Criza COVID-19: Concluzii seminarului organizat de ETUCE

În data de 25 mai 2020, ETUCE (European Trade Union Committee for Education) – Comitetul European Sindical pentru Educație, instituție la care la care FSLI este afiliată, a organizat un seminar în cadrul Continuare »

Lipsa de respect la adresa salariaților din învățământ capătă noi valențe

Într-un total dispreț față de instituția dialogului social, fără o minimă consultare publica privind intențiile legate de modalitățile și modurile de finalizare a parcursului școlar de către elevii din clasele terminale,  doua Continuare »

FSLI solicită MEC revocarea măsurii privind reducerea posturilor din CJRAE

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, revocarea măsurii privind reducerea numărului de posturi finanțate din bugetul de stat pentru unitățile de învățământ special și centrele județene/al Continuare »

Cerem Președintelui României să promulge legea prin care cadrele didactice pot fi ajutate să desfășoare lecții on-line în condiții optime

Educația din România poate primi șansa de a merge mai departe, în mod egal pentru toate cadrele didactice și pentru toți elevii. Este nevoie ca Statul român să se implice până la Continuare »

Argumente pentru exceptarea personalului didactic-auxiliar și nedidactic de la măsura șomajului tehnic

APEL ÎNAINTAT GUVERNULUI ROMÂNIEI – ARGUMENTE pentru exceptarea personalului didactic auxiliar și nedidactic din unitățile și instituțiile din învățământul preuniversitar, din inspectoratele școlare, din bibliotecile centrale universitare, precum și din învățământul universitar, Continuare »

 

Revista presei – 22.08.2013

http://adevarul.ro/educatie/scoala/video-campanie-maia-morgenstern-prevenirea-coruptiei-educatie-1_5214c034c7b855ff56fc5ed1/index.html

VIDEO Campanie cu Maia Morgenstern pentru prevenirea corupţiei în educaţie

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a publicat pe contul său de Facebook un video care face parte dintr-o campanie de prevenire a corupţiei în sistemul de învăţământ românesc. În spotul campaniei joacă actriţa Maia Morgenstern. Ea interpretează rolul unei profesoare care refuză să primească mită din parte unei eleve.

Ministrul Educaţiei a anunţat, marţi, că în această toamnă urmează să fie începute mai multe acţiuni care vizează eliminarea fraudei din sistemul de educaţie, fiind vorba, în principal, de proiectul „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare“, care are ca obiectiv analiza fenomenului de corupţie la nivelul învăţământului preuniversitar .

„Sunt probleme de sistem, am trecut printr-un bacalaureat destul de complicat şi în primul şi primul rând a fost complicat pentru că nu întotdeauna toţi colegii noştri ştiu ce înseamnă integritatea şi nu întotdeauna noi le spunem elevilor ce înseamnă să obţii rezultate prin muncă şi nu prin fraudă şi nu întotdeauna transmitem mesajele pe care trebuie să le transmitem părinţilor să aibă responsabilitate şi să nu îşi expună copiii“, a declarat Pricopie marţi, la deschiderea Şcolii de Vară pentru profesori de la Eforie Sud unde sunt prezenţi aproximativ 260 de dascăli din 27 de judeţe şi din Bucureşti, informează Mediafax.

„Cred că noi trebuie să facem curat în sistem, eu nu cred că vorbim de un procent mare, dar atât timp cât aceste ilegalităţi sunt, produc efecte negative. Trebuie să luptăm împotriva lor şi în luna septembrtie vom demara o serie de acţiuni care vizează eliminarea fraudei din sistemul de educaţie”, a mai afirmat Remus Pricopie.

Potrivit acestuia, Ministerul Educaţiei va începe o campanie de conştientizare a riscurilor pe care şi le asumă atât profesorii care nu respectă metodologia de examen, dar şi părinţii şi elevii.

„Vom începe o campanie publică de conştientizare a riscurilor pe care fiecare şi le asumă în momentul în care decide să nu respecte metodologia şi să nu respecte legea. Iar aici vorbesc pe de o parte de profesori, pe de altă parte vorbesc despre părinţi şi despre elevi. Un părinte care îşi trimite copilul la bacalaureat cu bani în buzunar îşi asumă un risc pentru copilul lui, iar elevul, la fel, trebuie să conştientizeze că nerespectarea legii se pedepseşte”, a susţinut Pricopie.

El a mai declarat că trebuie avute discuţii la nivelul fiecărei catedre în legătură cu orice formă de fraudă şi a avertizat că legea se va aplica în toate cazurile de corupţie care vor fi descoperite: „Trebuie să avem discuţii la nivelul fiecărei catedre apropo de orice formă de fraudă sau de corupţie pentru că noi am văzut în cazul Bolintineanu o formă a fraudei. Dar ştim noi dacă nu cumva această fraudă nu a fost cultivată încă din timpul anului în diferite formule? Tocmai ce vorbeam de diferenţe de note între ceea ce ai la clasă şi ceea ce obţii la examenul naţional. Toate aceste lucruri trebuie să le verificăm şi cine nu înţelege trebuie să ştie că legea se va aplica”.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/scoala-it-1_5214dba7c7b855ff56fce78d/index.html

Elevii britanici vor învăţa programare în şcoala primară. Ce învaţă şcolarii români despre calculatoare

Elevii britanici vor studia programare în şcoala primară începând de anul acesta, a anunţat Ministrul britanic al Educaţiei, Michael Gove. Între timp, în raportul Comisiei Europene se arată că, în România, competenţele digitale nu apar ca fiind abordate în şcoala primară, însă  menţionează că la noi există materia numită TIC – Tehnologia informaţiei şi comunicării.

Ministrul Gove anunţa la începutul lui iulie că materia Computer Science va fi baza noii programe pentru învăţământul britanic primar în speranţa că elevii se vor folosi mai mult de raţiune şi de creativitate pentru a face legături transdisciplinare între domeniul IT, matematică, proiectare ştiinţifică (science design) şi tehnologie, potrivit ”Tech Week Europe”.

Până la terminarea şcolii primare, elevii ar trebui să ştie cum să folosească programele unui calculator.

Astfel, începând de la vârsta de cinci ani, copiii britanici vor învăţa cum să facă programare, sau cum să rezolve erori de programare, iar elevii cu vârste cuprinse între 7-11 ani vor învăţa să proiecteze pe calculator, să scrie şi să depaneze programele care îndeplinesc anumite sarcini.

Ei vor folosi mai multe inscrucţiuni de selecţie şi repetiţie, variabile şi tipuri diverse de dispozitive de intrare (ex: tastatură) şi ieşire (ex: imprimantă). Elevii vor fi învăţaţi reţelistică (infrastructura internetului) şi cum să raporteze atunci când observă comportamente neadecvate pe net (comentarii injurioase, spre exemplu).

Elevii mai mari vor învăţa algoritmi de bază, inclusiv cei de căutare şi sortare şi vor putea folosi două sau mai multe limbaje de programare şi ecuaţii Booleaniene (folosite în programare).

Ce înseamnă educaţia tehnologică (IT) în România

În România, Conform Legii Educatiei, materia Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) constituie o disciplină opţională pentru elevii din clasele I—IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.

„Şi totuşi, precum s-a întamplat şi în cazul altor prevederi, nici aceasta nu a fost pusă în practică până în acest moment. Tehnologia informaţiei şi comunicării este predată în acest moment doar în învăţământul liceal, la gimnaziu existând doar câteva cursuri opţionale. Tehnologia informaţiei şi comunicării se referă în mare măsură la cunoştinţe de utilizare a calculatorului şi nu la cunoaşterea limbajelor de programare. Informatica, în schimb, îi introduce pe elevi în domeniul programarii, însă este predată doar la liceele de profil. Sunt încă destui profesori în România care consideră că programarea este prea complicată pentru elevii de gimnaziu“, a explicat pentru adevarul.ro, expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu, cofondatorul platformei Educativa şi blogger Adevărul.

