PREUNIVERSITAR

Greva generală din Educaţie ar putea fi declanşată după 1 ianuarie 2014. Oficialii explică de ce au crescut doar salariile dascălilor debutanţi

Sindicaliştii din educaţie spun că, cel mai probabil, profesorii vor face grevă generală după 1 ianuarie 2014. Principala revendicare a dascălilor este acordarea celor 6% din PIB pentru învăţământ, aşa cum prevede Legea Educaţiei. Ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, susţine că existau bani să crească toate salariile în educaţie cu 10%, dar trebuie să achite sumele câştigate de dascăli în instanţă. UPDATE: Ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, susţine că, în situaţia în care Guvernul nu ar fi fost obligat să plătească despăgubiri pentru procesele câştigate de angajaţii din învăţământ existau bani pentru ca tuturor celor din sistem să le crească salariul cu 10% în 2014, potrivit Mediafax Doina Pană a fost întrebată, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bistriţa, ce le răspunde sindicaliştilor din Educaţie care spun că, odată cu creşterile salariale pentru profesorii debutanţi, aceştia vor ajunge să ia la fel de mulţi bani ca şi profesorii cu grade didactice şi cu experienţă. „Dacă nu ar fi trebuit să plătim (despăgubiri pentru – n.r.) toate procesele acestea (câştigate de profesori în instanţă – n.r.) existau bani ca să le crească tuturor salariile cu 10%. În faza actuală, atât timp cât încă mai plătim din urmă, tot în buzunarele oamenilor intră banii. Ei primesc din urmă aceşti bani, le cresc veniturile”, a spus Pană. Salarii de aproape 2 miliarde câştigate în instanţă Atunci când un jurnalist i-a spus că nu toate cadrele didactice au dat în judecată Ministerul Educaţiei, Pană a afirmat: „În educaţie nu e nimeni care să nu fi dat în judecată. Cifra de 2 miliarde spune foarte clar că, dacă nu sunt toţi, sunt 99,9%”. „Fiecare persoană a decis dacă vrea sau nu să dea în judecată. Procesele au fost individuale, nu colective. Dacă inspectorului general i s-a părut că nu dă bine să dea ministerul în judecată … Statul şi-a adus aminte de ei (de toţi profesorii – n.r.), iar Guvernul Ponta le-a reîntregit salariile. Nu se poate da nimic retroactiv. De-asta au fost toate acele procese în instanţă. Şi la anul vor fi plătite despăgubiri”, a spus Pană. Întrebată dacă nici anul viitor nu le vor creşte salariile dascălilor din cauza plăţii despăgubirilor, Pană a replicat: „Vă deranjează că le cresc salariile debutanţilor?”. „Vorbim de venituri şi vorbim de salarii. Venitul în sine al profesorilor nu înseamnă doar ce apare pe hârtia de salariu, ci şi aceste două miliarde de lei care se dau în urma proceselor câştigate”, a spus Pană. Ministrul a declarat că Guvernul nu are de unde creşte salariile tuturor. „Puteam lua şi cele 40 de miliarde de la investiţii şi ce puteam face? Să ne tot afundăm! Ca să poată creşte (salariile – n.r.) în anii următori, automat noi trebuie să repornim economia, să pompăm în investiţii, în cofinanţări de fonduri europene, să dăm facilităţi fiscale pentru a se crea locuri de muncă, iar banii la buget să fie cât mai mulţi. Nu poţi face majorări salariale decât pe baza unei creşteri sănătoase. Dacă am da toţi banii de la buget la salarii, ce facem după aceea? Migrăm toţi în altă ţară? Nevoile sunt foarte multe, dar, la ora actuală, s-a ţinut cont de toate categoriile cu venituri mici, plecând de la pensionari, la cei cu salariul minim, plus creşterile la debutanţi”, a explicat Doina Pană. Ministrul pentru Dialog Social a adăugat că există premise ca veniturile tuturor românilor să crească în perspectivă. „Avem creştere economică. Nu suntem printre ţările aflate pe minus. Acestea sunt semne bune care vor conduce la creşterea veniturilor. Alimentele s-au ieftinit. Se va demonstra că spaima generată de creşterea preţului pe litru de benzină nu este justificată. (…) Din moment ce ne-am putut permite să creştem salariul minim în plată înseamnă că, automat, acest lucru se bazează pe creşterea economică de care vă spuneam. Din moment ce cresc salariile debutanţilor din sănătate şi învăţământ, şi totul înseamnă o creştere a puterii de cumpărare, nu avem voie să ne văietăm. Noi vorbim acum de un proiect de buget. Bugetul conţine o creştere a puterii de cumpărare, a veniturilor”, a conchis Doina Pană. Cuantumul brut al salariilor de bază şi sporurilor acordate bugetarilor va fi menţinut anul viitor la acelaşi nivel cu luna decembrie 2013, fără să fie aplicată valoarea de referinţă din Legea salarizării unitare, o creştere salarială de până 10% fiind prevăzută doar pentru profesori debutanţi. Atât Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), cât şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) „Spiru Haret” organizează referendumuri cu privire la organizarea grevei generale în sistem. Preşedintele „Spiru Haret”, Marius Nistor, a explicat pentru adevarul.ro că săptămâna viitoare vor afla rezultatele, însă cel mai probabil, nu se va organiza o grevă înainte de Crăciun. „Momentan nu ştim, dar dacă rezultatele referendumului arată că majoritatea profesorilor sunt de acord să facă grevă generală, atunci va trebui să primim acordul din partea autorităţilor pentru grevă generală, ca acţiune de protest”, a spus Nistor. La rândul lor, reprezentanţii FSLI aşteaptă rezultatele referendumului lor, care vor veni abia la începutul lunii decembrie, ceea ce exclude o grevă generală înainte de sărbători. Marius Nistor a spus că în cazul în care se va ajunge la aşa ceva, atunci se poate ca sindicatele din învăţământ să facă grevă generală împreună. Când au mai fost greve în învăţământ Preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a povestit într-o emisiune de Adevărul Live că în ultimii 20 de ani, au fost două mari greve în educaţie: prima a fost în anul 2000 şi a durat cinci săptămâni, iar cea de-a doua a fost în 2005 (trei săptămâni). „Atunci am obţinut peste un miliard de euro pentru investiţii, aveam 160 de campusuri şcolare începute, acum vreo 90% din lucrările începute atunci sunt blocate şi se mai şi fură din puţinul care se acordă pentru investiţii, aveam toalete de la ţară care costă miliarde de lei”, a spus Hăncescu. Proteste de amploare în Educaţie În ultimele săptămâni, atât profesorii cât şi studenţii şi elevii au protestat faţă de subfinanţarea educaţiei. Sute de profesorii FSLI şi FSE au pichetat mai întâi sediile Guvernului, USL-ului şi al Parlamentului, iar pe 6 noiembrie, în jur de 10.000 de dascăli FSLI au ieşit în stradă la un miting din Piaţa Victoriei, de unde au mers până la Parlament. Studenţii au făcut şi ei miting miercuri, 13 noiembrie, în mai multe oraşe din ţară. În Bucureşti, în jur de 500 au mers din facultate în facultate să-şi cheme colegii la protestul din piaţa Universităţii şi Piaţa Victoriei. În acelaşi timp, elevii făceau grevă japoneză în şcoli. Toţi cer acelaşi lucru: 6% din PIB pentru educaţie, care ar rezolva multe probleme precum salariile mici ale profesorilor, în special ale celor debutanţi care câştigă 8 milioane pe lună, cheltuielile de navetă pentru elevi şi pentru cadrele didactice din provincie, majorarea finanţării subvenţiilor căminelor, mai multe burse pentru studenţi.

