din bani publici, e un bun valoros şi le-am spus asta şi celor de la Institutul Iorgu Iordan care fac dicţionarele. Site-ul nostru are o licenţă permisivă, oricine îşi poate copia local definiţiile”, spune Frâncu. Pentru DEX Frâncu spune că a încercat să obţină acordul editurii care îl tipăreşte. „Am căutat editura din 2001 până în 2004, când încă eram în SUA, dar nu mi-au răspuns nici la email şi în niciun fel. Într-un final, după ce proiectul a câştigat popularitate m-au căutat ei printr-un avocat să ne spună să închidem. Le-am explicat că nu facem decât să punem cuvintele online şi că nu furăm nimic”, spune Cătălin. În prezent, site-ul are lunar două milioane de utilizatori unici şi 13 milioane de pagini afişate, iar Frâncu susţine că printre utilizatori se află inclusiv lingvişti. „În 2010, la o conferinţă despre cum putem folosi tehnolgia pentru limba română, organizată de Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, unde mă dusesem un pic cu inima strânsă, toată lumea mi-a spus că foloseşte dexonline deoarece este mai rapid. Ne-am simţit apreciaţi”, afirmă programatorul. Spune că şi academicienii folosesc Dexonline. „Dar nu au vrut să colaboreze cu noi, le-am spus de multe ori că vrem să intrăm sub oblăduirea voastră. Nu i-a interesat”, arată programatorul Cum se corectează greşelile Dicţionarul online permite corectarea greşelilor. Dacă un cititor observă o greşeală, atunci el poate semnala acest lucru pe legătura Greşeală de tipar, unde poate descrie problema. ”Însă, nu acceptăm corectarea definiţiilor, le lăsăm exact aşa cum apar în dicţionare”, arată inginerul, care spune că nu se subsituie în niciun caz lingviştilor sau academicienilor care se ocupă de limba română. „Noi vrem să fie un dicţionar mai bun şi oficial dacă se poate. Acum avem în lucru un sistem care să indexeze pagini româneşti, adică şi literatură şi articole şi câteva bloguri mai răsărite, şi să caute cuvinte menţionate frecvent  în acele pagini, dar pe care noi nu le avem. Şi dacă un cuvânt apare de 50 de ori şi noi nu-l avem, este un semn că ar trebui să-l pasăm unui lexicograf şi să-l punem apoi în dicţionar”, arată Cătălin Frâncu. Echipa de voluntari nu colaborează însă cu un lexicograf. „În general, tocmai pentru că nu suntem lingvişti şi pentru că nu avem vreo autoritate în domeniu definiţiilor, luăm dicţionare de prestigiu, dicţionare care au greutatea şi recenţia unui grup de lexicografi”, arată Frâncu. Cuvântul lunii august, “torţionar”, în urma dezvăluirilor din Gândul Dicţionarul are şi un cuvânt al lunii, cel mai căutat de către utilizatori, care este de regulă o dezbatere a celor mai aprinse dezbateri din societate. În luna august, cel mai căutat cuvânt a fost „torţionar”, ca urmare a dezvăluirilor făcute de gândul, în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului  şi Memoria Exilului Românesc cu privire la cazul Vişinescu şi Ficior. „Acum câteva luni, cel mai căutat a fost calorifer, evident din motive care ţineau de scandalul din jurul directorului ICR, Andrei Marga. De multe ori, cuvântul cel mai frecvent căutat indică faptul că ceva s-a petrecut în societate. De exemplu, când e căutat cuvântul vocaţie înseamnă că poate la o emisiune tv s-a vorbit de asta. Şi poate s-au contrazis asupra sensului. Acum folosim integral  10 dicţionare şi mai avem alte 20 de dicţionare din care folosim numai părţi sau definiţii”, mai spune Cătălin Frâncu. În schimb, în luna septembrie, cele mai căutate sensuri au fost cel pentru eutanasiere şi redevenţă, ca urmare a adoptării legii eutanasierii câinilor fără stăpân şi a scandalului privind Roşia Montană. Oricine vrea să contribuie la dexonline cu definiţii poate face acest lucru. Există o pagină de constribuţii unde definiţia poate fi scrisă, apoi cei de la dexonline o preiau, o corectează şi apoi o activează. „Dorim ca definiţiile trimise să fie cât mai conforme cu dicţionarele de unde provin, de aceea acceptăm numai cuvinte din sursele noastre, adică diferitele ediţii ale dicţionarelor”, spune Cătălin Frâncu. El spune că nu se substituie în niciun caz lingviştilor sau academicienilor care se ocupă de limba română. Dar consideră că limba evoluează şi el nu face decât să  consemneze  toate sensurile. Frâncu susţine că românii fac o greşeală atunci când evită cacofoniile. „De multe ori, construcţiile la care ajungem încercând să evităm o cacofonie zgârie urechea mai rău decât cacofonia însăşi. Alte limbi nu se străduie deloc să le evite”, spune informaticianul, care arată că spaima pe care cacofoniile le provoacă vorbitorilor de limbă română se are loc din cauza  automatismelor învăţate în şcoala primară. Îşi apostrofează elevii care nu vorbesc corect româneşte În afară de dexonline, Cătălin Frâncu e profesor la un cerc de informatică la Liceul Tudor Vianu din Capitală, al cărui absolvent este. „Este un cerc de algoritmi în general, dar mai vorbim şi despre alte lucruri. Cursul mă solicită foarte mult, pentru că elevii sunt foarte deştepţi. Uneori îmi trebuie chiar 2-3 zile să mă pregătesc. Le spun şi despre dexonline, dar  elevii îl folosesc oricum pentru că au nevoie. Dar dacă îi prind că vorbesc greşit limba română le dau peste nas”, spune Cătălin Frâncu. Proiectul de suflet: dicţionarul vizual Frâncu spune că Dexonline rămâne un proiect „de suflet” şi, chiar dacă a primit  mai multe oferte de vânzare le-a refuzat pe toate. „Vreau să dezvolt proiectul şi să creăm un dicţionar vizual. De exemplu, atunci când cauţi un cuvânt precum piston să poţi să şi vizualizezi”, dezvăluie programatorul planurile lui. Îşi doreşte ca voluntarii să devină proprii creatori de conţinut. „E bine să facem ceva şi  să câştigăm autoritatea că ce spunem noi aici este adevărat. Mai vrem să confruntăm toate definiţiile pentru un cuvânt.  În bună măsură unele definiţii sunt şi redundante pentru că autoriii se inspiră şi ei unii după alţii. Şi atunci unele definiţii sunt la fel şi astfel irosim timpul utilizatorilor. Am vrea să restructurăm tot ce avem într-o  singură definiţie”, conchide Cătălin Frâncu.