Apăteanu spune că un exemplu pe care ar trebui să-l urmăm este Estonia, care a introdus programarea din clasa I ca materie obligatorie. „Acum, Anglia îşi propune sa facă acelaşi lucru, diferenţa fiind că în Anglia, educaţia obligatorie începe de la 5 ani, pe când în Estonia aceasta începe la 7 ani“, atrage atenţia expertul.

Ea consideră că introducerea programării în curriculum de la vârste atât de fragede este un gest curajos şi unul vizionar, chiar dacă nu ştim exact care vor fi joburile viitorului, însă un tânăr care are cunoştinţe, abilităţi şi competenţe avansate în domeniul tehnologiei va avea întotdeauna o pâine pe masă.

“Indiferent de felul în care societatea se va transforma, tehnologia este cea care va dicta progresul ştiinţific şi economic şi va influenţa fiecare o zonă a existenţei noastre. Ce mi se pare la fel de interesant este că deciziile din Estonia şi UK au fost luate ca urmare a unor demersuri şi proiecte ale societăţii civile: fundaţia Tiger Leap în Estonia şi mişcarea Code Club în UK au fost cele care au propus introducerea programării în şcoli. Tot ce pot să sper este că şi Ministerul Educaţiei Naţionale din România va fi deschis la proiecte precum Digital Kids sau Coder Dojo care au deja sute de adepţi“, a mai spus Apăteanu.

Raportul Comisiei Europene

Formarea competenţelor IT, antreprenoriale şi cetăţeneşti deţine un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piaţa actuală a muncii, dar, în general, şcolile nu acordă suficientă atenţie acestor competenţe transversale, în favoarea competenţelor de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii şi al ştiinţelor, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene (CE).

Competenţele digitale nu apar ca fiind abordate în şcoala primară în Croaţia şi în România, cu menţiunea din raport că la noi există o prevedere generală în programa naţională privind utilizarea cunoştinţelor de IT&C în clasele I-IV. Problema este parţial generată de dificultăţile de evaluare, susţin experţii CE.

De exemplu, numai în 11 ţări europene – Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Slovenia – există proceduri standardizate de evaluare a aptitudinilor cetăţeneşti, care au drept obiectiv dezvoltarea gândirii critice şi a participării active în şcoală şi societate.

Acest tip de testare este însă complet inexistent pentru competenţele IT şi antreprenoriale în toate cele 31 de ţări care au participat la sondaj (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Islanda, Norvegia şi Turcia).

Raportul de faţă arată că integrarea formării IT, antreprenoriale sau cetăţeneşti în disciplinele de bază poate atrage necesitatea ca şcolile să-şi modifice sistemele de predare, precum şi să stabilească obiective în materie de învăţare şi unele metode adecvate de evaluare.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureatde-toamnA-2013-sfaturi-profesori-liceele-top-adevarul-live-ora-1500-1_52147422c7b855ff56fad2f8/index.html

BACALAUREAT DE TOAMNĂ 2013 „Ipoteza subiectelor mai uşoare la Bac-ul de toamnă este pur şi simplu un mit“

Profesorul de matematică şi directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, Adrian Troie, alături de profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, au discutat miercuri la ADEVĂRUL LIVE, despre a doua sesiune de Bac şi variantele de subiecte pentru candidaţi. Troie spune că pentru elevii slabi acest examen este mai degrabă o irosire de resurse.

Ecaterina Stanca: ”Probele au fost identice în mare măsură cu cele de la proba din iulie, nu proba orală e problema mare, problema adevărată e la scris”.

Profesoara spune că anul trecut nu a fost un subiect greu.De exemplu, primul subiect a fost o poezie cu cerinţe asemănătoare cu cele de la proba din iulie. Deci nu au fost dificile, depinde cât de bine s-a pregătit fiecare în această perioadă a verii.

Anul acesta însă există două variante la proba scrisă la Română de la Bac, în funcţie de profilul studiat: Uman şi Real.

Adrian Troie: La matematică sunt patru subiecte, modelul e acelaşi din 2008 şi oricum din octombrie ministerul publică aceste modele pe site şi ca atare niciun elev nu poate spune că nu a ştiut.

Fiecare subiect are trei părţi: partea I, materia din clasele IX-X, partea a II-a din algebră clasa a X-XI şi partea a treia, subiectul de analiză, din materia din clasele XI-XII.

Profesorul de matematică le recomandă elevilor să nu abandoneze la prima vedere a subiectelor dacă li se par dificile, pentru că subiectele sunt făcute pe baza materiei studiate de ei la clasă. Acesta le recomandă să citească cu atenţie cerinţa exactă a problemelor, dacă li se cere să arate sau să aleagă un răspuns.

O altă greşeală ar fi să stea foarte mult pe un subiect în care s-au încurcat şi le recomandă să rezolve întâi problemele pe care le pot rezolva rapid pentru a-şi asigura puncte sigure. De asemenea, Troie susţine că este o absurditate a profesorilor, a sistemului de educaţie, să li se ceară elevilor elemente de teorie la examen.

Troie atrage atenţia asupra redactării rezolvărilor, mulţi au exprimare lacunară, lipsesc etape din rezolvarea problemelor. ”Trebuie explicate putin etapele, pentru a avea conţinut mai bun şi a obţine note mai mari”, spune profesorul.

”Este un mit, nu sunt mai uşoare subiectele în toamnă”

”Ideea că în toamnă subiectele sunt mai uşoare este un mit, efectiv vă pot da exemple de ani în care ele au fost mai uşoare şi ani în care au fost mai grele, nu se poate spune că cei care dau examen în toamnă au subiecte mai uşoare”, a declarat Troie despre ideea că cei care dau acum Bac-ul ar fi favorizaţi.

Ecaterina Stanca: La proba scrisă de la Română se observă exprimări care lasă mult de dorit, aşa-numitele perle de la Bac. A fost un caz anul trecut: ”Mi-a căzut cu troc la inimă”, troc în loc de tronc.

BACALAUREAT DE TOAMNĂ 2013: Sfaturi de la profesori din liceele de top 

Picaţi şi la liceele de top din ţară

Directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, profesorul Vasile Nicoară, unde o elevă a fost eliminată de la Bac.

”Era ultima probă, la Biologie şi comisia a constatat că eleva a încercat să copieze şi de aceea a fost eliminată din examen.

Eleva a avut rezultate şcolare foarte bune, a depus aplicaţii pentru mai multe universităţi străine, fusese acceptată la patru din ele, în Anglia şi Franţa. Am vorbit cu mama ei şi cred că este reflexul unei societăţi care are din păcate foarte multe manifestări ilegale, necinstite.

Era jenant pentru o instituţie de cultură că are asemenea apucături în rândul elevilor săi. Nu o pot scuza, este însă o tânără care a căzut prada unei obstinaţii de a obţine o medie cât mai mare, de care nici nu avea nevoie.

Nu ştiu exact de ce a riscat , din spusele mamei se pare că era acceptată deja, trebuia doar să promoveze Bac-ul. Absolvenţii noştri iau la acest examen peste 8-8,50, altfel sunt accidente, sau probleme de sănănate sau un moment de pierzanie.

Nu am avut cazuri de genul acesta de când sunt profesor în liceu. Au mai fost elevi care au picat la o probă sau nu au luat proba de Sport”.

