PREUNIVERSITAR

Modelul danez de succes în educaţie: regula numărul unu este că elevul trebuie să vină cu plăcere la şcoală

Experţii danezi vor implementa şi în şcolile din România, prin proiecte derulate în mai multe regiuni ale ţării, principiile educaţiei daneze alături de metodele sistemului românesc, în urma unui parteneriat semnat între VIA University College, cea mai mare universitate din Danemarca, şi Universitatea din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti i-a adus vineri în România pe experţii danezi Erik Hygum, Ph.D.Prorector, Decan al Facultăţii de Educaţie şi Ştiinţe Sociale la VIA University College şi Peter Nielsen Wellendorf, Director al departamentului de Relaţii Internaţionale la VIA University College, cu ocazia înfiinţării primului birou de reprezentare al Facultăţii de Educaţie şi Ştiinţe Sociale la noi în ţară.

Acesta ”va funcţiona ca o platformă stabilă de colaborare între cele două sisteme de învăţământ: român şi danez”, se arară într-un comunicat de presă.

VIA University College, condiderată cea mai mare universitate din Danemarca,  este rezultatul fuziunii a cinci instituţii de calibru din Danemarca , ce a avut ca scop formarea unui leader educaţional zonal, care să ofere programe diverse, de la cele tehnice , comerciale şi sociale, la cele pedagogice şi de sănătate.

„Deschidem acest birou în România după mai bine de cinci ani de activitate în ţară, în domeniul educaţiei timpurii, educaţiei universitare sau al asistenţei sociale. Apreciem nespus sistemul de învăţământ românesc şi credem că încrucişarea rigorii şi a disciplinei învăţării din România alături de deschiderea educaţiei daneze spre creativitate, inovaţie şi plăcerea în spaţiul şcolar poate duce spre un sistem educaţional hibrid, extrem de competitiv mondial”, spun experţii danezi.

”Şansa României de a se dezvolta stă în educaţie”

„Motivul pentru care găzduim această întâlnire este acela ca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei consideră cu putere că şansa României de a se dezvolta stă în educaţie. Avem motive multiple pentru care am ales să dezvoltăm un parteneriat solid cu VIA University College din Danemarca. Danemarca stă foarte bine în ceea ce priveşte fericirea cetăţenilor ei. Credem că pentru a învăţa bine, copiii noştri trebuie să aibă mai întâi o stare de bine, acel tipar mental pe care uneori copiii îl pierd în şcoală, deşi l-au avut atunci când erau mici şi au învăţat cu plăcere cele mai complicate lucruri pe care le învăţăm cu toţii în viaţă: să vorbim, să mergem, etc. Încercăm cu ajutorul partenerilor noştri danezi ca, în instituţiile în care pilotăm programe comune – cum ar fi Creşa Româno-Daneză din sectorul 1, programul de diplome duble, care aduce studenţi din Danemarca la Universitatea din Bucureşti şi permite studenţilor noştri să meargă la VIA University College – să le aducem această bucurie de a învăţa”, a declarat conf. univ. dr. Lucian Ciolan, Decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.

„Vom acorda anul acesta primele diplome în cadrul programului dublu de licenţă Universitatea din Bucureşti-VIA University College în cadrul acestui proiect. Este un proiect inovativ şi probabil că de-a lungul timpului şi în sistemul de învăţământ românesc se a ajunge la această apropiere de copil mai mare şi la creşterea gradului de fericire nu numai a elevilor, ci şi a profesorilor”, a adăugat conf univ. dr. Anca Nedelcu, prodecan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.

De ce funcţionează sistemul danez

Danemarca deţine unul dintre cele mai apreciate sisteme de învâţământ din lume şi este ţara cu cei mai fericiţi locuitori la nivel mondial, după cum indică raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

”Fericirea populaţiei noastre este în strânsă legătură cu educaţia şi metodele pe care le folosim: încă de la primul contact cu mediul şcolar, interesul major vibrează în jurul fericirii copiilor”, notează Erik Hygum, Ph.D.Prorector, Decan al Facultăţii de Educaţie şi Ştiinţe Sociale al VIA University College.

Mai mult, sistemul de învăţământ danez pune accent pe descoperirea din timp a abilităţilor fiecărui elev în parte, la care adaugă responsabilitate şi angajament, arată experţii.

Învăţare nu teoretică, ci prin experienţă

”Fiecare loc de muncă are nevoie de un om competent, indiferent de nivelul de calificare. Intregul sistem este mai putin teoretizat, fiind axat pe învăţarea prin experienţă”, continuă Peter Nielsen Wellendorf, Director al departamentului de Relaţii Internaţionale VIA University College.

Cuvintele cheie ale sistemului de educaţie danez sunt:autonomie, participare, responsabilitate, încredere, stare de bine şi fericire, explică acesta.

”Da! Fericire! Nu poţi avea o societate sănătoasă cu o populaţie nefericită! Este şi motivul pentru care încă din stadiul educaţiei timpurii principalele priorităţi în educaţia copiilor sunt starea de bine, confortul psihic şi armonia în instituţiile de învăţământ. În acelasi spirit, al stării de bine a copilului, încercăm să cultivăm noţiunea de succes în orice fel de realizare. Considerăm critica insuccesului ineficientă şi demotivantă”, mai spun cei doi experţi.

Evaluări serioase abia de la liceu

Pornind de la aceste principii ale sistemului de educaţie danez, până la nivelul liceului evaluările deţin un loc secundar în priorităţile invăţământului obligatoriu. Totul este conceput astfel încât să fie evitate situaţiile stresante atât pentru pentru elevi, profesori sau directorul de şcoală.

Evaluările principale se bazează pe discuţii libere şi proiecte. Testările scrise au doar rolul de a observa din timp dificultăţile în procesul de învăţare şi de a le corecta cu metode adaptate.

“Regula numărul unu în ceea ce priveşte educaţia copilului danez este ca acesta să vină cu plăcere la şcoală. Dacă obţinem asta de timpuriu, procesul învăţării vine de la sine, iar acumularea de informaţii, de aptitudini se câstigă în termen scurt şi cu o performanţă ridicată“, mai adaugă cei doi delegaţi VIA University College.

Iată câteva dintre metodele daneze care vor fi introduse şi în şcolile din România:

Sistemul şcolar de bază:

• Stimularea bucuriei învăţării a elevilor români
• Reducerea abandonului şi inserţia în sistemul educaţiei a copiilor din familii defavorizate
• Introducerea de noi metodologii: creative , amuzante şi inovatoare
• Conversia stărilor elevilor români de la atitudini negative (frică, concurenţă) spre cele constructiv-pozitive
• Creşterea contactului pozitiv între şcoală şi părinţi
• Învăţare prin experienţă
• Accent mai mare pe competenţele individuale ale copiilor
• Sprijin pentru copiii defavorizaţi.

Grădiniţe-Creşe:

• Conversia de la accentul medical şi sanitar spre cel al învăţării şi creativităţii
• Introducerea metodelor de explorare: activităţi în aer liber, cunoaştere prin experienţă proprie etc
• Pregătirea pentru viaţa şcolară – bucuria de a învăţa
• Design nou în instituţii, care să permită o atmosferă creativă, colorată.

Învăţământul superior:

• Ajustarea programelor de studii, în conformitate cu noile cerinţe de pe piaţa muncii
• Teorie mai puţină, îmbinată cu practică – abordări orientate spre utilizator
• Proiecte de mobilitate a studenţilor
• Proiecte comune de cercetare legate de dezvoltarea sistemelor de protecţie socială şi de noi standarde educaţionale.

Sursa: Adevarul.ro

Mesajul ministrului Educaţiei Remus Pricopie, de 1 Decembrie: Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică

Ministrul Educaţiei Remus Pricopie a transmis public un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, spunând ca „Educaţia şi Cercetarea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume”, acesta fiind unul dintre motivele pentru care „românii trebuie să fie demni în Europa şi în lume”.

„Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu. Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook duminică dimineaţă.

Mai departe, oficialul a transmis mesajul oficial în calitate de ministru al Educaţiei:

”Cu ocazia Zilei Naţionale a României le doresc tuturor românilor să fie mândri că s-au născut în această ţară, să se simtă demni în Europa şi în lume şi să păstreze mereu în suflet valorile şi principiile care au făcut ca România să fie astăzi unită şi solidară în faţa tuturor provocărilor.

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii.

Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul.

Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educatia transmite mai departe valorile poporului

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar.

Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu.

Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale.

Romanii cu care ne mandrim

Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului naţional şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin.”

Mesajul ministrului Mihnea Costoiu

„Exemplul acestei generaţii de educatori trebuie să ne facă pe noi, cei de astăzi, să facem din educaţie şi din cercetare nu numai un loc unde trecutul rămâne viu, ci şi unul dintre factorii de dezvoltare a României moderne. Doresc să urez astăzi sincere felicitări şi un călduros ‘La mulţi ani!’ personalului din educaţie şi cercetare, elevilor şi studenţilor, precum şi tuturor cetăţenilor români!”, a transmis într-un comunicat remis duminică şi ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu.

Sursa: Adevarul.ro

„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria

Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.

În Ungaria trăiesc peste 35.600 de români, spun rezultatele recensământului maghiar din 2011. Până acum trei ani, comunitatea românească din ţara vecină număra în acte doar 8.000 de membri. Explozia demografică nefirească poate fi explicată simplu, odată ce afli că Budapesta alocă anual nişte bani – deloc puţini – fiecărei minorităţi etnice din Ungaria. De cealaltă parte a graniţei trasate prin Tratatul de la Trianon trăiesc 1,2 milioane de etnici maghiari. Ziarul „Adevărul” demarează astăzi un serial despre viaţa acestor oameni, a românilor din Ungaria şi a maghiarilor în România.

Primul episod este despre copiii români din Ungaria, despre cum fac ei şcoală cu predare în română, despre ce-a mai rămas din limba română vorbită acolo, maghiarizată, blocată în timp, învăţată din arhaismele lui Creangă şi ale lui Arghezi, şi actualizată doar din versurile hiturilor lui Guess Who şi Connect-R, pe de-o parte, şi ale cântecelor difuzate la Taraf  TV şi Etno TV de cealaltă.

În următoarele episoade puteţi afla de ce ezită românii să mai vorbească între ei limba părinţilor, de ce le e teamă să-i ridice o statuie Sfântului Andrei Şaguna în faţa Catedralei Ortodoxe Române din Jula, despre cum procedează Budapesta ca să maghiarizeze comunitatea românească din Ungaria şi de ce, pentru comunitatea românească de dincolo de Tisa, 1 Decembrie este cea mai tristă zi din an.

Vă provoc să găsiţi un liceu românesc în care să n-auziţi deloc „deci“, „naşpa“, „chestie“, „fiţă“, „mişto“, „gen“ sau „epic“, nici măcar în pauze. L-am găsit noi: Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Gyula (Jula, cum îi spun românii), un oraş din Ungaria aflat la 12 kilometri de graniţa cu România. Dintre cei 32.000 de locuitori, 974 s-au declarat români la recensământul din 2011. Aici, în oraşul acesta curat şi parcă prea liniştit, în care n-ai voie să fumezi dacă te afli la mai puţin de 25 de metri de staţia de autobuz şi-n care cei câţiva şoferi dau prioritate bicicliştilor care-s foarte mulţi, este capitala comunităţii româneşti din Ungaria. Aici au consulatul, sediul Uniunii Culturale a Românilor, un centru de documentare, redacţiile celor două reviste în română – da, au două publicaţii –, o grădiniţă, o şcoală şi-un liceu româneşti, o stradă Mihai Eminescu şi-un cartier numit Oraşul Mare Românesc.