Sursa: Adevarul.ro

Să învăţăm cum se moare! Exerciţii la limba şi literatura română

Vă mai aduceţi aminte de „Puiul“? Sau de bietul copil care asistă la uciderea de către tată a unei frumoase căprioare? „Weekend Adevărul“ vă propune o dezbatere despre câteva texte pe care copiii din ciclul primar le studiază la şcoală şi despre potenţiala influenţă a acestora în raport cu vârsta lor. Citiţi şi plângeţi! „– Mamă, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg şi eu să-mi arăţi cetăţi mari şi râuri, şi marea? – Da, mamă, răspundea prepeliţa, silindu-se să nu plângă.(…) În inima bietei prepeliţe era o luptă sfâşietoare. Ar fi vrut să se rupă în două: jumătate să plece cu copiii sănătoşi, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să rămâie cu puiul schilod, care se agăţa de ea cu disperare. Suflarea duşmănoasă a crivăţului, pornită fără veste într-o zi, a hotărât-o. Decât să-i moară toţi puii, mai bine numai unul – şi fără să se uite înapoi, ca să nu-i slăbească hotărârea, a zburat cu puii zdraveni, pe când ăl rănit striga cu deznădejde: – Nu mă lăsaţi! Nu mă lăsaţi! A încercat să se târască după ei, dar n-a putut, şi a rămas în loc, urmărindu-i cu ochii până au pierit în zarea dinspre miazăzi. Peste trei zile, toată preajma era îmbrăcată în haina albă şi rece a iernii. (…) După durerile grozave de până adineaori, urmează acum o piroteală plăcută. Prin mintea lui fulgeră crâmpeie de vedenii… mirişte… un carâmb de cizmă pe care se urca o furnică… aripa caldă a mamei. Se clatină într-o parte şi într-alta, şi pică mort, cu degetele ghearei împreunate ca pentru închinăciune.“ (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, „Puiul“, Manualul de limba şi literatura română de clasa a III-a) Cum se închină puii? În caz că v-aţi pus vreodată problema asta, iată, răspunsul este aici. Puii se închină, evident, cu degetele ghearelor. Şi ce se întâmplă în mintea unui pui înainte să moară? Păi, e cam ca la om. Are un soi de flashback, în care rememorează elemente semnificative din viaţa sa. Face un fel de bilanţ, dacă ne este permis să spunem asta. În cazul acesta, fiind vorba despre un pui, elementele ultimelor amintiri sunt, mai degrabă, nesemnificative: o mirişte, o cizmă, o furnică şi aripa mamei. Şi, apropo de mamă, unde era dânsa în aceste momente dramatice? Ei bine, plecase, în zbor, către ţinuturile calde, alături de puii sănătoşi. Adică acei pui care o ascultaseră, fuseseră cuminţi şi nu se aventuraseră inconştient, provocându-şi răni grave ce i-ar fi pus în imposibilitatea de a mai zbura. Morala: fiţi cuminţi, copii, evitaţi problemele, ascultaţi-vă părinţii, altfel… Lucruri urâte se pot întâmpla. Încă de mic, copilului i se spune aşa: tu vei mai greşi, toată lumea greşeşte în lumea asta, important este să-ţi asculţi părinţii. Ei sunt mari, ei ştiu cum să te ajute. Dar, orice se va întâmpla, oricât de rău vor merge lucrurile, mama va fi lângă tine. Apoi, ajung în clasa a treia, adică pe la 9-10 ani, şi află că nu e tot timpul aşa. Te gândeşti că ar fi vorba chiar despre un pui neascultător şi că asta se mai întâmplă în lumea lor. Îţi rupi o aripă, ghinion! Dar apoi vezi că opera literară are un motto care lasă puţin loc de interpretări: „Sandi, să asculţi de mămica!“. Ascultarea „necondiţionată“ În aprilie 2013, Mircea Vasilescu, redactor-şef al publicaţiei „Dilema Veche“, conferenţiar la Catedra de Istoria Literaturii Române de la Facultatea de Litere din Bucureşti şi fost autor de manuale şcolare, publica pe site-ul adevarul.ro un text intitulat „Să scoatem «Puiul» din manuale!“. La 7 luni de la acel moment, Vasilescu îşi menţine părerea: „La vârsta de 10 ani, valoarea «pur» literară e imposibil de discutat în sine, separat de valorile morale ale textului, de emoţii şi sentimente amestecate. Copiii încă nu au noţiunile necesare pentru a înţelege valoarea strict estetică a unui text. Creaţiile literare despre care vorbiţi sunt nepotrivite pentru această vârstă pentru că transmit anumite emoţii şi valori într-un mod neadecvat. «Puiul», de pildă, propune un model educaţional revolut, axat pe «ascultare» necondiţionată, inducând fatalism şi ideea unei pedepse tragice pentru orice greşeală, cât de mică“, crede Vasilescu. Să avem grijă şi de emoţii! „Puiul“ este una din acele opere literare despre care nu poţi discuta cu seninătate. Oamenii fie o iubesc, fie o detestă, fie îi găsesc calităţi narative şi moralizatoare evidente, fie o consideră o lecţie de cruzime aplicată, transcrisă în limbajul copiilor. „Fata mea a rămas marcată de două opere literare din manualul din şcoala primară. La «Puiul» a plâns, iar după «Moartea căprioarei» (n.r. – Nicolae Labiş) nu a mai vrut să mănânce carne de vânat. Întâmplarea face ca tatăl meu să fie pădurar şi, de fiecare dată când mergeam acasă, carnea de căprioară era pe masă“, spune Viorica Marin, jurnalistă. Teoretic, un text îşi face loc în programa şcolară cu un scop extrem de bine definit: dezvoltarea unor abilităţi specifice încă de la o vârstă fragedă. Despre ce abilităţi poate fi vorba, însă, când ajungem la reacţii emoţionale precum cele descrise anterior? Pentru Ileana Dobre, învăţătoare din Craiova, „Puiul“ are o dublă valoare. În primul rând, este povestea ei preferată şi cea pe care iubeşte cel mai mult să o predea micilor elevi. În al doilea rând, este vorba strict despre modul în care această poveste îi ajută pe copii, dezvoltându-le abilităţile necesare vârstei: „Nu-i vorba despre deznădejde, despre moarte ori despre abandon. «Puiul» le dezvoltă copiilor emoţiile, iar noi trebuie să avem grijă şi de această parte. Nu trebuie să studiem doar texte cu o valoare artistică aparte şi texte moralizatoare. Copiii din ciclul primar trebuie educaţi şi să empatizeze, trebuie să-şi dezvolte afectivitatea. Şi, vă spun, la clasa mea nu am întâlnit elevi tulburaţi sau descurajaţi de poveste“, spune Ileana Dobre. „Puiul“ este doar exemplul. Nu unul negativ sau pozitiv în sine, dar unul de la care se poate porni o discuţie. Una despre ce conţin manualele de ciclul primar, despre textele la care sunt expuşi copiii, despre modelele etice şi morale ce le sunt insuflate micuţilor. Despre ce rămâne în mintea unui copil, când termină de citit o propoziţie precum: „Decât să-i moară toţi puii, mai bine numai unul—şi fără să se uite înapoi, ca să nu-i slăbească hotărârea, a zburat cu puii zdraveni“. Victimele autorilor din manuale: animăluţe drăguţe, oşteni viteji şi părinţi în vârstă Nu e numai cu basme şi poveşti cu Albă ca Zăpada mediul în care se formează un elev. Şi nu sunt deloc rare situaţiile în care desenele animate pe care le priveşte construiesc un univers agresiv, cu răzbunări violente, lupte feroce ori dialoguri încărcate de sexualitate şi foarte, foarte brutale. „Am să te strivesc cu noua mea super-putere! Te voi nimici! Chem toate forţele malefice să fie cu mine! Te distrug!“ „Arată-mi ce poţi! Sumonez (creez) roata de fooooc!“  – un fragment de la televizor. Aşa se vorbeşte în desenele animate, pe stradă limbajul poate căpăta dimensiuni teribile, iar emisiunile părinţilor, accesibile şi copiilor în timpul cinei, parcă n-au niciun filtru al autocenzurii. Dar nu strada şi nici desenele animate trebuie să-i educe pe copii. În teorie, la şcoală, în cele patru ore pe zi, doamnele şi domnii învăţători îi instruiesc pe cei mici să se elibereze de toată asprimea din jurul lor. Le arată partea frumoasă a vieţii de adult, când copiii se vor face medici, aviatori, bucătari sau dansatori celebri şi vor înţelege de ce nu e bine să furăm, să minţim, să ne răzbunăm şi de ce trebuie să fim buni, să ascultăm şi să-i ajutăm pe ceilalţi. Iar în ajutorul doamnelor şi domnilor învăţători, care, cu această ocazie, le vor insufla celor mici şi apetitul pentru lectură, deci pentru cunoaştere, vor veni cele mai frumoase povestiri şi poveţe din literatură şi din viaţă. În teorie.   „Un urlet lung şi sfâşietor“   În manualele de limba română din ciclul primar sunt incluse ori recomandate pentru lectură opere precum „Moartea lui Castor“, de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, „Moartea căprioarei“, de Nicolae Labiş, ori „Repetabila povară“, de Adrian Păunescu. Învăţătoarea Ileana Dobre crede că astfel de texte sunt frumoase, au o valoare literară de necontestat, iar elevii pot, cu uşurinţă, să deprindă gustul estetic silabisindu-le din rândul patru, banca de la geam. Totuşi, sunt astfel de texte adecvate pentru vârsta lor? Poate că nu e greu să înţelegem ce vrea să spună autorul, dar nu este la fel de important şi cum o spune? Şi de ce? Spre exemplu, aşa: „Dacă sora Maiorului n-o văzuse de când cu moartea tatei, era de înţeles cum spusese că e foarte rău, găsind pe femeia – acum un an încă tânără şi frumoasă – fără vedere şi îmbătrânită cu zece ani în aşa de scurtă vreme. – Iar dacă acum mă găseşti mai slabă, adăugă mama, e că de două nopţi nu pot dormi din pricina bietului Castor. – De ce? Ca răspuns la întrebarea mea, auzii afară, lângă fereastră, un urlet lung şi sfâşietor. – Uite, aşa urlă de două nopţi. Asta e a treia. Săracul! Nu ştiu ce are. Zice c-ar fi otrăvit. Eu cred că bătrâneţea. […] A doua zi de dimineaţă mă trezeşte acelaşi glas tânguitor al câinelui. Mă îmbrac, îmi iau puşca din cui, două cartuşe din cutia mesei, şi ies în curte. – Castor, vin-aici! Castor, care zăcuse toată noaptea nemişcat, se scoală ca prin minune şi mă urmează. Femeia, care m-a văzut şi m-a înţeles, fuge în bucătărie plângând. – Castor, vin-aici! Castor se târăşte cu greutate după mine până la maidanul de peste drum. Aici se culcă pe partea dreaptă, lăsând descoperit locul inimii. După ce s-a isprăvit, m-am întors acasă ca gonit de cineva, am intrat în odaie, am trântit puşca pe pat. Uşa din dreapta s-a deschis. Mama a înaintat pe dibuite şi m-a luat în braţe. Pe cealaltă uşă au intrat Maria şi Dinu, amândoi slugi de peste treizeci de ani în curtea noastră; şi cu toţii am plâns pe tăcute moartea lui Castor, care ducea departe, mai departe, vremea unor fericiri apuse pentru totdeauna.“ Sfârşit. Povestea bietului Mitruţ Moartea lui Castor, încă un animăluţ drăguţ, un căţel credincios şi jucăuş, ucis în chinuri în paginile manualului de limba română de către Brătescu-Voineşti. Şi, dacă nu e Castor, tot moare căprioara lui Labiş. Sau „Puiul“. Şi se mai şi chinuiesc. Durere explicită, greu justificabilă. Sau „vrăjmaşii măriei sale Mircea-Vodă“. Sau Mitruţ, un pui de moldovean, nimerit drept în inimă cu prima săgeată de către un tătar (n. r. – „Stejarul din Borzeşti“, scrisă de Eusebiu Camilar). Mircea Vasilescu crede că „tristeţea şi tragicul sunt destul de des prezente în literatura din manuale, parcă mai des decât încrederea în sine şi în alţii, prietenia, optimismul şi alte valori care trebuie construite cu atenţie la vârsta copilăriei. Dincolo de abilităţile «strict» literare pe care trebuie să le dezvoltăm, în studierea literaturii (care produce emoţii şi sentimente) trebuie să ne gândim ce fel de oameni vrem să construim. Copiii nu trebuie, desigur, feriţi de contactul cu relele acestei lumi; doar că ele trebuie explicate adecvat şi puse în context.“ „Nişte cruci, încă vii“ Alt exemplu: „Repetabila povară“, minunată creaţie a lui Adrian Păunescu: „Cine are părinţi, pe pământ nu în gând/ Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând/ Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,/ Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi./ Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc/ De atâţia copii şi de-atât nenoroc/ Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,/ Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu. […] Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns/ Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns./ Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?/ Pe pământul de cruci, numai om să nu fii.“ „La 10 ani, discuţia despre moarte ar trebui făcută pe alte baze, prin exemple ceva mai nuanţate. La fel, relaţia dintre părinţi şi copii, în lumea de azi, nu e doar o «repetabilă povară». Ce abilităţi poţi dezvolta într-un copil spunându-i, de la o vârstă fragedă, că părinţii sunt «nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu» şi că «pe pământul de cruci, numai om să nu fii»? Depinde ce fel de oameni vrei să construieşti. Dacă vrem să cultivăm fatalismul şi pesimismul, prin texte greoaie şi cu o viziune conservatoare, vom suporta consecinţele mai târziu, la nivel social“, explică Mircea Vasilescu. „Doamna ne dădea teme. Aş fi vrut să facem altceva“ Lidia Popa este învăţătoare de 27 de ani – e cel puţin la a şaptea generaţie de elevi. Părinţii nu ştiu să vorbească decât de bine despre lecţiile pe care le predă copiilor lor. Larisa Şuiu nu e la clasa doamnei Lidia Popa, dar este o frumoasă şi eminentă elevă în clasa a III-a – şi mai face şi gimnastică! Marinela Gune a fost elevă acum mai mult timp. Acum, are un fiu cu vârsta de 24 de ani. Despre clasele primare ale băiatului său îşi aminteşte perfect, ca orice mamă care nu-şi părăseşte puiul. Cu toate că şi pe ea o mai bântuie „Moartea căprioarei“. Paul Moroşanu este psiholog. Profesionistul care dă tuşele finale. În mare, toţi patru vorbesc despre educaţia copiilor. Cum e mai bine? „Weekend Adevărul“: Ce text din manualul de limba română a stârnit cele mai puternice emoţii negative? Larisa Şuiu: Din manualul de limba română, mie nu mi-a plăcut deloc „Mănăstirea Putna“. N-a fost interesesant deloc şi m-a plictisit. Doamna ne-a pus să-l învăţăm şi l-am învăţat, dar mi s-a părut foarte, foarte lungă lecţia. Doamna ne dădea teme şi ne punea să povestim. Aş fi vrut să facem altceva. Mi-a plăcut „Stejarul din Borzeşti“, deşi mi-a părut foarte rău de Mitruţ, pentru că a murit. Marinela Gune: Pe mine m-a marcat „Moartea căprioarei“, ţin minte şi acum formularea „mănânc şi plâng“, deşi, să fim serioşi, au trecut câţiva ani. Am fiori când îmi amintesc. Totuşi, pe băiatul meu care acum are 24 de ani l-a impresionat foarte mult „Puiul“, de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. M-a întrebat foarte mult timp după ce a făcut la şcoală povestea dacă acelaşi lucru se poate întâmpla şi în cazul oamenilor. „Mamele îşi părăsesc copiii?“, spunea, iar eu încercam să-i explic faptul că-i doar o poveste. Ironic e că lucrez la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor. L-am păcălit, ce să mai, pentru că, la mine la serviciu, mamele îşi cam abandonează copiii. Lidia Popa: Nu mi s-a părut nepotrivită nicio operă, pentru că, de obicei, noi mai putem alege autorul de manuale. În şcoala unde lucrez eu, de pildă, n-au pătruns niciodată texte contestabile. Mi-aduc aminte că am făcut „Puiul“ cu ani în urmă. Mulţi, mulţi ani. Ştiu c-a fost o lectură care i-a impresionat până la lacrimi pe copii. Nu pe toţi, dar pe câţiva. Paul Moroşanu: Cred că „Puiul“. Noi am învăţat, oricum, în clasa a V-a. Dar, pe lângă scena traumatizantă, care contează foarte mult, depinde ce are în planul de lecţie şi învăţătorul. Pe aceeaşi poveste poţi să laşi copilului sechele, pentru că i s-a arătat o scenă sângeroasă, cinică sau, dimpotrivă, copilul poate să fi avut de făcut teme care se leagă de o educaţie emoţională. Ce se înţelege din această operă? Care este morala pe care aţi reţinut-o? Larisa Şuiu: Din „Mănăstirea Putna“ nu mai ţin minte o învăţătură frumoasă. Dar din „Stejarul“ eu am învăţat că nu trebuie să facem rău niciodată, pentru că mai târziu vom fi pedepsiţi. De exemplu, eu am mai minţit, recunosc, dar niciodată nu am scăpat cu minciuna. Are dreptate autorul. Marinela Gune: Poate că ar trebui să-i pregătească pe copii cu greutăţile vieţii, sincer, n-am nici cea mai mică idee. Mi se pare că nu-i vârsta potrivită pentru o astfel de poveste, iar acum mă gândesc doar la reacţia pe care a avut-o fiul meu. Pentru el, şi cred că nu doar pentru el, a fost un impact dur cu o lume pe care nu aş fi vrut încă s-o cunoască. Lidia Popa: Dar atunci copiii erau puţin altfel faţă de cum sunt acum. Acum, nu-i mai impresionează atât de mult. Sensibilitatea, oarecum, a cam dispărut. A rămas sensibilitatea faţă de părinţi – spre exemplu, cei care au părinţi separaţi sunt mai sensibili. Dar nu i-am mai văzut să aibă emoţii puternice. I-am dus şi la teatru! Morala din „Puiul“ e clară: trebuie să-ţi asculţi părinţii. Iar ei învaţă, pentru că trebuie să înveţe. Pentru că aşa le spun eu, pentru că aşa le spun părinţii şi pentru că şi ei îşi dau silinţa. Dar nu să fie emoţionaţi, să plângă. V-aş minţi. Paul Moroşanu:  Ţin minte că noi discutam despre alegerea mamei. Decât să moară toţi, mai bine doar unul. Această învăţătură ne-a fost însă nuanţată de profesoară. De ce credeţi că autorii manualului au ales să includă în manual textul respectiv? Larisa Şuiu: Pentru că, din fiecare poveste pe care o facem la şcoală, trebuie să învăţăm câte ceva. Să fim mai buni, să ne ajutăm între noi, să nu minţim. Marinela Gune: Nu găsesc absolut nicio explicaţie. Nu ştiu cum ar putea motiva, pentru că, repet, există, cu siguranţă, o mulţime de alte opere care ar putea transmite acelaşi mesaj, într-o manieră mai blândă. Lidia Popa: Pentru că, pur şi simplu, se perpetuează nişte obiceiuri. Există autori consacraţi, pe care e greu să-i elimini. În plus, asta înseamnă manualele alternative. Nu ar fi putut exista mai multe manuale cu aceleaşi texte. Iar autorii care încearcă să se diferenţieze, câteodată, mai scapă în manual şi „Repetabila povară“, de exemplu. Deşi nu-mi vine să cred că poezia e în ma-nual – şi sunt o cititoare a lui Adrian Păunescu. Paul Moroşanu: Copiii au nevoie să li se cultive şi câteva lucruri din realitate. Evenimente de genul acesta pot conduce la constituirea imaginii realităţii, însă contează foarte mult ce punem pe lângă. Mediul în care este educat copilul este esenţial. Cum aţi rescrie finalul? Larisa Şuiu: Aş vrea să nu moară Mitruţ. Era un copil. Marinela Gune: O mamă nu pleacă niciodată de lângă puiul ei, orice ar face el. Probabil că am luat prea personal acest text, dar cred c-ar fi o morală la fel de potrivită pentru copii dacă puiul n-ar sfârşi atât de tragic. Lidia Popa: Niciodată nu m-am gândit la asta. Haideţi să renunţăm, pur şi simplu, la „Puiul“! Paul Moroşanu: Nu l-aş rescrie. N-aş schimba mesajul, care este unul potrivit, însă aş schimba discuţia de pe lângă. COMENTARIU „Problema e una de principiu. În ciclul primar şi în cel gimnazial, autorii de programe şcolare şi de manuale se conduc după cerinţa de a pune în manuale texte ale unor autori „reprezentativi“ ai literaturii române, dacă se poate clasici. Or, mi se pare că, pentru această vârstă, există texte literare mult mai bune şi mai potrivite în alte literaturi sau în creaţia unor autori care nu sunt reprezentativi (sau „mari“, sau „importanţi“), dar au scris literatură pentru copii. Dacă vrem să rămânem doar în perimetrul autorilor români „canonici“, producţia literară e săracă şi ajungem, inevitabil, la cele câteva texte care stau de decenii în manuale (din Sadoveanu, Emil Gîrleanu, Brătescu-Voineşti şi alţi câţiva). Mă întreb dacă e normal, în lumea globalizată în care trăim, să nu-şi găsească locul în orele de literatură de la şcoală (decât, eventual, ca „lecturi suplimentare“ recomandate pentru vacanţă), marii autori de literatură pentru copii şi adolescenţi din literatura universală, clasici şi contemporani. Aşa că s-ar găsi texte destule, dar mai întâi trebuie să rezolvăm problema de principiu: vrem sau nu să formăm, la copiii noştri, gustul pentru literatura bună şi credinţa în anumite valori adecvate lumii în care trăim?“, Mircea Vasilescu, scriitor Cum a ajuns „Harry Potter“ un pericol Credeaţi că „Puiul“, „Moartea căprioarei“ sau povestirile cu oşteni fideli ucişi de turcii răi cu o săgeată în inimă sunt nepotrivite pentru copiii dumneavoastră? Când veţi citi următoarea listă veţi părea cei mai normali şi întregi la minte părinţi din întreaga lume. Se întâmplă pe un alt continent, de care suntem despărţiţi de munţi, mări şi oceane vaste, însă, aparent, nu îndeajuns de vaste. Pentru că părinţii din alte locuri par, de multe ori, cei mai aspri critici literari din lume, tipul de persoane ce ar fi putut distruge încă din faşă cariere, numai citind texte cu pixul în mână şi un aparat conceptual rigid, la îndemână. Vă prezentăm, aşadar, o listă cu 10 cărţi, predate la ciclul primar în Statele Unite ale Americii. În diverse perioade de timp, aceste cărţi au fost interzise, sau chiar scoase definitiv din programa şcolară, în urma unor plângeri depuse de părinţii revoltaţi. Ciţi motivele. 1 „Călătorie în timp“, de Madeleine C. L’Engle. Problema: un grup de părinţi a cerut scoaterea cărţii din programa şcolară, dar şi din bibliotecile de pretutindeni, pe motiv că subminează credinţa religioasă. 2 „Povestirile complete ale Fraţilor Grimm“. Motivul: a fost contestată, în 1994, pe motiv de rasism şi violenţă, apoi interzisă în unele şcoli primare, pentru violenţă excesivă, descrieri negative ale personajelor feminine şi referinţe anti-iudaice. 3 „Hansel şi Gretel“, de Jacob Grimm. Motivul: a fost contestată în 1992 pentru că învaţă copiii că este acceptabil să omori vrăjitoare şi pentru că descrie vrăjitoarele precum nişte mâncătoare de copii mici. 4 Seria „Harry Potter“, de J.K. Rowling. Motivul: începând din 1999, cartea a fost acuzată, pe rând, de vrăjitorie, sprijinirea cultelor, satanism, moarte, ură şi, în general, conţinut pesimist. 5 „James şi piersica uriaşă“, Roald Dahl. Motivul: în 1999, cartea a fost interzisă în toate şcolile primare din SUA pentru că, într-unul din capitole, apărea cuvântul „fund“. 6 „Leul, vrăjitoarea şi dulapul“, de C.S. Lewis. Motivul: cartea a fost contestată, în 1990, pentru că ar conţine „violenţă, misticism şi uciderea de animale“. 7 „Mica sirenă“, de Hans Christian Andersen. Motivul: o ediţie din 1994, ce conţinea şi ilustraţie cu nişte sirene uşor descoperite în zona superioară, a fost acuzată de „conţinut pornografic“ şi „imagini sataniste“. 8 „Scufiţa roşie“, de Jacob Grimm. Motivul: în 1991, o profesoară de limba engleză a contestat cartea pentru violenţa implicată în acţiunile lupului, dar şi pentru că vinul ocupă un loc important în poveste. 9 „The Lorax“, de Dr. Seuss. Motivul: în 1989, cartea a fost acuzată de transformarea industriei lemnului într-o „activitate criminală“. 10 „Albă ca Zăpada“, de Jacob Grimm. Motivul: în 1992, cartea a fost restricţionată tuturor copiilor din ciclul primar, din cauză că implică violenţă: un vânător ucide un porc mistreţ, iar o vrăjitoare cere smulgerea inimii Albei ca Zăpada.

