http://adevarul.ro/educatie/universitar/oficialii-vor-reduca-somajul-randul-tinerilor-20-fonduri-europene-1_523ee96dc7b855ff56b100d6/index.html#

Oficialii vor să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 20% cu fonduri europene

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) îşi propune ca prin implementarea strategiei naţionale pentru tineret, aflată în dezbatere publică, să reducă şomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 de ani de la 22,7% la mai puţin de 20%, pentru perioada 2014-2020, a declarat Cristian Cosmin, secretar de stat pe probleme de tineret în cadrul MTS din partea conservatorilor, duminică în cadrul unei conferinţe de presă a PC.

„Anul acesta, după 12 ani, am lansat în dezbatere publică strategia naţională în domeniul tineretului pentru perioada 2014-2020, unde ne propunem să avem o absorbţie cât mai bună a fondurilor europene dedicate acestui domeniu, al tineretului. Menţionez că de foarte mult timp, de 12 ani, România nu a mai avut o strategie în acest domeniu, lucru care s-a simţit şi acest domeniu a fost lăsat de către guvernările precedente într-o oarecare umbră. Ne propunem să ridicăm foarte mult această activitate de tineret, să identificăm problemele cu care se confruntă tinerii şi să realizăm pe baza acestei strategii un plan naţional de acţiune pentru tineret, precum şi planuri sectoriale. O strategie interministerială în aşa fel încât tinerii să beneficieze de sprijinul tuturor ministerelor implicate în problemele de tineret şi nu doar în ale ministerului Tineretului şi Sportului“, a declarat secretarul de stat Cristian Cosmin, citat de Agerpres.

Întrebat care ar fi principalele direcţii ale viitoarei strategii naţionale pentru tineret, secretarul de stat în MTS a precizat că modelul ales este „cel european, de bune practici”.

„Ne dorim ca prin această strategie să reducem, în primul rând, şomajul în rândul tinerilor care, cel puţin pe segmentul cel mai afectat, şi aici mă refer la 15-24 de ani, în România este undeva la 22,7%. Este într-o uşoară scădere, dar este în media europeană, media europeană fiind undeva la 24%. Şi încercăm ca prin această strategie şi printr-o coordonare foarte bună intersectorială să reducem şomajul undeva la sub 20%, cel puţin în cazul acestei categorii de vârstă“, a explicat oficialul.

4 miliarde de euro de la UE pentru tineret

În ceea ce priveşte sumele ce ar putea fi atrase în viitoarea perioadă de programare 2014-2020 pentru programele dedicate tinerilor, Cristian Cosmin a precizat că în discuţie la nivelul UE se află programul Erasmus plus sau Erasmus for all.

„Încă se discută la nivelul Uniunii Europene şi, din câte ştiu eu, fondurile dedicate tineretului pe următoarea perioadă de programare vor fi undeva în jur de patru miliarde de euro, per total. De aici, în funcţie şi de cum ne mişcăm, vom putea absorbi o sumă mai mare sau mai mică“, a precizat secretarul de stat în MTS.

România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24

Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, lansată în dezbatere publică în luna august, stabilite şase domenii de intervenţie în problemele generaţiei tinere, printre care şi voluntariatul. Potrivit un studiu din 2013, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

Primul domeniu unde trebuie să se intervină este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1%), ceea ce plasează România pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană.

Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială – peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3%, faţă de 24,3% în UE.
Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează – 30,7%, faţă de 11,2% în UE.

Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţia non-formală şi cultură, întrucât 87% dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92% nu au participat la un schimb internaţional de tineret.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/funeriu-despre-evaluarile-clasele-ii-a-iv-a-vi-anu-examene-1_523c41a9c7b855ff56a5c02e/index.html#

Funeriu despre evaluările la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a: „Nu sunt examene”

Calificativele copiilor obţinute la evalările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a nu vor fi trecute în catalog şi nu se vor face ierarhizări la clasă în funcţie de rezultate, însă există câteva diferenţe între testări. Spre exemplu, la clasele a II-a şi la VI-a vor fi evaluaţi toţi copiii, în timp ce la clasa a IV-a vor fi evaluaţi elevii din şcoli desemnate de către minister într-un eşantion naţional reprezentativ.

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a nu sunt examene, ele fiind introduse pentru a-i sprijini pe elevi, a precizat Daniel Funeriu pentru adevarul.ro. El a postat trei documente pe blogul său cu răspunsuri ale experţilor la întrebările pe care şi le pun părinţii în legătură cu aceste evaluări.

În aceste documente se arată că scopul evaluărilor diferă de la clasă la clasă. Evaluarea elevilor de clasa a II-a la citire, scris şi socotit  are un scop dublu: părinţii şi învăţătoarea să ştie  în ce măsură copilul şi-a însuşit elementele de bază specifice vârstei şi  să se poată corecta eventualele dificultăţi ale copilului pe parcursul celor doi ani care mai rămân la dispoziţia învăţătoarei (clasa a III-a şi a IV-a).

Între timp, la clasa a IV-a, obiectivul evaluărilor la  limba română şi matematică este realizarea unei diagnoze a sistemului de învăţământ primar, iar testarea de la clasa a VI-a are rol de preorientare pentru alegerea liceului.

„Sunt răspunsurile experţilor la întrebările legitime pe care părinţii şi le pun. Aceste evaluări pe care le-am introdus prin Legea Educaţiei sunt extrem de benefice pentru copii cu condiţia ca părinţii să înţeleagă exact rostul lor”, a explicat Funeriu pentru adevarul.ro.

Materialele au fost realizate de experţi în educaţie ai Fundaţiei Mişcarea Populară.

Elevii vor primi o broşură modele de subiecte şi explicaţii

La mai bine de doi ani după ce au fost introduse în Legea Educaţiei şi după două teste pilot în câteva şcoli la nivel naţional, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că, de anul acesta, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se vor realiza aşa cum prevede legea.  „Principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea naţională este prima evaluare după ani buni de şcoală”, a declarat Pricopie la sfârşitul lunii august.

Cu ocazia începerii noului an şcolar, ministrul Educaţiei a mai spus că evaluările de la clasele a II–a, a IV-a  şi a VI–a au fost introduse după ce s-a observat că România are rezultate foarte slabe la testele PISA (Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor – n.r.).

Testele de la evaluările-pilot din anii precedenţi vor fi publicate într-o „broşurică“ din care fiecare elev să poată vedea modele de subiecte, dar şi explicaţiile pentru a arăta de ce sunt importante aceste testări.

 

Totul despre evaluarea de la clasa a II-a, în 8 întrebări şi răspunsuri

1. Va fi evaluat copilul meu? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?

Toţi copiii de clasa a II-a din România vor parcurge această evaluare. Această evaluare NU este un examen şi NU este un concurs.

Scopul evaluării este dublu:  să ştie, atât părinţii, cât şi învăţătoarea, în ce măsură copilul şi-a însuşit elementele de bază specifice vârstei: scris, citit, socotit;  să se poată corecta eventualele dificultăţi ale copilului pe parcursul celor doi ani care mai rămân la dispoziţia învăţătoarei (clasa a III-a şi a
IV-a).

În urma evaluării, învăţătoarea va avea o imagine detaliată asupra copilului dumneavoastră şi va putea mult mai uşor să corecteze, individualizat, eventualele dificultăţi, vor putea fi identificate şi încurajate punctele tari ale fiecărui copil. Această evaluare va permite dascălilor să înţeleagă progresul în timp al elevilor şi capacitatea lor de a-şi îmbunătăţi situaţia şcolară.

2. Care sunt disciplinele la care va fi evaluat copilul meu?

Scris/citit şi socotit.

3. Cine realizează subiectele?

Subiectele sunt elaborate de către experţi din cadrul ministerului. Evaluarea elevilor este o ştiinţă. Ea nu se limitează doar la notă, ci şi la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înţelegem specificul fiecărui copil, atât în punctele sale tari, cât şi eventualele dificultăţi.

4. Cum influenţează această evaluare evoluţia copilului meu?

În funcţie de rezultatul la această evaluare, învăţătoarea va avea o imagine mult mai clară asupra eventualelor dificultăţi specifice fiecărui copil. Astfel, împreună cu părinţii, învăţătoarea va putea să amelioreze situaţia propunând soluţii specifice fiecărui elev, ca el să reuşească mai bine.

5. Oare, la această vârstă, un eventual eşec nu conduce la demobilizarea copilului şi, implicit, a părinţilor?

Nu, pentru că rezultatul acestei evaluări nu este de tipul admis/respins. Învăţătoarea este un bun profesionist ce ştie să evite descurajarea copiilor care au şi dificultăţi punctuale. Învăţătoarele sunt formate profesional şi pentru a şti cum să gestioneze astfel de situaţii. Comunicarea şcolii cu părinţii este esenţială. E important ca ei să înţeleagă bine rolul acestor evaluări, astfel încât să poată ameliora situaţia copiilor lor, fără tensiuni inutile. De exemplu, cu un copil care este creativ, dar are o mai mică putere de concentrare asupra unei sarcini, se vor desfăşura activităţi specifice în vederea creşterii capacităţii sale de concentrare, păstrându-se totodată firea sa creativă. Căldura părintească este esenţială.

6. Această evaluare nu este un factor de stres în plus pentru elevi şi părinţi?
Ca orice evaluare, ea poate să fie un factor de stres dacă părinţii nu sunt corect informaţi. Evaluarea se va insera firesc în programul copiilor şi este constructiv ca părinţii să nu inducă teamă copilului pe această temă. Milioane de copii din Uniunea Europeană dau acest tip de testări de mulţi ani. Este bine ca la vârsta de 8-9 ani copiii să înceapă să se simtă responsabili şi să conştientizeze că este în puterea lor să-şi amelioreze situaţia. Pe lângă cunoştinţe, şcoala trebuie să le ofere copiilor şi competenţe. Gestionarea responsabilităţilor este un lucru pe care şcoala trebuie să le ofere, încă de la cea mai fragedă vârstă.

7. Se vor realiza ierarhii?

Exclus! La această vârstă ierarhiile nu au nicio relevanţă. Obiectivul este să identificăm cât mai devreme vulnerabilităţi în dobândirea cunoştinţelor şi competenţelor şi să le corectăm pe parcursul clasei a III-a şi a IV-a, ani în care elevii vor studia cu aceeaşi învăţătoare.

8. Nu există pericolul organizării claselor în funcţie de rezultate?
Nu. Segregarea copiilor în funcţie de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea învăţătoarei şi a directorului şi ar trebui sancţionată exemplar. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face aşa ceva va fi temeinic verificată.

 

Totul despre evaluarea de la clasa a IV-a, în 7 întrebări şi răspunsuri

1. Cine este evaluat? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?

Nu toţi copiii vor fi evaluaţi. Vor fi evaluaţi elevii din şcoli desemnate de către minister într-un eşantion naţional reprezentativ. Scopul acestei evaluări este să avem o imagine clară asupra modului în care copiii care au finalizat ciclul primar au dobândit cunoştinţele şi competenţele necesare începerii cu succes a gimnaziului. Astfel, ministerul va avea o imagine clară asupra modului în care anumite politici specifice dau rezultate sau nu.

2. Care sunt disciplinele la care sunt evaluaţi elevii?

Matematică şi limba română.

3. Cine realizează subiectele?

Subiectele sunt concepute de către experţi la nivelul ministerului. Evaluarea elevilor este o ştiinţă. Ea nu se limitează doar la notă, ci şi la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înţelegem situaţia specifică fiecărui copil.

4. Cum influenţează calificativul primit evoluţia elevului?

Această evaluare nu influenţează în niciun fel parcursul elevului. Obiectivul acestei evaluări este realizarea unei diagnoze a sistemului de învăţământ primar.

5. Se vor realiza ierarhii?

Nu. Acest lucru este exclus.

6. Nu există pericolul organizării claselor în funcţie de rezultate?

Nu. Segregarea copiilor în funcţie de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea învăţătoarei şi a directorului. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face aşa ceva va fi temeinic verificată.

7. Dacă datele vor fi publice, părinţii nu vor alege clasele de gimnaziu în funcţie de rezultatele de la evaluări?

Nu, datele nu vor fi publice.

Totul despre evaluarea de la clasa a VI-a, în 8 întrebări şi răspunsuri

1. Va fi evaluat copilul meu? Care este scopul organizării unei astfel de evaluări?

Toţi copiii de clasa a VI-a din România vor parcurge această evaluare. Această evaluare NU este un examen şi NU este un concurs. Această evaluare are rol de preorientare. La această vârstă încep să se contureze caracteristicile specifice fiecărui elev.

Este important ca profesorii şi părinţii să înceapă să-şi formeze o opinie asupra tipului de liceu pe care e mai potrivit să-l vizeze la finalul gimnaziului. Această evaluare va permite dascălilor să înţeleagă progresul în timp al elevilor, capacitatea lor de a-şi îmbunătăţi situaţia, cât şi orientarea şcolară corectă.