Sursa: Gandul.info

VORBEŞTE ROMÂNEŞTE.

Profesoara care a renunţat la salariul şi maşina de serviciu de la multinaţională pentru a-i învăţa limba şi literatura română pe copiii din Apuseni O profesoară de limba română face zilnic naveta din Cluj-Napoca, peste 100 de kilometri dus-întors, în fiecare zi, ca să-i înveţe carte pe copiii din Mărişel, o comună din Apuseni. Mirela Miron se trezeşte la 5 dimineaţa, la 6 e în microbuz, alături de copii, iar la 9 – la ore. La finalul zilei reface traseul, dar în sens învers: Mărişel – Cluj. Am petrecut o zi cu ea, ca să-nţeleg motivul care a făcut-o pe doamnă asta de  oraş să renunţe la domnie –“la un salariu mare şi la maşină de serviciu” –  pentru o oră de limbă română. O zi ca un film. E trecut puţin de ora 6 dimineaţa, iar microbuzul care duce muncitorii la centrala Hidroelectrica întârzie. Calea Turzii din Cluj-Napoca e pustie, abia trece câte un taximetru rătăcit sau un autobuz de transport în comun. Un bec chior, învăluit în vălătuci de ceaţă, luminează anemic strada. E frig, iar Mirela Miron se plimbă pe marginea străzii, să se încălzească, cu ochii în patru, să nu piardă maşina. Are 39 de ani, este profesoară titulară de limba şi literatura română şi aproape zilnic face naveta din Cluj-Napoca, 50 de kilometri dus, 50 de kilometri întors, pentru a-i învăţa carte pe copiii şcolii „Pelaghia Roşu” din Mărişel, în creierii Munţilor Apuseni. Trece de 6.15 când un microbuz alb urcă gâfâind Calea Turzii şi trage lângă trotuar. Profesoara urcă, ocupându-şi locul în ultimul rând de scaune, lângă geam. O oră şi jumătate face până la  centrala Hidroelectrica, aflată la 10 kilometri de Mărişel. Acolo coboară şi aşteaptă alte 30 de minute până când o ia microbuzul şcolii care strange copiii din satul Ruseşti pentru a-i duce la ore. N-are încotro. Ea a ales să le predea copiilor de la ţară, aşa că se descurcă cum poate. Drumul nu i se decontează. În microbuz e întuneric. Muncitorii picotesc în timp ce de la difuzor Julio Iglesias se tânguie în spaniolă, fără ca nimeni să îl bage în seamă. Nici Mirela Miron, care-şi scoate din geantă un ghem de curele cu o mică lanternă fixată. Un fel de lampă de miner, pe care şi-o aşază pe frunte. „Nu îmi permit să îmi pierd timpul. Ceasul e preţios pentru mine. Pe drum citesc sau ascult conferinţe la MP3, ori împletesc şnururi colorate, de prins la încheietură „, spune profesoara în timp ce fixează fasciculul de lumină. Să-i bată pe carte. E aproape 7.30 când microbuzul opreşte în faţa centralei, prima oprire spre şcoala din Mărişel. Mirela Miron coboară şi aşteaptă cealaltă maşină într-un mic magazin comunal. Acolo îşi ia cafeaua, după acelaşi ritual. Mereu fără zahăr, pe care i-o dă Mariana, cu care s-a împrietenit. Se lipeşte de soba de teracotă, cu paharul ieftin în mână, gândindu-se la cum va fi la iarnă când satul va sta îngropat în zăpadă şi maşinile n-or să mai urce pe munte. Un sunet de claxon o face să tresară. E ora 8.00: şoferul de pe microbuzul şcolii e punctual. Profesoara urcă şi se aşază în primul rând de scaune. Maşina porneşte spre Ruseşti, satul din care adună copiii care aşteaptă, cuminţi, câte doi, câte trei, la marginea drumului de ţară. „Sunt copii din satele aparţinând comunei Mărişel, cea mai întinsă din România. Maşina ajunge şi la zece kilometri de şcoală pentru a-i prelua, casele sunt răsfirate pe dealuri..Unii stau foarte departe, vin pe jos până la drum, iar de acasă până la microbuz străbat pe jos alţi 10-12 kilometri. Nu e uşor nici pentru copii”, spune – ca o litanie – dascălul. În microbuz urcă, pe rând, şi copiii. Râd, povestesc, minutele trec repede. „Fac acest traseu aproape în fiecare zi. Mă trezesc la 5 dimineaţa, la 6 prind microbuzul la 8 vine al şcolii, iar la 9 sunt la Mărişel. Trei ore dus, trei ore întors. Uneori vin la şcoală cu maşina doctoriţei din sat, alteori cu vreun localnic care lucrează la Hidroelectrica. Nu vin tot timpul acasă. Se-ntâmplă să rămân peste noapte la vreo familie unde sunt copii. E prea obositor să fac zilnic naveta din Cluj şi nu aş da randament la ore. Trei ore dus, trei ore întors nu prea pot face zilnic, oboseala se acumulează”, se scuză profesoara. Rămâne peste noapte în sat şi pentru că a organizat un mic atelier de cusut cu fetele din clasele mai mari, cu care şi-a propus să coase ii. Îi are şi pe cei de-a opta, cu care de la 8.00 face pregătire pentru examenul de evaluare naţională din vară. Mirela Miron predă la Mărişel din 2012. Are 18 ore pe săptămână la 48 de elevi, împărţiţi în patru clase, de la a cincea şi până la a opta. Majoritatea sunt băieţi. La şcoala din Mărişel ziua începe la ora 9 fix,  cu elevii încolonaţi în curte, pe clase. Şi cu un ritual: “tonul la cântec” – „Deşteptă-te, române!”