PREUNIVERSITAR

Sindicatele din Educaţie sar în apărarea profesorilor şi a învăţătorilor şpăgari

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) îi cere premierului Victor Ponta schimbarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în sensul interzicerii fondului clasei, precizând că acesta îşi are rădăcinile în subfinanţarea cronică a învăţământului de stat, în ultimii 24 de ani. FSLI i-a trimis o adresă premierului pentru a-i transmite că, având în vedere cazul recent de la Şcoala nr.10 “Maria Rosetti” Bucureşti, dar şi celelalte incidente care au avut loc în ultimii ani şi în care au fost implicate cadre didactice, prezentate pe larg de mass media, “este momentul ca Guvernul României, parlamentarii, indiferent de partidul politic din care fac parte, să adopte măsuri urgente de modificare a legislaţiei şi, în special, a Legii educaţiei naţionale”, informează Mediafax. Sindicaliştii precizează că prin modificări ar trebui să se interzică constituirea aşa-numitului “fond al clasei”, inclusiv implicarea părinţilor în gestionarea acestuia, să se instituie măsuri de protecţie a personalului din unităţile de învăţământ care sunt, din ce în ce mai des, victime ale violenţei verbale şi fizice a părinţilor şi elevilor, fără a avea la dispoziţie nicio pârghie pentru a interveni împotriva celor care recurg la asemenea acte şi să se regândească sistemul de salarizare a personalului din învăţământ.”Nu trebuie uitat că astfel de practici, ca şi încurajarea constituirii «fondului clasei», atât de mult hulit, îşi au rădăcinile în subfinanţarea cronică, în ultimii 24 de ani, a învăţământului românesc de stat şi în salariile de mizerie ale cadrelor didactice. Interzicerea, prin lege, a «fondului clasei» presupune să se intervină cu măsura compensatorie absolut necesară de a se aloca şase la sută din PIB pentru finanţarea învăţământului, aşa cum prevede Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ca sistemul să funcţioneze în parametrii normali!”, se arată în adresa transmisă premierului. FSLI susţine că realităţile sistemului educaţional românesc demonstrează că învăţământul de stat nu este efectiv gratuit şi că şcoala românească este nevoită să apeleze, sub diferite forme, la sprijinul financiar al părinţilor, pentru a putea supravieţui, deoarece statul şi comunitatea locală sunt incapabile să asigure resursele financiare necesare pentru asigurarea unor condiţii materiale minimale pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ.”În secolul informaţiei, al comunicării, şcoala trebuie să fie factorul decisiv în ridicarea nivelului cunoştinţelor ştiinţifice, să faciliteze accesul şi însuşirea unor noi tehnologii, să asigure o gândire creatoare tinerelor generaţii. Altfel, tinerele generaţii formate în sistemul de învăţământ românesc, vor fi eliminate din competiţie. Ori, în prezent, datorită permanentei subfinanţări, creta şi tabla sunt în continuare, în multe unităţi de învăţământ, singurele mijloace didactice pe care statul român le poate pune la dispoziţie cadrele didactice. Mai mult, fondurile alocate de-a lungul timpului pentru dotarea unităţilor şcolare au fost, în mare parte, irosite pe achiziţionarea unor mijloace depăşite, planşe făcute în grabă, materiale de slabă calitate, adesea cu greşeli, neadaptate programei şcolare”, se mai arată în adresă. Sindicaliştii spun că părinţii care îşi doresc să le asigure o şansă reală la o educaţie de calitate copiilor au susţinut financiar învăţământul de stat, sub diferite forme, ceea ce, în opinia FSLI, a generat discrepanţe majore între unităţile de învăţământ, în ceea ce priveşte condiţiile pe care le oferă elevilor, dar fac apel la încetarea acestor practici. “Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că este de datoria statului român să asigure accesul la un învăţământ de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul din care provin, şi acest lucru este posibil numai prin respectarea Legii educaţiei naţionale, în sensul alocării a minimum şase la sută din PIB pentru finanţarea învăţământului”, au concluzionat sindicaliştii.

Sursa: Cronicaromana.ro

Codul etic al Ministerului Educaţiei trimite profesorii şpăgari la psiholog

Mult trâmbiţatul Cod de etică, ce ar trebui să-i pedepsească pe dascălii care le cer bani părinţilor, prevede de fapt sancţiuni blânde pentru aceştia, una dintre soluţiile găsite de oficiali fiind trimiterea profesorilor la consiliere psihologică. Profesorii prinşi că solicită sau acceptă bani de la părinţi şi elevi pentru cadouri, pentru protocol sau în schimbul unor favoruri vor fi incluşi într-un program de remediere comportamentală prin consiliere şi monitorizare. Asta este una dintre prevederile mult aşteptatului Cod de etică ce ar trebui să-i pedepsească pe dascălii care cer bani părinţilor şi care a fost pus în dezbatere publică în aprilie 2012 şi lăsat pe lista de aşteptare. Până la actualul scandal public, iscat după ce mai mulţi dascăli au fost acuzaţi că au obligat părinţii să scoată bani din buzunar pentru cadouri sau pentru fondul clasei. „Remedierea comportamentală nu are efect, fiindcă e deja prea târziu. Terapia impusă nu funcţionează”, arată însă psihologul şcolar Diana Ioaneş. Şi directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală, Adrian Troie, consideră că nu mai poţi remedia „nici cu o armată de psihologi” comportamentul unui cadru didactic care pretinde bani şi atenţii de 30 de ani. Nu mai poţi remedia „nici cu o armată de psihologi” comportamentul unui cadru didactic care pretinde bani şi atenţii de 30 de ani. Adrian Troie, director adjunct Colegiul „Sf. Sava” din Capitală În Cod mai sunt trecute şi alte câteva sancţiuni: de la concilierea amiabilă, atenţionarea colegială în cadrul comisiei judeţene de etică până la sesizarea comisiei de cercetare disciplinară din şcoală, care poate sancţiona profesorul. Premierul cere adoptarea urgentă a Codului de etică „Dacă aveţi nevoie de resursele Corpului meu de control, vă ajut, vreau să avem o situaţie clară apropo de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile, fondul clasei, să avem reglementari foarte clare, pentru că abuzurile care sunt prelevate nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau constituie o regulă”, a tunat ieri premierul Victor Ponta la şedinţa de Guvern. Chiar dacă se vorbeşte de ani buni despre Codul de etică, nimeni nu pare foarte grăbit să-l şi adopte. „Cred că nu a fost prioritatea zero. Când am întrebat de el în perioada iunie-iulie 2012, mi s-a spus că era în dezbatere de specialitate la inspectorate. Este un act normativ foarte necesar”, ridică din umeri fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. La rândul său, Gabriel Ispas, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Educaţiei, susţine că înainte de orice era nevoie de aprobarea strategiei anticorupţie. „Codul va fi pus din nou în dezbatere publică, urmând să fie aprobat până pe 15 iunie şi valabil pentru 20-30 de ani”, susţine Ispas. Codul va fi pus din nou în dezbatere publică, urmând să fie aprobat până pe 15 iunie şi valabil pentru 20-30 de ani – Gabriel Ispas, secretar general la Ministerul Educaţiei Cercul vicios al fondului clasei Problemele pe care vor să le corecteze guvernanţii sunt însă practici împământenite în şcolile româneşti, iar profesorii şi părinţii dau vina pe subfinanţarea din Educaţie. „Nu mi se pare normal să tragi la răspundere un profesor fiindcă a cerut bani de cretă, tuş şi hârtie pentru imprimantă spre exemplu, atât timp cât Ministerul Educaţiei nu alocă fonduri care să acopere toate aceste cheltuieli”, spune profesorul de Istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul „George Coşbuc” din Capitală. „Este un cerc vicios aici, şcolile ar trebui să primească bani pentru consumabile, dar iată că nu au tot ce le trebuie. Cred că fondul clasei ar fi justificat în acest caz, desigur, să nu fie administrat de profesori”, arată şi Anca Iordănescu, mama unei eleve de la Liceul „Dimitrie Gusti”. ; Norme de bună purtare pentru dascăli • Un cadru didactic nu are voie să solicite sau să accepte sume de bani sau cadouri de la părinţi şi elevi, în schimbul unui tratament preferenţial. • Nu are voie să facă trafic de influenţă şi favoritism în procesul de evaluare la clasă. • Nu are voie să fraudeze examenele de orice tip contra bani, obiecte sau servicii. • Nu are voie să colecteze fonduri de la părinţi sau de la elevi pentru protocolul examenelor naţionale, al concursurilor şcolare şi al olimpiadelor. • Nu are voie să gestioneze financiar achiziţionarea materialelor didactice sau să facă comerţ în şcoală cu auxiliare. • Nu are voie să organizeze sau să se implice în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios în cadrul unităţilor şcolare sau în afara acestora. • Nu are voie să fie profesorul propriului copil sau al unui copil-rudă până la gradul al III- lea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectivă în şcoala unde lucrează. •  Nu are voie să organizeze pariuri şi jocuri de noroc cu scopul obţinerii de câştiguri financiare sau materiale.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie decide anul acesta dacă grupa mare devine obligatorie din 2015

O decizie privind prelungirea învăţământului obligatoriu cu un an, de la 11 la 12 ani, prin obligativitatea înscrierii copiilor de la grupa mare, la grădiniţă, începând de anul viitor, va fi luată până la finele lui 2014, a anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. „Fiecare măsură pe care o introducem trebuie să fie fundamentată, foarte bine pregătită şi să reprezinte consensul discuţiilor cu toţi responsabilii din sistem. Dacă nu am fi aprobat, în decembrie, o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii educaţiei, în ianuarie trebuia să mergem pe cinci ani gimnaziu şi trei ani de liceu, idee respinsă de toţi actorii din sistem. De aceea, încă de acum, analizăm şi posibilitatea de a modifica Legea educaţiei pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu, proiect bine primit”, a explicat ministrul Educaţiei, citat de Mediafax. Măsură pentru 1-2% dintre copii care vin direct la clasa zero Potrivit lui Pricopie, în prezent, în grupa mare sunt cuprinşi 98-99% dintre copiii cu vârsta între 5 şi 6 ani, iar modificarea legislativă ar fi exact pentru ”acest 1-2% dintre copiii care nu merg la grădiniţă”. ”Vrem să introducem învăţământul obligatoriu de la cinci ani. Acest lucru va duce la creşterea duratei învăţământului obligatoriu la 12 ani”, a spus ministrul. Prin comparaţie, la nivel european, sunt ţări unde învăţământul obligatoriu începe şi de la trei ani. „Sigur, nu foarte multe, dar sunt”, a adăugat Remus Pricopie. În acelaşi context, ministrul Educaţiei afirmă că tendinţa în educaţie este de scădere a vârstei la care începe învăţământul obligatoriu. Grupa mare rămâne la grădiniţă. Învăţământ de la 5 ani „Această măsură nu a fost cuprinsă în ordonanţa de urgenţă din decembrie, pentru că nu a fost discutată suficient. Ceea ce este foarte important este aceea că pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu nu este necesară o nouă infrastructură, ci măsura ar fi introdusă mult mai simplu. Grupa mare rămâne la grădiniţă. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la grădiniţă. Trebuie asumat din 2014. Dacă se ia această decizie, mergem pe 12 ani de învăţământ obligatoriu. Această prevedere ar intra în vigoare din septembrie 2015”, a adăugat Pricopie. După ce va fi adoptată respectiva prevedere, învăţământul obligatoriu va începe la cinci ani şi se va încheia după finalizarea clasei a X-a. Decizie discutată şi în anii 80 „Vom avea astfel 12 ani obligatorii, ceea ce pentru România ar însemna un salt extraordinar. Discuţiile privind creşterea numărului de ani de studii obligatorii au început încă din anii ’80. Aşa s-a ajuns la zece ani obligatorii, deşi se dorea să se ajungă la 12 ani. Ar fi fost foarte bine dacă s-ar fi făcut în anii ’80 sau măcar în prima parte a anilor ’90. Nu s-a întâmplat. Încercăm acum, după 24-25 de ani, să rezolvăm acest obiectiv. Impactul asupra dezvoltării copilului şi calităţii educaţiei va fi foarte mare, pentru că un copil care este deja într-un sistem formal de educaţie de la cinci ani are rezultate mult mai bune decât unul care nu participă la sistemul de euducaţie formală”, a explicat ministrul. Potrivit lui Pricopie, peste patru-cinci ani, vârsta de la care începe învăţământul obligatoriu ar trebui, probabil, să fie coborâtă din nou, spre patru ani. „Probabil, peste patru-cinci ani, ar trebui să mergem mai departe şi să coborâm vârsta către patru ani. Dar acum nu are rost să detaliem acest subiect. Insist, însă, să fac o precizare. Nu este vorba despre experimente, ci de reglaje pe care orice sistem viu, iar sistemul de învăţământ este un sistem viu, trebuie să le suporte, pentru că altfel nu ţine pasul cu tendinţele de la nivel internaţional”, a spus ministrul Educaţiei. Legea educaţiei, modificată de Crăciun Printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată luni, înainte de Ajunul Crăciunului, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a legiferat o parte din modificările valabile de anul viitor, anunţate public în ultimele luni, majoritatea vizând elevii din şcoli şi licee. Pentru studenţi, noutatea ar fi eliminarea, din nou, a mediilor din liceu la admiterea la facultate. Cât despre elevi, cei din clasa zero nu vor primi note, toţi copiii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor fi evaluaţi transdisciplinar, după modelul PISA, însă evaluările de acest tip la Capacitate şi Bacalaureat au fost amânate pentru 2019. Ministrul a mai promis că, în septembrie 2014, elevii de clasa I şi a II-a vor avea manuale digitale, alături de cele clasice, în paralel cu informatizarea şcolilor. În schimb, oficialii pregătesc schimbări importante la nivel liceal, o miză în reformarea educaţiei din România. Din 2014, admiterea la liceu se va face pe un alt model de calcul: 75% media de la Evaluarea Naţională şi 25% media generală a anilor de şcoală, clasa a IX-a rămâne la liceu, iar elevii vor putea alege să meargă la şcoala profesională dacă vor, în paralel cu oferirea câtorva avantaje: reducere de 50% la transportul în comun şi posibilitatea continuării studiilor la liceu pentru cei care aspiră la o diplomă de Bac. Însă, din 2015, şcoala profesională devine obligatorie pentru elevii cu medii mai mici de 5 la admiterea la liceu, a anunţat Pricopie. În afară de impunerea mediei minime 5 de intrare la liceu, din 2015, grădiniţa va deveni obligatorie de la cinci ani, începând cu grupa mare, iar în cel mult 10 ani învăţământul ar trebui să devină obligatoriu chiar de la vârsta de trei ani, a mai anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Noi dezvăluiri despre sistemul clientelar şi „militar” de la liceul Kiriţescu. Eleva care şi-a reclamat profesoara riscă să fie sancţionată