Adrian Troie, despre cazul Oanei Gîdea: ”Nu am mai avut un astfel de caz până acum şi sper nici să nu mai avem, este cu adevărat dramatic”.

Tatăl Oanei Gîdea, Ion Gîdea: Recuperarea a fost foarte lentă. A fost însă foarte bine acceptată la Sava, unde a mers din anul următor. Pregătirea pentru Bac a fost tot timpul, este dorinţa ei să treacă acest examen, din păcate a picat doar la matematică. Sperăm să treacă şi ea şi-ar dori chiar să dea la facultate.

Adrian Troie: Ajutorul cel mai mare l-a primit Oana de la colegi, a fost tratată ca oricare alt coleg, nu a fost segregată, dar asta nu a fost sub influenţa unei presiuni, asta a venit de la ei, nicio forţă exterioară nu ar fi putut impune acest tratament dacă nu exista în copii, au tratat-o ca pe un egal, au ajutat-o de câte ori a avut nevoie şi asta a fost psihologic cea mai bună recuperare. Fără acest ajutor, nu scris, venit din sufletul copiilor, Oana nu ar fi unde e acum.

Ecaterina Stanca: Nu mi se pare un capăt de ţară că la licee de renume sunt copii care nu au luat Bac-ul, e un lucru normal, se pot întâmpla multe: deziluzie, depresie, pot fi cazuri pe care numai cei care cunosc trecutul familiei le pot înţelege. Nu e neapărat necesar ca un liceu de renume să aibă promovabilitate 100%, anul trecut într-adevăr nu am avut niciun picat la Bac. În ceea ce priveşte notele de 10 la Română, materia mea, anul trecut au fost la ”Vianu” 24 de note de 10, însă anul acesta au fost doar 4, deci a fost un an surpriză pentru ei la Bac la Română în vară, dar nu s-a respectat tipicul de subiecte de la Bac (poezia la subiectul 1, proză la subiectul 3), simulările i-au orientat cumva greşit şi au crezut ca la examen o să fie la fel.

Adrian Troie: ”Numărul de note de 10 este într-o uşoară creştere la ”Sf. Sava” după introducerea camerelor video şi asta arată că după ce examenul devine corect copiii au înţeles că trebuie să lucreze ceva mai serios, deci suntem pe un trend crescător la matematică. Am avut multe note între 9-10, anul acesta media tuturor notelor este în jur de 9, deci sunt foarte multe note între 9-10, aici stăm foarte bine şi nu cred că lucrurile se vor schimba.

Întrebarea e de ce trebuie să dăm sesiunea a doua de toamnă? În câte alte ţări din UE se dă sesiunea a doua?

Ce se poate face într-o lună jumătate, între cele două sesiuni? Credeţi că un elev care a luat în vară nota 2 are timp să recupereze să ia un 5-6? Eu cred că e absolut imposibil şi ne facem că nu vedem această problemă, înseamnă resurse din bugetul statului aruncate pe gârlă”.

Dar pentru cei care nu au intrat din motive personale sau au avut corigenţe?

Da, pentru ei a putea admite organizarea unui astfel de examen, dar pentru cineva care a căzut în vară chiar credeţi că într-o lună jumătate poate să ia o notă decentă? Eu cred că e imposibil. E vorba de materia din patru ani. Nu sunt toţi Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene.

Ecaterina Stanca: Anul trecut am avut o elevă de la ”Haşdeu” care a picat la Română în vară s-o pregătesc. Am pregătit-o şi la Româna a luat 8 şi ceva, după  o lună de muncă intensă, Româna a salvat-o mult. Dacă vrei să munceşti, eu cred că se poate într-o lună jumătate.

Adrian Troie: Acest bacalaureat de toamnă se organizează la presiunea societăţii şi a ministerului, mergând pe ideea generală ca toţi absolvenţii de liceu trebuie să meargă la facultate. Este o irosire de resurse, pentru că foarte mulţi termină o facultate şi nu ştiu să facă nimic sau ajung să profeseze în alte domenii sau în meserii, cum e cea de vânzător, pentru care nu e nevoie decât de studii medii.

Elevii trebuie să urmărească ca diplomă de Bacalaureat să fie acoperită de lucrurile pe care le ştiu şi pe care le pot face şi atsa e valabil şi pentru diploma de licenţă, adică să aibă competenţele necesare, să nu risipească banii părinţilor 4-5 ani degeaba, daca nu sunt în stare să facă ce scrie pe diplomă.

Profesorul de matematică şi directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, Adrian Troie, alături de profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală, au discutat miercuri, începând de la ora 15:00, la ADEVĂRUL LIVE, despre a doua sesiune de Bac şi variantele de subiecte pentru candidaţi.

De asemenea, în emisiune a intervenit prin telefon şi directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, profesorul Vasile Nicoară.

Atât „Sf. Sava“, „Tudor Vianu“, cât şi „Mircea cel Bătrân“ se află în topul celor mai bune licee din ţară, însă la toate trei au fost câţiva picaţi la Bac în prima sesiune, care susţin probele din nou, în sesiunea din toamnă.

La Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, spre exemplu, a fost singurul caz de elev eliminat din examen (la ultima probă) dintre toate cele 10 licee considerate cele mai bune din ţară.

În acelaşi timp, la „Sf. Sava“ din Capitală există un caz mai special, cel al Oanei Gîdea, despre care Adevărul a publicat un articol luni, 19 august. Oana, fostă olimpică la fizică, mate chimie şi campioană la gimnastică ritmică, a suferit un accident grav pe trecerea de pietoni, în clasa a IX-a, care a marcat-o pe viaţă.

Tatăl Oanei, Ion Gîdea a povestit în emisiune şi va povesti lupta pe care o duce Oana pentru a trece Bacalaureatul.

Oana a stat în comă timp de 30 de zile, iar după ce şi-a revenit, nu mai putea să vorbească, să meargă sau să mănânce. Timp de trei ani de zile, Oana a trecut prin operaţii şi tratamente de recuperare neuropsihică, însă nu şi-a revenit complet, memoria ei este încă afectată şi încă mai are probleme de locomoţie.

Ea a dat Bac-ul în prima sesiune, însă a picat la matematică, probă pe care o va susţine din nou săptămâna viitoare, pe 28 august.

A doua sesiune de Bac 2013

Peste 87.000 de elevi s-au înscris la Bacalaureatul din toamna anului acesta, conform datelor Ministerului Educaţiei.

Astfel, la proba orală de Limba Română s-au înscris peste 17.700 de candidaţi, iar la proba de evaluare a competenţelor de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională s-au înscris mai multe de 18.000 de candidaţi.

Dintre aceştia, peste 15.800 au optat pentru limba engleză, mai mult de 2.000 pentru limba franceză, peste 100 pentru limba germană, 82 pentru limba spaniolă, 34 pentru limba italiană, 20 pentru limba rusă şi 3 pentru limba ebraică.

La proba de evaluare a competenţelor digitale sunt aşteptaţi peste 17.800 de candidaţi.

Pentru probele scrise, cei mai mulţi candidaţi s-au înscris la limba şi literatura română (peste 55.700 de absolvenţi), respectiv la proba obligatorie a profilului: peste 56.500 de candidaţi (dintre care mai mult de 51.900 la matematică şi peste 4.600 la istorie).

Un număr ridicat s-a înregistrat şi la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării: peste 53.800 de absolvenţi, cei mai mulţi, peste 31.000, optând pentru Biologie.

Rezultatele din prima sesiune de Bac

Rata de promovare din vară a fost de 56%, adică peste 99.000 de candidaţi din cei aproximativ 175.500 de absolvenţi care s-au prezentat la examen au şi promovat.