. Când ultimul vers se termină, ca la un semn, copiii se întorc către biserica din vecinătate şi spun, în cor, „Împărate ceresc”. „Aşa este aici, la şcoală, tradiţia la fiecare început de ore, şi se păstrează. Asta îmi place la munte, că sunt oameni care îl simt aproape pe Dumnezeu şi care mai fac semnul Crucii deasupra pâinii proaspăt scoase din cuptor”, spune Mirela Miron. Prima oră de română o are cu cei mai mari, de-a opta, cărora le-a pregătit un test. „Este un test recapitulativ, cu o durată de 30 de minute. Avem un citat din legende populare româneşti, iar întrebările testează cunoştinţele elevilor despre familia lexicală a unor cuvinte sau formarea unui substantiv”, le cere profesoara. Nu trec zece minute, când primele foi sunt întoarse cu faţa în jos, semn că elevii au terminat. Mirela Miron le strânge. Notele la test se vor da ora viitoare. Următoarea oră e cu cei de-a cincea şi e una de lectură. Se citeşte  „Împărăţia lui Ciuboţel” a scriitorului basarabean Spiridon Vangheli. „Lipsa de lectură se cunoaşte, dar sunt soluţii pentru asta. Ideal ar fi să avem cărţi noi, dar la bibliotecă nu sunt fonduri pentru cărţi”, spune cu amar profesoara. Predă după manuale vechi, de 15 ani, dar nu se lasă. Şi profită de Facebook. Pentru că unii copii au conturi pe reţea, Profa de română le-a trimis o carte PDF. A Sânzianei Pop, „Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâm”, „roman fantasy cu mitologie românească”. „Toţi citesc cartea acasă, pe calculator, şi spun că le place. Aveam nevoie de cărţi pentru ei şi am găsit soluţia”. Nu-i singura aleasă. Sătulă să aştepte de la alţii, de la cei responsabili, salvarea educaţiei, Mirela Miron a creat rezistenţa. Cu un blog, unde scrie despre cartea românească. „Autorii români sunt sufocaţi pe piaţă de marketingul agresiv al traducerilor, al cărţilor de succes, pentru că sunt frumos colorate. Mi-am propus să citesc cu elevii mei literatură română şi dintr-un spirit de patriotism. Încurajarea scrierilor româneşti ar trebui sprijinită de Guvern după modelul ţărilor nordice, unde sunt programe guvernamentale, se aleg cele mai bune zece cărţi din listă, le cumpără şi le trimit la şcoli. Este literatură naţională”. A treia oră o ţine la a şasea. O lecţie recapitulativă despre Fonetică. La prânz intră la a VII-a, unde lansează o provocare: scrierea unei povestiri de la o temă dată, de la cuvinte cheie: „ceas”, „potcoavă”, „floare”, „măr”, „pod”… Copiii se agită, ideile se bat, se fac propoziţii şi fraze. La final, câştigătorii primesc câte un Plus în catalog de la Mirela Miron. O profesoară atipică. Pentru că Mirela Miron a intrat în învăţământ doar de cinci ani deşi a absolvit două facultăţi de profil – Limbi Clasice şi Litere. Mărturiseşte că la început nu a atras-o profesoratul, ci şi-a dorit „un salariu mare şi o maşină de serviciu”. Aşa că s-a angajat la multinaţională unde a lucrat şapte ani în publicitate. „La 30 de ani mi-am pus întrebarea «ce fac eu, de fapt?» şi mi-am răspuns că fac bani pentru firmă. Mi-am adus aminte că am o bibliotecă în mintea mea, că pot să ofer ceva şi că pot să am satisfacţii, chiar dacă nu sunt bine plătită. A fost greu la 30 de ani, dar am început a doua facultate şi după absolvire am intrat în învăţământ. Au urmat examene, cursuri de formare, titularizare. A fost greu să trec de la un salariu mare şi de la maşina de serviciu, la un salariu de 900 de lei lunar. Nu am resimţit asta nici ca pe un regres, nici ca o depresie. Spun doar că a fost dificil”, povesteşte Mirela Miron. De anul trecut, Mirela Miron este profesoară de limba şi literatura română la Mărişel, după ce a fost suplinitoare la licee „de fiţe” din Cluj-Napoca. „Am avut a doua notă la titularizare. Pentru mine exista posibilitatea de a mă într-o şcoală din municipiul Cluj-Napoca, dar pe o perioadă determinată, de un an – de doi. Cred că nu pot să progresez, nici elevii nu o pot face, cu profesori care se schimbă o dată la un an sau doi. Mi-am propus să rămân mai mulţi ani în Mărişel pentru a  avea şi eu satisfacţii din munca mea, iar copiii să reuşească să înveţe ceea ce am de oferit” Recunoaşte că alegerea a fost grea, pentru că ajunge târziu acasă, obosită, are doi copii de crescut şi nu mai are timp de meditaţii. „Nu regret nicio clipă hotărârea luată. A meritat să fac acest pas, pentru că se poate lucra cu copiii din Mărişel. În plus, îmi place zona, îmi place şcoala, colegii, oamenii. Mie îmi place profesia pe care o am, cred că o fac bine şi cred că am ceva de oferit. De ce limba română? Limba română, limba maternă, îţi oferă o viziune asupra vieţii, iar lectura îmbunătăţeşte nu doar vocabularul, ci şi cunoaşterea. Cu cât cunoşti mai multe cuvinte, mai multe noţiuni, experimentezi sentimente. Cred că lectura îi va ajuta pe copii în viaţă, îi va ajuta să vorbească corect propria limbă, pentru ei, ca oameni”, spune Mirela Miron. E ora 13.00, iar microbuzul plin cu copii se pregăteşte de plecare. În mijlocul lor, Mirela Miron care are trei ore până acasă. De pe dealuri, vântul pare a se înteţi, iar vremea se răceşte. În maşină, un grup de fete încep să colinde. Se apropie Crăciunul.