Sursa: Adevarul.ro

„Sf. Sava ” şi „Ion Creangă”, în finala concursului ce va desemna Liceul European al Anului în România

Colegiul Naţional „Ion Creangă” şi Colegiul Naţional „Sfântul Sava” sunt cele două finaliste ale Concursului Liceul European al Anului şi vor putea fi votate timp de o săptămână, până la închiderea competiţiei. În urma celei de-a doua semifinale a competiţiei demarate de Parlamentul European, intitulat Liceul European al Anului, Colegiul Naţional „Ion Creangă” s-a calificat în finală, alături de ”Sf. Sava”, adunând 62 de puncte, ambele licee de top din Capitală. În această penultimă confruntare, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” s-a clasat pe locul 3, cu 57 de puncte. Ceea ce înseamnă că în finală au rămas ”Sf. Sava” şi ”Ion Creangă”, , potrivit Biroului de Informare în România al Parlamentului European. De acum, timp de o săptămână, puteţi vota pentru cele două finaliste ale Concursului Liceul European al Anului. Opt licee din Bucureşti se confruntă, în perioada 24 octombrie – 29 noiembrie, în cadrul concursului Liceul European al Anului, o competiţie dedicată liceenilor, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE). Concursul Liceul European al Anului este o competiţie de tip întrebare-răspuns, prin care vor fi testate cunoştinţele tinerilor cu privire la Parlamentul European şi la Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat de presă BIPE. În concurs participă 8 dintre cele mai performante licee din Bucureşti: Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”, Colegiul Naţional „Ion Creangă”, Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” şi Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. Competiţia face parte dintr-o campanie – pilot  de informare a tinerilor, care are drept scop promovarea cunoştinţelor privind Uniunea Europeană şi activitatea Parlamentului European, precum şi promovarea importanţei participării generaţiei tinere la alegerile europarlamentare.

Sursa: Adevarul.ro

INTERVIU Povestea indiencei care îi ajută pe copiii români să treacă Bac-ul

După ce a văzut rezultatele dezastruoase de la Bac, în urma introducerii camerelor de supraveghere, indianca Ritu Cazacu a deschis un centru privat de pregătire, care anul acesta s-a „lăudat“ cu o rată de promovare de 98% în rândul elevilor săi. A venit în 1999 în România cu soţul său, un român pe care l-a cunoscut în India, şi, deşi nu intenţiona să stea mult timp la noi, Ritu Cazacu (42 de ani) a decis să rămână aici. Are în spate peste 20 de ani de experienţă lucrând pentru multinaţionale din domeniul marketing şi vânzări, atât în New Delhi, oraşul său natal, cât şi în Bucureşti, unde locuieşte de mai bine de 15 ani. În 2009, după 10 ani de şedere aici, indianca a decis să se reprofileze, alegând educaţia, un domeniu care i s-a părut atunci că şchioapătă în România: a început să gândească un sistem de pregătire personalizată a elevilor, iar în 2011 şi-a deschis în Capitală propria afacere, un centru privat de pregătire pentru Bacalaureat. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu Ritu Cazacu, care ne-a povestit despre viaţa ei din România, diferenţele dintre India şi ţara în care locuieşte acum, dar şi de ce vrea să schimbe ceva în sistemul de educaţie de la noi. Ritu Cazacu s-a căsătorit în 1996 cu un român pe care l-a cunoscut în India, cu care are trei copii: două fete (de 16, respectiv 3 ani şi jumătate) şi un băiat (12 ani). În 1999, s-a mutat cu soţul în România, însă a ales să-şi lase copiii în India. Ritu spune că alegerea a fost simplă: ori îşi lăsa copiii să crească aici sub supravegherea unei bone, ori îi lăsa cu familia în India. „Decât să am copiii lângă mine ştiind că nu pot petrece destul timp cu ei să le dau toată atenţia de care au nevoie, am preferat să îi las cu familia mea, care are grijă de ei full-time şi le asigură o educaţie foarte bună. Am vrut să aibă contact şi cu sistemul şi cultura indiană, de asta mi s-a părut o variantă foarte potrivită pentru ei“, a explicat Cazacu alegerea ţării natale, unde educaţia este dezvoltată pe modelul britanic. Mai departe, ea ne-a povestit despre impresia pe care i-a lăsat-o România şi cum a decis să se implice în sistemul de învăţământ de aici, după ce a văzut rezultatele dezastruoase de la Bac, care au determinat-o să-şi înceapă propria afacere în domeniul educaţiei private. „Weekend Adevărul“: Când a fost prima vizită în România? Ritu Cazacu: Am venit aici prima dată în 1999, deci acum aproape 15 ani, la invitaţia soţului meu. Intenţia noastră a fost să stăm aici doar câţiva ani, dar treptat am prelungit. Până să vin în România am trăit în New Delhi, care este un oraş mult mai mare şi mai aglomerat decât Bucureştiul, iar industria în care lucram, vânzări şi marketing, era mult mai dezvoltată decât aici. Când am ajuns, m-am întrebat ce voi face dacă rămân aici? Am avut noroc că firma la care lucram în Delhi avea birou şi în România, aşa că m-am angajat la trei luni după ce am venit în ţară. Prima impresie a fost că oamenii sunt deschişi şi prietenoşi. Am fost surprinsă plăcut să descopăr că sunt fascinaţi de cultura indiană, de filmele indiene. Am simţit de-a lungul anilor că România este o ţară din ce în ce mai globală, adaptându-se culturii lumii. Însă în ceea ce priveşte educaţia şi sistemul şcolar, cred că ţara se află într-un trend negativ. Cât timp v-a luat să învăţaţi limba română? Nici nu mai ştiu, dar foarte repede, fiindcă după două luni puteam deja să vorbesc, nu corect, dar mă descurcam. Cum am învăţat? Mă uitam la filme englezeşti cu subtitrare în limba română. Ascultând în engleză şi citind în română. De asemenea, am încercat să citesc ziare şi reviste şi vorbeam, nu conta că vorbeam greşit, important era să vorbesc. Am talent pentru limbi străine şi nu mi-a fost greu, în India am făcut Şcoala Britanică, cunosc foarte bine engleza, hindi, am învăţat germană şi, desigur, limba română. De ce v-aţi lăsat copiii în grijă la familia din India? De peste 10 ani, aveam un program de muncă extrem de solicitant şi am simţit că ar fi dificil să le ofer copiilor îndrumarea de care aveau nevoie. A fost o decizie de familie aceea că ei pot evolua mai bine în acest fel. Dincolo de aceasta, am foarte mare încredere în sistemul de educaţie indian, care este extrem de competitiv şi orientat spre carieră. „La profesori este cheia educaţiei” Cum este sistemul de educaţie din India? Eu am făcut Şcoala Britanică acolo şi vă pot spune că sistemul de educaţie din India are la bază sistemul britanic. Asta înseamnă că în loc de examenul de Bacalaureat care se dă în România, clasa a XII-a în India se termină cu sistemul de examinare A Levels, folosit în Marea Britanie. La A Levels, copiii îşi aleg trei materii pe care le aprofundează timp de doi ani (echivalentul claselor a XI-a şi a XII-a la liceu), din care dau acest examen naţional obligatoriu pentru admiterea la universitate. Pe lângă sistemul A Levels, există şi opţiunea Bacalaureatului Internaţional, un examen recunoscut peste tot în lume. Cum vi se pare sistemul educaţional din România? Consider că adevărata educaţie este făcută în primii şapte ani, iar în România lucrurile trebuie să se schimbe încă de la grădiniţă şi, cel mai important, schimbarea trebuie să fie la nivelul cadrelor didactice fiindcă dacă avem aceiaşi profesori care menţin sistemul de acum, nu rezolvăm nimic. Dacă ne uităm la Finlanda, care are cel mai performant sistem de educaţie, observăm că reforma lor a început cu profesorii, cu pregătirea lor. La profesori este cheia educaţiei. Cum aţi ajuns să vă implicaţi în mediul educaţional din România? Lucrasem mai mult de 20 de ani în marketing şi vânzări şi eram în căutarea unei noi provocări, unei noi direcţii. În 2011, după ce am absolvit un master în administrarea afacerilor (MBA) de la City University (n.r. – din Bucureşti), am decis să pun în practică tot ceea ce învăţasem, ca antreprenor. Timp de aproape un an înainte am studiat diferite oportunităţi şi direcţii de business şi am decis în final pentru domeniul educaţiei. Sunt absolut convinsă că investiţia în educaţie este una de viitor. „Orientarea în carieră lipseşte din sistem“ La Centrul privat de pregătire pentru Bac, deschis de indianca Ritu Cazacu în Capitală, în 2011, predau 13 profesori de la licee de top, precum Liceul german „Goethe“ sau „C. A. Rosseti“, sau profesori universitari de la Politehnică şi Academia de Studii Economice (ASE). Şedinţele costă 50 de lei, iar cei care aleg pachetul complet plătesc de la 2.100 de lei, pentru o materie, până la 5.600 de lei, pentru trei materii, sume ce pot fi achitate şi în rate. Prima promoţie de elevi ai centrului, în jur de 30, care a dat examenul maturităţii vara aceasta, a înregistrat o rată de promovare de invidiat, susţine indianca: 98% au trecut Bac-ul. Pe lângă meditaţii, elevii înscrişi mai fac ore de consiliere profesională, dar şi de nutriţie, fiindcă, spune Cazacu, efortul depus pentru învăţarea şi trecerea cu succes a unui examen necesită şi o disciplină a corpului. De asemenea, trei consilieri în carieră îi ajută să se autocunoască, să identifice domeniul profesional potrivit personalităţii lor, să descopere care sunt blocajele şi să stabilească ce vor să facă în carieră şi cum se poate ajunge acolo. Iar cei care vor să meargă mai departe la o facultate pot face şi meditaţii pentru admiterea la Facultatea de Medicină, la Drept şi la ASE, preţul unei şedinţe fiind între 70 şi 75 de lei. De unde ideea Centrului de pregătire pentru Bac? Când am văzut rezultatele dezastruoase de la Bac în primul an când au fost introduse camerele video, în 2011, nu înţelegeam de ce nu vine nimeni cu soluţii. M-am gândit că soluţia poate trebuie să vină din sistemul privat şi am încercat prima dată într-o formulă pilot, pornind de la ideea că ţelul nu este neapărat ca aceşti copii să ia Bac-ul, ci să ajungă să fie pe picioarele lor, să aibă o carieră. Proiectul a început în 2011, în prima fază l-am gândit atent, nu am vrut să mă arunc. Mai întâi am vizitat şcoli şi licee din Bucureşti şi din ţară şi am vorbit cu elevi de clasele a XI-a şi a XII-a. Le-am pus trei întrebări: dacă ştiu ce vor să facă după Bac?; dacă au decis, cum au ajuns la această concluzie?; şi unde se văd în cinci ani? La prima întrebare, mai mult de jumătate de clasă a răspuns cu „nu ştiu, o să văd după ce trec de Bac“. La a doua întrebare au zis că părinţii lor au decis pentru ei sau că mai au un frate sau o soră la universitatea respectivă şi părinţii le-au zis să dea admiterea tot acolo. În sfârşit, la a treia întrebare, copiii mi-au spus că în cinci ani vor să fie bogaţi. Le-am zis atunci că a fi înstărit este rezultatul unei munci şi i-am întrebat încă o dată ce vor să facă pentru a ajunge în punctul acela. Mi-au răspuns dând din umeri cu „ceva“. Ceea ce lipseşte, din punctul meu de vedere, din sistem este orientarea în carieră. Un copil face o şcoală pentru a avea o carieră, acesta este obiectivul adevărat, dar ei nu văd decât Bac-ul ca obiectiv. Ce condiţii trebuie să îndeplinească elevii? În primul rând, le dăm un test de evaluare şi aflăm care este nivelul real al copilului. Am avut cazuri de elevi care veneau la noi cu nota 8-9 la şcoală şi când au dat testul nu au fost în stare să ia nota 3. Spre exemplu, am avut un copil care avea probleme mari la matematică fiindcă undeva, în clasele a VI-a sau a VII-a, a pierdut nişte noţiuni elementare de matematică şi a fost lăsat să treacă mai departe până într-a XII-a. Cel mai grav caz a fost al unui elev care nu ştia unde să pună zecimale, un blocaj care i s-a întâmplat în clasa a IV-a. (…) A făcut meditaţii la noi pentru matematică, română şi la biologie, unde picase în prima sesiune şi a luat cu 7,5 toate cele trei examene a doua oară. În general, acceptăm elevi oricând în timpul anului, dar dacă vin în luna mai şi iau mai puţin de 6 la testul de evaluare, îi refuzăm fiindcă este nevoie de timp să-i ridicăm la un alt nivel. De asemenea, chiar dacă elevul este de nota 6, din cauza emoţiilor, nivelul scade un pic la examen şi, dacă vrem să ştim sigur că ia Bac-ul, atunci trebuie să îl aducem la nota 7 cel puţin. Curriculum Vitae • Numele: Ritu Cazacu • Data şi locul naşterii: • 8 iulie 1971, New Delhi, India • Starea civilă: Căsătorită, 3 copii • Studiile şi cariera: • Master în Business Administration (MBA) în Finanţe la City University din Bucureşti. Are o experienţă de peste 15 ani lucrând în vânzări şi marketing în multinaţionale. • Locuieşte în: Bucureşti

