http://adevarul.ro/educatie/scoala/document-lista-elevilor-olimpici-romani-medaliati-aur-competitiile-internationale-anul-acesta-1_52417e2fc7b855ff56bd62bb/index.html

DOCUMENT Lista elevilor olimpici români medaliaţi cu aur la competiţiile internaţionale de anul acesta

De la începutul anului şi până acum, 161 de elevi români au adus României medalii şi premii la olimpiadele internaţionale, 29 dintre ei intrând pe lista olimpicilor de aur ai ţării. Lista se va mări după finalizarea competiţiilor din perioada octombrie-decembrie 2013, potrivit Ministerului Educaţiei.

Ministerul Educaţiei a publicat marţi lista olimpicilor internaţionali după competiţiile care au avut loc în acest an, până în luna septembrie.

În total, pe listă apar 161 de elevi care au luat fie medalii (aur, argint, bronz), fie premii la olimpiadele internaţionale organizate pe mai multe specializări, cei mai mulţi din Bucureşti.

În ceea ce priveşte medaliile de aur obţinute de România, cu ele se mândresc 29 de elevi, unii dintre ei şi cu trei astfel de distincţii obţinute anul acesta.

Cei mai mulţi învaţă în Capitală, majoritatea covârşitoare la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, cunoscut deja drept ”Liceul Olimpicilor”, dar pe listă se regăsesc elevi şi din alte zece judeţe ale ţării: Argeş, Bistriţa Năsăud, Constanţa, Dolj, galaţi, Gorj, Iaşi, Maramureş, Timiş şi Vâlcea.

Iată lista celor 29 de olimpici de aur ai României:

1. Cosmina-Andreea Manea – AUR la Olimpiada Internaţională de Geografie din august 2013, cls. a XI-a la Colegiul Naţional „I. C. Brătianu“ din Piteşti, jud. Argeş
2. Rareş Darius Buhai – AUR la Olimpiada balcanică de informatică din septembrie 2013 şi AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-informatică din iulie 2013, cls. a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud
3. Teodor Andrei Andronache – AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori din iunie 2013, cls. a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
4. Dan Cristian Andronic – AUR la Olimpiada Internaţională de Fizică din iulie 2013, cls. a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
5. Marius Bocanu – AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Seniori din mai 2013, cls a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
6. Viorel Andrei Bud – AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Seniori din mai 2013, cls a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
7. Tiberiu Ciouca – AUR la Olimpiada Internaţională de limbă turcă din iunie 2013, cls a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
8. Iustina Crăciun – AUR la Olimpiada Internatională de Astronomie şi Astrofizică din august 2013, cls a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti
9. Simona Diaconu – AUR la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete din aprilie 2013, AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru seniori din mai 2013 şi AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada- matematică din iulie 2013, cls a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

10. Maria Andreea Filip – AUR la Olimpiada Internaţională de Chimie „D.I. Mendeleev” din aprilie 2013, cls a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

11. Cristian Alexandru Frunză – AUR la Olimpiada Internaţională de Fizică din iulie 2013, cls a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

12. Vlad Alexandru Gavrilă – AUR la Olimpiada Internaţională de Informatică din iulie 2013, cls a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

13. Marius Gavrilescu – AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-informatică din iulie 2013, cls a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

14. Valentin Marius Hărşan – AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-informatică din iulie 2013, cls a X-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

15. Diana Gabriela Ioniţă – AUR la Olimpiada Internaţională de limbă turcă din iunie 2013, cls a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

16. Vlad-Mihai Mandric – AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-Chimie din iulie 2013, cls a X-a la Colegiul National „Sfantul Sava“ din Bucureşti

17. Paul Gabriel Muscă – AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada- matematică din iulie 2013, cls a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

18. Denis Turcu – AUR la Olimpiada Internatională de Astronomie şi Astrofizică din august 2013, cls a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti

19. Ioan Ignat – AUR la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene din martie 2013 şi AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-fizică din iulie 2013, cls a X-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, jud. Constanţa

20. Dan Mircea Mirea – AUR la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene din martie 2013, cls a X-a la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, jud. Dolj

21. Andra Cosmina Albulescu – AUR la Olimpiada Internaţională de Geografie din august 2013, cls a XI-a la Colegiul Naţional „Costache Negri” din Galaţi, jud. Galaţi

22. Dumitru Călugăru – AUR la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene din martie 2013, cls a X-a la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Tg. Jiu, jud. Gorj

23. David Cristian Călin – AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada-chimie din iulie 2013, cls a XI-a la Colegiul „Costache Negruzzi” din Iaşi, jud. Iaşi

24. Theodor-Adrian Ivan – AUR la Olimpiada Internaţională de Geografie din august 2013, cls a XI-a la Colegiul Naţional din Iaşi, judeţul Iaşi

25. Omer Cerahoglu – AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Seniori , cls a XI-a la Colegiul Naţional „Gh. Şincai” din Baia Mare, jud. Maramureş

26. Paul Andrei Draghiş – AUR la Olimpiada Internaţională de Astronomie din septembrie 2013, cls a X-a la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu˝ din Baia Mare, jud. Maramureş

27. Tudor Suciu – AUR la Olimpiada Internaţională de Astronomie din septembrie 2013, cls a X-a la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu˝ din Baia Mare, jud. Maramureş

28. Ioan Marius Posa – AUR la Olimpiada Internaţională de Ştiinţele Pământului din septembrie 2013, cls a XI-a la Colegiul National C.D. Loga din Timişoara, jud. Timiş

29. Ioan Laurenţiu Ploscaru – AUR la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori din iunie 2013 şi AUR la Olimpiada Pluridisciplinară Tuymaada- matematică din iulie 2013, cls a IX-a la C.N.”Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea

http://adevarul.ro/educatie/scoala/de-tiganii-altfell-1_5241380bc7b855ff56bbae71/index.html

FOTO De ce sunt ţiganii altfel?

De 20 de ani se discută „chestiunea ţigănească”. De ce sunt romii altfel? De ce atâtea probleme în integrarea acestei minorităţi şi ce-i de făcut?

Toate răspunsurile se reduc la educaţie. La toate întrebările există acelaşi răspuns: pentru că n-au şcoală. Pentru că un sfert din populaţia analfabetă a României e formată din romi. Pentru că majoritatea elevilor romi renunţă la şcoală în clasa a VIII-a, pentru că doar 0.5 % dintre romi au absolvit o facultate.

Romii nu sunt altfel pentru că sunt romi. Sunt altfel pentru că n-au şcoală şi n-au şcoală pentru că trăiesc în mizerie. Mizeria şi cartea nu fac casă bună. Mai vedem uneori reportaje cu elevi premianţi care învaţă la lumânare. Dar ei sunt excepţii; tocmai de aceea ajung la ştiri. Regula e mai degrabă asta: cei care trăiesc azi în mizerie vor perpetua mizeria.

Am mers să vedem începutul şcolii într-un sat din judeţul Dâmboviţa, unde se trăieşte rău. Un sat unde proporţia de romi e de peste 95%. Am vrut să vedem dacă şi cum se face şcoală într-un astfel de loc. Îşi dau romii copiii la şcoală?

Am găsit o şcoală pentru clasele I-IV şi am intrat în ea. Era, oricum, singura din sat.

Copiii care merg la şcoală între Sfântul Dumitru şi Ziua Muncii

Statul spaniol şi ONG-urile româneşti au investit în clădirea şcolii din satul Iazu, comuna Cojasca, judeţul Dâmboviţa. Avem aşadar o şcoală bine luminată, bine încălzită, cu WC-uri în interior, sistem anti-efracţie şi calculatoare. Dar unii elevi vin la şcoală după un program propriu, care-şi are prima zi de şcoală la Sfântul Dumitru (26 octombrie) şi se termină de Ziua Muncii (1 mai). Tot ce nu intră în acest interval nu mai este şcoală. Este muncă, dacă vă vine să credeţi că ţiganii muncesc… De îndată ce devin buni de munci agricole, copiii din Iazu sunt luaţi la câmp. Poate fi la 10 ani, dar poate fi şi la 7 ani. După 14 ani, băieţii pot lucra în construcţii. După 14 ani, fetele se pot mărita şi pot face copii.

Copiii romi şi greaua moştenire. Pe şapca puştiului scrie „Reparăm ce-au stricat”.

