PREUNIVERSITAR

 

FSLI îi scrie lui Ponta

Şcoala, nevoită să apeleze la sprijinul financiar al părinţilor din cauza subfinanţării educaţiei

FSLI i-a trimis o adresă premierului pentru a-i transmite că este momentul ca Guvernul României, parlamentarii, indiferent de partidul politic din care fac parte, să adopte măsuri urgente de modificare a legislaţiei şi, în special, a Legii educaţiei naţionale”. FSLI aminteşte de cazul recent de la Şcoala nr.10 „Maria Rosetti” Bucureşti, dar nu numai şi arată că aceste probleme sunt generate de subfinanţarea învăţământului de stat, în ultimii 24 de ani. De asemenea, FSLI cere să se instituie măsuri de protecţie a personalului din unităţile de învăţământ, tot mai des ajunse victime ale violenţei verbale şi fizice a părinţilor şi elevilor, şi fără vreo posibilitate de a interveni. „Nu trebuie uitat că astfel de practici, ca şi încurajarea constituirii «fondului clasei», atât de mult hulit, îşi au rădăcinile în subfinanţarea cronică, în ultimii 24 de ani, a învăţământului românesc de stat şi în salariile de mizerie ale cadrelor didactice. Interzicerea, prin lege, a «fondului clasei» presupune să se intervină cu măsura compensatorie absolut necesară de a se aloca şase la sută din PIB pentru finanţarea învăţământului, aşa cum prevede Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ca sistemul să funcţioneze în parametrii normali!”, se arată în adresa transmisă premierului. FSLI susţine că pentru a supravieţui şcoala este nevoită să apeleze la sprijinul financiar al părinţilor, statul şi comunitatea locală fiind incapabile să asigure condiţii materiale suficiente. „În secolul informaţiei, al comunicării, şcoala trebuie să fie factorul decisiv în ridicarea nivelului cunoştinţelor ştiinţifice, să faciliteze accesul şi însuşirea unor noi tehnologii, să asigure o gândire creatoare tinerelor generaţii. Altfel, tinerele generaţii formate în sistemul de învăţământ românesc, vor fi eliminate din competiţie. Ori, în prezent, datorită permanentei subfinanţări, creta şi tabla sunt în continuare, în multe unităţi de învăţământ, singurele mijloace didactice pe care statul român le poate pune la dispoziţie cadrele didactice. Mai mult, fondurile alocate de-a lungul timpului pentru dotarea unităţilor şcolare au fost, în mare parte, irosite pe achiziţionarea unor mijloace depăşite, planşe făcute în grabă, materiale de slabă calitate, adesea cu greşeli, neadaptate programei şcolare”, se mai arată în document. Statul român trebuie să asigure accesul la un învăţământ de calitate pentru toţi copiii, se mai precizează în adresă. „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că este de datoria statului român să asigure accesul la un învăţământ de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul din care provin, şi acest lucru este posibil numai prin respectarea Legii educaţiei naţionale, în sensul alocării a minimum şase la sută din PIB pentru finanţarea învăţământului”, este concluzia sindicaliştilor.

Sursa: Cotidianul.ro

VIDEO Oficialii au anunţat „cruciada împotriva corupţiei din educaţie”. Ce sfaturi le-au dat directorilor de şcoli