Liceul românesc la care vin şi copii maghiari

960 de elevi învaţă în şcoli cu predare în limba română sau bilingv în Ungaria116 dintre aceştia sunt înscrişi n clasa I345 de elevi numără şcoala generală şi liceul Nicolae Blăcescu din Jula53 dintre absolvenţii Liceului Nicolae Blcescu au mers la facultate în Romnia. Toţi dintre ei s-au întors în Ungaria după terminarea studiilor100% a fost rata de promovabilitate la BAC a Liceului Bălcescu în 2012

Limba română, avantaj în industria turismului

Copii din Jula, români sau maghiari, învaţă româna pentru că le oferă un avantaj în industria turismului, spune directoarea liceului Bălcescu. „Este util să înveţe două limbi, pentru turism este un avantaj că ştiu româna când îşi caută un loc de muncă, chiar am avut absolvenţi care şi-au găsit loc de muncă şi pentru că ştiau româna şi mi-au mulţumit pentru asta când ne-am întâlnit.” Asta pentru că, vara, Jula se transformă într-o variantă modernă a Herculanelor în perioada lor de glorie. Turiştii din România vin în număr ridicat pentru a se trata la faimoasele ape termale din oraş. „Graiul  micherechean“

Tânăra profesoară Mihaela Baicu spune că vânzătorii de la magazine înţeleg ce le cere şi că aude deseori vorbindu-se română pe stradă, dar este chiar română? Un dialect pe care localnicii-l numesc „grai micherechenesc” sau „micherechean”, o combinaţie de română mai degrabă arhaică şi maghiară. Un dialect pe care localnicii-l numesc „grai micherechenesc” sau „micherechean”, o combinaţie de română mai degrabă arhaică şi maghiară, din care rezultă o limbă greu de înţeles şi pentru un ungur din Budapesta, dar şi pentru un român de la Bucureşti.

Profesorii, mult mai bine plătiţi în Ungaria

Din acest an, cadrele didactice din Ungaria sunt şi mult mai bine plătite. După o reformă în Educaţie, numită „Cariera Profesorului”, un cadru tânăr ajunge să câştige 40.000 de forinţi net, în timp ce un profesor cu experienţă de 25 de ani, cu spor de dirigenţie şi cu toate treptele (echivalentul gradelor din învăţământul românesc), câştigă în jur de 150.000 de forinţi net (2.178 de lei). Comparativ, un profesor român cu toate gradele, vechime 25 de ani şi spor de dirigenţie câştigă puţin peste 1.400 de lei net.

„Transfrontalier”, un cuvânt magic

Un singur neologism pare că şi-a croit mai lesne drum în vorba românilor din Ungaria: transfrontalier. E un cuvânt cu puteri magice, se pare, şi, odată alăturat oricărui termen precum „proiect”, „program”, „colaborare”, deschide uşi către finanţare, PR şi sentiment de bine. Într-o dimineaţă de sâmbătă din octombrie, o mână de elevi de şcoală generală din Jula s-au trezit tot devreme şi-au venit la şcoală. S-au jucat leapşa pe holuri, întârzia autocarul de la Arad care aducea alţi elevi, vreo doi, trei profesori, doi maeştri olări, preoţi şi traducătoare. Se-apucă să picteze icoane şi să modeleze obiecte religioase la două mese lungi, acoperite cu prelate de plastic să nu se murdărească, una pentru copiii români din Arad, alta pentru copiii români din Jula. În permanenţă s-a asigurat traducere în maghiară. Lumea s-a plimbat mult printre mese, un preot de la catedrala ortodoxă din Jula, îmbrăcat în costum, butona smartphone-ul cu o mână, făcea poze cu un aparat semiprofesionist cu cealaltă. Înainte ca noi să apucăm să notăm vreo declaraţie cu ghilimele în carneţele, episcopul ortodox ne scria deja, în carneţelul lui, numele, funcţiile şi adresele de e-mail în carneţelul lui. Abia apoi am reuşit să stabilim un interviu cu el. Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi-a făcut treaba înaintea noastră şi-a publicat articolul despre eveniment, cu galerie foto, chiar a doua zi. Transfrontalier. „Să spuneţi la Bucureşti că aici se munceşte, nu se priveşte”, ne spune preotul din Arad.

În toată ţara, 960 de copii învăţă în cele opt şcoli cu predare în limba română sau în sistem bilingv. Dintre ei, 345 învaţă aici, la „Bălcescu“, singurul liceu din Ungaria cu predare exclusiv în română. Pentru prima dată în istoria de 64 de ani a şcolii, în 2013 toate clasele sunt paralele: câte două de-a XII-a, câte două clase de boboci. Nu-s toţi români – câţiva dintre elevii de la „Nicolae Bălcescu“ sunt maghiari. Alţii nici măcar nu locuiesc în Ungaria, ci fac naveta din România. Înseamnă că liceul e unul foarte bun, de vin la el şi maghiari neaoşi, şi români din România, gândim noi cu voce tare.

Rata de promovabilitate la Bac a fost în 2012 de 100%. Dintre absolvenţi, doar „vreo doi, trei“ n-au mers la facultate. Abecedarele sunt, la clasa I, doar în maghiară. Iar bobocii români oricum nu ştiu o boabă de română. Au clase curate, noi, moderne, echipate – „Aţi văzut proiectorul? La fiecare oră îl foloseşte doamna, le place copiilor!“, instituţiile lor de învăţământ arată mai bine decât cele mai multe şcoli din România, iar în bănci au abecedarele şi caietele de lucru în maghiară.

Româna, ca orice limbă străină

Profesorii sunt foarte deranjaţi de criticile legate de asta – că liceul nu este pur românesc, că limba română se-nvaţă mai degrabă ca limbă străină. Dar exact asta este pentru elevi: o limbă străină pe care unii o vorbesc bine, dar numai la câteva ore de curs, şi alţii – deloc. Acasă, copiii nu vorbesc română, deşi părinţii sunt amândoi români. Pe holuri, în pauze sau când o salută pe directoare vorbesc maghiară. Ştiţi clipul acela care a făcut senzaţie pe internet, în care un român verde a vrut să demonstreze cum nu poţi cumpăra pâine în Secuime dacă o ceri pe româneşte? În Jula, în cartierul numit Oraşul Mare Românesc, pe strada Mihai Eminescu, la 100 de metri de bustul generalului român George Pomuţ, nu întâlneşti problema asta pentru că nimănui nu-i trece prin cap să ceară pâine sau orice în română.

Limba pe care-o vorbesc copiii e rigidă şi greoaie, fiindcă o învaţă aşa cum au scris-o Creangă şi Arghezi, citind din manuale arhaisme pe care nu le-nţeleg şi care, în timp, şi-au pierdut orice urmă de rost şi corespondent în realitate. Aşa că vorbesc fără „deci“, „naşpa“, „fiţă“, „mişto“ şi „gen“, dar cu „vicleşug“, „iatagan“ sau „şagă“. O limbă cumva blocată în timp, învăţată din poveşti cu zmei şi zâne, actualizată doar când şi când din versurile vreunui hit cântat de Guess Who, Paraziţii, Connect-R, Smiley sau Voltaj, după cum îşi mărturisesc elevii din Jula preferinţele muzicale.

Abecedarul în română, abia în clasa a II-a

Fiecare clasă e împărţită în 3-4 grupe, în funcţie de nivelul de cunoaştere a limbii române, pe baza unor evaluări iniţiale. Aşa funcţionează şi cele două clase de boboci: în una elevii nu înţeleg nimic în română, în cealaltă cei mai buni dintre ei reuşesc doar să-şi spună numele şi vârsta. Ştiu însă cântece şi poezii. Cântă mecanic, fără să înţeleagă cuvintele, lălăind silabele şi uitându-se pe pereţi sau mâzgălind în caiete, aşa cum făceam şi noi. De aceea, abecedarul în română este scos din ţiplă abia în clasa a II-a – dar asta o recunosc doar părinţii. Anul acesta, 116 elevi s-au înscris în clasele I din şcolile româneşti din Ungaria.

La clasa a III-a, elevii învaţă anotimpurile şi caracteristicile fiecărui sezon. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde“, scrie pe tablă şi pe fişele de lucru ale elevilor. O fetiţă blondă citeşte propoziţia, doamna învăţătoare o laudă cu „foarte bine“, în ciuda conjugării greşite la persoana a treia plural, şi-o trimite la locul ei, în banca lucioasă şi colorată.

„Câţiva dintre ei nu ştiu deloc română atunci când vin la noi, tot ceea ce ştiu au învăţat aici“, explică pe acelaşi ton justificator, dar şi plin de reproş, directoarea liceului, Maria Gurzău. Pentru că, deşi nimeni nu îndrăzneşte s-o spună, ce s-ar alege de copii dacă, într-adevăr, chiar ar învăţa numai în română? Părinţii ştiu asta, dar numai unii sunt dispuşi să-şi asume. „Am vorbit cu doamna de la grădiniţă să se ocupe mai mult de maghiară, că ne descurcăm acasă cu româna“, spune Naniana Igaş, care locuieşte în satul Méhkerék (Micherechi, în română), aflat la 21 de kilometri de Jula.

Pentru părinţii din familii precum aceasta, care nu fac parte din comunitatea istorică de români din Ungaria, faptul că micuţii vorbesc ungureşte cât mai bine, fără accent, este un motiv de mândrie şi de linişte pentru viitorul lor.

Născut maghiar, vorbeşte cu accent moldovenesc

La Bac, copiii din şcolile româneşti trebuie să dea trei probe în română. Singuri aleg în ce limbă susţin celelalte probe, adică alte trei, patru, în funcţie de profilul liceului terminat şi de cursurile pe care vor să le urmeze mai departe.

Şi-apoi? Dacă vor facultate în română, atunci să se ducă-n România: în Ungaria există doar o singură catedră de Limba Română la Universitatea din Szeged (Seghedin, cum îi zic ai noştri). În ultimii 15 ani, 53 dintre absolvenţii Liceului „Nicolae Bălcescu“ au mers la facultate în România. Toţi s-au întors în Ungaria după terminarea studiilor.

Aşa că elevii învaţă română cât să ia note bune la Bac. Clasa a XI-a, o oră de cultură şi civilizaţie a românilor din Ungaria. Copiii citesc despre Iosif  Vulcan, “naşul literar“ al lui Mihai Eminescu, şi despre generalul George Pomuţ, care a luptat de partea unioniştilor în Războiul Civil din SUA şi care i-a pricopsit pe americani cu Alaska, şi mai citesc despre cele trei valuri în care au ajuns românii pe aceste meleaguri.

Un cu totul alt val l-a cuprins pe tatăl lui Emil Puha (jos, tricou roşu), care vorbeşte cu accent moldovenesc din a doua bancă de pe rândul de la perete. „Pe vremea lui Ceauşescu, tata a venit aici de la Suceava, ca să-şi ia Dacie. Şi şi-a luat nevastă“. Familia Puha, acum cu 10 copii, trăieşte la Micherechi.