O profesoară de la Liceul „Costin Kiriţescu” din Capitală a declarat că atmosfera din liceu era una „militară” şi că se adunau bani pentru bănci şi bodiguarzi, potrivit Prima TV. De asemenea, mama unui copil spune că părinţii au dat bani pentru ca elevii să treacă examenul de engleză intensiv. Însă, eleva care a dat startul anchetei, dezvăluind că o profesoară cere bani pentru motivarea absenţelor, riscă să se aleagă cu nota scăzută la purtare. UPDATE: Profesorii de la Colegiul Economic „Costin Kiriţescu” din Bucureşti au discutat, în Consiliul de administraţie, despre sancţionarea elevei care a făcut publică înregistrarea în care o profesoară îi ameninţa pe elevii claselor a XI-a că le va motiva absenţele doar dacă dau bani la fondul clasei, relatează Hotnews.ro. O nouă înregistrare difuzată de B1 Tv, de la şedinţa profesorilor, arată că din discuţiile purtate între directoarea instituţiei de învăţământ şi profesori reiese faptul că tânăra care a făcut înregistrarea ar putea primi nota 3 la purtare. Cum discută profesorii despre sancţionarea elevei: „Profesor: Dar pe ăla care a înregistrat la clasă îl pedepseşte cineva? Întreb şi eu, aşa.. Director: Ştiam că domnişoara a fost anul trecut în Consiliul Profesoral, unde a venit cu o aroganţă… Profesor: Cineva a intervenit să nu i se scadă nota la purtare la 3. A jignit întregul corp profesoral în consiliul acela. Nu ştiu de ce nu i s-a scăzut nota la 3, 4 pentru toată lipsa de respect, nu doar faţă de dirigintă, ci de întregul corp profesoral, ceea ce mi se pare inadmisibil. A primit nota 6 sau 7 la purtare.” O nouă comisie ”Profesoara: Haideţi să facem o comisie, o altă comisie , evident diferită de.. Profesor: Faceţi comisie şi scrieţi ce trebuie!”. În înregistrările Prima TV, o profesoară şi o mămică de la  Liceul „Costin Kiriţescu” din Capitală, unul din cele trei instituţii de învăţământ anchetate în aceste zile de inspectoratul şcolar, vorbesc despre cum se colectau banii în şcoală şi în ce scopuri. „Fiecare părinte în parte a dat bani pentru ca fiecare copil în parte să-şi ia examenul de engleză, fără de care nu puteai intra la clasa de engleză intensiv. Părinţii au dat banii doamnei directoare”, a spus mămica. Ea cere verificarea testelor pentru a se vedea cine merita cu adevărat să treacă. Mama unui elev de la liceul Kiriţescu: părinţii au dat bani pentru ca elevii să ia examenul de engleză la clasa de intensiv

Profesoară: atmosfera din liceu era una militară Într-o altă înregistrare, o profesoară vorbeşte despre atmosfera din liceu şi cum era „minunat” să te pui bine cu directoarea. „Directoare a încercat să muşamalizeze tot ce se întâmplă?”, întreabă reporterul. „Da, se vede clar”, a răspuns profesoara, spunând că nu avea ce să facă din moment ce toată lumea „se angaja la această treabă (…) Este minunat să te pui bine cu directoarea”. Femeia mai spune că atmosfera în şcoală era una „militară” şi că „toată lumea trebuie să intre în voie, altfel se pot întâmplau diverse minuni”. Profesoară de la liceul Kiriţescu: atmosfera era una „militară”   Cazul de la Şcoala 10, vârful aisbergului Scandalul care a izbucnit la Şcoala numărul 10 din Capitală, în urma căruia învăţătoarea Dana Blându, care s-a ales şi cu dosar penal, a fost demisă pentru că cerea bani de cadouri părinţilor, s-a dovedit a fi doar vârful aisbergului, după ce zeci de părinţii au decis să denunţe astfel de practici din sistemul de învăţământ românesc. Astfel, în ultimele zile, autorităţile, dar şi mass-media au primit sesizări de la părinţi care povestesc cum sunt obligaţi să dea sume importante de bani pentru fondul clasei, cadouri pentru profesori, televizoare, calculatoare, table magnetice sau pur şi simplu pentru înlocuirea băncilor din clasele unde copiii lor învaţă. Anchetă extinsă la alte trei şcoli Prin urmare, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a hotărât să extindă ancheta de la Şcoala 10 şi la alte instituţii de învăţământ. Luni, de exemplu, autorităţile anunţau că au anchete în desfăşurare la patru astfel de unităţi pentru colecte ilegale de bani. Concret, este vorba de  Şcoala Gimnazială nr. 172 „Sf.Andrei”, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, unde o dirigintă le-a cerut bani elevilor pe motiv că băncile în care stau necesită reparaţii. Elevii, care au înregistrat-o în timp ce le solicita bani, o acuză pe profesoară că îi şantajează. „Nu daţi bani de bănci, aduc toate jegurile şi vă aşez în ele”, se arată pe una dintre înregistrările date publicităţii.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO VIDEO Mihai Eminescu omagiat la Biblioteca Judeţeană cu prăjituri personalizate

Elevii din clasa I A, de la Şcoala Nicolae Iorga din Piteşti, au organizat, astăzi, un spectacol, cu ocazia aniversării a 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Copiii au recitat poezii, au vorbit despre viaţa lui şi au savurat din tortul şi prăjiturile ce purtau denumiri din poeziile scrise de el. Cea mai căutată prăjitură a fost cea care purta un steguleţ cu ”Luceafărul”. Astăzi, în sala mare de la Biblioteca Judeţeană, 24 de copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 8 ani, au organizat un adevărat spectacol în memoria lui Mihai Eminescu. Sub îndrumarea învăţătorului de la clasă, doamna Monica Stănescu, elevii au spus poezii şi au vorbit despre viaţa lui. La sfârşit, micuţii au degustat tortul pe care scria ”Mihai Eminescu” şi era poza cu el. La mare căutare însă, au fost prăjiturile care purtau câte un steguleţ pe care era scris câte un titlu din poeziile lui Eminescu. Cea mai căutată a fost ”Luceafărul”, a prăjitură cu frişcă. ”Mie cel mai mult mi-a plăcut Luceafărul. A fost delicioasă.”, a declarat micuţa Eva. Doamna învăţătoare a fost mulţumită de reuşita elevilor: ”Copiii mei de la clasă s-au descurcat extraordinar. Am făcut pregătiri cu ei decât trei zile şi uitaţi-i că şi-au învăţat cu toţii poeziile. Vreau să fim patrioţi, să iubim ce ne aparţime şi să nu uităm niciodată marii poeţi.”, a declarat doamna Monica Stănescu.

Sursa: Adevarul.ro

Elev de la Colegiul Agricol din Capitală, dus la spital după ce a fost bătut la şcoală. Ambulanţa SMURD care a intervenit, implicată într-un accident

O ambulanţă SMURD care a intervenit miercuri dimineaţa la Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj” din Capitală, unde un elev a fost bătut în pauză chiar în sala de clasă, a fost lovită în curtea şcolii de autoturismul unui angajat al unităţii de învăţământ, care s-a urcat băut la volan. Inspectoratul şcolar a declanşat propria anchetă în acest caz, iar profesorul de serviciu riscă să fie sancţionat. Elevul a fost transportat la Spitalul Elias, fiind rănit în spatele urechii, potrivit directorului medical al unităţii sanitare, Dana Safta. Adolescentul susţine că a fost bătut de un coleg, mai spus Safta, citată de Mediafax.   Potrivit primelor cercetări, băiatul, care are 16 ani, s-a lovit cu capul de calorifer, după ce a fost împins de un alt coleg cu care a avut un conflict. Anchetă declanşată de inspectoratul şcolar Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a declarat pentru adevarul.ro că a fost declanşată o cercetare în acest caz pentru a vedea de la ce a pornit bătaia dintre cei doi elevi şi de ce profesorul de serviciu nu a intervenit. „Este vorba despre doi elevi care s-au bătut în timpul pauzei, iar unul dintre ei s-a lovit cu capul de calorifer, nu ştim încă dacă incidentul a avut loc în sala de clasă sau pe hol. Cel mai probabil, altercaţia a avut loc pe hol. Am constituit o comisie de cercetare ca să vedem de ce au ajuns să se bată cei doi elevi şi vom vedea cine a fost profesorul de serviciu şi de ce nu a prevenit această situaţie. Vom cere o notă atât de la directori, profesori, cât şi de la profesul de serviciu, care va fi sancţionat dacă este vinovat”, a spus Banu. Inspectorul susţine că din informaţiile de până acum, starea elevului bătut nu este gravă.   Accident în curtea şcolii   Ambulanţa SMURD care a fost direcţionată la liceu pentru a-l prelua pe elevul rănit a fost lovită însă în curtea unităţii de învăţământ, de un autoturism condus de un angajat al şcolii.  Pentru că acesta părea băut, la faţa locului a fost chemat un echipaj al Brigăzii Rutiere pentru a-i testa alcoolemia. Aparatul etilotest a indicat o concentraţie de 1,25 miligrame de alcool pur în aerul expirat.