Sursa: Adevarul.ro

Preşedintele Traian Băsescu a decorat o educatoare, care i-a trimis un memoriu Ecaterinei Andronescu

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul de decorare a unei educatoare din Bucureşti, care i-a trimis un memoriu senatorului Ecaterina Andronescu, în care se întreba dacă, după o viaţă dedicată educaţiei, nu ar fi normal să îi fie recunoscute meritele. Administraţia prezidenţială informează că preşedintele Traian Băsescu a semnat, vineri, decretul de decorare a educatoarei Elena Gh. Constantin, decorarea fiind făcută la propunerea ministrului Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie. „În semn de înaltă apreciere pentru îndelungata sa carieră dedicată educării tinerelor generaţii, pentru dăruirea şi profesionalismul de care a dat dovadă în slujba Şcolii româneşti, impunându-se ca un model de excelenţă pedagogică, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a conferit Medalia «Meritul pentru Învăţământ» Clasa a III-a doamnei Elena Gh. Constantin, educatoare (Bucureşti)”, se arată în comunicatul emis de Administraţia prezidenţială. Propunerea Ministerului Educaţiei a fost făcută la sugestia senatorului Ecaterina Andronescu, care a înaintat instituţiei un memoriu semnat de Elena Constantinescu, primit la cabinetul de parlamentar. Contactată de Mediafax, Ecaterina Andronescu a declarat că a fost impresionată de memoriul educatoarei, care se întreba dacă, după o viaţă dedicată educaţiei, nu ar fi normal să îi fie recunoscute meritele. Dar, pentru că nu avea competenţă să propună decorarea sa, Andronescu a transmis memoriul Ministerului Educaţiei pentru a fi analizat. „Din ce îmi amintesc, toată viaţa a slujit cu mare devoţiune educaţia. Era ataşată de sistem şi întreba dacă i s-ar cuveni o disticţie. Eu mă bucur că Ministerul Educaţiei a făcut această propunere şi că a fost decorată”, a mai spus senatorul.

Sursa: Adevarul.ro

Performanţele României la testele PISA

În decembrie 2013, vom afla cum s-au descurcat elevii români în comparaţie cu cei din alte state ale lumii la ultimele teste PISA, care evaluează performanţa la citit, matematică şi ştiinţe. Ultimele cifre din 2009 au plasat România la coada clasamentului şi au indicat un regres în raport cu rezultatele din 2000. Ultima evaluare PISA, publicată în 2009, a arătat că elevii din România nu stau tocmai bine în ceea ce priveşte competenţele de bază: citit, matematică şi ştiinţe, testate pe copiii de 15 ani din întreaga lume. Ţara noastră se află pe locul 52 din 64 şi, mai mult, figurează printre statele care au înregistrat rezultate mai slabe în 2009 faţă de 2000, arată o analiză publicată recent de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Ţările cu cei mai buni elevi din lume care excelează în toate ariile acoperite de testele PISA sunt Finlanda, Australia, Hong Kong (China), Japonia şi Noua Zeelandă, potrivit rapoartelor PISA in Focus din luna august. Mai interesant este faptul că analiza comparativă între cele două seturi de evaluări internaţionale (2009 vs. 2000) arată că există ţări care au urcat foarte mult în top, îmbunătăţindu-şi performanţele în special la capitolul citit, prin investiţia susţinută în educaţie. Exemple de succes Practic, jumătate din ţările evaluate au avut acest trend: Albania, Brazilia, Chile, Germania, Ungaria, Indonezia, Israel, Korea, Latvia, Liechtenstein, Peru, Polonia şi Portugalia. În schimb, România este una din ţările care au înregistrat un regres în 2009 faţă de 2000 în ceea ce priveşte cititul şi analfabetismul, fiind depăşită de ţări precum Bulgaria, Brazilia, Chile şi Argentina.   ”Statele care au obţinut performanţă şi au avut reforme de succes au câteva trăsături comune: încrederea în potenţialul elevilor lor, voinţă politică puternică şi capacitatea tuturor actorilor implicaţi de a depune eforturi susţinute şi concertate pentru a îmbunătăţi situaţia educaţiei”, explică de ce unele ţări sunt peste media internaţională reprezentanţii OECD, în analiza publicată. Mai mult, susţin experţii, ţările, sau mai bine zis economiile, care şi-au îmbunătăţit aceste competenţe au făcut-o prin diminuarea proporţiei elevilor cu rezultate foarte slabe la testele PISA şi creşterea numărului elevilor de top, şi, în plus, aici sunt mult mai mulţi copii dezavantajaţi din punctul de vedere al statutului socio-economic care au totuşi performanţe şcolare asemenea celor din familii înstărite. Educaţie egală, una din soluţii Spre exemplu, ţări precum Canada, Estonia, Finlanda, Hong Kong-China, Islanda, Coreea şi Liechtenstein au rezultate peste media OECD, fără a fi legate neapărat de statutul socio-economic al elevilor. Experţii OECD atrag atenţia asupra faptului că statele ar trebui să ia în serios rezultatele testelor PISA, pentru că lipsa acestor competenţe de bază se vede mai târziu, în abilităţile pe care le au sau nu tinerii din acele ţări, abilităţi cerute de piaţa muncii. O analiză recentă a organizaţiei legată de abilităţile adulţilor arată că cei care şi-au dezvoltat foarte bine competenţele de bază au de două ori mai multe şanse să se angajeze şi şanse de trei ori mai mari să câştige un salariu peste medie, în comparaţie cu cei care nu au foarte multe abilităţi dezvoltate.

Sursa: Adevarul.ro

„Muzeul vine la tine”, atelier de creaţie pentru copiii cu dizabilităţi

Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte în parteneriat cu Şcoala  Gimnazială Specială din Târgovişte, clasele V – VI, continuă proiectul educaţional “Muzeul vine la tine!”, cu un atelier de creaţie care se adresează în special elevilor din învăţământul special cu dizabilităţi uşoare, fiind o abordare inedită în ceea ce priveşte modul de a face educaţie. Atelierul se va desfăşura în Amfiteatrul Şcolii Gimnaziale Speciale, luni, 18 noiembrie 2013, începând cu ora 10.00.   Prin latura cultural – educativă, Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte mijloceşte procesul de învăţare în sensul formării şi educării creativităţii, a simţului estetic, precum şi conturarea unor abilităţi practice. Sub îndrumarea  personalului de specialitate, copiii pătrund în universul meşteşugurilor tradiţionale româneşti, încercând să realizeze din clasica lingură de lemn, o păpuşă.   Confecţionarea păpuşilor din linguri de lemn constituie o activitate foarte plăcută pentru copii deoarece îşi pot da frâu liber imaginatiei, iar figurina realizată poate fi o păpuşă, un ornament sau un cadou.   Scopul acestui atelier de creaţie este de dezvoltare a abilităţilor practice şi a creativităţii, dar şi de  îmbunătăţire a relaţiei muzeu – şcoală şi consolidării importanţei muzeelor ca resurse educaţionale, care să faciliteze învăţatul.