Sursa: Gandul.info

Isărescu:

Deprinderile populaţiei privind noţiunile financiare se formează de la vârstă fragedă Populaţia trebuie să devină mai conştientă despre ce înseamnă mecanismele economiei de piaţă, iar deprinderile se formează de la vârstă fragedă, precum „cei şapte ani de acasă”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că românii au cunoştinţe financiare foarte reduse. Potrivit unui sondaj realizat de Banca Mondială citat de Isărescu, despre cunoştinţele financiare ale populaţiei, în România indicele se situează la 31, pe o scară de la 0 la 100, sub medie. „Dacă ne uităm la acest indice, suntem încă sub medie şi mai avem multe de făcut. Este unul din motivele pentru care susţinem educaţia economică şi financiară. Populaţia trebuie să devină mai conştientă despre ce înseamnă mecanismele economiei de piaţă. Înainte să vin aici, am lansat un proiect cu Ministerul Educaţiei la nivelul elevilor pentru că deprinderile se formează de la vârstă fragedă, e precum cei şapte ani de acasă”, a afirmat Isărescu marţi seară, la evenimentul de lansare a cărţii „Economia pe înţelesul tuturor”, scrisă de Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi CEO BCR Pensii. Guvernatorul BNR a menţionat că le-a povestit elevilor din experienţa sa acumulată de-a lungul anilor de activitate, exemplificând una dintre întâmplări. Astfel, în tinereţe, pe când lucra la Institutul de Economie Mondială, s-a întors dintr-o vizită în SUA în anul 1977, iar dascălul său, profesorul Murgescu, l-a întrebat ce i-a plăcut acolo cel mai mult. „I-am raspuns că nu ştiu ce mi-a plăcut cel mai mult, însă cel mai mult m-a şocat că, fiind la o familie de medici, s-a iscat la masă o discuţie aprinsă pe teme financiare între tatăl de 40 şi ceva de ani şi fiul de 10 ani. Eu, specialistul în economie, n-am priceput mai mult de jumătate din ce spunea copilul, îl întreba tatăl în ce şi-a plasat banii. Erau nişte noţiuni pe care le-am descifrat până la urmă, dar uite specialistul dintr-o ţară comunistă”, a povestit Isărescu. El a precizat că BNR nu vrea să înveţe populaţia politică monetară, ci deprinderi, care pornesc de la „cum este ţinut banul în buzunar, de la atitudinea faţă de banul din buzunar”, arătând că este greu pentru oameni să înţeleagă o criză financiară dacă nu au o mentalitate adecvată sau, mai rău, înteleg ceea ce nu trebuie. BNR a semnat marţi un protocol de cooperare cu Ministerul Educaţiei pentru a sprijini educaţia financiară, proiectele fiind menite să contribuie la consolidarea formării sănătoase în domeniul economico-financiar. „Unii dintre ei (elevii care beneficiază de educaţia financiară – n.r.) vor fi elite, alţii vor forma acei agenţi între ghilimele deosebit de importanţi în procesul de diseminare a informaţiilor transmise de noi, de aici de la Banca Naţională, de mediul academic sau de mediul de afaceri”, a adăugat Isărescu. La rândul său, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat că acordul are ca scop să aducă elemente de educaţie financiară suplimentare faţă de cele din programa existentă. Una dintre noutăţi constă în încercarea de a propune la nivel european organizarea unei competiţii şcolare pe teme europene, la fel cum sunt olimpiadele la diverse materii. „Încercăm să catalizăm un astfel de proiect şi poate primul să se întâmple chiar în România”, a spus Pricopie. Guvernatorul BNR a mai arătat, referindu-se la cartea lui Anghel, că încearcă să realizeze unul dintre cele mai grele lucruri, respectiv să scrie economie pe înţelesul tuturor. „Nu poţi să cobori într-un limbaj accesibil lucruri complicate fără a trivializa sau, când începi să explici cu alte cuvinte, te lungeşti. Nu cred că este lucru mai greu decât să scrii carte despre bani pentru copii”, a adăugat şeful băncii centrale.