„Există o discriminare pozitivă“

O elevă îmbrăcată într-un costum de blugi citeşte un referat despre János Irinyi, care înainte să fie unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă maghiari a fost chimistul Ioan Irinii.

Lasă descumpănită umerii în jos şi zâmbeşte complice când profesoara o corectează: „Chibrituri, nu cibrituri” a inventat Irinyi. Aflăm când se termină ora că i-am scăpat de-o lucrare. Ar fi luat note bune, toţi au ştiut să răspundă.

Toţi profesorii de la Bălcescu sunt români, toţi vorbesc româna, unii au făcut facultatea în România. Unitatea este finanţată exclusiv de la statul maghiar, şi finanţată bine, spune Maria Gurzău. Există cumva chiar o discriminare pozitivă a liceului în comparaţie cu celelalte, apreciază ea: fiind o şcoală pentru o minoritate etnică, legea permite formarea claselor cu numai opt elevi, nivel mult mai scăzut decât cel stabilit pentru şcolile maghiare.

De asemenea, autorităţile locale din Jula au decis să acorde un sprijin financiar suplimentar liceului, de 230.000 de forinţi (759 de euro) anual pentru fiecare elev, pe lângă banii alocaţi de Budapesta. Sprijinul de la statul român, pe lângă numeroasele vizite ale politicienilor, se rezumă la manuale, burse de studiu pentru absolvenţii de liceu, câte-o tabără în România pentru 15-20 de elevi şi vizite de lucru şi perfecţionare pentru cadrele didactice.

Tinerii români au Facebook-ul în maghiară

„Schimbatu-s-o”, spune profesorul Mihai Cserhati despre evoluţia din ultimii 20 de ani a limbii române în Ungaria. Cserhati predă de la începutul anilor ’90 la Liceul „Nicolae Bălcescu“ şi, până acum câţiva ani, a fost şi singurul român din Consiliul Local al oraşului Jula. Schimbatu-s-o, pentru că acum 20 de ani încă mai trăiau bunicii. Doar despre ei mai auzi că nu vorbeau deloc ungureşte, că-i învăţau pe cei

mici „Înger, îngeraşul meu”, ţineau sărbătorile, aveau grijă de „orătăniile” din curte şi nu de „iosad”, cum se spune în acest dialect, săpau cu „hârleţul”, nu cu „arşăul” (din maghiarul „ásó”), iar când afuriseau prin curţi, ei bine, o făceau tot pe româneşte.

Ungurii au învăţat română la orele de maghiară

Dar mai este vreun român care să nu ştie ungureşte? Acum, nu. Viceprimarul din Micherechi, Bertold Netea, ne povesteşte că, atunci când a intrat la liceu, la Şercad, un sat aflat între Jula şi Micherechi, era în această situaţie. Vorbea maghiară, dar cu accent, aşa că mai degrabă deschidea gura în română. Era în clasa a IX-a de câteva săptămâni şi, la o oră, şi-a dat seama că lumea se uita la el „ca la o maimuţă din circ” pentru că vorbea româneşte. Aşa că profesoara de maghiară de la clasă, în timp ce-l învăţa pe el maghiară, îi învăţa română pe elevii unguri. „N-am înţeles la început de ce făcea asta. Câte-o poezioară,  ceva, în română, la fiecare oră, şi i-a ajutat pe ceilalţi să ne înţeleagă.” 

Acum nu s-ar mai întâmpla aşa ceva, recunoaşte el.

“Se vorbeşte tot mai puţin limba română în familie, copiii vorbesc între ei tot în maghiară, au Facebook-ul în maghiară. Părinţii sunt români, ştiu limba, o înţeleg, dar asta-i situaţia, acasă vorbesc în maghiară. Asta-i problema, familia. Copiii aduc la şcoală tot mai puţin din cultura românească, nu-i vorba doar de limbă”,  

Bertold Netea, viceprimar Micherechi

Sfatul părinţilor: „Ai trecut de sat, lasă limba română!”

Petru Iova e în clasa a IV-a la Micherechi şi a câştigat, anul trecut, locul I la concursul de ortografie în română. Stă în ultima bancă dintre cele patru în care învaţă şase copii, toţi băieţi. „Ce-ţi place cel mai mult la şcoală? – Matematica. Şi-n ce limbă faci mate? – În maghiară.” Acasă, Péty, cum îl alintă mama, şi familia lui vorbesc doar în româneşte. Pe stradă? „Acum vorbim cum trebuie: te opreşti cu un român, vorbeşti româneşte. Te opreşti cu un ungur, vorbeşti ungureşte”, explică Tiberiu, tatăl lui Petru. Iar asta este mare lucru pentru ei, dacă ne gândim că, atunci când erau copii, mamele le repetau la fiecare pas: „Ai trecut de sat, lasă limba română!”. Pentru că, acum 20-25 de ani, în Ungaria ţi se întorcea spatele dacă vorbeai româneşte.

Profesori „importaţi“ din România

Mihaela Baicu este una dintre cele două cadre didactice aduse la Micherechi, din România, la începutul acestui an. Principala condiţie pentru post: să nu ştie deloc limba maghiară. Comunitatea a pornit un proiect-pilot şi speră că, prin aducerea unor profesori care nu ştiu maghiară, copiii vor învăţa mai abitir româna. Când a văzut prima dată anunţul pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean din Bihor, s-a mirat că se caută profesori de limba română pentru Ungaria, nu ştia că acolo se predă în româneşte. A mers la interviu pentru că voia o schimbare, până atunci predase într-un singur liceu din Ştei, şi recunoaşte că era curioasă să vadă cum se desfăşoară o oră de română în Ungaria.

“Copiii înţeleg limba română la nivel mediu sau peste mediu, doar că întâmpină dificultăţi în a se exprima. Participând la orele de conversaţie, îi văd implicaţi, dornici să se exprime, întreabă, explică prin diverse moduri cuvintele, astfel încât eu să le ghicesc gândul, ce vor să spună”, Mihaela Baicu, profesoară de limba română la Micherechi

S-a temut că o să fie respinsă pentru că este din România, „dar n-a fost cazul”. Aşa că Mihaela a devenit profesoară de română la Şcoala Generală din Micherechi. Câştigă mai bine decât în România, dar nu ştie cât timp va rămâne aici; la final de an se va trage linie şi se vor analiza rezultatele.

Binele învinge întotdeauna pe româneşte

Poate că dorul de bunici este cel care-i mână pe profesorii români de la satele din Ungaria să continue o tradiţie care la oraş, dar şi în România, s-a pierdut: cea a povestitorului. În lumea asta cu arici vorbitori, zmei cu trei capete, muşte viclene şi purici, binele învinge întotdeauna pe româneşte. Anual, şcolile româneşti organizează concursuri de povestitori. Unul dintre câştigătorii de anul trecut este clasa a III-a la Micherechi şi vorbeşte cu accent moldovenesc, s-a născut în România, dar a locuit foarte puţin acolo, nu mai ţine minte. Doamna învăţătoare l-a aşezat în prima bancă să stea cu ochii pe el, că-i cam năzdrăvan. Este singurul copil care nu ezită când îl întrebăm ce e el, român sau ungur?, şi ne răspunde zâmbind şi echivoc: „Mai mult român”.

Micherechi este singura localitate din Ungaria unde românii sunt majoritari. Doar că şi ungurii sunt majoritari. La recensământul din 2011, dintre cei 2.000 de micherecheni, 1.700 s-au declarat români şi 1.600 – unguri. Câteva întrebări puse anapoda una după alta în chestionar au legitimat dubla identitate: români cu limba maternă maghiara, unguri cu româna ca limbă maternă. Unde-i numeri când tragi linie? 

Sursa: Adevarul.ro

Energie ca-n Matrix: trei eleve din Bucureşti au dezvoltat un sistem care foloseşte mersul la generarea de electricitate

În Matrix oamenii devin ei înşişi o sursă de energie, însă acest lucru nu este prea departe de realitate nici în prezent.

Trei eleve de la Colegiul Naţional Grigore Moisil din Bucureşti au dezvoltat un proiect care foloseşte energia produsă de mers în generarea de electricitate. Echipa a realizat un prototip funcţional şi a calculat eficienţa acestuia în cazul în care proiectul este implementat într-un parc cu o suprafaţă de doi kilometri pătraţi.

Antonia Croitoru este „inginerul“ grupului şi spune că vrea să urmeze o facultate de inginerie spaţială. Ana-Maria Vasilache s-a ocupat de partea de arhitectură, în vreme e Alexandra Doroftei s-a ocupat de partea de economie, calculând costurile unui astfel de proiect. Cele trei sunt în clasa a XI-a şi îşi doresc realizarea proiectului în Bucureşti, acesta urmând să fie donat primăriei. Ele spun că cele mai indicate zone pentru o astfel de construcţie ar fi parcurile de joacă pentru copii, pentru că aceştia dau dovadă de foarte multă… energie. Întrebate cum au ajuns să lucreze la un astfel de proiect, cele trei spun că au vrut să demonstreze că şi fetele pot fi la fel de bune la fizică.

Proiectul lor a câştigat premiul întâi în cadrul competiţiei pentru licee a concursului Play Energy, realizat de către Enel în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, iar acum vor reprezenta România la Roma, în marea finală. Tema de anul acesta a fost „Pătrunde ăn inima energiei“, iar la concurs au luat parte peste 40.000 de elevi din 800 de şcoli din zonele unde Enel deţine distribuţia de electricitate în ţara noastră, respectiv Banat, Dobrogea, Bucureşti şi împrejurimile sale. Play Energy este un proiect educaţional dezvoltat de Enel la nivel internaţional în zece state: Brazilia, Chile, Costa Rica, Guatemala, Italia, panama, România, Rusia, Slovacia şi Spania. Lansată în 2003, competiţia a implicat anul trecut 465.000 de tineri din întreaga lume.

Locul al doilea a fost ocupat o echipă din cadrul Colegiului Naţional Regina Maria din Constanţa, cu un proiect de „Casă inteligentă“, în vreme ce ultima treaptă a podiumului a fost ocupată de elevii clasei a X-a a Liceului Teoretic Sebiş din Arad.

Curent din traficul de la metrou

La categoria de gimnaziu, premiul întâi a fost câştigat de un proiect de generare a electricităţii din traficul de la metrou. Elevii clasei a VI-a din cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 6 din Timişoara au imaginat un sistem care să producă energie atunci când oamenii intră la metrou. Mai exact, din rotirea barelor de care trebuie să trecem. Totul se face printr-un mecanism care produce energie stocată într-o baterie, iar ulterior se poate aprinde un bec.

Locul doi a fost câtigat de către proiectul „Să ne jucăm cu energia“, al clasei a VI-a de la Colegiul Naţional Regina Maria din Constanţa, iar premiul pentru locul al treilea a ajuns la Şcoala gimnazială nr. 23 Sfântul Silvestru din Bucureşti, unde elevii clasei a V-a A au realizat câteva modele de „Căsuţe eco“.

„Sper ca în sală să-i întrezăresc pe viitorii noştri colegi, energeticieni, ingineri, economişti. Avem nevoie să transmitem copiilor noştri o lume curată. Lucrul în echipă este un mister în ţara noastră, poate voi veţi învăţa să ajutaţi un coleg atunci când nu reuşeşte să-şi îndeplinească obiectivul“, a declarat, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, Radu Coşarcă, director de relaţii externe în cadrul Enel.