Sursa: Adevarul.ro

Speranţe de 6%

La fiecare început de an şcolar politicienii se calcă pe picioare la deschiderea şcolilor. Urează un an şcolar bun, mai povestesc cum era când au terminat ei şcoala, împart zâmbete şi promisiuni de susţinere, apoi dispar până la începutul anului următor. Mereu m-am întrebat de ce nu-i vedem şi la bilanţul de an scolar. Când ar trebui să tragem linie şi să adunăm. N-ar strica sa o faca şi ei. „Iată, în anul şcolar la deschiderea căruia care am tinut eu discursul, am făcut următoarele lucruri pentru şcoală…M-am bătut să fie bani mai mulţi pentru dotări, ca să fie scutiţi părintii de donaţii, să fie mai mulţi bani de reparaţii, ca să fie copiii în siguranţă, să fie mai transparent şi mai corect sistemul de ocupare de posturi, ca să fie profesori mai bine pregătiţi în şcoală, să fie mai mulţi bani ca să se poate face opţionale, să se lucreze pe grupe  la limbile străine, să fie mai puţini elevi în clasă…” N-aş zice că sistemul de educaţie nu are problemele lui interne şi incă multe. Dar să nu-i asiguri finanţarea care să permită o bună funcţionare, mi se pare că aruncă asupra celor ce-l administrează, asupra celor care se perindă pe la deschiderea de an şcolar, vinovătia cea mai mare. Să facem lecţii moderne, în care profesorii să folosească proiectorul şi calculatorul. Să dam mai multe teste elevilor, ca să facem evaluarea mai eficientă, să lucram pe grupe, cu sarcini trecute pe foi, cu foi de flipchart, cu markere. Să folosim hărţi actualizate, table interactive, materiale didactice performante. Să dam manuale tuturor elevilor până în clasa a X-a. Să mergem la muzee cu elevii, în excursii. Să aplicam ceea ce ei au învaţat la clasă. Sună frumos . Dar cu ce bani? Când banala cretă e cumparată de elevi? Si multe din cele înşirate aici lipsesc cu desăvârsire? Ba chiar elevii îşi plătesc până şi diplomele de la sfârşitul liceului, care sunt tot mai multe, că numărul de competenţe certificate a tot crescut, dar bani de la buget pentru asta, ioc. Şi atunci cum mai poti să ceri eficienţă şi rezultate unui sistem căruia nu-i asiguri cele necesare unei bune funcţionări? Cum poti să subfinanţezi de atâţia ani sistemul de educaţie şi să te miri apoi că lucrurile nu funcţionează aşa bine? Un lucru bun se întâmplă însă zilele astea, zic eu. Elevii şi studenţii protestează şi ei. Prin urmare şi ei văd nevoile sistemului şi le pasă. Şi atunci, sper eu, poate că din ei se vor alege în viitor politicieni care să şi facă ceva pentru educatie, nu doar să ţină discursuri mobilizatoare la început de an şcolar.

Sursa: Adevarul.ro

Vrei să studiezi în Marea Britanie? British Council te invită la un târg educațional

30 de școli și universități britanice își prezintă oferta educațională în cadrul Expoziției Educația în Marea Britanie / Education UK Exhibition, organizată în zilele de 23 și 24 noiembrie 2013 la Hotelul Howard Johnson din București. Unii candidați pot fi admiși pe loc, în funcție de performanțe. Evenimentul este organizat de British Council și Ambasada Marii Britanii la Bucuresti și este singurul târg educațional din România dedicat exclusiv instituțiilor de învățământ britanice. Peste 50 de reprezentanți ai universităților și școlilor britanice prezente, împreună cu cei mai buni specialiști în domeniul educației internaționale din România vor contribui la seminariile de dezvoltare personală, conferințele și prezentările organizate în cadrul expoziției. Cei care sunt interesați să studieze în Marea Britanie sunt așteptati la târg sâmbătă, între orele 11:30 — 18:00 și duminică, în intervalul orar 10:00 — 17:00. Intrarea este liberă. În cadrul evenimentul va avea loc și conferința „Internaționalizarea Educației: Studiile în Marea Britanie și întoarcerea acasă“ organizată de Liga Studenților Români din Străinătate în parteneriat cu British Council. Universitatile britanice expozante vor avea un program de prezentari pe teme foarte interesante, precum avantajele de a studia Marketing și Business în Marea Britanie, impactul industriilor creative în economia Marii Britanii. Unele dintre universități vor face admitere pe loc, în cadrul evenimentului, în funcție de performanțele candidaților. Conferința organizată de British Council împreună cu Asociația Liderii Mileniului Trei va aduce în discuție bacalaureatul internațional, ca o nouă abordare a strategiei pentru internaționalizarea curriculumului învățământului pre-universitar din România. Programul complet al Expoziției Educația în Marea Britanie și detalii despre activitățile puteți găsi pe site-ul www.britisheducation.ro.

Sursa: Cronicaromana.ro

Funeriu îi cere lui Ponta să dea banii pentru naveta elevilor

Consilierul prezidenţial pentru Educaţie, Daniel Funeriu, îi cere premierului Victor Ponta „să o lase mai moale cu şpaga pesediştilor” şi să dea bani pentru navetă acelor copii care, potrivit fostului ministru PDL, nu pot ajunge la şcoală pentru că statul nu le mai plăteşte aceste cheltuieli. „Vreau să atrag atenia şi să somez Guvernul României să dea banii de navetă copiilor. Domnul prim-ministru, las-o mai moale cu şpaga pesediştilor şi dă banii de navetă copiilor. Sunt zeci de mii de copii din România care nu şi-au primit banii de navetă, sunt zeci de mii de copii din România care nu pot să meargă la şcoală, pentru că statul nu le mai plăteşte banii de navetă. În perioada crizei, Guvernul Boc, în cea mai neagră perioadă a crizei, niciodată nu a întârziat un leu din naveta copiilor. Repet, aşadar, doctor Victor Viorel, mai taie şpaga pesediştilor tăi şi dă-le banii de navetă copiilor”, a declarat Daniel Funeriu. Potrivit acestuia, actualul Guvern nu este interesat de Educaţie. „Actualul Guvern este aplicat pentru şpăgi, incompatibilităi, miniştri penali, lovituri de stat. Asta e ceea ce face actualul Guvern şi din când în când mai are noroc că am dat noi anul trecut o lege care funcţionează şi că nu pică ţara peste noi”, a mai spus fostul ministru al Educaţiei.

Sursa:Curentul.ro

Definitivat 2014 Ministerul Educatiei a publicat Calendarul si Metodologia de organizare a examenului de definitivare in invatamant: Candidatii vor avea cel putin doua inspectii speciale la clasa si o proba scrisa

Ministerul Educatiei a publicat Metodologia de organizare a examenului national de definitivare in invatamant in anul scolar 2013 – 2014, precum si Calendarul acestui examen. Astazi, 15 noiembrie, incep inscrierile candidatilor la unitatile de invatamant, termenul pentru inscrieri si pentru transmiterea dosarelor fiind pana pe 25 noiembrie. Fata de anul trecut, la definitivat 2014 candidatii vor avea „cel putin doua inspectii speciale la clasa”, care se efectueaza pana pe 5 iunie 2014. Examenul scris de definitivare se va desfasura in data de 14 iulie 2014.   Ministerul Educatiei Nationale a publicat Ordinul nr. 5294 din 16 octombrie 2013 privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de definitivare in invatamant in anul scolar 2013 – 2014, precum si Calendarul desfasurarii examenului national de definitivare in invatamant in anul scolar 2013 – 2014.   Calendar examen de definitivare 2013-2014: • 15 noiembrie 2013: Emiterea deciziilor de constituire a comisiilor de examen judetene/comisiei de examen a municipiului Bucuresti • 15 – 25 noiembrie 2013: Inscrierea candidatilor la unitatile de invatamant, transmiterea dosarelor de inscriere la inspectoratul scolar, verificarea si avizarea acestora • 25 noiembrie – 2 decembrie 2013: Inregistrarea candidatilor in aplicatie. Instiintarea candidatilor cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de inscriere • Pana la 5 iunie 2014: Efectuarea inspectiilor la clasa • 15 – 30 iunie 2014: Completarea dosarelor si validarea fiselor de inscriere de catre candidati • 14 iulie 2014: Sustinerea probei scrise • 19 iulie 2014: Afisarea rezultatelor • 19 – 20 iulie 2014: Inregistrarea contestatiilor si transmiterea acestora la centrele de evaluare • 21 – 23 iulie 2014: Rezolvarea contestatiilor • 24 iulie 2014: Afisarea rezultatelor finale • 25 iulie – 10 august 2014: Transmiterea la Ministerul Educatiei Nationale a tabelelor nominale cu candidatii admisi si validarea rezultatelor examenului prin ordin al ministrului educatiei nationale • 10 – 14 august 2014: Eliberarea de catre inspectoratele scolare a adeverintelor de promovare a examenului de definitivare in invatamant Modificari la examenul de definitivat, fata de anul trecut

Anul viitor, examenul de definitivat va consta in „cel putin doua inspectii speciale la clasa”, pe langa proba scrisa; pana acum, metodologia prevedea „doua inspectii speciale la clasa”.   Dosarul de inscriere la examen trebuie sa cuprinda si o copie a deciziei de repartizare pe post, insa nu mai este ceruta recomandarea scrisa asupra activitatii candidatului din partea consiliului profesoral, potrivit metodologiei.

Metodologia precizeaza ca pentru proba scrisa, Centrul National de Evaluare si Examinare stabileste minimum 3 variante de subiecte si baremele de evaluare aferente.

Anul viitor, repartizarea pe sali a asistentilor supraveghetori se va stabili de catre comisia de examen „prin tragere la sorti in ziua in care se desfasoara proba scrisa”.

Metodologia prevede, la fel ca anul trecut, posibilitatea ca un candidat sa se retraga din proprie initiativa din examen solicitand anularea lucrarii, si prin urmare lucrarea scrisa nu este evaluata, iar candidatul are dreptul de a se inscrie in sesiunea imediat urmatoare. Anul viitor, insa, candidatii vor avea posibilitatea de a se retrage din examen daca solicita acest lucru la mai putin de 3 ore de la deschiderea plicului cu subiecte.   In plus fata de anul trecut, metodologia de anul acesta prevede ca dovada pregatirii psihopedagogice se realizeaza astfel: – a) absolventii cu diploma ai invatamantului superior de lunga sau scurta durata si ai invatamantului postliceal, care au efectuat pregatirea psihopedagogica pana in anul 2009, fac dovada absolvirii programului de pregatire psihopedagogica prin foaia matricola/anexa la diploma de licenta sau de absolvire, in care este consemnata parcurgerea disciplinelor psihopedagogice si metodice, sau prin certificat de absolvire a programului de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic;

b) absolventii cu diploma ai invatamantului superior de lunga durata incadrati in invatamantul liceal/postliceal, care au efectuat pregatirea psihopedagogica incepand cu anul 2009, precum si absolventii ciclului II de studii universitare de masterat/master incadrati in invatamantul liceal/postliceal trebuie sa faca dovada detinerii a minimum 60 de credite transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic;

c) absolventii cu diploma ai invatamantului superior de lunga si scurta durata/postliceal, care au efectuat pregatirea psihopedagogica incepand cu anul 2009, precum si absolventii cu diploma ai ciclului I de studii universitare de licenta si ai ciclului II de studii universitare de masterat/master incadrati in invatamantul prescolar, in invatamantul preuniversitar obligatoriu si pe catedre de pregatire/instruire practica trebuie sa faca dovada detinerii a minimum 30 de credite transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic.

Pentru absolventii cu diploma ai liceului pedagogic, ai colegiului universitar pedagogic sau ai ciclului I de studii universitare de licenta cu specializarea „Pedagogia invatamantului primar si prescolar” se considera indeplinita cerinta privind pregatirea psihopedagogica de nivel I prevazuta in Metodologia-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogica in vederea certificarii competentelor pentru profesia didactica, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.745/2012, cu completarile ulterioare.

Cum se va desfasura Examenul de Definitivat 2014 – Metodologia

Examenul de definitivat 2014 consta in: • sustinerea a cel putin doua inspectii speciale la clasa; • o proba scrisa. Examenul de definitivat se sustine in limba romana, iar cadrele didactice care predau la clase cu predare integrala in limbile minoritatilor nationale pot sustine probele examenului in limba de predare a disciplinei. Definitivarea in invatamant poate fi obtinuta la una dintre specialitatile inscrise pe diploma candidatului sau la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic o poate preda conform Centralizatorului.

Cadrele didactice care promoveaza examenul dobandesc dreptul de practica in invatamantul preuniversitar.

Dosarul de inscriere contine urmatoarele documente: • a) fisa de inscriere la examenul national de definitivare in invatamant – completata si confirmata de conducerea unitatii de invatamant si semnata de candidat; • b) copii legalizate ale diplomelor de studii, insotite de foaia matricola/suplimentul la diploma; • c) document legalizat din care sa rezulte indeplinirea conditiilor legale privind absolvirea programului de pregatire psihopedagogica si metodica; • d) copii ale urmatoarelor documente, certificate „conform cu originalul” de catre conducerea unitatii de invatamant unde candidatul are norma de baza: decizia de repartizare pe post, buletin/carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatorie, document privind schimbarea numelui, dupa caz. Inspectiile speciale se sustin in scoala la care este incadrat candidatul sau, dupa caz, intr-o alta scoala, cu avizul inspectorului scolar pentru dezvoltarea resursei umane si al directorului unitatii de invatamant primitoare. Fiecare inspectie speciala la clasa se efectueaza la 4 activitati didactice si este valabila numai pentru anul scolar in care a fost efectuata. Notele acordate la inspectii nu pot fi contestate.

Inspectia speciala la clasa este efectuata de o comisie formata din: • inspectorul scolar care coordoneaza disciplina la care candidatul sustine examenul si are aceeasi specializare sau poate preda disciplina celui inspectat • directorul/directorul adjunct al unitatii de invatamant in care se desfasoara inspectia Inspectiile speciale la clasa se noteaza de la 10 la 1, in baza fiselor de evaluare. Notele obtinute si nota finala, calculata ca medie aritmetica a acestora, se trec in procesul-verbal de inspectie la clasa si se semneaza de catre membrii comisiei care efectueaza inspectia speciala la clasa. Ulterior, dosarele candidatilor se completeaza cu urmatoarele documente: • adeverinta privind calificativul partial pentru anul scolar in curs; • procesele-verbale de la inspectiile speciale la clasa; • adeverinta din care sa rezulte vechimea de predare efectiva la catedra, in specialitate, a candidatului. Pentru a se putea prezenta la proba scrisa din cadrul examenului, candidatii trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii: • calificativul partial pentru anul scolar in curs: „Bine” sau „Foarte bine”; • media notelor finale la inspectiile speciale: cel putin 8; • stagiu efectiv de predare la catedra de cel putin un an (sau ore de predare echivalente normei de un an) ca personal didactic calificat conform studiilor absolvite. Orele de predare echivalente normei de un an se calculeaza inmultind numarul de saptamani ale anului scolar cu numarul de ore din norma de baza a postului/functiei didactice ocupate, se arata in metodologie. Aceasta precizeaza ca in situatia in care cadrele didactice au contractul de munca suspendat in aceasta perioada, durata suspendarii contractului de munca nu se ia in considerare la calculul vechimii efective de predare la catedra.