După scandalul învăţătoarei de la Şcoala 10, conducerea Inspectoratului Şcolar Bucureşti i-a avertizat pe directori, adunaţi marţi la Colegiul „Mihai Viteazul”, unde pot apărea faptele de corupţie. Un cod de etică pentru şcoli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, au anunţat oficialii din Educaţie, care le-au transmis un mesaj dur printr-un avertisment adresat directorului unui liceu unde urma să se discute despre şpaga de la Bac. UPDATE: Oficialii din Educaţie au transmis un avertisment dur directorilor din Bucureşti privind tolerarea actelor de corupţie. Secretarul general de la Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, a spus unui director din sală, fără a-l nominaliza sau arăta, că ar fi bine să nu se petreacă ceea ce a auzit că s-ar pune la cale într-un anumit liceu din Capitală, la şedinţa cu părinţii de marţi seară, mai exact să se strângă bani pentru Bac-ul din vară, 270 de lei de părinte. „La liceul la care în această seară, la ora 5 (n.r. ora 17) urmează să aibă loc şedinţa cu părinţii cu clasele a XII-a, vă rog – verificaţi când ajungeţi acasă cine are în liceu clasa a XII-a F (n.r. – şedinţă) în această seară – să spună dirigentului că nu trebuie să strângă 270 de lei pentru Bacalaureat, pentru că-l arestăm”, a avertizat Gabriel Ispas, într-o înregistrare obţinută de Digi24. Acesta a explicat ulterior la Digi24 că scopul său, ca profesor, ca secretar de stat, „este de a preveni faptele de corupţie nu de a le combate”. „A fost o informaţie privată pe care am primit-o, nu este o informaţie oficială primită la Ministerul Educaţiei. O persoană pe care o cunosc mi-a spus siderată că există o discuţie cum că ar trebui să se strângă bani pentru bacalaureat. Faptele de corupţie din educaţie nu sunt generalizate, nu vorbesc despre un fenomen generalizat. Nu i-am prevenit, am spus că dacă cineva avea de gând să facă asta să îşi dea demisia. Bacalaureatul nu a avut loc, şedinţa nu s-a petrecut, eu sunt profesor de drept, nu se pune problema favorizării unui infractor. Le-am dat un exemplu unor profesori. Dacă fapta s-ar fi petrecut, dacă ar fi avut loc discuţia cu părinţii ar fi fost alte elemente. Eu le-am spus: nu vă gândiţi că ce fac colegii noştri nu se află, se află în maximum şapte zile”, a declarat la Digi24 Gabriel Ispas. În următoarele două săptămâni inspectorii şcolari vor avea întâlniri cu toţi directorii pentru a discuta problema fondului clasei şi a modului în care aceşti bani circulă în şcoli, ce este permis şi ce nu, dar şi cum să se evite situaţiile de corupţie în şcoli. UPDATE: Un cod de etică pentru şcoli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupţiei, a anunţat secretarul general adjunct al MEN, Gabriel Ispas, potrivit Mediafax. Secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) a declarat, marţi, într-o conferinţă că le-a transmis directorilor de şcoli că ministerul a declanşat „o cruciadă împotriva corupţiei din educaţie” şi i-a invitat pe toţi „să fie parte a rezolvării problemei şi nu cauză a soluţiilor”. „După ce am aprobat strategia anticorupţie, vom aproba şi codul etic şi vom discuta despre problema de nedemnitate profesională, pentru că, atunci când discutăm de nedemnitate profesională, persoana care a fost sancţionată pentru acest lucru să nu mai poată niciodată să facă parte din acest corp profesional”, a mai spus Ispas. 299 de sesizări de corupţie El a mai menţionat că acest cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. „Facem acest lucru pentru a-i ajuta pe profesori, pentru a-i ajuta pe toţi actorii să facem un învăţământ mai bun, (…) nu discutăm numai despre bani. Profesorul nu s-a transformat în otreapa scocietăţii. Sunt atât de mulţi profesori cu calităţi extraordinare, încât astfel de specimente nu trebuie să întineze imaginea corpului profesional”, a mai spus Ispas. Secretarul general adjunct a mai spus că Ministerul Educaţiei a înregistrat, online, 299 de sesizări de fapte de corupţie, dar nu toate s-au confirmat. „Sesizarea de la Şcoala 10 a avut numărul 298. (…) Cele mai multe sesizări se referă la fondul clasei, implicarea învăţătorilor, profesorilor şi diriginţilor în colectarea de bani sau vânzarea materialelor auxiliare sau sugerarea de către cadrele didactice a achiziţiei anumitor broşuri”, a completat Ispas. UPDATE: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a transmis Executivului o scrisoare prin care cere ca Guvernul României, parlamentarii, indiferent de partidul politic din care fac parte, să adopte măsuri urgente de modificare a legislaţiei prin care să fie interzis fondul clasei, printre altele. Concret, sindicaliştii cer: 1. să se interzică constituirea aşa-numitului „fond al clasei”, inclusiv implicarea părinţilor în gestionarea acestuia; 2. să se instituie, prin lege, măsuri de protecţie a personalului din unităţile de învăţământ care sunt, din ce în ce mai des, victime ale violenţei verbale şi fizice a părinţilor şi elevilor, fără a avea la dispoziţie nicio pârghie pentru a interveni împotriva celor care recurg la asemenea acte; 3. să se regândească sistemul de salarizare a personalului din învăţământ pentru că, numai printr-o salarizare motivantă, profesia de dascăl va deveni atractivă pentru cadrele didactice cu vocaţie. „Nu trebuie uitat că astfel de practici, ca şi încurajarea constituirii „fondului clasei”, atât de mult hulit, îşi au rădăcinile în subfinanţarea cronică, în ultimii 24 de ani, a învăţământului românesc de stat şi în salariile de mizerie ale cadrelor didactice”, susţine Simion Hăncescu, liderul FSLI, adăugând că măsura trebuie compensată cu acordarea celor 6% din PIB educaţiei. „Realităţile sistemului educaţional românesc demonstrează însă că învăţământul de stat nu este efectiv gratuit şi că şcoala românească este nevoită să apeleze, sub diferite forme, la sprijinul financiar al părinţilor, pentru a putea supravieţui, deoarece statul şi comunitatea locală sunt incapabile să asigure resursele financiare necesare pentru asigurarea unor condiţii materiale minimale pentru buna desfăşurare a procesului instructiv – educativ”, a explicat Hăncescu.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Noi reclamaţii privind sistemul de strângere a fondului clasei la Colegiul Kiriţescu din Capitală