2. Care sunt disciplinele la care sunt evaluaţi elevii?

Elevii vor fi evaluaţi prin două probe transdisciplinare: o probă de limbă şi comunicare şi o probă de ştiinţe.

3. Cine realizează subiectele?

Subiectele sunt elaborate de către experţi din cadrul ministerului. Evaluarea elevilor este o ştiinţă. Ea nu se limitează doar la notă, ci şi la alte caracteristici, care permit mult mai bine să înţelegem specificul fiecărui copil.

4. Cum influenţează această evaluare evoluţia elevului?

În funcţie de rezultatul la această evaluare profesorii şi părinţii vor putea să colaboreze pentru a identifica, încă de acum, cele mai bune opţiuni pentru liceu. În urma acestor evaluări, elevii, profesorii şi părinţii vor avea mai multe elemente concrete pentru a decide, până la finalizarea gimnaziului, care este liceul care se potriveşte cel mai bine fiecăruia.

5. Oare, la această vârstă, un eventual eşec nu conduce la demobilizarea copilului şi, implicit, a părinţilor?

Nu, pentru că rezultatul acestei evaluări nu este de tipul admis / respins. Comunicarea şcolii cu părinţii este esenţială. E important ca părinţii să înţeleagă bine rolul acestor evaluări, astfel încât să poată să participe la orientarea şcolară pe baza unor rezultate reale şi nu doar pe baza unor impresii. Dirigintele, profesorii şi părinţii au rolul de a orienta elevii pe calea lor potrivită, iar elevii vor avea un real câştig din faptul că alegerea liceului va fi mult uşurată.

6. Această evaluare nu este un factor de stres în plus pentru elevi şi părinţi?
Ca orice evaluare, ea poate să fie un factor de stres dacă părinţii nu sunt corect informaţi. Milioane de copii din Uniunea Europeană sunt astfel testaţi de mulţi ani. La această vârstă copiii sunt responsabilizaţi şi pot să conştientizeze importanţa unei corecte orientări şcolare. Pe lângă cunoştinţe, şcoala trebuie să ofere copiilor noştri şi competenţe. Competenţele sociale, gestionarea responsabilităţilor, cât şi gestionarea propriului parcurs şcolar sunt esenţiale pentru a avea tineri bine pregătiţi şi siguri pe ei şi capacităţile lor.

7. Se vor realiza ierarhii?

Elevii comunică între ei şi, în mod firesc, la această vârstă se compară unii cu alţii. Unii vor avea mai mult succes la ştiinţe, alţii la limbă şi comunicare. Rolul evaluării nu este de a stabili ierarhii, ci acela de a sprijini orientarea şcolară.

8. Nu există pericolul organizării claselor în funcţie de rezultate?

Nu. Segregarea copiilor în funcţie de aceste rezultate ar fi o abatere extrem de gravă din partea dirigintelui şi a directorului şi ar fi sancţionată exemplar. Cadrele didactice din România au fost instruite în acest sens. Orice suspiciune că s-ar putea face aşa ceva va fi temeinic verificată. La finalul gimnaziului, însă, elevii vor opta fie pentru învăţământul profesional, fie pentru liceul tehnologic, fie pentru liceul teoretic sau vocaţional. Această evaluare le permite elevilor, încă de la finalul clasei a VI-a, să reflecteze la propriul viitor şi să se responsabilizeze.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/Invatamantul-romanesc-ramas-urma-era-digitala-profesorii-predau-urma-30-ani-1_523c3e8fc7b855ff56a5ac46/index.html#

Învăţământul românesc, rămas în urmă: deşi suntem în era digitală, profesorii predau ca în urmă cu 30 de ani

Invatamanul romanesc este cu zeci de ani in urma sistemelor bine puse la punct din tarile din vestul Europei, de exemplu, in principal din cauza lipsei parteneriatelor intre universitati si mediul privat, precum si a metodelor invechite de predare, a declarat pentru Wall-Street Catalin Ionescu, fostul sef al companiei de training Codecs, fondator al firmei de consultanta Strategic Change.

„Invatamantul din Romania este in urma cu vreo cativa zeci de ani fata de ce se intampla in alte tari dezvoltate, din cateva perspective. In primul rand, sistemul romanesc nu este ancorat in ceea ce inseamna lumea reala, exista prea putine parteneriate intre universitati si companii private, in afara de cateva Politehnici in care au companiile mai degraba un interes. In afara companiile doneaza bani universitatilor pentru ca apoi acestea sa-i investeasca si sa se bucure de profit”, a declarat Catalin Ionescu.

Acest lucru creeaza deficiente in strangerea de fonduri, ceea ce le face pe universitati sa fie dependende in multe cazuri de finantarea publica.

Citeşte continuarea pe wall-street.ro

http://adevarul.ro/locale/galati/salvatorii-s-au-intors-comunele-sinistrate-a-i-ajuta-scolari-rechizite-dulciuri-echipamente-sportive-1_523f42f2c7b855ff56b2a2cc/index.html

Salvatorii s-au întors în comunele sinistrate pentru a-i ajuta pe şcolari cu rechizite, dulciuri şi echipamente sportive

Copiii de la Şcoala „Prof. E. Panaitescu”, Liceul Tehnologic nr. 1, respectiv Şcoala Gimnazială nr. 1 au primit aceste donaţii, sâmbătă, chiar de la pompierii, poliţiştii şi jandarmii care au participat la operaţiunile de salvare organizate după inundaţii.

Elevii gălăţeni din trei şcoli de pe raza localităţilor Cudalbi şi Suhurlui, afectate de inundaţii, au primit aproximativ 200 de pachete cu caiete, manuale şcolare, obiecte de scris, dulciuri şi articole sportive, donate de angajaţii Ministerului Afacerilor Interne.

Toate obiectele pentru elevi au fost colectate în cadrul unei campanii umanitare iniţiate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Campania de strângere a ajutoarelor continuă în rândul angajaţilor MAI, acestea urmând să fie donate copiilor din celelalte comune afectate de inundaţii.

În plus, un alt obiectiv al campaniei este refacerea fondului de carte al bibliotecii din comuna Costache Negri, care a fost distrus de ape.

http://adevarul.ro/locale/calarasi/transport-microbuze-1_523ebb7ec7b855ff56b02626/index.html#

Transportul copiilor, în pericol. Microbuzele şcolare circulă fără asigurare şi cu inspecţia tehnică expirată

Microbuzele care asigură transportul copiilor la şcoală în zonele rurale sunt adevărate bombe pe roţi. Poliţia Română a verificat în perioada 9-19 septembrie 2.633 de autovehicule pentru a preveni implicarea acestora în accidente de circulaţie.

Controalele au dat la iveală o serie de nereguli. La nivel naţional, au fost constatate mai multe deficienţe. 105 certificate de transport în cont propriu nu existau sau erau expirate, 75 de autovehicule aveau inspecţia tehnică periodică expirată, 30 de autovehicule nu aveau asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru accident, iar 20 de conducători de autovehicule nu deţineau atestate profesionale.

Trei maşini defecte

La Călăraşi, din cele 50 de microbuze, 3 sunt defecte. Inspectoratul Şcolar Judeţean a făcut déjà solicitare către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru trimiterea în judeţ a câtorva mijloace de transport necesare la Dichiseni, Plătăreşti, Belciugatele, Budeşti, Crivăţ, Dorobanţu, Frumuşani, Independenţa, Vlad-Ţepeş, Lehliu, Valea Argovei şi Şoldanu.

http://adevarul.ro/locale/slobozia/900-pachete-rechizite-elevii-ialomiteni-1_523eb6e2c7b855ff56b011d8/index.html

900 de pachete cu rechizite pentru elevii ialomiţeni

O asociaţie vine în sprijinul câtorva sute de elevi din 12 unităţi de învăţământ ialomiţene, donând 900 de pachete cu rechizite către elevii din mai multe comune ialomiţene. Campania poartă numele „Mergem la şcoală“ şi a fost iniţiată de asociaţia Erudit, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa.

Campania a fost demarată la data de 1 august, urmând ca mâine să-şi atingă scopul propus, şi anume donarea propriu-zisă către elevi a rechizitelor colectate.

Ţelul acestei acţiuni a fost strângerea fondurilor necesare pentru achiziţionarea a aproximativ 900 de pachete cu rechizite, pentru toţi elevii şi preşcolarii din cinci grădiniţe, patru şcoli primare şi trei şcoli gimnaziale din localităţile ialomiţene Albeşti, Bueşti, Ograda şi Gheorghe Lazăr.

Rechizitele vor ajunge în mâinile elevilor mâine dimineaţă, atunci când reprezentanţii asociaţiei vor vizita cele 12 unităţi de învăţământ, pentru a distribui pachetele cu rechizite achiziţionate la momentul actual.

Asociaţia Erudit are ca principal scop facilitarea accesului la educaţie al elevilor din mediul rural şi susţinerea procesului de învăţământ în şcolie de la sate, având în vedere că învăţământul rural este de ani buni într-un declin vizibil.

„Pentru început, ne-am concentrat pe educaţia din şcolile din mediul rural, şi anume din cinci grădiniţe, patru şcoli primare şi trei şcoli gimnaziale din localităţile Albeşti, Bueşti, Ograda şi Gh. Lazăr din judeţul Ialomiţa. Vă invităm sa fiţi alături de noi şi împreună să facem tot posibilul ca toţi copiii să primească câte un pachet de rechizite necesar pentru cel puţin un semestru al anului şcolar“, transmit reprezentanţii asociaţiei. (sursa observator24.ro)

http://adevarul.ro/sanatate/minte-sanatoasa/cat-inteligenti-sunt-copiii-autisti-piedici-pune-sistemul-educational-romanesc-1_523d8f15c7b855ff56ab938b/index.html#

Cât de inteligenţi sunt copiii autişti şi ce piedici le pune sistemul educaţional românesc

Nu toate tulburările din spectrul autist se asociază cu un coeficient de inteligenţă peste medie, dar o mare parte din copiii cu astfel de probleme sunt genii în matematică, muzică, desen sau în alte domenii şi au nevoie de stimulare din partea sistemului educaţional.

Jacob Barnett, un băieţel din SUA, avea 2 ani când a primit diagnosticul de tulburare de spectru autist moderat-severă, iar medicii erau foarte pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia copilului. Le-au spus părinţilor că băiatul nu va putea, probabil, să citească sau să vorbească niciodată şi că nu va avea prea multe şanse să capete autonomia la care speră toţi părinţii. De altfel, nici măcar nu-şi va putea lega singur şireturile la pantofi, i-au descurajat medicii pe părinţii lui Jacob.

Nici că se puteau înşela mai rău, avea să arate timpul şi, de ce nu, Jacob însuşi. Astăzi, Jacob Barnett are 14 ani şi nu numai că scrie, citeşte, calculează şi vorbeşte, dar face toate aceste lucruri la un nivel la care cei mai mulţi copii sănătoşi de vârsta lui ori chiar mai mari nu le pot face. De fapt, Jacob este masterand şi urmează să-şi dea doctoratul în fizică cuantică. La numai 14 ani!

Favorit la Premiul Nobel

Cu patru ani în urmă, Jacob a început cursurile Universităţii Purdue din Indianapolis, este un cercetător publicat în lucrările de specialitate şi are un coeficient de inteligenţă de 170, mai mare chiar decât cel al lui Albert Einstein, a cărui teorie a relativităţii o şi contestă adolescentul. De altfel, Jacob lucrează acum la propria teorie a relativităţii, iar profesorii săi de la Universitate, dar şi cei de la Institutul de Studii Avansate de la Princeton îl consideră favorit la Premiul Nobel pentru cercetările lui în domeniul astrofizicii şi fizicii teoretice.

Ce este un shadow

Un shadow, în traducere – o umbră, este un însoţitor al copilului cu autism la grădiniţă şi la şcoală. „Shadow ajută cadrul didactic să-şi desfăşoare orele fără întreruperi. El nu se ocupă de activitatea didactică, ci numai de nevoile copilului cu autism, pentru a-l scuti pe profesor de situaţii în care trebuie să-şi întrerupă ora pentru că persoana cu autism are o nevoie alta decât a copiilor tipici: obosesc, au nevoie de mici pauze, altele decât cele standard. Shadow intervine şi susţine copilul, să-l menţină atent la activitatea pe care o face, cât se poate de puţin intruziv“, explică specialista „Şi ei trebuie să aibă o şansă“, Costinela Caraene. 

 

Totuşi, până să ajungă aici, Jacob s-a confruntat cu o mare problemă, care există, de altfel, şi în România de astăzi: sistemul educaţional nu îi permitea să evolueze, nu îi stimula pozitiv dezvoltarea capacităţilor cognitive deosebite. După ce a fost diagnosticat cu tulburare de spectru autist, Jacob a fost inclus într-un sistem de educaţie specială. Potrivit mamei băiatului, Kristine Barnett, Jacob a pierdut ani întregi în rigorile unui sistem care nu-i înţelegea nevoile, ba, mai mult, îl făcea să se concentreze încontinuu pe lucrurile pe care copilul nu le putea face în loc să fie invers, să abordeze şi să accentueze mai ales lucrurile pe care le putea face.