De asemenea, la propunerea inspectoratelor scolare, directia de specialitate din Ministerul Educatiei Nationale poate acorda derogare de maximum o luna de la vechimea minima la catedra de un an.

Candidatii se pot prezenta la examen in 3 sesiuni, in cel mult 5 ani de la finalizarea stagiului. Cadrului didactic care are statut de titular si care nu dobandeste definitivarea in invatamant in perioada prevazuta de lege i se desface contractul de munca incheiat pe perioada nedeterminata, pierzand calitatea de titular al sistemului de invatamant preuniversitar.

Cadrele didactice care nu obtin definitivarea in invatamant pot fi angajate in sistemul national de invatamant preuniversitar numai pe perioada determinata, cu statut de profesor debutant.

Cum se desfasoara proba scrisa a examenului de definitivat 2014 Pentru proba scrisa a examenului de definitivat 2014, Centrul National de Evaluare si Examinare stabileste minimum 3 variante de subiecte si baremele de evaluare aferente. • Examenul scris de definitivat incepe la ora 10:00, iar durata de redactare a lucrarii este de 4 ore • Prezentarea comisiei la centrul de examen se face in intervalul orar 7 – 7:30, pe baza buletinului/cartii de identitate si a delegatiei de serviciu • Accesul candidatilor in centrul de examen la proba scrisa se face in intervalul 8:00 – 8:45, pe baza actului de identitate valabil – carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate – ori, in lipsa acestuia, pe baza pasaportului in termen de valabilitate. • Candidatii si asistentii supraveghetori nu pot avea asupra lor, in sala de examen, genti, posete, ziare, reviste, carti, caiete, mijloace electronice de calcul, telefoane mobile sau alte mijloace de comunicare la distanta. Materialele nepermise vor fi depuse in sala de depozitare a obiectelor personale, inainte de intrarea in sala de examen. • In fiecare sala de examen se repartizeaza candidati care sustin examenul la cel putin doua discipline diferite. • Supravegherea fiecarei sali se asigura de catre 2 – 3 asistenti supraveghetori • Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, niciun candidat nu mai poate parasi sala decat daca preda lucrarea si semneaza de predare. Candidatii care nu se afla in sala in momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine examenul in sesiunea respectiva. • Pentru redactarea lucrarilor se foloseste cerneala sau pix de culoare albastra; desenele/graficele se executa cu creion negru. Candidatii pot avea, in sala de examen, dictionare pentru disciplinele latina sau greaca veche si planuri de conturi pentru disciplinele economice. • Candidatii care in timpul desfasurarii probei scrise sunt surprinsi copiind, primind sau transmitand solutii cu privire la subiecte sunt eliminati din examen, incheindu-se un proces verbal in acest sens de catre asistentii supraveghetori ori membrii comisiei de examen. Candidatii eliminati pierd dreptul de inscriere la examen in sesiunea imediat urmatoare. Aceeasi masura se aplica si pentru orice alta tentativa de frauda. Candidatul care se retrage din proprie initiativa poate solicita anularea lucrarii, pe baza unei declaratii, preda lucrarea si foaia cu subiecte si paraseste sala dupa cel putin o ora, dar nu la mai mult de 3 ore de la deschiderea plicului cu subiecte. In acest caz, lucrarea scrisa nu este evaluata, iar in statistici candidatul respectiv se considera retras, cu dreptul de a se inscrie in sesiunea imediat urmatoare, conform prevederilor legale.

In cazuri exceptionale, daca un candidat solicita parasirea temporara a salii, el este insotit de unul dintre asistentii supraveghetori pana la inapoierea in sala de examen, fara a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvarii subiectelor.

Sursa: Hotnews.ro

O profesoara din Bacău a inventat o METODĂ UNICĂ DE PREDARE, pe care o va omologa la OSIM

Nela Popoveniuc, profesor la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Bacău şi masterand la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea din Suceava a conceput o nouă metodă de predare pentru elevii de la clasele din ciclul primar. Invenţia dascălului va fi omologată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). „Metoda performanţelor diferenţiate”, aşa cum a fost denumită, se concentrează pe elev şi poate fi aplicată în clase de până la 30 de copii. Fiecare dintre aceştia va avea ocazia să iasă la tablă pe parcursul unei ore de curs, relatează monitorulsv.ro. Pentru a putea aplica noua metodă, este necesar ca în sala de clasă să existe cinci table. Fiecare tablă va fi împărţită în cinci coloane, unde vor fi scrise exerciţii pentru fiecare elev în parte. Elevii vor fi împărţiţi în grupe de câte zece, asemănătoare din punctul de vedere al performanţelor şcolare, iar fiecare grupă va ieşi pe rând la tablă. Exerciţiile din fiecare coloană vor fi diferenţiate pentru nivelul de cunoştinţe ale fiecărui copil. În timp ce o grupă rezolvă un set de exerciţii, elevii ceilalţi urmăresc dacă cei de la tablă rezolvă corect, iar la final îşi spun observaţiile. La finalul lecţiei, profesorul va aprecia performaţele fiecărei grupe, dar şi ale fiecărui elev în parte. Nela Popoveniuc aplică deja metoda la şcoala unde predă.

Sursa: Evz.ro

Gala românilor pe care au pariat cele mai prestigioase şcoli din lume

Fără un eveniment anual care să-i aducă laolaltă, sute de tineri ajunşi vârfuri în domenii cheie precum cercetarea ştiinţifică ar fi rămas pentru români doar nişte iluştri anonimi. Ajunsă la cea de-a V-a ediţie, Gala Studenţilor Români din Străinătate, care va avea loc pe 8 ianuarie, la Bucureşti, este singura ocazie în care publicul de la noi poate interacţiona cu tinerii geniali ai României, plecaţi la studii peste hotare. Anul trecut, evenimentul a reunit circa 800 de invitaţi şi studenţi români din peste 30 de ţări. Premiile, deşi simbolice, au reprezentat o bilă albă la CV-ul tinerilor. „În plus, în mediile academice astfel de realizări se află rapid. Eu, de exemplu, am fost felicitat personal de către preşedintele comunităţii ştiintifice din care fac parte (IEEE Geoscience and Remote Sensing Society)”, spune Marian Daniel- Iordache, numit în 2011 „Studentul român al anului în Europa”. Tânărul, devenit între timp cercetător la un celebru institut din Belgia, îi încurajează pe studenţi să intre în competiţie: „Există două criterii de evaluare: performanţa academică şi activităţile extra-curriculare. Punctul meu forte a fost faptul că în timpul studiilor de doctorat am creat o nouă ramură de cercetare. Lucrarea mea din iunie 2011 are acum circa 90 de citări internaţionale”. Înscrierile la competiţia de anul acesta se vor încheia pe 30 noiembrie. Cei interesaţi pot trimite CV şi o scurtă autodescriere la e-mail studentulanului@ lsrs.ro. Acest articol este proprietatea Evenimentului zilei şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite – ziarul Evenimentul zilei, iar pentru publicaţiile online – www.evz.ro

Sursa: Evz.ro

Elevii români s-au întrecut la concursul “Ziua Europei”. Ce desene au impresionat juriul

Organizată anual de către Reprezentanța Comisiei Europene în România, competiția a reunit aproape 2.000 de desene de la copii din toată țara. Creațiile acestora vor fi scoase la vânzare, iar banii vor fi donați copiilor cu nevoi speciale. Ceremonia de premiere a celei de-a patra ediții a concursului “Ziua Europei” a avut loc la Spațiul Public European, în București. competiția se adresează elevilor din ciclul primar și gimnazial din întreaga țară. Tema celei mai recente ediții a fost „Europa mea”, iar desenele au fost înscrise în concurs în perioada 15 martie – 15 iunie 2013. Desenele câștigătoare au fost selectate anul acesta dintr-un total de 870 de lucrări înscrise la ciclul primar și 940 de desene la cel gimnazial. Concursul a făcut parte dintr-o serie de acțiuni desfășurate în cadrul „Anului european al cetățeniei” și și-a propus să întărească și să susțină educația pentru cetățenie europeană din școli. Participanții au avut ocazia să demonstreze originalitate și creativitate în a reda, prin forme și culori, modul în care percep mediul lor de viață ca parte a contextului european. Printre criteriile care au stat la baza jurizării desenelor s-au numărat originalitatea, modul în care a fost reflectată tema concursului și impactul vizual. Invitatul de onoare al comisiei de evaluare a fost domnul Adrian Brăescu, Inspector General de Arte Vizuale din cadrul Ministerului Educației Naționale. În fiecare an, Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează o expoziție a lucrărilor finaliste, pentru a aduce în atenția publicului larg teme europene de actualitate și modul în care acestea sunt percepute de către copiii și tinerii români. În 2013, expoziția va avea loc în perioada 2 – 5 decembrie, într-un spațiu public ce urmează a fi anunțat. Desenele vor fi scoase ulterior la vânzare în cadrul unui eveniment special organizat de RCE, iar fondurile strânse vor fi donate unei organizații dedicate copiilor cu nevoi speciale. Despre concursul „Ziua Europei” Concursul de desene ”Ziua Europei” este o componentă a campaniei de informare şi comunicare “Europa, casa noastră”. Campania se adresează elevilor şi profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi are drept scop derularea unor activităţi cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea Europeană, istoria și politicile ei. Mai multe informații se găsesc pe website-ul campaniei www.europacasanoastra.ro.

Sursa: Evz.ro

Aşii în matematică se şcolesc la Colegiul „Ştefan cel Mare” Suceava

Elevii din clasele V-XII care sunt foarte buni la matematică au început cursurile la Centrul de Excelenţă deschis la cel mai bun liceu din Suceava. profesorii sunt Dan Popescu şi Marinela Cristina Cimpoeşu. Gheorghe Lazăr, inspectorul general al IŞJ Suceava a declarat pentru Monitorul de Suceava că profesorii care vor ţine cursuri în acest centru au performanţe deosebite în inovarea didactică şi în pregătirea elevilor pentru olimpiadă. În fiecare săptămână elevii vor parcurge programe special create pentru cursurile de excelenţă. În selectarea conţinuturilor programei s-a ţinut cont de tendinţele actuale în formularea subiectelor pentru concursurile şi olimpiadele şcolare, dar şi de tradiţiile şcolii româneşti de matematică. Temele propuse constituie o extindere a programei obligatorii de matematică, iar parcurgerea lor este necesară pentru abordarea unor probleme mai dificile.

Sursa: Evz.ro

Funeriu, către Ponta: „Las-o mai moale cu şpaga pesediştilor şi dă banii de navetă copiilor!”

Consilierul prezidenţial pentru Educaţie, Daniel Funeriu, i-a cerut premierului Victor Ponta „să o lase mai moale cu şpaga pesediştilor” şi să dea bani pentru navetă acelor copii care nu pot ajunge la şcoală pentru că statul nu le mai plăteşte aceste cheltuieli. „Vreau să atrag atenia şi să somez Guvernul României să dea banii de navetă copiilor. Domnul prim-ministru, las-o mai moale cu şpaga pesediştilor şi dă banii de navetă copiilor. Sunt zeci de mii de copii din România care nu şi-au primit banii de navetă, sunt zeci de mii de copii din România care nu pot să meargă la şcoală, pentru că statul nu le mai plăteşte banii de navetă. În perioada crizei, Guvernul Boc, în cea mai neagră perioadă a crizei, niciodată nu a întârziat un leu din naveta copiilor. Repet, aşadar, doctor Victor Viorel, mai taie şpaga pesediştilor tăi şi dă-le banii de navetă copiilor”, a declarat Daniel Funeriu, citat de mediafax.ro. Potrivit acestuia, actualul Guvern nu este interesat de Educaţie. „Actualul Guvern este aplicat pentru şpăgi, incompatibilităi, miniştri penali, lovituri de stat. Asta e ceea ce face actualul Guvern şi din când în când mai are noroc că am dat noi anul trecut o lege care funcţionează şi că nu pică ţara peste noi”, a mai spus fostul ministru al Educaţiei.

Sursa: Evz.ro

Învăţământul românesc, într-o continuă degradare. ONG-urile cer finanţare corespunzătoare pentru Educaţie

Coaliția pentru Familie și Constituție se solidarizează cu elevii, studenții și cadrele didactice care protestează de luni de zile, cerând ca Educația să fie finanțată corespunzător.  “Solicităm tuturor guvernanților, parlamentarilor și oamenilor politici să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca Educația să fie finanțată cu cel puțin 6% din PIB. Studiile ultimilor ani arată că învățământul românesc se află într-o continuă degradare, fără ca factorii politici să ia vreo măsură pentru îndreptarea situației”, spun reprezentanţii Coaliţiei. Potrivit datelor acestora, în ultimii ani peste 20.000 de şcoli au fost închise sau arondate, populația școlară și preșcolară a scăzut cu peste 1,5 milioane, iar numărul cadrelor didactice a scăzut cu peste 30.000.

Sursa: Puterea.ro

Cand lumea se revolta contra alfabetizarii

Vremurile cand multimea era nestiutoare de carte nu se pierd departe in negura timpului. Acum doua secole, Europa nu avea o forma institutionalizata pentru predarea alfabetului la copii. De luminarea mintii lor se ocupa sporadic biserica, iar parintii instariti angajau in acest scop mentori.

