Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 21.05.2014

PREUNIVERSITAR

 

Proteste ale profesorilor în ţară pentru reîntregirea salariilor şi banii de navetă

Peste 100 de profesori din Buzău şi mai mult de 60 din judeţul Vaslui au protestat, marţi, în faţa prefecturilor de judeţ, nemulţumiţi de salarizarea personalului din învăţământ. Ei au solicitat reîntregirea salariilor la nivelul anului 2010, plata navetei, dar şi a drepturilor câştigate în instanţă. Proteste au mai avut loc şi în Suceava, Gorj şi Arad, susţin sindicaliştii, însă probleme cu plata navetei au fost reclamate şi în Prahova. Profesorii din câteva judeţe au demarat proteste locale, fără a mai aştepta organizarea unui miting în Capitală, nemulţumiţi de faptul că salariile lor nu au mai revenit de fapt la valoarea din 2010, dinainte de reduceri, şi că nu-şi primesc banii de navetă. La Buzău, peste o sută de cadre didactice, dar şi personal nedidactic din şcolile din judeţ au pichetat marţi, pentru două ore, sediul Prefecturii, cerând, între altele, salarii corespunzătoare pentru personalul nedidactic şi decontarea la timp a banilor de navetă. Proteste în cinci judeţe Potrivit preşedintelui Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Buzău, Ion Dobre, profesorii şi personalul nedidactic din Buzău şi alte patru judeţe, respectiv Suceava, Gorj, Vaslui şi Arad, au pichetat, marţi, sediile prefecturilor, cerând salarizare corespunzătoare pentru personalul nedidactic, regândirea programelor şcolare şi decontarea la timp a banilor pentru navetă. „După discuţiile de luni cu ministrul Educaţiei o parte din colegi au renunţat la acţiune. Suntem cinci judeţe care am considerat că nu putem pune mare preţ pe promisiunile ministrului şi astfel am continuat protestele. Foaia de parcurs propusă de ministru cuprinde, etapizat, rezolvarea problemelor ridicate de noi. Nu am crezut în aceste promisiuni şi de-asta continuăm protestele. Acest Guvern ne păstrează la acelaşi regim de subzistenţă la care ne-a adus fostul Guvern”, a declarat, marţi, liderul SIP Buzău, Ion Dobre. În Vaslui, acţiunea profesorilor din Vaslui a durat aproximativ două ore, ei înmânând prefectului Andrei Puică un memoriu în care solicitau, printre altele, reîntregirea salariilor tăiate în 2010 şi 2011, plata navetei, precum şi a drepturilor băneşti câştigate în instanţă, prin hotărâri definitive şi executorii. „Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar au de recuperat 34 la sută din salariile tăiate de Guvernul Boc în 2010 şi 2011. Nu vrem decât să ni se reîntregească lefurile etapizat, în trei rate anuale, astfel încât, până în 2016, să ni se aducă salariile la valoarea reală”, a declarat, marţi, liderul Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui, Sorin Ţiplea, citat de Mediafax. Prefectul Andrei Puică a discutat cu o delegaţie a protestatarilor, el urmând să transmită nemulţumirile profesorilor vasluieni miniştrilor Educaţiei, Finanţelor şi Afacerilor Interne, precum şi şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, Gabriela Plăcintă. Naveta profesorilor din Prahova nu a fost decontată de câteva luni Zeci de primării din judeţul Prahova nu au decontat de mai multe luni naveta cadrelor didactice şi nedidactice care lucrează în unităţile de învăţământ, edilii motivând că nu au fonduri la bugetul local pentru a plăti profesorilor şi personalului auxiliar naveta, deşi legea prevede acest lucru, mai scrie Mediafax. Unii dintre primarii localităţilor aflate în această situaţie s-a justificat explicând că nu au fonduri la buget pentru această cheltuială. Astfel, viceprimarul oraşului Comarnic, Ion Dragomir, a explicat că de la începutul acestui an nu a mai fost decontată naveta celor care lucrează în şcoli pentru că administraţia locală cofinanţează mai multe proiecte pe fonduri europene şi nu mai există bani şi pentru navetă. Alţi primari au spus că nu au fonduri la bugetul local şi că vor încerca să găsească surse de finanţare pentrunavetă la o eventuală rectificare de buget. În cazul municipiului Câmpina, reprezentantul administraţiei locale prezent la şedinţa Comisiei de dialog social nu a putut explica de ce nu se decontează naveta, şi nici nu a putut da informaţii legate de o eventuală dată la care primăria va începe să facă aceste deconturi, el explicând că a fost delegat să participe la şedinţă, dar nu poate răspunde în astfel de situaţii.

Sursa: Adevarul.ro

 

Pichetarea Prefecturii Olt de marţi, anulată „în secret”

Mişcarea de protest a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ – Uniunea Judeţeană Olt, din faţa Prefecturii Olt din Slatina, anunţată pentru marţi – 20 mai, a fost anulată în ultima clipă, dar acest lucru nu a mai fost adus la cunoştinţa mass-media, ziariştii aflând de suspendarea acţiunii întâmplător. Motivul anulării protestului constă în stabilirea unui consens al reprezentanţilor Ministerului Educaţiei cu cei ai sindicaliştilor. Planificată a se desfăşura între orele 12.00-14.00, acţiunea de protest a celor de la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – Uniunea Judeţeană Olt, s-a anulat după ce conducerea sindicaliştilor de la Bucureşti a reuşit să ajungă la un acord cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Astfel, sindicaliştii au stabilit să anuleze pichetarea Prefecturilor din ţară după ce au primit promisiunea că doleanţele pentru care doreau să protesteze le vor fi rezolvate. Mai exact, sindicaliştii intenţionau să protesteze pentru: modificarea salarizării personalului didactic de predare şi auxiliar printr-o creştere graduală pe durata următorilor trei ani, modificarea sistemului de salarizare nedidactic şi scoaterea sporului de vechime din salariul de bază, deblocarea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice din învăţământul preuniversitar, debirocratizarea sistemului de învăţământ sau decontarea integrală şi la timp a navetei personalului didactic ş.a. În mod ciudat, dacă, la Olt, acţiunea de protest a fost anulată de reprezentanţii FSLI Olt, în alte judeţe din ţară, pichetarea Prefecturilor a avut loc conform programului anunţat iniţial; asemenea situaţii au fost întâlnite la Buzău, Suceava, Tg. Jiu sau Arad. După ce au stabilit în ultimul moment anularea acţiunii de protest din faţa Prefecturii Olt, reprezentanţii FSLI Olt nu s-au mai obosit să anunţe şi presa, al căror ajutor îl căutau cu ardoare înainte de organizarea protestului. Astfel, ziariştii au aflat întâmplător despre suspendarea pichetării.