În 2012, ponderea de promovarea la nivel naţional a fost de 44,4, în timp ce în 2011 a fost de 45,7.

Procentele de promovare a bacalaureatului au scăzut în 2011, odată cu introducerea sistemului de supraveghere în şcoli.

Calendar sesiune Bac august-septembrie 2013:

  •     15 – 19 iulie – Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
  •     19-20 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  •     19-21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  •     20 -21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
  •     22 – 23 august – Evaluarea competenţelor digitale – proba D
  •     26 august – Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
  •     27 august – Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
  •     28 august – Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
  •     30 august – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
  •     2 septembrie – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
  •     3-4 septembrie – Rezolvarea contestaţiilor
  •     5 septembrie – Afişarea rezultatelor finale

http://adevarul.ro/locale/bistrita/incidentele-violente-scoli-raritate-bistrita-nasaud-1_52148665c7b855ff56fb3676/index.html

Incidentele violente în şcoli, o raritate în Bistriţa-Năsăud

Potrivit unei analize a Inspectoratului Şcolar Judeţean, în Bistriţa-Năsăud, în anul şcolar 2012-2013, s-au înregistrat doar 6 infracţiuni cu violenţă, numărul acestora fiind în scădere. Şi furturi s-au înregistrat cu 41% mai puţine.

În anul şcolar 2012-2013 au fost sesizate 33 de fapte penale, cu 19 mai puţine decât în anul şcolar 2011-2012. Majoritatea faptelor, 27, au fost surprinse în  mediul urban. 31 dintre aceste fapte penale s-au desfăşurat chiar în incinta şcolilor, în timp ce unul în apropiere. Doar 6 infracţiuni comise la şcoală au fost cu violenţă, numărul acestora scăzând la jumătate comparativ cu 2011-2012. Majoritatea faptelor penale, 23 la număr, sunt furturi.

http://adevarul.ro/locale/zalau/se-scumpesc-cursurile-Scoala-populara-arta-1_5214b24fc7b855ff56fc170e/index.html

Se scumpesc cursurile la Şcoala Populară de Artă

Cei ce doresc să înveţe să cânte la un instrument, să picteze ori să urmeze cursurile de canto de la Şcoala Populară de Artă din Zalău vor trebui să achite, din toamnă, taxe mai mari.

Dacă până anul acesta taxa de şcolarizare era de 450 de lei pentru fiecare an de studiu, din această toamnă, suma ar urma să fie majorată la 500 de lei. Majorarea trebuie, însă, mai întâi aprobată de consilierii judeţeni, care se vor reuni luni, 26 august, în şedinţă. Taxa de înscriere la examenul pentru admiterea la Şcoala Populară de Artă rămâne 20 de lei, iar cea de eliberare a diplomei de absolvire a cursurilor – la 30 de lei. Înscrierea la admiterea în anul I au loc în această perioadă şi se încheie în 1 septembrie. Sund diponibile specializările pian, vioară, acordeon, chitară, clarinet, saxofon, taragot, orgă electronică, pictură şi canto clasic, popular. Se pot înscrie la aceste cursuri elevi ai şcolii generale sau superioare acesteia, indiferent de profesie sau loc de muncă. În zilele de 10 şi 11 septembrie, candidaţii vor susţine testele de aptitudini.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15420719-guvernul-vrea-plafoneze-decontarile-navetelor-scolare-maximum-26-lei-luna-pentru-distante-3-kilometri.htm

Guvernul vrea sa plafoneze decontarile navetelor scolare la maximum 26 lei pe luna pentru distante de 3 kilometri

Sumele pentru naveta scolara vor fi plafonate, se arata intr-un proiect de ordonanta publicat de Ministerul Finantelor. Potrivit acestuia, elevii care fac naveta la scoala pe o distanta de 3 kilometri vor primi cel mult 26 de lei lunar. La nivelul intregii tari, 170.000 de elevi fac naveta la scoala. In prezent, la o naveta de 3 kilometri, tarifele abonamentelor scolare variaza intre 15 lei si 166 de lei lunar, in functie de transportator. Masura de plafonare a decontarilor vine dupa ce zeci de mii de elevi din mediul rural nu si-au primit jumatate de an banii pentru naveta scolara.
Ministerul Finantelor a publicat un proiect de Ordonanta privind reglementarea unor masuri bugetare care prevede plafonarea abonamentelor decontate pentru naveta scolara. Astfel, potrivit proiectului, decontarea abonamentelor de transport pentru elevi nu va depasi 26 de lei lunar pentru naveta pe o distanta de 3 kilometri. Pentru navetele scolare pe distante mai mari de 3 kilometri, dar pana in 50 de kilometri, suma de 26 de lei/abonament/luna se suplimenteaza cu 2 lei pentru fiecare kilometru.
Prevederea din Proiectul de Ordonanta:

Art. XIV – Decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport rutier, pentru facilitatile de transport acordate elevilor, prevazute la alin. (3) al art. 84 din Legea educatiei nationale, nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se asigura la nivelul acestora dar nu mai mult de 26 lei/abonament/luna pentru distanta de 3 km. Pentru distantele ce depasesc 3 km, pana la limita de 50 de km, suma de 26 de lei/abonament/luna se suplimenteaza cu 2 lei pentru fiecare kilometru.

Ce prevede Legea Educatiei Nationale:

Art. 84 – (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin unitatile de invatamant la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, in limita a 50 km, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru, daca locuiesc la internat sau in gazda.

In nota de fundamentare se arata ca suma maxima decontata pentru un abonament lunar emis pentru distanta de 50 de kilometri va fi de 120 de lei. „Prevederile prezentului act normativ au in vedere, cu prioritate, scopul decontarii cheltuielilor generate de transport si anume – sporirea accesului la educatie pentru elevii aflati in zone defavorizate sau la distante mari fata de unitatile de invatamant pe care le frecventeaza. Totodata aceasta propunere conduce la utilizarea eficienta a fondurilor publice.
Decontarea contravalorii abonamentelor sau a biletelor de transport se face de catre scoli, catre elevii navetisti, pe baza abonamentelor eliberate de operatorii de transport.
Numarul de abonamente pe fiecare judet in parte

Judetul Alba: 4.690 abonamente

Judetul Arges: 3.589

Judetul Arad: 3.711

Judetul Bacau: 5.422

Judetul Bihor: 6.108

Judetul Bistrita-Nasaud: 2.759

Judetul Braila: 1.909

Judetul Botosani: 4.653

Judetul Brasov: 2.068

Judetul Buzau: 4.419

Judetul Cluj: 4.113

Judetul Calarasi: 2.266

Judetul Caras-Severin: 2.153

Judetul Constanta: 3.969

Judetul Covasna: 1.405

Judetul Dambovita: 5.768

Judetul Dolj: 3.164

Judetul Gorj: 1.946

Judetul Galati: 2.631

Judetul Giurgiu: 1.257

Judetul Hunedoara: 3.064

Judetul Harghita: 2.486

Judetul Ialomita: 2.126

Judetul Iasi: 4.019

Judetul Mehedinti: 1.428

Judetul Maramures: 4.534

Judetul Mures: 3.952

Judetul Neamt: 7.105

Judetul Olt: 3.016

Judetul Prahova: 9.157

Judetul Sibiu: 2.342

Judetul Salaj: 2.825

Judetul Satu Mare: 3.876

Judetul Suceava: 7.605

Judetul Tulcea: 835

Judetul Timis: 3.652

Judetul Teleorman: 1.797

Judetul Valcea: 4.260

Judetul Vrancea: 2.725

Judetul Vaslui: 3.712
TOTAL: 142.516

CFR: 31.845

Grand total: 174.361

La naveta scolara pe o distanta de 3 kilometri, tarifele minime ale abonamentelor sunt de 15 lei, iar tarifele maxime: 166 lei. La naveta scolara pe o distanta de 4 kilometri, pretul minim al abonamentului este de 14 lei, cel maxim: 210 lei. La naveta scolara pe o distanta de 5 kilometri, pretul minim este de 16 lei, cel maxim: 207 lei. La naveta scolara pe o distanta de 6 kilometri, valoarea minima a abonamentului: 23 lei, valoarea maxima: 207 lei.