Am vorbit despre cum se raportează la educaţie romii din Iazu cu un învăţător român care predă de mulţi ani la şcoala din sat. „Fiind o localitate săracă, nu reuşim mereu să înscriem din timp copiii la grădiniţă şi în clasa I. Până la 1 iunie trebuia să finalizăm înscrierea copiilor. Dar părinţii nu s-au prezentat la înscriere. Am mers după ei pe acasă, însă pe mulţi nu i-am găsit. Pleacă să muncească cu ziua în alte localităţi, în perioada 1 mai – 26 octombrie. Şi şedinţele cu părinţii le punem în sezoane fără caracter agricol. Altfel, părinţii nu prea dau pe la şcoală dar ajută când e nevoie – de exemplu la curăţenia de la sfârşitul săptămânii sau când am construit, cu cărămizile şi munca lor, gardul şcolii. Avem şi o categorie de elevi care vin la şcoală după Sfântu Dumitru şi ne chinuim cu ei să recupereze materia din urmă”, povesteşte învăţătorul Ion Gheorghe.

E de loc din Argeş, dar pe vremea lui Ceauşescu a fost repartizat pe la şcolile primare din Dâmboviţa. În 1990 a ajuns la şcoala din Iazu. Avea 39 de ani şi s-a aşezat aici. Şi-a aranjat o gospodărie, şi-a adus nevasta şi cei doi copii şi au hotărât că vor trăi cu toţii în acest mic sat de romi. Azi mai are trei ani până la pensie şi îşi dă seama, cu regret, că sunt ultimele generaţii care-i mai trec prin mână.

L-am găsit la ora de matematică, cu cei de la clasa a IV-a, în timp ce făcea recapitularea cunoştinţelor dobândite în anul anterior. “5.876 împărţit la 4”, îi spune Alinei, eleva scoasă la tablă. Îi vorbeşte fetei cu o autoritate blândă pe care numai dascălii bâtrâni o au: “Hai, de câte ori se cuprinde 4 în 5? Verbalizează, nu ţine doar pentru tine”. Îşi dă seama că în vara ce a trecut elevii lui au uitat de tot table înmulţirii. Ca să faci împărţiri trebuie să ştii înmulţiri. “Pentru mâine fiecare să repete tabla înmulţirii şi să şi-o însuşească corespunzător!”, porunceşte învăţătorul Ion Gheorghe.

În sfertul de veac pe care l-a petrecut printre elevii şcolii din Iazu, învăţătorul Gheorghe şi-a format nişte crezuri. Cum sunt elevii romi?

Elevii romi sunt foarte dependenţi de familie

“Probleme am avut numai la clasa I. O lună sau chiar mai mult de la începutul şcolii, elevii aveau nevoie să fie însoţiţi. Să stea un membru al familiei cu ei. Ei sunt foarte dependenţi de familie. Plângeau mereu dacă erau singuri. Aşa că aduceam scaune şi stăteau părinţii cu ei în bancă. Acum nu mai sunt chiar aşa pentru că avem şi grădiniţă în sat şi plâng acolo”.

În interiorul şcolii, pe pereţi, stau postere cu proiectele europene aduse de ONG-uri în Iazu. Afară, pe o placă, scrie negru pe auriu cine s-a preocupat ca romii din Iazu să aibe o grădiniţă: Ayuntamiento de Madrid. Guvernul României dă şi el câteva rechizite pe an.

Vor câştiguri rapide

De când a fost inaugurată, în 1978, şi până acum, şcoala din Iazu a dat câţiva absolvenţi de politehnică şi chiar medicină. „Aceştia, spune învăţătorul Gheorghe, s-au rupt de sat. Dacă vin aici, se simt marginalizaţi”. Ce viitor să ai în satul acesta? Dar, marea majoritate a elevilor care urmează şcoala din Iazu nu termină liceul sau şcoala profesională. De ce?

În primul rând pentru că şcoala de arte şi meserii din comună s-a desfiinţat în 2009, odată cu toate şcolile profesionale din ţară. Copiii din Iazu sau din satele vecine – Fântănele şi Cojasca, au doar opţiunea liceelor din Târgovişte sau Titu – la distanţe de minim 30 km. Un drum prea lung şi prea scump pentru cei mai mulţi dintre ei.

Apoi, crede învăţătorul, “e un specific al etniei rome: ei vor un venit imediat. Dacă e posibil ca zilnic să-şi primesacă răsplata muncii. Asta am remarcat eu în peste 20 de ani de predat aici. Prin urmare, ei se orientează către nişte activităţi care să le asigure câştiguri rapide. Cei mai mulţi merg să lucreze în construcţii sau cu ziua în agricultură”.

Vârsta 14-18 ani este momentul critic pentru romi. Recensământul care spune că avem 630.00 de romi, înregistrează dintre ei 170.000 absolvenţi de gimnaziu. Până la pragul următor, terminarea clasei a 12-a (la liceu sau la şcoală profesională), renunţă peste 120.000 dintre ei. Ultimul recensământ ne mai arată ceva: avem 67.480 de romi analfabeţi. Adică un sfert din populaţia analfabetă a României vine din rândul romilor. Asta se traduce şi altfel: la fiecare nouă romi pe care-i întâlniţi pe stradă să ştiţi că unul e analfabet.

Ce e de făcut cu copiii romi?

Se desfăşoară o grămadă de programe sociale pentru romi. Toate de către ONG-uri. Statul lucrează şi aici cât în economie, cultură sau sport: canci. Ar trebui să facă eforturi pentru a-i motiva pe aceştia să termine 12 clase. Bani sunt. De exemplu: Norvegia, ca ţară membră a zonei economice europene, va aloca Guvernului României fonduri de peste 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea durabilă. 10% din aceşti bani vor fi alocaţi susţinerii şi integrării romilor din România. Cu alte cuvinte, Norvegia finanţează România ca să-şi integreze romii şi să nu mai invadeze Occidentul. Ce va face Guvernul cu  aceşti bani? Cum vor ajunge aceşti bani să devină folositori în comunităţile de romi?

În clasa învăţătorului Ion Gheorghe sunt înşirate pe lângă pereţi 13 calculatoare noi. Stau închise, fireşte, pentru că în programul şcolii de aici nu există materia „Informatică”. Cine să-i înveţe pe copii cum se foloseşte un calculator, în condiţiile în care unii dintre ei nu au nici curent electric acasă? „Nimeni – spune învăţătorul – pentru că nu ne-am permis să angajăm şi un profesor de informatică”. Calculatoarele au ajuns la şcoala din Iazu printr-un program guvernamental făcut de oameni care, probabil, n-au călcat niciodată prin sat. E bine să avem calculatoare în şcoli. Dar unele şcoli au nevoie să înceapă de la abac.

Familii dezbinate

Un sfert dintre elevii învăţătorului Gheorghe provin din familii monoparentale. De cele mai multe ori familiile se destramă şi copiii sunt crescuţi de bunici iar părinţii îţi refac vieţile. „Peste jumătate dintre elevi provin din familii sub limita sărăciei. Singurele lor venituri sunt ajutorul social de 180-220 de lei plus alocaţia copiilor. În rest, v-am zis, lucrează cu ziua pe la Lunguleţu şi Bâltana”.

Viaţa în câteva cuvinte

Integrarea în Uniunea Europeană a găsit şcoala din Iazu fără bibliotecă. Abia de doi ani are  una. „Am reuşit să facem un mic fond de carte. Copiii sunt dornici să înveţe, dar familiile sunt foarte sărace spiritual. Sunt familii unde nu există nicio carte, nicio revistă. Faptul că ei pănă acum 100 de ani au fost vorbitori de limbă romani se vede. Copiii ăştia au un vocabular foarte scăzut. Operează cu câteva cuvinte. De aceea, noi trebuie să fim foate atenţi când la transmitem mesaje, când le citim din Ion Creangă, să zicem. Trebuie să ne cântărim bine cuvintele pentru ca ele să fie înţelese”.

Romii din Iazu nu vorbesc decât limba română. Limba romani nu o cunosc deloc şi nici nu vor să o înveţe. “În loc să înveţe romani, romii au preferat să aducă de la Târgovişte un profesor de franceză, să-i înveţe pe copii franceza”, spune învăţătorul. Asta ne duce cu gândul la taberele de romi de pe lângă Paris.

Copiii cărămidarilor din Iazu merg la şcoală. O să termine 8 clase şi după aia ce? O să poată avea un loc de muncă? Judeţul Dâmboviţa a raportat în 2013 un număr de 3.950 de şomeri cu studii medii sau superioare.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/victorie-istorica-pentru-invatamantul-in-limba-romana-din-timocul-sarbesc-1058756.html

Victorie istorică pentru învăţământul în limba română din Timocul sârbesc

Dorinţa fierbinte a fraţilor noştri români din valea Timocului – Serbia de a studia limba română în şcoli începe să se împlinească, în ciuda tuturor piedicilor puse în ultimii ani. O anchetă dispusă de Ministerul Educaţiei din Serbia scoate la iveală oficial intenţia părinţilor români de a-şi trimite copii la cursurile de limba română cu elemente de cultră naţională.