În acest context, în loc să progreseze, Jacob s-a închis şi mai mult în sine şi a început să refuze să mai vorbească. În vreme ce profesorii de la şcoala specială vedeau aceste manifestări ca o agravare a stării de sănătate a copilului, mama a început să observe anumite semne că Jacob face progrese în unele domenii de unul singur. „Alcătuia hărţi pe podea folosind beţişoare de urechi, hărţi ale locurilor pe care le-am vizitat împreună şi ale căror străzi le ştia pe dinafară“, povesteşte Kristine Barnett.

Într-o zi, mama băiatului l-a dus într-un loc unde se puteau observa foarte bine stelele şi constelaţiile. Câteva luni mai târziu, l-a dus la un planetariu, unde un profesor a ţinut un curs şi apoi le-a pus întrebări copiilor la care răspundea numai Jacob, dovedind astfel că înţelege cu uşurinţă teorii complicate de fizică şi despre mişcarea planetelor. Avea 3 ani şi jumătate.

Acesta a fost momentul în care Kristine Barnett a decis să-şi retragă copilul din sistemul educaţional special, să-l educe ea acasă şi să-l pregătească astfel pentru o şcoală normală. Aşa a ajuns Jacob la 11 ani la Universitate.

Pictoriţa care a uimit lumea artistică la 3 ani

Geniul se poate manifesta diferit de la un copil autist la altul. Astfel că, în vreme ce unii copii, cum este Jacob, înţeleg ştiinţele exacte şi văd lumea în cifre, alţii sunt înclinaţi şi pot face alt fel de performanţă.

La numai 3 ani, Iris Halmshaw, o fetiţă din Anglia diagnosticată cu autism, deşi nu poate vorbi, pictează cu un asemenea talent încât artiştii londonezi o compară deja cu Monet, printre alţii. De altfel, două dintre picturile ei au fost vândute cu 1.500 de lire sterline.

Iar Corina Vlad, care nu mai este de multă vreme copil, a fredonat primele note muzicale înainte de a rosti primele vorbe şi a compus prima melodie înainte de a învăţa să scrie, în clasa întâi. Poate că dacă ar fi avut parte de un sistem educaţional mai dezvoltat, astfel încât să răspundă nevoilor unor copii cu autism, astăzi Corina ar fi un compozitor celebru. La fel ca în copilărie, şi astăzi Corina se trezeşte noaptea şi trece pe hârtie melodiile pe care le visează. Dar are 51 de ani şi compoziţiile ei au rămas adunate în câteva caiete îngrijite pe care le poartă cu ea. Încă speră să-i asculte cineva cu ureche fină compoziţiile şi să-i înţeleagă visele.

La grădiniţă şi la şcoală, cu o „umbră“

Toate cazurile de mai sus au ceva în comun: nevoia unui sistem de educaţie care să-i stimuleze pe copiii autişti dacă nu în mod specific nevoilor lor, măcar în acelaşi mod în care sunt stimulaţi copiii sănătoşi în şcolile normale, de masă. Dar în multe cazuri, niciuna dintre aceste variante nu este posibilă. Mai ales că în multe dintre cazurile în care copiii autişti sunt atât de dezvoltaţi încât să poată urma cursurile unei grădiniţe sau ale unei şcoli normale, ei au nevoie de o persoană care să-i însoţească la ore, fie ea mama sau un specialist terapeut, aşa-numita umbră (shadow).

„La prima grădiniţă, nu au acceptat să-mi însoţesc copilul la ore“, povesteşte Nicoleta Lupoae, din Galaţi, mama unui băiat cu autism de 6 ani, Cosmin. „Deşi din partea cadrelor didactice ar fi existat deschidere, conducerea a refuzat prezenţa cu shadow. Nu ne-au dat explicaţii de ce nu ne acceptă, ne-au spus că aceasta este politica grădiniţei. Dar am găsit, până la urmă, o altă grădiniţă de stat unde aproape în fiecare clasă exista un copil autist cu shadow, nici nu se punea problema refuzului. Acolo s-a înţeles exact necesitatea însoţitorului. Eu am mers la început cu Cosmin, iar apoi am găsit o altă persoană care să-l însoţească la grădiniţă, pentru că, treptat, ei trebuie să înveţe să răspundă şi în faţa străinilor şi să nu interacţioneze numai cu părinţii, astfel încât să poată, într-un final, să răspundă educatoarei“, spune Nicoleta Lupoae.

Cosmin merge, începând de la 16 septembrie, în clasa zero, la o şcoală normală. Vorbeşte cât de cât, nu la nivelul unui copil de vârsta lui, dar vorbeşte. Cunoaşte litere, cifre, are încă ceva probleme pe limbaj şi comportament, dar progresele sunt semnificative în cei trei ani de terapie. „Va merge tot cu shadow, şcoala fiind cumva alipită grădiniţei la care mergea înainte. Este foarte important ca aceşti copii să meargă la o şcoală normală, fiindcă este esenţial să se integreze în colective de copii tipici, sănătoşi“, subliniază mama lui Cosmin.

Autiştii, respinşi de la grădiniţă sau şcoală

În ciuda faptului că de curând statul român a conştientizat faptul că autiştii nu trebuie încadraţi într-un grad de handicap pentru primirea indemnizaţiei în funcţie de coeficientul de inteligenţă – mulţi copii autişti având IQ chiar peste medie –, aceşti copii se confruntă cu probleme la şcoală.

„Paradoxal, noi avem o lege a educaţiei care este foarte incluzivă, dar care nu prea se aplică. În sensul că, dacă e să luăm legea în faţă, copiii cu dizabilităţi nu sunt discriminaţi. Dar în practică lucrurile nu stau aşa. În principal, din cauza lipsei de informare, cadrele didactice şi populaţia, în general, părinţii celorlalţi copii dintr-o clasă normală, nu sunt informaţi. Nu cunosc mai nimic despre autism sau îl asociază cu tot felul de afecţiuni psihice“, precizează Costinela Caraene, coordonator PR în cadrul proiectului „Şi ei trebuie să aibă o şansă!“, al Romanian Angel Appeal.

Cadrele didactice se tem pentru capacitatea lor de a face faţă la clasă şi de a-şi desfăşura ora în bune condiţii, iar părinţii copiilor tipici se tem pentru integritatea fizică a copiilor lor sau pentru felul în care copiii lor ar putea fi influenţaţi într-un fel sau altul de copilul altfel decât ei. „Există un mare risc ca un copil cu autism să fie respins de o instituţie de stat. Sfatul nostru ar fi nici să nu insiste foarte mult dacă nu găsesc deschidere, pentru că se pot confrunta cu probleme, iar copilul nu va fi acceptat în mod real“, recomandă Costinela Caraene.

Şcoli normale sau speciale?

Atunci când sunt respinşi din şcolile normale, de masă, copiii autişti ajung, în multe cazuri, în instituţii de învăţământ speciale. „Din cauza problemelor pe care le are cu limbajul, nu am putut să-l dăm pe copilul nostru la o şcoală normală. A fost doi ani la o grădiniţă normală, după care am trecut la o grădiniţă specială, pentru că doamnele de la cea normală nu l-au înţeles“, povesteşte Maricica Onesa, din Bucureşti, mama unui băieţel autist de 8 ani, Tudor.

Problema în şcoala specială este că nu există personal specializat pe autism, sunt trataţi la fel toţi copiii cu mai multe tipuri de dizabilităţi. „De aici sunt şi alte probleme, copiii cu autism încearcă să imite anumite lucruri pe care le văd la ceilalţi copii, cu alte dizabilităţi… De aceea, şi progresele întârzie să apară“, spune Maricica Onesa.

Specialiştii spun că, într-a-devăr, dacă tipul de tulburare de spectru autist o permite, copilul să fie integrat în sistemul educaţional normal, cu un însoţitor. „Dar integrarea copilului în şcoli normale se face în funcţie de capacitatea lui de a face faţă orelor normale de curs. Pentru că nu trebuie căzut nici în extrema cealaltă. Trebuie găsită modalitatea educaţională cea mai adecvată pentru copiii cu autism. Sunt cazuri în care o şcoală specială, şi nu mă refer la şcolile pentru copii cu handicap, ci la cele cu programe speciale de învăţare, poate este mai eficientă în dezvoltarea copilului cu autism decât într-o şcoală normală“, precizează psihoterapeutul Petre Bădoiu, şeful Centrului de Consiliere şi Asistenţă pentru Tinerii şi Adulţii cu Tulburare de Spectru Autist din Sectorul 1, Bucureşti.

Asistenţă şi terapie gratuită
Prin programul „Şi ei trebuie să aibă o şansă“, iniţiat de Fundaţia Romanian Angel Appeal, au fost înfiinţate în toată ţara 40 de centre de consiliere şi asistenţă gratuite pentru copiii, tinerii şi chiar adulţii cu autism. Acestea au fost create în parteneriat public-privat şi trebuie susţinute în continuare. Susţinere înseamnă ca personalul să fie încadrat în organigrama DGASPC-urilor, pentru ca serviciile să rămână gratuite. În momentul de faţă, 17 centre deschise prin proiect sunt deja în organigramele DGASPC-urilor, pentru alte 9 s-au făcut demersuri.

http://adevarul.ro/locale/ploiesti/un-profesor-Scoala-agenti-politie-campina-fost-agent-politie-retinuti-trafic-influenta-cerut-75000-euro-admiterea-trei-candidati-1_523d69cbc7b855ff56aaee4c/index.html#

Un profesor de la Şcoala de Agenţi de Poliţie Câmpina şi un fost agent de poliţie, reţinuţi după ce au cerut 75.000 de euro pentru admiterea a trei candidaţi

Ana Gabriela Voicu, fost ofiţer şi cadru didactic în cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina şi Mihail Micu, fost agent de poliţie, au fost reţinuţi şi sunt cercetaţi de procurorii DNA pentru trafic de influenţă. Aceştia au fost prinşi în flagrant în timp ce primeau bani pentru admiterea a trei candidaţi la şcoala de la Câmpina

Potrivit ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, în cursul lunii septembrie 2013, Ana Gabriela Voicu şi Mihail Micu i-au pretins unei persoane suma totală de 75.000 de euro.

În schimbul banilor, aceştia urmau să intervină pe lângă persoanele abilitate din cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, pe lângă care Ana Gabriela Voicu a lăsat să se creadă că are influenţă, astfel încât persoana de la care s-au pretins banii şi alţi doi candidaţi (respinşi la concursul de admitere din luna respectivă) să fie admişi în această unitate de învăţământ. Suma totală pretinsă a reprezentat câte 25.000 de euro pentru fiecare candidat.

Cei doi au fost prinşi în flagrant, pe 20 septembrie, în timp ce primeau 3.000 euro din suma pretinsă.

La data de 21 septembrie, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pe o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentaţi la Tribunalul Prahova cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul D.I.P.I. şi D.G.A.

Anul acesta, concurenţa la Şcoala de Agenţi de Poliţie Câmpina a fost 3,5 candidaţi pe un loc.

http://adevarul.ro/locale/zalau/cornul-laptele-elevilor-salaj-s-a-impotmolit-traseu-1_523c4aacc7b855ff56a5fd70/index.html

Cornul şi laptele elevilor din Sălaj s-au… împotmolit pe traseu

Deşi şcoala a început de o săptămână, elevii din Sălaj încă nu primesc cornul şi laptele la care au dreptul prin programul guvernamental.

Din datele primite de la purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, Sebastian Olaru, motivul pentru care copiii nu primesc încă laptele şi cornul de la stat este acela că licitaţia pentru desemnarea firmelor care vor asigura cele două categorii de produse încă nu s-a încheiat. „În ceea ce priveşte contractelor de furnizare a produselor de panificaţie şi a celor lactate pentru elevii din clasele I-VIII şi copiii preşcolari din învăţământul de stat şi privat, din judeţul Sălaj, în anul şcolar 2013-2014, inclusiv elevii din clasa pregătitoare, Consiliul Judeţean Sălaj este în procedură de evaluare a documentelor de calificare pentru firmele participante la licitaţii. Instituţia noastră face eforturi pentru a accelera  procesul de evaluare, astfel încât contractele de furnizare să fie încheiate în cel mai scurt timp”, a precizat el.

Întrebat de ce nu s-a făcut licitaţia mai devreme, astfel încât ea să fie finalizată înainte de începerea anului şcolar, purtătorul de cuvânt spune că întârzierea ar fi cauzată de Inspectoratul Şcolar. „Consiliul Judeţean Sălaj a demarat în luna iulie procedurile de licitaţii deschise privind încheierea contractelor de furnizare a produselor de panificaţie şi a celor lactate. Data demarării procedurilor a fost condiţionată de comunicarea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a numărului de elevi beneficiari, a explicat purtătorul de cuvânt.