Pentru naveta pe o distanta de 20 de kilometri, pretul abonamentului este intre 36 de lei si 400 de lei. La 30 de kilometri, tarifele practicate de transportatori variaza intre 30 de lei si 491 de lei. La 40 de kilometri parcursi cu microbuzele pentru naveta scolara, preturile sunt intre 55 si 440 de lei. La 50 de kilometri, valorile minime ale abonamentelor sunt de 42 de lei, iar valorile maxime: 492 de lei.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15421024-programele-scolare-vor-include-educatia-fizica-practicarea-sportului-toate-nivelurile-invatamant-preuniversitar-strategia-2013-2030-ministerului-tineretului-sportului.htm

Programele scolare vor include educatia fizica si practicarea sportului la toate nivelurile de invatamant preuniversitar – strategia 2013-2030 a Ministerului Tineretului si Sportului

Programele scolare vor include educatia fizica si practicarea sportului la toate nivelurile de invatamant preuniversitar, se arata in proiectul de „Strategie in domeniul Sportului pentru perioada 2013-2030” lansat in dezbatere publica de catre Ministerul Tineretului si Sportului. Potrivit documentului, bazele sportive didactice vor fi multifunctionale si vor fi puse la dispozitia comunitatii locale. Un alt obiectiv al ministerului il reprezinta transferarea bazelor sportive de interes local in patrimoniul Primariilor si Consiliilor Judetene.
Ministerul Tineretului si Sportului anunta ca observatiile referitoare la „Strategia in domeniul Sportului pentru perioada 2013 – 2030” pot fi trimise in termen de 30 de zile de la data publicarii la adresa de e-mail strategiesport@mts.ro.
Majorarea numarului de ore de sport in gimnaziu si liceu, la cel putin 3, si introducerea a 30 de minute de miscare si coordonare in ciclul prescolar fac parte din obiectivele ministerului. Prin aplicarea acestei strategii se urmareste „introducerea in Curricula prescolara a activitatilor zilnice de miscare si educatie prin sport”, iar ministerul are in vedere acordarea de recompense scolare pentru activitatea sportiva extracurriculara (recomandari, burse de studiu, tabere scolare, etc).

Obiectivele strategiei Ministerului Tineretului si Sportului

  • Romania sa devina una dintre marile puteri sportive,      pe plan international, atat in ceea ce priveste performanta sportiva, cat      si in ceea ce priveste pozitiile administrative
  • Organizarea sportului in concordanta cu competentele      organizatiei de stat.
  • Programele scolare vor include educatia fizica si practicarea      sportului la toate nivelurile de invatamant preuniversitar, avand in      vedere dotarea cu baze sportive, care sa permita derularea corespunzatoare      a orelor de educatie fizica si sport, tinand cont de necesitatile de      accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate limitata.
  • Bazele sportive didactice vor fi multifunctionale si      vor fi puse la dispozitia comunitatii locale, pentru a permite practicarea      mai multor dicipline sportive.
  • Vom incuraja practicarea sportului de catre persoane      cu dizabilitati motorii, psihice, senzoiriale si mixte, urmarind deplina      lor integrare sociala.
  • Refacerea legislatiei in domeniul sportului, prin      elaborarea Codului Sportiv.
  • Realizarea Registrului bazelor sportive din Romania.
  • Realizarea Registrului National de Monitorizare a      potentialului biomotric al populatiei scolare.

Printre provocarile mentionate in strategie se numara Crearea spatiilor de joaca pentru elevi (curtea scolilor), in vederea petrecerii timpului liber, Proiectul national „Sport in Cartiere”, Cresterea infrastructurii sportive didactice, ceea ce ar permite cresterea numarului de ore de educatie fizica si sport, precum si Dezvoltarea bazei sportive de pregatire speciala. Tot la provocari este mentionata si „corelarea incasarilor din accizele pe tutun si alcool cu ANAF”.

Ministerul Tineretului si Sportului are in vedere dotarea gradinitelor cu materiale sportive didactice pentru educatia copiilor.


Indici fundamentali de performanta, potrivit strategiei:

  • Participarea la 14 – 16 discipline la Jocurile      Olimpice de la Rio, 18 discipline la Jocurile Olimpice din 2020.
  • Obtinerea de cel putin 10 medalii la J.O. din 2016,      14 medalii in 2020.
  • Obtinerea a 8 medalii la Jocurile Olimpice de      Tineret din 2014 si respectiv 2018.
  • Obtinerea de cel putin 9 medalii la Jocurile Francofoniei      2013.
  • Sporirea numarului de medalii la Campionate      Europene.
  • Sporirea numarului de medalii si puncte la      Campionatele Mondiale.
  • Cresterea numarului de persoane active in sport cu      0,5% anual.
  • Cresterea numarului de sportivi legitimati cu scopul      de a dezvolta baza de selectie
  • Scaderea numarului de scutiti medical de educatie      fizica si sport in invatamant, prin accesarea programelor prin alternanta.
  • Cresterea numarului de actiuni sportive pentru      persoanele cu dizabilitati prin Comitetul National Paralimpic si respectiv      prin FSN.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1053642.html

Evaluările naţionale, contestate de specialişti

Testările care ar urma să măsoare nivelul elevilor sunt concepute după o metodă învechită, spun cunoscătorii

Decizia Ministerului Educaţiei de a introduce, începând cu anul şcolar 2013-2014, evaluări naţionale la clase a II-a, a IV-a şi a V-a, a fost întâmpinată cu scepticism de către experţii în educaţie.

Cristian Hatu, manager de programe la Societatea Română de Fizică (SRF), spune spune că planul ministerului este lăudabil, dar are numeroase lacune. Lipsesc instrumentele necesare unei evaluări corecte, spune Hatu, care ar putea „corecta” discrepanţele dintre notele de la clasă şi rezultatele examenelor naţionale.

„ldeea este bună şi funcţionează în majoritatea ţărilor din UE, dar la noi poate să nu aibă niciun impact”, crede specialistul. Potrivit acestuia, Ministerul Educaţiei ar trebui să aibă unelte potrivite pentru a putea măsura dacă elevii au căpătat anumite abilităţi, şi nu doar dacă au memorat informaţii în anii de şcoală.

Un sistem „expirat”

„A doua variantă este un drum înfundat, oricine poate memora câteva formule de matematică, fără să le şi înţeleagă”, mai arată Hatu. Atât părinţii cât şi dascălii au avut timp să se obişnuiască cu ideea testărilor, în ultimii doi ani fiind organizate astfel de evaluări-pilot.

Micuţilor de la clasa a II-a li s-au evaluat abilităţile de citire şi scriere, elevii de clasa a IV-a au fost testaţi la limba română şi matematică, iar cei de clasa a VI-a au susţinut teze din limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe. Nici de data acesta, testările nu ar fi fost suficient de riguroase.