Dorinţa de a studia limba maternă în şcoli a etnicilor români din comunele şi oraşele cu majoritate românească, destul de numeroase în zona sârbească numită generic Valea Timocului persistă de aproape două secole.

Vicisitudinile istoriei Serbiei, asimilarea şi multe alte cauze potrivnice i-au făcut pe fraţii noştrii din Serbia să traverseze deceniile cu speranţa în suflet, cu setea de a-şi vedea odată şi odată copiii învăţînd la şcoală limba română, aşa cum de altfel este normal în orice democraţie europeană. Primele semne de normalitate încep să apară, însă, abia după momentul 2 martie 2012, când România pune condiţii ferme ţării vecine pentru a-i înlesni aderarea la Uniunea Europeană. Condiţiile sunt cât se poate de ferme: garantarea respectării drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului.

Nu a fost deloc simplu de pus în practică acest lucru, dar semnalul dat atunci de diplomaţia românească a contat mult în ecuaţia aderării europene a Serbiei. Între timp, Serbia a primit acceptul de a începe ngocierile de aderare la UE, iar forul european şi autorităţile române au intensificat presiunile pentru ca ţara vecină să dovedească pe deplin că are vocaţie europeană în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fumdamentale ale minorităţilor. A urmat introducerea unui proiect pilot de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională, în luna aprilie a acestui an, în trei unităţi administrativ teritoriale: Bor, Zajecear şi Negotin. De asemenea, profesorul care a coordonat întregul proiect pilor, Anişoara Ţăran, a redactat un raport favorabil la finalul proiectului, după care Ministerul Educaţiei din Serbia a demarat propria anchetă pentru a depista copiii care doresc să înveţe limba maternă la şcoală. Chiar dacă acestă anchetă a demarat după ce anul şcolar începuse (în Serbia anul şcolar începe pe 1 septembrie), primele rezultate sunt relativ bune.

O anchetă interesantă

Ancheta dispusă de Ministerul Educaţiei din Serbia a pornit în spirit european. Astfel, părinţii şi copiii au primit un formular care conţinea patru opţiuni pentru materia ce se doreşte studiată opţional în şcoală: „Limba română cu elemente de cultură naţională”; „Limba rromani cu elemente de cultură naţională”, „Vorbirea vlahă (vlaşki govor) cu elemente de cultură naţională” şi „Informatică”. Se poate observa faptul că pe listă s-a introdus o limbă artificială, căreia nu i s-a putut spune decât „vorbirea vlahă”, deoarece nicio academie serioasă din lume nu certifică existenţă unei limbi apărute peste noapte, dar şi specialitatea „informatică”. Cu toate acestea, părinţii şi copiii au putut alege şi chiar au făcut-o, mai ales acolo unde asociaţiile româneşti i-au îndrumat corect.

Rezultate promiţătoare

După cum spuneam, acolo unde asociaţiile româneşti s-au implicat încercând să explice populaţiei care este diferenţa dintre limba română şi vorbirea vlahă, rezultatele au fost mai bune. Este şi cazul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo. Preşedintele acestei asociaţii, Tihan Matasarevici a reuşit să pună cap la cap prevederile legale care erau în avantajul comunităţii şi demersurile legale necesare şi a reuşit să aducă acte şi documente ce atestă indubitabil dorinţa a peste 100 de români din Kladovo care vor să îşi trimită copiii să înveţe limba lor maternă, româna.

Rezultatele oficiale ale anchetei Ministerului Educaţiei au şi apărut. Astfel, în toate localităţile în care şcolile se subordonează Inspectoratului Şcolar de la Zajecear, un număr de 392 de copii doresc să studieze specialitatea „Limba română cu elemente de cultură naţională”. Dintre aceştia, un număr de 102 copii sunt din comuna Kladovo şi au fost îndrumaţi spre această opţiune, cu destul de multă trudă, de Tihan Matasarevici. „Este un pas important, aş spune chiar istoric, spre normalitate. Mă bucur că o treime din aceşti copii provine din Kladovo, unde am muncit din greu să promovez necesitatea studierii limbii române în şcoli”, a declarat Tihan Matasarevici.

http://adevarul.ro/news/societate/campanie-prevenire-accidentelor-rutiere-premii-destinata-copiilor-1_52419fd1c7b855ff56be1a70/index.html

Campanie de prevenire a accidentelor rutiere cu premii destinată copiilor

Duminică va avea loc o campanie de educaţie rutieră adresată copiilor şi părinţilor, asta după ce s-a constatat că în primele opt luni ale acestui an s-au înregistrat 204 accidente de circulaţie în care au fost implicaţi copii cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani. În urma accidentelor, 20 de copii au murit.

Pe 29 septembrie, de la ora 10.00, în toate magazinele Lidl din ţară va avea loc simultan o lecţie interactivă de circulaţie rutieră şi jocuri educative pentru copii.

Părinţii sunt aşteptaţi împreună cu cei mici în parcarea magazinelor unde copii vor învăţa cum să circule şi să traverseze corect. Cursul are o parte teoretică, în cadrul căreia copiii vor învăţa toate detaliile legate de semnele de circulaţie şi cele mai importante reguli de care trebuie să ţină cont atunci când doresc să traverseze. Cursul va fi disponibil şi pe internet, printr-o transmisie live pe YouTube.

Ulterior, cei mici vor fi introduşi într-un orăşel în miniatură, pentru a pune în aplicare toate cunoştinţele acumulate. Toţi copiii prezenţi vor fi premiaţi.

„Pentru Poliţia Română, prevenirea accidentelor rutiere este o prioritate. Considerăm că este necesar ca orice copil să înveţe şi să respecte regulile de circulaţie, pentru a preîntâmpina situaţii nefericite. Sperăm ca acest proiect să-i ajute atât pe copii, cât şi pe părinţi să conştientizeze importanţa semnelor de circulaţie”, declară Lucian Diniţă, şeful Poliţiei Rutiere.

În primele opt luni ale acestui an s-au înregistrat, la nivel naţional, 204 accidente de circulaţie în care au fost implicaţi cu vinovăţie copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani. În urma acestora, 20 de copii au murit, iar alţi 189 au fost grav răniţi.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15644874-problemele-esentiale-din-educatie-vazute-ong-uri-gradinita-obligatorie-calitatea-profesorilor-plus-ultimii-2-ani-olimpiada-nationala-matematica-nu-ajuns-niciun-copil-scoala-sateasca.htm

Problemele esentiale din educatie, vazute de ONG-uri: gradinita obligatorie si calitatea profesorilor. Plus: In ultimii 2 ani la olimpiada nationala de matematica nu a ajuns niciun copil de la o scoala sateasca

Educatia timpurie prin introducerea grupei mari de gradinita ca obligatorie si formarea adecvata a profesorilor sunt doua dintre obiectivele identificate de ONG-urile din educatie. In plus, in gimnaziu la literatura Romania are „cea mai nationalista programa analitica, in sensul ca nu facem literatura universala”, a declarat Sorin Ionita de la Expert Forum. La o selectie in functie de numarul autorilor straini prevazuti in programa scolara, Romania este la coada, a precizat acesta. Pe de alta parte, Alexandru Ghita, presedintele Asociatiei Educativa, a sustinut ca „statul nu are capacitate si viteza de reactie pentru a livra un serviciu educational performant (…). Exemplul statelor puternice si care conduc inovatia sunt cele in care sunt foarte multi actori privati”.

Dezbaterea referitoare la teme din educatie a fost organizata marti, 24 septembrie, de fostul ministru al Educatiei, Daniel Funeriu, la Fundatia Miscarea Populara. Citeste mai jos cele mai importante declaratii ale reprezentantilor ONG-urilor prezenti la discutie.

Sorin Ionita, Expert Forum:

• O problema este cum ar trebui schimbata predarea stiintelor      naturii (Fizica, Chimie) la gimnaziu si prin ce difera Romania in predarea      citirii, a literaturii. Am      constatat ca la Literatura – si nu compar cu Franta, Marea Britanie, ci cu      tari cu limbi mici, cu Ungaria, Polonia, Slovacia – noi avem cea mai      nationalista programa analitica, in sensul ca nu facem literatura      universala.
• Copiii romani nu citesc marii autori universali, ci      tot felul de autori marginali, in masura in care citesc ceva. Programa      este chitita pe asa ceva.
• Ca dovada ca noi zicem: dam examen la Limba romana,      nu la Literatura. Atunci copiii ies din scoala fara sa aiba idee de Dante,      nu imi fac iluzii sa faci Shakespeare in scoala generala, dar o idee, o      forma de predare macar.
• In Polonia se poate si are tot o limba mica, nu e      globala, in Slovacia de asemenea se poate. Ne-am uitat pe procente: cat din autorii studiati sunt      straini. Romania este la coada.
• Nu am auzit niciodata un partid vorbind despre asta.      Se prea poate ca problema sa nu fie populara, pentru ca instinctul nu de a discuta teme      interesante si de a forma oameni, ci de a forma cetateni romani si o      identitate nationala prin limba romana si autorii pe care ii studiem, nu      de a pune copiii sa reflecteze asupra unor teme universale.      Cine dintre decidenti isi va asuma macar sa puna aceste intrebari, nu sa      si raspunda?