Sursa: Adevarul.ro

Vânătoarea de genii care au abandonat şcoala

Academia informatică „42“, din Franţa, este o instituţie construită în afara normelor tradiţionale, fără profesori, ci cu „organizatori prietenoşi“, care poartă tricouri şi nu cravate.

Nu se tem că ar putea rămâne fără serviciu, sunt printre puţinii care nu doar că speră, dar şi primesc măriri salariale consistente în fiecare an, au oricând la dispoziţie varianta unui job şi mai bun, şi mai bine plătit. Chiar şi în România au la început de carieră salarii bune, de multe sute de euro, iar mai târziu, de câteva mii. Iată de ce mulţi tineri visează o carieră în conceperea, scrierea şi dezvoltarea de programe informatice. Pe scurt, în IT.

Noul El Dorado, oricât ar putea să pară de suprinzător, nu este un vis urmărit doar de tinerii români, ci şi de cei din Occident. Marea problemă e că educaţia formală, adică şcoala, în toate formele ei, inclusiv universitare, rareori reuşeşte să ţină pasul cu evoluţia tehnologiei. Iată de ce un absolvent de facultate informatică se poate trezi că bună parte din informaţiile primite la cursuri sunt deja depăşite la absolvirea facultăţii.

Or, un puşti cu real talent la informatică, dar fără interes pentru literatură şi discipline umaniste în general, ratează intrarea în Universitate pentru că în liceu a tocit prea puţin aceste materii, s-a jucat prea mult la calculator şi a picat Bacalaureatul. Din nou, nu doar în România.

„Steve Jobs de Franţa“

Cu aceste idei în minte şi ţinând cont de sărăcia de candidaţi competenţi pe piaţa muncii hiperspecializată a softiştilor, magnatul francez Xavier Niel (46 de ani) a deschis nonconformista academie informatică „42“, ale cărei „şedinţe“, căci „cursuri“ probabil nu li s-ar putea spune, au început pe 18 noiembrie.

Posesor al unei diplome de liceu şi al unei averi de aproximativ 6 miliarde de euro, Xavier Niel, comparat adeseori cu Steve Jobs în presa franceză, a schimbat felul în care se făceau afacerile în industria telecomunicaţiilor. Iar acum vrea să facă acelaşi lucru cu educaţia superioară, cel puţin din acest domeniu. Pentru a înfiinţa „42“ a investit 70 de milioane de euro din banii săi personali.

La „42“ nu sunt profesori, ci „organizatori prietenoşi“, care poartă tricouri şi nu cravate; nu sunt nici cursuri ori seminarii, ci doar proiecte de grup. Nu ai nevoie de diplome ca să intri, sunt acceptaţi şi cei care au abandonat liceul; nici de bani – educaţia e gratuită la „42“; nici măcar să ştii programare dinainte nu este obligatoriu. Totul e să ai între 18 şi 30 de ani, să fii în mod real interesat şi să fii prezent în clădirea fostă industrială, acum renovată, de la marginea Parisului gri, care înconjoară Parisul luminilor, pe care îl ştiu turiştii.

Teste logice online

Noua academie încalcă toate normele sistemului de învăţământ tradiţional, dar lui Xavier Niel, al 10-lea francez după mărimea averii sale (potrivit „Le Parisien“, care citează cifre din 2013), nu-i pasă. El se află într-o vânătoare de talente, oferind şanse celor pe care tocmai sistemul educaţional i-a trădat, din punctul său de vedere.

„În fiecare an, aproximativ 60.000 de tineri părăsesc şcoala fără niciun fel de calificări. Printre ei pot exista câteva mii care se nasc cu o formă particulară de logică şi care vor să realizeze ceva în viaţă. Pe aceştia îi căutăm şi vrem să le dăm şansa de a se urca în ascensorul social“, a explicat Niel într-un interviu publicat în „Le Parisien“.

Ceea ce nu înseamnă că admiterea e una facilă: într-o primă etapă, viitorii studenţi trebuie să susţină mai multe ore de teste logice online. O întrebare tipică e de „completare a literei după model: 7 (S), 11 (O), 15 (Q), 20 (V), 30 (?)“. Cei care au răspuns „T“ (prima literă a cuvântului „trente“, „treizeci“ în franceză) au primit acces în „Piscină“, un fel de tabără de pregătire şi admitere, ţinută în fosta clădire industrială de la marginea Parisului, „decorată“ de la parter până la ultimul etaj cu prosoapele candidaţilor, puse la uscat pe balustrade.

Căci sesiunile de exerciţii, lungi uneori şi de 12-16 ore, le lasă timp studenţilor doar pentru duş şi câteva ore de somn la faţa locului, pe saltele gonflabile şi din neopren, instalate în sălile alăturate celor cu calculatoarele. „O pregătire demnă de puşcaşii marini, numai că în domeniul informatic“, se arată chiar pe site-ul academiei, 42.fr.

Zeci de mii de candidaţi

Puterea exemplului propriu (Niel şi-a construit averea ca fondator al unuia din serviciile Minitel, precursor al Internetului şi, mai apoi, al primelor reţele de telefonie mobilă în Franţa, este, în prezent, coproprietar al ziarului „Le Monde“) îi atrage ca un magnet pe toţi cei care cred în forţele lor, dar n-au reuşit după reţeta tradiţională.

Din aprilie, când a fost lansată ideea, 70.000 de cereri de admitere au venit din toate colţurile Franţei. Dintre candidaţi, 3.000 au intrat în „Piscină“, în trei valuri de admitere a câte o lună, pentru ca, în cele din urmă, 1.000 de aleşi să rămână în şcoală pentru a studia gratuit timp de trei ani tainele programării.

Ce vor învăţa ei? Într-un interviu publicat în septembrie de cotidianul „Le Parisien“, Xavier Niel crede că răspunsul e evident: „În primul rând, cum să abordezi o problemă, cum să-i găseşti soluţia“. Programarea e, în acelaşi timp, în opinia sa, la fel de simplă precum plecatul în vacanţă: „Începi prin a-ţi face valiza, a pune benzină în rezervorul maşinii şi a verifica dacă ai încuiat bine uşa casei, pentru a te putea bucura apoi de câteva zile senine“.

Directorul „42“, Nicolas Sadirac (45 de ani), el însuşi o vedetă a lumii informatice (a spart site-ul premierului Franţei în 2000 pentru a-i dovedi vulnerabilitatea), argumentează că, în general, studenţii francezi învaţă reguli specifice pentru situaţii specifice. „Problema este“, a explicat el, într-un articol publicat zilele trecute în „The New York Times“, „că atunci când ai nevoie să inventezi soluţii noi, asta e pur şi simplu o catastrofă“. Iar afirmaţia îi aparţine unui om care a absolvit UCLA şi Stanford în Statele Unite, dar şi Şcoala pentru Informatică Avansată şi Înalta Şcoală pentru Studii Comerciale (HEC) din Franţa.

Fără diplomă recunoscută

Ce vor obţine studenţii „42“ la finele celor trei ani de pregătire: o diplomă deocamdată nerecunoscută de statul francez, dar şi, după cum Niel şi Sadirac le „garantează“ tinerilor, cel puţin patru-cinci propuneri de angajare cu un salariu de cel puţin 40.000 de euro pe an sau chiar dublu, dacă propunerile de job vin din SUA.

Absenţa unei diplome valabile nici nu-i interesează pe cei care cred în metodele fondatorilor şcolii. Când intră în clădirea „42“, Niel e întâmpinat ca un star rock, cu aplauze, urlete şi fluierături.

Richard, 24 de ani, cu părul vopsit blond, rămas la „42“ din timpul primei „Piscine“, din iulie, a povestit pentru „France Info“ ce-i ţine acolo pe el şi pe alţii asemenea lui: „E săptămâna de 90 de ore de lucru, dormim câte opt ore o dată la trei zile, dar este extraordinar! Suntem cu toţii la fel, în sfârşit printre oameni care au aceleaşi interese, cu care avem ce discuta… E paradisul!“.

Sébastien Sayad, 22 de ani, spune la rândul său că a renunţat la şcoală la 16 ani, pentru a munci în domeniul comercial, apoi în construcţii, deşi calculatoarele „erau viaţa lui“. „Am vrut să mă întorc la şcoală, pentru a deveni programator, dar nu aveam decât opţiunea unor universităţi scumpe… Din fericire, a apărut «42», iar tot ce am făcut aici în ultimele luni, învăţarea doar prin calculator, proiectele în care am făcut schimb de idei, toate astea mi-au plăcut. Nu-mi pasă că diploma nu este recunoscută. Reputaţia şcolii va fi suficientă. După aceea, aş vrea să îmi creez propria companie şi să fac aplicaţii pentru Google Glass. Va fi grozav!“

Criticii proiectului: „Naiv“

Unii educatori numesc întreg conceptul „42“ drept „naiv“. „Nu e destul să le oferi studenţilor reţete“, spune Pierre Baylet, unul din şefii Institutului de  Telecomunicaţii „Mines-Telecom“. „Trebuie să-i înveţi şi cum să gătească!“, afirmă Baylet.

Marc Neveu, profesor de calcul şi lider al unuia din cele mai importante sindicate universitare, spune că „metoda «42» e mioapă“. „Absolvenţii se vor dovedi cu siguranţă scriitori de cod talentaţi, dar nişa pentru care se pregătesc ei s-ar putea să nu existe pentru totdeauna.“

Unii oficiali, preocupaţi de starea economică a Franţei, găsesc că „iniţiativa e totuşi bine-venită“. Fleur Pellerin, ministru pentru Întreprinderile Mici şi Sectorul Digital, spune că „există o cerere uriaşă de personal calificat în acest domeniu, iar «42» se potriveşte la fix cu modul în care trebuie să fie formaţi azi tinerii, pentru o economie digitalizată“.

„Sunt oameni care ne întreabă: «Dar de ce nu colaboraţi cu Ministerul Educaţiei?»“, relatează la rândul său Xavier Niel pentru „The New York Times“. „Ei bine“, dă tot el răspunsul, „depinde dacă vrei sau nu ca ideea să funcţioneze“.

Ministerul Educaţiei Superioare din Franţa a refuzat până acum să reacţioneze oficial cu privire la apariţia noii Academii. Dar reprezentanţii ai sistemului recunosc public că universităţile existente nu reuşesc să-şi instruiască studenţii la nivelul cererilor de pe piaţa muncii, că presa are dreptate când numeşte în derâdere instituţiile tradiţionale drept „fabrici de şomeri“. Iar statisticile oficiale arată că în ciuda unei rate a şomajului de 11%, în Franţa există peste 60.000 de locuri de muncă libere în domeniul informatic.

„Bobocii“ au găsit o soluţie pentru Apple

Poate avea succes o astfel de iniţiativă? Sceptici sau încrezători, toţi cei care comentează apariţia „42“, sunt de acord că doar în câţiva ani putem afla. Primele semne sunt însă cât se poate de încurajatoare.

Mai multe pagini de internet ale fanilor companiei Apple au remarcat că faimoasa companie le-a mulţumit „bobocilor de la «42»“ pentru că au găsit soluţia pentru corectarea unei erori de securitate a celui mai nou sistem de operare Mountain Lion (care echipează computerele şi serverele Macintosh).