Sursa; Adevarul.ro

5 reguli pentru educaţia din 2014

La începutul anului, m-am gândit la cateva lucruri pe care să le aplic în viaţa mea din 2014 şi de acum încolo. Mi-am dat seama că ele se pot aplica şi în educaţie, în procesul ei de transformare continuă. Hai să vedem cum le-am putea adapta: Regula nr 1: Dacă nu ai nimic constructiv de spus, mai bine nu spune nimic. Trecând de critică, pe care e bine să o ai şi care te ajută sa creşti, cred că trebuie să învăţăm să vedem şi ce e bun la oamenii şi la situaţiile pe care le evaluăm. Cred că lucrul ăsta se aplica cel mai bine în clasă. Ne concentrăm prea mult pe greşeli şi prea puţini pe abilităţi, astfel încât învăţatul a ajuns să fie memorarea răspunsului care ne aduce nota cea bună, nu a raţionamentului din spatele lui. Cu ce îl ajută pe elev că află că a greşit dacă nu înţelege şi cum a ajuns la răspunsul greşit? În viaţă va face tot felul de greşeli, e mai bine să înveţe din şcoală să le abordeze constructiv, nu să încerce să caute răspunsul care-i aduce nota bună. Nu de alta, dar în situaţiile de zi cu zi îl va căuta degeaba. Din nou, nu spun că nu e bine să criticăm elevii pentru a-i ajuta să înţeleagă unde pot fi mai buni. Dar critica poate începe cu analiza lucrurilor bune pe care le face şi poate să se concentreze pe îmbunătăţirea abilităţilor sau a cunoştinţelor şi nu pe evidenţierea greşelilor. Cultivarea fricii de greşeală duce la o frică de acţiune şi de iniţativă. Trebuie să învăţăm că e bine să greşim, atâta timp cât aflăm ceva nou din asta. Regula nr 2: Reacţiile tale sunt consecinţele acţiunilor tale. Nu da vina pe nimeni pentru ele.  „Nu-mi mai dau interesul la clasă că oricum nu învaţă nimic”, „am picat bacul pentru că profa nu m-a învăţat la ore”. Sunt lucruri auzite des în şcoală, însă cred că niciuna dintre expresiile de mai sus nu spune adevarul. Acţiunile elevilor şi profesorilor sunt interdependente, se influenţează una pe cealaltă, dar reacţiile sunt alese de fiecare dintre noi în final. Şi există tipuri diferite de reacţii pe care le pot avea ambele categorii: proactive sau reactive, pozitive sau negative. Dacă elevii nu-s atenţi, e responsabilitatea mea, ca profesor, să-mi dezvolt orele astfel încât să fie relevante pentru ei. Dacă profesorul nu-mi explică pe înţelesul meu, e responsabilitatea mea, ca elev, sa întreb din nou sau să mă documentez mai bine. Nu trebuie să dau vina pe elev că eu, ca profesor, nu-l pot face atent sau pe profesor că eu, ca elev, nu caut sa înţeleg mai bine sau nu-mi exprim problemele. Am şi varianta să nu fac nimic şi să mă plâng, dar care dintre cele 2 opţiuni (a face ceva sau a mă plânge) mă ajută mai tare pe termen lung? Sigur, o sa-mi spuneţi că profesorii nu sunt motivaţi pentru că au salarii mici. Şi sunt de acord, dar în acelaşi timp, cred că trebuie să începem de undeva astfel încât să facem actul de predare mai bun şi mai satisfăcător pentru toate părţile implicate. De ce n-am începe cu ce putem schimba noi, cei implicaţi în actul de învăţare? Regula nr 3: Fii bun cu oamenii. Fără să ai vreun motiv anume din partea lor. Se leagă cumva de ce ziceam mai sus şi e prezent în multe locuri din societate. Dacă răspundem la violenţă prin violenţă, la furie cu furie şi la ignoranţă cu ignoranţă, nu vom reuşi decât escaladarea conflictelor şi a problemelor. E un fel de „cel mai deşptept cedează” în varianta cu bunătate. Cred că dacă elevii sau studenţii sunt obraznici (de exemplu), răspunsul nu e să vedem dacă putem să ridicăm tonul mai sus ca ei sau dacă ne putem folosi de autoritate mai mult ca să îi speriem. Poate e benefic la vârste mai mici, dar la 18-19 ani nu cred că mai sunt la fel de speriaţi de folosirea forţei sau a autorităţii. În schimb, cred că ar trebui inţeles de unde vine reacţia lor (vor să demonstreze ceva în faţa colegilor, nu au respect pentru profesor, nu înţeleg materia şi aleg să ascundă asta prin reacţii negative), iar răspunsul să fie unul care aplanează conflictul, nu unul care caută un câştigător la final. Şi da, a venit timpul ca profesorii să înţeleagă că faptul că sunt de cealaltă parte a catedrei faţă de elevi nu le garantează respectul lor. Acesta trebuie câştigat prin atitudine şi cunoştinţele pe care arată că le are şi că le poate transmite eficient mai departe. De multe ori reacţionăm instinctiv şi încercăm să copiem atitudinea persoanei căreia ne adresăm, dar uneori e bine să nu cedăm impulsurilor. E mai greu, dar aşa e tot ce aduce rezultate bune în viaţă. Regula nr 4: Oamenii din jurul tău sunt o proiecţie a ta. Dacă vrei să-i schimbi, schimbă-te pe tine. Vorbim despre reforme în educaţie, despre schimbările ce trebuie implementate, despre ce trebuie să facă guvernul, ce trebuie să facă ministerul, ce trebuie să facă profesorii, ce trebuie să facă părinţii şi tot aşa. Şi noi ce facem? Stăm să organizam oamenii fără să facem nimic? Unii dintre cei mai buni lideri în istorie au fost cei care au condus oamenii prin forţa exemplului. Dacă vrem să se schimbe educaţia, hai să vedem cum putem să facem noi asta. Dacă vrem să nu mai existe şpagă în şcoli, hai să nu mai dăm şi să condamnăm gesturile de genul pe care le vedem. Astfel, o să distrugem treptat argumentul „păi dacă toată lumea face”. Schimbările din lume nu au venit când oamenii mergeau în aceeaşi direcţie cu mulţimea, ci atunci când alegeau o rută alternativă. Iar schimbarea începe cu paşi mici, deci hai să nu ne mai plângem de ce fac alţii greşit şi hai să vedem cum facem noi ce trebuie. Dacă nu vrei să începi singur, poţi să te implici în iniţiativele deja existente. Poţi să alegi să fii mai activ în comitetul de părinţi de la şcoală sau să faci voluntariat pentru un ONG care sprijină o cauză în care crezi. Ai o listă cu care poţi începe aici. Vezi cu ce se ocupă fiecare şi contactează-i pe cei unde vrei să te implici. Vor fi fericiţi să primească ajutor. Regula nr 5: Fă-ţi propriile reguli. Viaţa ta e influenţată de tine. Poate ai citit articolul scris de mine până aici şi nu crezi că educaţia are nevoie de asta, tu crezi ca altele sunt problemele. Foarte bine. Identificarea problemelor şi acceptarea lor este primul pas spre soluţionare. Vezi care sunt şi ce poţi să faci tu ca să contribui la eliminarea lor şi la îmbunătăţirea mediului educaţional din ţară. Fie că ne-am terminat anii de educaţie formală sau nu, fie că avem copii sau nu, educaţia e o afacere la care toţi suntem acţionari, pentru că într-o formă sau alta toţi interacţionăm cu produsul ei finit. Dacă eşti părinte, copiii tăi vor trece prin şcoală, care le va influenţa traseul în viaţă. Dacă eşti antreprenor, angajaţii tăi vor fi mai bine sau mai prost pregătiţi în funcţie de interesul lor pentru educaţie şi eficienţa acesteia. Dacă vei fi vreodată bolnav în viaţă, medicul la care mergi te va trata mai bine sau mai prost în funcţie şi de educaţia pe care a urmat-o. Americanii au o vorbă: „întreabă-te nu ce poate face ţara pentru tine, ci ce poţi face tu pentru ţară”. Tu ce poţi să faci pentru educaţie?

Sursa: Adevarul.ro

Curajul ar trebui predat în şcoli

Pot să-i inţeleg pe cei mai slabi care se tem de dureri, pe cei care nu au rezistat umilinţelor şi chinurilor la care au fost supuşi în închisori, pe cei care se tem de moarte sau pe cei care au sărit pe fereastă în timpul cutremurului, uitând pentru o clipă de familia rămasă în casă.Teama ca şi nedreptatea este un sentiment şi nu o teorie aşa cum spunea Panait Istrati. Nu pot să-i condamn pe aceşti oameni, fiindcă nu ştiu cât de curajoasă aş putea fi eu, în situaţia lor. Teama părinţilor însă, de-a se împotrivi unor învăţători corupţi care nici măcar nu-şi mai ascund lăcomia, nu o pot înţelege. Cu cât trece timpul, se pare că darurile care se oferă unor profesori în şcoli au devenit tot mai consistente, iar aceştia tot mai nemultumiţi de ele. Recenta întâmplare cu profesoara care a taxat drept „o ruşine“ ciocolata şi cafeaua primite în dar de la una din clasele la care predă, iar pe părinţi drept nişte „nesimţiţi“, a consternat o lume întreagă. Ea nu este unică. Cu siguranţă, fiecare dintre noi am auzit asemenea întâmplări povestite de prieteni, cunostinţe sau rude, care au copii în şcoli. De pildă, la coaforul unde merg eu, am aflat o poveste similară de la tânăra care mă coafează. Are doi copii la şcoală. Cel mic are 8 ani, iar cel mare 12. În ultima zi de şcoală la clasa celui mic s-au împărţit darurile de Crăciun. Învăţătoarea a intrat în clasă şi a pus toate darurile primite de la copii pe catedră. Părinţii pregătiseră cadouri pentru învăţătoare şi separat au strâns bani ca să fie cumpărate dulciuri şi mici daruri pentru toţi copiii din clasă şi puse sub pomul de Crăciun. Pungile destinate copiilor nu erau nominalizate, iar conţinutul era acelaşi. Învăţătoarea a deschis mai întâi darurile care i se cuveneau, primite de la părinţii copiilor, le-a „cântărit“, şi apoi i-a scos în faţa clasei pe cei care, a spus ea, au scris şi câte o felicitare. „Aceşti copii vor primi câte două pungi cu dulciuri, fiindcă au ştiut să se poarte“, a spus ea. Această discriminare i-a făcut pe ceilalţi copii să se simtă desconsideraţi, dar mai ales vinovaţi. Vlăduţ i-a povestit mamei lui cu lacrimi în ochi că el, deşi a scris acea felicitare cu mâna lui pentru doamna învăţătoare, nu a fost scos în faţa clasei. Desigur, nu felicitarea făcea obiectul acestei demonstraţii vulgare, ci „greutatea“ darului primit. Foarte revoltată am întrebat-o pe mama lui Vlăduţ ce are de gând sa facă. „-Nimic“, mi-a răspuns. „Învăţătoarea este foarte răzbunătoare şi mi-e teamă că s-ar putea să-l persecute pe copil dacă îi atrag atenţia asupra gestului ei necuvenit“. Orice profesor, şi mai ales orice învăţător ar trebui să aibă noţiunile elementare de psihologie. Din asemenea situaţii, care par inofensive, se nasc mai târziu adevărate drame, cărora părinţii nu le pot găsi nicio explicaţie! Pricina nefericirii multora este TEAMA, dar ea trebuie combătută prin exerciţii zilnice la fel de utile ca şi cele pe care le facem la sală pentru a ne menţine silueta  sau pentru a ne îndrepta coloana. Parafrazându-l pe Mihail Şişkin, care spune că nu există frică: „Singura noastră armă este să nu ne temem de EI, de cei de care depindem într-un fel sau altul, de cei care au devenit corupţi şi care sunt puternici fiindca nouă ne este frică de ei!“ Cred că orice întâmplare recentă legată de această temă, care v-a revoltat, ar trebui povestită şi adusă la lumină prin intermediul presei.

Sursa: Adevarul.ro

Patru eleve de la o şcoală din Dâmboviţa au leşinat în timpul unui eveniment cultural. Fetele sunt în afara pericolului

Patru fete de la şcoala din localitatea Ghirdoveni au leşinat, astăzi-dimineaţaă, în timpul unei manifestări culturale dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Cele patru eleve au fost transportate la spitalul din Moreni, fiind în afara oricărui pericol. Totul a pornit după ce unei eleve din clasa a VI-a bolnave de leucemie i s-a făcut rău în timpul evenimentului şi a leşinat. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar al Judeţului Dâmboviţa, imediat a leşinat o altă colegă de clasă, aceasta suferind de spasmofilie. Văzându-le pe cele două fete care au leşinat, alte două eleve, din clasa a VII-a au suferit atacuri de panică. În scurt timp, la faţa locului a sosit un echipaj SMURD care le-a acordat îngrijiri medicale copilelor şi le-a transportat la Spitalul din Moreni. Cele patru eleve au fost stabilizate, fiind în afara oricărui pericol.

Sursa: Adevarul.ro

Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei să aprobe urgent Codul de etică şi să rezolve problema fondului clasei şi a meditaţiilor

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei în şedinţa de Guvern de miercuri să finalizeze Codul de etică în învăţământ şi să reglementeze problemele legate de fondul clasei şi de meditaţii, spunând că vrea să oprească abuzurile din sistem şi că este dispus să sprijine verificările şi cu inspectorii Corpului său de Control. „Cred că într-adevăr cel mai important lucru de la început de an este ce se schimbă bine şi ce nu s-a schimbat în zona de educaţie. Dacă aveţi nevoie şi de resursele Corpului meu de Control, vă ajut. Vreau să avem o situaţie foarte clară apropos de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc, dar acum avem şi puterea politică, şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile şi cu toate celelalte, cu fondul clasei, vreau să avem nişte reglementări foarte clare pentru că abuzurile sunt relevate. Nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau dacă nu cumva constituie o regulă şi o să vă rog pe dumneavoastră, personal, să ne informaţi în Guvern, în două săptămâni de acum încolo, ce măsuri concrete luăm pe această zonă”, i-a spus Ponta ministrului, în şedinţa de guvern, în faţa presei, potrivit Mediafax. Codul de etică, elaborat până în vară Un cod de etică pentru şcoli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupţiei, a anunţat marţi secretarul general adjunct al MEN, Gabriel Ispas, la şedinţa anticorupţie cu directorii şcolilor din Capitală. Secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) a declarat, marţi, într-o conferinţă că le-a transmis directorilor de şcoli că ministerul a declanşat „o cruciadă împotriva corupţiei din educaţie” şi i-a invitat pe toţi „să fie parte a rezolvării problemei şi nu cauză a soluţiilor”. „După ce am aprobat strategia anticorupţie, vom aproba şi codul etic şi vom discuta despre problema de nedemnitate profesională, pentru că, atunci când discutăm de nedemnitate profesională, persoana care a fost sancţionată pentru acest lucru să nu mai poată niciodată să facă parte din acest corp profesional”, a mai spus Ispas. El a menţionat că acest cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. Proiect pus în dezbatere publică în 2012 Codul de etică a fost scos în dezbatere publică în aprilie 2012 şi avea termen de 30 de zile, iar după aceea nu s-a mai auzit de el. Proiectul va fi din nou dezbătut public într-o altă versiune, a declarat pentru adevarul.ro Ispas. În urma incidentelor recente, începând de la cazul învăţătoarei de la Şcoala 10 care le pretindea părinţilor bani pentru acdouri, până la controalele care au loc acum în şcoli în urma reclamaţiilor părinţilor, Codul va mai fi modificat, o variantă finală urmând să fie aprobată până la data de 15 iunie. Cazul de la Şcoala 10, vârful airbergului Scandalul care a izbucnit la Şcoala numărul 10 din Capitală, în urma căruia învăţătoarea Dana Blându, care s-a ales şi cu dosar penal, a fost demisă pentru că cerea bani de cadouri părinţilor, s-a dovedit a fi doar vârful aisbergului, după ce zeci de părinţii au decis să denunţe astfel de practici din sistemul de învăţământ românesc. Astfel, în ultimele zile, autorităţile, dar şi mass-media au primit sesizări de la părinţi care povestesc cum sunt obligaţi să dea sume importante de bani pentru fondul clasei, cadouri pentru profesori, televizoare, calculatoare, table magnetice sau pur şi simplu pentru înlocuirea băncilor din clasele unde copiii lor învaţă. Anchetă extinsă la alte trei şcoli Prin urmare, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a hotărât să extindă ancheta de la Şcoala 10 şi la alte instituţii de învăţământ. Luni, de exemplu, autorităţile anunţau că au anchete în desfăşurare la patru astfel de unităţi pentru colecte ilegale de bani. Concret, este vorba de  Şcoala Gimnazială nr. 172 „Sf.Andrei”, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, unde o dirigintă le-a cerut bani elevilor pe motiv că băncile în care stau necesită reparaţii. Elevii, care au înregistrat-o în timp ce le solicita bani, o acuză pe profesoară că îi şantajează. „Nu daţi bani de bănci, aduc toate jegurile şi vă aşez în ele”, se arată pe una dintre înregistrările date publicităţii.