Sursa: Adevarul.ro

 

Profesorii români vor putea accesa mai uşor programe de formare şi stagii în străinătate

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi preşedintele Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice, Silvano Marseglia, au semnat marţi „Convenţia Cadru de Parteneriat” pentru facilitarea schimbului de bune practici în educaţie şi deschiderea către un dialog multicultural şi multilingvistic, valabilă patru ani. Beneficiari ai acestui acord vor fi managerii educaţionali, inspectorii şcolari şi cadrele didactice din învăţământul privat şi de stat, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Prin acest acord, profesorii vor beneficia de programe educaţionale europene pentru formare continuă. O comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice va monitoriza implementarea măsurilor parteneriatului, a cărui durată este de patru ani, cu posibilitatea prelungirii pentru o perioadă egală. Elevi premiaţi la un concurs european În cadrul evenimentului, preşedintele Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice, Silvano Marseglia, a premiat cinci elevi de la Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” din Găeşti, judeţul Dâmboviţa, coordonaţi de profesoara Cătălina Iacobuţă, aflaţi printre câştigătorii concursului european „Je suis citoyen européen, je crois en l’Europe, je vais la dire et le chanter!”. Concursul, care face parte din proiectul „ELICIT – European Literacy and Citizenship Education”, urmăreşte dezvoltarea conştiinţei europene în rândul tinerilor. ”Je suis citoyen européen, je crois en l’Europe, je vais la dire et le chanter!” este un concurs de cântece slam, rap şi poezii, destinat tinerilor între 7 şi 18 ani.

Sursa: Adevarul.ro

 

9 medalii pentru masteranzii UB la concursul european de aplicaţii pentru incluziunea socială

În perioada 4 – 17 mai 2014, şase masteranzi de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti au câştigat nouă medalii în cadrul programului intensiv european „NetAware”, LLP-ERASMUS Intensive Programme, destinat utilizării aplicaţiilor IT pentru conştientizarea riscului excluziunii sociale, desfăşurat la Katowice, în Polonia. Cei şase reprezentanţi ai masteratului Cultura şi Limbajul Organizaţiilor Europene, care au venit acasă cu 9 medalii, au mers în Polonia însoţiţi de conf. univ. dr. Diana Ioniţă, de prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platis, prorector al Universităţii din Bucureşti – care a şi monitorizat şi moderat prezentările rapoartelor naţionale – şi de conf. univ. dr. Daria Protopopescu, se arată într-un comunicat al Universităţii din Bucureşti (UB). Programul a inclus cursuri şi ateliere, având ca finalitate redactarea şi prezentarea unor rapoarte folosind programul Google AdWords. Echipele internaţionale din care au făcut parte studenţi din Olanda, Ungaria, Spania, Germania, Italia, Franţa, Polonia şi România au redactat o campanie de conştientizare cu privire la excluziunea socială din punct de vedere financiar. Delegaţia Universităţii din Bucureşti a obţinut trei  Premii 1, un Premiu 2, două  Premii 3: • Locul 1 – Daniela Ivan, Andrea Pap, Andreea Birsan (România a câştigat faza pe naţiuni) • Locul 2- Andreea Birsan (în echipe internaţionale) • Locul 3- Alexandra Murgu, Aura Ionescu, Andrea Pap, Daniela Ivan, Adriana Dumitraşcu. Cele şase masterande au primit certificate care atestă competenţa de a folosi instrumentul Google AdWords, în timp  ce profesorii din delegaţia română au primit diplome cu Premiul 1, mai spun reprezentanţii UB. „Delegaţia Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a contribuit la conţinutul academic al Programului Intensiv Netware prin susţinerea de cursuri precum: Marketing – a battle of perspections, not of products, conf. univ. dr. Diana Ioniţă şi Presentation Methods and Skills, conf. univ. dr. Daria Protopopescu. Aceste cursuri vor fi incluse într-un volum al programului care urmează să fie publicat de Uniunea Europeană”, se mai arată în comunicat.

Sursa: Adevarul.ro

 

VIDEO ADMITERE LICEU 2014 Noutăţile şi avantajele şcolii profesionale: şansa la o meserie, inclusiv în multinaţionale