Sursa: Gandul.info

Predoiu:

Reformele începute de PDL au fost stopate de Guvernul Ponta Democrat-liberalul Cătălin Predoiu a declarat, marţi, că reformele începute de PDL în cele mai importante domenii au fost stopate de Guvernul Ponta, social-democraţii având anumite interese. Predoiu a declarat că PDL nu s-a abătut de la linia sa politică începută în 2004 prin reformele pe care şi le-a propus, însă social-democraţii au pus piedică acestor proiecte, având anumite interese. „PDL nu s-a abătut de la linia politică începută în 2004, de la reformele în justiţie, statul de drept, sănătate, educaţie. Din păcate, reformele au fost stopate de Guvernul Ponta, orice guvern de stânga preferă să ţină populaţia într-un stadiu de dependenţă economică şi socială. În ce priveşte alte partide de dreapta, este important să împărtăşim aceleaşi proiecte, să ne concentrăm eforturile pe opoziţia la USL, şi la Guvernul Victor Ponta”, a spus Cătălin Predoiu. Democrat-liberalul Cătălin Predoiu, originar din Buzău, şi Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, şi-au prezentat, marţi, programele pentru Preşedinţie, în cazul în care vor fi desemnaţi de partid să candideze la prezidenţialele de anul viitor. Cei doi şi-au expus proiectele în faţa a circa 300 de democrat-liberali, la eveniment participând şi vicepreşedintele PDL, deputatul de Buzău, Cezar Preda. Pentru regiunea de sud-est, desemnarea candidatului PDL la prezidenţiale va avea loc sâmbătă, 30 noiembrie. În judeţul Buzău, vor fi amenajate trei secţii de votare, la urne fiind aşteptaţi trei mii de democrat-liberali buzoieni.

Sursa: Romanialibera.ro

90% din locurile de munca vor necesita competente digitale Oficialii Comisiei Europene au declarat, in cadrul unei intalniri cu ministrii educatiei din statele membre, ca, pana in 2020, 90% din locurile de munca vor necesita competente digitale.

Acestia au atras atentia asupra faptului ca Europa este mult in spatele altor zone ale lumii in ceea ce priveste predarea tehnologiilor digitale in scoli si universitati, informeaza Press TV. „Peste 60% dintre copiii in varsta de 9 ani din Uniunea Europeana invata in scoli care nu dispun inca de echipamente informatice”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educatie, Cultura, Multilingvism si Tineret. „Mai putin de 30% dintre tinerii cu varste intre 10 si 15 ani sunt educati de profesori specializati in acest domeniu”, a mai adaugat comisarul. Somaj alarmant in randul tinerilor din UE. Romania – cea mai mare prapastie intre generatii Peste 14 milioane de tineri cu varste intre 15 si 29 de ani din Uniunea Europeana nu se afla, in momentul de fata, nici pe piata muncii si nici nu urmeaza o forma de invatamant. In total, tinerii someri costa bugetul Uniunii peste 150 de miliarde de euro in fiecare an. Organizatiile angajatorilor europeni au afirmat ca scolile europene trebuie sa faca mai mult pentru ca tinerii sa dobandeasca abilitati de comunicare de baza. In opinia acestora, chiar si tinerii cu bune performante academice au mari probleme in gasirea unui loc de munca din cauza acestui inconvenient.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