De unde vine numele

Pentru cei mai mulţi, numărul 42 e la fel ca oricare altul. Romanul SF „Ghidul autostopistului galactic“ al lui Douglas Adams, lectură obligatorie pentru orice pasionat de computere, proclamă însă numărul 42 drept „răspunsul la întrebarea fundamentală a Vieţii, Universului şi tot ce mai e“.

Sursa: Adevarul.ro

1 Decembrie 2013 – 1 Decembrie 2018: răstimpul schimbării paradigmei Educaţiei în România

În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, dacă ne respectăm îndeajuns ca naţie, se cuvine să celebrăm istoricul centenar cu o împlinire pe măsură: trecerea autentică a Şcolii ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Sau, altfel spus, schimbarea paradigmei Educaţiei în România. Acesta este adevăratul nostru Proiect de Ţară, urmat apoi, firesc, de reîntregirea cu Moldova de peste Prut.

Timpul transformării de sistem a Educaţiei în România este, acum, deosebit de propice, pentru că rezistenţa la schimbare este, dominant, inerţială şi fără proiect, iar fantoşele trecutului „garantate care este” ies, trist şi fără glorie, din scenă. Din orgolii ieftine de oameni mici, meschin calcul politic şi prostie pură şi simplă combinate îndeolaltă, ele, fantoşele, au ratat copios, una după alta, oportunităţi colosale ridicate la plasă. Pe frunţile lor scrie loosers, şi în scurt timp lada istoriei le va înghiţi, pentru totdeauna, complexele de inferioritate ale profundei lor inadecvări la lumea acestui veac nou. Numele fantoşelor „garantate care este”? Vai de sufletul lor… Cine stă să le mai ţină minte – nu merită!…

Timpul transformării de sistem a Educaţiei în România este, acum, deosebit de propice şi pentru că o generaţie nouă de profesionişti curajoşi a intrat deja în scenă şi acţionează cu o excepţională forţă pozitivă. Iată nume validate de proiectele lor, care, împreună, vor pune în fapt schimbarea paradigmei: Cătălina Ştefănescu şi echipa sa, Diana Certan, Alexandra Anton, Tincuţa Apăteanu, Magda Balica, Lucian Ciolan, Oana Moşoiu, Andrei Popescu, Alex Ghiţă, Dragoş Apostu, Ştefan Pălărie, Monica Mocanu, Traian Brumă, Vlad Atanasiu, Cristina Cristea, Răzvan Crişan, Maria Gheorghiu, Virgil Paraschiveanu, Liviu Constandache, Ciprian Stănescu, Corina Rebegea, Doru Toma… Şi iată numele entităţii-fanion a schimbării paradigmei, din ce în ce mai pregătită să îşi asume rolul istoric: Alianţa Colegiilor Centenare.

Ca oameni politici, m-aş bucura enorm, domnule ministru Remus Pricopie şi doamnă secretar de stat Ştefania Duminică, să vă onoraţi mandatele pe măsura aşteptărilor – inclusiv ale mele. Doamnă secretar de stat, în iune aţi afirmat explicit acordul dumneavoastră faţă de schimbarea paradigmei Educaţiei. Felicitări! Domnule ministru, în octombrie aţi asumat public nevoia deschiderii procesului „schimbării de filosofie” a Educaţiei, iar azi, 1 Decembrie 2013, aţi refrazat sintagma „România pe bune începe cu Şcoala pe bune” în termenii „un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică”. Felicitări şi dumneavoastră! Citind paragraful anterior, veţi recunoaşte imediat pe toţi cei care aşteaptă din partea dumneavoastră leadership real, leadership autentic, leadership transformaţional. Acum scena vă aparţine în totalitate, iar coechipieri puteţi câştiga foarte mulţi şi foarte buni. Începeţi cu Alianţa Colegiilor Centenare şi nu vă va părea rău deloc!

În 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, dacă ne respectăm îndeajuns ca naţie, se cuvine să celebrăm istoricul centenar cu o împlinire pe măsură: trecerea autentică a Şcolii ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Sau, altfel spus, schimbarea paradigmei Educaţiei în România. Acesta este adevăratul nostru Proiect de Ţară, urmat apoi, firesc, de reîntregirea cu Moldova de peste Prut.

La mulţi ani, România!

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Un profesor chinez la Liceul Pedagogic din Galaţi: s-au înscris la cursuri zeci de copii, dar şi mulţi adulţi

Profesorul Kong Xianzhen, cel care i-a rugat pe cei de la Colegiul Pedagogic să-l strige Oscar, va sta un an de zile pentru a-i învăţa pe toţi cei interesaţi limba, cultura şi civilizaţia chineză. S-au înscris deja pentru cursuri 50 de copii şi 15 adulţi.

Tânărul de doar 24 de ani vine din zona Shanghai. El le-a prezentat liceenilor gălăţeni de la Colegiul Naţional „Costache Negri” zona din care vine vorbind numai la superlativ. Le-a mai spus tinerilor că vine dintr-un orăşel dintre munţi şi că este membrul unei familii extrem de unită formată din trei membri.

Imediat, Oscar a trecut la fapte. Le-a scris liceenilor pe tablă câteva cuvinte în chineză şi i-a rugat să repete după el pentru a vedea dacă se descurcă cu accentul. Tinerii de la „Pedagogic” nu au rămas datori şi imediat l-au provocat la o lecţie de limba română (Video):

Un chinez la Liceul Pedagogic din Galaţi

„Ideea de a apela la un profesor de limba chineză mi-a venit după ce am văzut cât de bine merg lucrurile în relaţia cu China. Practic, l-am adus în România pe Oscar odată cu primul ministru al său! El va sta până la sfârşitul anului şcolar, va fi plătit de Ambasada Chinei, dar va şcoli oameni pe gratis”, ne-a spus directorul Colegiului Naţional „Costache Negri” Galaţi, Andra Ionescu.

Sursa: Adevarul.ro

Propunere legislativa a unor senatori PSD: Imn intonat zilnic in scoli, sanctiuni pentru nereguli la arborarea drapelului

O propunere legislativa care prevede ca imnul national sa fie intonat zilnic in scoli, ca drapelul Romaniei sa fie arborat „in mod permanent si obligatoriu” pe sediile institutiilor, precum si sanctiuni pentru nerespectarea regimului de arborare a acestuia a fost depusa de mai multi senatori PSD, potrivit Mediafax.Senatorul PSD de Mures Alexandru Petru Fratean a anuntat, intr-un comunicat de presa transmis vineri, ca a elaborat, impreuna cu senatorii PSD Gabriela Firea si Serban Nicolae si lectorul universitar doctor Olimpiu Sabau Pop (consilier local PSD in Targu Mures), o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice.

Propunerea legislativa prevede sanctiuni pentru nerespectarea regimului de arborare a drapelului national, dar si intonarea imnului in scoli, in conditiile in care, potrivit lui Fratean, in judetul Mures au fost semnalate, de-a lungul timpului, situatii repetate de nerespectare a simbolurilor nationale, „cum ar fi folosirea altor insemne decat cele stabilite prin Constitutia Romaniei, situatii care genereaza tensiuni in cadrul comunitatilor”.

Fratean a mentionat ca in perioada in care a fost prefect a sesizat aceste situatii Guvernului, inaintand MAI, in septembrie 2012, „o prima propunere de remediere a lacunelor legislative”, iar in prezent, ca senator, poate actiona direct.

„Concret, propunerea legislativa vizeaza modificarea si completarea prevederilor legale referitoare la arborarea permanenta a drapelului Romaniei, care sunt intarite prin stabilirea obligativitatii acestei masuri: ‘Drapelul Romaniei se arboreaza in mod permanent si obligatoriu‘. De asemenea, se stabilesc sanctiuni pentru nerespectarea regimului de arborare a drapelului national, precum si pentru arborarea insemnelor altor state. Propunerea legislativa introduce prevederi clare si explicite referitoare la intonarea imnului national la nivelul claselor primare si gimnaziale„, se mentioneaza in documentul citat.

Senatorul PSD Alexandru Fratean a precizat pentru Mediafax ca prin „arborarea insemnelor altor state” se face referire la drapele ale unor state sau entitati nerecunoscute de Romania.

„Sunt mai multe aspecte. O categorie o reprezinta statele nerecunoscute de Romania, state care nu mai exista sau entitati ce se pretind a fi state – drapelele lor nu se pot arbora. Trebuie facuta o distinctie intre drapel si steag. Drapelul e insemn oficial, steagul intra pe Legea publicitatii, 185/2013. Sanctiunile prevazute sunt reprezentate de amenzi destul de mari, ca in Legea 185/2013”, a spus Fratean, intrebat daca este vizata si arborarea steagului Tinutului Secuiesc.

El a sustinut ca nu se poate lasa loc de interpretari cand este vorba despre simbolurile Romaniei si ca, potrivit propunerii legislative, intonarea imnului in scoli ar urma sa se faca zilnic, dar „e posibil sa mai apara amendamente”.

Potrivit lui Fratean, pentru fiecare caz sunt stabilite institutiile responsabile pentru verificarea respectarii prevederilor legale si aplicarea sanctiunilor.

„Directorul scolii ar urma sa raspunda de intonarea imnului zilnic. Sanctiuni prevazute expres nu sunt, insa ar intra pe regula de functionare a scolii, cu puncte de penalizare si avertismente”, a explicat Fratean.

El a aratat ca a depus propunerea legislativa la Senat, joi, pentru a fi semnata si de alti colegi, in preajma Zilei Nationale a Romaniei.

Amintim ca o initiativa similara a fost depusa la Parlament de PDL in 2011. Acel proiect de lege prevedea ca drapelul Romaniei trebuie sa fie arborat in mod permanent in fiecare sala de clasa din invatamantul primar si gimnazial, deasupra tablei de scris, si ca imnul national al Romaniei trebuie sa fie intonat obligatoriu, in fiecare zi de luni, in toate salile de clasa din invatamantul primar si gimnazial.

In cadrul unei dezbateri HotNews.ro, psihologul si fost ministru al Educatiei Mircea Miclea a declarat ca aceasta initiativa „nu cred ca face mult bine, dar nu cred ca face rau”. „Sunt beneficii legate de faptul ca se cultiva prin acest comportament o valoare care eu consider ca este in continuare o valoare, si anume patriotismul. Cred ca este o valoare care merita cultivata. Daca ea nu este contaminata de retorica nationalista, cred ca patriotismul este un lucru foarte bun care merita cultivat”, a sustinut Miclea.

Potrivit acestuia, riscul ar fi ca imnul „sa fie o obligatie formala si atunci sa fie tratat cu indiferenta sau sa fie tratat ca o alta obligatie”.

Pe de alta parte, Fekecs Karoly, director de scoala in Sfantu Gheorghe, jud. Covasna, declara la acea vreme pentru HotNews.ro ca nu asa se insufla sentimentul de patriotism, cu forta.

Si Mircea Dumitru, rectorul Universitatii Bucuresti, a afirmat atunci pentru HotNews.ro ca „daca va fi pur si simplu un ordin: trebuie sa cantati imnul, va garantez ca respingerea de catre adolescenti va fi foarte mare”.

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educatiei, declara la acea vreme: „ma declar adeptul unei astfel de initiative, dar trebuie sa fim vigilenti sa nu demonetizam aceste lucruri – asa cum a fost cazul in trecut”.

Sursa: Hotnews.ro

Record de participanţi la concursul liceenilor uimitori

Sute de adolescenţi fac coadă la preselecţiile „Pun pariu pe talent”. Câştigătorul va avea ocazia să ajungă vedetă.