De anul viitor, elevii care vor să înveţe o meserie se pot înscrie direct la şcoala profesională după Evaluarea Naţională, unde vor studia timp de trei ani de zile şi vor face practică în companii partenere, cu o bursă lunară de 200 de lei. Despre noutăţile şi avantajele acestei alternative la liceu am discutat la Adevărul Live. UPDATE: „Este dezamăgitor că investitorii străini trebuie să dea nota, iar patronatele din România nu au făcut mare lucru în această direcţie. Nu am văzut o promovare agresivă făcută la nivelul Ministerului. M-aş mira să se ocupe cele 51.000 de locuri de la şcoala profesională”, a spus Ştefan Vlaston. „La baza succesului stă un parteneriat foarte bun între instituţiile locale, inspectoratul şcolar, Ministerul Învăţământului, şcoala şi agenţii economici. Noi avem parteneriat cu firme din patru oraşe: Braşov, Sibiu, Sebeş şi Timişoara. Avem trei categorii pe care lucrăm: curricula, grupul de lucru pentru traineri şi marketingul. Prin marketing trebuie să redăm valoare meseriei şi pregătirii profesionale. Vom încerca să creştem numărul locurilor. Atât profesorii cât şi elevii sunt implicaţi activ puternic”, a spus Werner Braun. Întrebat care sunt avantajele şcolii profesionale, el a spus că este şansa de a învăţa o meserie care le dă o şansă în viaţă mai departe. „Copiii învaţă o meserie care le dă posibilitatea să lucreze într-o multinaţională, le oferim şi posibilitatea de a continua studiile, dar şi de a-şi dezvolta cariera în continuare în interiorul firmei”, a spus Braun. „Siguranţa unui loc de muncă la standarde europene este unul dintre cele mai importante lucruri la care aceşti copii trebuie să se gândească”, a adăugat Braun. Anul acesta, la Kronstadt este o concurenţă de doi elevi pe loc, până în acest moment, însă este posibil să crească, susţine acesta. Examene de selecţie a candidaţilor la Profesională „Noi avem nişte examene de aptitudini, iar elevii trebuie să-şi găsească o firmă care să-i susţină pentru un stagiu de practică. Noi avem problema că actualmente, copiii noştri termină la 17 ani şcoala profesională şi nu-i putem prelua full time în firme până la 18 ani”, a mai spus Werner Braun. „Un angajator privat te întreabă ce ştii să faci? Eu aş vedea măsuri precum nota minimă de intrare la un liceu teoretic, cinci. Ce şanse are un elev care intră la lcieu cu nota 4 să ia Bacalaureatul?”, se întreabă Vlaston. El crede că bursa pentru elevii de la profesională ar trebui să crească şi ar trebui să avem o filieră profesională de patru ani. „Liceele care au avut procent de promovare zero trebuiau transformate în şcoli profesionale. În 2003 aveam 270.000 de elevi în şcoala profesională, când s-a desfiinţat, iar acum avem doar 30.000. Însă acum nu găsim sudori în România, iar alţi specialişti foarte buni au plecat în afară”, a exemplificat Vlaston. Liceenii ar trebui ascultaţi „Elevii actuali ai liceului se simt ei înşişi prost fiindcă sunt într-un liceu cu o reputaţie slabă, dar ei sunt talentaţi, au foarte multe abilităţi practice şi dorinţa de a învăţa. Persoanele care se află în jurul lor ar trebuie să îi asculte”, a spus Andreea Voroneanu, de la proiectul „Zburd-Educaţie prin Coaching”, despre elevii de la Liceul de mecanică Fină din Bucureşti. „A fost o conspiraţie împotriva educaţiei: ai sau nu capacitatea de a urma un liceu teoretic, te duci şi înveţi Matematică, Biologie, Chimie. Nu e mai bine să înveţi o meserie acolo unde copilul are o inteligenţă practică? De ce să-i obligi pe toţi să facă integrale când unii poate vroiau să înveţe o meserie şi nu aveau de unde?”, a întrebat Vlaston. Şcoală profesională la Urlaţi din toamnă „Am încercat să acredităm o clasă de şcoală profesională cu specialitate de echipamente electronice. În proporţie de 85%, cei care vor termina această şcoală profesională vor avea un loc de muncă asigurat la compania cu care avem parteneriat. Este o clasă standard de 28 de locuri. Înscrierile deja au început. (…) În cazul în care numărul de înscrişi va fi mai mare decât numărul de locuri, va fi un examen de selectare a acestora”, a spus Robert Stan, directorul Liceului Teoretic „Brâncoveanu Vodă” din Urlaţi, unul dintre cele 20 de licee care au aplicat şi pentru proiectul „Adoptă un liceu”. „Dacă în primul an trebuie să facă 21 de ore de teorie, vă daţi seama că firmele se întreabă când vor mai veni copiii la practică? Practic nu am făcut nimic, ne întoarcem unde am fost dacă avem 21 de ore de teorie în primul an de şcoală profesională”, a explicat Vlaston una din lipsurile noului sistem. „Programa şcolară are încă o formă prea fixă, care nu vrea să răspundă cerinţei de formare practică la modul în care angajatorii îşi doresc. Dacă administraţiile locale ajută la formarea specialiştilor vor beneficia în plan economic. Ar trebui făcute modificări la legea uceniciei pentru a permite dezvoltarea învăţământului profesional. Aceşti copii trebuie să aibă 75% practică şi 25% teorie până în clasa a XII-a”, a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai şcolilor profesionale din România, mai cunoscute sau mai noi pe piaţă, dar şi experţi şi consilieri în educaţie au dezbătut marţi, la Adevărul Live, noutatea admiterii de acest an: şcoala profesională, direct din clasa a IX-a. În platou au fost prezenţi Andreea Voroneanu, antrenor în proiectul Zburd-Educaţie prin coaching şi profesorul Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro. Prin Skype, din Urlaţi, s-au alăturat discuţiei Robert Stan, directorul Liceului Teoretic „Brâncoveanu Vodă”, care va avea la anul o clasă de şcoală profesională, în colaborare cu Procter & Gamble, companie care are fabrică la Urlaţi. Alături de el a intrat în discuţie şi Simona David-Crisbăşanu,  managerul proiectului „Zburd-Educaţie prin coaching”. La discuţie au mai participat, din Braşov, şi Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German din Braşov, de asemenea unul dintre fondatorii Şcolii profesionale germane Kronstadt, prima şcoală profesională cu statut juridic din ţară, şi Stelian Fedorca, consilier în Ministerul Educaţiei şi artizanul noului sistem de învăţământ profesional. De asemenea, prin telefon am avut şi părerea reprezentanţilor angajatorilor, vom discuta cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Pentru anul şcolar 2014 – 2015, elevii claselor a VIII-a se pot înscrie în unităţile de învăţământ cu profil profesional pe 26 şi 27 mai. Locurile disponibile în învăţământul profesional sunt limitate, iar în cazul în care numărul candidaţilor este mai mare decât cel al locurilor oferite, atunci se organizează o probă suplimentară de admitere. Pe parcursul celor 3 ani de studiu, elevii vor parcurge discipline ale învăţământului obligatoriu, cât şi module de pregătire practică pentru calificare profesională, se mai arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care reuneşte organizaţii reprezentantive ale mediului de afaceri din România. Certificat recunoscut şi în UE La terminarea studiilor, tinerii primesc un certificat de calificare profesională cu care se pot angaja atât în România, cât şi în orice altă ţară a Uniunii Europene. De asemenea, în baza certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu, din clasa a XI-a , elevii îşi pot continua studiile în învăţământul liceal. Tinerii cu calificare profesională pot obţine mai rapid un loc de muncă, iar, după finalizarea cursurilor, aceştia îşi pot continua studiile în cadrul unui liceu, însă pot decide să şi lucreze în acelaşi timp. De asemenea, printr-un program naţional de susţinere a învăţământului profesional, tinerii pot beneficia de o bursă lunară în valoare de 200 lei pe parcursul studiilor.

Sursa: Adevarul.ro

 

ADMITERE LICEU 2014 Campanie de informare pentru promovarea şcolii profesionale în rândul elevilor

Coaliţia pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), susţine promovarea învăţământului profesional, printr-o campanie dedicată elevilor. Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) va coordona o amplă campanie de informare a elevilor din unităţile de învăţământ din întreaga ţară, prin distribuţia de materiale informative şi printr-o componentă media dedicată celor vizaţi, se arată într-un comunicat de presă. Pentru anul şcolar 2014 – 2015, elevii claselor a VIII-a se pot înscrie în unităţile de învăţământ cu profil profesional pe 26 şi 27 mai. Locurile disponibile în învăţământul profesional sunt limitate, iar în cazul în care numărul candidaţilor este mai mare decât cel al locurilor oferite, atunci se organizează o probă suplimentară de admitere.   Pe parcursul celor 3 ani de studiu, elevii vor parcurge discipline ale învăţământului obligatoriu, cât şi module de pregătire practică pentru calificare profesională, se mai arată în comunicatul organizaţiei, care reuneşte organizaţii reprezentantive ale mediului de afaceri din România. Certificat recunoscut şi în UE La terminarea studiilor, tinerii primesc un certificat de calificare profesională cu care se pot angaja atât în România, cât şi în orice altă ţară a Uniunii Europene. De asemenea, în baza certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu, din clasa a XI-a , elevii îşi pot continua studiile în învăţământul liceal. Tinerii cu calificare profesională pot obţine mai rapid un loc de muncă, iar, după finalizarea cursurilor, aceştia îşi pot continua studiile în cadrul unui liceu, însă pot decide să şi lucreze în acelaşi timp. De asemenea, printr-un program naţional de susţinere a învăţământului profesional, tinerii pot beneficia de o bursă lunară în valoare de 200 lei pe parcursul studiilor. Nevoie de tineri instruiţi Obţinerea unei calificări profesionale aduce o serie de avantaje tinerilor români, iar crearea de profesionişti reprezintă un element esenţial pentru o economie în continuă dezvoltare, mai spun reprezentanţii CDR. „Există o nevoie reală de tineri instruiţi pe piaţa muncii din România, înregistrându-se o cerere crescută din partea companiilor care aleg să-şi extindă activitatea în ţara noastră. Coaliţia pentru Dezvoltarea României, ca reprezentant al mediului de afaceri, doreşte să se implice activ în informarea tinerilor cu privire la oportunităţile pe care le au şi avantajele de care pot beneficia prin urmarea cursurilor şcolilor profesionale”, a declarat Măriuca Talpeş, membru în Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Sursa: Adevarul.ro