Aproximativ 26.000 de copii şi elevi sălăjeni beneficiază de acest program. Ei şi-ar putea primi cornul şi laptele abia de la începutul lunii octombrie.

http://adevarul.ro/locale/craiova/video-elevul-si-a-omorat-colegul-banca-trimis-judecata-lovituri-cauzatoare-moarte-1_523c0345c7b855ff56a44dc9/index.html#

VIDEO Elevul care şi-a omorât colegul de bancă, trimis în judecată pentru lovituri cauzatoare de moarte

Un copil din Filiaşi a murit, anul trecut în luna mai, în urma unei altercaţii cu un coleg de şcoală. Acesta l-a împins cu capul în uşa clasei, iar băiatul a decedat în drum spre spital.

Băieţelul care şi-a pierdut viaţa avea 14 ani, era elev în clasa a 7-a, se numea Alexandru Popescu şi mai avea încă şase fraţi. „Când am ajuns la spital, era vânăt la faţă. Am strigat la el, dar degeaba. Până astăzi nu am aflat ce s-a întâmplat, nu ştim dacă a fost o joacă sau dacă s-au certat”, a declarat mama copilului, Irina Popescu.

Colegul de şcoală care l-a împins pe Alexandru cu capul în uşa clasei a fost trimis în judecată pentru lovituri cauzatoare. Copilul a murit murit din cauza unui stop cardio-respirator, provocat de un traumatism toraco-abdominal, mai exact de o lovitură puternică primită de elevul de 14 ani în zona pieptului. Potrivit anchetatorilor, incidentul a avut loc în pauză, imediat după ora de religie. Astfel, imediat după ce profesoara de religie a ieşit din clasă, cei doi copii, ambii în vârstă de 14 ani, elevi în calasa a VII-a, au început să se certe, s-au împins, iar unul dintre ei s-a lovit cu capul de uşa unui dulap şi s-a prăbuşit în stare de inconştienţă. Elevii care au asistat la incident au alertat cadrele didactice, care au sunat la 112. Copilul a fost dus cu o ambulanţă la spitalul din localitate, însă nu a putut fi salvat.

Procurorii au trimis dosarul la Tribunalul Dolj, iar primul termen în porces a avut loc pe data de 19 septembrie. Mama lui Alexandru a cerut amânarea pentru a putea să-şi angajeze un avocat. Magistraţii au stabilit un nou termen pentru data de 17 octombrie. „Raportul indică faptul că elevul de 14 ani a fost perfect lucid şi a acţionat cu discernământ în momentul în care şi-a lovit colegul de clasă”, a declarat Magda Bădescu, purtătorul de cuvânt din  cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Elevul care l-a lovit pe Alexandru a primit nota 4 la purtare şi a fost mutat la altă clasă. Părinţii l-au retras de la şcoală în clasa a-VIII-a şi a beneficiat de un program de consiliere psihologică. Anul acesta a fost admis la Liceul „Dimitrie Filişanu” din Filiaşi cu media 4,70, la o clasă de electronică-automatizări.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rosia-montana-autostrada-transilvania-spitale-scoli-1_523d93d9c7b855ff56abac5b/index.html

Ce vrea să facă Guvernul cu banii de la Roşia Montană: 165 de kilometri din Autostrada Transilvania şi modernizarea a 300 de şcoli şi 40 de spitale

În cazul în care proiectul minier de la Roşia Montană primeşte undă verde în Parlament, Executivul plănuieşte realizarea unor investiţii de circa patru miliarde de euro în infrastructură.

Direcţia Strategii Guvernamentale propune ca 2,2 miliarde de euro, cea mai mare parte a sumei, să fie alocată în Sănătate: cu 1,2 miliarde de euro ar fi plănuită dotarea a şase spitale de urgenţă cu 800 de paturi, potrivit unui document guvernamental care poartă antetul Cancelariei Primului Ministru, care a fost prezentat de către România TV. Astfel, s-ar ajunge la 200 de milioane de euro pe spital, ceea ce înseamnă un cost de 250.000 de euro pe patul de spital.

Mai departe, se regăseşte modernizarea a 40 de spitale din Transilvania cu un miliard de euro.

O altă sumă, de 1,3 miliarde de euro este împărţită pentru  finalizarea lucrărilor la mai multe tronsoane de autostradă totalizând 165 de kilometri din Autostrada Transilvania: Suplacu de Barcău – Borş (64 kilometri), Suplacu de Barcău – Nădăşelu (92 kilometri), Nădăşelu – Gilău (9 kilometri).

Pentru educaţie sunt alocaţi 280 de milioane de euro, împărţiţi între construirea/modernizarea a 400 de grădiniţe (100 de milioane de euro), construirea/modernizarea a 300 de şcoli (60 de milioane de euro) şi modernizarea a 15 cămine studenţeşti în oraşele Cluj, Braşov, Timişoara, Sibiu şi Oradea – cu un cost de 120 de milioane de euro.

În fine, alte 220 de milioane de euro sunt alocate pentru realizarea sau modernizarea a 110 azile de bătrâni.

Documentul este semnat de Mirel Palada, consilier de stat, coordonator la Direcţia de Strategii Guvernamentale.

„Două la primărie, două la prefectură”

Pe de altă parte, suma de 4 miliarde de euro împărţită „pe baza veniturilor din proiectul Roşia Montană”, diferă substanţial de suma estimată de stat că o va primi din exploatarea minieră, aşa cum este prezentată în acordul cu societatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), făcut public recent.

Acordul privind exploatarea de la Roşia Montană estimează că statul va primi direct doar 2,3 miliarde de dolari la buget şi bugetele locale, împărţiţi astfel: redevenţe de 591 milioane de dolari; dividende de 580 milioane de dolari; impozit pe profit – 445 milioane; impozite pe dividende şi dobânzi în cazul nerezidenţilor – 368 milioane; impozite şi contribuţii sociale aferente salariilor – 200 de milioane de dolari; accize pe combustibilul folosit – 115 milioane de dolari; autorizaţii, impozite pe clădiri şi alte taxe asemănătoare – 56 de milioane de dolari. De asemenea, trebuie menţionat că aceşti bani nu sunt vărsaţi toţi deodată, ci pe durata celor 15-20 de ani ai exploatării.

Alte 2,9 miliarde de dolari ar fi bani care se vor învârti în economia românească prin intermediul furnizorilor care vor lucra la proiectul minier. Aceştia nu sunt, însă, banii statului.

http://adevarul.ro/news/politica/academicianulaugustin-buzura-dezamagit-usl-speriat-nivelul-educatie-societatii-inansamblu-1_523c49b2c7b855ff56a5f5e9/index.html

Academicianul Augustin Buzura, dezamăgit de USL şi speriat de nivelul de educaţie al societăţii, în ansamblu

„Mă doare ţara, mă doare cumplit. Acum lipseşte educaţia, asta e tot, dacă ne mirăm toată ziua de ce se intâmplă în ţară… Educatia e egală cu demnitatea naţională. E mai rău ca în vremea fanarioţilor care mergeau la Înalta poartă”, a arătat scriitorul şi academicianul Augustin Buzura, joi seară, într-un interviu acordat Realitatea TV.

„Lipseşte educaţia, asta este tot. Adică dacă ne mirăm toată ziua de ce se întâmplă una sau alta, pleacă din educaţie. Şi educaţia este egală cu demnitatea naţională. Este mai rău ca în vremea fanarioţilor. E ceva de neacceptat ca o ţară să aibă 70% de aceeaşi parte a baricadei şi să nu poată pune valorile şi obligaţiile pe care orice stat civilizat pe are, de a pune lucrurile în ordine. Mă doare ţara, mă doare cumplit”, a spus Augustin Buzura, în emisiunea „Jocuri de putere”.

Buzura a făcut o radiografie a României, arătând că sunt două aspecte actuale care îl îngrozesc. „Cozile imense la cadourile făcute de UE; puţină pâine, grâu, zahăr, ulei. Îmi aduc foarte bine aminte de cozile din 46, lipsea pâinea, gâul, se mânca de Paşte şi de Crăciun. E cu totul nedrept să stea oamenii la cozi, să nu aibă medicamente. Iar cel mai trist- cum recurg televizunile la ajutorarea unor copii, instituţii, bolnavi, e ingrozitor, ce ţară este aceea care nu e în stare să-şi ajute bolnavii”, a opinat Buzura.

Ce rol a avut Tokes la Revoluţie?

Academicianul Augustin Buzura a comentat şi posibilitatea retragerii decoraţiei Steaua României lui Tokes Laszlo. „Încă nu este lămurit rolul lui Tokes la Revoluţie. Am citit că a fost agent al nu ştiu”, spus scriitorul. Augustin Buzura şi-a nunaţat poziţia explicând că Tokes e posibil să fi reprezentat doar scânteia care a scos oamenii în stradă, aşa cum, anul trecut, conflictul Băsescu-Raed Arafat a provocat valul de nemulţumire general încheiat cu schimbarea polilor de putere. “Lumea suferea de altceva, dar s-a găsit scânteia. Lumea suferea de altceva, atunci, la Revoluţie. Dacă el a fost scânteia, să aflăm asta şi apoi…”, a apreciat Augustin Buzura.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/lecTie-leslie-hawke-educa-generatie-copii-potlogi-1_523c2fb6c7b855ff56a55030/index.html

LECŢIE Leslie Hawke educă o generaţie de copii din Potlogi

Au beneficiat de ajutorul ei peste 10.000 de români. Peste 2.300 de copii au parte de educaţie datorită ei. Probleme pe care nu le-a rezolvat statul român şi-au găsit rezolvare prin fundaţia în care este implicată Leslie Hawke. Mama actorului Ethan Hawke şi-a luat un angajament: timp de 20 de ani să ajute România.

Comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa, situată la doar 56 de km de Bucureşti, este unul dintre locurile în care Leslie Hawke, mama celebrului actor Ethan Hawke, vine să le vorbească oamenilor despre importanţa educaţiei.

În România, aproape 10% dintre tinerii sub 18 ani trăiesc într-o sărăcie cruntă, arată un studiu recent al UNICEF. Din această cauză, mulţi părinţi nu îşi permit să-şi trimită copiii la şcoală.

„Guvernul trebuie să facă din educarea copiilor săraci o prioritate. Câţiva voluntari nu vor face asta. E un început, dar asta nu schimbă ţara, dacă nu se face peste tot”, a declarat Leslie Hawke pentru Digi24.ro

Co-fondator al asociaţiei OvidiuRo, americanca ştie că fără educaţie copiii nu au nicio şansă pentru a reuşi în viaţă. A venit în România în 2001 şi a hotărât să rămână în ţara noastră ca voluntar, să facă ceea ce statul nu poate sau nu vrea să facă.

„Eu mi-am luat angajamentul să stau aici 20 de ani. Pentru că asta e o generaţie. Şi toţi investim 20 de ani în copiii noştri. Dar când ne gândim la un proiect, o facem pe termen scurt. Corpul păcii m-a trimis aici pentru 2 ani. Sincer, nu aş fi realizat nimic în 2 ani. Abia începusem să înţeleg problema”, a afirmat mama lui Ethan Hawke.

O vorbă din bunici spune că este nevoie de un sat ca să creşti un copil. Atunci când părinţii nu înţeleg că educaţia face diferenţa pentru copiii lor, oameni ca Leslie Hawke le vin în ajutor.

Fiecare copil în grădiniţă este cel mai recent program desfăşurat de OvidiuRo. Leslie Hawke speră ca, până în 2020, acesta să devină politică publică. Atunci spune că va putea ieşi liniştită la pensie.

„Lucrând cu aceşti copii, îmi da energie. Nu mă epuizează. Mă supără foarte tare să văd un copil cerşind. Şi mă simt foarte bine când văd un copil la şcoală, despre care ştiu că nu ar fi acolo, dacă nu ar fi munca pe care o facem”, mărturisteşte Leslie.

Voluntariatul înseamnă grijă pentru cel de lângă tine, fără să ai vreo aşteptare, fără să speri la vreun beneficiu de orice fel. Singura mulţumire este că poţi să ajuţi pe cineva.

„Când oamenii se gândesc la voluntariat, ar trebui să se gândească la lucrurile de care le pasă cu adevărat. Te dă peste cap să vezi o persoană în vârstă pe stradă, cerşind? Eşti cu adevărat atras de îngrijirea copiilor cu dizabilităţi sau probleme de sănătate? Sau ce este? Ce îţi frânge inima? Pentru că acolo ar trebui să îţi canalizezi energia, ca voluntar”, a sfătuit aceasta.