Facultatea de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, prima din România care a intrat în Topul Shanghai

Facultatea de Matematică şi Informatică, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, se situează, conform Academic Ranking of World Universities in Mathematics, pe poziţia 101-150 în topul Shanghai, cel mai prestigios top al clasificării universităţilor din întreaga lume. Universitatea Babeş-Bolyai este singura universitate din România care se regăseşte în acest top. Clasarea aceasta este o recunoaştere a valorii şcolii de matematică din UBB, care astfel reuşeşte să îmbine armonios menirea didactică cu excelenţa ştiinţifică. Totodată, intrarea în acest top este o performanţă remarcabilă, ţinând cont de finanţarea superioară pe domeniul cercetării de care beneficiază alte universităţi prezente în top Shanghai.   “Acest loc în top  Shanghai nu doar ne onorează, ci ne şi obligă”   Decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, Prof. dr. Adrian Petruşel, susţine că “Această poziţionare nu se datorează doar profesorilor de la Facultatea de Matematică şi Informatică, ci şi celoralţi profesori de matematică de la alte facultăţi din cadrul UBB.” În opinia rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, “Acest loc în top  Shanghai nu doar ne onorează, ci ne şi obligă.” Deasemenea, Rectorul îşi exprimă speranţa că şi alte facultăţi din cadrul UBB vor ajunge la performanţe similare. Clasificarea Facultăţii de Matematică şi Informatică poate fi găsită la adresa: http://www.shanghairanking.com/SubjectMathematics2013.html   Nicio universitate românească în top   Nicio universitate românească nu a reuşit să pătrundă în clasamentul Shanghai al universităţilor mondiale, un top aşteptat, dar contestat deopotrivă, dat fiind faptul că pune mai mult accent pe partea de cercetare decât pe predare. La fel ca şi anul trecut, universităţile care s-au clasat pe primele locuri sunt instituţiile de învăţământ superior americane, confirmând încă o dată supremaţia Statelor Unite ale Americii (SUA), informează portalul Shanghai Ranking.  Astfel, primele trei locuri sunt ocupate de Harvard, Stanford şi Berkeley. Pe locul al patrulea se situează Massachusetts Institute of Technology (MIT), în timp ce locul cinci este ocupat în 2013 de Universitatea Cambridge din Marea Britanie.De altfel, 17 universităţi aflate în top 20 sunt din America. Faţă de clasamentul de anul trecut se observă că vin din urmă universităţi bazate pe studiul tehnologiei şi domeniului IT, în detrimentul unor nume grele cum este Oxford, care a coborât de pe locul al patrulea în 2012, pe locul 10 în acelaşi top, un an mai târziu.

Sursa: Adevarul.ro

TOP

Cele mai bune 10 MBA-uri din lume în funcţie de specializări Harvard ocupă primul loc în cinci specializări MBA studiate în cele mai bune şcoli de business din lume, iar alte cinci universităţi sunt în TOP 10 MBA la alte cinci specializări: INSEAD, Kellogg, MIT Sloan, Stanford şi Wharton. Compania de consultanţă internaţională QS, care ierarhizează anual universităţile lumii, a publicat marţi topul celor mai bune şcoli de business, analizând cele 200 de programe de tip MBA ai căror absolvenţi sunt căutaţi de marile companii mondiale. Harvard, Stanford, INSEAD (Franţa şi Singapore) şi London Business School au fost cotate de angajatorii din lume drept cele mai bune şcoli care oferă MBA-uri, arată raportul QS Global 200 Business Schools, lansat marţi. Specialiştii QS au realizat şi un top al celor mai bune programe de MBA în funcţie de specializări, alegând 10 astfel de domenii studiate în prezent: Finanţe, Antreprenoriat, Inovare, Marketing, Management operaţional, Strategie, Management Internaţional, Managementul Informaţiei, Responsabilitate Socială şi Leadership. Top 10 şcoli cu programe MBA, pe fiecare specializare (Sursa: QS Global 200 Business Schools report): Top 10 MBA – Finanţe:   Top 10 MBA – Antreprenoriat:   Top 10 MBA – Inovare:   Top 10 MBA – Marketing:   Top 10 MBA – Management operaţional:   Top 10 MBA – Strategie:   Top 10 MBA – Management Internaţional:   Top 10 MBA – Managementul Informaţiei:   Top 10 MBA – Responsabilitate Socială:   Top 10 MBA – Leadership:

Sursa: Adevarul.ro

RAPORT

Cele mai bune şcoli de business din lume pentru cei care vor un MBA Harvard, Stanford, INSEAD (Franţa şi Singapore) şi London Business School au fost cotate de angajatorii din lume drept cele mai bune şcoli care oferă MBA-uri, arată raportul QS Global 200 Business Schools, lansat marţi. Compania de consultanţă internaţională QS, care ierarhizează anual universităţile lumii, a publicat marţi şi topul celor mai bune şcoli de business, analizând cele 200 de programe de tip MBA ai căror absolvenţi sunt căutaţi de marile companii mondiale. Raportul arată că cinci şcoli de business au obţinut scorul maxim la capitolul recunoaştere din partea angajatorilor din întreaga lume, care le-au identificat ca fiind cele mai bune din regiunea lor. Harvard şi Stanford ocupă primele locuri în America de Nord, INSEAD Franţa şi London Business School în Europa şi INSEAD Singapore în regiunea Asia-Pacific. 33 de şcoli de business au fost introduse în categoria Elite Global. 12 dintre aceste programe de elită se găsesc în SUA, urmate de Canada, Marea Britanie, Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, India, Irlanda, Italia şi Singapore. qs_global_200_2013 Autorii raportului remarcă însă faptul că Australia nu are nicio şcoală MBA în categoria elitelor globale, deşi de laudă cu locul trei la cel mai mare număr de universităţi în Top 100 Mondial. Iar Regatul Unit are doar trei, în ciuda faptului că ocupă patru locuri în Top 10 cele mai bune universităţi din lume. Absolvenţii MBA cu cele mai mari salarii La capitolul studii profitabile, absolvenţii de MBA din şcolile de elită din America de Nord se bucură, în medie, de cele mai mari salarii ulterior: pachetul salarial depăşeşte 123.000 de dolari, în timp ce valoarea maximă din Europa este de aproximativ 122.000 de dolari. Însă, cele mai mari salarii ale absolvenţilor sunt apanajul şcolii de business elveţiene IMD (aproape 160.000 de dolari), faţă de absolvenţii de MBA de la reputat universitate Stanford – în jur de 156.000 de dolari. Raportul QS a realizat şi un top 10 în funcţie de specializările studiate. Harvard ocupă primul loc în cinci specializări, iar alte cinci universităţi ţin fiecare topul în alte cinci specializări: INSEAD, Kellogg, MIT Sloan, Stanford şi Wharton. La nivel regional, doar două şcoli din Asia au ajuns în categoria şcolilor de elită la nivel global (INSEAD Singapore şi Indian Institute of Management, Ahmedabad). În Africa şi Orientul Mijlociu, cel mai bine cotate şcoli de business sunt South Africa’s University of Cape Town Graduate School of Business şi University of Witwatersrand, respectiv American University of Sharjah. Iar în America Latină, în top sunt EGADE-Tecnologico de Monterrey, Campus Monterrey, Pontificia Universidad Católica de Chile şi Business School Sao Paulo.

Sursa: Adevarul.ro

Azi, Senatul Universităţii din Bucureşti decide secesiunea Facultăţii de Istorie Dacă vrei cu orice preţ să fii decan, cea mai bună soluţie este să îţi faci propria facultate.