 

LISTA şcolilor premiate de Victor Ponta, care au câştigat concursul Şcoala Europeană

Prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, au premiat marţi, la sediul Guvernului României, 65 de unităţi de învăţământ, câştigătoare ale competiţiei „Şcoala Europeană” 2014. Şcolile au primit câte 5.000 de lei pentru dotarea acestora cu materiale didactice. UPDATE: Reprezentanţii unităţilor de învăţământ preuniversitar premiate au primit o diplomă şi o plachetă, precum şi un premiu de 5.000 lei, sumă care va fi utilizată pentru dotarea şcolilor cu materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. „Am ţinut în mod special să găzduim acest eveniment aici, pentru că nicio ţară nu poate să existe sau să aibă viitor dacă nu investeşte în educaţie şi în sănătate. Sunt cele două premise, avem rezultate bune, industrie, agricultură, fonduri europene, mă bucur pentru aceasta, dar dacă nu avem educaţie şi dacă nu avem sănătate, degeaba le avem pe toate celelalte (…) Mi-aş dori cât mai des să câştigaţi premii, să fiţi recompensaţi, să faceţi pagubă la buget, nu? Ca şi olimpicii de la chimie. Asemenea pagube sunt cele mai bune pe care şi le poate dori vreodată un guvern, să premieze elevi de excepţie, să premieze profesori de excepţie”, a declarat premierul Victor Ponta la Festivitatea de premiere a câştigătorilor Competiţiei Naţionale „Şcoala Europeană”. La eveniment au participat şi doamna Angela Filote, şefa Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România, preşedinţii Comisiilor parlamentare de Învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Ecaterina Andronescu şi Angel Tîlvar, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, elevii, profesorii, directorii şi coordonatorii de proiecte din şcolile care au primit distincţia. Din cele 65 de şcoli care au fost desemnate câştigătoare ale competiţiei Şcoala Europeană de anul acesta, instituţia de învăţământ care a obţinut cel mai mare punctaj (179 de puncte) este Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” din Vaslui. Pe locul al doilea s-a clasat Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” din Buzău cu 178 de puncte şi a treia şcoală de pe lista câştigătorilor este Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Vaslui (176 de puncte). În cadrul celei de-a XI-a ediţii a competiţiei pentru obţinerea certificatului „Şcoală Europeană” s-au înscris 117 unităţi de învăţământ din 35 de judeţe şi din municipiul Bucureşti. Lansată în 2004 ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, competiţia “Şcoală Europeană” este recunoscută de instituţiile europene drept un exemplu de susţinere a parteneriatelor şcolare din cadrul programelor europene pentru educaţie şi formare profesională. Ce înseamnă statutul de ”şcoală europeană” Competiţia se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale şi constă în evaluarea calităţii şi coerenţei managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, precum şi a impactului pe care activităţile derulate în cadrul proiectelor europene l-a avut asupra culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Odată obţinut, certificatul ”Şcoală Europeană” este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obţinut. Certificarea şcolilor cu titlul ”Şcoală Europeană” le conferă recunoştere şi prestigiu în cadrul comunităţilor educaţionale, iar eforturile pe care le fac pentru menţinerea titlului obţinut, determină un interes tot mai crescut pentru dezvoltarea de noi şi noi proiecte, ceea ce conduce la o îmbunătăţire a managementului şcolar şi la dezvoltarea unei culturi organizaţionale solide. Ce activităţi se premiază Deşi politica în materie de educaţie este stabilită de fiecare stat membru în parte, ţările europene fac schimb de bune practici în domeniu. UE finanţează programele în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Parteneriatele şcolare dezvoltate în cadrul acestor programe încurajează schimburile, cooperarea şi mobilitatea între instituţiile şi sistemele europene de educaţie şi formare profesională. Activităţile, proiectele şi programele care se iau în considerare pentru această competiţie sunt cele: a) derulate de şcoli prin programele Comisiei Europene, ale Parlamentului European şi alte altor instituţii europene: Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (LLP 2007-2013), Erasmus+ (2014-2020), eTwinning, Euroscola, Juvenes Translatores, Europa-casa noastră, Lider European etc; b) derulate de şcoli în parteneriat cu ambasade, universităţi şi şcoli din Uniunea Europeană, companii europene, asociaţii profesionale europene, ONG–uri cu scop educaţional/de formare profesională care activează la nivel european etc.; c) finanţate din fonduri structurale, în care şcoala este aplicant sau partener.

Sursa: Adevarul.ro

 

„Păsările. Pe aripile viitorului“, proiect de educaţie ecologică ce se va desfăşura în nouă judeţe

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este partener în cadrul proiectului „Păsările. Pe aripile viitorului“, implementat de Societatea Ornitologică Română -Sucursala Covasna, Cercul de Ornitologie „Mugurar“ al Palatului Copiilor din Sf. Gheorghe şi Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă „Alutus“. Proiectul a fost lansat la 13 mai 2014 la Sf. Gheorghe, judeţul Covasna. Activităţile acestui proiect vor include organizarea Zilei Diversităţii Biologice şi a celei de a doua ediţie a concursului regional de ornitologie şi educaţie ecologică. Vor participa judeţele Covasna, Braşov, Tulcea, Alba, Călăraşi, Maramureş, Galaţi, Ialomiţa şi Iaşi.

Tabără de educaţie ecologică De asemenea, va fi organizată o taberă de educaţie ecologică de tip Young Junior Ranger pentru elevi (activităţile taberei vor include observarea păsărilor, determinarea plantelor, studiul mamiferelor mici, tradiţii şi obiceiuri locale, etc.) în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării -localităţile Maliuc şi Vadu. În localităţile Sf.Gheorghe (CV), Tulcea (TL) şi Galaţi (GL) se va organiza o expoziţie itinerantă de tip photo-voice intitulată „Delta Dunării – paradisul de lânga noi! ”, în colaborare cu instituţiile muzeale partenere. În perspectivă, alături de functionarea grupului de Young Ranger se va urmări înfiinţarea unor cluburi de ornitologie şi educaţie ecologică şi conectarea lor la o reţea inter-regională de net-working, pentru încurajarea implicării tinerilor în viaţa comunităţii, stimulându-le capacitatea şi abilitatea de a influenţa deciziile în direcţia protecţiei mediului.

Sursa: Adevarul.ro

 

INTERVIU Profesorul Gheorghe Eckstein, despre olimpiadele internationale de matematica de acum jumatate de secol: Adversarii de atunci erau URSS si Ungaria

In urma cu mai bine de 50 de ani, adversarii Romaniei la Olimpiada Internationala de Matematica erau URSS si Ungaria. Invatamantul preuniversitar avea 11 clase, elevii puteau participa la internationala abia din a X-a, iar relatiile cu profesorii erau “asa cum le stie lumea din romane”. Gheorghe Eckstein – medaliat la olimpiadele internationale de la inceputul anilor ’60, sahist talentat, campion national la bridge, jucator de biliard si profesor universitar de matematica la Universitatea de Vest din Timisoara – a povestit intr-un interviu acordat HotNews.ro cum se desfasura olimpiada la patru ani de la infiintare, dar si cum vede invatamantul astazi: “Se indreapta spre cariera de profesor de matematica mult mai multi – hai sa le zicem – chiar nechemati”.   • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania Gheorghe Eckstein a participat la Olimpiadele Internationale de Matematica din 1962 si 1963, unde a obtinut medalii de argint si de bronz. A avut cel mai bun rezultat din lotul Romaniei in 1962, cand olimpiada s-a desfasurat in Cehoslovacia, iar Romania a ocupat locul 3 pe natiuni dupa URSS si Ungaria.