Românii sunt obişnuiţi să aştepte de la alţii să facă lucrurile pentru ei. Modelul american cu care a venit Leslie Hawke în România este un pic diferit: vrei să schimbi ceva? Trebuie să pui umărul la treabă, să te mobilizezi.

http://www.cronicaromana.ro/2013/09/20/abandonul-scolar-continua-sa-faca-ravagii/?ref=srctt

Abandonul şcolar continuă să facă ravagii

Peste 300 de elevi din judeţul Alba au abandonat şcoala, în acest an, după clasa a VIII-a, deşi au susţinut testele naţionale, conducerea Inspectoratului Şcolar încercând să afle care sunt motivele ce i-au determinat pe aceşti elevi să renunţe la învăţământ.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Alba, Dorin Sandea, a declarat, joi, corespondentului Mediafax că aproximativ 320 de elevi din judeţ au abandonat în acest an şcoala, după terminarea clasei a VIII-a, deşi au susţinut testele naţionale.

Sandea a spus că, în acest an, 3.320 de elevi au absolvit clasa a VIII-a şi au susţinut testele naţionale, iar ulterior doar aproximativ 3.000 s-au înscris la liceu în clasa a IX-a.

Potrivit sursei citate, ISJ Alba a început o verificare a situaţiei acestor elevi pentru a stabili ce s-a întâmplat cu ei şi din ce cauză au abandonat şcoala.

“Vrem să vedem care sunt motivele acestui abandon şcolar. Vrem să vedem dacă sunt vinovaţi părinţii sau dacă aceşti copii nu au posibilitatea financiară de a urma liceul, având în vedere că majoritatea sunt din mediul rural. Încercăm să aflăm ce s-a întâmplat cu aceşti elevi şi cum putem interveni în această problemă”, a spus Dorin Sandea.

Şeful ISJ Alba a spus că, în fiecare an, între 200 şi 300 de elevi din judeţul Alba nu mai apar în clasa a IX-a şi se presupune că abandonează şcoala după clasa a VIII-a.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15617461-scoala-dintr-sat-inchisa-directia-sanatate-publica-harghita-muta-casa-parohiala.htm

O scoala dintr-un sat, inchisa de Directia de Sanatate Publica Harghita, se muta in casa parohiala

Scoala din satul Sacel, judetul Harghita, unde invata 34 de scolari si prescolari, a fost inchisa de Directia de Sanatate Publica (DSP) Harghita, din cauza conditiilor necorespunzatoare, cursurile urmand sa se tina, de saptamana viitoare, in casa parohiala ortodoxa, transmite Agerpres.

Inspectorul scolar general din Harghita Bartolf Hedvig a declarat joi ca scoala din Sacel nu dispune de apa curenta, toalete moderne, fosa septica, reteaua electrica este invechita si conditiile oferite copiilor sunt total necorespunzatoare.

„Am aflat ca se inchide scoala de la Sacel, ceea ce regretam, pe de o parte. Pe de alta parte, ne bucuram ca aceasta inchidere este un nou inceput pentru scoala, deoarece trebuie modernizata si reabilitata, trebuie introdus un anumit confort, pe care il avem in majoritatea scolilor din judet”, a declarat Bartolf Hedvig.
Dupa ce DSP a luat decizia inchiderii scolii si a permis accesul in cladire doar a persoanelor adulte, conducerea institutiei de invatamant a propus mutarea provizorie a scolii in casa parohiala ortodoxa din localitate, ideea fiind agreata de arhiepiscopul ortodox al Covasnei si Harghitei, IPS Ioan Selejan.

Directoarea scolii din Sacel, Kardos Ibolya a declarat ca arhiepiscopul i-a inmanat miercuri seara cheile casei parohiale, iar joi a inceput zugravirea si igienizarea incaperilor.

Solutia este acceptata si de parinti, care nu au fost de acord cu transportarea elevilor la scolile din localitatile invecinate.

In paralel, au inceput demersurile pentru inceperea lucrarilor de renovare si reabilitare a scolii. Un specialist al Inspectoratului Scolar Judetean a fost delegat la Sacel, pentru a face verificari la fata locului si a vedea care sunt lucrarile de constructie cele mai importante care trebuie realizate pentru ca scoala sa poata obtine avizul sanitar.

Inspectorul scolar general, Bartolf Hedvig, a explicat ca Primaria din Sacel va pune la dispozitie o anumita suma de bani pentru aceste lucrari si se incearca si obtinerea de ajutoare si de la alte institutii, cum ar fi Consiliul Judetean Harghita.

La scoala din localitatea Sacel invata 24 de scolari, in clase simultane si 10 prescolari.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15616305-ghid-complet-pentru-evaluarile-clasa-brosuri-informare-pentru-parinti-facute-miscarea-populara.htm

Ghid complet pentru evaluarile de la clasa a II-a, a IV-a si a VI-a: brosuri de informare pentru parinti facute de Miscarea Populara

Evaluarea la clasa a VI-a – Brosura

Evaluarea elevilor la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a se organizeaza anul acesta pentru prima oara la nivel national, din 2011 de cand acest instrument a fost introdus in Legea Educatiei Nationale. Evaluarea de la clasa a II-a are rolul de a identifica si corecta eventualele deficiente pana la finalul clasei a IV-a, cand elevii vor avea o noua testare, de data aceasta pentru a stabili un diagnostic al sistemului de invatamant primar, scrie fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu pe blogul sau. „Expertii in educatie din Fundatia Miscarea Populara au elaborat, pentru parinti, materiale care explica tot ceea ce trebuie sa stie despre aceste evaluari, benefice copiilor lor”, precizeaza consilierul prezidential.

Legea Educatiei Nationale aprobata in 2011 prevede introducerea a trei noi evaluari: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematica), a IV-a (evaluare prin esantionare la limba romana/ limba materna – intelegerea textului scris si matematica) si a VI-a (doua probe transdisciplinare: limba romana si limba moderna I, matematica si stiinte). Pana in prezent, aceste evaluari s-au facut in sistem pilot, pe un esantion de scoli. Ministerul Educatiei Nationale a anuntat ca incepand cu anul scolar 2013-2014, evaluarile de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a vor avea loc la nivel national, cu subiecte unice.

Ministrul Remus Pricopie a declarat in aprilie ca notele primite de elevi la aceste evaluari nu vor fi trecute in catalog, decat „daca se doreste bonificarea elevului, adica elevul care a avut un rezultat foarte bun sa primeasca o nota maxima in catalog” (Sursa).

Fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu scrie pe blogul sau ca „este grav ca nici pana acum parintii nu au fost informati despre aceste evaluari. Stiu ca niciun partid nu are experti in educatie de nivelul celor de la Fundatia Miscarea Populara (cateva ONG-uri au!). De aceea, dragi deputati si senatori, nu ezitati sa faceti un bine copiilor din colegiul dumneavoastra si distribuiti aceste pliante! Atentie dr. Victor Viorel Ponta: materialul este protejat prin copyright!”

„Conform recomandarilor comisiei Miclea am introdus in Legea educatiei o serie de evaluari ale copiilor. Ele se vor aplica in acest an scolar”, precizeaza Daniel Funeriu, membru-fondator al Fundatiei Miscarea Populara.

Obiectivul acestor evaluari:

• evaluare la finalul clasei a II-a: are      rolul de a identifica si corecta eventualele deficiente pana la finalul      clasei a IV-a (sfarsitul ciclului primar);
• evaluare la finalul clasei a IV-a:      pentru a avea un diagnostic al sistemului de invatamant primar;
• evaluare la finalul clasei a VI-a: cu      rol de preorientare, astfel incat in ultimii ani de gimnaziu elevii sa      poata sa se orienteze mai bine catre filiera potrivita: invatamant      profesional, liceu tehnologic sau liceu teoretic.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1058464.html

Inspecţiile la clasă, o „comedie” jucată în faţa elevilor

Când ştiu că urmează un control din partea superiorilor, profesorii se asigură că aceştia sunt trataţi regeşte, iar fiecare elev îşi cunoaşte „poezia”.

Planul şefilor de la Educaţie de a spori numărul inspecţiilor în şcoli, pentru a găsi un răspuns la întrebarea de ce catalogul de la clasă îi arată pe elevi mai deştepţi decât listele examenului de Evaluare Naţională, îi lasă rece pe dascăli.

De ani buni, aceştia îşi “regizează” în detaliu lecţiile predate în prezenţa superiorilor. Cu câteva zile înainte de inspecţie, elevii sunt instruiţi să memoreze răspunsurile, iar profesorii îşi sacrifică o parte consistentă din salariul pentru atenţiile şi ospăţul membrilor din comisia de evaluare.

Dascălii, speriaţi că-şi pierd postul

Inspecţiile la clasă aranjate sunt un subiect tabu chiar şi printre cadrele didactice, care se sfătuiesc pe forumurile online, sub protecţia anonimatului. „La noi în judeţ se aşteaptă comisia cu masă, o cafea, un aperitiv … depinde de buzunarul fiecăruia. La plecare, musai cadoul. Noi suntem la mijloc: dacă nu faci ca ceilalţi rişti să fii taxat la notă pentru un fleac, dacă dai, rişti să primeşti florile în cap (foarte rare cazuri). Dacă aş şti că nu-mi tai craca de sub picioare, aş suna la minister şi aş depune o plângere”, sună comentariul publicat recent de o profesoară pe forum. portal.edu.ro.

Nu toţi profesorii sunt dispuşi să facă acest efort, motivând că obţinerea celor două grade abia dacă se simte salariu. “Aştepţi câte patru ani pentru fiecare, în total opt, pentru ca în final să câştigi suma de 200 ron”, spune Diana C. (30 de ani), profesoară de limba română în Capitală.

Întregul joc de culise iese însă la iveală în preajma examenelor de ocupare a posturilor didactice, acolo unde miza este mai mare. Mii de candidaţi cu punctaje astronomice la inspecţie nu reuşesc nici măcar să ia notă de trecere la testul propriu-zis. Anul acesta, spre exemplu, din 8.500 de candidaţi înscrişi la examenul de definitivat, 7.900 au reuşit să se califice pentru proba scrisă. Doar puţin peste 50% au şi promovat.

Inspectorii de specialitate, care îi notează pe dascăli, spun că astfel de situaţii nu sunt o normă. „În 99% dintre cazuri, primesc o notă mică fiindcă sunt pregătiţi, nu pentru că nu dau cadouri. Iar când vin inspectori de la minister, n-are nicio relevanţă dacă li se pune în faţă o cafea”, susţine Narcisa B., profesor de specialitate de limba română în Focşani.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/targ-de-manuale-scolare-ieftine-intr-un-parc-din-bucuresti-1058389.html

TÂRG DE MANUALE şcolare ieftine într-un parc din Bucureşti

Elevii îşi pot procura manuale şcolare la preţuri reduse de la standurile amenajate pe aleile parcului Obor, în cadrul „Târgului de manuale”, care se desfăşoară în acest weekend.

Târgul este organizat de liceeni din sector care îşi vând cărţile pe care le-au folosit la preţuri mai mici, negociabile. La târg sunt aşteptaţi elevii claselor a XI-a şi a XII-a.

Evenimentul, aflat la a cincea ediţie, va avea loc şi în weekend-ul viitor, pe 28 şi 29 septembrie.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/medalii-de-aur-si-argint-castigate-de-elevii-romani-la-olimpiada-internationala-de-stiint-1058334.html

MEDALII de aur şi argint, câştigate de elevii români la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului

Elevii români participanţi la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, desfăşurată în India, au obţinut o medalie de aur şi trei de argint. România ocupă astfel locul al treilea în clasamentul neoficial pe ţări.

Cea de-a VII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) a avut loc la Mysore, în India, în perioada 11-19 septembrie.

Palmaresul României – o medalie de aur şi trei de argint – este superior celui înregistrat la ediţia de anul trecut: două medalii de argint şi două de bronz. În clasamentul neoficial pe naţiuni, România s-a clasat pe locul al treilea (la egalitate cu Japonia), după Taiwan şi Koreea de Sud.

Medalia de aur a fost cucerită de Marius Ioan Posa, elev în clasa a XII-a, la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Timişoara, iar cele trei medalii de argint au fost câştigate de Dan Mircea Mirea (clasa a XI-a, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova), Andrei Iliescu (clasa a X-a, Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Ionuţ Bogdan Voinicu (clasa XI-a, Colegiul Naţional „Ion Minulescu” din Slatina).

La ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului au participat 101 elevi din 28 de ţări, relatează Mediafax.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/invatamantul-din-romania-papagalii-bac-ul-de-ochii-lumii-si-marea-dezamagire-1058379.html

Învățământul din România: papagalii, Bac-ul de ochii lumii și marea dezamăgire

Mai sunt numai câteva zile până la începerea anului universitar. Printre sutele de mii de studenţi mă voi afla, pentru prima oară în viaţă, şi eu, proaspăt boboc al unei facultăţi de stat din Bucureşti.

Şi, deşi aşteptările pe care le am în ceea ce priveşte facultatea sunt destul de mari, aproape să atingă cerul, ştiu deja că voi fi, într-o oarecare măsură, dezamăgită.