Un părinte şi un cadru didactic de la Colegiul „C. Kiriţescu” din Bucureşti, una din cele trei instituţii anchetate de inspectoratul şcolar, au povestit că în liceu clasele sunt mobilate din banii adunaţi de la elevi, iar cei care nu cotizează sunt nevoiţi să mute copiii în alte şcoli, relatează Digi24. După anunţul de luni privind existenţa a trei şcoli din Bucureşti verificate de inspectoratul şcolar al Capitalei (ISMB), Şcoala Gimnazială nr. 172 „Sf.Andrei”, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, unde o dirigintă le-a cerut bani elevilor pe motiv că băncile în care stau necesită reparaţii, au apărut noi acuze la adresa cadrelor didactice de la Colegiul Kiriţescu. Un părinte şi un cadru didactic de la Colegiul „C. Kiriţescu” din Bucureşti au declarat, pentru Digi24, că în liceu clasele sunt mobilate din banii adunaţi de la elevi. Ba mai mult, mama unui elev susţine că a fost nevoită să îşi mute copilul la altă şcoală în momentul în care a refuzat să mai dea banii ceruţi de învăţătoare. Conducerea liceului nu a transmis deocamdată un punct de vedere oficial. Injurii dure la adresa copilului care nu a cotizat „În momentul în care nu am mai putut să dau bani, copilul meu era ridicat oră de oră de doamna Gina Barbu în faţa clasei, ea îl făcea prost, nesimţit, că suntem o familie de ţigani şi să spună părinţilor că nu o să-l mai primească la şcoală şi să-l transferăm că nu mai poate să facă parte din această clasă”, mărturiseşte mama unui elev de la Colegiul „Costin Kiriţescu”. Femeia susţine că la şcoală se cereau sume din ce în ce mai mari. „Sume foarte mari de bani, de la începutul anului 420 de lei am dat pentru fondul clasei, fondul şcolii, femeile de serviciu, băncile, culegerile care le-am cumpărat în număr de şapte”, se plânge părintele. Mama susţine că a depus plângeri la Ministerul Educaţiei, la Inspectoratul Şcolar, dar şi la Poliţie. Profesoară: „Şcoala a devenit o afacere personală” Şi o profesoară de la acelaşi colegiu aduce acuzaţii grave. „Păi, şcoala a devenit o afacere personală. Lăsând deoparte că se adună fondul şcolii, dincolo de fondul şcolii, fondul clasei, dincolo de fondul clasei se adună bani pentru lucruri care cred eu că sunt plătite deja de către administraţia şcolilor”, dezvăluie profesoara de la Colegiul Kiriţescu. „Vorbim de staţie radio, difuzoare, bănci, dulapuri, catedre, scaune. Vă mai dau un exemplu: există sistemul „Şcoală după şcoală”, unde sunt înscrişi un număr de copii, în jur de 90 de copii. Zilnic nu vin decât maximum 10-20, hai să zicem 30. Restul mâncării nu se returnează, se duce acasă de către cei care răspund de acest sistem: de secretare, de directorul prim, de directorul adjunct, de profesorii care vin să mănânce, deşi mă îndoiesc că această hrană este asigurată pentru profesori, de câteva femei de serviciu, de un bodyguard care creşte porci”, detaliază profesoara. Laboratoare comasate pentru afacerea ”Şcoala după şcoală” Aceeaşi profesoară susţine că şcoala a devenit un loc al micilor afaceri pentru unii dintre profesori: „În locul cabinetului de biologie s-a făcut aşa-zisa sală de mese pentru after-school, comasându-se un cabinet de fizică cu unul de biologie. Vă daţi seama că acolo sunt foarte multe mulaje, instrumente, deci nu ştiu cum se desfăşoară orele. Cabinetele de limbi străine au fost amândouă desfiinţate. Sunt două săli în care se pare că s-ar fi făcut un cabinet de multimedia, unde se intră şi numai multimedia nu se face, se face o oră clasică”. Rezultatele anchetei de la Colegiul Kiriţescu ar putea fi cunoscute la finalul săptămânii, potrivit Digi24. Cazul de la Şcoala 10, vârful airbergului Scandalul care a izbucnit la Şcoala numărul 10 din Capitală, în urma căruia învăţătoarea Dana Blându, care s-a ales şi cu dosar penal, a fost demisă pentru că cerea bani de cadouri părinţilor, s-a dovedit a fi doar vârful aisbergului, după ce zeci de părinţii au decis să denunţe astfel de practici din sistemul de învăţământ românesc. Astfel, în ultimele zile, autorităţile, dar şi mass-media au primit sesizări de la părinţi care povestesc cum sunt obligaţi să dea sume importante de bani pentru fondul clasei, cadouri pentru profesori, televizoare, calculatoare, table magnetice sau pur şi simplu pentru înlocuirea băncilor din clasele unde copiii lor învaţă. Anchetă extinsă la alte trei şcoli Prin urmare, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a hotărât să extindă ancheta de la Şcoala 10 şi la alte instituţii de învăţământ. Luni, de exemplu, autorităţile anunţau că au anchete în desfăşurare la patru astfel de unităţi pentru colecte ilegale de bani. Concret, este vorba de  Şcoala Gimnazială nr. 172 „Sf.Andrei”, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” şi Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu”, unde o dirigintă le-a cerut bani elevilor pe motiv că băncile în care stau necesită reparaţii. Elevii, care au înregistrat-o în timp ce le solicita bani, o acuză pe profesoară că îi şantajează. „Nu daţi bani de bănci, aduc toate jegurile şi vă aşez în ele”, se arată pe una dintre înregistrările date publicităţii.

Sursa: Adevarul.ro

Calendarul Olimpiadelor Internaţionale din 2014

Ministerul Educaţiei a publicat calendarul Olimpiadelor Internaţionale din 2014, cele mai multe dintre acestea având loc în mai şi la vară, în perioada iunie-iulie. Olimpiada Internaţională de Matematică are loc între 3 – 13 iulie în Cape Town din Africa de Sud, Balcaniada de Informatică se va desfăşura în perioada 2 – 7 mai la Pleven, în Bulgaria. Tot în luna mai are loc şi Olimpiada Internaţională de Fizică (13 – 21 mai) şi Olimpiada Internaţională de Informatică (13-20 mai), care se va ţine în Taipei. Calendarul olimpiadelor şi concursurilor internaţionale_2013-2014(1) Elevii care, în una din clasele a IX-a – a XII-a, au obţinut premii individuale la concursuri sau olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de către Ministerul Educaţiei au posibilitatea de a-şi echivala, la cerere, proba scrisă de examen la disciplina la care au obţinut premiul. Echivalarea se face cu nota maximă. Lista Olimpiadelor Internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei pentru echivalare Lista Olimpiadelor Si Concursurilor Internationale, Bacalaureat 2014 Olimpicii internaţionali care se clasează pe primele trei locuri la concursuri primesc burse de merit din partea statului, care se acordă pe o perioadă de 12 luni. Astfel, tinerii care câştigă primul loc la un concurs internaţional primeşte în fiecare lună o sumă de bani echivalentă cu salariul minim pe economie (850 de lei), olimpicii care se clasează pe locul al doilea primesc exhivalentul a 75% din salariul minim şi cei de pe locul al treilea, 50%. Banii vin din bugetul Ministerului Educaţiei. Lista Olimpiadelor ai căror câştigători vor primi burse de la stat: Lista Olimpiadelor Internationale 2014, Legea 235 Pe 2010

Sursa: Adevarul.ro

Educaţia confiscată!