Sursa: Adevarul.ro

Guvernanţii cer anchete în şcoli

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei să finalizeze Codul de etică în învăţământ şi să reglementeze problemele legate de fondul clasei şi meditaţii, spunând că vrea să oprească abuzurile din sistem şi că este dispus să sprijine verificările şi cu inspectorii Corpului său de Control. “Cred că într-adevăr cel mai important lucru de la început de an este ce se schimbă bine şi ce nu s-a schimbat în zona de educaţie. Dacă aveţi nevoie şi de resursele Corpului meu de Control, vă ajut. Vreau să avem o situaţie foarte clară apropos de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc, dar acum avem şi puterea politică, şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile şi cu toate celelalte, cu fondul clasei, vreau să avem nişte reglementări foarte clare pentru ca abuzurile sunt relevate. Nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau dacă nu cumva constituie o regulă şi o să vă rog pe dumneavoastră, personal, să ne informaţi în Guvern, în două săptămâni de acum încolo, ce măsuri concrete luăm pe această zonă”, i-a spus Ponta ministrului, în şedinţa de guvern, în faţa presei, informează Mediafax. Un cod de etică pentru şcoli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupţiei, a anunţat, marţi, secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei, Gabriel Ispas. El a menţionat că acest cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. Codul de etică va fi redactat după ce Consiliul de Administraţie al Şcolii nr. 10 “Maria Rosetti” din Capitală a decis, în 10 ianaurie, desfacerea disciplinară a contractului de muncă al învăţătoarei Dana Blându, care a cerut bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajaţi ai şcolii. De asemenea, şcoala a decis şi sesizarea Parchetului în cazul învăţătoarei, pentru aspecte penale care ar fi fost săvârşite de Dana Blându, anchetatorii urmând să stabilească dacă aceasta a primit în acest fel foloase necuvenite. În ultimele zile, după incidentul de la Şcoala nr. 10, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a primit mai multe sesizări privind colecte de bani în şcoli şi de luni a început cercetări vizând fondul clasei în alte trei unităţi de învăţământ, respectiv Şcoala Gimnazială “Sfântul Andrei”, Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic “Costin C. Kiriţescu”. Un alt caz a fost sesizat la Secţia 6 Poliţie din Capitală. Tatăl unui copil care învaţă la Şcoala Centrală s-a prezentat la Secţia 6 şi le-a spus poliţiştilor că învăţătoarea a amenajat în clasă un loc la perete unde copiii pedepsiţi sunt umiliţi, fiind puşi să dea cu capul. Bărbatul a precizat că cel puţin doi elevi au fost puşi în această situaţie, potrivit unor surse din Poliţia Capitalei. Acesta a mai reclamat şi că elevii sunt obligaţi să plătească taxe pentru participarea la diverse concursuri.

Sursa: Cronicaromana.ro

Profesoară cu diplomă de licență falsă, într-un liceu din Botoșani

Timp de patru ani, elevii din localitatea Pomârla, Botoșani, au învățat limba franceză de la o profesoară impostoare care nu și-a finalizat studiile obligatorii pentru ocuparea acestei funcții. Aceasta și-a prezentat demisia, după ce Inspectoratul Județean Botoșani a descoperit că își falsificase diploma de licență. Profesoara este anchetată acum de procurori. Chiar femeia a fost cea care și-a falsificat actul. Ea a scanat și apoi a modificat diplomele de licență a două colege. Cazul a fost depistat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, după ce au fost verificate toate diplomele de licență ale cadrelor didactice de la liceul din Pomârla. Se pare că profesoara a urmat cursurile unei universități din Iași, dar nu le-a finalizat cu examen de licență. „Cazul este sub ancheta poliției. Descoperirea a fost făcută la momentul introducerii datelor într-un proiect la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, când două serii de diplome s-au suprapus“, a explicat, la Digi24, directorul liceului, Bogdan Ziscanu. „Nu credem că mai sunt și alte cazuri, toate datele au fost introduse într-o bază și numai aceste două diplome au avut aceeași serie“, a adăugat directorul.

Sursa: Curentul.ro

Cu parintii la psihiatru. Bani pentru invatatoare – Motivele pentru care parintii cotizeaza la scoala. Ce efecte are efortul individual al parintilor de a crea super-copii