Neregulile din sistemul de învăţământ

Ştim cu toţii că există o mulţime de nereguli în sistemul de învăţământ. Acest lucru nu mai este o noutate pentru nimeni. Şi totuşi, puţini iau atitudine. Părinţii dezamăgiţi îşi lasă copiii să treacă prin ce au trecut şi ei, deşi ar fi sperat la ceva mai bun. Din păcate, nu prea au de unde alege, nu-i aşa?

Atunci se resemnează, sperând doar că, printr-o minune, copilul va învăţa bine şi va reuşi să plece în străinătate, unde îl aşteaptă o viaţă mai bună şi studii de calitate. Iar ei vor continua să trăiască în ţara pe care tot mai mulţi tineri o părăsesc, continuând să muncească din greu şi să se gândească: dacă ei n-au putut, măcar fiul/fiica să poată.

E o situaţie tristă, şi este si mai tristă când mă gândesc că nu este un caz particular. În această situaţie, şi în multe altele de acest fel sau şi mai rele, se găseşte majoritatea familiilor din România cu copii în şcoală. Numărul şcolilor bune din ţară este în scădere. Nici măcar liceele de prestigiu, colegiile cu renume, cu mii de elevi, nu mai sunt ceau fost cândva.

Dovada? Dezastrul din fiecare an de la examenul de bacalaureat. Se încearcă tot felul de experimente pe elevi care, în loc să îmbunătăţească ceva, fac ca învăţământul să fie şi mai instabil. La un moment dat vor ajunge la un punct în care nu le va mai păsa nici măcar elevilor buni, cu potenţial. În alte ţări şi cu alte condiţii ar fi obţinut rezultate incredibile. Ori asta necesită investiţie şi efort, pe când statul român nu este dispus să facă acest lucru.

Adevărul despre liceu

În liceu, raportul dintre ce am învăţat şi ce am uitat din ce învăţasem în anii anteriori a fost dezastruos. Am realizat că acumulasem prea puţine informaţii folositoare pentru „,mai târziu”, iar ceea ce eram nevoiţi să memorăm ca papagalii erau, în cea mai mare parte, lucruri complet inutile. Ne încărcau memoria degeaba.

Unde sunt materiile cu adevărat utile? Orele de educaţie financiară (educaţia antreprenorială nu este educaţie financiară, în ciuda numelui), în care elevii de liceu (şi nu numai) învaţă cum să-şi deschidă propriile afaceri sunt inexistente.

Educaţia pentru sănătate şi orele de cultură civică,  – elevii ce urmează să împlinească 18 ani primescîn curând şi drept de vot – nu neînvaţă ce drepturi garantează Constituţia şi nu primesc informaţii pentru a-i ajuta să se orienteze atunci când îşi aleg un primar, un parlamentar sau un presedinte.

În schimb, la terminarea liceului mi s-a dat doar o dilpomă de absolvire, iar ei se descotorosesc de mine pentru a face loc unei noi generaţii care, în patru ani, va fi in aceeaşi situaţie în care mă aflu acum.

Pierduţi, puşi faţă în faţă cu o realitate mai dură decât ne aşteptam, fără nicio abilitate care să ne ajute să ne descurcăm financiar, şi cu o teamă uriaşă de eşec, teamă cu care ne-au învăţat încă din primii ani de şcoală. Generaţii pierdute, ce nu nu mai contăm pentru ei, nu cu adevărat.

Bacalaureatul – de ochii lumii

Cu bacalaureatul este aceeaşi poveste. Nu contează ce a învăţat elevul în tot acest timp, ci contează nota şi prestigiul pe care îl aduce şcolii. Oare e prestigiu?
Ştiu cazuri în care profesorii au lăsat corigenţi elevi pe care nu îi credeau în stare să promoveze bacul în sesiunea din vară, tocmai pentru „a da bine” în media, pentru a avea o rată cât mai ridicată de promovabilitate. Iar în toamnă?

Mass media nu mai este interesată de acest subiect, elevii dau examenul, dacă îl iau bine, iar dacă nu, nu mai este problema celor din liceu. Ei consideră că şi-au dus munca la îndeplinire.

Trist, căci vorbim de destine. Fără bacalaureat, nu se pot înscrie la facultate, iar fără studii superioare, vor trebui să se mulţumească cu o slujbă mediocră care nu le va aduce venituri sau satisfacţii prea mari. Sau mai rău, ajung să fie întreţinuţi de stat. Adică de cei care plătesc taxe şi impozite.

Mai bine în străinătate?

Ne mai mirăm de ce atâta lume alege să părăsească România? De ce există zeci de mii de studenţi care pleacă în Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, unde sistemul de învăţământ este net superior celui din ţara noastră, unde există instituţii aflate în topuri mondiale şi studenţii beneficiază de învăţământ de calitate. Marea majoritate a celor plecaţi nu se va întoarce prea curând în ţară, ci îşi va construi cariere profesionale şi va avea parte de slujbe bune cu salarii la care doar puteau să viseze dacă rămâneau acasă.

România nu le-a oferit posibilităţi, şi probabil că nici nu le va oferi. Dar nouă? Nouă, celor câteva sute de mii de studenţi care am rămas? Noi de ce am rămas? Pentru că nu vrem mai mult, ne mulţumim cu puţinul pe care îl avem? Pentru că nu avem posibilităţi financiare? Sau pentru că încă sperăm, poate în zadar, că ziua de mâine ne va aduce ceva mai bun, aici, în propria noastră ţară?

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sexy-peremista-vrea-bac-mai-usor-1058309.html

APEL către 76.000 de tineri care au ratat Bac-ul. Ex-peremista Ancuţa Cârcu cere BACALAUREAT DUPĂ POSIBILITĂŢI

Politiciana de 29 de ani care nu a luat examenul de maturitate, dar l-a zguduit serios pe Corneliu Vadim Tudor, vrea să schimbe Legea învăţământului. TU AI VOTA?

Cum sexy politiciana care s-a făcut cunoscută în urma scandalului cu Vadim Tudor, nu a reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat, Anca Cârcu se gândeşte că ar fi mai uşor să obţină diploma de maturitate dacă ar schimba legea.

„Suntem peste 76.000 de absolvenți de liceu care, din diferite motive, nu am reușit să trecem examenul de bacalaureat în această sesiune, iar eu cred că este cazul, ca noi, să ne unim și să cerem autorităților române care au în competența lor sistemul de educație, mai exact ministerului educației, să promoveze un proiect legislativ prin care elevii care urmează cursurile la forma fără frecvență să dea examenul de capacitate diferențiat față de cei care sunt la frecvență normală. Consider că nu este normal ca elevii care nu sunt zilnic la școală să aibă același nivel de dificultate la examene întrucât, oricât ar învăța ei, nivelul de cunoștințe nu se poate acumula la fel ca atunci când singura ta preocupare este învățătura!

Se impune cred, ca începând cu anul viitor școlar, pentru elevii care urmează alte forme de învățământ în afară de cea de zi, să primească la examenul de bacalaureat teste cu un nivel de dificultate mai redus. Vă chem alături de mine pe toți cei care credeți că ideea mea este corectă și vine în sprijinul nostru. Doresc să ne unim și să facem presiuni asupra ministerului educației pentru ca viitorul examen de bacalaureat să fie unul diferențiat! Dacă ne vom uni, atunci ne putea constitui într-o asociație și vom putea să cerem acest lucru celor care ne conduc. Veniți alături de mine! Singură i-am învins pe Becali și Vadim! Uniți vom putea schimba un sistem!”, spune politiciana în apelul către tinerii care au ratat Bacalaureatul.

Anca Carcu, fosta canditata a PRM la Camera Deputatilor nu a promovat examenul de Bacalaureat din acest an, din cauza notelor luate la matematica si fizica. Politiciana a intrerupt liceul timp de 12 ani, iar anul acesta s-a inscris in prima sesiune de Bacalaureat, dupa ce a absolvit liceul la seral, in Bistriţa.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/186781.html

Ministerul Educaţiei vrea să înlocuiască lecţiile tipărite cu e-book-urile. O fantezie de 100 de milioane de euro, în timp ce unele şcoli sunt în paragină

În ţara în care multe şcoli nu au putut primi elevii în noul an şcolar pentru că fie funcţionează în clădiri cu risc seismic, fie nu au apă curentă sau curent electric, Ministerul Educaţiei visează la digitalizarea completă a învăţământului românesc. Un vis de 100 de milioane de euro.

De altfel, de la an la an, Ministerul a reluat aceeaşi idee, în pragul începerii şcolii: fiecare elev să aibă tableta lui, iar lecţiile să se fie interactive.

Mai exact, potrivit ministrului educaţiei, Remus Pricopie, „este vorba de un proiect pe fonduri structurale pentru următorul exerciţiu bugetar al UE 2014-2020, în valoare de aproximativ 100 milioane euro pentru digitalizarea
claselor de învăţământ. Declaraţiile au fost făcute la lansarea proiectului Smart Classroom, singura sală de clasă informatizată complet din România, în cinci ani de când toţi miniştri educaţiei sunt cu această promisiune pe buze, printr-un parteneriat cu o firmă privată, la care elevii studiază prin rotaţie o materie legată de succesul în carieră.

Sumele, planurile şi mai ales termenele limită sunt într-o continuă schimbare: anul trecut, fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu şi secretarul de stat în educaţie Stelian Fedorca spuneau că ministerul va începe din 2013 procesul de implementare a proiectului privind înlocuirea manualelor şcolare cu e-book-uri, proces care va costa în total aproximativ 600 de milioane de euro. Acesta spune că există fonduri europene nerambursabile în acest sens, cofinanţarea urmând a fi plătită de Ministerul Educaţiei prin Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Potrivit acestora prin implementarea acestui sistem se pot economisi patru milioane de euro anual, bani care se cheltuie pe retipărirea unor manuale, în mare parte nefolositoare la clasă pentru că sunt depăşite. Pe lângă faptul că ideea aceasta a fost abandonată, să ne gândim că investiţia propusă aici se va amortiza în 150 de ani.

Să revenim însă la ultimul plan: potrivit celor doi care împart portofoliul de la Educaţie şi Cercetare, Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu, începând de anul viitor, vor intra în vigoare manualele digitale şi toate clasele I şi a II-a vor avea la
dispoziţie un videoproiector, un calculator sau un laptop şi un ecran.

„Cea mai costisitoare este această infrastructură digitală – echipamentele. Eu cred că în 4-5 ani nu o să recunoaştem clasa pentru că asistăm după mulţi ani la o schimbare fundamentală de filozofie a clasei”, a adăugat Pricopie. La rândul său, ministrul pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a precizat că în scurt timp se va realiza conexiunea tuturor şcolilor la internet de mare viteză.
El a subliniat faptul că digitalizarea şcolilor nu va însemna ca elevii să studieze după documente PDF şi a spus că vor fi dezvoltate softuri educaţionale interactive. Ministerul ar trebui să se aplece asupra unor alte probleme mai grave, cum ar fi cele semnalate de presa locală la începerea fiecărui an şcolar, cum ar fi un caz de la Dolj, unde elevii nu au toaletă decât „în fundul curţii”.

Tichie de mărgăritar…

Alianța pentru o Românie Curată a dorit să afle în 2012 care este procentul de informatizare al scolilor din invatamantul preuniversitar, printre altele. Rezultatele fac ca speranțele Ministerului Educației să pară exagerate, într-un timp atât de scurt: în cele 27 de judete care au răspuns la sondajele ARC, există 7.278 unități de învățamant (școli și grădinițe), din care 5.148 sunt dotate cu calculatoare, iar 4.730 au acces la internet. „Si totuși, deși pe hârtie învățământul preuniversitar stă oarecum bine la capitolul informatizare, sunt multe județe unde școlile au fost dotate cu calculatoare, însă nu s-a reușit și instalarea internetului, facându-le practic aproape inutilizabile”, notează reprezentanții ARC.

http://www.puterea.ro/social/pricopie-catre-inspectori-profesorii-nu-au-voie-sa-ceara-manuale-elevilor-luati-masuri-78713.html

Pricopie către inspectori: „Profesorii nu au voie să ceară manuale elevilor. Luaţi măsuri!”

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le interzice profesorilor să mai ceară cărţi noi elevilor. Şeful învăţământului nu face însă nimic pentru a le asigura copiilor manuale noi, în condiţiile în care cele existente sunt vechi de peste zece ani şi deteriorate.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le-a transmis inspectorilor şcolari generali să le interzică profesorilor să mai achiziţioneze manuale şcolare noi, au declarat, pentru PUTEREA, surse din cadrul MEN.

Ministrul susţine că este interzis ca profesorii să le ceară elevilor să-şi achiziţioneze manuale noi. Prin această măsură şeful învăţământului spune că vrea să stopeze „afacerile” dascălilor care fac vânzare unor edituri în schimbul unor comisioane.

De fapt, ministrul ar dori să atribuie un contract unor anumite edituri, cu care a purtat negocieri în această perioadă. Un lucru este cert, elevii vor învăţa şi în anul şcolar recent început după manuale vechi de peste zece ani şi deteriorate.