• Cu stiintele naturii e si mai complicat: avem o mare      problema cu modul de predare. In gimnaziu intra ca materii Fizica si      Chimia intr-un mod respingator. Daca nu au      noroc cu niste profesori cu totul geniali, copiii sunt respinsi, nu      inteleg de ce au nevoie de lucrul ala.
• Nimeni nu ii explica copilului de ce sunt chestiile      astea din fizica importante. Si sfarsim cu cetateni care au diplome, dar      carora le scapa un tip de explicatie. Poti sa uiti formule, dar ramai cu o formatie si cu      un fel de discernamant in viata, cand vezi niste lucruri, ti se aprinde un      bec cand ceva nu e in regula, nu mai crezi chiar orice asa. Ai un      discernamant format. Aceasta chestie se scapa la noi.
• Asta e un obiectiv pe care eu as dori sa il aud      afirmat si pana la urma ajungi la un fel de structurare a programelor.      Despre stiintele naturii si citire as vrea sa aud mai mult, nu despre cum      bagam calculatoare si PC-uri, pentru ca senzatia mea din alte tari unde am      vazut calculatoare in scoli este ca nu fac nicio diferenta asupra      lucrurilor despre care am vorbit, care sunt un fel de intelegere      fundamentala si unde factorul cheie este omul din clasa care preda si      poate sa predea cu creta pe tabla.
• Nu vreau sa mai aud de olimpici, desi fiul meu e olimpic.      Olimpicii se descurca singuri, sigur, nu trebuie neglijati, dar nu trebuie      sa fie tinta prioritara a politicii publice a statului, ci grupurile      lasate de izbeliste.
• Cohorta la nivel de liceu mare este in scoli      profesionale, asa cum au fost ele rebotezate de-a lungul anilor, si noi      acolo trebuie sa mergem cu acele obiective: sa stie sa citeasca, sa      interpreteze un text, sa spuna care este ideea principala a unui fragment      pe care l-au citit.
• Cum facem ca grupurile mari de elevi sa le atingem      cu aceste obiective: citirea si restructurarea predarii stiintelor naturii      la un nivel extrem de elementar, dar care ar fi mai mult decat nimicul cu      care raman ei acum.

Alexandru Ghita, presedine Educativa:

• Mi se pare ca provocarea este cea a unei agende mici      vs. a unei agende mari. Mie mi se pare ca in viziunea de sistem sunt alte      lucruri fundamentale: bani, guvernanta in relatie cu descentralizarea,      capacitate de ledearship si management si resurse umane.
• Banii sunt putini, anul cu      bugetul cel mai bun pentru educatie a fost 2007 – 4,02% din PIB, suntem      departe de media europeana de 5,5% si suntem si mai departe de varfurile      Europei.
• Pe langa cuantumul banilor astora, avem o problema      de administrare, de monopol.      Majoritatea acestor sume vin de la un singur furnizor de bani: Ministerul      Educatiei. Cata vreme vom avea un actor cu monopol, nu vom      avea o crestere a competitivitatii.

• Problema de structuri de guvernanta potrivite si de      descentralizare: nu suntem descentralizati, functionam intr-un sistem      profund etatist. Cata      vreme inspectorul scolar judetean va continua sa faca si sa desfaca in      orice judet si toti directorii si profesorii vor face asa cum spune      inspectorul judetean, nu avem un sistem descentralizat. Nu      e un sistem care sa impulsioneze deciziile la nivel local.
• Cata vreme vom avea un singur Bacalaureat, vorbim de      un sistem centralizat. Finantarea per elev va functiona in momentul in      care eu, care imi dau copilul la o scoala alternativa fata de sistemul      national, as putea sa ma folosesc de banii pe care statul ii investeste in      educatie. Pana atunci, daca e doar in interiorul acestui cerc inchis care      inseamna operator de educatie dezvoltat de stat e degeaba. Similar si la      universitati.

• Resursele umane sunt factorul cel mai important in      calitatea sistemului educational. Resursele      astea – oamenii aia destepti si motivati o sa vina daca restul sistemului      raspunde la provocarile pe care le-am enumerat mai devreme. Mai multi bani      ca sa ii putem plati mai bine, un sistem in care sa se simta motivati,      apreciati si in care sa aiba o evolutie profesionala ok si una care sa nu      depinda atat de mult de minister, dar in care daca au initiativa sa poata      ajunge sa aiba un rol managerial, de leadership adevarat, fara sa faca      asta folosind influente politice, samd.

• Eu cred ca astea sunt problemele fundamentale si      daca nu le rezolvam pe astea, vom avea doar upgrade-uri la reforma. E clar      pentru mine ca statul nu are capacitate si viteza de reactie pentru a      livra un serviciu educational performant la nivel de operator de serviciu      educational, competitiv la nivel international. Si asta din pacate se      cupleaza si cu natura activitatii: in educatie, ce nu ai facut bine azi      poti sa refaci in cel mai bun caz la anul.
• Exemplul statelor puternice si care conduc inovatia      sunt cele in care sunt foarte multi actori privati, fie ca sunt ONG-uri      sau companii. Asta inseamna America, Australia, Singapore, Marea Britanie.
• Mie mi se pare ca rolul statului in partea asta de      educatie trebuie sa fie unul care sa se uite la standardele de output, nu      de input, si ar trebui sa spunem: la sfarsitul clasei a XII-a      omul trebuie sa aiba X competente, dar nu sa spuna cum trebuie sa arate      manualul, daca sa scrie despre Shakespeare sau despre nu stiu ce.
• Lasati-i pe oamenii care au initiativa sa construiasca      operatori de servicii educationale puternici si tineti-i la respect sa      livreze la standardele respective. Sa aiba un      rol de preventie si control a abuzurilor si sa contribuie la crearea unui      cadru favorizant pentru libertate, inovatie si investitie. Asta e rolul      statului, nu sa spuna daca se face Toparceanu la clasa a III-a sau nu.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematica si presedintele Societatii de Stiinte Matematice:

• Dupa parerea mea, principala problema a sistemului de educatie si nu      numai la noi, ci in toata lumea, sunt dascalii. Nu      inseamna ca dascalii nu sunt pregatiti sau dascalii nu fac fata, problema      este ca in ultimii 20 de ani s-a petrecut o tranzitie de faza: matricea gandirii copilului si a      tanarului, matricea de accesibilizare, de a percepe informatia s-a      schimbat fundamental. Or noi, dascalii, nu am facut nimic.
• Poate ca printre putinii care au inteles aceste      lucruri acum vreo 15 ani au fost finlandezii si se vad rezultatele.      Copilul vrea altceva si noi, profesorii, am ramas in acele proiecte de la      inceputul secolului al XX-lea. Asta este principala problema dupa parerea      mea.

• La noi exista in plus un lucru, care in alte parti      s-a rezolvat oarecum complet: se vorbea de partea devalorizata a      societatii. Aici putem vorbi si despre mediul rural, si de mahalele      oraselor, sunt probleme. Dar ia ganditi-va: clasa intelectuala formata      intre cele doua razboaie a fost in proportie de 75% provenita de la tara.      Se duceau sa se faca domni si influenta lor asupra comunitatilor lor a fost      extraordinara.
• Uitati un semnal pe care olimpicii il dau: in ultimii doi ani la olimpiada      nationala de matematica nu am avut niciun copil de la vreo scoala      sateasca. Clasele V-XII, 700 de copii din toata tara. Niciun copil de la      tara.

• Ati intalnit foarte des in Romania persoane care sa      nu aiba varsta sa te gandesti ca nu au facut scoala si care sa te roage sa      ii ajuti sa scoata bani de la bancomat pentru ca nu inteleg ce se intampla      acolo. Credeti ca vreun defavorizat din Bronx nu stie lucrul asta? Acest      minim l-a invatat in scoala si cred ca de aici se trage cea de-a doua      problema ca importanta: clasa      cea mai de jos care nu se educa este in Romania mult mai jos decat in      orice alta parte a lumii civilizate, am pierdut-o total.