Educaţia pe care ar trebui să o oferim copiilor se zbate în agonia opiniilor, de cele mai multe ori necalificate. Ea este confiscată de cei care au puterea să-şi facă părerile auzite, răspândite şi asimilate rapid şi fără prea  mult efort de gândire sau de reflecţie asupra consecinţelor acestora. Educaţia confiscată… Zilele trecute am avut parte de două experienţe care mi-au confirmat, încă o dată, cât de divergente sunt părerile, evaluările şi abordările noastre cu privire la educaţie. M-am întâlnit cu doi reprezentanţi de marcă ai mediului de afaceri din ţara noastră, persoane care au înţeles că viitorul lor, viitorul nostru, în general, este într-un pericol real dacă sistemul de educaţie nu suportă transformări majore, într-un timp cât mai scurt. Pentru ei, reformarea educaţiei este un lucru urgent şi important totodată, motiv pentru care au decis să se implice în mod direct, în acest proces. Aceşti oameni au realizat că educaţia este confiscată! Ulterior, am văzut o emisiune TV,  în care reprezentanţi ai sistemului de educaţie încercau să convingă lumea că acesta nu este chiar atât de rău. Nu, afirmau ei, este chiar unul bun, mai bun decât cel dinainte de 1989! Oare acesta este reperul pentru calitatea sistemului de educaţie din România anului 2014? Mai mult, respectivele persoane spuneau că şcoala românească are rezultate deosebite şi, da, sunt lucruri care trebuie îmbunătăţite, dar situaţia nu este atât de gravă. Două poziţii absolut diferite, aş spune diametral opuse, cu privire la educaţie! Am realizat că, într-adevăr, educaţia este confiscată. Este confiscată, pe de o parte, de părerile noastre care reflectă o gândire „amprentată” de experienţele educaţionale personale, iar, pe de altă parte, de o gândire subordonată convingerilor politice. M-am întrebat: ce se întâmplă cu noi de avem păreri atât de divergente, cu privire la un subiect care ne priveşte, ne afectează şi ne influenţează pe toţi deopotrivă, indiferent dacă facem parte sau nu din sistemul de educaţie. Educaţia este domeniul care ne atinge pe fiecare în parte, fără nicio excepţie, ca persoane care au beneficiat de şcoală, ca persoane care avem copii în sistem sau ca simpli cetăţeni care ne confruntăm, în fiecare zi, cu efectele serviciilor educaţionale. Am încercat să analizez mai profund aceste păreri şi am observat că ele diferă, în mod absolut dramatic, în funcţie de persoanele care le emit, după cum urmează: •     Persoanele care fac parte din sistem: profesorii, directorii, factorii de decizii cred că educaţia pe care o oferim copiilor este bună, de calitate, echitabilă şi chiar eficientă. Este evident că oricine face parte dintr-o altă categorie decât cea menţionată este de cu totul altă părere. Mai mult chiar, dacă profesorii se pun în locul părintelui, au păreri total diferite cu privire la calitatea, eficienţa sau relevanţa sistemului educaţional românesc. Cu toate acestea, ei continuă să susţină un neadevăr, şi anume că învăţământul românesc este unul performant, care oferă şanse egale copiilor. Oricât aş încerca să-i înţeleg, şi mă străduiesc în sensul acesta, oricât de  mult îi apreciez pe cei care îşi fac în mod serios şi responsabil datoria de dascăli, nu pot să nu văd că percepem lucrurile în mod eronat, că trăim într-o lume a noastră, care nu are legătură cu realitatea şi parcă suferim, cu toţii, de „autism”! Părerile acestor oameni sunt extrem de subiective, emoţionale, şi nu pot reprezenta garanţia profesionalismului şi a obiectivităţii necesare unei analize şi evaluări de substanţă a educaţiei. Există o teamă constantă că orice părere sau analiză poate avea urmări directe asupra poziţiei şi statutului oamenilor din sistem, un sistem extrem de rigid şi rezistent la schimbare. Şi atunci,  poziţia cea  mai sigură este apărarea sistemului, indiferent de efecte şi consecinţe pentru copii. •     Părinţii se raportează la educaţie fie prin prisma experienţelor personale, ca elevi sau ca studenţi, fie prin experienţele copiilor lor. Părerile lor variază, în general, între nostalgie şi revoltă. Unii sunt nostalgici după educaţia pe care au primit-o, pentru că aceasta e singura pe care o cunosc (câţiva chiar au avut succes în vechiul sistem educaţional). Alţii sunt revoltaţi atunci când îşi văd copiii nefericiţi la şcoală, total lipsiţi de motivaţia învăţării. Sunt demoralizaţi când sunt chemaţi la şcoală doar pentru a li se face observaţii cu privire la copil sau când li se cer bani pentru diferite activităţi sau nevoi ale şcolii sănu uităm situaţia, deloc singulară, cu învăţătoare din Bucureşti revoltată de cauza cadourilor ce nu satisfăceau standardele dumneai). Şi, apropo, cât de revoltaţi au fost ceilalţi profesori, câte luări de poziţii ale organizaţiilor care îi reprezintă sau ale sindicatelor am văzut sau auzit pe aceast temă? •     Angajatorii, mediul de afaceri (cei care beneficiază de ceea ce produce sistemul, lumea reală pentru care, până la urmă, ar trebui să-i pregătim pe copii) cred că sistemul de educaţie trebuie transformat din temelii. Absolvenţii pe care îi primesc sunt slab pregătiţi, competenţele profesionale sunt insuficient dezvoltate iar competenţele de viaţă, aproape neabordate. Ei cred că o reformă a educaţiei nu este suficientă! Ei cred că avem nevoie de o revoluţie a educaţiei în ţara noastră! Înclin să le dau dreptate… •     Elevii sunt beneficiarii direcţi ai educaţiei, a ceea ce profesorii fac în clasă. Ei şi ştiu cel mai bine ce este şcoala, cât de bine predau profesorii, cât de mult învaţă şi cât le foloseşte ceea ce li se oferă. Cu toate acestea, vocea lor este cel mai puţin auzită şi, mai grav, cel mai puţin luată în considerare. Ei ne spun, în mod constant, că nu le place şcoala, că relaţiile lor cu profesorii sunt aproape inexistente, că materiile pe care trebuie să le înveţe nu sunt relevante pentru timpul în care trăiesc, că metodele de predare sunt, de multe ori, depăşite şi ineficiente, că sălile de clasă arată ca acum 25-30 de ani şi că nu au niciun fel de motivaţie pentru studiu şi cunoaştere. Mai mult, testele PISA şi alte studii europene ne arată clar şi obiectiv că suntem pe ultimele locuri la testările internaţionale iar elevii români se simt singuri la şcoală şi sunt cei mai nefericiţi din Europa. Ei bine, se pare că toate acestea nu înseamnă nimic pentru noi, de vreme ce nu reuşim să depăşim cercul părerilor, al laudelor nefondate sau al criticilor nefundamentate. Educaţia pe care ar trebui să o oferim copiilor se zbate în agonia opiniilor, de cele mai multe ori necalificate. Ea este confiscată de cei care au puterea să-şi facă părerile auzite, răspândite şi asimilate rapid şi fără prea  mult efort de gândire sau de reflecţie asupra consecinţelor acestora. Nu, consider că nu putem lăsa educaţia să fie doar o „arenă” a părerilor şi a opiniilor fără consistenţă şi rigoare, fără perspectivă şi strategie. O astfel de abordare ne împinge copiii în gaura neagră a incertitudinii, a confuziei şi a condamnării la o viaţă lipsită de frumuseţe şi împlinire. Cred că părerile noastre sunt importante, dar cred că ele trebuie ierarhizate şi armonizate. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare clarificări de esenţă în sistemul educaţional din ţara noastră. O primă clarificare ar trebui să se refere la redefinirea conceptului de învăţare (ce înseamnă, ce nevoi de învăţare au elevii versus ce trebuie să înveţe ei, cum învaţă aceştia, când, unde etc). Mai apoi, ce competenţe trebuie să aibă profesorul care lucrează cu elevii, în  cea mai mare parte, digitali nativi, conectaţi la internet aproape nonstop, utilizatori ai tehnologiilor IT, dependenţi de networking şi de ceea ce numim „social media”. Cum arată profilul absolventului de care au nevoie societatea şi piaţa muncii, care sunt cunoştinţele şi competenţele pe care acesta ar trebui să le deţină, astfel încât integrarea şi implicarea sa în viaţa reală să fie eficiente şi împlinitoare. Toate acestea sunt întrebări care aşteaptă răspunsuri documentate şi riguroase. În funcţie de clarificările de mai sus, putem vorbi despre ce fel de curriculum avem nevoie, despre planurile de învăţământ şi despre modul în care ar trebui să proiectăm sau să adaptăm infrastructura şcolară şi echipamentele necesare. Dar, pentru ca toate aceste lucruri să devină realitate, avem nevoie de alte câteva elemente fundamentale. Mai întâi, avem nevoie de o strategie care să vizeze transformarea educaţiei pe o perioadă de 10-15 ani, fără întrerupere, cu ţinte clare de dezvoltare, cu obiective şi acţiuni concrete. Apoi, avem nevoie de alocări financiare consistente şi constante care să înceapă cu formarea profesorilor şi a directorilor de şcoli şi să continue cu îmbunătăţirea infrastructurii şcolare, cu dotarea şi echiparea spaţiilor de învăţământ. Şi poate că, înainte de orice, avem nevoie să eliberăm educaţia de influenţa şi confiscarea politică, atât de dăunătoare şi de distrugătoare pentru viitorul copiilor. Realizarea unei înţelegeri naţionale cu privire la educaţie şi stabilirea unei strategii care să răspundă nevoilor copiilor, ale societăţii şi nu ale vreunei formaţiuni politice, ar putea fi primii paşi către o astfel de abordare. Şi, deşi poate părea ciudat sau de nerealizat, eu cred că rolul principal al unui demers de acest tip îl vor avea trei categorii sociale: părinţii, pentru că ştiu cel mai bine cât de bună este şcoala la care învaţă copiii lor, mediul de afaceri, pentru că se confruntă în mod direct cu rezultatele sistemului de educaţie, prin absolvenţii pe  care îi angajează şi, nu în ultimul rând, societatea civilă, deoarece ea are, la acest moment, şi expertiza şi experienţa necesare pentru o implicare reală în transformarea sistemului educaţional românesc! Altfel spus, avem nevoie ca educaţia să devină proiectul ţării pentru următorii 10-15 ani, un proiect asumat, deopotrivă, de societatea civilă şi de întreg spectrul politic românesc. Pentru că educaţia nu trebuie confiscată de nimeni! Ea trebuie să fie un bun de care să beneficieze orice copil, tânăr sau adult al ţării numită România…dacă ne dorim cu adevărat să mai avem în următorii ani o Românie europeană.