Si-a continuat studiile la Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, dupa care a devenit profesor la Facultatea de Matematica a Universitatii de Vest din Timisoara.

Rep: Care sunt primele dumneavoastra amintiri despre matematica? Gheorghe Eckstein: Primele amintiri sunt din mica copilarie, adica pe la 4 ani, cand stiu ca duminica dimineata ma duceam la tatal meu in pas si numaram numere mari. Asta e prima amintire. Rep: Care a fost atmosfera la olimpiadele internationale din 1962 si 1963 la care ati participat, care era libertatea de miscare in cadrul competitiei? Gheorghe Eckstein: In primul rand, nu cred ca voiam sa facem ceva. Organizatorii ne plimbau si eram copii cuminti, nu aveam dorinte sa facem de capul nostru ceva. Totusi tin minte ca in 1962 am iesit si de capul nostru noaptea sa ne plimbam prin Praga si nu a fost niciun fel de problema. Dar eram in general multumiti cu ce ne ofereau organizatorii: ne plimbau, ne duceau sa vizitam locuri sau lucruri care erau interesante si unde pe cont propriu n-am fi ajuns. De exemplu la diferite fabrici, fabrica de motociclete, fabrica de creioane.

Rep: Cum aratau relatiile profesor-elev la acea vreme, fata de prezent? Gheorghe Eckstein: Mi-e greu sa fac vreo comparatie, relatiile de atunci erau relatii asa cum le stie lumea din romane. Adica profesorii erau profesori, cam distanti de elevi.

Rep: Cine erau atunci marii nostri adversari si cum se raportau romanii la concurenta straina, la nivel de olimpiada? Gheorghe Eckstein: Adversarii de pe atunci erau Uniunea Sovietica si ungurii. Dar nu uitati ca la acele olimpiade internationale participau numai tarile socialiste. Era un concurs de 8 echipe sau asa ceva.   Rep: Romania avea un nivel pe care trebuia sa il indeplineasca, erau niste tinte: cate medalii sa castigam? Gheorghe Eckstein: Nu, nici vorba. De fapt, toata olimpiada asta, chit ca Romania a fost cu initiativa organizarii ei, era ceva absolut la intamplare, sa zicem. Nu se facea niciun fel de pregatire, nu se facea niciun fel de selectie. Echipa era practic numita in functie de rezultatele olimpiadelor interne din ultimii cativa ani. Eu am facut liceul din clasa a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a. Nu aveam acces la olimpiada internationala decat incepand cu clasa a X-a, deci dupa trei olimpiade interne. Cand eram in clasa a IX-a, a doua de liceu, nici nu se punea problema sa pot sa fac parte din lot. Regulile erau cu totul si cu totul altele. Nu am dat niciun fel de concurs de baraj, de exemplu, deci de selectie pentru olimpiada internationala. De fapt, in 1963, deci in ultima mea clasa de liceu, s-a dat un concurs de baraj imediat dupa finala olimpiadei nationale, dar cred ca nu a contat nicaieri. Pe vremea mea nu se facea niciun fel de pregatire. 20 de ani mai tarziu, deci prin anii ’80 spre anii ’90, se facea o pregatire centralizata destul de serioasa cu asa-numitul lot de matematica, adica erau vreo 20-25 de elevi din care se alegeau dupa aceea componentii echipei care se duceau la olimpiada internationala, pe baza unor concursuri de baraj, dar se facea o pregatire foarte serioasa cu ei. Acum nu se mai face aceasta pregatire sau se face, dar la modul formal si foarte putine zile, nu mai sunt bani se pare. Chit ca banii nu stiu pentru ce iti trebuiau, pentru ca munca atunci de pregatire nu era platita. Trebuia platita intretinerea copiilor intr-un loc, cazarea si masa. Nu stiu de ce nu se mai face asa de serios, dar se pare ca nu sunt fonduri, deci s-a redus drastic numarul de zile de pregatire. Mai exista o pregatire formala si plus impresia mea este ca a scazut in mod serios si nivelul celor care se ocupa de pregatirea copiilor talentati. Din fostii olimpici, foarte putini revin in echipele care pregatesc viitorii olimpici. Parca sunt din ce in ce mai putini.   Rep: Care erau la acea vreme premiile pentru olimpicii internationali la Matematica? Gheorghe Eckstein: As putea sa spun ca premiul era zero, adica nimic. Nici din partea olimpiadei propriu-zise, nici din partea Ministerului nu se premiau locurile. Eu de la doua olimpiade internationale daca tin bine minte am primit o data o carte de matematica in limba rusa.

Rep: Care a fost evolutia dumneavoastra profesionala dupa performantele pe care le-ati inregistrat la olimpiadele internationale? Ati simtit ca v-au influentat acestea cariera? Gheorghe Eckstein: Nu atat olimpiada internationala, cat olimpiadele interne, zic eu, alea m-au orientat catre matematica. In rest, am fost un – hai sa zicem – tip talentat in mai multe lucruri si m-am imprastiat intre ele. Am fost un sahist talentat pana cand m-am lasat de sah, asta la sfarsitul facultatii cand am descoperit ca in timpul unui concurs de sah, care dura vreo doua saptamani, nu mai pot sa fac altceva si m-am lasat de sah. Dar m-am apucat de altele: am jucat bridge la nivel bun, adica am fost de cateva ori campion national si am fost si in nationala Romaniei la un campionat european, am jucat bine biliard. M-am impartit intre toate astea. In matematica am fost mai degraba dascal bun, decat matematician bun. Am cateva rezultate matematice, dar nu…

Rep: Care erau pe atunci sursele dvs. de invatare, in afara de ceea ce preda profesorul? Gheorghe Eckstein: Sursele erau aproape inexistente, adica eu citeam ce mi se nimerea in mana. E drept, nu am avut sansa ca profesorul de la clasa – care era o profesoara foarte laudata – sa imi puna in mana o carte de matematica, sa ma indrume catre o carte de matematica, asa ca eu ce am mai gasit am mai citit ici-colo. Am avut ca model un coleg de generatie care este probabil cel mai bun produs matematic romanesc care exista: George Lusztig. Cand eram in clasa a VIII-a, deci prima clasa de liceu, ne-am intalnit la finala olimpiadei pe tara. El era tot timisorean ca si mine si acolo am constatat cu uimire ca el stie toata matematica de liceu in prima clasa de liceu. Si atunci, dupa clasa aceea cand eu am luat premiul I totusi la olimpiada nationala si el a luat numai premiul III, mi se pare, dupa finalul olimpiadei, peste vara m-am apucat si eu sa invat toata materia de liceu. E drept, ca am si fost ajutat. Am gasit un profesor fost asistent la Politehnica si dat afara din motive politice, era profesor la un liceu CFR si m-a ajutat sa invat materia de liceu. Am facut vreo 3-4 luni ore cu el. Erau niste culegeri, insa atunci si olimpiada internationala era ceva care astazi pare ridicol. Am primit ca probleme la olimpiada internationala lucruri care astazi orice copil de clasa a IX-a le stie din diferite surse de pregatire.