„Acesti copii cresc in familii care vor vehicula la un moment dat ideea: te-am tinut in scoala, am dat bani pentru cresterea ta, vezi bine, lucrurile costa, ai grija cum te porti si vezi sa ai bani la tine in buzunar cand te duci pentru ca trebuie sa faci ‘ce trebuie’, pentru ca altfel n-ai sa reusesti in viata”. Este opinia medicului psihiatru Gabriel Diaconu, care a vorbit pentru HotNews.ro despre motivele pentru care parintii pun bani pentru a le lua cadouri profesorilor, despre resorturile care ii fac pe profesori sa ceara bani pentru scoala si despre efectele acestor actiuni asupra copiilor. „Subiectul ramane nu neaparat in calitatea actului de a da, ci in cantitate”, precizeaza medicul. Potrivit acestuia, „perceptia cvasi-paranoico-sociala este ca oamenii daca nu sunt sensibilizati, daca nu sunt redresati in nesimtirea lor constitutionala cum pare a fi, vor maltrata oameni”. La cateva zile dupa ce invatatoarea filmata in timp ce solicita bani de la parinti pentru cadouri a fost demisa, medicul psihiatru Gabriel Diaconu a explicat pentru HotNews.ro care sunt resorturile care ii determina pe parinti sa dea curs solicitarilor profesorilor de a da bani pentru cadouri si care sunt efectele asupra copiilor. „Cred ca cel mai sincer raspuns este statutul de firesc pe care l-a capatat practica asta de foarte multi ani si ma gandesc la ultimii probabil peste 70 de ani. Firesc, nu spun normal, cat normalizat. Gestul de a oferi bani informali in Romania este universal si este universal distribuit”, a declarat pentru HotNews.ro Gabriel Diaconu. Acesta sustine ca „ce s-a intamplat dupa 1990 este cancerizarea unei situatii care anterior, prin presiunea sistemului autoritar, nu era chiar practica larg raspandita: 24 de ani de reforme absolut halucinante, unele dintre ele, un rulaj foarte mare de ministri ai educatiei, fiecare cu filosofia lui relativ personala de a imbunatati sistemul si mai recent pretentia, si nu numai din partea statului si a corpului profesoral, dar si din partea populatiei, ca invatamantul ar trebui sa atinga un anumit standard”. „Revenind la intrebarea – de ce dau parintii bani? Dintr-un motiv foarte simplu: motivul principal pentru care parintii dau bani este faptul ca isi doresc anumite comoditati, unele dintre ele elementare, care lipsesc la clasa, si pentru faptul ca se descurca bine in comunitati mici. Adica pe undeva cauta sa instituie un regim inegal fata de alte comunitati, pe principiul: eu imi permit. Imi permit sa dau bani pentru rechizite mai bune sau pentru mobilier mai bun sau pentru unele lucruri care pentru mine ca cetatean si in particular ca psihiatru sunt absolut trasnite”, a declarat medicul. Acesta a sustinut ca introducerea unei „logistici extracurriculare in scoli, tot felul de cursuri de dans, de arta, de pian, de tot ce vrei si ce nu vrei pentru care parintii sunt dispusi sa plateasca” rezida si din „efortul individual al parintilor de a crea super-copii, pentru ca in Romania de 20 de ani cumva spatiul public a iscat o nevroza a parintelui care daca nu e fudul, parca nu e parinte destul. Adica pe undeva la nivel de psihologie de grup s-a acreditat ideea ca parintii au nevoie sa faca ceva complet extraordinar, altfel isi vor condamna copiii la o forma de, cum zicea doamna din Rosetti, de saracie cu duhul, cu sufletul”. „Asta nu se poate pune strict in responsabilitatea educatorilor. Psihologia familiei in Romania s-a schimbat, iar in ceea ce priveste sarcina cresterii copiilor, presiunea publica este imensa in sensul in care exista, mai nou, o multime de speakeri motivationali, carti de dezvoltare, carti de cum sa iti cresti bine copilul, si care sugereaza ca fara o grija particulara acordata copilului, copilul este condamnat. Pentru mine, motivul de razboi strict legat de platile informale in sistem, nu este ca parintii au picat prada genului astuia de transformare sociala, cat faptul ca scoala si sistemul au exploatat intr-un mod strict capitalist” acest gen de gandire „si s-au privatizat, au devenit societati cu raspundere limitata in sensul in care au inceput – ma refer la scolile de stat – sa vanda tot felul de comoditati, sa vanda o iluzie, un vis pana la urma. Pentru ca sistemul de educatie ar trebui sa se ocupe strict de educatia formala a unei persoane, nu de educatia ei artistica intr-un mod extraordinar, nu de educatia ei dincolo de o anumita granita culturala, cat de educatia sociala normata care sa asigure un nivel minim de literatie, de competente educationale, la sfarsitul celor 10 ani de studii obligatorii”, sustine Gabriel Diaconu. Potrivit acestuia, „coalitia parintilor de a pompa niste bani informal in sistem vine pe valul unei psihologii de grup care arata suferinta acestei paturi sociale, convinsa in sinea ei ca este condamnata apriori pentru faptul ca sunt parinti. Eu nu am intalnit parinte in practica mea profesionala si in practica mea sociala, si eu la randu-mi fiind parinte, care sa nu considere la un moment dat ca daca nu face lucrurile astea e pe undeva ostracizabil social. Cu alte cuvinte, ca daca nu va investi in cursuri de nu stiu ce, dansuri, sau pian, sau limbi straine, sau daca nu va plati pentru excursii, pentru literatura gen piese de teatru, filme, turism ecumenic, cumva va fi pedepsit de catre egalii lui, de catre alti parinti care au exercitat practic asta. Iar abuzul, revenind la scoala, este „coordonat” si de o atitudine centrala a ministerului si a statului, care se vede pe o parte in regres, performantele scolare ale Romaniei sunt mizerabile (…). Sunt mizerabile, iar oamenii isi fura caciula in sistem, ca daca vor avea educator mai prost pregatit, dar cu logistica mai performanta, vor reusi sa tina balanta educationala in loc”. Romania inregistreaza in prezent „o metastazare a sistemului care devine un fel de talcioc educational si nicidecum un targ educational pe principii solide, morale, pe principii care sa tina de o filosofie a constiintei liberale, umanista”, este de parere medicul. Acesta a declarat ca „invatamantul este probabil principala stiinta umanista care a scos omenirea din evurile negre. Ori noi picam in noi evuri negre de idiocratie in care mai important este nu cum se face scoala, ci mai important este cum arata mobilierul din scoala, cum arata rechizitele sau cat de virtualizate sunt manualele, sau cate tablete poti sa cumperi sau cate sali de sport poti sa faci. In conditiile in care faci sali de sport, dar nu mai faci din educatia fizica si din educatia de sanatate corporala o prioritate”. Gabriel Diaconu a afirmat ca a fost „socat ca in momentul in care ministrul Educatiei a luat pozitie fata de nenoricirea care s-a intamplat in Scoala Rosetti si oamenii au spus ca este de admirat. Pentru mine nu este nimic admirabil la faptul ca cineva face ceea ce ar trebui sa fie firesc si asteapta aplauze pentru asta. Asta este ceva care pe mine ma convinge o data in plus ca oamenii in Romania traiesc intr-un spatiu moral foarte vag, in care nu isi cunosc drepturile si pentru care gesturi de normalitate care intra in fisa postului pentru ministri, pentru secretari de stat, pentru inspectori, sunt facute cu titlu extraordinar. Nu e nimic extraordinar sa pedepsesti un cadru didactic care face un abuz in functia lui. Este un lucru care ar fi trebuit sa tina de normalitate si care ar trebui sa fi tinut de un bun screening in evaluarea periodica a unui cadru didactic”. Potrivit medicului, „pentru tema de fata inca subiectul ramane nu neaparat in calitatea actului de a da, ci in cantitatea. Oamenii nu sunt neaparat surprinsi ca se da, ci sunt mirati, socati de proportiile si de creativitatea acestei doamne care ajunge sa ceara bani si pentru bodyguard, si pentru paznic, si pentru femeia de serviciu privata, si pentru bibliotecara, si pentru directoare, si pentru adjunct, si pentru toata lumea, considerand aceasta norma”. „Romania traieste intr-o stare anomica. Implicarea civica a individului este de cele mai multe ori plata, pesimista, cinica, non-contributiva sau, la extrema cealalta, isterica, indignarda, in care oamenii vin si spun: avem nevoie de revolutii, de persoane providentiale. Nicidecum. Din punctul meu de vedere, fiecare om are nevoie sa isi cunoasca drepturile si sa si le si practice in cunoasterea lor”, sustine Gabriel Diaconu. Acesta sustine ca „ce s-a intamplat acum cu mamica din Scoala 10 nu este providential, nu este un act de eroism, nu avem de-a face cu o Ecaterina Teodoroiu a parintilor din Romania. Este un gest perfect normal, este un gest cat se poate de elegant pe care daca i-l spui unui cetatean german sau austriac sau francez, acesta va fi complet mirat de proportiile admirabilitatii, asa cum privesc alti oameni in Romania. Pentru un francez sau pentru un german, ce a facut aceasta mamica este un exercitiu normal de civism, de onestitate si demnitate cetateneasca. Nimic mai mult. Ei bine, la noi inca dupa 24 de ani de democratie si libertate sa faci actul asta de a nu te supune, de a nu trai in obedienta fata de autoritate este considerat un fel de gest exotic”. „Scoala este locul in care parintele delega autoritatea pentru grija, pentru securitatea si pentru educatia copilului catre altcineva. In scoala, oamenii merg cu copiii pornind de la premisa ca cine ii are in grija atata timp cat ei vor fi acolo se ocupa de respectarea drepturilor lor”, subliniaza medicul. Acesta precizeaza, insa ca „in cazul de la Rosetti, vorbim de un abuz asupra copiilor by proxy. In sensul in care copiii altfel erau bine educati, bine invatati, dar parintii lor, care sunt gardienii lor, au fost maltratati. Acest fel pervers de abuz by proxy este de multe ori o curiozitate pe care in Romania o vezi practicata la mai multe niveluri. Va dau mai multe exemple: este abuz by proxy in felul in care statul abuzeaza parinti prin lipsa de grija asupra copiilor lor, este felul de abuz by proxy pe care statul il face asupra copiilor care au parinti batrani si carora nu le pot asigura batranetile si ingrijirile medicale cum se cuvine, si este finalmente genul de abuz by proxy pe care statul il face asupra oamenilor care muncesc, asupra fortei de munca, prin felul in care impovareaza forta de munca din multe puncte de vedere, inclusiv la nivel de griji educationale si de sanatate, considerand ca actualmente 4 milioane de oameni pot sustine 20 de milioane de oameni in care majoritatea sunt fie prea tineri, fie prea batrani sau pensionati anticipat sau pe caz de boala incat sa isi poata sustine propriile lor forte. Un stat are nevoie sa pastreze nucleul viu al societatii intr-o forma de normalitate si de sanatate publica, pe care statul roman la momentul de fata nu o are”. In ceea ce priveste efectul in cazul de fata al acestui tip de abuz asupra copiilor, medicul a declarat ca „in cazul de la Scoala 10 ar fi hazardat si complet lipsit de profesionalism din partea mea sa acreditez ideea ca pe undeva copiii au suferit sau sufera. Nu. Copiii nu au suferit sau nu sufera, dar ce se intampla este ca pe undeva te gandesti ca acesti copii cresc in familii care vor vehicula la un moment dat ideea: te-am tinut in scoala, am dat bani pentru cresterea ta, vezi bine, uita-te imprejur, lucrurile costa, ai grija cum te porti si vezi sa ai bani la tine in buzunar cand te duci pentru ca trebuie sa faci ‘ce trebuie’, pentru ca altfel n-ai sa reusesti in viata sau n-ai sa ajungi unde vrei”. „Pentru mine personal, semnalul de indignare este unul referitor la transformarea unui gest antisocial, unul care fractureaza societatea pentru ca trisezi la jocul social in momentul in care dai plati informale, transformarea lui intr-o norma si intr-un exercitiu in care, vorba lui Himmler, nimeni nu este nevinovat. Asta este marea problema. Sunt copii care traiesc in familii care sunt obisnuite cu ideea ca nimeni nu este nevinovat, ca nu exista profesori buni care nu iau spaga, ca nu exista doctori care sa nu intinda buzunarul, ca nu exista preoti care sa nu binecuvanteze banul care le-a intrat in buzunar. Ori dati-va seama ca o asanare sociala de cele mai multe ori incepe de jos in sus. Pai daca tu, la nivel de educatie, legitimezi, circumstantiezi si pe undeva ocrotesti prin pasivitatea ta astfel de practici, ce astepti in viitor pentru oameni care maine vor fi doctorii, profesorii, avocatii nostri… Este o crima impotriva nu neaparat a umanitatii, in sens pragmatic, cat in sens abstract. Este un fel de a lovi in viitorul fiecaruia dintre noi”, a avertizat medicul. „Perceptia cvasi-paranoico-sociala este ca oamenii daca nu sunt sensibilizati, daca nu sunt redresati in nesimtirea lor constitutionala cum pare a fi, vor maltrata oameni. Este o situatie care evident ca striga la cer, dar in acelasi timp imi spun ca in revansa la asta suntem obligati sa vorbim despre, ba mai mult decat atat, suntem obligati sa vorbim astfel incat sa denuntam si sa punem in locul potrivit social oamenii, responsabilitatile lor, cum ar fi de exemplu responsabilitatea ministerului, responsabilitatea inspectoratului, responsabilitatea scolii si responsabilitatea familiei pana unde merge ea”, sustine Gabriel Diaconu. Referitor la pozitia profesorului care cere bani pentru scoala, medicul sustine ca „multi dascali au gasit de cuviinta sa reinventeze roata in felul in care isi fac meseria astfel incat sa poata continua sa isi faca meseria. Sunt intr-adevar oameni care s-au imbogatit si care au facut din meseria lor o bisnita destul de profitabila. Dar tind sa cred ca este exceptia de la regula”. „Nici macar doamna Blandu, daca e sa fii cat de cat obiectiv, nu a bisnitarit sistemul. Dansa si-a facut un business din after-school si cumva era fiscalizat si era la suprafata. Coercitia dansei cumva era psihologica in aceea ca facea un marketing agresiv pentru propriul business in fata parintilor. Culpa dansei e greu de decelat moral, din punctul meu de vedere, pentru ca dansa, intr-un fel sau altul, culmea, cauta sa impace si capra si varza. Dansa nu a cerut pe fata bani pentru dansa personal. Dansa a acoperit totul intr-un mod foarte eliptic in care banii se duc pana la urma in educatia copiilor si profesorul este doar un facilitator. E umilitor sa facilitezi astfel de lucruri? Din nou este o discutie care mai degraba arata despre cat de putin manageriaza statul roman si cat de putin manageriaza institutiile aspectul financiar al scolilor lor”, a declarat Gabriel Diaconu. Potrivit acestuia, „in absenta unui leadership competent care sa dea dovada randamentului util financiar, multi profesori au fost nevoiti sa ia situatia in propriile lor maini. Umilinta pentru oamenii din corpul profesoral este abia in momentul in care observa ca practica in care ei s-au angajat – si de care nu cred ca putem vorbi ca fiind ceva umilitor – poate sa genereze situatii patologice de abuz si sa le spuna ca te joci cu focul, pentru ca e o distanta foarte mica moral de la ce faci tu in interesul elevului, fie el aparent sau declarat sau chiar practic, si genul de inversare a polului in care de fapt e in interesul educatorului si devine o forma de abuz agregat asupra unui macrosistem cum este familia”. „Ce a facut doamna Blandu, din punctul meu de vedere, este un abuz asupra familiei, nu neaparat asupra unor indivizi carora le-a cerut bani pentru cadouri. Si dansa si-a compromis profesia din punctul meu de vedere nu pentru ca a cerut bani, ci pentru felul in care cerut-o, si pentru limbajul pe care l-a uzitat, si pentru faptul ca a dus toata conversatia asta intr-o zona de maidan si intr-o zona lugubra de bordel in care negocierea se face pentru servicii de prostitutie si in care intr-un fel sau altul prin faptul ca tu reprezinti o breasla ajungi sa-i condamni pe toti din imprejurul tau asupra felului in care si ei se poarta”. „Nu exista, evident, prostitutie buna sau prostitutie rea, dar din punctul asta de vedere, sa te cobori la un astfel de standard iti compromite profesia. Din punctul meu de vedere, ca medic, cand eu ma duc in fata pacientului, evident ma reprezint pe mine ca om, ma reprezint pe mine ca profesionist, dar imi reprezint si breasla, imi reprezint si colegii intr-un fel sau altul. Oamenii vin in fata mea cu o experienta anterioara si apoi si cu experiente posterioare: vor mai vedea medici. Doamna Blandu este unul dintre oamenii din sistemul educational cu care acesti parinti se vor intalni. Au fost inaintea ei educatori, vor fi dupa dansa profesori si diriginti, samd. Daca tu arunci anatema asupra confratilor tai, asta ar trebui sa te descalifice, si eu n-am auzit in perioada asta corpul profesoral, in forma lui agregata, fie ea sindicala sau de orice alta maniera, sa iasa public si sa spuna: suntem la randul nostru dezolati de chestiunea aceasta, avem la randul nostru o pozitie compatibila cu X sau cu Y in chestiunea asta. Este genul de tacere care inculpa o intreaga breasla care, asa cum a fost obisnuita, si-a asumat tacerea ca un fel de fronda: noi nu vorbim pentru ca nu mai vrem sa participam la conversatia asta. Si mie mi se pare ca este complet reductionist si nu face altceva decat sa vorbeasca si despre oful profesoratului si indirect despre oful acestor oameni ca cetateni, ca ei sunt acolo in dubla calitate”, a declarat pentru HotNews.ro medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

Sursa: Hotnews.ro

Victor Ponta vrea sa puna la dispozitie Corpul sau de Control pentru verificarile din scoli

Premierul Victor Ponta i-a cerut propus ministrului Educatiei, Remus Pricopie, sa-l ajute cu resursele Corpului sau de Control pentru actiunile de verificare din scoli. „Domnule ministru Pricopie, daca aveti nevoie si de resursele Corpului meu de control, va ajut, vreau sa avem o situatie foarte clara apropo de ce se intampla anormal de zeci de ani in invatamantul romanesc”, a spus Ponta. Acesta i-a cerut ministrului sa fie finalizate codurile de etica. „Vreau sa stabilim foarte clar ce se intampla cu meditatiile, cu toate celelalte, cu fondul clasei. Vreau sa avem niste reglementari foarte clare, pentru ca abuzurile care sunt relevate nu stiu daca sunt simple exceptii sau nu cumva constituie o regula”, a mai spus Ponta. Codul de Etica pentru sistemul de invatamant preuniversitar va fi realizat pana la sfarsitul anului scolar, pe 15 iunie, a declarat marti Gabriel Ispas, secretarul general adjunct al Ministerului Educatiei Nationale si presedintele Comisiei pentru prevenirea coruptiei in invatamantul preuniversitar. „Dupa Strategia anticoruptie vom merge mai departe cu Codul Etic”, a declarat marti Gabriel Ispas, citat de Agerpres. Acesta a precizat: „Am declansat o cruciada impotriva coruptiei din sistem”. De asemenea, Constantin Traistaru, inspector scolar general al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), a discutat cu directorii scolilor despre problema fondului clasei si prevenirea coruptiei in unitatile de invatamant. Oficialul le-a prezentat directorilor scolilor din Capitala o lista cu activitatile care favorizeaza coruptia in sistemul de invatamant, scrie Mediafax. Printre activitatile indicate de inspectorul general sunt urmatoarele: • inscrierea la clasa pregatitoare • constituirea claselor la inceput de an scolar • transferul elevilor • activitatea Scoala dupa scoala • meditatii particulare cu elevii de la clasa • constituirea fondului comitetului de parinti • organizarea optionalelor • materialele auxiliare, respectiv culegeri distribuite in scoli, caz in care profesorii se transforma in agenti comerciali • concursuri cu plata (daca asociatiile de parinti sustin astfel de actiuni, atunci isi asuma responsabilitatea acestora) • organizarea banchetelor la sfarsit de an scolar sau de semestru • examenele nationale, cele de definitivat si de titularizare Luni, 13 ianuarie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a anuntat ca a primit mai multe sesizari privind astfel de fapte in scoli si ca a declansat verificari la Scoala Gimnaziala „Sfantul Andrei”, la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” si la Colegiul Economic „Costin C. Kiritescu” (Detalii aici). Un alt caz a fost sesizat la Sectia 6 Politie din Capitala, relateaza Mediafax. Tatal unui copil care invata la Scoala Centrala le-a spus politistilor ca invatatoarea a amenajat in clasa un loc la perete unde copiii pedepsiti sunt pusi sa dea cu capul. Surse din Politia Capitalei au declarat pentru Mediafax ca barbatul a sustinut ca cel putin doi elevi au fost pusi in aceasta situatie. De asemenea, parintele a reclamat si faptul ca elevii sunt obligati sa plateasca taxe pentru participarea la diverse concursuri. In ceea ce priveste situatia de la Scoala nr. 10 „Maria Rosetti” din Bucuresti, Consiliul de Administratie al scolii a decis vineri, 10 ianuarie, desfacerea contractului de munca al invatatoarei Dana Blandu. De asemenea, scoala a decis si sesizarea Parchetului in cazul invatatoarei. Un dosar penal in cazul invatatoarei Dana Blandu este deja inregistrat la Parchetul Judecatoriei Sectorului 2, in urma unei sesizari facute, in 30 decembrie 2013, de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Dosarul a fost trimise in 8 ianuarie de procurori la Sectia 6 Politie, unde anchetatorii care fac cercetari pentru primire de foloase necuvenite. Anchetatorii au stabilit sa audieze aproximativ 20 de parinti ai copiilor din clasa invatatoarei Dana Blandu. Audierile la Sectia 6 Politie au inceput in 9 ianuarie, cand au fost sa dea declaratii femeia care a inregistrat-o pe invatatoare atunci cand cerea bani pentru cadouri si tatal altui copil, relateaza Mediafax. Ancheta administrativa de la Scoala nr. 10 si cea a Parchetului Judecatoriei Sector 2 au inceput dupa ce in presa a fost prezentata o inregistrare video preluata de pe YouTube, in care este surprinsa o discutie intre parinti si invatatoarea Dana Blandu, care cere bani pentru cadourile de sarbatori.