Sursa; Adevarul.ro

Sub blestemul Mioriţei

Din 27 decembrie educaţia beneficiază de spaţii generoase în mass-media românească. Cazul de la Şcoala 10 ne arată că nu întotdeauna între dorinţă şi putinţă e posibil să punem semnul de egalitate, că de la simpaticul domn Trandafir la isterica doamnă Blandu procesul didactic a suferit mutaţii semnificative. Am urmărit îndeaproape subiectul, fiind îngrijorat de răul pe care, din nou, ni-l facem singuri, dar şi de reacţiile ciudate ale unora dintre participanţi. Faptele fostei învăţătoare sunt cunoscute, analizate şi blamate de întreaga societate. Demisia directoarei, la fel de previzibilă şi firească. Ce m-a surprins pe mine a fost atitudinea profesorilor din atât de mediatizata şcoală. Comisia de cercetare, formată din cadre didactice colege cu învăţătoarea, a lucrat într-un mod admirabil şi, chiar dacă nu a avut niciun jurist în componenţă, a verificat toate aspectele, individualizând cu precizie fiecare faptă săvârşită. Toţi au fost interesaţi de rezultatul votului, iar faptul că am refuzat să îl dezvălui a părut un gest de frondă pentru ziarişti. Nu, nu acesta a fost motivul, ci respectul pe care îl port comisiei (este cineva interesat de amănuntul că cele 5 doamne profesor de joi dimineaţă până vineri la prânz nu au plecat din incinta şcolii?) şi consiliului de administraţie.