Rep: Concurenta cu George Lusztig a continuat? Gheorghe Eckstein: Am terminat facultatea impreuna, el a mai fost un an in tara si a plecat in lumea mare.

Rep: Dvs. de ce ati ramas in tara? Gheorghe Eckstein: Nici nu s-a pus problema sa plec, adica nici nu mi-am dorit sa plec. Pe deasupra, eu nu atat matematician am fost, cat dascal. Si pentru dascal trebuie sa fii si bun actor, si sa stapanesti la perfectie o limba. Si trebuie sa te poti exprima intr-un mod si colorat, si atractiv, si limpede in acelasi timp.   Rep: Care este diferenta intre predarea matematicii in Romania anilor ’60 fata de prezent? Gheorghe Eckstein: Impresia nu suficient de motivata este ca a slabit valoarea generatiei de profesori de matematica. Se indreapta spre cariera de profesor de matematica mult mai multi – hai sa le zicem – chiar nechemati.   Rep: Cum trebuie sa arate un profesor cu chemare? Gheorghe Eckstein: In primul rand, sa priceapa matematica. In al doilea rand, sa ii placa sa predea. Din start, lotul din care se aleg profesorii este slab.

Rep: De ce credeti ca ajung sa faca aceasta meserie oameni nechemati? Gheorghe Eckstein: Asta ramane un mister si pentru mine.   Rep: Pe de alta parte, de ce credeti ca majoritatea copiilor antipatizeaza matematica? Gheorghe Eckstein: In primul rand ca nu cred asta. Nu cred ca copiii antipatizeaza matematica. Cei care o antipatizeaza, o antipatizeaza din diverse motive de genul: care a fost primul contact de obicei conteaza si primul contact este la responsabilitatea invatatorului de obicei. Mi s-a povestit numai ca de exemplu o gramada de candidati la examenul de bacalaureat vin la examenul de matematica si nici nu pun mana pe instrumentul de scris, adica refuza de la bun inceput si sa incerce. Nu stiu sa va explic de ce.   Rep: Care este sfatul dumneavoastra catre parintii care nu stiu cum sa isi indrume copiii spre performanta, in orice domeniu si-ar alege? Gheorghe Eckstein: Eu cred ca parintii trebuie sa isi indrume copilul catre dorinta de a cunoaste in general, si nu catre performanta. Performanta si-o aleg copiii.   Rep: Ce i-ati raspunde unui elev care va intreaba: De ce sa invat eu matematica? Gheorghe Eckstein: I-as raspunde: pentru ca e frumoasa. Dar e greu sa raspunzi cuiva care nu stie de ce sa invete matematica. Asta stii sau nu stii, adica iti place sau nu iti place. In momentul in care ajungi sa pricepi putina matematica, faptul ca stii sa rezolvi o problema iti ofera satisfactii care te imping mai departe. In general, e bine sa cunosti niste lucruri pentru tine.

Sursa: Hotnews.ro

 

Câştigătoarele concursului „Şcoală Europeană”, premiate cu câte 5.000 de lei

65 de unităţi de învăţământ din România au primit statutul de „Şcoală Europeană” 2014. Reprezentanţii şcolilor premiate au primit o diplomă şi o plachetă, precum şi un premiu de 5.000 lei, sumă care va fi utilizată pentru dotarea şcolilor cu materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice. În cadrul celei de-a XI-a ediţii a competiţiei pentru obţinerea certificatului „Şcoală Europeană“, care s-a desfăşurat, în acest an, sub înaltul patronaj al Parlamentului European, s-au înscris 117 unităţi de învăţământ din 35 de judeţe şi din municipiul Bucureşti. Competiţia „Şcoală Europeană” se adresează unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Pentru stabilirea câştigătorilor sunt evaluate criterii precum calitatea şi coerenţa managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, dar şi impactul pe care activităţile derulate în proiectele europene le-a avut asupra culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Competiţia „Şcoală Europeană” a fost lansată de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), în 2004, ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană. Competiţia este recunoscută de instituţiile europene ca un bun exemplu de susţinere şi valorizare a parteneriatelor şcolare dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. La cele 11 ediţii anterioare (2004-2014) au participat 1.562 de unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării. Dintre acestea, 376 au primit certificatul şi trofeul „Şcoală Europeană“. Odată obţinut, certificatul este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-şi reconfirma titlul. În acest sens, trebuie să dezvolte în continuare noi proiecte de parteneriat cu alte şcoli din UE, iar managementul şcolii trebuie să fie unul coerent şi performant, centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei.

Sursa: Puterea.ro

 

UNIVERSITAR

 

De unde pot afla tinerii de stagii de practică, internship-uri şi job-uri part time

Tinerii care caută oferte de practică, internship-uri, traineeship-uri şi job-uri part-time, pot să găsească anunţuri pe platforma inPractica.ro, lansată recent. Site-ul inPractica.ro vine în întâmpinarea celor care vor să dobândească cunoştinţe practice, să-şi definească obiectivele în carieră şi să se formeze în vederea unei viitoare angajări, se arată într-un comunicat. Studenţii şi elevii care vor să-şi dezvolte competenţe şi abilităţi practice pot să găsească pe portal anunţuri pentru stagii de practică şi locuri de muncă part-time, în vederea descoperirii competenţelor profesionale şi a integrării lor pe piaţa de muncă din România. Aplicanţii îşi pot depune candidatura direct pe site-ul inPractica.ro şi pot opta pentru oferte de practică sau de muncă, ce vin din partea unor companii de renume. Propunerile de job-uri sunt şi ele variate, în funcţie de aria de interes a fiecărui tânăr, acoperind domenii din Vânzări/Marketing, Tehnic, Financiar, Resurse Umane, Relaţii Publice, Logistică, Mass Media, IT, Construcţii, etc. “Ştim atât de multe cazuri ȋn care adolescenţii s-au lăsat influenţaţi de părinţi, alegând o carieră care nu li se potrivea, transformându-se ulterior ȋn nişte oameni fără visuri, fără pasiuni, fără motivaţie….ȋncât cu inPractica.ro vrem să le dăm curaj să <probeze> meseria pe care cred ei – sau părinţii lor – că o merită şi apoi să ia decizia finală.” spun iniţiatorii proiectului. 20% din absolvenţii români ajung şomeri după terminarea studiilor În România, un studiu făcut de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca arată că un student din cinci (20%) nu îşi găseşte un loc de muncă după absolvirea studiilor de licenţă. Există însă şi specializări de unde absolvenţii au plecat cu un start bun după absolvire. Potrivit studiului, absolvenţii de la Biologie şi Geologie, Fizică, dar şi Teologie au fost cei care, în cel mult şase luni de la absolvire, şi-au găsit primul loc de muncă după ce au absolvit facultatea (100%). Nu la fel de bine s-au plasat facultăţile Istorie&filosofie (43%), Ştiinţa şi ingineria mediului (53%) şi Sociologie şi asistenţă socială (57%), ai căror absolvenţi şi-au găsit un job mai târziu. În ceea ce priveşte absolvenţii care au spus că nu şi-au găsit un job după un an de la absolvire deşi au căutat, cei mai mulţi provin de la Drept, Educaţie Fizică şi Sport, şi Filosofie. De altfel, statistica europeană privind fenomenul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani fără job plasează România în rândul ţărilor care se luptă cu un şomaj de 23,3%, în creştere în ultimii patru ani de la aproximativ 16%. Această creştere s-a dovedit a fi în anii de după criză un fenomen periculos chiar la nivel european: aşa-numita „generaţie pierdută“.