O incercare de a constitui scoli primare, aparuta dupa Revolutia Franceza, a esuat pe fondul framantarilor sociale. Abia dupa caderea lui Napoleon Bonaparte s-a stabilit, in 1816, ca acolo unde sunt peste 500 de copii municipalitatile sa organizeze scoli de baieti. Scoala laica sau bisericeasca? S-a stabilit, dar nu s-a aplicat. O lege in acest sens a fost emisa abia in 1833. Se infiintau astfel primele scoli de baieti, cu plata costurilor de catre parinti, dar si cu gratuitate pentru familile sarace. Se facea un important pas inainte, insa legea nu obliga pe nimeni sa-si trimita copiii la scoala. Insusi legiutorul avea motive sa fie rezervat: lumea se alarmase ca educarea copiilor in alta parte decat acasa ar putea submina autoritatea parintilor. In plus, incercandu-se peste cativa ani infiintarea unor scoli pentru fete, gestul a ajuns sa scandalzeze societatea: fetele, scapate de sub controlul mamelor, aveau deschisa calea spre libertinaj. Instituirea de scoli primare pentru copii a intampinat reactii negative din partea opiniei publice chiar si in zonele cele mai emancipate ale Europei, indeosebi din partea populatiei sarace. Nici bisericile nu priveau cu ochi buni evolutia invatamantului laic, un concurent neasteptat al celui bisericesc. Problema s-a cam blocat, iar o lege datata in 1850 reconsidera in mod explicit rolul bisericii in a organiza educatia scolara. Impotriva constrangerilor Asa se face ca, pentru scolarizarea laica obligatorie si gratuita a tuturor copiilor – baieti sau fete – incepand cu varsta de sapte ani, au aparut in Franta legi abia in anii 1880, 1881 si 1882. Pe teritoriul tarii noastre, primele scoli primare s-au ivit foarte timpuriu in cadrul comunitatilor sasesti din Transilvania, unde copiii erau invatati sa scrie si sa citeasca in limba germana cu caractere gotice, dar si in limba latina, impusa de biserica.

Initiativa era locala, finantarea provenea din surse comunale iar sasii, desi nu erau obligati, isi trimiteau copiii la scoala, fara sa protesteze. Dincoace de Carpati, invatamantul a inceput sa se injghebeze sporadic, pe langa biserici si manastiri, unde copiii se opinteau din greu sa scrie in limba romana, cu litere chirilice. In Rusia anului 1859, aparea prima scoala primara ca un fel de institutie privata, fiind infiintata pe banii sai de catre scriitorul Lev Tolstoi, cunoscut in lume indeosebi datorita unor romane ca „Anna Karenina”, „Razboi si Pace”, „Invierea”. Se pare insa ca institutia privata, pe care o infiinta Tolstoi, mai reprezenta o premiera: era prima scoala din Europa unde dascalilor li se interzisese sa le aplice copiilor pedeapsa corporala. Dupa cuvintele scriitorului, copiii, ca sa invete, trebuie atrasi, nu constransi. Siberia

Contemporanii consemneaza succesul pe plan local al inititivei, dar Tolstoi relateaza cu amaraciune in amintirle sale despre opinia publica nu tocmai favorabila: elita rusa avertiza ca invatatura reprezinta un pericol major intrucat copiii de tarani, daca vor invata carte, nu vor mai munci pamantul si intreaga populatie a tarii va ajunge infometata. O buna parte din elita societatii ruse se opunea ferm ideii de alfabetizare, mai ales la tara. Argumentul suprem se referea la faptul ca, cine invata carte, se dezvata sa munceasca. Ca urmare, exemplul lui Tolstoi n-a avut rasunet in Rusia. Primele scoli vor aparea ca institutii mult mai tarziu, dupa ce in alte zone ale Europei societatea se emancipase in ce priveste scolarizarea. Pe acest teren, comunistii si-au facut totdeauna un titlu de glorie in faptul ca ei au alfabetizat poporul, chiar daca intelectualii tarii, cei demult alfabetizati, luasera deja drumul Siberiei. Pe vremea aceea, Siberia era pentru Rusia un fel de Sighet, dar mult mai mare.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

Studenţii pregătesc noi acţiuni de protest

Studenţii susţin că vor declanşa noi proteste dacă autorităţile nu găsesc soluţii pentru problemele sistemului de educaţie din România. „Ziua internaţională a studentului este marcată şi în acest an de o subfinanţare puternică a educaţiei. România alocă din nou un PIB record (de mic) educaţiei şi nu îşi asumă măsuri de natură să îmbunătăţească semnificativ calitatea sistemului de educaţie şi posibilitatea tinerilor din familii cu venituri mici de a urma o facultate”, declară reprezentanţii studenţilor. Autorităţile au anunţat că bugetul alocat educaţiei în 2014 creşte cu 9.5%, însă rămâne ca procent din PIB la 3.29%, mult sub solicitarea studenţilor, elevilor, sindicatelor, părinţilor şi rectorilor, care au cerut 6% din PIB. În încercarea de a stopa protestele, autorităţile au anunţat că anul viitor vor creşte cu 10% subvenţia pentru cămine – cantine şi vor majora cu 10% salariile profesorilor debutanţi. „Măsurile anunţate nu rezolvă problemele importante ale sistemului de învăţământ, iar noi pentru asta am ieşit în stradă. Ni se spune că se colectează prea puţini bani la buget şi de aceea nu se poate aloca 6% din PIB pentru educaţie, ca şi cum ar fi treaba noastră să fugim după evazionişti şi nu a Ministerului de Finanţe. Probabil că unii se aşteaptă să ne şi simţim vinovaţi că am avut neruşinarea de a cere respectarea legii şi a asumărilor făcute de partidelele politice din România… Nu putem să acceptăm astfel de scuze pentru subfinanţarea şanselor României la un viitor mai bun. Dacă nu primim răspunsuri mai convingătoare la revendicările noastre în următoarele zile, vom relua protestele. Anul viitor, Ziua Internaţională a Studentului trebuie să ne găsească într-un sistem de învăţământ mai bun, iar noi nu ne vom opri până când vom avea garanţia că acest lucru se va întâmpla!” – Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR. Reprezentanţii Guvernului au promis că vor purta încă o serie de discuţii cu reprezentanţii studenţilor în zilele următoare. Studenţii solicită majorarea burselor sociale, care ar trebui să acopere cel puţin costurile de cazare şi masă, şi funcţionarea eficientă a centrelor de consiliere şi orientare în carieră din universităţi. Dacă nu se găsesc soluţii pentru solicitările lor, studenţii ameninţă că vor declanşa noi acţiuni de protest. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a organizat săptămâna trecută proteste care au adus în stradă peste 10.000 de studenţi, la nivel naţional, acesta fiind cel mai mare protest studenţesc din ultimii 10 ani.

Sursa: Romanialibera.ro

Cercetătorii români vor beneficia de fonduri nerambursabile de la norvegieni în valoare de 20 de milioane de euro

România va beneficia de fonduri nerambursabile în valoare de 20 de milioane de euro prin intermediul programului „Cercetare în sectoarele prioritare”, în conformitate cu prevederile acordului de implementare a programului „Cercetare în sectoarele prioritare” prin care România poate atrage granturi prin mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei (MEN). Beneficiarii direcţi sunt instituţiile naţionale de cercetare, precum şi partenerii din mediul economic care se încadrează în categoria IMM-urilor. „Aceste fonduri vor contribui la susţinerea unor importante proiecte de cercetare, care vor aduce cercetarea românească aproape de cea realizată în spaţiul european. Alocarea lor arată determinarea noastră de a face din sectorul cercetării unul dintre motoarele de dezvoltare ale României”, a declarat ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Mihnea Costoiu. Fondurile sunt asigurate de Norvegia, Islanda şi Liecthenstein şi vor fi utilizate pentru implementarea de proiecte în următoarele domenii: ştiinţe sociale şi umaniste, energie regenerabilă, sănătate şi alimentaţie sănătoasă şi  managementul protecţiei mediului. Norvegia este principalul contributor al programului, cu o contribuţie de 97%. Obiectivele majore ale granturilor SEE şi norvegiene sunt reducerea disparităţilor sociale şi economice în Spaţiul Economic European, respectiv întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare. În perioada de finanţare 2004-2009, România a beneficiat de granturi cu o valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie, precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea societăţii civile. Costoiu: „România nu se poate dezvolta fără investiţii în Cercetare” Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior a mai declarat că datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) cu privire la evoluţia în ultimul an a Cercetării arată interesul ridicat al Guvernului pentru acest sector. Ministrul a reiterat angajamentul Executivului de a sprijini iniţiativele de cercetare demarate atât în sectorul public, cât şi în cel privat. „Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică privind cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare în anul 2012 arată lipsa de temei a acuzaţiilor cu privire la scăderea alocărilor bugetare în acest sector. Nici anul trecut şi nici anul acesta, bugetul alocat cercetătorilor români nu a scăzut. Mai mult, în condiţiile unei creşteri a finanţării cercetării aplicative, de 2,2% în 2012, am reuşit să continuăm iniţiative cu relevanţă nu numai pentru România, ci pentru cercetarea europeană sau globală”, a declarat Mihnea Costoiu. El a subliniat, de asemenea, că politicile Guvernului în domeniul cercetării produc deja rezultate. Exemple în acest sens sunt proiectul Extreme Light Iinfrastructure – Nuclear Physics, proiectul de creare a sângelui artificial şi proiectul Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, toate iniţiative de succes rezultate în urma consolidării finanţării cercetării aplicate în România.

Sursa: Adevarul.ro

Studenţii sunt nemulţumiţi şi după protestul de miercuri şi spun că nu se vor opri aici

În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Guvernului, studenţii spun că li s-a promis o creştere de aproximativ 0,6% din PIB a bugetului pentru educaţie, o creştere cu 10 la sută a salariilor profesorilor debutanţi, că se va asigura plata tuturor salariilor profesorilor pentru anul viitor şi că va exista o majorare cu cinci la sută a subvenţiei cămine-cantine- Studenţii sunt însă nemulţumiţi de aceste promisiuni. „Aceste creşteri sunt infime faţă de nevoile reale ale actualului sistem şi nu vor schimba aproape cu nimic calitatea generală a sistemului educaţional. Aşteptăm noi discuţii cu reprezentanţii Guvernului săptămâna viitoare, însă în lipsa unor creşteri semnificative pentru educaţie suntem pregătiţi să continuam protestele în toată ţara. Luam în calcul inclusiv organizarea de noi proteste săptămâna viitoare”, ne-a declarat preşedintele ANOSR, Mihai Dragoş.

Sursa: Adevarul.ro

Subvenţia pentru cantine şi cămine va creşte cu 10% Guvernul României a decis majorarea cu 10% a subvenţiei acordate de la bugetul de stat pentru căminele şi cantinele din campusurile universitare, începând cu data de 1 decembrie 2013.

Măsura vine la scurt timp după ce Executivul a decis majorarea cu până la 10% a salariilor profesorilor debutanţi, în cadrul elaborării bugetului pentru anul 2014, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei. Ministrul delegat pentru pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat că decizia face parte din programul guvernamental de susţinere a Educaţiei şi Cercetării româneşti. „Creşterea salariilor profesorilor debutanţi, a subvenţiei pentru cămine şi cantine, respectiv a nivelului fondurilor acordate pentru cercetare şi pentru educaţie arată atât respectul nostru pentru studenţii, elevii şi profesorii din sistemul educaţional, cât şi importanţa pe care o acordă Guvernul acestui sector vital al societăţii româneşti”, a mai declarat Mihnea Costoiu. Ministrul a subliniat, de asemenea, că ministerul va continua să se consulte în implementarea politicilor de finanţare a educaţiei cu reprezentanţii partenerilor sociali. „După ani în care sindicatele şi organizaţiile studenţeşti au fost ignorate, iar finanţarea şi salariile au fost drastic reduse, am reuşit să reluăm un dialog constructiv, care nu poate decât să ajute la dezvoltarea educaţiei româneşti”, a subliniat ministrul delegat Mihnea Costoiu. Subvenţii pentru cazarea în cămine şi fonduri europene pentru şcoli Premierul Victor Ponta a anunţat de asemenea, joi, că bugetul alocat Educaţiei pentru 2014 prevede o majorare cu 10% a subvenţiei acordate pentru cazarea studenţilor în cămine, iar circa 300 milioane de euro din fonduri europene vor fi realocate anul viitor pentru lucrări de infrastructură la şcoli. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a organizat, miercuri, acţiuni de protest în mai multe centre universitare din ţară, pentru a cere alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie. De asemenea, peste 7.000 de persoane au participat, în 6 noiembrie, la un marş de protest organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, în Capitală, cerând alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru Educaţie, adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1, majorarea salariilor personalului nedidactic, depolitizarea învăţământului, regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor.