Gelu Duminica, Agentia Impreuna:

• Noi lucram cu romii. Cu toate ca romii au avut o      existenta dureroasa, manualele din Romania se fac ca uita chestia asta. E      o vorba care spune ca cine nu isi cunoaste istoria este dator sa o repete.      Rolul educatiei este si de cunoastere a ceea ce a existat si nu mai      trebuie repetat.
• Din pacate, atunci      cand se vorbeste despre educatia cetatenilor romi se vorbeste doar despre      participare, uitandu-se faptul ca ca 91% dintre copiii romani – conform      studiilor – sunt inscrisi la scoala. Problema este calitatea educatiei pe      care o primesc in scoala si ce se intampla in scolile din tiganime.
• Sunt scoli care s-au transformat in scoli de tigani,      cu tot ceea ce inseamna calitate scazuta, in ultimii ani, fara ca      ministerul sa aiba o politica coerenta pentru a dezvolta resursa umana      care se afla acolo.
• Accentul atunci cand se vorbeste despre educatia      copiilor romi trebuie sa cada intr-o mai mare masura pe calitatea pe care      respectivii copii o primesc la clasa. Vorbim de scoli care nu au nici      macar toaleta in scoala, unde elevii romi nu au voie sa bea apa de la      aceeasi sursa cu elevii majoritari, si de clase separate, scoli separate.
• In clasa VIII-a ei ajung sa nu stie sa scrie si sa      citeasca. Dar trec clasa.
• Sistemul educational din pacate la noi este unul      dintre cele mai traditionale sisteme din Romania. A te duce la scoala      echivaleaza cu a te duce la biserica, unde nu ai voie sa contesti, esti      dator sa participi la slujba si din cand in cand sa mai zici Aleluia. Cam      asta e si la scoala.
• Formarea initiala a cadrelor didactice este facuta      fara nicio legatura cu ceea ce se intampla in realitate.
• Eurostat zice ca in 2050 vom avea 16.000 de      locuitori, din care populatia de romi se pare ca se va conserva. Daca      pastram aceiasi indicatori socio-economici care exista in interiorul      comunitatii de romi in momentul de fata, pe un fond de imbatranire a      populatiei fantastic, in 2050 nu va fi foarte bine.
• Atunci trebuie      sa ne gandim daca investitia intr-o comunitate care exista aici de 800 de      ani nu este mult mai ieftina si mai datatoare de dezvoltare decat sa aduci      forta de munca din Est sau din Sud.
• Investitia in educatia minoritatii rome este un      motor de dezvoltare sau continua sa fie tap ispasitor pentru orice se      intampla in momentul de fata. Investitia in asa-numitele grupuri      dezavantajate in momentul de fata trebuie vazuta ca o resursa de      dezvoltare, nicidecum ca o datorie morala.
• Educatia timpurie: cand analizam sistemele de      educatie in tarile care au facut performanta vedem ca investitiile majore      au fost in primul rand pe educatia timpurie.

Daniela Gheorghe, director executiv Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil:

• Suntem de acord cu faptul ca prevenirea abandonului      scolar e o prioritate. Sistemul de prevenire este aproape zero, nu exista      nici infrastructura, nici autoritati, exista responsabili in cadrul      legislativ, dar fara instrumente reale.
• O alta prioritate este educatia timpurie, dar si      integrarea.
• O problema o reprezinta evaluarile scolilor, care se      fac de obicei dupa performantele elevilor si atunci e firesc ca scoala sa      ceara copiilor note mari, sa treaca copiii, pentru ca scoala nu da bine      daca nu.
• Prin urmare, daca criteriile astea de evaluare s-ar      schimba si acolo ar fi introdusi niste itemi in legatura cu cati copii au      integrat, poate lucrurile s-ar schimba.

Maria Gheorghiu, Asociatia Ovidiu Ro:

• Propunerea ar fi realizarea unor grupuri de lucru.      Simtim nevoia unui cadru comun de evaluare a investitiilor in educatie.      Ceea ce in raportul anual, pe un segment se masoara inscrieri si prezenta,      pe unul doar inscrieri, pe unul performanta scolara.
• Nu exista niste indicatori si chiar daca      invatamantul prescolar nu este obligatoriu, totusi el este finantat de      stat. Nu exista un proiect comun de analiza a eficientei investitiilor.
• Referitor la obligativitatea invatamantului      prescolar pentru varsta de 5 ani, este un pas inainte, dar nu credem ca va      asigura inscrierea si frecventarea de catre copiii foarte saraci.

 

Daniel Funeriu:

• Discriminarea incepe de la urmatoarea situatie: daca      intra in clasa pregatitoare copii care nu au avut o minima formare      initiala prin gradinita, ei vor pierde ritmul din prima zi, ceea ce nu ii      va apropia de scoala, ci ii va indeparta.
• Nu pot fi decat 100% de acord. Ideal ar fi din      punctul meu de vedere ca gradinita sa fie obligatorie, dar cred ca este un      obiectiv prea indraznet la ora actuala. Educatie timpurie, asta este si      motivul pentru care m-am luptat cu dintii de clasa pregatitoare. Gradul de      acceptabilitate a clasei pregatitoare in septembrie 2012 a fost de 23%, in      decembrie 2012, dupa ce parintii i-au vazut 3 luni pe copii in scoala,      gradul a fost de 93%.
• Principala problema a invatamantului din Romania      este calitatea resursei umane si vreau sa trag un semnal de alarma major      asupra faptului ca unica solutie prin care poate fi crescuta formarea      initiala a cadrelor didatice era acel masterat didactic care se preda in      toata Europa, masterat didactic care era gandit prin LEN sa fie facut doar      in universitatile de top, si vreau sa trag un semnal public ca acel masterat      nu a fost pus in practica cu toate ca exista un ordin de ministru care      reglementa acel masterat didactic.
• Pentru a avea cadre didactice de calitate ai nevoie      de trei lucruri: formarea initiala de calitate prin masterat didactic      prevazut de lege, o selectie corecta, procedura de selectie prevazuta de      lege eu zic ca era corecta, si o rasplata adecvata. Cred ca este esentiala      focalizarea pe calitatea cadrelor didactice.
• Avem o alta problema care nu se estompeaza in timp,      ci dimpotriva: foarte      multi copii nu se mai inscriu in clasa a IX-a de liceu. Anul acesta este      anul cu cei mai putini copii inscrisi in clasa a IX-a.      Stiti bine, foarte multi copii cand termina clasa a VIII-a la scoala de      proximitate, in clasa a IX-a trebuie sa mearga la un liceu in alta comuna,      in alt oras; apare distanta, automat si costurile si trag un semnal de      alarma: trebuie sa veghem, invatamantul obligatoriu fiind de 10 ani, sa      treaca copiii de la a VIII-a la a IX-a.
• Avem atitudini care sunt aproape generalizate si      care provin din mentalitati sedimentate in timp. O lege nu poate schimba      mentalitatile. Numai munca in comunitate poate schimba aceste mentalitati      si cred ca la asta cel putin noi fundatia ne-am propus sa lucram.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-print-cum-vor-expertii-din-educatie-sa-modifice-sistemul-de-invatamant-1058850.html

EXCLUSIV PRINT. Cum vor experţii din Educaţie să modifice sistemul de învăţământ

O serie de experţi din Educaţie au dezbătut, ieri, împreună cu reprezentanţii unor organizaţii nonguvernamentale priorităţiile care ar trebui să ocupe în acest moment agenda domeniului.

Aflaţi astăzi, exclusiv din ediţia tipărită a Evenimentului zilei, care sunt modificările propuse de experţi.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/cum-sa-ti-platesti-taxa-lafacultate-muncind-doar-8-zile-1_52416298c7b855ff56bcac40/index.html

RIUF 2013 Cum să-ţi plăteşti taxa la facultate muncind doar 8 zile

Aproximativ 5.000 de români pleacă anual la studii în străinătate. Deşi costurile de şcolarizare în străinătate sunt considerate mari pentru nivelul economic al României, state mai puţin puternice economic, precum Bulgaria, trimit aproape de două ori mai mulţi studenţi în străinătate. Care este de fapt costul real al studiului în străinătate?

Cei interesaţi de informaţii privind costurile studiilor în afara ţării, dar şi posibilităţile de finanţare şi bursele disponibile, pot veni la RIUF, the Romanian International University Fair, cel mai mare târg de universităţi din Europa de Est.

Evenimentul va avea loc pe 19-20 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti, pe 22 octombrie la Hotel Ibis din Constanţa şi pe 24 octombrie la Hotel Continental din Timişoara.

Plăteşti costurile facultăţii şi în 8 zile de muncă

Dacă studentul rămâne să muncească în aceeaşi ţară în care a studiat, îşi poate plăti taxele de şcolarizare aferente celor 3 ani de facultate destul de repede.