A doua ediţie a singurului concurs de talente destinat liceenilor bucureşteni a întregistrat un record de participaţi.

La doar o lună de la începerea preselecţiilor, s-au înscris peste 168 de adolescenţi, ceea ce a dus la extinderea echipei organizatorice. Şi de această dată, concursul va consta din trei etape: preselecţii, semifinale şi finală.

„Antrenaţi” să devină staruri

În semifinale vor ajunge iluzionişti, gimnaste, beatboxeri, actori debutanţi sau oameni de show, adevărate maşinării de talent, diversitatea fiind singurul criteriu de preselecţie. După şase luni de căutări, juriul va alege 15 dintre cei mai talentaţi liceeni (1 reprezentant din fiecare liceu), care se vor întrece într-un ultim show de proporţii. Marele premiu va consta într-un contract muzical oferit de Mango Records.

Pe parcursul competiţiei însă, fiecare talent se va “antrena” pentru viaţa de vedetă prin participări la repetiţii, workshop-uri de dezvoltare, şedinţe la sala de fitness şi vizite în saloanele de înfrumusețare. Concurenţii au participat deja la o şedinţă foto organizată chiar în sediul redacţiei EVZ.

Mai mult, aceştia vor avea parte de susţinerea unor vedete consacrate, precum Andrei Leonte (câştigător al primei ediţii X Factor), Nicole Cherry sau Sorin Brotnei şi Mihai Gruia (ex- Akcent).

Frumuseţea acestei competiţii este că reprezintă o rampă de lansareare pentru toţi participanţii. Dovadă stă oferta celor de la casa de discuri Mango Records, făcută unuia dintre foştii finalişti ai primei ediţii „Pun pariu pe Talent”.

Acesta urmează să lanseze un single produs în fază iniţială pentru câştigătoarea X Factor din Serbia.

Mai mult, una dintre fostele seminfinaliste, Alina Păun, elevă la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Capitală concurează acum la show-ul „Vocea României”, în echipa Loredanei Groza.

Din februarie, competiţia tinerelor talente îşi deschide uşile şi pentru public. Sunt pregătite 5 semifinale pentru a decide reprezentanţii fiecărui liceu din Bucureşti.

Mai multe informaţii puteţi afla vizitând pagina de facebook şi site-ul www.punpariupetalent.ro.

Sursa: Evz.ro

Mesajul lui Remus Pricopie de 1 decembrie: “Educație și cercetarea sunt o sursă de mândrie națională”

Șeful de la Educație le-a transmis românilor un mesaj prin care subliniază cele mai importante realizări ale școlii românești.

„Cu ocazia Zilei Naţionale a României le doresc tuturor românilor să fie mândri că s-au născut în această ţară, să se simtă demni în Europa şi în lume şi să păstreze mereu în suflet valorile şi principiile care au făcut ca România să fie astăzi unită şi solidară în faţa tuturor provocărilor.

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii. Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul. Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar. Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume.

Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu. Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale. Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului national şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin.”

Sursa: Evz.ro

GENIUL INFORMATICII, Ionuţ Budişteanu, e născut pe 1 decembrie. „Totul este să îţi iubeşti ţara şi să nu fugi din ea”

Născut pe 1 decembrie 1993 de Ziua Naţională a României, Ionuţ Budişteanu din Râmnicu Vâlcea este cel mai influent tânăr din lume este. În competiţiile internaţionale poartă cu mândrie tricolorul românesc, îşi iubeşte ţara şi vrea să o facă tot mai cunoscută pe mapamond.

A ales să studieze în România într-un moment în care universităţi celebre din America şi Europa i-au intâns covorul roşu şi i-au deschis larg uşile. Este student la Facultatea de Matematică și Informatică, din cadrul Universității București,stă la cămin şi vrea să ajute omenirea.

„Îmi doresc să devin profesor universitar, un cercetător, un inventator, iar munca mea să ajute la un moment dat alţi oameni din Africa, China şi ce de ce nu din România. Sunt în contact permanent cu străinatatea şi consider că se poate face performanţă şi din România, totul este să vrei, să îţi iubeşti ţara şi să nu fugi din ea”, a declarat Ionuţ.

A fost inclus de revista „Time” în clasamentul celor mai influenţi tineri din lume, ocupă locul nouă din cele 16 existente. „Sunt foarte bucuros ca un student roman, un mic inventator român a fost inclus într-un astfel de top alături de fiica preşedintelui SUA Barak Obama şi am fost bucuros ca s-a scris pozitiv nu despre mine ci despre România pentru că al treilea cuvând după numele meu Ionuţ Budişteanu era România”, a mai spus tânărul de 20 de ani.

Cu un sistem prim care care automobilul se poate conduce singur, Ionuţ Budişteanu câştigat în acest an marele premiu de 75.000 de dolari la concursul Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF) din State Unite ale Americii.

Sursa: Evz.ro

Un PUȘTI care se pregătește de Bac și-a făcut TELEVIZIUNE în sufragerie. Vezi ce FILOSOF este

Levi Elekes, elev în clasa a XII-a la Colegiului Naţional Lajos „Áprily Lajos” din Brașov a strâns zeci de mii de fani, după ce și-a înființat propirul canal video, StudioB2KBS. Emisiunea lui, „Friends Show”, este urmăritî în fiecare ze de miercuri de peste 10.000 de oameni, iar principalul atuu al bîiatului sunt discursurile folosofice pe teme de viață.

Levi are ceea ce se numește vlog, adică un videoblogul, o oplatformă online unde încarcă diverse filmulețe pe Youtube, scrie site-ul local bzb.ro.

„Am avut clipuri cu 150.000 view-uri, iar media e de 30-40.000. Dacă îmi închipui atâţia oameni în faţa blocului meu, s-ar crea un mic haos”, glumește Levi. Acesta și-a descoperit pasiunea pentru videoblog acum trei ani, când a decis să se filmeze vorbind în propria sufragerie, ajutat de un prietem cameraman.

„Detest conţinutul de proastă calitate, care există peste tot. Acesta este prea mult încurajat, ca de altfel toate lucrurile negative. Dacă un om înjură, sau se prosteşte, dacă e vorba despre vreo crimă, conţinutul are succes şi toată lumea se uită. Însă nu creatorul e prost, ci consumatorul. Dacă oamenii nu s-ar uita la aşa ceva, atunci nu s-ar crea un asemenea conţinut. Din păcate, ăsta e mediul în care trăim. Nu mă mir că suntem în groapă, ca naţiune, iar problema nu e că suntem acolo, ci cş refuzăm să ieşim”, e tranșant băiatul.

Videoblogul său este plin de discuții legate de orașul Brașov, dar și despre cam tot ceea ce îi macină pe adolescenții de astăzi. Interesant este însă publicul său, care variază de la copii de opt ani până la bătrâni de 80 de ani. „Copilul meu mi te-a arătat şi sper din tot sufletul că şi-a însuşit cât mai mult din frumosul tău discurs. Numai bine şi succes în continuare!”, este comentariul lăsat de un părinte.

Levi știe că nu se va îmbogăți de pe urma pasiunii sale, dar speră să continue cu videoblogul și după terminarea liceului. Iată care sunt principiile după care se ghidează: – Nu le fă niciodată altora ceea nu ţi-ai face ţie. – Fiecare om e frumos în felul lui şi trebuie acceptat. – Nimic nu-mi poate face rău, totul e construit pentru mine şi înspre binele meu. – Toţi suntem un întreg şi dacă arunc cu pietre în cineva, arunc în mine. – Trăieşte în prezent, este singurul adevăr viu, trecutul e mort, iar pentru viitor nu are rost să ne îngrijorăm. – Nu impune reguli nimănui, pentru că acolo se sfârşeşte şi libertatea ta.

Sursa: Evz.ro

DANEZII dau LECŢII DE FERICIRE în şcolile româneşti. METODELE prin care vor să schimbe faţa sistemului nostru de educaţie

Cea mai mare universitate din Danemarca, „VIA University College”, şi-a deschis, astăzi, un birou în România. Experţii danezi vor implementa şi în şcolile din România principiile educaţiei din ţara nordică, care se bazează în primul rând pe stimularea fericirii elevilor.

Universitatea Bucureşti a fost gazda delegaţiei de experţi ai sistemului de învăţământ danez, din cadrul „VIA University College”. O echipă de experţi din cadrul universităţii daneze se află în România cu ocazia înfiinţării primului birou de reprezentare al facultăţii de Educaţie şi ştiinţe sociale în ţara noastră. Specialiştii străini vor implementa şi în şcolile din România, prin proiecte derulate în mai multe regiuni ale ţării, principiile educaţiei daneze.

Danemarca are unul dintre cele mai apreciate sisteme de învâţământ din lume şi este ţara cu cei mai fericiţi locuitori la nivel mondial, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aprecierea programelor de educaţie vine din felul în care sistemul de învăţământ reuşeşte să descopere din timp priceperile fiecărei persoane. Regula numărul unu în educaţia copilului danez e ca acesta să vină cu plăcere la şcoală. Odată obţinut acest lucru de timpuriu, procesul învăţării şi performanţa vin de la sine.

„Da! Fericire! Nu poţi avea o societate sănătoasă cu o populaţie nefericită! Este si motivul pentru care, încă din stadiul educaţiei timpurii, principalele priorităţi în educaţia copiilor sunt starea de bine, confortul psihic şi armonia în instituţiile de învăţământ. În acelasi spirit, al stării de bine a copilului, încercăm să cultivăm noţiunea de succes în orice fel de realizare. Considerăm critica insuccesului ineficientă şi demotivantă”, spun experţii danezi.

Principiile pe care se bazează sistemul de educaţie din Danemarca

Sistemul școlar de bază:

• Stimularea bucuriei      învăţării a elevilor români
• Reducerea abandonului și      inserţia în sistemul educaţiei a copiilor din familii defavorizate
• Introducerea de noi      metodologii: creative , amuzante și inovatoare
• Conversia stărilor      elevilor români de la atitudini negative (frică, concurenţă) spre cele      constructiv-pozitive
• Creșterea contactul      pozitiv între școală și părinți
• Învăţare prin experienţă
• Accent mai mare pe      competențele individuale ale copiilor

Grădinițe-Creşe:

• Conversia de la accentul      medical și sanitar spre cel al învăţării şi creativităţii
• Introducerea metodelor de      explorare: activităţi în aer liber, cunoaştere prin experienţă proprie      etc.
• Pregătirea pentru viața      școlară – bucuria de a învăța
• Design nou în instituţii,      care să permită o atmosferă creativă, colorată

Învăţământ superior:

• Ajustarea programelor de      studii, în conformitate cu noile cerințe de pe piața muncii
• Teorie mai puțină      îmbinată cu practică – abordări orientate spre utilizator
• Proiecte de mobilitate a      studenţilor
• Proiecte comune de      cercetare legate de dezvoltarea sistemelor de protecție socială, noi      standarde educaţionale

Sursa: Evz.ro

Concursul copiilor care luptă pentru salvarea planetei

Un grup de elevi a încercat să rezolve cea mai arzătoare problemă a omenirii: găsirea unor surse alternative de energie. Cei mai buni au fost premiaţi.