Sursa: Hotnews.ro

SCANDALUL de la Liceul Kirițescu. Profesorii vor SANCȚIONAREA elevei care și-a înregistrat profesoara când le cerea BANI

Eleva care a dat publicității prima înregistrare, în care o profesoară de la Liceul Economic Kirițescu cerea bani pentru a motiva absențele, riscă să fie pedepsită și să se aleagă cu nota trei la purtare, potrivit unor înregistrări din consiliul de administrație al liceului, publicate de B1 TV. în ultima lună, sistemului de învățământ a fost zguduit de mai multe scandaluri de corupție, cel mai răsunător fiind cel unei învățătoare din București, care a fost filmată în timp ce le cerea șpagă părinților. Potrivit sursei citate, una dintre cele mai importante discuţii purtate în consiliul de administraţie al şcolii a avut ca subiect sancţionarea elevei care a făcut publică discuţia dintre profesoară şi colegii săi. Înregistrare audio din Consiliul de Administraţie, Colegiul Economic Costin Kiriţescu: „Profesor: Dar pe ăla care a înregistrat la clasă îl pedepseşte cineva? Întreb şi eu , aşa… Director: Ştiam că domnişoara a fost anul trecut în Consiliul Profesoral, unde a venit cu o aroganţă.Profesor: Cineva a intervenit să nu i se scadă nota la purtare la 3. A jignit întregul corp profesoral în consiliul acela. Nu ştiu de ce nu i s-a scăzut nota la 3, 4 pentru toată lipsa de respect, nu doar faţă de dirigintă, ci de întregul corp profesoral, ceea ce mi se pare inadmisibil. A primit nota 6 sau 7 la purtare.” Potrivit înregistrărilor la care fac referire jurnaliștii B1 TV, din discuţiile purtate în consiliu între directoarea instituţiei şi profesori reiese faptul că aceştia încearcă să muşamalizeze scandalul şi să creeze o nouă comisie, care să fie în favoarea dascălului. „Profesoară: Haideţi să facem o comisie, o altă comisie, evident diferită de… Profesor: Faceţi comisie şi scrieţi ce trebuie!” Consiliul de administraţie s-a reunit după ce în presă a apărut înregistrarea făcută de un elev în timp ce o profesoară le pretindea copiilor bani pentru fondul clasei ca să le motizeze absenţele. 15 lei pentru greșeli, absențe sau teme nefăcute Profesoara de la Liceul Economic Constantin Kirițescu din Capitală este acuzată că își taxa elevii cu 15 lei pentru greșeli, absente sau teme nefăcute. Dascălul a mai apărut și în alte înregistrări, în care cerea bani pentru băncile din clasă. Copiii au mărturisit că erau taxați pentru fiecare greșeală, cu pretextul că banii sunt destinați pentru dotarea cabinetului de franceză. „Taxă de laborator, dacă se greșește, 15 lei. Dacă nu se plătește taxa se scade nota la purtare, nimeni nu putea să depună plângere”, a povestit un părinte. Vizată de ancheta făcută în liceu este profesoara Vasilica Dumitrescu. Ea le-ar fi cerut elevilor 2 ani la rând bani pentru mobilier școlar fără a cumpara nicio bancă, scrie bzi.ro.

Sursa: Evz.ro

Vrajbă între părinţi şi dascăli după scandalurile de şpagă

Subfinanţarea din Educaţie şi fraudele recente au instaurat în şcoli o atmosferă de teroare: profesorii zic că se simt „vânaţi” la fiecare pas, iar părinţii se întreabă dacă mai e cazul să dea bani de cretă. Tensiunile cauzate de lipsa dotărilor minime din şcoli şi acumulate de-a lungul anilor între părinţi şi dascăli, dar şi scandalurile recente de şpagă au dat naştere unui adevărat război între cele două tabere. În încercarea de a ţine piept avalanşei de reclamaţii anonime primite la inspectoratele şcolare, profesorii au trecut la măsuri extreme. Excursiile, vizitele la muzeu sau mersul la teatru, spun aceştia, vor fi activităţi de domeniul trecutului, dacă părinţii nu se mobilizează pentru a strânge bani, la fel şi lucrurile de bază precum creta sau buretele. În Bucureşti, „planul de avarie” a fost pus la cale în cadrul unei şedinţe organizate acum două zile, cu toţi directorii unităţilor de învăţământ. Una dintre măsuri a fost renunţarea la personalul auxiliar plătit din banii părinţilor, chiar dacă aceştia au venit cu ideea. „Conducerea a fost anunţată că nu mai are voie să ţină îngrijitoarea. O plăteam din banii noştri, pentru că educatoarea de la clasă nu făcea faţă cu atâţia copii, să îi ţină curaţi, să meargă cu ei la WC. S-a cerut să fie plătită de la buget, însă li s-a spus că nu li se dau bani şi să nu mai ceară. Înţeleg că sunt probleme în Educaţie, dar nu le rezolvi distrugând ceea ce e bun. Suntem foarte încântaţi de grădiniţă, chiar dacă este de stat”, povesteşte un părinte care are copilul la o grădiniţă din sectorul 2 al Capitalei. „Şcoala Altfel”, pe cale de dispariţie Marius Nistor, lider al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” „plusează” şi spune că dascălii vor intra la clasă strict ca să predea, şi nu vor strânge niciun ban de la părinţi, chit că se prăbuşeşte tavanul peste elevi. „Nu e treaba lor să acopere lipsa de cadre didactice, să aducă paznicii sau să înlocuiască mobilierul vechi, iar părinţii nemulţumiţi să se adreseze autorităţilor locale ori ministerului Educaţiei. Profesorii au devenit extrem de vulnerabili, pe ei cine îi protejează? Astăzi, orice se interpretează”, arată Nistor. Tevatura creată ameninţă inclusiv proiectul „Şcoala Altfel”, programat să se desfăşoare în luna aprilie, în cadrul căruia dascălii strângeau bani pentru a-şi plimba elevii în excursii, la muzee şi teatre. Propunere: părinţii să facă donaţii prin asociaţii legale Sigura soluţie, crede Gabriel Silvăşanu, directorul Şcolii Nr. 280 din Capitală, este înfiinţarea Asociaţiilor de Părinţi, care să gestioneze fiecare ban provenit din donaţii. „Noi, directorii de şcoală, nu suntem detectivi ca să vedem ce fac profesorii cu banii. Toate aceste probleme ar fi evitate dacă s-ar aloca cei 6% din PIB pentru Educaţie, dar până atunci părinţii pot sprijini şcolile prin donaţii”, crede Silvăşanu. Atmosfera din şcolile bucureştene, spune acesta, îi aminteşte de epoca comunistă: „Părerea mea este că ar trebui să se facă anchete în toate şcolile şi vinovaţii să fie daţi afară din sistem”. Scandalul a ajuns şi în Guvern. Ieri, Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, să-i prezinte în termen de două săptămâni măsuri concrete de combatere a fraudei din şcoli (meditaţii şi fondul şcolii), punându-i la dispoziţie Corpul de Control al Guvernului, însă nu şi fonduri suplimentare pentru a înlocui contribuţiile pe care le dau părinţii în acest moment.

Sursa: Evz.r0

Ministrul Pricopie, pus să rezolve peste noapte problema meditațiilor și a fondului clasei

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, are termen două săptămâni să anunțe un set de măsuri concrete pentru combaterea neregulilor din şcoli. „Domnule ministru Pricopie (…), dacă aveţi nevoie şi de resursele Corpului meu de control, vă ajut, vreau să avem o situaţie foarte clară apropo de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc, dar acum avem şi puterea politică şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile, cu toate celelalte, cu fondul clasei. Vreau să avem nişte reglementări foarte clare, pentru că abuzurile care sunt relevate nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau nu cumva constituie o regulă”, a afirmat prim-ministrul Victor Ponta, în şedinţa de guvern de astăzi.

Sursa: Evz.ro

Anchetă la o şcoală din Bacău. Un elev ar fi consumat etnobotanice în incinta unităţii de învăţământ

Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Bacău a declanşat, miercuri, o anchetă în cazul unui elev de 17 ani de la un liceu din Bacău, care a fost transportat cu ambulanţa la spital după ce i s-a făcut rău în timpul orei de religie, adolescentul declarând ulterior medicilor că a consumat etnobotanice. Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău, elevului de 17 ani de la Colegiul Economic „Ion Ghica” din municipiul Bacău i s-a făcut rău în timpul orei de religie, solicitând profesorului să-i permită să părăsească sala de clasă. Astfel, elevul a plecat spre staţia de autobuz, pentru a merge acasă, în localitatea băcăuană Bijghir, iar la un moment dat a leşinat pe stradă. Ulterior, un trecător a sunat la numărul de urgenţă 112 pentru a solicita intervenţia unei ambulanţe, adolescentul fiind transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău, unde se află internat şi în prezent. „Elevul a ajuns la spital cu o stare de sănătate generală alterată, cu pierdere de cunoştinţă. În momentul în care şi-a mai revenit, pacientul a afirmat că a consumat etnobotanice în timp ce se afla la şcoală. Adolescentul va mai rămâne internat pentru o zi-două pentru monitorizare şi psihoterapie” , a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX directorul medial al SJU Bacău, Aurelia Ţaga. Conducerea ISJ Bacău a anunţat că a declanşat o anchetă în acest caz. „Odată ce va fi externat, elevul va fi îndrumat către cabinetul de asistenţă psihopedagogică. Totodată, se va cerceta unde a consumat acea substanţă interzisă şi, dacă se va constata că s-a întâmplat în incinta unităţii de învăţământ, atunci se vor aplica prevederile regulamentului şcolar”, a precizat inspectorul general al ISJ Bacău, Theodora Sotcan. Potrivit sursei citate, elevul riscă să-i fie scăzută nota la purtare. Adolescentul se află în îngrijirea unei mătuşi, mama fiind plecată la muncă în străinătate.

Sursa: Jurnalul.ro

Ponta cere soluţii pentru problemele la zi ale Educaţiei: FONDUL CLASEI, MEDITAŢIILE, CODUL de ETICĂ

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei să finalizeze Codul de etică în învăţământ şi să reglementeze problemele legate de fondul clasei şi meditaţii. Ponta e decis să oprească abuzurile din sistem, fiind dispus să sprijine verificările şi cu inspectorii Corpului său de Control. „Cred că într-adevăr cel mai important lucru de la început de an este ce se schimbă bine şi ce nu s-a schimbat în zona de educaţie. Dacă aveţi nevoie şi de resursele Corpului meu de Control, vă ajut. Vreau să avem o situaţie foarte clară apropos de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc, dar acum avem şi puterea politică, şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile şi cu toate celelalte, cu fondul clasei, vreau să avem nişte reglementări foarte clare pentru ca abuzurile sunt relevate. Nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau dacă nu cumva constituie o regulă şi o să vă rog pe dumneavoastră, personal, să ne informaţi în Guvern, în două săptămâni de acum încolo, ce măsuri concrete luăm pe această zonă”, i-a spus Ponta ministrului, în şedinţa de guvern, în faţa presei. Un cod de etică pentru şcoli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupţiei, a anunţat secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei, Gabriel Ispas. El a menţionat că acest cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. Codul de etică va fi redactat după ce Consiliul de Administraţie al şcolii nr. 10 „Maria Rosetti” din Capitală a decis, în 10 ianuarie, desfacerea disciplinară a contractului de muncă al învăţătoarei Dana Blându, care a cerut bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajaţi ai şcolii. De asemenea, şcoala a decis şi sesizarea Parchetului în cazul învăţătoarei, pentru aspecte penale care ar fi fost săvârşite de Dana Blându, anchetatorii urmând să stabilească dacă aceasta a primit în acest fel foloase necuvenite. În ultimele zile, după incidentul de la şcoala nr. 10, Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti a primit mai multe sesizări privind colecte de bani în şcoli şi de luni a început cercetări vizând fondul clasei în alte trei unităţi de învăţământ, respectiv şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei”, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”. Un alt caz a fost sesizat la Secţia 6 Poliţie din Capitală. Tatăl unui copil care învaţă la şcoala Centrală s-a prezentat la Secţia 6 şi le-a spus poliţiştilor că învăţătoarea a amenajat în clasă un loc la perete unde copiii pedepsiţi sunt umiliţi, fiind puşi să dea cu capul. Bărbatul a precizat că cel puţin doi elevi au fost puşi în această situaţie, potrivit unor surse din Poliţia Capitalei.