Profesori, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, toţi au fost prezenţi, iar votul secret a fost elocvent: UNANIMITATE pentru propunerea directoarei de sancţionare a aşa-zisei învăţătoare. Iar eu am considerat că este firesc ca deciziile să fie anunţate de cei care le-au adoptat. Am văzut, apoi, reacţii pe care nu le-am înţeles. Un fost ministru acuză că s-a tergiversat, că în maxim 48 de ore trebuia dată afară! Am văzut aşa-zişi specialişti care ar fi vrut ca de anul nou să se facă dreptate! Jalnici profitori, crâncenă lipsă de viziune şi imaginaţie. Pentru prima oară de mult timp (cam de pe vremea ministrului Liviu Maior), un subiect de asemenea gravitate este tratat cu seriozitate, responsabilitate şi legalitate. Legea spune foarte clar că o comisie trebuie numită, că nu se pot dispune măsuri împotriva unei persoane în zile libere, că trebuie asigurată citarea şi audierea persoanei, a martorilor, că trebuie asigurat accesul la documente. Iar atitudinea ministrului, care nu a vrut să facă declaraţii înaintea finalizării procedurilor, este cât se poate de firească. Dacă ar fi urmărit doar un beneficiu de imagine, ar fi năpădit pe toate ecranele, ar fi vorbit de săracii profesori, ar fi plâns puţin (cu sau fără lacrimi de crocodil) pentru părinţii opresaţi. Atitudinea lui însă a fost a unui manager care doreşte, pe de-o parte, rezolvarea unui caz, iar pe de altă parte identificarea unor soluţii de sistem. A preferat să facă o videoconferinţă cu inspectorii generali şi abia după aceea a acordat declaraţii de presă. A refuzat versiunea telenovelistică, fatalistă a Mioriţei, a decis abordarea pragmatică şi programatică, iar rezultatele se vor vedea în curând. Poate chiar începând de săptămâna următoare. Zilele acestea toţi ne-am aplecat pe un caz, extrem de grav! Eu vă propun, începând de luni, să discutăm de cauzele corupţiei din învăţământ, de factorii favorizanţi, de efectele tragice pentru întreaga societate! Următoarea mea postare va fi ŞCOALA DE FIŢE!

Sursa: Adevarul.ro

Un expert în terapie neamţ formează personalul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean

În perioada 12 ianuarie – 1 februarie se derulează la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean un proiect de asistenţă germană nerambursabilă ce vizează perfecţionarea profesională a cadrelor didactice. Prezent este la Beclean şi senior-expertul german Dietmar Mauermann. Dietmar Mauermann este acreditat de Senior Expeten Service Germania şi România, ca expert în terapia cu persoanele cu dizabilităţi multiple de diferite vârste.

„Scopul sesiunii de formare constă în asimilarea unor metode şi tehnici de muncă cu copilul cu cerinţe educative speciale prin terapie combinată – artterapie, ergoterapie, meloterapie sau ludoterapie”, se mai arată în comunicatul de presă remis de Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean. Potrivit reprezentanţilor centrului şcolar, în urma sesiunii de formare, personalul acestuia va învăţa să comunice mai bine cu copiii cu nevoi speciale, să dezvolte inteligenţa emoţională a copiilor, a capacităţilor lor cognitive şi a abilităţilor de viaţă independentă. Se urmăreşte, de asemenea, diminuarea stresului şi anxietăţii copiilor cu nevoi educative speciale, precum şi îmbunătăţirea capacităţilor copiilor cu nevoi educative speciale de a reacţiona adecvat în diverse situaţii de viaţă.