O dovedeşte proiectul de secesiune a Facultăţii de Istorie, în spatele căruia se află deputatul liberal Vlad Nistor. Colega lui, Daniela Zaharia, nu a reuşit să ajungă decan la ultimele alegeri. De atunci încearcă diverse strategii. A încercat să transforme Departamentul de Istorie antică, Arheologie şi Istoria Artei într-o Facultate de Studiul Patrimoniului, dorind, nici mai mult, nici mai puţin decât jumătate din sălile de curs ale Facultăţii de Istorie. A anunţat cu surle şi trâmbiţe proiectul de secesiune la finalul lunii martie ca o nouă paradigmă epistemiologică. A blocat sistematic şedinţele Consiliului Facultăţii de Istorie, prin ieşirea din sala de consiliu pentru a nu fi întrunit cvorumul necesar. A boicotat alegerile pentru Consiliu şi Senat. Câte nu a încercat tandemul Nistor-Zaharia, doar, doar vor reuşi să îşi facă o nouă sinecură. Pentru a-şi pregăti succesul strategiilor instituţionale, echipa Nistor-Zaharia a reuşit să impună ministrului educaţiei divizarea domeniului „Istorie“ în două: Istorie, respectiv Studiul Patrimoniului. Nu mai contează că ambele au ca specializare şi Arheologia. Noul Nomenclator al domeniilor şi specializărilor universitare adoptat în şedinţă de guvern la mijlocul lunii iulie înregistrează oficial acest nou domeniu, fără ca facultăţile de Istorie să fi fost consultate. Ca să fie înregistrate oficial la minister două cereri pentru noul domeniu, pe lângă demersul lui Vlad Nistor, au fost cooptaţi colegii din Alba Iulia, care, pentru a nu fi desfiinţaţi din lipsa studenţilor, suflă şi în iaurt. Deoarece nu au reuşit oficial secesiunea Facultăţii de Istorie, din cauza opoziţiei ferme a celorlalţi profesori grupaţi în jurul decanului Adrian Cioroianu, imaginaţia creativă a strategilor caută noi soluţii. În noua strategie au târât Facultatea de Teologie Romano-Catolică, aflată pe muchia desfiinţării în lipsa studenţilor. Atracţia titlurilor universitare a divizat învăţământul teologic catolic. În loc să fie dezvoltată o facultate puternică la Iaşi, s-a mai înfiinţat una la Bucureşti, pentru a satisface orgoliile universitare ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, de parcă aici ar fi marea masă de credincioşi catolici din România. În lipsa studenţilor, acum încearcă să producă doctori în teologie pe bandă rulantă, în disperatul zbucium de supravieţuire instituţională. Secesioniştii Facultăţii de Istorie exploatează vulnerabilitatea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică şi astăzi vor supune votului Senatului Universităţii din Bucureşti un proiect pentru transformarea acestei facultăţi într-o struţo-cămilă: Facultatea de studii religioase, patrimoniu şi arheologie. În proiect nu se spune niciun cuvânt despre Facultatea de Istorie. Noul departament de studiul patrimoniului de la viitoarea facultate va fi format din nucleul profesorilor de la Departamentul de Istorie antică, Arheologie şi Istoria artei de la Facultatea de Istorie. Profesorii vor avea două norme, una la vechea facultate (de Istorie), alta la cea nouă. În timp ce zeci de tineri capabili nu au un loc de muncă, alţii mulg lapte de la două vaci, unii chiar de la mai multe. Oficial, proiectul este deschis tuturor profesorilor din Universitate. În urmă cu câteva săptămâni, când un grup de profesori ne-am opus secesiunii prin plecarea integrală a departamentului de istorie antică, Daniela Zaharia încerca să capteze bunăvoinţa unor colegi prin promisiunea de a le oferi ore în noua facultate, ceva de genul: ne daţi, vă dăm şi noi. În Consiliul de Administraţie al Universităţii de la începutul săptămânii a fost pasată responsabilitatea către Senat. Deşi, toţi decanii cunosc dedesubturile proiectului şi nu îl agrează, nu s-au pronunţat ferm împotriva lui pentru că Vlad Nistor, promotorul proiectului, este preşedintele Senatului, deputat liberal, membru în comisii universitare, invitat la multe televiziuni, deci e om cu greutate. Aşa că s-au spălat pe mâini şi au lăsat Senatului să tranşeze chestiunea, mai ales că aici unii decani nu mai au drept de vot, nefiind toţi senatori. Sunt convins că proiectul de secesiune a Facultăţii de Istorie prin transformarea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică în Facultate de studii religioase, patrimoniu şi arheologie va fi votat azi în Senatul Universităţii din Bucureşti. Cu Vlad Nistor preşedinte al Senatului, mă îndoiesc că cineva va avea curajul să iasă din front şi va demasca adevăratul scop al acestui proiect. Însă, astfel se deschide cutia Pandorei. Care e următoarea facultate care se dezbină? Managementul eficient al unei universităţi presupune, printre multe altele, şi reducerea costurilor prin simplificarea schemei organizatorice în mai puţine facultăţi, însă cu specializări diverse. În România este exact invers, aproape fiecare specializare are propria facultate. Într-un viitor nu prea îndepărtat, multe facultăţi vor fi comasate, pentru un management eficient. Însă până atunci trebuie să ne punem bine cu puterea şi hai să înfiinţăm noi facultăţi. Cine vrea să fie decan? Rectorul a avut verticalitatea să se pronunţe ferm în cazul plagiatului lui Victor Ponta, gest pentru care el şi întregul corp academic, care l-a susţinut, merită toată aprecierea. Vreau să cred că nu va accepta să se deschidă cutia Pandorei prin secesiunea Facultăţii de Istorie. Aş vrea ca mâine să pot scrie: Bravo! Membrii Senatului Universităţii au respins proiectul secesionist! Nu cred că o să am şansa asta.

Sursa: Adevarul.ro

SIVECO România, furnizor al Comisiei Europene Compania SIVECO este de câțiva ani furnizor al Comisiei Europene în câteva proiecte de mare importanță.

SIVECO are experiență acumulată în peste 20 de ani, prin proiecte deja implementate de eGovernment, eBusiness, educație, sănătate, vămi, proiecte dezvoltate pentru organizații publice sau private din 27 de țări pe 4 continente. Licitațiile câștigate la Comisia Europeană au inclus, printre referințe, proiectele majore, naționale, desfășurate pentru instituţii publice românești precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul de Finanţe etc. Până în acest moment, SIVECO este singura companie de IT din România care lucrează direct pentru Comisia Europeană, cel mai recent proiect fiind „Creșterea capacității organizațiilor de consumatori”, implementat pentru Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori a Comisiei Europene și pentru Directoratul General Sanco. Concret, este vorba despre un program de formare, inclusiv prin metode eLearning, care va susţine organizaţiile de consumatori din toate statele membre UE în promovarea drepturilor cetăţenilor europeni. Proiectul presupune realizarea de conţinut educaţional multimedia, programe de instruire la distanţă şi instrumente interactive de comunicare, complementar faţă de programe de formare tradiţională. Noul program este complementar contractului de implementare a portalului Consumer Classroom, lansat în 2012 și realizat de SIVECO pentru aceeași agenție europeană. SIVECO a derulat contracte la nivel european cu Oficiul de Publicații ale Uniunii Europene, cu Directoratul General pentru Sănătate și Consumatori și Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori, cu Agenția pentru Securitatea Aviației, Eurostat și EuropeAid. Valoarea celor peste 20 de proiecte desfășurate de SIVECO cu organizații importante ale Comisiei Europene depășește suma de 15 milioane euro.

Sursa: Puterea.ro