Sursa: Adevarul.ro

 

ZECE mii de oameni au ieșit recent în STRADĂ pentru ca ROMÂNII să serbeze cum se cuvine ZIUA de astăzi

Timișoara, București sau Iași sunt doar câteva dintre cele unsprezece centre universitare din țară unde studenții au protestat acum câteva zile, pentru a întâmpina cu capul sus data de 17 noiembrie, când lumea întreagă sărbătorește Ziua Internațională a Studentului. Gestul lor a fost un semnal de alarmă dat Guvernului, dar și ministrului Educației, care în cele din urmă au cedat presiunilor venite din partea tinerilor. Protestul de miercuri, al celor zece mii de studenți, le-a adus o creștere cu 10% a subvenției de cămin și cantină. O victorie prea mică față de așteptările tinerilor, care amenință că nu vor înceta să iasă în stradă până când nu își vor vedea scopul atins: alocarea a 6% în plus pentru educație.  “Bugetul alocat educatiei creste cu 9.5% insa ramane ca procent din PIB la coada clasamentului european, cu doar 3.29% si mult sub solicitarea studentilor, elevilor, sindicatelor, parintilor si rectorilor, de 6% din PIB. Solicitarea legata de respectarea legii in cazul burselor sociale, care ar trebui sa acopere cel putin costurile de cazare si masa, nu a primit pana in acest moment un raspuns. Nu sunt finalizate nici discutiile legate de centrele de consiliere si orientare in cariera. Mai mult, reprezentantii studentilor nu au primit niciun semnal legat de perspectivele pentru urmatorii ani in ceea ce priveste finantarea educatiei si procentul din PIB alocat, cu exceptia angajamentului ca acestea vor continua sa creasca”, se arată într-un comunicat al Alianței Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR). Aceștia atrag atenția că studenții vor declanșa noi acțiuni de protest, dacă solicitările lor vor rămâne fără răspuns. „Masurile anuntate nu rezolva problemele importante ale sistemului de invatamant, iar noi pentru asta am iesit in strada. Ni se spune ca se colecteaza prea putini bani la buget si de aceea nu se poate aloca 6% din PIB pentru educatie, ca si cum ar fi treaba noastra sa fugim dupa evazionisti si nu a Ministerului de Finante. Probabil ca unii se asteapta sa ne si simtim vinovati ca am avut nerusinarea de a cere respectarea legii si a asumarilor facute de partidelele politice din Romania. Anul viitor, Ziua Internationala a Studentului trebuie sa ne gaseasca intr-un sistem de invatamant mai bun, iar noi nu ne vom opri pana cand vom avea garantia ca acest lucru se va intampla!”, conchide Mihai Dragos, presedinte ANOSR.

Sursa: Evz.ro

Cifrele care îi scot pe studenți în stradă

„Vrem o şcoală pentru toţi, nu Guvern de mafioţi“ au scandat la mijlocul săptămânii trecute câteva mii de studenți din țară. Șansele ca doleanțele lor să fie ascultate de guvernanți sunt aproape nule, deși, după cum arată cifrele alăturate, motive de nemulțumire există din plin Prin 2011, organizațiile studen¬țești cereau demisia ministrului Funeriu cam o dată pe lună. Doi ani mai târziu, realizează că, de fapt, lucrurile puteau ajunge mult mai rău, că promisiunile opoziției de atunci erau de fapt minciuni și că sărăcia sistemului educațional a devenit endemică în ultimele luni. Singura soluție: după cum o spune un alt slogan intonat miercurea trecută, „Minciunile se plătesc, studenţii fac iar protest“. Lanțul slăbiciunilor din învățământ Pe scurt, în momentul de față, suma investită de stat pentru fiecare student a ajuns la 2.100 de lei, cu o treime mai mică decât cea din 2008 și, culmea, cu peste cinci procente mai redusă chiar și decât cea din 2003. Scăderea abruptă a alocărilor bugetare a forțat universitățile să crească taxele de studii, pentru a-și putea continua activitatea. Este relevant aici exemplul universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a majorat taxele cu sume cuprinse între 500 și 900 de lei. Revenim: creșterea taxelor a dus la creșterea abandonului universitar, care a ajuns la ponderea neverosimilă de 50%. Iar aici se reface ciclul: cu tot mai puțin studenți plătitori de taxe, universitățile de stat au devenit tot mai dependente de finanțarea publică. Potrivit calculelor ANOSR, „în perioada 2003-2012, sumele alocate finanţării de bază – care reprezintă circa 70% din finanţarea totală -, au crescut în valori absolute de la 617 milioane de lei la 1.709 milioane de lei. Însă, luând în considerare rata inflaţiei corespunzătoare fiecărui an, observăm că în termeni reali finanţarea de bază a stagnat, înregistrând chiar un trend negativ“. Și totuși, parcă nimic nu exprimă mai bine sărăcia din educație decât sistemul burselor sociale, mecanismul folosit de Minister pentru sprijinirea studenților cu probleme financiare. Conform Legii educației naționale, bursa trebuie să acopere cheltuielile minime legate de cazare și masă, pe perioada studiilor, cheltuieli estimate pentru acest an la 566 de lei. Un studiu recent al ANOSR arată însă că în niciuna din universitățile analizate valoarea bursei sociale nu atinge acest prag. Ba mai mult, în 77% din ele  valoarea bursei sociale este de sub 250 de lei, și într-o singură universitate bursele sociale oferite sunt mai mari de 300 de lei.

Sursa: Capital.ro

Multe premii la Festivalul de film studenţesc. Evenimentul a fost dedicat memoriei regizorului Geo Saizescu

Peste 50 de filme, producţii ale Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), Universităţii Hyperion şi Universităţii Media, au fost proiectate, timp de trei zile, în cadrul Festivalului de film studenţesc “Geo Saizescu”, desfăşurat la Sala Union a Cinematecii Române. Competiţia nu a fost una uşoară, dacă ne gândim că din juriu au făcut parte Cristian Tudor Popescu, scriitor, jurnalist şi filmolog (preşedinte), Cristina Corciovescu, critic de film, Constantin Popescu, regizor, Bogdan Dumitrache, actor, şi Tudor Mircea, director de imagine. Responsabili şi serioşi, precum îi ştim, aceştea au decis ca Trofeul “Geo Saizescu” să fie acordat filmului “Pastila fericirii”, în regia Ceciliei Felméri, de la UNATC. Această şcoală de film a confirmat încă o dată că este foarte bună, majoritatea distincţiilor obţinându-le tinerii cineaşti de aici. La UNATC au mers şi: Premiul pentru cea mai bună regie – mediu-metrajul “Rev(b)elion” de Matei-Lucaci Grunberg; Premiul pentru cel mai bun film de ficţiune – “În acvariu”, regia Tudor Jurgiu, care a obţinut şi Premiul pentru cel mai bun scenariu; Premiul pentru cel mai bun film documentar – “13” – de Sânziana Vizinteanu; Premiul pentru cel mai bun film experimental – “Pescuitorul de imagini” de Alexandru Petru Bădeliţă. Au fost răsplătiţi cu distincţii şi interpreţii. Premiul pentru cel mai bun rol feminin l-a primit Maria Mitu, pentru rolurile din filmele “Tati” şi “În acvariu”, iar Premiul pentru cel mai bun rol masculin – Gabriel Costin, pentru prestaţia sa din comedia “Poc, Trosc şi-un tort cu frişcă”. Premiul pentru cea mai bună imagine l-a câştigat Şerban Ionescu pentru filmul “Ceasul rău, pisica neagră”, producţie a Universităţii Media. Juriul a acordat şi o Menţiune specială documentarului “Dans”, în regia lui Adi Tudorache, producţie a Universităţii Hyperion. Deşi este dedicat lor, acest festival nu prea s-a bucurat de prezenţa studenţilor, după cum aflăm dintr-un comunicat de presă, în care se arată: “Din păcate, absenţa studenţilor din sala de cinema în cele trei zile de proiecţii, lipsa lor de interes faţă de propria lor meserie, este mai mult decât îngrijorătoare. Şi nu doar studenţii au absentat, dar şi profesorii lor”. Pe de altă parte, festivalul, al cărui director a fost regizorul Cătălin Saizescu, “a reuşit să omagieze memoria celui care a creat comedii memorabile (…) şi a radiografiat nivelul şcolilor de film la ora actuală”. Să sperăm că evenimentul va creşte în timp, dacă, desigur, va continua. Doar ştim că “cineMAiubit” – Festivalul internaţional de film studenţesc, organizat de 17 ani de UNATC şi Fundaţia cineMAiubit, se bucură de mare succes în primul rând la studenţi. Ediţia 2013, a XVII-a, va avea loc între 2 şi 5 decembrie. Sunt aşteptate producţii ale şcolilor de film din România şi din străinătate. Fiecare ediţie a acestui festival lasă ceva important în memoria publicului. Mulţi dintre regizorii celebri de astăzi, cei din noul val, au avut filme premiate la cineMAiubit.

Sursa: Jurnalul.ro

Laserul de la Măgurele, realizat prin deturnarea de fonduri europene

Cel mai mare proiect din fonduri europene de până acum, construcţia laserului de mare putere de la Măgurele, are datele unei escrocherii cu fonduri europene. Afirmaţia îi aparţine liderului sindical din Cercetare, Radu Minea. El susţine existenţa unei reţele de fraudare a fondurilor europene, care este coordonată de la vârful Ministerului Educaţiei Naţionale şi de reprezentantul României la Comisia Europeană. Milioane de euro ar urma să intre în buzunarele mafiei universitare. Sub pretextul stabilizării inteligenţei în zona centrală şi de sud-est a Europei şi după lungi tergiversări, membrii Comisiei Europene au aprobat proiectul construirii laserului de mare putere de la Măgurele. Istoria acestui proiect a început de pe vremea liberalului Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei în cabinetul lui Călin Popescu Tăriceanu. În schimb, ideea proiectului aparţine unui consorţiu francez, care, ulterior, s-a retras din afacere, dar partea română l-a continuat. Aproape 4 ani, până în 2011, au existat mai multe programe guvernamentale destinate specializării personalului cu înaltă calificare care urma să participe la proiect, dar şi pentru crearea infrastructurii (clădiri şi echipamente). Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, doar tocarea fondurilor. La începutul acestui an, proiectul a început să prindă alt contur. Pentru a da amploare afacerii, s-a creat un consorţiu în care au intrat reprezentanţi ai Ungariei, Cehiei şi Greciei, cei din urmă retrăgându-se din proiect. Fără nici o logică sau contribuţie în cercetare şi construcţie, ci doar pentru accesul la fonduri, în concubinajul european a intrat şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) “Horia Hulubei”. „A început construcţia în urmă cu şase luni, suntem în graficul programat. Începem să ridicăm clădirea, a început construcţia laserului, s-a semnat contractul în iulie. Suntem încă în procesul de licitaţie pentru sistemul gama. Acum sunt 20 de cercetători în echipă care lucrează la partea ştiinţifică: ingineri, cercetători seniori, cercetători juniori, suntem în mare căutare de tehnicieni. Facem angajări”, spune directorul IFIN, Nicolae Zamfir. Primul personaj controversat intră în joc Despre directorul IFIN, Nicolae Zamfir, se poate spune că este coordonatorul propagandei guvernamentale privind laserul de mare putere de la Măgurele şi reprezentantul României în Comisia Europeană (CE). “Având această poziţie, prin mâna lui trec toate proiectele europene din România. Este persoana care a fugit din ţară în SUA în anul 2000, pentru că altfel i se lua gâtul ca fost securist. Deşi în CV şi-a trecut activităţi ştiinţifice în Germania şi SUA, când s-a întors în ţară, în 2004, s-a angajat ca CS3 (primul grad al unui cercetător debutant) şi promovat rapid director al IFIN “Horia Hulubei”. Apoi a ajuns reprezentantul nostru în CE, iar din 2006 este şi academician”, spune Radu Minea. Poate că lucrurile ar fi rămas în obscuritate şi discreţia ar fi fost cuvântul de ordine în povestea „laserului de mare putere”, dacă nu s-ar fi dislocat 160 de milioane de euro de la Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice către proiectul de la Măgurele. La acestea s-au adăugat alte 20 de milioane de euro destinate asistenţei tehnice. Cele 160 de milioane de euro erau destinate mai multor diviziuni de cercetare din România, de care ar fi trebuit să beneficieze cercetătorii noştri. Dovada fraudării fondurilor europene s-a declanşat, spune Radu Minea, după deturnarea fondurilor obţinute de cercetătorii români prin muncă îndelungată. Omul din umbra Ecaterinei Andronescu „Dana Gheorghe este o persoană bine ascunsă în spatele Ecaterinei Andronescu. Ea este specializată în găsirea de soluţii ingenioase de obţinere a banilor, inclusiv în deturnare de fonduri, pentru mafia universitară. Aparent restructurată de la Ministerul Educaţiei din funcţia de director al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), are locuri rezervate în diferite consilii de administraţie, unul dintre ele fiind Institutul de Cercetare şi Proiectare Utilaj Petrolier din Ploieşti, aflat acum în faliment. Dar este cea care a răspuns comenzii lui Victor Ponta de a găsi resurse pentru afacerea de la Măgurele, adică să pună banii jos dacă vor să stoarcă şi alţi bani europeni”, relatează Radu Minea. În plus, Dana Gheorghe este cea care a născocit metoda perfectă de a nu se imputa vreodată banii. Într-unul din documentele din dosarul proiectului, care îi poartă semnătura, s-a introdus următoarea frază: „Nu se pot imputa banii, dacă laserul de mare putere nu se va realiza”. Eficienţa va fi maximă, deoarece doar 5% din timp va fi ocupat de cercetare, restul pentru alte activităţi, precum „transport şi teleportare”. Dana Gheorghe va putea să ţină sub control fondurile, deoarece va face parte din Organismul Intermediar pentru Cercetare din acelaşi proiect pentru fondurile din 2014-2020. Inteligenţa umană, eşalonată cu precizie La capitolul „beneficii”, acelaşi document prevede obţinerea a 30 de brevete, care vor fi înregistrate la OSIM. Acestea sunt exact programate. •           2015 – 2 brevete •           2019 – 5 brevete •           2030 – 27 brevete Coordonatele proiectului Până în 2015 sunt prevăzute lucrările de infrastructură, respectiv construcţia clădirilor, achiziţia echipamentelor şi angajarea personalului. Până în 2018 se vor face toate testele, astfel încât echipamentele să poată intra în funcţiune. Până în 2020 alte 300 de milioane de euro vor fi accesate de la Uniunea Europeană pentru cercetare. Îm 2030 este prevăzută finalizarea proiectului la care vor lucra peste 200 de cercetători

Sursa: Puterea.ro