„Ştim din mai multe surse că întrebările au fost făcute după ureche. Normal ar fi ca acestea să poată distinge între elevii cu anumite abilităţi şi cei fără. Ori echipa care le-a creat nu avea cum să-şi dea seama de asta stând în birou. Era nevoie de o pretestare. Altfel, te trezeşti căţi răspunde la o întrebare considerată medie un elev slab, dar nu şi unul pregătit”, explică specialistul SRF.

Ţările cu sisteme de educaţie performante, spune Cristian Hatu, folosesc în procesele de evaluare instrumentul numit Item Response Theory (IRT). Simulările efectuate de Hatu şi echipa sa pe un eşantion reprezentativ de elevi demonstrează eficienţa sa. „Diferenţa dintre metoda clasică şi IRT este ca între o Dacie 1100 veche şi un Volkswagen de ultimă generaţie”, glumeşte Hatu.

http://www.puterea.ro/social/valoarea-abonamentelor-scolarilor-navetisti-se-limiteaza-drastic-77373.html

Valoarea abonamentelor şcolarilor navetişti se limitează drastic

Bugetul statului este din ce în ce mai gol, astfel că Guvernul taie de peste tot ca să se menţină pe linia de plutire, chiar dacă oficiali de rang înalt anunţă rezerve în valută peste minimul necesar. Pe lista tăierilor au ajuns şi abonamentele şcolarilor care fac naveta.

În bunul obicei consacrat, reducerea preţului decontat al abonamentelor şcolare este la pachet cu banii pe care Ministerul Apărării Naţionale îi primeşte pentru utilizarea unor frecvenţe radio ale Armatei şi cu veniturile Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Ministerul Finanţelor Publice pune la cale o nouă modificare legislativă, prin care valoarea decontată a abonamentelor pentru transportul elevilor care fac naveta la şcoală să fie plafonată. Interesant este faptul că această limitare este considerată o „măsură de sporire a accesului la educaţie pentru elevii aflaţi în zone defavorizate sau la distanţe mari faţă de unităţile de învăţământ pe care le frecventează”, se arată în Nota de fundamentare a actului normativ. Ministerul Finanţelor Publice a constatat că, pentru aceleaşi distanţe, valoarea abonamentului variază de la preţul perceput pentru transportul pe calea ferată şi până la de 3-5 ori mai mult. Cum situaţia nu putea rămâne aşa, Guvernul vrea limitarea valorii abonamentelor, astfel încât să se ajungă la „un preţ corect”, ceea ce va duce la susţinerea unui număr sporit de elevi care să frecventeze şcoala, precizează documentul.

Reguli stricte

Proiectul de ordonanţă de urgenţă preconizează ca abonamentul să nu fie mai scump de 26 de lei lunar pentru distanţe mai mici de 3 km. În prezent, valoarea abonamentelor, pentru astfel de curse, variază între 15 lei şi 166 de lei lunar, în funcţie de transportator. Pentru navetele şcolare pe distanţe mai mari de 3 km, dar până în 50 km, suma de 26 de lei/abonament/lună se suplimentează cu 2 lei pentru fiecare kilometru. „Suma maximă decontată pentru un abonament lunar emis pentru distanţa de 50 km să fie de 120 de lei”, precizează Nota. Decontarea contravalorii abonamentelor sau a biletelor de transport se face de către şcoli, către elevii navetişti, pe baza abonamentelor eliberate de operatorii de transport.

Proteste pentru decontări

Înainte de terminarea anului şcolar, autorităţile au avut parte chiar şi de proteste din partea elevilor, pentru că abonamentele lor nu mai fuseseră decontate de mai multe luni.

La sfârşitul lunii mai, Ministerul Educaţiei anunţa că, în urma unei discuţii dintre premierul Victor Ponta, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, „s-au identificat soluţii pentru suplimentarea fondului destinat plăţii transportului elevilor navetişti, cu încă 20 de milioane de lei”, informează HotNews. Ministerul a precizat că anterior a deblocat o primă tranşă, de 30 de milioane de lei, ce „reprezintă 40% din suma pe care trebuie să o plătim la zi” elevilor care fac naveta la şcoală, a explicat ministrul Remus Pricopie.

În prezent, aproximativ 170.000 de elevi au nevoie de transport pentru a ajunge la şcolile care nu sunt în localităţile lor de domiciuliu.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/cum-ajuns-cercetarea-romaneasca-lupa-prestigioasei-reviste-nature-adevarul-live-incepand-ora-1100-1_5215a869c7b855ff56ff6f4c/index.html

Cum a ajuns cercetarea românească sub lupa prestigioasei reviste „Nature“, la Adevărul Live, începând cu ora 11.00

Revista „Nature“ a publicat miercuri o analiză plecând de la nemulţumirea cercetătorilor legată de tăierea fondurilor, în aprilie 2013, în care arată că „cercetarea din România este în cădere liberă“. Despre acest subiect şi schimbările controversate din sistemul universitar autohton vom discuta cu cercetători, politicieni şi inclusiv cu autoarea articolului, joi, de la ora 11.00, la Adevărul Live.

Revista Nature a publicat miercuri o analiză privind tăierea fondurilor alocate proiectelor de cercetare din România, din această primăvară, arătând că modificările legislative operate de noua conducere a Ministerului Educaţiei în cercetare şi în învăţământul universitar afectează calitatea educaţiei. Fostul ministru Ecaterina Andronescu susţine că articolul este unul ”politic”.

Despre felul în care a ajuns cercetarea din România să fie criticată în prestigioasa revistă internaţională şi schimbările pregătite în sistemul universitar românesc vom discuta la emisiunea Adevărul Live, de la ora 11.00.

La discuţie vor participa prin Skype atât autoarea articolului apărut în „Nature“, Dr. Alison Abbott, cât şi o seamă de cercetători români din ţară şi de peste hotare: Liviu Giosan, preşedinte fondator al AD ASTRA, Asociaţia Cercetătorilor Români din Străinătate şi blogger adevarul.ro, Vladimir Martinuşi, post doctorand la Israel Institute of Technology, cea mai mare universitate în domeniul tehnologic din Israel şi Radu Marinescu, vicepreşedinte la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) şi cercetător la Universitatea Politehnică din Timişoara.

Prin telefon ni se vor alătura fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vizată direct de articolul din „Nature“, şi Dumitru Oprea, senator în comisia de învăţământ din Senat şi fost rector la  Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi.

Intitulată „Cercetarea din România, în cădere liberă“, analizapublicată luni, 21 august, în prestigioasa revistă internaţională de ştiinţă „Nature“, arată că deciziile dereducere a fondurilor alocate proiectelor de cercetare aflate în derulare deja, operate în aprilie 2013, afectează nivelul cercetării din România.

Autorul articolului pleacă de la povestea unui cercetător român în domeniul biologiei, Ioan Ovidiu Sîrbu, care povesteşte că s-a întors în România să facă cercetare în baza criteriilor de selectare a proiectelor de cercetare din 2011, ”exclusiv pe performanţă”.

Analiza povesteşte traseul demisiei în bloc a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, la scurt timp după anunţul tăierii fondurilor alocate cercetării şi al schimbării criteriilor de acordare a granturilor, demisie susţinută de o petiţie adresată premierului şi semnată de peste 900 de persoane.

De asemenea, autorul articolului a recut în revistă toate modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale din iarna lui 2012, de la preluarea Ministerului Educaţiei de Ecaterina Andronescu şi ulterior de Mihnea Costoiu, fost rector la Politehnica din Bucureşti şi în prezent ministrul delegat pentru Învăţământ Superior.