Sursa: Adevarul.ro

Urgia doamnei Blându

Femeia cu nume paradoxal, Blându, a izbutit în câteva zile o performanţă pentru care mulţi guvernanţi ar fi cel puţin invidioşi: învrăjbirea iremediabilă a celor două tabere care îşi dispută primatul educaţional asupra copilului: părinţii şi profesorii. Asistăm la o escaladare fără precedent în ultimul secol al războiului rece din educaţia românească: citări la poliţie a sute de părinţi, forţarea delaţiunilor, demiteri, acuze penale, zvonuri de corupţie, noi anchete pornite de minister, licee care trimit ziarelor comunicate de presă pentru a se apăra public de diverse acuzaţii şi zvonuri. Rezecarea arhetipului Blându din sistem nu este suficientă pentru a preveni abuzuri ulterioare: ar trebui să îi fie interzis dreptul să profeseze în învăţământ, fie el public sau privat. O asemenea măsură ar putea fi dusă la îndeplinire dacă în educaţie ar exista o organizaţie precum Colegiul Medicilor din România, care să îi retragă permanent dreptul de-a profesa la catedră. Sau doamna Blându se poate întoarce la catedră, la aceeaşi şcoală, dacă Ministerul are un avocat destul de slab cât să piardă procesul pentru demiterea ei. La prima vedere, se execută un act de dreptate, în timp ce altele stau la rând. La a doua, întreaga luptă este la fel de eficientă ca o ceartă în spital, peste patul unui pacient în timpul operaţiei, între doctori şi membrii familiei: „-Aţi luat şpagă!“, „-Aţi dat şpagă!“, „-Nu avem pansamente, mergeţi şi cumpăraţi!“, „-Nu avem bani, nu mai vrem să va dăm niciun ban!“ Stop cadru pe ochii pacientului, vă rog! Pe fond, asistăm la o criză de furie anti-sistem, reprimată pe parcursul mai multor generaţii, poate în zeci de ani, pe care acum părinţii o decontează masiv, fără să conştientizeze, din contul imaginii şi credibilităţii profesorilor. Este un răspuns de tip-supapă, generat de subfinanţarea educaţiei şi de înţelegerea faptului că într-un stat care asigură gratuitatea învăţământului, eşti forţat ca părinte, pentru a compensa găurile bugetare ale şcolii, să scoţi încă o dată bani din buzunarul propriu, după ce ai plătit taxele şi impozitele la zi. Fără puţin sprijin de la Fisc, nu putem face estimări asupra deficitelor care sunt acoperite cu bani de la părinţi sau a felului în care sunt cheltuiţi banii oferiţi de către părinţi. Un astfel de studiu ar trebui făcut tot de către stat sau eventual de către o organizaţie non-profit, independentă, care să cunoască bine sistemul de învăţământ. Pare oricum destul de interesant că cea mai mare parte dintre banii oferiţi de părinţi nu ajunge neapărat în buzunarul profesorilor: ajunge fie în sala de clasă a copiilor (mobilier, materiale didactice, auxiliare, consumabile, uniforme, accesorii), fie în conturile furnizorilor de servicii (spectacole, excursii, materiale educaţionale, opţionale, activităţi extracurriculare, firme de pază, etc.) La fel, în lipsa datelor nu suntem în măsură să judecăm logica opţiunii de a plăti direct diferite servicii către profesori: recompensa reală sau teama de şantaj moral? Instruire de calitate, personalizată (meditaţii) sau mită deghizată pentru a preveni eşecul şcolar? Ce pare clar este că părinţii sunt în situaţia clasică din spitale, unde pacienţii trebuie să îşi cumpere singuri pansamentele şi iodul; din pricina ineficienţei statului, părinţii sunt nevoiţi să caute calitatea într-un mod propriu, plătind cash, în timp ce sistemul îşi râde în barbă, când foşti şi actuali miniştri incită electoral la „revoluţia părinţilor“. Am asistat nu o dată la adevărate concursuri între părinţi, când se stabileau sumele de oferit dascălilor cu ocazia finalului de an: „-Să dăm 100!“, „-Nu, hai să dăm 150!“, „-Hai 200!“ Şi culmea, niciunul dintre noi nu era „infiltrat“ de profesori sau directoare, cum vor zbiera forum-iştii.

Cu râvna de status între părinţi şi sub influenţa anxietăţii preventive, dornici să „îşi ştie bine“ copiii, ca şi la medic, părinţii devin brusc concurenţi acerbi în cursa darurilor „oferite“ fără cerere, dascălilor. Doar logica tabloidizantă a presei îi poate face pe aceştia să îşi piardă cumpătul în aşa hal încât să uite că dascălii pe care îi înjură astăzi sunt cei cărora ieri le-au oferit un buchet de flori şi un cadou, aşa, ca unui prieten care ţi-a făcut bine. La adăpostul anonimatului, cadourile şi înjurăturile sunt făcute sub imperiul „bunei credinţe“, iar instigarea devine acceptabilă. Cazul Blându, înainte de toate, ar putea reaminti tuturor părinţilor că toate gesturile, bune, rele, ale unui dascăl influenţează gândirea, emoţiile, comportamentul, percepţia de sine şi mai târziu deciziile fundamentale ale viitorului adult. Care să fie raţiunile demonizării profesorilor copiilor tăi? Din capul locului, puţini dascăli se regăsesc în portretul schimonosit pe care media s-a străduit să îl facă drept cadou breslei educatorilor. Un studiu intern recent al unui trust media a făcut clasificarea tipurilor de conţinut, care arată că educaţia şi ştirile din educaţie vând cel mai bine dintre toate. Să fie ăsta motivul pentru care toate televiziunile şi publicaţiile online aleargă după rating, încercând să capteze atenţia a 6-7 milioane (în cifre descrescătoare: părinţi, elevi, dascăli) de români? Este păcat că turbionul media îi pune pe părinţi în starea de-a pune umărul la efortul general de decredibilizare a dascălilor buni.  Puşi la grămadă sub necuviinţa generalizării, decredibilizaţi, descurajaţi să îşi spună şi ei opiniile, tot mai puţini educatori vor mai deschide gura. Cinstea lor, dacă nu va fi validată prin televizor, va sta o bună perioadă de timp la rând, în aşteptare: poate o generaţie, poate două, cine ştie? Oricum, serveşte cuiva, în afară de trusturile media şi politicienilor, starea asta? Cu siguranţă nu copiilor, nici părinţilor ori dascălilor. Cu greu îi putem numi pe copii, în România anului 2014, altfel decât „pacienţii educaţiei“.