Presupunând că va obţine un venit mediu lunar constant, îşi poate plăti cursurile în Franţa după numai 8 zile de muncă. În Germania, maximum 29 de zile de lucru ar acoperi taxele de studiu, iar în Olanda cel mult 50 de zile. Pentru a plăti şcolarizarea în Marea Britanie ar fi necesare cel puţin 324 de zile. 

Însă, fiind conştienţi de această diferenţă faţă de celelalte state vestice, guvernul britanic acordă un împrumut de 100% din taxa de şcolarizare tuturor studenţilor din Uniunea Europeană. Astfel, costurile de şcolarizare sunt plătite în tranşe mai mici, după terminarea facultăţii şi doar după găsirea unui loc de muncă cu un salariu ce permite rambursarea.

Finanţări şi oportunităţi 

De ce e posibil să îţi platesti facultatea asa repede? Pentru că statele vestice au un nivel de trai ridicat, ceea ce permite un salariu mai mare, dar şi pentru că taxele de şcolarizare sunt mici: de la 0 Euro (în Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Scoţia), până la doar câteva sute de Euro pe an (200 în Franţa şi maxim 1.200 de Euro în Germania) sau 1.900 de Euro în Olanda.

În plus, nu numai că există surse de finanţare în toate statele vestice (oferite de multiple entităţi şi având sume diferite), însă posibilităţile de angajare după absolvirea unui program în afara ţării cresc. Rata de angajare a celor care au studii în străinătate este peste 83% conform Eurostat. Mai mult, în funcţie de facultate, angajabilitatea poate fi chiar 100% (cum e la Royal Academy of Music din Marea Britanie).

Costuri de trai mai ridicate ca în ţară, însă salarii mai mari

Chiar dacă învăţământul în afara ţării este accesibil, costurile de trai sunt puţin mai mari decât în România, ele putând fi însă finanţate printr-un loc de muncă part-time.

Astfel, chiria variază între 150 şi 600 de euro (în funcţie de ţară, oraş şi preferinţe), iar costurile alimentelor se situează în jurul sumelor de 150-200 de euro.  În ceea ce priveşte ieşitul în oraş, o masă poate costa între 5 euro în Germania şi 25 de euro în Danemarca, iar pentru o bere se plăteşte între 2 euro în Franţa şi 5 euro în Germania.

Un salariu pentru un post part-time poate acoperi parţial sau total aceste cheltuieli, nivelurile salariale fiind de peste 400 de euro în Olanda, peste 500 de euro în Marea Britanie şi Germania. În Danemarca un job part time este remunerat  chiar şi cu 900 de euro (unde şi preţurile sunt mai mari decat în celelalte state vestice).

La RIUF, zeci de universităţi de pe 4 continente (Europa, Asia, Australia şi SUA) vor fi prezente pentru a răspunde întrebărilor puse de tinerii români despre studiul în străinătate. Aceştia vor putea să afle mai multe detalii despre tipurile de programe şi posibilităţile de angajare după facultate, despre taxele de şcolarizare şi finanţare, precum şi despre facilităţile disponibile în timpul studiilor.

În plus, vizitatorii vor beneficia de consultanţă gratuită pentru realizarea dosarului de aplicaţie pentru studii în străinătate, dar şi în carieră, pentru a înţelege care sunt domeniile către care să se îndrepte, în funcţie de abilităţile lor. Mai mult vor putea trăi experienţa studiului în afara ţării într-un mod inedit. Pentru a putea participa la ediţiile RIUF Bucureşti, Constanţa sau Timişoara e necesară înscrierea pe site

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/burse-cercetare-500-dolari-lunar-turcia-1_5241885cc7b855ff56bd9f6a/index.html

Burse de cercetare de 500 de dolari lunar în Turcia

Guvernul turc acordă burse doctorale de aproximativ 500 de dolari pe lună, între trei luni şi un an, pentru românii cu doctorat şi cunoştinţe de limbă turcă care vor să facă cercetare în universităţi din Turcia, potrivit unui anunţ al Ministerului Educaţiei.

Guvernul turc oferă burse de cercetare pentru care pot aplica şi studenţii români interesaţi, până pe data de 31 octombrie 2013, informează Ministerul Educaţiei

Condiţiile de participare, transmise de către Ambasada Turciei la Bucureşti, sunt următoarele:

1. Bursele de cercetare pot fi accesate doar de studenţi şi cercetători internaţionali (cetăţenii turci şi deţinătorii de cetăţenie dublă, turcă şi română, nu sunt acceptaţi sa aplice).

2. Candidaţii trebuie să prezinte acceptul universităţii unde doresc să îşi desfăşoare perioada de cercetare. Plasamentul la universităţi nu va fi efectuat de către agenţia de burse a Turciei.

3. Nu există posibilitatea urmării unui curs prealabil de limbă străină (nici turcă nici altă limbă) de către participanţi. De aceea este necesar ca participanţii să cunoască limba în care se va desfăşura programul de cercetare şi să primească acceptul universităţii în privinţa acesteia.

4. Candidaţii trebuie să deţină titlul academic de doctor sau să se afle în procesul de pregătire a tezei de doctorat.

5. Persoanele născute după data de 01.01.1968 pot aplica pentru programul de burse din sesiunea 2013.

6. Durata burselor de cercetare este cuprinsă între 3 şi 12 luni.

7. Bursierii programului ce cercetare vor primi indemnizaţie lunară ca studenţi doctoranzi (echivalentul a aproximativ 500 USD pe lună). La cerere, agenţia de burse poate oferi şi cazare bursierilor.

8. Bursierii au obligaţia, ca la sfârşitul programului de cercetare, să scrie un articol pe tema cercetării efectuate.

9. Candidaţii ce îndeplinesc aceste condiţii trebuie să completeze formularul de aplicare, să ataşeze documentele solicitate în formular şi să le trimită pe adresa de e-mail: research@turkiyeburslari.gov.tr, până la data de 31 octombrie 2013. Dosarul de aplicare trebuie să conţină şi scrisoarea de acceptare de la universitatea gazdă.

10. În urma procesului de evaluare a dosarelor, candidaţii acceptaţi vor fi informaţi şi vor primi scrisoarea de acceptare la programul de burse. Ulterior, candidaţii vor trebui să aplice la Ambasadele/consulatele Turciei pentru viză, semnarea contractului de acordare a bursei.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/mihai-lucan-arsinel-doctorate-urologie-1_5241ad63c7b855ff56be5f20/index.html

Şeful Institutului de Urologie unde a fost operat Arşinel, Mihai Lucan, la vârsta pensionării din cariera didactică

Potrivit Legii Educaţiei, profesorii care au împlinit 65 de ani sunt pensionaţi. De acest fapt a fost înştiinţat profesorul şi medicul Mihai Lucan de către Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca. Acesta nu şi-a exprimat, deocamdată, dorinţa de a mai preda în continuare.

Profesorul şi medicul Mihai Lucan, totodată şeful Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, a ajuns la vârsta pensionării – 65 de ani – şi e posibil să nu mai predea cursuri de Urologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţei de învăţământ superior, Lucan va coordona doctorate.

„Profesorul Mihai Lucan nu şi-a exprimat momentan dorinţa de a mai preda în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“. Profesorul Lucan preda Urologie şi era unul dintre cadrele didactice din cadrul Disciplinei (n.r. Catedră) de Urologie, al cărei şef este, de doi ani, Ioan Coman“, afirmă Ioana Bunea, purtătorul de cuvânt al UMF Cluj.

Ea mai zice că Mihai Lucan are 6 doctoranzi şi că, până pe 30 septembrie, acesta ar putea să facă cerere de prelungire a contractului cu UMF pe perioadă de un an. Cererea va fi suspusă votului Senatului Universităţii şi dacă va fi aprobată, Lucan îşi va continua activitatea didactică. Astfel de cereri trebuie făcute în fiecare an.

http://www.cronicaromana.ro/2013/09/25/incepe-bucharest-science-festival-primul-festival-al-stiintei-din-romania/?ref=srctt
Începe Bucharest Science Festival, primul festival al științei din România

Primul festival al științei din Romania, Bucharest Science Festival, va avea loc între 25 şi 29 septembrie 2013, oferind prilejul de a urmări o multitudine de expozitii, conferinţe şi dezbateri, experimente şi demonstraţii, proiecţii de documentare – programate la Institutul Francez și la Cinema Studio – care vor deschide participanţilor noi perspective asupra universului şi vieţii.

Seară de seară, librăria Humanitas de la Cişmigiu vă aşteaptă să urmăriţi prezentări susţinute de oameni de ştiintă, în seria Magia realităţii, şi dezbaterea Ştiinţa în societate: prinţ sau cerşetor – o discuţie pe marginea politicilor publice şi a instituţiilor care au puterea de a sprijini dezvoltarea în cercetare.