Sursa: Jurnalul.ro

Anchetă la o grădiniţă din Braşov după ce părinţilor li s-ar fi cerut bani pentru fondul clasei

Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov a declanşat o achetă, miercuri, la o grădiniţă din Braşov, în urma unor reclamaţii potrivit cărora educatorii au fost obligaţi de conducerea unităţii să ceară bani părinţilor pentru fondul clasei, iar cei care aveau restanţe la plată erau afişaţi pe uşa clasei. Inspectorul şcolar general Ariana Bucur a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX că nu ştia nimic despre această situaţie, dar că a format o comisie de anchetă după ce a aflat din presă că un cadru didactic de la Grădiniţa 34 din Braşov şi un părinte reclamă conducerea unităţii că ar fi cerut bani părinţilor copiilor. „Nu ştiu despre acest eveniment. Am văzut şi eu la un post de televiziune că un cadru didactic şi un părinte fac nişte afirmaţii. Urmează să stabilim dacă aceste afirmaţii sunt adevărate sau nu. S-a format o comisie care va face, astăzi (miercuri – n.r.), o anchetă în acest caz, iar în momentul în care vom avea nişte rezultate, o să vi le comunicăm”, a spus Ariana Bucur. Scandalul de la Grădiniţa nr 34 din Braşov a izbucnit după ce un cadru didactic a declarat presei că educatorii de la instituţia de învăţământ sunt obligaţi de către conducerea unităţii să strângă bani de la părinţi pentru dotări, iar cei care nu dau bani să fie trecuţi pe o listă, care să fie afişată pe uşa clasei. De asemenea, părintele unui copil care învaţă la grădiniţa respectivă a reclamat că, la începutul anului şcolar, li s-a cerut 50 de lei pentru dotările unităţii şi 60 de lei contizaţie anuală la Asociaţia părinţilor, în condiţiile în care Primăria Braşov a alocat, anul trecut, 35.000 de lei pentru dotările instituţiei de învăţământ. Pe de altă parte, directoarea grădiniţei, Rodica Albu, a afirmat că niciun părinte nu a fost obligat să dea bani pentru fondul clasei, dar că părinţii au depus o cotizaţie de 60 de lei fiecare, din proprie iniţiativă, pentru a achiziţiona aşternuturi noi pentru copii. „În niciun caz nu li s-au cerut bani părinţilor. Sesizarea care s-a făcut vine din interior, de la cineva care vrea să ne facă rău. Nu cred că vreun părinte a făcut asta pentru că avem un colectiv de părinţi extraordinari. Există o Asociaţie a părinţilor care se implică foarte mult pentru copiii lor şi ne ajută. Într-adevăr, părinţii de la o clasă au decis să depună o cotizaţie de 60 de lei pentru lenjerie, dar la iniţiativa proprie, nu le-a cerut nimeni”, a spus directoarea instituţiei de învăţământ. Alt părinte care are copii atât la o grădiniţa respectivă cât şi la o şcoală gimnazială din Braşov a declarat că este un lucru obişnuit ca părinţii să se înscrie în asociaţii. Astfel, aceştia stabilesc o anumită cotizaţie, iar cu fondul strâns decid ce îmbunătăţiri pot aduce mediului în care copiii lor învaţă, fără a li se impune acest lucru. „În mod normal nu ar trebui să existe astfel de acţiuni, din moment ce educaţia în România este gratuită. Dar, pentru că sistemul educaţional este subfinanţat, există părinţi care vor să se implice într-un fel pentru a ajuta la condiţiile în care învaţă copiii lor. Nu toţi părinţii elevilor se înscriu în asociaţiile de părinţi”, a explicat părintele respectiv. El a mai spus că, de exemplu, Asociaţia de părinţi din care el face parte cotizează, în medie, cu 30 de lei pe an. „De exemplu, fondurile de la Asociaţia părinţilor se mai folosesc pentru reparaţii material didactic, achiziţia de dulăpioare pentru copii, înlocuirea unei table sparte, zugrăvirea clasei, achiziţia de cărţi, culegeri sau abonamente la diverse reviste didactice de specialitate. Unii părinţi de la o clasă au investit pentru sistem de supraveghere video pe coridoarele şcolii, alţii pentru sistem de acces în şcoală cu interfon. Nu ni s-a cerut să facem asta. Ne-am gândit noi ce putem să facem cu contizaţia asociaţiei”, a mai spus el.

Sursa: Gandul.info

Cum îşi promova after school-ul învăţătoarea Dana Blându: „Super şcolarul se lansează de la noi”

Învăţătoarea Dana Blându de la şcoala nr. 10 Maria Rosetti din Bucureşti, demisă după ce în presă au apărut mai multe înregistrări în care se arăta nemulţumită de cadourile cumpărate de părinţi cu ocazia sărbătorilor, îşi promova, în urmă cu mai mulţi ani, after school-ul pe un site dedicat femeilor din postura de „reformatoare” a sistemului de învăţământ românesc şi a dascălului care înţelege toate nevoile unui copil, apelând la argumente de bun simţ. Acestea nu par însă să fi fost şi argumentele pe care le-a dat părinţilor elevilor din clasa ei de la şcoala Maria Rosetti, aceştia susţinând că învăţătoarea făcea presiuni pentru a-şi înscrie copiii la after school-ul pe care îl deţinea. Singurul argument pe care îl folosea era acela că after school-ul pe era foarte aproape de zona în care locuiau. Mama care a denunţat-o pe Dana Blându crede că învăţătoarea îşi alegea copiii de la clasă în funcţie de profesia părinţilor şi de proximitatea locuinţei – cât de aproape erau sau nu de after school. “În România trebuie să existe locuri în care copiii să relaţioneze şi să-şi facă temele” În articolul citat, Dana Blându explica motivul pentru care, împreună cu o altă colegă, a avut iniţiativa înfiinţării unei şcoli private. „De multe ori am „visat” la spaţii moderne, la material didactic adecvat, la activităţi didactice atractive, la alt tip de relaţionare copil – învăţător sau şcoală – familie. Drept urmare, am început să căutăm soluţii”. Iar soluţia a reprezentat-o înfiinţarea şcolii private Şcolar As, în 2005, care acum are două sedii, în Băneasa şi Pipera, şi oferă servicii de after school, tabere şi petreceri pentru elevi. Pentru a fi şi mai convingătoare, învăţătoarea explică nevoia copiilor de a socializa apelând la o experienţa personală pe care a avut-o cu fiul ei. „Mi-am dorit foarte mult să-l cresc autonom, independent, creativ, dar el era nefericit fiindcă nu socializa mai mult cu alţi copii de vârsta lui. Atunci m-am gândit pentru prima dată că ar trebui să existe şi în România locuri speciale unde copiii să şi relaţioneze şi să-şi şi facă temele”, scria Dana Blându în urmă cu opt ani, potrivit sursei citate. Părinţilor li se explică importanţa continuităţii între ceea ce fac elevii la şcoală şi ce ar trebui să facă acasă şi avantajele pe care le are un after school comparativ cu şedinţele de meditaţii sau lasarea copiilor în grija bunicilor sau a bonelor.     „Sigla noastră – un fel de şcolar „Superman” – este un personaj de desen animat, care face lucruri bune, iar super şcolarul acesta se lansează de la noi. Dacă eu l-am lansat, dacă l-am format cum trebuie, el va avea succes”, explica Dana Blându. „Ce i se potriveşte unui copil, nu i se potriveşte şi celuilant” Învăţătoarea Blându pledează pentru înscrierea copiilor la after school pentru că aici există personal calificat, gata să se plieze de nevoile fiecărui copil. „Experienţa de la clasă, pe care o are un învăţător, studiul individual te ajută să capeţi o anumită tehnică, o strategie pentru a putea aborda orice caracter, oricât ar fi de dificil. Pentru fiecare copil trebuie găsit tipul de motivaţie care i se potriveşte. Ar trebui ca întotdeauna să se ţină cont de faptul că există tratamente individuale – ce i se potriveşte unui copil, nu i se potriveşte şi celuilalt. Ideea este să construieşti un copil pe părţile lui bune; dacă tot timpul tu îi scoţi în evidenţă aceste părţi, el va fi „un bun”. Ca ultim argument, învăţătoarea Blându subliniază beneficiile pe care părinţii le vor avea dacă îşi înscriu copiii la after school. „Părintele care vine seara ţi îşi ia copilul „mâncat, învăţat şi relaxat” nu mai are altceva de făcut decât să-l iubească şi să-l drăgălăşească”. În prezent, învăţătoarea Dana Blându este cercetată penal în urma unei sesizări făcute de Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti, după înregistrările apărute în presă în care părinţii erau jigniţi şi certaţi ca nu au cumpărat cadouri suficient de valoroase pentru personalul didactic şi auxiliar al şcolii Maria Rosetti din Bucureşti. După prezentarea cazului Danei Blându şi sancţionarea acesteia prin demiterea de la şcoala la care preda, mai mulţi părinţi au sesizat şi alte cazuri de şcoli unde elevilor li se cer bani pentru diverse achiziţii. În urma acestui scandal, ministerul Educaţiei a anunţat că un Cod de etică pentru profesori urmează să fie finalizat până pe 15 iunie, document permiţând sancţionarea cadrelor didactice în cazuri similare cu cel al învăţătoarei Dana Blându. Mai mult decât atât, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a vorbit de nevoia modificării Codului Muncii astfel încât acele cadre didactice care sunt demise de la o şcoală să nu se mai poată angaja în învăţământul de stat. Potrivit legislaţiei actuale, Dana Blându se poate angaja la o altă şcoală în urma susţinerii examenului de titularizare. În plus, miercuri, prim-ministrul Victor Ponta i-a cerut lui Pricopie ca în două săptămâni să vină cu o soluţie pentru reglementarea fondului şcolii.

Sursa: Gandul.info 

Şcoala generală nu este o corporaţie

Ţin minte că la serbarea de iarnă din grupa mare am primit, aidoma celor mai mulţi colegi de-ai mei, rolul de fulg de nea. Am fost tare fericită şi mândră de costumul meu alb, apretat, cu steluţe cusute şi cu beteală la mâneci. Am dansat cu o concentrare demnă de o mare balerină, iar la final m-am dus înspre mama să-mi iau hainele de toate zilele. Am trecut însă, în drumul meu, pe lângă un cor de mame nemulţumite, care comentau în gura mare felul în care educatoarea împărţise sarcinile la serbare: fraierii fuseseră făcuţi fulgi de nea, iar piloşii primiseră roluri precum Crăiasa Zăpezii. Şi brusc nu am mai fost atât de fericită. Lumea copiilor funcţionează după regulile ei, neştiute şi neînţelese de adulţi. Poate fi pusă în mişcare de un amestec făcut dintr-un pumn de pietricele, câteva frunze, două foi dintr-o carte cu piraţi şi un praf de stele pisate. Îşi ia zborul la câteva cuvinte şi aterizează unde nici cu gândul nu gândeşti, îşi construieşte propriile ierarhii şi îşi ridică pe piedestal propriii eroi. Nu este în niciun caz o corporaţie, nu este o goană după funcţii, roluri şi favoruri, cum este lumea noastră, a oamenilor mari. În lumea noastră, nemiloasă cu învinşii, competiţia e acerbă. Cu acest gând în minte şi cu această teamă în suflet, decidem să ne pregătim copiii pentru viaţă şi pentru lupta ce va să vină. În faţa unui sistem de învăţământ strâmb, ne străduim să alegem ce-i mai bun dintre alternativele îngrijorătoare care ni se aştern în faţă. Suntem dispuşi să plătim pentru o clasă bună, dintr-o şcoală de stat bună, iar odată ajunşi acolo suntem pregătiţi să băgăm mâna şi mai adânc în buzunar. De această dată, ca să cumpărăm atenţia profesorului faţă de copil, să-l determinăm să intre mai des cu el  în dialog, să-i dea rolul cel mai bun la serbare, să-l stimuleze mai mult decât pe ceilalţi. Ajungem să ne măsurăm copiii după notele lor şi ale celorlalţi şi le inducem ideea că trebuie să aibă rezultate şcolare mai bune decât cele ale colegilor de clasă, chiar şi la materiile înspre care nu au o înclinaţie deosebită. Pentru că, cred mulţi, dacă în copilărie sunt lideri după criteriile stabilite de noi, în viaţa adultă vor ajunge deja să împărăţească lumea. Paradoxul este că părinţii fac aceste lucruri în cadrul unui sistem şcolar pe care îl dispreţuiesc şi căruia îi cunosc bine neajunsurile – un sistem bazat pe o programă extrem de încărcată, pe manuale cu cerinţe încâlcite, pe profesori dezamăgiţi şi resemnaţi. Paradoxul este că ajung, prin toate aceste eforturi născute din dragoste şi din bune intenţii, să crediteze moral şi să finanţeze un tip de învăţământ strivitor pentru personalitatea şi pentru intelectul unui copil. Şi să sporească puterea pe care acest mecanism învechit şi greoi îl are asupra celor mai dragi fiinţe din viaţa lor. Dacă adaugăm aceste lucruri la concurenţa desprinsă parcă dintr-o firmă nu dintr-o şcoală, peste orele de clasă şi orele de teme, vedem că elevii din ziua de astăzi au, în loc de copilărie, viaţa plină de stres, oboseală şi concesii făcute sistemului pe care o trăieşte un adult la serviciu. Nu cred că ar trebui să-i ţinem pe copii sub clopote de sticlă sau să-i ferim de ideea de concurenţă. Spun doar că ar trebui, poate, să le încurajăm spiritul de competiţie în acele domenii potrivite cu structura lor interioară, nu în cele pe care le găsesc complet neinteresante. Şi să ne gândim un pic altfel la rolurile în care îi forţăm adesea să intre: în goana după rolurile care ni se par nouă bune, s-ar putea să piardă şansa de ajuca în rolul pentru care s-au născut.