Sursa: Adevarul.ro

 

Patru studenţi români au trecut în a doua etapă a competiţiei internaţionale Electrolux Design Lab 2014

O mănuşă care elimină petele de pe haine îmbinând nanotehnologia, razele laser şi apa, o seră care creşte plantele de răsad până la fruct în 24 de ore, un sistem care reproduce gusturile si mirosurile alimentelor la nivel senzorial şi un purificator inteligent al aerului benefic pentru astmatici sau persoanele cu alergii sunt cele patru invenţii româneşti care au ajuns în a doua etapă a competiţiei internaţionale Electrolux Design Lab 2014. Patru proiecte româneşti au trecut în a doua etapă a competiţiei Electrolux Design Lab 2014, după ce, în prima fază a concursului, România a înregistrat cel mai mare număr de calificări la nivel mondial. În etapa a doua, concurenţii vor dezvolta textele şi vizualurile prin care să îşi susţină conceptele înscrise în concurs, detaliindu-şi ideile. Proiectele vor putea fi votate de către public în perioada 16 – 28 iunie, iar cele mai votate trei proiecte vor ajunge direct în Top 35, se precizează într-un comunicat de presă. Proiectele câştigătoare Este vorba de Conceptul Instant Cleaning Glove, dezvoltat de Ştefan Bogdan, de la Universitatea de Arte şi Design din Timişoara, este un proiect ce îmbină nanotehnologia, razele laser şi apa într-o soluţie rapidă şi eficientă de a elimina petele de pe haine, imediat ce acestea au apărut. Al doilea proiect este GARDEN POD al lui Ovidiu Subtire, de la Universitatea de Vest din Timişoara, reprezintă o seră modulară ce creşte plantele de la nivelul de răsad până la fruct în doar 24 de ore, folosindu-se de deşeurile alimentare organice pentru compost, lumina solară şi umiditate. Destinat amplasării pe exteriorul clădirilor, GARDEN POD transformă deşeurile alimentare în resurse utile, calculând procentul de nutrienţi de care are nevoie fiecare plantă pe care o conţine. Proiectul SET TO MIMIC al Sorinei Rasteanu, studentă a Universităţii de Vest din Timişoara, este un sistem inteligent care reproduce gusturile şi mirosurile alimentelor la nivel senzorial şi transmite această informaţie către un microcip amplasat la nivelul capului. Acesta permite consumatorului să simtă gustul mâncării de care îi este poftă deşi consumă alte alimente. Proiectul AMO – Love people al lui George Preoteasa, din cadrul Alternative School for Creative Thinking din Bucureşti, este un purificator inteligent al aerului, care îmbină funcţia sa de bază cu funcţii de divertisment şi de educare a copiilor diagnosticaţi cu autism. De asemenea, AMO este benefic pentru astmatici sau pentru persoanele cu alergii.

Sursa: Adevarul.ro

 

Unul din cinci britanici cu studii superioare a agonisit o avere de cel puţin un milion de lire sterline

Unul din cinci britanici care au obţinut o diplomă universitară a devenit milionar, portivit datelor ale Oficiului Naţional de Statistică (Office for National Statistics). Aproximativ două milioane de persoane (20%) dintre absolvenţii de facultate din Marea Britanie au astăzi averi de cel puţin un milion de lire sterline, scrie the Guardian. Averea este măsurată în proprietăţi, pensii, economii şi obiecte de valoare. De altfel, numărul milionarilor britanici a crescut în proporţie de 50% în ultimii patru ani, în ciuda crizei financiare. Cifrele Oficiului Naţional de Statistică arată că există o diferenţă mare de avuţie între persoanele cu nivel diferit de educaţie. Doar 3% din cei care nu au primit o educaţie formală au o avere de cel puţin un milion de lire sterline. Diferenţa de avuţie în relaţie cu nivelul de educaţie s-a mărit în timp. Prin comparaţie, în 2006-2007, în jur de 16% din absolvenţii de facultate aveau o avere de cel puţin un milion de lire sterline şi doar 2%  din persoanele fără o facultate deţineau averi similare. Dintre universităţile britanice cu cea mai mare rată de angajabilitate a absolvenţilor, pe primul loc se află Robert Gordon University, cu o rată a angajabilităţii de 97,7%, urmată de Glasgow Caledonian University (96,2%, fosta Politehnică din Glasgow), iar pe locul al treilea se află University of Derby, cu 96,1%. Celebrele universităţi Oxford şi Cambridge nu figurează în primele 10 instituţii de învăţământ superior cu cea mai mare rată de angajabilitate a absolvenţilor. 20% din absolvenţii români ajung şomeri după terminarea studiilor În România, un studiu făcut de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca arată că un student din cinci (20%) nu îşi găseşte un loc de muncă după absolvirea studiilor de licenţă. Există însă şi specializări de unde absolvenţii au plecat cu un start bun după absolvire. Potrivit studiului, absolvenţii de la Biologie şi Geologie, Fizică, dar şi Teologie au fost cei care, în cel mult şase luni de la absolvire, şi-au găsit primul loc de muncă după ce au absolvit facultatea (100%). Nu la fel de bine s-au plasat facultăţile Istorie&filosofie (43%), Ştiinţa şi ingineria mediului (53%) şi Sociologie şi asistenţă socială (57%), ai căror absolvenţi şi-au găsit un job mai târziu. În ceea ce priveşte absolvenţii care au spus că nu şi-au găsit un job după un an de la absolvire deşi au căutat, cei mai mulţi provin de la Drept, Educaţie Fizică şi Sport, şi Filosofie. De altfel, statistica europeană privind fenomenul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani fără job plasează România în rândul ţărilor care se luptă cu un şomaj de 23,3%, în creştere în ultimii patru ani de la aproximativ 16%. Această creştere s-a dovedit a fi în anii de după criză un fenomen periculos chiar la nivel european: aşa-numita „generaţie pierdută“. 183 de specializări nerentabile, eliminate din sistem Anul acesta au fost eliminate din sistemul universitar românesc, 183 de specializări care nu au mai avut acreditare de la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii (ARACIS) fiindcă s-a dovedit că sunt nerentabile sau neatractive pentru studenţi şi pentru companii „Am luat această decizie după ce am discutat luni de zile cu universităţile pentru a ajunge la o formulă în acest an. Există proceduri legale pentru universităţile care au probleme la programele de studii, au termen pentru rezolvarea acestor probleme în luna decembrie sau în martie. Este vorba de necesitatea „curăţirii” acestui sistem rămânând doar acele specializări care se dovedesc a fi viabile”, a declarat ministrul delegat al Învăţământului Superior şi Cercetării, Mihnea Costoiu, într-un interviu de la Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