Cum ar fi dacă propriii noştri paşi ar putea genera electricitate? Proiectul ingenios creat de Antonia, Alexandra şi Ana-Maria, trei eleve de clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Capitală, a încercat să răspundă la această întrebare şi a fost premiat cu locul întâi la competiţia Play Energy organizată de Enel.

Fizica, o joacă de copii

Coordonate de profesoara lor de fizică, Simona Buiu, fetele au gândit un mecanism similar unui arc, care ascuns sub terenurile de joacă ale copiilor, făcut din spumă, poate înmagazina toată energia produsă de forţa corpurilor lor.

La căderea serii, bateria dispozitivului ar putea să alimenteze felinarele dintr-un parc până a doua zi dimineaţă. „Mersul este o energie inepuizabilă de curent, pentru că toţi facem asta”, explică cele trei eleve, care au participat, ieri, la festivitatea de premiere a concursului, ajuns în România la cea de-a şaptea ediţie. Echipa a primit o excursie de câteva zile la Roma, unde se vor reuni câştigătorii din alte nouă ţări în care se organizează concursul.

„Încercăm să le deschidem copiilor apetitul pentru inovaţie şi sperăm ca unii dintre ei să devină viitorii noştri colegi, ingineri, economişti etc.”, a declarat Radu Coşarcă, director de Relaţii Externe Enel România. Tema de anul acesta, „Pătrunde în inima energiei”, a stârnit interesul elevilor din peste 800 de şcoli, fiind înscrise circa 330 de proiecte. Printre cele finaliste se numără „Căsuţele eco”, realizat de trei copii de clasa a V-a sau „Fluxul de călători”, conceput de elevii de clasa a VI-a şi care foloseşte turnichetul (sistemul de intrare la metrou) ca generator de electricitate.

O competiţie internă, numită „We are Energy”, s-a desfăşurat şi pentru copiii angajaţilor Enel, iar tema a fost „Reţetă pentru Sănătate”. Gala de premiere a culminat cu un moment artistic susţinut de Alina Eremia şi Dorian Popa, două personaje îndrăgite din serialul românesc „Pariu cu Viaţa”.

Sursa: Evz.ro

Montarea centralelor termice, un proiect întârziat. Elevii îngheaţă de frig în şcolile din Târgovişte

Mii de preşcolari şi elevi din Târgovişte sunt obligaţi să înveţe în săli de clasă îngheţate, la temperaturi care rareori depăşesc 10 grade Celsius. Cadrele didactice au încercat toate metodele: calorifere care să încălzească sălile, exerciţii fizice, scurtarea orelor şi a pauzelor. Cu toate acestea, soluţia trebuie remediată urgent, deoarece părinţii nu vor să îşi mai trimită copiii la şcoală de teamă să nu răcească.

Aproximativ 36 de unităţi de învăţământ sunt afectate, după ce municipiul Târgovişte a renunţat, din acest an, la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. Termica nu a mai putut, din luna martie, să furnizeze nici un serviciu din cauza situaţiei financiare în care se afla şi a datoriilor enorme către furnizorul de gaze. Autorităţile locale au luat măsurile pentru îmbunătăţirea situaţiei, mai ales în şcoli, dar, după cum se vede, implementarea soluţiei lasă de dorit. Montarea centralelor termice în fiecare unitate nu a fost finalizată nici până în prezent. “Consiliul Local a aprobat investiţia pe data de 7 iunie, însă abia pe 16 septembrie au fost definitivate studiile de fezabilitate. Termenul a fost mult depăşit. Investiţia la cele 49 de obiective (şcoli, grădiniţe, instituţii publice, clădiri ale ANL şi locuinţe sociale), unde vor fi montate centrale termice în cel mai scurt timp, se ridică la aproximativ 3-4 milioane de euro”, a explicat, pentru PUTEREA, consilierul local Cristi Stan.

În lipsa unor măsuri concrete, conducerile şcolilor au luat propriile decizii. În colaborare cu părinţii au montat aeroterme şi calorifere în unele clase, unde copiii să poată învăţa, fiind redusă activitatea în laboratoare sau săli de sport. De asemenea, orele de curs au fost scurtate cu câte 5 minute, la fel şi pauzele, astfel încât cei mici să stea cât mai puţin la şcoală. Primăria a promis că până la începutul lui decembrie se vor remedia majoritatea problemelor, cel puţin în ceea ce priveşte grădiniţele, însă părinţii au mai văzut termene nerespectate astfel încât nu mai au încredere în promisiuni.

Şi anul trecut copiii au fost nevoiţi să înveţe în frig, deoarece datoriile mari acumulate de Termica SA nu puteau fi acoperite. Încă de atunci, reprezentanţii autorităţilor locale au încercat să implementeze acest proiect de montare a centralelor termice în toate unităţile de învăţământ, însă răfuielile politice au întârziat lucrările mult peste limita permisă. Primarul Gabriel Boriga a demarat proiectul de montare a centralelor termice, însă majoritatea USL din Consiliul Local l-a oprit susţinând că şi oamenii au nevoie de căldură şi, deci, trebuie mai degrabă plătite datoriile Termica.

Sursa: Puterea.ro

Inventivitate.Trei elevi au inventat dispozitivul care transformă mersul pe jos în electricitate

Enel România a acordat premiile „Play Energy“ şi „We are Energy“ Enel România a premiat vineri câştigătorii celei de-a 7-a ediţii a concursului naţional Play Energy şi pe cei ai competiţiei interne We are Energy.

Cele două proiecte promovează diseminarea cunoştinţelor şi conştientizării cu privire la probleme de energie, implicând copiii şi tinerii în descoperirea lumii ştiinţei şi energiei.

„Play Energy” este un proiect educaţional dezvoltat de Enel la nivel internaţional în 10 ţări (Brazilia, Chile, Costa Rica, Guatemala, Italia, Panama, România, Rusia, Slovacia şi Spania), dedicat şcolilor generale şi liceelor. A fost lansat în 2003 iar ediţia de anul trecut a implicat 465.000 de tineri din întreaga lume. Scopul proiectului este de a creşte gradul de conştientizare în rândul tinerelor generaţii asupra lumii complexe a energiei. Tema de anul acesta, „Pătrunde în inima energiei”, a ajuns în peste 800 de şcoli şi la 40.000 de elevi din România, un număr de 334 de proiecte fiind înscrise în competiţie. Profesorii au primit kit-uri educaţionale pentru a explora, împreună cu elevii lor, subiecte ce privesc sistemul energetic din prezent, pentru a afla mai multe despre aspectele tehnologice, ştiinţifice şi istorice ale sectorului energetic şi pentru a descoperi mai multe despre inovaţiile şi realizările Enel.

Premiul întâi în cadrul competiţiei pentru licee a fost acordat anul acesta echipei formate din trei elevi (clasa a 11-a) ai Colegiului Naţional Grigore Moisil, Bucureşti, pentru proiectul lor „Energie pas cu pas”. Sub coordonarea doamnei profesor Simona Buiu, cei trei elevi au realizat un proiect ce foloseşte energie produsă de mers în generarea de electricitate. Echipa a proiectat prototipul şi a calculat eficienţa acestuia în cazul în care proiectul e implementat într-un parc cu o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi.

Locul doi a fost ocupat de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional Regina Maria din Constanţa, pentru proiectul „The Smart House” („Casa inteligentă”). Premiul trei a fost obţinut de elevii clasei a X-a A a Liceului Teoretic Sebiş din Arad, pentru proiectul „Electricitatea este… puterea mea”.

La categoria gimnaziu, premiul întâi a fost câştigat de elevii clasei a VI-a de la Şcoala Gimnazială nr. 6, Timişoara, pentru proiectul „Fluxul de călători – generator de electricitate”. Locul doi a fost ocupat de proiectul „Let’s play with energy” („Să ne jucăm cu energia”) al clasei a VI-a A de la Colegiul Naţional Regina Maria din Constanţa. Premiul trei a mers la Şcoala Gimnazială nr. 23 Sf. Silvestru din Bucureşti, pentru elevii clasei a V-a A, cu proiectul „Căsuţele eco”.

„We are Energy” se adresează copiilor angajaţilor Enel, având drept scop educarea tinerei generaţii în spiritul valorilor sociale. Tema de anul acesta, „Reţetă pentru sănătate”, a încredinţat valorile Enel imaginaţiei şi creativităţii copiilor. Copiii au putut înscrie proiecte la două categorii – Am grijă de… şi Reţetele We are Energy. Cei 15 câştigători (cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani) provin din toate judeţele în care Enel activează în România.

În cadrul ceremoniei de premiere, câştigătorii au fost felicitaţi de conducerea Enel România, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi ai Inspectoratelor Şcolare Judeţene. DJ Escu a fost gazda evenimentului, în timp ce Alina Eremia şi Dorian Popa au făcut un show memorabil pentru copii.

Enel este cea mai mare companie italiană în domeniul energiei electrice şi cea de-a doua companie europeană de utilităţi în funcţie de capacitatea instalată. Este un jucător integrat, comercializând electricitate şi gaze naturale către peste 61 milioane de clienţi. Enel activează în 40 de ţări din întreaga lume, având o capacitate instalată netă de peste 98.000 MW şi aproximativ 74.000 de angajaţi.

Prezentă pe piaţa din România încă din 2005, Enel este, în acest moment, cel mai mare investitor privat în domeniul energetic, cu operaţiuni în sectorul distribuţiei şi furnizării de electricitate, dar şi al producţiei de energie electrică din surse regenerabile. Compania are circa 3.800 de angajaţi pe plan local şi oferă servicii unui număr de 2,7 milioane de clienţi din trei zone importante ale ţării: Muntenia Sud (inclusiv Bucureşti), Banat şi Dobrogea, totalizând aproape o treime din piaţa locală de distribuţie. Enel continuă dezvoltarea unui program semnificativ de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, modernizarea reţelei şi implementarea pe plan local a standardelor de mediu ale grupului Enel.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

FOTO VIDEO Mesajul studenţilor români din străinătate de Ziua Naţională

Mândria de a fi român se simte mai puternic când eşti printre străini. O spun studenţii români plecaţi la universităţi în afara ţării, tineri care au transmis mesaje de solidaritate şi de schimbare în bine a ţării, cu ocazia zilei 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Alături de ei, şi colegii lor străini din toată lumea au spus ”La mulţi ani, România!”.

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a transmis din toate colţurile lumii: ”La mulţi ani! La mulţi ani, românilor de pretutindeni!”.

Aceştia au adunat într-un colaj foto mesajele câtorva dintre tinerii români care au plecat la studii peste hotare, toţi cu steagul României în mâini, sub sloganul ”Mergem înainte, împreună!”.

Totodată, cei de la LSRS au realizat şi două materiale video, unul cu mesajele studenţilor români pentru românii de pretutindeni şi altul cu mesajele colegilor lor străini pentru toţi românii.

”Sperăm ca urările noastre să ajungă şi prin intermediul dvs. în casele tuturor românilor. Vă mulţumim şi vă dorim un 1 Decembrie plin de speranţă şi încredere!”, au transmis reprezentanţii LSRS de Ziua Naţională.

Mesajul studenţilor români de la LSRS:

Mesajul studenţilor străini pentru România:

Şi cei de la EDUCATIVA Group, care le oferă sprijin şi consiliere tinerilor care vor să plece la studii în străinătate, i-a provocat pe tinerii deja plecaţi la universităţi străine să spună pe pagina de Facebook a organizaţiei ce ar aduce cu ei în România din experienţa trăită peste hotare.