Întâlnirile dedicate matematicii, fizicii, biologiei şi disputei dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă îi vor aduce în faţa publicului pe prof. dr. Liviu Ornea, prof. dr. Radu Gologan, prof. dr. Mihai Vişinescu, dr. Victor Bârsan, prof. dr. Mircea Flonta, acad. Octavian Popescu, realizatorul emisiunilor de ştiinţă Radio România Cultural, Corina Negrea, coordonatorul colecţiei Cartea de Ştiinţă a editurii Humanitas, Vlad Zografi, şi redactorul Humanitas Vlad Russo.

Programul complet al festivalului este disponibil pe www.BucharestScienceFestival.ro

Intrarea este liberă.

Potrivit unui comunicat al editurii Humanitas, în librăria Humanitas de la Cişmigiu sunt programate următoarele evenimente:

Miercuri, 25 septembrie, ora 19.00 / PUTEREA NUMERELOR. INCURSIUNE ÎN LUMEA MATEMATICII

În deschidere va rula filmul documentar Muzica Numerelor Prime (BBC 2005)

Invitaţi:

Prof. dr. Liviu Ornea, Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române

Prof. dr. Radu Gologan, Universitatea Politehnică Bucureşti, cercetător Institutul de Matematică al Academiei Române, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, coordonatorul olimpiadelor de matematică

Moderator: Vlad Zografi

Cărţi Humanitas dezbătute: Numerele naturii. Ireala realitate a imaginaţiei matematice de Ian Stewart, Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii de Ian Stewart, De ce e frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei de Ian Stewart, Marea teoremă a lui Fermat de Simon Singh,  Este Dumnezeu matematician? de Mario Livio, Cartea infinitului. Scurtă introducere în nemărginit, etern şi nesfârşit de John D. Barrow, Zero. Biografia unei idei periculoase de Charles Seife

Joi, 26 septembrie, ora 18,30. Dezbaterea ŞTIINŢA ÎN SOCIETATE: PRINŢ SAU CERŞETOR

Invitaţi

Ferdinand Habsburg, fondator şi managing director Da Vinci Learning

Daniel Funeriu, dr. în chimie; consilier prezidenţial, Departamentul de Educaţie şi Cercetare, ministru al Educaţiei (2009-2012)

Dumitru Murariu, dr. în biologie, director general al Muzeului Antipa

Tincuţa Apăteanu, CEO şi fondator Asociatia EDUSFERA

Moderator: Vlad Mixich

Vineri, 27 septembrie, ora 19.00 / UNIVERSUL ŞI TIMPUL

Invitaţi:

Prof. dr. Mihai Visinescu, departamentul de Fizică Teoretică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Dr. Victor Bârsan, cercetător ştiinţific, sectia de fizică teoretică Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Moderator: Vlad Zografi

Cărţi Humanitas dezbătute: Scurtă istorie a timpului de Stephen Hawking,  Peisajul cosmic. Teoria corzilor şi iluzia unui plan inteligent de Leonard Susskind, Universul elegant. Supercorzi, dimensiui ascunse şi căutarea teoriei ultime de Brian Green, Big Bang de Simon Singh, Partea şi întregul. Discuţii în jurul fizicii atomice de Werner Heisenberg, Cum văd eu lumea de Albert Einstein, Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor de Albert Einstein

Sâmbătă, 28 septembrie, ora 17.00 / DARWIN ŞI TEORIA EVOLUŢIEI.

Invitaţi:

Prof. dr. Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti

Acad. Octavian Popescu, director al Institutului de Biologie al Academiei Române

Conf. dr. Cătălin Vasilescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, medic chirurg Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni

Moderator: Vlad Russo

Cărţi Humanitas dezbătute: Darwin şi după Darwin. Studii de filozofie a biologiei de Mircea Flonta, Ceasornicarul orb de Richard Dawkins, De la bacterii la om. Evoluţia lumii vii de Ernst Mayr, Un râu pornit din Eden de Richard Dawkins

Duminică, 29 septembrie, ora 17.00 / ŞTIINŢĂ ŞI PSEUDOŞTIINŢĂ

Invitaţi:

Acad.  Octavian Popescu, director al Institutului de Biologie al Academiei Române

Corina Negrea, realizator emisiuni de ştiinţă Radio România Cultural

Moderator: Vlad Zografi

Cărţi Humanitas dezbătute: Adevărul despre medicina alternativă de Simon Singh, Edzard Ernst, De ce cred oamenii în bazaconii de Michael Shermer, Lecţii de vrăjitorie. Ştiinţa şi paranormalul de Georges Charpak, Henri Broch

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/prodecanul-florin-mihail-filipoiu-un-nou-caz-de-plagiat-la-umf-bucuresti-78816.html

Prodecanul Florin Mihail Filipoiu, un nou caz de plagiat la UMF Bucureşti

Prodecanul Facultăţii de Medicină Generală din cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti, Florin Mihail Filipoiu, vrea să-şi dobândească titlul de profesor universitar folosind, la concursul organizat de instituţia de învăţământ superior, lucrări copiate de la alţi autori. Filipoiu s-a trecut coordonator pe o lucrare a regretatului profesor Cezar Niculescu, republicată aproape identic. Acesta este doar unul dintre numeroasele cazuri de fraudă în care au fost implicate mai multe figuri importante din conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, în ultimii ani. Decanul Facultăţii de Medicină Dentară, Alexandru Bucur, prorectorul didactic Ecaterina Ionescu şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu (profesor universitar al UMF Bucureşti), sunt cele mai importante nume care completează lista cazurilor de plagiat şi fraudă la concursuri pentru ocuparea unor posturi scoase la concurs de Universitate. Ministerul Educaţiei se spală pe mâini de toate aceste scandaluri, în timp ce rectorul UMF, Ioanel Sinescu, încearcă să le muşamalizeze.

Prodecanul Facultăţii de Medicină Generală din cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti, Florin Mihail Filipoiu, vrea să-şi dobândească titlul de profesor universitar folosind, la concursul organizat de instituţia de învăţământ superior, lucrări copiate de la alţi autori. Filipoiu s-a trecut coordonator pe o lucrare a regretatului profesor Cezar Niculescu, republicată aproape identic.

Un nou scandal ia amploare în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” Bucureşti. De data aceasta, prodecanul Facultăţii de Medicină Generală, conf. univ. Florin Mihail Filipoiu, este acuzat că a plagiat două lucrări ştiinţifice, pe care, acum, le foloseşte la concursul pentru obţinerea titlului de profesor universitar.

În cartea „Anatomia chirurgicală a nervilor cranieni”, apărută în anul 2007, la Editura Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, printre ai cărei autori se numără şi Florin Mihail Filipoiu, apar pagini întregi identice cu cele din lucrarea „Anatomia funcţională a sistemului nervos” a profesorului Armand Andronescu, apărută în 1998, la Editura Infomedica. Sursa informaţiilor nu este precizată. În cartea la care a lucrat prodecanul Filipoiu lipsesc însă ilustraţiile din cartea profesorului Andronescu.

O altă lucrare cu ajutorul căreia Florin Mihail Filipoiu vrea să devină profesor universitar, în urma concursului organizat în această toamnă de UMF „Carol Davila” Bucureşti, este „Lucrări practice de anatomie. Aparatul digestiv subdiafragmatic şi splina” (2010, Editura Universităţii „Carol Davila” Bucureşti). În această carte, al cărei coordonator este Florin Mihail Filipoiu, numeroase capitole sunt identice cu cele din lucrarea coordonată de prof. univ. dr. Cezar Th. Niculescu (2001, Editura Tehnoplast Company SRL). Cu toate că nu a făcut parte din echipa ce a lucrat la cartea din 2001, Florin Mihail Filipoiu apare coordonator al unei lucrări aproape identice, publicate în 2010, după decesul profesorului Niculescu. Prodecanul Facultăţii de Medicină Generală i-a cooptat în echipa sa pe doi dintre autorii care au lucrat şi la volumul coordonat de Cezar Niculescu.

Prodecanul Facultăţii de Medicină Generală nu se află la primul scandal de acest tip. Florin Mihail Filipoiu a fost acuzat că a copiat, într-o lucrare a sa din 2001, mai multe figuri explicative şi ilustraţii, din lucrarea „The developing human. Clinically Oriented Embriology” a lui K. L. Moore (2001, a cincea ediţie, publicată la W.B. Saunders Company). În acel caz, s-a spus că a fost vorba de o
eroare tehnică. Totuşi, prodecanul Filipoiu nu a mai trecut şi această carte pe lista lucrărilor depuse în portofoliul pentru concursul de acordare a titlului de profesor universitar, organizat de UMF Bucureşti.