Acestea în ciuda numeroaselor promisiuni ale ministrului Pricopie, că elevii, cel puţin cei din clasele I şi pregătitoare, vor avea parte de manuale noi. Cu toate aceastea, după cum a mai arătat ziarul PUTEREA, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a alocat nici un ban pentru manuale noi.

Promisiuni pentru copii

Pricopie promitea chiar manuale şcolare în două volume, pentru ca elevii să nu mai fie nevoiţi să care în spate ghiozdane încărcate. „Greutatea ghiozdanelor ce trebuie cărate de elevi este o problemă. De aceea, vreau manuale în două volume. Înţeleg că acest lucru presupune costuri mai mari de producţie şi, implicit, un preţ mai mare al manualelor. Dar dacă este să aleg între preţul cărţilor şcolare şi sănătatea copiilor, o aleg pe cea din urmă. De asemenea, două volume înseamnă şi pagini mai multe şi, implicit, nu mai multă informaţie, ci informaţie mai aerisită”, declara ministrul Educaţiei, pe 30 mai, în cadrul unei dezbateri pe tema manualelor şcolare.

După ce ministerul a anunţat iniţial că la data debutului noului an şcolar 2013-2014 elevii vor avea la dispoziţie noile manuale-pilot, Remus Pricopie a revenit asupra acestei idei în dezbaterea, din luna mai, cu editurile, anunţând un nou termen pentru cărţile digitale. Pricopie spunea la acea dată că noile manuale pentru clasa I ar trebui să fie gata postate pe manuale.edu.ro la jumătatea lunii decembrie sau în luna ianuarie a anului 2014. „Scopul este ca toţi profesorii să poată să acceseze aceste manuale pentru a alege varianta cea mai bună. Nu mai vreau ca inspectoratele şcolare să recomande manuale. Profesorii nu trebuie să predea după un manual doar pentru că a fost recomandat”, mai spunea Pricopie.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1058296.html

O profesoară pensionară a luat locul Ministerului Educaţiei. Într-un sat de lângă Sibiu, naveta elevilor de liceu a fost plătită de un fost dascăl

Din pensia ei de fost cadru didactic, a plătit în locul guvernanţilor naveta liceenilor din satul în care s-a retras.

Cu promisiunea că îşi va primi banii, Hermine Jinga (74 de ani) a ajuns să se şi împrumute pentru a-i ajuta să meargă la şcoală pe elevii nevoiaşi.

Din satul Rusciori până în centrul Sibiului nu sunt decât vreo zece kilometri, dar un elev care face naveta la liceul din oraş trebuie să plătească 200 de lei lunar, pentru un abonament la autobuz. Adică mulţi bani pentru familiile nevoiaşe, imposibil de strâns pentru cei cu doi copii la liceu. Fără abonaţi, autobuzele au încetat să mai aibă curse regulate, astfel că abandonarea liceului de către mai mulţi copii a devenit iminentă.

Aşa a apărut Hermine Jinga, de 74 de ani. Din noiembrie anul trecut, ea este cea care şi-a cheltuit economiile pe ceea ce Guvernul trebuia să plătească.

Lupta cu mentalităţile

Fostă profesoară în cadrul Şcolii germane din Bucureşti, Hermine Jinga s-a retras la pensie în satul natal. Iniţial, gândul ei a fost să înfiinţeze o fundaţie prin care să atragă o parte din copiii de la oraş în mediul rural, unde să vadă „cum dă vaca lapte”. În timp însă, şi-a cheltuit banii şi energia pentru a-i ajuta pe copiii din Rusciori să facă o şcoală. Aşa a ajuns să ajute din banii ei la plata navetei pentru 21 de liceeni din satul natal. Iniţial, marea bătaie de cap a fost închirierea unui microbuz.

„Toţi cu care am vorbit au refuzat să pună curse. Că romii le strică autobuzele, că le taie tapiţeria, că scuipă…”, povesteşte femeia. Din cei 21 de liceeni în discuţie, patru sunt de etnie romă.

S-a împrumutat de la fiica din Germania

După mai multe luni în care Hermine a plătit singură abonamentele, fără ca reprezentanţii Ministerului să dea vreun semn că ar returna banii, profesoara pensionară a cerut ajutor de la părinţi.

„Am chemat părinţii şi le-am spus că nu mai pot plăti din buzunarul meu, că trebuie să suporte ei singuri costurile. Câţi credeţi că au venit să-mi aducă banii? Părinţii unui singur copil de român şi alţi doi, ai copiilor rromi”. În cele din urmă s-a împrumutat de la fiica ei, stabilită în Germania. Până acum, a plătit în contul sumelor care ar fi trebuit decontate de Minister mai bine de 17.000 de lei.

„Este iresponsabil să nu decontezi drumurile. Şi Constituţia spune că fiecare copil are dreptul la educaţie. Păi, dacă nu îi dai posibilitatea să meargă, fiindcă ei chiar nu au bani! Îmi fac foarte mari griji. Eu mă mir cum nu îşi face ministrul griji?”, se întreabă femeia.

Datorii de 3,5 milioane de lei

În judeţul Sibiu sunt aproximativ 3.000 de elevi care fac naveta şi cărora transportul nu le-a fost decontat de aproape un an – pe anul şcolar trecut a fost plătit transportul doar pe lunile septembrie şi octombrie. Aşa s-a ajuns la datorii a căror scadenţă n-a mai avut nicio relevanţă pentru autorităţi. „La această dată, suma restantă pentru plata navetei elevilor în judeţul Sibiu este de 3,5 milioane de lei”, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean Şcolar, Livia Creţulescu.

Fără să poată da un termen în care aceste datorii să fie acoperite. Fără sprijinul secătuit al Herminei, părinţii din satul Rusciori nu au soluţii. „Eu am doi la liceu, în Sibiu. De unde să dau 4 milioane, pentru doi copii?! O să renunţe la şcoală”, este convinsă Maria Ruja.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/povestile-elevilor-romani-acceptati-universitatile-marea-britanie-1_523c5f48c7b855ff56a66fe3/index.html

Poveştile elevilor români acceptaţi la universităţile din Marea Britanie

Mii de elevi iau calea străinătăţii şi se înscriu la universităţi străine, unii se întorc, alţii vor un trai mai bun peste hotare. Unsprezece studenţi români admişi la instituţii de învăţământ britanice precum Cambridge, Oxford, University College London, Exeter University sau Lancaster University au fost felicitaţi personal de Excelenţa Sa Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, la începutul lunii, înainte să plece la studii.

De ce aleg absolvenţii noştri instituţiile de învăţământ superior din alte state? Cred că acolo vor învăţa mai bine, vor avea parte de o viaţă studenţească mai frumoasă şi vor putea aduce înapoi în România ştiinţa pe care o dobândesc la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, spun ei.

Pregătirile încep înainte cu un an

Tinerii s-au pregătit cel puţin un an pentru a aplica la universitate în Regatul Unit, prin intermediul platformei UCAS, care coordonează admiterile la facultăţile britanice. Drumul nu este însă unul simplu, chiar dacă problema finanţelor a fost rezolvată: sunt sute de oferte educaţionale şi alegerea trebuie cântărită foarte atent.

De altfel, majoritatea tinerilor români care ajung în Anglia s-au împrumutat de la guvernul britanic pentru studii, având în vedere că universităţile din Marea Britanie sunt printre cele mai scumpe din Europa, cu taxe anuale medii de 9.000 de lire sterline.

Emoţiile unui început

Toţi studenţii sunt cuprinşi de un sentiment de anticipare a unei noi etape din viaţa lor. Ioana Panaite a intrat la Universitatea Exeter, unde va studia o combinaţie  specială de cursuri pe care şi le-a ales: relaţii internaţionale, antropologie şi chineză (mandarină).

„Deja ştiu ceva japoneză, pe care am studiat-o împreună cu sora mea anul acesta la o şcoală din Bucureşti, cu profesori japonezi. Am ales cursul acesta fiindcă sunt fascinată de cultura orientală, pasiune pe care am moştenit-o de la mama. Vreau să lucrez în diplomaţie în Asia, să îmi fac o carieră din asta“, spune Ioana.

Oricum, limba engleză este ca o limbă maternă pentru ei. Răzvan Macovei, spre exemplu, a terminat Colegiul Naţional bilingv „George Coşbuc“ din Bucureşti şi pleacă la Londra să studieze regie de film la Queen Mary University.  El spune că a vrut dintotdeauna să plece în străinătate. „Aş fi vrut în Statele Unite, dar am ales Marea Britanie pentru început“, spune el.

Răzvan Macovei şi prietena lui la serata organizată de Simon Parker   FOTO: Andrei Loagar

Răzvan a dezvoltat o pasiune pentru filme acum şapte ani, când se afla în vacanţă la un unchi din SUA care avea o colecţie impresionantă de filme. „M-am uitat toată vacanţa la filme cu unchiul meu şi atunci am zis că asta vreau să fac în viaţă. Nu vreau Hollywood, prefer să lucrez pe coasta de est, e o zonă care îmi place mai mult. Am început să mă pregătesc de mult, de când am scris prima propoziţie în eseul de motivaţie. Momentan am mai multe scenarii de film în minte şi sper să găsesc pe cineva care să le finanţeze“, spune el.

Şi Denisa Păiş vrea să intre în lumea filmului. Ea a intrat la Lancaster University unde va studia Media and Cultural Studies. „Aş vrea să fiu omul din spatele camerelor“, spune ea. Un alt tânăr român, Ştefan Iancu, a intrat şi el în anul I la Lancaster. Era cât pe ce să dea admiterea la Arhitectură, având în vedere că tatăl lui este arhitect şi a fost automat împins de familie în direcţia asta, dar pe ultima sută de metri a ales să studieze Marketing.

Multinaţionalele, şansa din România

„Iniţial am vrut Business Management, dar oamenii care lucrează în domeniu mi-au sugerat să fac marketing la licenţă şi business la master“, spune Ştefan, care vrea să se întoarcă să lucreze în România, însă într-o companie internaţională.

Mihnea Buzatu a ales să studieze construcţii la Universitatea din Cardiff. „Îmi plac blocurile, podurile, toată partea tehnică, de inginerie din construcţii“, spune el. Mihnea are aşteptări mari de la viaţa studenţească din Marea Britanie, crezând că este în mod sigur mai interesantă decât experienţa de student la o universitate românească.

Colegii de elită, cu studenţi faimoşi

O parte dintre absolvenţii români de top şi cu dare de mână reuşesc să intre la colegii de renume ale universităţilor din Marea Britanie, aflate în top 10 mondial. Pentru unii, România rămâne mai degrabă o destinaţie de vacanţă, alţii au o deja o  fascinaţie transmisă din generaţie în generaţie pentru stilul de viaţă britanic.

Octavian Movilian, absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov, a fost admis la University College de la Oxford, unde va studia „Computer Science and Philosophy”. El spune că se pregăteşte să descopere o nouă casă, dar că se va întoarce în România în fiecare vacanţă. „Este un loc special, când am fost în iarnă la interviul de admitere am văzut că acolo este o atmosferă specială care te împinge să înveţi“, spune Octavian, care abia aşteaptă să trăiască viaţa studenţească de acolo.

O altă studentă, Adela Iacobov, a terminat Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu“ din Bacău şi a intrat la Universitatea din York, la specializările Politică, Filosofie şi Economie. Ea povesteşte că de mică a luat contact cu Marea Britanie fiindcă părinţii ei au fost pasionaţi de cultura britanică.

„Ai mei au vrut să aplic la universitate acolo. Am fost în tabere în Anglia prin Shakespeare School şi profesorii de acolo mi l-au recomandat pe Simon, care m-a ajutat foarte mult cu aplicaţia, cu eseul de motivaţie. Am avut de ales între York şi Lancaster, o decizie grea, dar am zis că York este un oraş cu o cultură foarte veche şi bogată şi îmi place mai mult, de asta merg acolo“, spune Adela, care nu are emoţii fiindcă este deja familiarizată cu mediul britanic şi are prieteni acolo. De altfel, ea vorbeşte o engleză impecabilă, cu accent britanic.

În universităţile britanice de elită, precum Cambridge, există mai multe colegii cu sediul în campus, fiecare colegiu având facultăţi, ca un fel de mică universitate în cadrul unui conglomerat universitar de prestigiu.

Cambridge, leagănul „regal”

Absolvenţii se laudă mai mult cu colegiul pe care l-au urmat decât cu universitatea în sine, fiindcă fiecare dintre acestea are o tradiţie şi o atmosferă unică. Spre exemplu, Prinţul Charles a urmat Trinity College la Cambridge, o alegere care este un fel de tradiţie în familia regală britanică. Şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a fost student la Cambridge. Prezent la petrecerea de rămas bun dată de profesorul Parker, stabilit de 10 ani în România, fondatorul Albion International Study, cel care i-a îndrumat pe tot parcursul aplicării la universitate, oficialul le-a mulţumit celor 11 studenţi prezenţi pentru alegerea făcută de a studia în Regatul Unit.