Sursa: Gandul.info

BAC 2014. Doar 36,21 % dintre elevii din Iaşi au obţinut note de trecere la simulare BAC 2014. Inspector şcolar: „E un semnal că trebuie lucrat pentru Bacalaureat”

BAC 2014. 60% dintre elevii din Iaşi ar lua Bacalaureatul la limba română şi doar în jur de o treime ar lua note de trecere la matematică. Rezultatele la simulare BAC 2014 din luna decembrie arată că elevii ieşeni nu sunt suficient de bine pregătiţi la matematică pentru a trece examenul de maturitate. Situaţia este şi mai greavă în mediul rural, unde 17 licee au avut, potrivit simulării, procent de promovare zero. Procentul general de promovare al elevilor care au participat la simulare BAC 2014 este de 36,21%. Inspectoratul Şcolar din Iaşi arată că la simularea din decembrie au participat aproximativ 5.800 de elevi din judeţul Iaşi. Dintre aceştia doar 1.895 au luat note de trecere, ceea ce a dus la un procent de promovare de 36,21%. La proba de limba română, 60,22% dintre elevii înscrişi au luat nota de trecere. Potrivit datelor făcute publice de Inspectoratul Şcolar Iaşi,  cele mai multe note la simulare BAC 2014 sunt cuprinse între 5 şi 5,99. În 14 licee din mediul rural  niciun elev nu a reuşit să ia note peste 5. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi la două licee din Paşcani şi la încă unul din Iaşi. „Este una dintre cele două simulări pe care le organizăm în judeţul Iaşi de doi ani încoace ca să vedem unde stăm cu pregătirea elevilor. Acestea nu au legătură cu simularea naţională de la minister. Am vrut să avem o idee despre ce ştiu elevii la începutul anului şcolar. Rezultatele arată că sunt şcoli foarte bune cu promovare de 100%, altele au promovare de 89-90%, dar avem şi 17 şcoli unde rezultatele sunt foarte slabe şi se apropie de zero. Aceaste şcoli cu rezultate slabe sunt toate în mediul rural”, a declarat pentru gândul Carmen Gavrilă, inspector general la Iaşi. Inspectoarea a spus că la cea de-a treia materie de la BAC 2014, care s-a dat la disciplinele istorie, geografie şi informatică, rezultatele sunt mai bune decât la matematică şi la limba română. „La română stăm binişor – 60% dintre elevi au promovat, dar la matematică avem numai 30% procent, ceea ce arată că matematica rămâne cea mai dificilă probă şi ne vom concentra să adecvăm programa la ceea ce se cere la Bacalaureat. Mai ales la liceele tehnologice din judeţ rezultatele la matematică sunt foarte slabe. Rezultatele arată că avem de lucrat. E un semnal că trebuie lucrat pentru Bacalaureat”, a mai arătat Carmen Gavrilă. Aceasta a mai spus că următoarea simulare la BAC 2014, la nivel local în şcolile din Iaşi, va avea loc în luna februarie. „Vom merge în continuare pe simulări succesive. În funcţie de rezultatele de la aceste simulări vom face planuri remediale pentru fiecare elev în parte. Şi acest lucru a dat rezultate. Anul trecut, la fel la simularea din decembrie, rezultatele au fost slabe, dar apoi în februarie procentele au crescut. Aceste simulări ne-au ajutat mult la Bac, deoarece am avut al doilea procent pe ţară”, a spus inspectoarea. Când se dau simulările naţionale la BAC 2014 BACALAUREAT 2014. Anul acesta, Ministerul Educaţiei a revenit la organizarea naţională a simulărilor pentru BAC 2014. În plus, în premieră, elevii de clasa a XI-a vor da simulări ale examenului de Bacalaureat.  Astfel, simularea probelor scrise ale examenului de BAC 2014 pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a din anul şcolar 2013-2014 are loc după cum urmează: Limba şi literatura română – 3 martie Limba şi literatura maternă – 4 martie Proba obligatorie a profilului – 5 martie Numai elevii de clasa a XII-a vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării  pe 7 martie. Toate probele sunt scrise. Afişarea rezultatelor va avea loc pe data de 14 martie. Rezultatele obţinute de elevi la simulare BAC 2014 nu se vor trece în catalog.

Sursa: Gandul.info

Data pe mana procurorilor dupa ce a predat franceza ani de zile fara sa aiba diploma

Elevii unui liceu dintr-o localitate din Botosani au invatat limba franceza, timp de patru ani, de la o profesoara impostoare. Este vorba despre o femeie care preda limba franceza la un liceu din localitatea botosaneana Pomarla, desi nu avea facultatea terminata cu diploma de licenta, transmite Digi 24. Diploma pe care femeia a depus-o la angajare a fost una pe care ea insasi a falsificat-o, scanand si modificand certificatele de licenta a doua colege de facultate. Ea urmase cursurile unei universitati din Iasi, dar nu isi finalizase studiile, deci nu era licentiata. Ancheta in Gorj: O impostoare a profesat ani de zile ca avocat Cazul a fost descoperit de Inspectoratul Scolar Judetean Botosani in momentul in care au fost depistate in baza de date doua diplome cu aceeasi serie. „Cazul este sub ancheta politiei. Descoperirea a fost facuta la momentul introducerii datelor intr-un proiect la Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, cand doua serii de diplome s-au suprapus. Nu credem ca mai sunt si alte cazuri, toate datele au fost introduse intr-o baza si numai aceste doua diplome au avut aceeasi serie”, a declarat directorul liceului. Profesoara impostoare si-a dat demisia, dar cazul ei a intrat in atentia Parchetului.

Sursa: Ziare.com

Catinca Roman, obligata sa-si mute fiica la alta scoala: I s-a pus pata pe ea!

Designerul Catinca Roman, in varsta de 44 de ani, a declarat miercuri ca s-a vazut nevoita sa-si mute fiica, pe Calina, la alta scoala, din cauza comportamentului dirigintei sale. Desi nu neaga niciun moment ca fiica sa este o rebela, designerul, fiica adoptiva a lui Petre Roman, a declarat ca decizia a fost luata mai tarziu decat trebuia. Aceasta a afirmat, intr-o emisiune la Kanal D, ca ar fi trebuit sa rezolve situatia cu un an mai devreme. Catinca Roman a povestit ca a fost informata de alte mamici ca diriginta fetei sale adolescente obisnuia sa „vorbeasca intr-un fel neadecvat in fata clasei despre ea”. Pur si simplu, explica ea, profesoarei „i s-a pus pata pe ea”. Calina are 14 ani si este rodul relatiei Catincai cu coregraful Petre „Bebe” Dumitrescu. La inceputul lui 2013, Catinca Roman declara ca fiica ei are de suferit din cauza anturajului, format in mare parte din copii de bani gata, care isi pierd timpul in cafenele, cu „distractii nocive”. A pus atunci piciorul in prag, luandu-i fiicei sale telefonul mobil si interzicandu-i sa mai iasa cu amicii sai.

Sursa: Ziare.com

De ce nu găsesc tinerii de muncă sau cum îţi mai faci norocul şi cu mâna ta

„Domnişoară, trebuie să recunoşti că tu ai avut şi un pic de noroc că te-ai lipit aici! Altfel n-ai pleca şi tu în străinătate!?”, îmi zicea aproape apostrofator patronul unui chioşc din Ferentari, la un reportaj despre „invazia” românilor în Marea Britanie. O explicaţie mai românească de atât pentru eşec nici că se putea în ţara în care aproape un sfert dintre tineri şomează, la propriu. Poate că adevărul este undeva la mijloc, poate că e nevoie să fii omul potrivit la momentul potrivit, sigur, şi statul eşuează în politicile pentru tineret, dar înainte de a trage concluzii, ar trebui să analizăm statisticile. Peste 60% din angajatori au declarat că nu vor să lucreze cu tinerii (studiul era pe cei de la sate, însă rezultatele pot fi extinse uşor şi într-o proporţie mai mare la oraş), pe motiv că sunt leneşi şi lipsiţi de interes, potrivit unui studiu comandat de Ministerul Muncii. Jumătate din şomeri sunt tineri care locuiesc la ţară şi nici măcar nu îşi caută un loc de muncă, preferând să stea acasă. Deloc surprinzător, în condiţiile în care şefii Agenţiilor pentru Ocuparea Forţelor de Muncă erau intrigaţi, în vară, că liceenii care picaseră Bac-ul nu îşi depuneau nici măcar dosarele pentru şomaj, pentru că li se părea că cei 250 de lei nu merită oboseala de a strânge toate actele. Despre voluntariat în timpul facultăţii se vorbeşte intens, dar cam atât, iar tinerii nu au nici răbdarea, nici entuziasmul de a sta „pe degeaba” la patron până învaţă. E drept că şi angajatorii sunt „şmecheri”, dar şi copiii abia ieşiţi de pe băncile şcolii cer remuneraţii exagerate fără să ştie prea clar ce au de oferit. Majoritatea colegilor de facultate care promiteau au ajuns „pe domeniu”, restul sunt şi acum promotori sau au dat la master doar ca să aibă ce să le spună părinţilor când le cer bani de chirie în Bucureşti. Şi atunci, unde se termină norocul şi unde începe lupta pentru ce-ţi doreşti în viaţă?

Sursa; Evz.ro

UNIVERSITAR

Ministerul Educatiei: Ministrul delegat Mihnea Costoiu a fost primit de membri ai Congresului American, in cadrul vizitei oficiale in SUA

Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, a avut mai multe intalniri cu membri ai Congresului American, in cadrul vizitei oficiale desfasurate in Statele Unite, in intervalul 6-14 ianuarie 2014, informeaza Ministerul Educatiei printr-un comunicat de presa. Mihnea Costoiu s-a intalnit cu congresmenii Paul C. Broun (Georgia), Tim Ryan (Ohio), membru al Comitetului pentru Buget si al Comitetului pentru Fortele Armate ale Camerei Reprezentantilor, precum si cu Ruben Hinojosa (Texas), membru in Comitetul pentru Educatie si Forta de Munca, precum si in Comitetul pentru Servicii Financiare al Camerei inferioare a legislativului american, informeaza MEN. In cadrul discutiilor au fost abordate subiecte precum situatia economica a Romaniei si perspectivele pozitive pentru anul curent (progresul Romaniei in procesul de eliminare a vizelor), potentialul de cercetare oferit de Romania companiilor americane, generarea de parteneriate concrete in domeniul educatiei si cercetarii, in special in jurul proiectelor romanesti de mare amploare, precum proiectul Dunare – Delta Dunarii – Marea Neagra sau in jurul infrastructurii ELI-NP, se arata in comunicat. Potrivit ministerului, „congresmenii si-au aratat disponibilitatea de a sprijini initiativele strategice ale Romaniei si s-au aratat dispusi sa transmita mesajul delegatiei Romaniei, sustinand eforturile tarii noastre in domeniile cercetarii, inovarii si invatamantului superior. In incheiere, ministrul roman a adresat fiecaruia dintre interlocutorii sai invitatia de a vizita Romania”. In cadrul vizitei sale in SUA, ministrul delegat Mihnea Costoiu a mai avut intalniri si cu Jeff Miller (Florida), Mike Turner (Ohio), Joe Wilson (Carolina de Sud) si Steve Pearce (New Mexico), membri ai Congresului American, precizeaza MEN.

Sursa: Hotnews.ro