Pagini identice între lucrările lui F.M. Filipoiu şi C. Niculescu

Capitol	pag.   carte C. Niculescu	pag.   carte F. Filipescu
Cavitatea   abdominală	78	2
Peritoneu	83	21
Esofag   abdominal	107	35
Stomac	113	41
Intestin   subţire. Duoden	127	52
Jejuno-ileon	141	63
Intestin   gros	151	73
Cecul	154-155	75-76
Apendice	159	78
Colon	164	83
Rect	180	94,   95 (cu paragrafe inversate)
Ficat	195	105-106   (cu paragrafe inversate)
Ficat	197	107   (cu paragrafe inversate)
	205,   207	114,   115
Canal   inguinal	317	11
Regiunile   peretelui abdominal	311	18
Anatomia   radiologică a aparatului digestiv	340,341	159

Conducerea ar trebui să se judece singură, după Ministerul Educaţiei. Cosa Nostra de la Medicină

Este una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din România, dar, cu toate acestea, imaginea Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” Bucureşti are de suferit din cauza unor persoane devenite celebre pentru falsurile comise şi acuzaţiile de corupţie.

Mai multe persoane ce conduc destinele UMF au plagiat şi au folosit date false pentru a avansa în plan profesional şi pentru a-şi asigura un venit mai consistent.

Prodecanul Facultăţii de Medicină Generală, Florin Mihail Filipoiu, acuzat de plagiat, este doar unul dinre exemplele de fraudă, din ultimii ani, de la UMF. Dacă Filipoiu se foloseşte de textele ştiinţifice ale altor autori, copiindu-le sub semnătura sa, pentru a deveni din conferenţiar profesor universitar, în acelaşi scop, prorectorul didactic al UMF Bucureşti, Ecaterina Ionescu, a folosit date false la concursul organizat de instituţia de învăţământ superior în anul 2006.

După cum a demonstrat cotidianul PUTEREA, Ecaterina Ionescu a dobândit titlul de profesor universitar după ce a notat în fişa sa de autoevaluare, de la concursul din 2006, că are publicate 13 articole cotate ISI (baza de date ce reuneşte cele mai importante texte ştiinţifice publicate în ultimii 100 de ani), cu toate că, în realitate, nu avea nici două, minimul necesar la acea dată pentru a deveni prof. univ.

Şi decanul Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila”, Alexandru Bucur, a fost implicat într-un scandal de plagiat, după ce tezele de doctorat şi de licenţă ale mai multor studenţi îndrumaţi de el au fost identificate cu un conţinut aproape identic. Acelaşi Alexandru Bucur face subiectul şi unei anchete penale, fiind acuzat că a desfigurat o pacientă, în urma unei intervenţii medicale.

O altă persoană importantă în interiorul UMF, chiar dacă nu deţine o funcţie de conducere, este primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Suspiciuni de fraudă au planat asupra dosarelor de concurs ale acestuia, atât când şi-a dobândit titlul de conferenţiar, cât şi pe cel de profesor universitar.

Rectorul UMF, Ioanel Sinescu, a făcut tot posibilul ca aceste scandaluri să fie muşamalizate.

Ironic, reprezentantul UMF Bucureşti în Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), singurul for care poate decide retragerea titlurilor universitare, este chiar prorectorul Ecaterina Ionescu, acuzat la rândul său de fraudă.

În aceste condiţii, nu e de mirare că la concursul de admitere organizat de UMF Bucureşti anul acesta subiectele oferite candidaţilor au conţinut erori. Două erori au fost recunoscute, însă alte 18 întrebări din fişele de concurs ar fi conţinut erori, potrivit mai multor profesori.

Ministerul Educaţiei se spală însă pe mâini de toate aceste scandaluri. Ministrul delegat pe învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a anunţat de fiecare dată, în cazul scandalurilor iscate anul acesta, că va demara anchete, dar a trimis mereu problema în curtea UMF, pentru a fi rezolvată chiar de conducerea acuzată de ilegalităţi.

Prorectorul Ecaterina Ionescu a folosit date false în fişa de autoevaluare

Prorectorul didactic al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” Bucureşti, Ecaterina Ionescu, a folosit date false în fişa sa de autoevaluare de la concursul organizat de instituţia de învăţământ superior în 2006, în urma căruia a devenit profesor universitar.

În fişa de autoevaluare, Ecaterina Ionescu declara, în anul 2006, că are nu mai puţin de 13 articole ştiinţifice recunoscute ISI (baza ce reuneşte cele mai importante articole ştiinţifice din întreaga lume). În realitate, potrivit bazei de date ISI Web of Knowledge, până în anul 2008, Ecaterina Ionescu nu a avut publicat nici măcar un articol cotat ISI.

Potrivit bazei de date, primul articol ISI al Ecaterinei Ionescu a fost publicat în 2008, iar până în prezent, profesorul universitar de la UMF „Carol Davila” are 9 articole de acest tip, nu 13 cum declara încă din 2006. Pentru a deveni profesor universitar, în 2006 erau necesare două articole ISI publicate, dar Ecaterina Ionescu nu avea nici unul.

Ce este ISI

ISI Web of Knowledge este o bază de date academică online şi care este administrată de Thomson Scientific (actualmente Thomson Reuters).

ISI Web of Knowledge este o platformă de cercetare comprehensivă care înglobează diverse tipuri de materiale variind de la articole în reviste, brevete, site-uri, volume ale conferinţelor, materiale Open Access etc., ce pot fi accesate printr-o singură interfaţă, utilizând instrumente de analiză şi căutare. Web of Science® se regăseşte în cadrul ISI Web of Knowledge, oferind acces la articole din reviste specializate în ştiinţe, ştiinţe sociale şi umaniste, dar şi în arte. Web of Science include peste 100 de ani de cercetare valoroasă complet înregistrată şi uşor de accesat.

Primarul Oprescu şi-a însuşit textele studenţilor săi pentru a avansa la „Carol Davila”

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, profesor universitar la UMF „Carol Davila” din Bucureşti, nu a îndeplinit criteriile necesare pentru a deţine această din urmă titulatură. Conform documentelor din arhiva Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila”, în lista lucrărilor depuse la dosarul prin care Sorin Oprescu era promovat ca profesor universitar, în anul 2000, erau trecute şi texte ale studenţilor actualului primar general. Sorin Oprescu nu figura însă nici coordonator, în cazul mai multor lucrări trecute în dosarul său de concurs. Cu toate acestea, Oprescu a obţinut titulatura de profesor universitar, păstrându-şi postul şi în prezent la UMF Bucureşti şi având imaginea unuia dintre cele mai bune cadre didactice de predare ale instituţiei de învăţământ superior. Sorin Oprescu a avut primul articol cotat ISI (baza de date internaţională ce reuneşte cele mai importante texte ştiinţifice publicate în ultimii 100 de ani) abia în 2009, până în prezent publicând în total 5 astfel de lucrări.

Edilul-şef al Capitalei este bun prieten cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, dar şi un apropiat al actualului prorector didactic de la UMF „Carol Davila”, Ecaterina Ionescu, care şi-a trecut, la rândul ei, date false în fişa de autoevaluare depusă la concursul în urma căruia a devenit profesor universitar.

Cariera edilului şef la Medicină

– Profesor Doctor, Chirurgie Generală 1973 – 1981;

– Decembrie 1978 – Asistent universitar stagiar, prin concurs – clinica chirurgicală a Spitalului Clinic Brâncovenesc (prof. dr. Florian Mandache);

– Noiembrie 1982 – Asistent titular după susţinerea examenului de medic specialist chirurg;

– 1981 – Doctor în ştiinţe medicale – specialitatea chirurgie generală;

– 1985 – Asistent universitar titular – medic specialist chirurg la Clinica Chirurgie II, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (prof. dr. Dan Gavriliu);

– 1990 – Medic primar chirurg la Clinica Chirurgie Digestivă Superioară Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;

– 1996 – Conferenţiar universitar al UMF „Carol Davila” Bucureşti;

– 2000 – Profesor universitar al UMF „Carol Davila“ Bucureşti.

Plagiatul “suprem”

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de plagiat a fost chiar cel al premierului Victor Ponta. Şeful Executivului a fost acuzat de revista britanică ,,Nature” că şi-a plagiat lucrarea de doctorat susţinută în anul 2003. Deşi două din trei instituţii cu atribuţii în domeniu au confirmat verdictul, anunţând că lucrarea respectivă conţine elemente de plagiat în 115 pagini din totalul de 297, premierul a scăpat cu titlul de doctor intact. Şi aceasta pentru că decizia finală a trebuit să o ia Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei la acea dată, subordonatul lui Ponta pe linie de partid.