Georgiana Stanciugelu, stabilită în Paris, Franţa, a scris pe pagina Educativa ce-i doreşte ţării natale: ”Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? O imagine cât mai frumoasă în străinătate – aşa cum o promovez şi eu! La mulţi ani! ”. De asemenea, a postat şi poze cu o masă tradiţională şi în costumul popular.

Bogdan Ferariu, aflat la studii în Varşovia, Polonia, a creat de Ziua Naţională a României o horă digitală pentru toţi românii.

Liviu Alexa, tot din Paris, Franţa, spune că ”aduce o scumpă îmbrăţişare din Omaha Beach, locul unde Speranţa părea că nu va mai veni. Mă mai aşteaptă cineva?”.

Un alt tânăr spune: ”Întors acasă, dintr-un lung voiaj, ca un Ulise chinuit de dorul căminului, am reuşit să aduc cu mine un cadou – o cutie retro chic, frumos ambalată, în care am pus cinci obiecte: o rază de soare, care să readucă speranţa în sufletul românilor, o lalea purpurie, care să aducă renaşterea României, un bob de rouă, care să sfinţească ţara, o şoaptă dintr-o furtură, care să întărească poporul, şi un vers de poezie care să descătuşeze imaginaţia tuturor. La mulţi ani, frumoasă Românie!”.

Sursa: Adevarul.ro

Studenţii români din străinătate au sărbătorit Ziua Naţională

Studenţii români din străinătate au sărbătorit pe 1 Decembrie alături de colegii lor Ziua Naţională a României.

La 1 decembrie 2013 se împlinesc 95 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Liga Studenţilor Români din Străinătate a realizat, cu ocazia zilei de 1 Decembrie, două clipuri cu urări de bine pentru români de la străini din toate colţurile lumii.

Sursa: Romanialibera.ro

Studenţii români din Marea Britanie îl contrazic pe ministrul de Externe

Studenţii români din Marea Britanie îi contrazic pe ministrul de Externe, Titus Corlăţean, pe premierul Victor Ponta şi pe ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, în legătură cu verificarea dosarelor tinerilor ce se află la studii. Într-o scrisoare adresată redacţiei România liberă de un student român, Viorel Tudose, se arată că, de fapt, doar dosarele celor din România şi Bulgaria sunt verificate.

Mai mult şi mai grav, susţine Viorel Tudose, studenţii români şi bulgari sunt în pericol să nu-şi mai poată continua studiile, fapt ce încalcă grav reglementările europene şi internaţionale în domeniu. Este vorba despre dreptul studenţilor din cele două ţări est-europene de a munci în Marea Britanie pentru a-şi putea plăti creditele de studii.

Redăm mai jos, integral, scrisoarea adresată ministrului de Externe, în numele unui grup de studenţi români:

„Sunt un student român din Anglia şi numele meu este Viorel Tudose.

Studiez de anul trecut în Canterbury, Kent şi sunt înscris la o universitate de top publică din UK (United Kingdom – Marea Britanie, n. red), University of Kent.

În urma unor declaraţii din presă date atât de către domnul ministru de Externe, Titus Corlăţean în legătură cu discriminarea studenţilor din UK, cât şi în urma a ceea ce a spus şi domnul prim-ministru al României, Victor Ponta, vă solicit un drept la replică din partea unui grup numeros de studenţi români de la mai multe universităţi din UK, grup pe care îl reprezint.

Afirmaţiile menţionate, pe lângă faptul că sunt bazate pe informaţii greşite şi chiar eronate în mod maliţios, aruncă asupra studenţilor români din UK şi asupra cetăţenilor români care locuiesc în această ţară în general, o umbră de îndoială şi ne pune în postura ridicolă de a apărea drept mincinoşi în faţa opiniei publice.

Iată replica mea la aceste afirmaţii ale oficialilor români:

Din păcate, opiniile domnului ministru de Externe, cât şi cele ale ambasadorului României la Londra, Ion Jinga, cuprinse în acest document de aici:  RomanianSociety.org, nu le aparţin şi nu reprezintă adevărul despre situaţia studenţilor români şi bulgari din Regatul Unit. Aceste opinii le-au fost comunicate de către autorităţile engleze şi oficialii români şi le-au însuşit fără a face o investigaţie independentă în această situaţie.

Noile măsuri de re-verificare a dosarelor şi a documentelor studenţilor se aplică NUMAI studenţilor români şi bulgari. Indiferent de ce spun autorităţile engleze, realitatea este că numai românii şi bulgarii sunt vizaţi pentru că ei sunt singurii care necesită „Yellow Card” pentru a putea să muncească şi acest document se află în lista suplimentară de documente cerute.

De asemenea, dacă în urma acestor „verificări” se constată că dosarul este incomplet, orice alocare de fonduri suplimentare este oprită şi studentul este SOMAT pe loc să plătească împrumutul acordat, în caz contrar suma fiindu-i reţinută din împrumutul pentru plata tuiţiei. Studentul nu mai poate astfel să-şi continue studiile decât dacă achită înapoi suma care i-a fost acordată pentru bursa de trai (care este de fapt un împrumut) Cum costul de viaţă din UK este cu mult peste cel din România sau Bulgaria, această situaţie înseamnă că, practic, studenţii, rămaşi fără fonduri, sunt puşi în faţa interdicţiei de a-şi continua studiile, fapt incriminat de Declaraţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Acest lucru, în fapt, reprezintă un abuz pentru că se revine asupra unor dosare deja aprobate pe baza unor documente cerute iniţial şi înaintate deja de către aplicanţi, documente în baza cărora dosarele le-au fost deja aprobate şi sumele remise, încălcându-se astfel principiul „un drept acordat e un drept câştigat”.

De asemenea, atât domnul ministru cât şi domnul ambasador dau dovadă de necunoaştere a legislaţiei europene (în ciuda faptului că domnul ambasador are şi doctorat în Drept european!) şi nu cunosc, după părerea noastră, conţinutul art. 39 din Tratatul de aderare, conţinutul Directivei europene 2004/38/EC şi conţinutul Declaraţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Aceste legi europene dau dreptul oricărui cetăţean UE să circule liber şi să îşi stabilească reşedinţa şi să muncească în oricare dintre ţările-membre. Cetăţenii români şi bulgari sunt supuşi unor restricţii suplimentare din cauza invocării (abuzive) de către unele state din vestul Europei a unei situaţii, mai mult sau mai puţin reale, de „deosebită urgenţă şi gravitate”, situaţie de natură economică şi nu război, aşa cum a fost intenţia acelei derogări din Tratatul de aderare.

Dincolo de aceste restricţii, legile şi directivele europene specifică foarte clar că ţările-membre nu au dreptul să discrimineze între proprii cetăţeni şi cetăţenii altor state UE. Acesta este unul din cei patru piloni ai principiului Liberei circulaţii, principiu elaborat împreună cu/şi cu care a fost de acord şi Marea Britanie.

Se pare că libera circulaţie a cetăţenilor europeni e dorită de guvernul Cameron doar când e vorba de cetăţenii britanici, care locuiesc cu milioanele în Spania, de exemplu, şi unde pun presiune pe structurile sociale de acolo. Pe ei, domnul Cameron nu îi menţionează când vorbeşte de „presiune socială”.

Un alt aspect pe care nu-l mentioneaza autoritatile engleze cand se plang ambasadei romane despre „presiuni sociale” este numarul real al cetatenilor UE care in acest moment primesc beneficii in Regat. Aceasta este de numai 6000 de persoane! Atat. Prin comparatie cu milioanele de britanici mentionati, aceasta cifra este ridicol de mica.

De asemenea, in legatura cu afirmatiile calomnioase ale primului-ministru Ponta, care pare sa fie de acord cu atitudinea de sfidare a Comisiei Europene si a principiilor UE cu care guvernul UK a fost de acord in 2004, de catre guvernul David Cameron, trebuie mentionat ca domnia sa nu pare sa vada diferenta intre pledoaria britanicilor de a fi lasati sa acorde beneficii numai propriilor cetateni si de a nu acorda aceste beneficii in mod egal si altor aplicanti din UE, si faptul in sine de a aplica pentru beneficii sociale.

Problema nu este, domnule prim-ministru Victor Ponta, ca David Cameron ar vrea sa-i opreasca pe cei care sunt „certati cu munca” sa primeasca beneficii, ci ca vrea ca doar britanicii sa primeasca beneficii in mod exclusiv, in timp ce ceilalti cetateni UE au dreptul doar sa plateasca taxe! Acest lucru nu este moral, domnule Ponta!

Daca guvernul Cameron ar dori sa limiteze acordarea de beneficii pentru TOTI cetatenii UE care locuiesc in UK, inclusiv pentru britanici, nu cred ca ar ar avea cineva ceva impotriva si nu ar incalca nici o directiva europeana.

Rog insistent in numele tuturor studentilor romani de pretutindeni din UE, care sunt acolo la studii in mare majoritate datorita abilitatilor lor recunoscute international si nu pentru ca „fac mofturi”, ca autoritatile romane sa se limiteze in declaratii la propriile lor concluzii la care au ajuns in urma unor studii reale, pe care de altfel sunt obligate sa le faca, si sa renunte la a mai regurgita concluziile autoritatilor din tarile in care cetatenii romani sunt discriminati in masa, asa cum este Regatul Unit. Daca autoritatile romane nu pot sau nu vor sa ajute, pot macar sa taca si sa nu faca mai mult rau decat bine, propriilor lor cetateni care le platesc salariile.

Cu stima,

Viorel Tudose,

Student roman in UK”

Sursa: Romanialibera.ro

Noul experiment CERN care va revolutiona legile fizicii: Totul este o enigma

Daca descoperirea bosonului Higgs realizata in laboratorul Organizatiei Europene pentru Cercetare Nucleara a tinut cu sufletul la gura lumea stiintifica din intreaga lume, iata ca acum fizicienii incep un alt proiect teribil, cu o miza uriasa, acela de a dovedi existenta antigravitatiei.

Cercetatorii de la CERN vor folosi capacitatea unica a laboratorului din apropiere de Geneva pentru a produce si a stoca antimaterie, de a testa o idee care pana acum a apartinut domeniului science-fiction, potrivit Times of India.
Potrivit unor teorii, antimateria ar putea genera un camp magnetic gravitational care respinge orice in jurul sau.
Daca se va dovedi acest lucru, o astfel de descoperire ar putea revolutiona fizica si ar putea avea aplicatii practice radicale, in domeniul aeronavelor spatiale care ar putea ajunge in alte sisteme solare.
„Antimateria este o enigma. Stim ca este imaginea in oglinda a materiei, cu multe dintre proprietatile sale importante, inversate. Ceea ce vrem acum sa descoperim este care dintre acestea au proprietati gravitationale”, a declarat profesorul Jeffrey Hangst, ce face parte din echipa experimentului Alpha-2 de la CERN.
Problema cu care se confrunta oamenii de stiinta este aceea ca acest camp magnetic este atat de puternic, incat ei nu pot masura efectul gravitatiei.
Teoriile actuale considera ca atomii de hidrogen si antihidrogen au aceeasi masa si pot interactiona cu gravitatia in acelasi mod.
„Aparatura noastra actuala nu ne poate arata daca antimateria urca sau coboara, de aceea trebuie sa construim instrumente mult mai sensibile”, a spus Hangst.

Sursa: Ziare.com