De altfel, articolul arată că oamenii de ştiinţă români îi consideră pe cei doi oficiali români artizanii schimbărilor care au slăbit calitatea educaţiei în România şi au atras nemulţmirea mediului academic.

http://adevarul.ro/news/eveniment/revista-nature-cercetarea-romania-cadere-libera-1_52149c26c7b855ff56fba709/index.html

UPDATE Revista Nature: „Cercetarea din România, în cădere liberă“

Revista Nature a publicat miercuri o analiză privind tăierea fondurilor alocate proiectelor de cercetare din România, din această primăvară, arătând că modificările legislative operate de noua conducere a Ministerului Educaţiei în cercetare şi în învăţământul universitar afectează calitatea educaţiei. Fostul ministru Ecaterina Andronescu susţine că articolul este unul ”politic”.

UPDATE: „Am tot respectul pentru articolele ştiinţifice pe care le publică revista Nature, însă acesta nu este un articol ştiinţific, este unul politic, şi nu este prima dată când autoarea are astfel de abordări. I-am explicat foarte clar că nu eu ca ministru stabilesc criteriile de acces în funcţia de profesor universitar, ci comisiile de specialitate ale Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare fac o listă pe care ministrul o aprobă“, a explicat Andronescu pentru Adevărul.

Fostul ministru a spus că relaxarea condiţiilor de avansare în universităţi reprezintă, în fapt, stabilirea unor „criterii realiste, care ţin seama de nivelul sistemului de învăţământ din România“. Andronescu a adăugat că sistemul universitar a fost văduvit în ultimii trei ani, când au fost blocate posturile în învăţământ şi chiar şi după deblocarea celor aproape 1.300 de locuri, anul acesta, foarte puţini dintre conferenţiarii universitari s-ar fi  putut ridica la nivelul criteriilor stabilite de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.

Intitulată „Cercetarea din România, în cădere liberă“, analiza publicată luni, 21 august, în prestigioasa revistă internaţională de ştiinţă „Nature“, arată că deciziile de reducere a fondurilor alocate proiectelor de cercetare aflate în derulare deja, operate în aprilie 2013, afectează nivelul cercetării din România.

Autorul articolului pleacă de la povestea unui cercetător român în domeniul biologiei, Ioan Ovidiu Sîrbu, care povesteşte că s-a întors în România să facă cercetare în baza criteriilor de selectare a proiectelor de cercetare din 2011, ”exclusiv pe performanţă”.

Cercetătorul, care şi-a început în 2012 proiectul de cercetare la Universitatea de medicină şi farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara, a explicat pentru Nature că, ”văzând acel sistem corect de acordare a granturilor, a fost sigur că ar putea să facă cercetare la fel de bine în România ca în Germania”. ”Ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost dezamăgitor”, a declarat Sîrbu.

Demisia Consiliului Cercetătorilor

Analiza povesteşte traseul demisiei în bloc a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, la scurt timp după anunţul tăierii fondurilor alocate cercetării şi al schimbării criteriilor de acordare a granturilor, demisie susţinută de o petiţie adresată premierului şi semnată de peste 900 de persoane.

„Interesul revistei Nature pentru România este flatant, dar şi îngrijorător. Cred că putem acum vorbi de o anumită fascinaţie a acestei reviste, care alături de sora ei americană Science este de departe cea mai importantă pentru ştiinţa mondială, faţă de situaţia hilară din România. Un fel atracţie către o un caz de senzaţie, către un scandal continuu: o ţară care are în continuare un prim ministru plagiator, unde cercetarea este condusă de un doctorand (Costoiu), iar frâiele sunt trase din umbră de o „doamnă” unsă cu toate alifiile precum Andronescu, care pare să fi plagiat şi ea cu succes. Serialul din Nature este un reportaj despre „circul românesc” şi arată faţa hâdă a realităţii: am ajuns la fundul butoiului”, a declarat pentru Adevărul Liviu Giosan, preşedinte fondator la Ad Astra, Asociaţia Cercetătorilor Români din Străinătate, cei care au cerut ministerului în primăvară deblocarea fondurilor pentru cercetare.

O parte dintre fonduri au fost deblocate, însă Giosan, de asemenea blogger adevarul.ro, este de părere că măsura este „o mică scădere de presiune din sistem ca să nu se ajungă la revoltă“. „Din păcate, comparat cu această măsură ieftină de captare a credibilităţii, intrarea în sistemul universitar a sute de noi oameni fără asigurarea minimă de calitate este catastrofală pentru că perpetuează „circul”. Revista Nature va avea decenii de acum încolo să discute despre situaţia pe care a caracterizat-o la un moment dat direct ca „absurd” a la Eugen Ionescu“, a adăugat Giosan.

De asemenea, autorul articolului a recut în revistă toate modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale din iarna lui 2012, de la preluarea Ministerului Educaţiei de Ecaterina Andronescu şi ulterior de Mihnea Costoiu, fost rector la Politehnica din Bucureşti şi în prezent ministrul delegat pentru Învăţământ Superior.

De altfel, articolul arată că oamenii de ştiinţă români îi consideră pe cei doi oficiali români artizanii schimbărilor care au slăbit calitatea educaţiei în România şi au atras nemulţmirea mediului academic.

Reacţiile oficiale

În timp ce fostul ministru Ecaterina Andronescu nu a răspuns solicitărilor revistei ”Nature” legate de subiectul ordonanţei de urgenţă din decembrie 2012 care a adus multiple modificări sistemului universitar, Costoiu a comentat situaţia legată de angajările în universităţi.

Acesta a declarat că toate procedurile de numire în funcţii universitare au fost făcute corect, iar ipoteza privind relaxarea condiţiilor de acces către aceste funcţii este ”ori o interpretare greşită, ori o presupunere nefundamentată a unora dintre iniţiatorii acestei ipoteze”.

Mihnea Costoiu nu a putut fi contactat pentru reacţii legate de publicarea acestui articol în Revista ”Nature”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ecaterina-andronescu-revista-nature-1053672.html

Revista Nature acuză: Abramburica a îngropat Cercetarea

Revista Nature face un inventar al contra-reformelor prin care Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu menţin universităţile sub control politic

Prestigioasa revistă Nature, cea care, în 2012, a depistat plagiatul premierului Victor Ponta, a publicat un articol despre „căderea liberă” în care se află Cercetarea românească.

În articol se arată că fostul ministru Daniel Funeriu a introdus norme şi reglementări care urmau să distrugă reţelele locale de putere şi să creeze condiţiile ca finanţările şi posturile universitare să ajungă la cei mai buni oameni.

Potrivit „Nature”, după căderea guvernului din care a făcut parte Funeriu, a urmat un proces de contra-reformă, pentru care mulţi cercetători o blamează pe Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, în prezent preşedinte al comisiei de învăţământ din Senat.

Măsurile care au îngropat Cercetarea

Nature trece în revistă reformele anulate de Andronescu la sfârşitul lui 2012.

  • Rectorilor li se permite din      nou să fie şi parlamentari, iar cadrele universitare care au mai mult de      65 de ani – vârsta de pensionare – pot deţine poziţii de conducere în      universităţi.
  • Îndrumătorii de doctorat pot      din nou să coordoneze mai mult de opt doctoranzi.
  • Cererile pentru burse de      cercetare nu mai trebuie supervizate de către oameni de ştiinţă din      străinătate.
  • Au fost coborâte standardele      de titularizare a profesorilor din învăţământul superior. În 2013, la      primul concurs organizat după 2009, au fost numite 1.300 de cadre      universitare, scrie revista Nature.

Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare, a declarat pentru „Nature” că afirmaţiile potrivit cărora standardele pentru a deveni profesor au scăzut sunt „fie o interpretare greşită, fie o presupunere neinformata a ‚iniţiatorilor’ acestei teorii”. Ecaterina Andronescu nu a răspuns întrebărilor revistei.