„Vă alăturaţi unei tradiţii vechi, avem universităţi medievale care sunt o bază solidă pentru educaţie şi care se află în top 10 cele mai bune din lume. Fiind admişi la universităţile britanice, vă alăturaţi unei comunităţi globale, Regatul Unit având 430.000 de studenţi străini din 180 de ţări, 6.000 dintre aceştia fiind români. Este o diversitate care nu exista pe vremea studenţiei mele. Ţin să precizez că universităţile britanice investesc în viitorul României şi când mă uit la cursurile pe care le-aţi ales, sunt bucuros că ceea ce învăţaţi la facultăţile noastre aduceţi înapoi în România“, le-a transmis ambasadorul.

„Viaţa studenţească din Marea Britanie este foarte frumoasă, cred că toţi cei care am trecut prin această experienţă suntem de acord că anii aceia au fost cei mai frumoşi din viaţa noastră. Personal, eu am dus o viaţă minunată la Cambridge, unde am avut ocazia, student fiind, să dezbat cu Ronald Reagan şi să joc teatru alături de Rachel Weisz, care a avut ceva mai mult succes decât mine ca actor“, povesteşte Harris cu acel umor britanic specific.

Profesorul Parker spune că a fost o muncă de echipă, în care s-au implicat inclusiv părinţii copiilor. „A fost o plăcere să lucrez în ultimul an cu studenţi atât de talentaţi şi dedicaţi. Chiar îşi merită locurile pe care le-au obţinut în cele mai bune universităţi britanice“, spune Parker.

Bac dublu pentru Medicină la Cambridge

Bogdan Petrişor este unul dintre „discipolii“ profesorului britanic Simon Parker, care este foarte mândru că elevul său este al doilea român care a intrat la Medicină la Cambridge, la Magdalene College. A absolvit anul acesta Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Bucureşti cu media 9,55 la Bacalaureat, însă diferenţele de sistem dintre cele două state i-au îngreunat traseul.

Ca să poată intra la Cambridge, Bogdan a avut nevoie de notele de la două probe (Biologia şi Chimia), însă la noi elevii pot da examen doar la una din ele. Aşa că a ales să dea Biologia în cadrul examenelor naţionale britanice A Levels, echivalentul Bacalaureatului de la noi, numai că mult mai dificil.

„Am dat examen de Biologie moleculară în primăvară, după ce m-am pregătit timp de un an la Cambridge School din Bucureşti. Am muncit foarte mult în vara dintre clasele a XI-a şi a XII-a fiindcă am aflat târziu că pentru a intra la Medicină am nevoie de cele două probe, Chimie şi Biologie. (…) A fost cel mai greu examen“, povesteşte Bogdan. „Mi-am dorit să merg la Cambridge de când eram mic. Medicina a fost o idee bazată pe materiile care mi-au plăcut în şcoală şi din dorinţa de a ajuta oamenii“, îşi explică opţiunea dificilă.

Dacă la Bacalaureatul românesc subiectele sunt de obicei accesibile, britanicii au dezvoltat un sistem de examinare mult mai greu şi mai riguros, susţine el. Pe scurt, la sfârşitul învăţământului obligatoriu de 10 clase, elevii britanici fie se angajează, fie îşi continuă studiile timp de doi ani pentru examenul naţional de care au nevoie ca să intre la universitate – A Levels. Iar în cei doi ani aprofundează doar trei materii la alegere, în funcţie de specializarea pe care vor să o urmeze la facultate.

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/aplici-septembrie-siincepi-scoala-ianuarie-1_523bff4ac7b855ff56a43801/index.html

Aplici în septembrie şi începi şcoala în ianuarie

După bacalaureat, apare un hop şi mai mare: admiterea la facultate. Dar ce se întâmplă când nu ştii ce să alegi şi timpul trece, iar perioada înscrierilor se încheie?

Chiar când credeai că nu mai există variante, apare soluţia salvatoare – poţi pleca la o facultate din străinătate începând cu luna ianuarie! Da, da, ai citit bine! Dacă nu ai aplicat la timp sau ai dat bacalaureatul în toamnă şi vrei să mergi la studii în străinătate, dar crezi că este prea târziu ca să îţi mai trimiţi dosarul, atunci trebuie să citeşti în continuare!

Aşadar, după cum cred că ţi-ai dat seama deja, încă există programe la care poti aplica şi oameni care te pot ajuta să faci acest pas în timp util.

Danemarca – învăţământ gratuit

Dacă îţi surâde ideea de a studia într-una din ţările nordice, e bine să ştii că Danemarca este alegerea ideală. Pe lângă faptul că învăţământul este gratuit, şcoala daneză îţi oferă posibilitatea de a pune în practică tot ceea ce înveţi, astfel încât să te pregăteşti efectiv pentru cariera la care ai visat mereu! Fie că eşti pasionat de domeniul IT, fie că visezi să devii expert în marketing, în Danemarca vei avea de unde alege; instituţii de învăţământ precum Business Academy Aarhus, University College of Northern Denmark, ZIBAT Institute of Business and Technology, IBA – International Business Academy, Lillebaelt Academy sau KEA – Copenhagen School of Design and Technology îşi întâmpină studenţii cu o gamă variată de programe, printre care se numără: Multimedia Design and Communication, Software Development, Computer Science, Business Economics and IT şi Marketing Management.

Olanda – şcoală pe bicicletă

Ce ai zice de o delicioasă gustare specific olandeză servită în pauzele dintre cursuri? Sau, şi mai bine de atât, de o plimbare cu bicicleta în drum spre bibliotecă? Dacă vei alege să studiezi în Olanda, stroopwafels şi pedalatul vor face parte cu siguranţă din programul tău! Pe lângă aceste mici plăceri, este important să ştii faptul că, în Olanda, taxa de şcolarizare este de aproximativ 1840 de euro pe an. În plus, olandezii ţin atât de mult la educaţie, încât oferă şi sprijin financiar tuturor celor care au nevoie de ajutor pentru a-şi definitiva studiile. Aşadar, taxa de şcolarizare poate fi acoperită în totalitate prin obţinerea unui împrumut din partea guvernului olandez. Nu în ultimul rând, munca part-time este încurajată prin oferirea unor burse cuprinse între 250 şi 500 de euro, în funcţie de veniturile obţinute.

Marea Britanie – lectura de sub umbrelă

Last, but not least – universităţile britanice cu ale lor fascinante campusuri! Cum să nu îţi doreşti să studiezi în Marea Britanie, unde totul te îmbie la învăţat? Bibliotecile impunătoare, sălile de curs şi hub-urile create special pentru relaxare, cantinele din care mereu răsună glasuri tinere – totul este conceput astfel încât să îţi ofere cadrul ideal pentru studiu. Din acest motiv, te invităm să analizezi ofertele unor universităţi precum Univeristy of Portsmouth, University of Westminster sau Coventry University. Vei găsi negreşit următoarele programe: Graphic Design, Media and Communications, Criminology, Psychology, Law şi câte şi mai câte!

După cum vezi, ai toate motivele să aplici! Mult succes!

http://adevarul.ro/educatie/universitar/un-nou-sezon-asteptari-1_523c214bc7b855ff56a4faa4/index.html

Un nou sezon, noi aşteptări

Undeva în lume, chiar acum, elevii muncesc din greu pentru şcoală. Asta se întâmplă de luni şi în România, dar ce se întâmplă totuşi în alte ţări?

În timp ce elevii noştri abia au intrat în sala de curs, în multe alte colţuri ale lumii sunt copii ce învaţă pentru examene. De multe ori ne victimizăm din multe puncte de vedere: orare lungi, vacanţe puţine, dar aţi avut vreodată curiozitatea de a face comparaţie cu sistemele educaţionale ale altor ţări? Eu am avut curiozitatea asta şi am descoperit că românii sunt puţin cam răsfăţaţi în ceea ce priveşte programul şcolar.

În România, anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare.

Spre deosebire de noi, în Australia, fiind în Emisfera Sudică, şcoala începe de la sfârşitul lui iulie şi durează până la jumătatea lui decembrie, ceea ce adună cam 200 de zile. Anul şcolar este împărţit în 4 trimestre, fiecare cu 2 săptămâni de vacanţă între ele, iar o zi tipică de şcoală la ei durează între 9.00 şi 15.30.

În China, anul şcolar tipic începe din septembrie şi durează, la fel ca la noi până în iulie. Totuşi, vacanţa de vară este petrecută de către elevii chinezi în şcoli de vară sau învăţând pentru examene, iar o zi tipică a anului şcolar propriu-zis durează între 7.30 şi 17.00!

În Costa Rica, una dintre ţările Americii de Sud cu cel mai înalt nivel de educaţie (96% dintre studenţii de peste 15 ani pot citi) anul şcolar începe din februarie şi durează până în decembrie cu o vacanţă de 2 luni din decembrie până în februarie şi câteva săptămâni libere în Iulie.

În Iran, la fel ca în Australia, elevii merg la şcoală cam 200 de zile/an, echivalentul a aproximativ 10 luni. Vârsta de la care încep şcoala iranienii este de 5 ani, iar la sfârşitul fiecărei clase, elevii sunt obligaţi să dea un examen pentru a trece în următorul an. De cele mai multe ori, şcolile fiind în zone izolate, nu există fonduri pentru biblioteci proprii, de aceea, s-au gândit la biblioteci mobile, cu aproximativ 3.000 de cărţi şi doi bibliotecari în autobuze de acest fel care ar trebui să servească 40 de şcoli fiecare.

Mai sunt multe aspecte incredibil de interesante pe această temă, acestea au fost doar câteva mici diferenţe între sistemul nostru de învăţământ şi cel al altor ţări. Cred cu tărie că ne subestimăm în multe privinţe. Într-adevăr, sistemul nostru nu este nici pe departe perfect, dar are nevoie de susţinere şi de oameni care să gândească atât spre beneficiile elevilor cât şi spre beneficiile profesorilor.

Poţi chiar şi tu să experimentezi sau să cunoşti cum sunt organizate şi cum funcţionează alte sisteme de învăţământ. Află mai multe despre programul nostru de internshipuri plătite din domeniul educaţional pe www.internshipinternational.ro

http://www.evz.ro/detalii/stiri/studiu-realizat-de-o-universitate-romaneasca-42-din-parinti-recunosc-ca-au-dat-spaga-pe-1058264.html

STUDIU realizat de o universitate românească: 42% din părinți recunosc că au dat șpagă pentru copiii lor

În timp ce dascălii susțin că în mediul educațional șpaga nu este decât un mit, elevii recunosc deschis că astfel de practici au devenit aproape o normă, arată o cercetare sociologică realizată de Universitatea Titu Maiorescu și al cărui beneficiar este ministerul Educației.

Studiul face parte dintr-un proiect al universității, denumit “Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”, care are ca obiectiv instruirea a peste 1.400 de persoane din conducerea instituțiilor de sub tutela ministerului Educației, dar și realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupție și chair realizarea unei strategii anticorupție în educație.

Analiza a scos la iveală faptul că elevii sunt primii care admit fenomenul coruptiei din educație, 39% dintre aceștia susținând că există într-o mare proporție, în vreme ce 79% dintre dascăli spun că în sistemul de învățământ cazurile de corupție sunt rare și foarte rare.

Cazurile de corupție rămân ascunse

Diferențele de opinie între profesori și elevi se mențin și în privința corupției din universități. Astfel, 45% studenți cred că banii rezolvă orice în facultate, pe când 57% dintre dascăli sunt de părere că mediul universitar este corrupt doar într-o mică măsură. Interesant este însă că o majoritate covârșitoare de părinți, 49% dintre ei, cred că România este o țară coruptă. Mai mult, 42% dintre aceștia recunosc deschis că s-au confruntat cu situația de a da șpagă, iar 14% au spus că au dat bani dascălilor din proprie inițiativă și 13% pentru că li s-a cerut, doar 5% reclamând acest fapt.

Motivul? Circa 30% dintre ei cred că nimeni nu ar fi pedepsit sau că cei care solicită șpgă au salarii foarte mici. Procentul celor care spun că au dat șpagă în ultimii trei ani este uluitor: 42% dintre părinți. Legat de fondul clasei, despre care ministrul Educației a explicat că este ilegal, peste 40% dintre elevi spun că li s-a solicitat să dea bani în acest scop, deși 33% dintre profesori spun că niciodată nu au loc astfel de cheltuieli în școli. Punctul comun al celor trei tabere, părinți, elevi și profesori sunt cheltuielile suplimentare pentru caiete speciale, manuale de probleme etc.

Circa 38% dintre elevi și părinți și 34% dintre dascăli spun că anual au loc astfel de cheltuieli. Peste 75% dintre actorii implicați în procesul educațional spun totuși că nu se dau niciodată bani pentru ca dascălii să acorde o atenție sporită elevului.