 

9 medalii pentru masteranzii UB la concursul european de aplicaţii pentru incluziunea socială

În perioada 4 – 17 mai 2014, şase masteranzi de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti au câştigat nouă medalii în cadrul programului intensiv european „NetAware”, LLP-ERASMUS Intensive Programme, destinat utilizării aplicaţiilor IT pentru conştientizarea riscului excluziunii sociale, desfăşurat la Katowice, în Polonia. Cei şase reprezentanţi ai masteratului Cultura şi Limbajul Organizaţiilor Europene, care au venit acasă cu 9 medalii, au mers în Polonia însoţiţi de conf. univ. dr. Diana Ioniţă, de prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platis, prorector al Universităţii din Bucureşti – care a şi monitorizat şi moderat prezentările rapoartelor naţionale – şi de conf. univ. dr. Daria Protopopescu, se arată într-un comunicat al Universităţii din Bucureşti (UB). Programul a inclus cursuri şi ateliere, având ca finalitate redactarea şi prezentarea unor rapoarte folosind programul Google AdWords. Echipele internaţionale din care au făcut parte studenţi din Olanda, Ungaria, Spania, Germania, Italia, Franţa, Polonia şi România au redactat o campanie de conştientizare cu privire la excluziunea socială din punct de vedere financiar. Delegaţia Universităţii din Bucureşti a obţinut trei  Premii 1, un Premiu 2, două  Premii 3: • Locul 1 – Daniela Ivan, Andrea Pap, Andreea Birsan (România a câştigat faza pe naţiuni) • Locul 2- Andreea Birsan (în echipe internaţionale) • Locul 3- Alexandra Murgu, Aura Ionescu, Andrea Pap, Daniela Ivan, Adriana Dumitraşcu. Cele şase masterande au primit certificate care atestă competenţa de a folosi instrumentul Google AdWords, în timp  ce profesorii din delegaţia română au primit diplome cu Premiul 1, mai spun reprezentanţii UB. „Delegaţia Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a contribuit la conţinutul academic al Programului Intensiv Netware prin susţinerea de cursuri precum: Marketing – a battle of perspections, not of products, conf. univ. dr. Diana Ioniţă şi Presentation Methods and Skills, conf. univ. dr. Daria Protopopescu. Aceste cursuri vor fi incluse într-un volum al programului care urmează să fie publicat de Uniunea Europeană”, se mai arată în comunicat.

Sursa: Adevarul.ro

 

Stagiile – oportunitate de cunoaştere

Stagiile de practică sunt de mult timp o obişnuinţă în peisajul profesional occidental, în multe ţări existând o adevărată cultură în acest sens precum şi legi care reglementează această practică. Am descoperit cu bucurie şi, recunosc, cu oarecare surprindere că stagiile au început să apară şi în România, chiar dacă se percepe încă o nuanţă de reticenţă datorată, poate, lipsei de experienţă în acest domeniu. Am auzit diferite discuţii despre interesul efectuării unui stagiu de practică: unii spun că e extrem de util, alţii că e doar muncă neplătită de care angajatorii profită nestingheriţi. În mod evident, ca în orice domeniu, „pădure fără uscături nu există”, dar de ce să nu vedem şi partea bună a lucrurilor? Chiar şi o experienţă mai puţin fructuoasă poate deschide noi orizonturi. Am admirat mult timp sistemul francez, cel pe care am avut ocazia să-l cunosc cel mai bine şi în care am putut să fac şi primul meu stagiu adevărat. Luna pe care am petrecut-o ca stagiară într-un muzeu din Bordeaux m-a făcut să înţeleg mult mai bine atât domeniul pe care mi-l alesesem, cât şi mediul profesional, relaţiile interpersonale ce se stabilesc între angajaţi. Am putut trece dincolo de aspectele teoretice ale formării mele, am făcut parte dintr-o echipă, am lucrat alături de profesionişti şi am învăţat de la ei, chiar şi doar urmărindu-i. Nu am avut încă ocazia de a experimenta un stagiu în România, dar sper ca acest lucru să se întâmple în curând. Cei mai mulţi tineri se îndreaptă către stagiile oferite de marile companii din sectorul privat, pentru că majoritatea îşi doresc să ajungă să fie angajaţi în aceste firme. Este foarte adevărat că unul dintre avantajele unui stagiu este că ai oportunitatea de a cunoaşte cultura organizaţională a societăţii respective şi a-ţi da seama dacă te potriveşti sau nu acelui mediu. Practica în instituţiile publice nu este, din păcate, la fel de căutată, probabil din cauza reputaţiei nu foarte bune pe care o are sistemul administrativ românesc şi a rarităţii acestor oportunităţi. M-am plâns şi eu de multe ori de defectele sistemului, dar sunt convinsă că lucrurile se pot schimba. Cred că un stagiu „la stat” poate fi la fel de plin de provocări ca şi unul din mediul privat. Aş avea ocazia să văd dincolo de imaginea exterioară negativă, să înţeleg mai bine funcţionarea organizaţională internă şi procesul de luare a deciziilor. Hotărârile luate acolo ne afectează pe noi toţi şi nu rareori deplorăm de lipsa de transparenţă a acestor procese decizionale. Chiar dacă nu presupune implicare directă în aceste mecanisme, calitatea de stagiar vine cu o poziţie de observator pe care nu mulţi au şansa de a o avea în sistemul public. Schimbarea sistemului nu se face de la sine, e nevoie de eforturi susţinute şi uneori de o nouă abordare a lucrurilor sau de o idee proaspătă. Să ne propunem să avem noi acea idee SMART!

Sursa: Adevarul.ro

 

Proiect european: Profesionişti în domeniul artelor şi jurnalismului

La Universitatea Hyperion din Bucureşti se desfăşoară mâine, 21 mai, de la ora ora 12.00, festivitatea de lansare a proiectului european „Profesionişti în domeniul artelor şi jurnalismului”. Evenimentul se va desfăşura în amfiteatrul Universităţii Hyperion din Bucureşti. „Printre obiectivele specifice ale proiectului se numără crearea unui număr de 10 parteneriate între universitate şi mediul de afaceri pentru facilitarea tranziţiei studenţilor de la şcoală la viaţa activă, consilierea şi orientarea în carieră a unui număr de 390 de studenţi, ş.a. Obiectivul general al proiectului se referă la dobândirea de către studenţi de cunoştinţe şi aptitudini practice prin participarea la stagiile de practică organizate în universitate şi în afara acesteia, în scopul accesului mai facil pe piaţa muncii”, spune Prof. univ. dr. Ion Marin, decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion.

Sursa: Evz.ro