Publicaţia aminteşte de scandalul de plagiat în care Andronescu a fost implicată la sfârşitul anului trecut, fiind acuzată că a copiat şi că, în lucrările sale, a ignorat drepturile de autor.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/obligata-sa-se-mute-in-romania-ca-sa-faca-medicina-galerie-foto-1053615.html

OBLIGATĂ să se mute în ROMÂNIA, ca să facă MEDICINA | GALERIE FOTO

O tânără din Marea Britanie, s-a trezit în situaţia de a nu-şi putea urma visul de a studia medicina la ea acasă, deoarece patru universităţi din Regatul Unit, la care a aplicat, i-au refuzat cererea. Asta în ciuda faptului că mai mulţi colegi de-ai săi, care au avut rezultate mult mai slabe decât ea au fost admişi.

Potrivit Daily Mail, Miriam Bourne, din Bodmin Cornwall, cu rezultate şcolare în foarte bune la chimie, biologie și geografie, a fost refuzată la toate universitățile la care a aplicat, inclusiv Keele și Manchester.

„Studiul medicinei este un domeniu competitiv, există un număr limitat de locuri disponibile, ştiu, dar visul meu este să devin medic”, a spus tânăra de 18 ani, care a adăugat că s-a pregătit ani de zile pentru asta.

„Am fost la interviuri atât la Universitatea din Manchester, cât şi la și Keele, dar nu am trecut. Sunt foarte dezamăgită”, a adăugat  Miriam Bourne.

Ea este acum în situaţia de a alege dacă renunţă la visul său, ori se mută în România, la Constanţa, unde ar putea studia medicina la Universitatea Ovidius. Facultatea este una recunoscută de către Consiliul Medical General în mai multe ţări din lume.

Dacă decide să se mute în România, tânăra va trebui însă să îşi plătească 60.000 de lire sterline, pentru cei şase ani în care va studia medicina, pentru că nu se califică pentru bursă, ori alte forme de ajutor financiar la care au acces absolvenţii din Marea Britanie.

Miriam Bourne a povestit că a aflat în cursul unei conferinţă pentru sutudenţii la medicină, la Universitatea din Nottingham, de unde a aflat de şcoala românească de medicină şi că taxele de școlarizare, cazarea, hrana și cheltuielile de călătorie sunt de aproximativ 10.000 de lire sterline pe an.

„Eu nu am niste economii, dar nu cred că vor reuşi să obţin suficienţi bani pe cont propriu pentru a merge acolo”, a spus fata.

În şcoală Miriam s-a gândit iniţial să se facă moașă sau o asistentă medicală, dar a fost încurajată de către profesorii ei să ţintească mai sus şi să devină medic, după ce au văzut ce potenţial are.

„Miriam a fost devastată atunci când a fost refuzată de cele patru universități, Keele în special, unde a crezut că s-a descurcat bine la interviu. Este atât de frustrant, mai ales când unii dintre prietenii ei au fost admişi, chiar dacă rezultatele lor nu au fost la fel de bune ca ale ei”.

Un purtator de cuvant pentru UCAS, care se ocupă de toate cererile în numele unor universități, a declarat că dacă un elev nu a reușit să intre la una din universităţile alese în acest an, acesta ar putea aplica din nou anul viitor, pentru că multe universităţi au încă locuri vacante.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/jurnalistul-publicatiei-nature-care-a-descoperit-plagiatul-premierului-lanseaza-noi-acuzatii-grave-guvernului-ponta-310522.html

Jurnalistul publicaţiei “Nature”, care a descoperit plagiatul premierului, lansează noi acuzaţii grave guvernului Ponta

Prestigiosa publicaţie “Nature” scrie despre faptul că cercetătorii din România constată cu regret că reformele pozitive care au fost iniţiate în ultimii ani în domeniul ştiinţific au cunoscut un regres evident.

Textul se deschide cu o poză care îi înfăţişează pe “actualul ministru al Educaţiei Mihnea Costoiu şi pe predecesorul acestuia Ecaterina Andronescu” care – potrivit explicaţiei foto – „i-au făcut nefericţi pe oamenii de ştiinţă români”.

Articolul este scris de către Alison Abbot cel care alături de Quirin Schiermeier a prezentat pentru prima oară opiniei publice mondiale cazul de plagiat al premierului Ponta.

Mulţi cercetători de top din România au părăsit ţara în timpul haosului care a urmat căderii regimului Ceauşescu din 1989. Dar în 2011, guvernul a trecut o lege menită să stabilească nişte criterii clare şi standarde ridicate în educaţie şi ştiinţă. Fostul ministru Daniel Funeriu a iniţiat o lege a educaţiei menită să spargă reţelele de putere din universităţi şi prin care să se asigure că fondurile şi poziţiile academice vor fi îndreptate către oamenii care le merită cu adevărat. Spre exemplu, a instituit ca aplicaţiile pentru granturi să fie analizate de către experţi străini şi a instituit ca oricvine va dori un post academic să îndeplinească o serie de criterii academice clare, menţionează autorul.

Schimbarea de rău augur

După schimbarea puterii, mulţi cercetători au observat că aceste reforme dau înapoi şi au acuzat-o de acest aspect pe ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu.

„Andronescu, cea care a preluat funcţia în iulie anul trecut este o figură centrală în mediul academic românesc. A fost cercetător şi ministru al educaţiei în două guverne anterioare şi rector al Universităţii Polithenica Bucureşti. A demisionat după ce o lege a interzis ca rectorii să mai ocupe şi funcţii politice. Andronescu şi-a pierdut postul în decembrie dar în mandatul său a schimbat regulile impuse de Funeriu. A dat o ordonanţă prin care standardele academice au fost coborâte astfel încât mai mulţi candidaţi să devină eligibili. Acest decret este discutat în Parlament… Andronescu a făcut din nou posibil ca rectorii să fie şi membri ai Parlamentului, iar persoanele care au trecut de 65 de ani pot din nou îndeplini poziţii de conducere în universităţi”.

Nature aminteşte că Funeriu a limitat numărul de doctoranzi pe care un profesor îi poate avea concomitent la opt, dar Andronescu a elimitat acestă limită.

Actualul ministru Mihnea Costoiu a declarat pentru Nature că toate procedurile pentru obţinerea unui titlu academic au fost urmate în mod corespunzător. În aprilie, însă, Costoiu a decis să înjumătăţească (raportat la anul 2011) valoarea totală a granturilor pentru cercetători.

Ecaterina Andronescu ne-a precizat că nu a citit articolul dar după ce i-am explicat despre ce este vorba ne-a precizat că „este o greşeală.În clasamentul universităţilor pe anul 2013, realizat după articolele indexate în baza de date internaţionalăScopus, România este reprezentată de 19 universităţi. Prin compraţie cu 2012, se observă că universităţile noastre şi-a îmbunătăţit poziţiile. Spre exemplu, Universitatea Politehnică a făut un salt de pe locul 490 pe 465.

Istoria unui plagiat

În luna noeimbrie a anului trecut, publicaţia Nature o acuză pe Ecaterina Andronescu de faptul că ar fi girat un proiect de cercetare inspirat din alte lucrări pentru a obţine o finanţare de aproape jumătate de milion de euro.

Nature este o revistă ştiinţifică prestigioasă cu sediul în Marea Britanie, fondat în 1869. Săptămânalul Nature are acum redacţii în toată lumea. În 2010, a fost numit cel mai citat jurnal ştiinţific interdisciplinar din lume Pentru cercetători şi mediul academic (publicul-ţintă al revistei), a fi publicat în Nature este o chestiune de prestigiu, de recunoaştere a muncii lor.