Sursa: Adevarul.ro

78% din şcolile din România nu au paza asigurată

Aproximativ 78% din şcolile din România nu au paza asigurată, iar 11% nu au nici gard, a declarat marţi directorul Direcţiei de Ordine Publică, Dumitru Jianu, la lansarea de către IGPR a unui proiect privind modalităţile de prevenire şi de gestionare a comportamentelor predelincvente şi delincvente. De la începutul anului şcolar au fost semnalate 796 de infracţiuni, cifra menţinându-se la acelaşi nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, iar în fiecare zi, la nivel naţional, peste 11.000 de forţe de ordine acţionează pentru a preveni fapte cu caracter penal în zona şcolilor, a spus Dumitru Jianu, informează Mediafax. Şeful Direcţiei de Ordine Publică a mai spus că numărul elevilor-victimă s-a redus cu 9,3 la sută, iar principalele evenimente semnalate în şcoală sau în jurul unităţilor de învăţământ sunt furturile şi altercaţiile între elevi. “Peste 90 la sută dintre infracţiunile sesizate au avut loc în interiorul şcolilor. Avem o problemă cu gradul de asigurare a pazei în şcoli, pentru 78 la sută dintre şcoli nu au pază iar 11 la sută nu au nici măcar gard”, a declarat Jianu. El a adăugat că 68 dintre autorii infracţiunilor sesizate erau elevi, numărul victimelor fiind şi mai mare, de 88 la sută. Pentru reducerea acestor fenomene în rândul minorilor, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a lansat proiectul “Copilărie fără delincvenţă”, în cadrul căruia se va derula o campanie de prevenire, destinată minorilor, părinţilor acestora, precum şi cadrelor didactice, pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare cu privire la comportamentele predelincvente şi delincvente, modalităţile de prevenire, gestionarea situaţiilor conflictuale sau a consecinţelor legale. Şeful Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, Constantin Stroescu, a spus că proiectul va fi implementat în 47 de şcoli din România, la nivelul claselor V-VIII, fiind implicaţi aproximativ 17.000 de elevi, părinţii acestora, precum şi 700 de cadre didactice. “Poliţiştii de la structurile de prevenire, în colaborare cu asistenţi sociali, vor purta discuţii cu elevii pe tema delincvenţei juvenile, vor organiza concursuri şi expoziţii tematice. Un element inedit, ce ilustrează metodele moderne de prevenire a criminalităţii, este implicarea directă a elevilor în activităţi, nu numai în calitate de beneficiari, ci şi de organizatori. Astfel, în şcolile în care se va derula campania vor fi create «Consilii de Prevenire a Criminalităţii», constituite atât din elevi cu comportament meritoriu, cât şi din elevi cu probleme de comportament. Prin cooptarea copiilor la organizarea evenimentelor preventive se urmăreşte creşterea gradului de implicare şi responsabilizare, precum şi o mai bună asumare a atitudinii preventive”, a precizat Stroescu. Şeful Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii a mai spus că, în cadrul proiectului, se va pune accent şi pe conceptul de “învăţare prin joc”, urmând a fi creat un joc pe calculator, atractiv şi adaptat vârstei, prin care copiii să înveţe cum să gestioneze conflictele, cum să evite violenţa şi să se ferească de pericole. Activităţile se vor derula timp de 24 de luni, proiectul fiind finanţat prin programul de granturi al Comisiei Europene “Prevenirea şi lupta împotriva criminalităţii” (ISEC). Bugetul total al proiectului este de 211.610 euro, 90 la sută fiind finanţarea Comisiei Europene, iar 10 la sută contribuţia statului român. Partenerii Inspectoratului General al Poliţiei Române în acest proiect sunt, în plan intern, Direcţia Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, Familiei Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, iar în plan extern, poliţiile din Cehia şi Bulgaria.

Sursa: Cronicaromana.ro

Cod de etică în școli, pentru combaterea corupției

Un cod de etică pentru școli ar trebui să fie elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancționate și să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupției, a anunțat secretarul general adjunct al MEN, Gabriel Ispas. Secretarul general adjunct al Ministerului Educației Naționale (MEN) a declarat, marți, într-o conferință că le-a transmis directorilor de școli că ministerul a declanșat „o cruciadă împotriva corupției din educație“ și i-a invitat pe toți „să fie parte a rezolvării problemei și nu cauză a soluțiilor“. „După ce am aprobat strategia anticorupție, vom aproba și codul etic și vom discuta despre problema de nedemnitate profesională, pentru că, atunci când discutăm de nedemnitate profesională, persoana care a fost sancționată pentru acest lucru să nu mai poată niciodată să facă parte din acest corp profesional“, a mai spus Ispas. El a mai menționat că acest cod etic va putea fi valabil în învățământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. „Facem acest lucru pentru a-i ajuta pe profesori, pentru a-i ajuta pe toți actorii să facem un învățământ mai bun, (…) nu discutăm numai despre bani. Profesorul nu s-a transformat în otreapa scocietății. Sunt atât de mulți profesori cu calități extraordinare, încât astfel de specimente nu trebuie să întineze imaginea corpului profesional“, a mai spus Ispas. Secretarul general adjunct a mai spus că Ministerul Educației a înregistrat, online, 299 de sesizări de fapte de corupție, dar nu toate s-au confirmat. „Sesizarea de la Școala 10 a avut numărul 298. (…) Cele mai multe sesizări se referă la fondul clasei, implicarea învățătorilor, profesorilor și diriginților în colectarea de bani sau vânzarea materialelor auxiliare sau sugerarea de către cadrele didactice a achiziției anumitor broșuri“, a completat Ispas. Consiliul de Administrație al Școlii nr. 10 „Maria Rosetti“ din Capitală a decis, în 10 ianaurie, desfacerea disciplinară a contractului de muncă al învățătoarei Dana Blându, care a cerut bani pentru cadourile ce urmau să fie date de sărbători unor angajați ai școlii. De asemenea, școala a decis și sesizarea Parchetului în cazul învățătoarei, pentru aspecte penale care ar fi fost săvârșite de Dana Blându, anchetatorii urmând să stabilească dacă aceasta a primit în acest fel foloase necuvenite. În ultimele zile, după incidentul de la Școala nr. 10, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a primit mai multe sesizări privind colecte de bani în școli și de luni a început cercetări vizând fondul clasei în alte trei unități de învățământ, respectiv Școala Gimnazială „Sfântul Andrei“, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga“ și Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu“. Un alt caz a fost sesizat la Secția 6 Poliție din Capitală. Tatăl unui copil care învață la Școala Centrală s-a prezentat la Secția 6 și le-a spus polițiștilor că învățătoarea a amenajat în clasă un loc la perete unde copiii pedepsiți sunt umiliți, fiind puși să dea cu capul. Bărbatul a precizat că cel puțin doi elevi au fost puși în această situație, potrivit unor surse din Poliția Capitalei. Acesta a mai reclamat și că elevii sunt obligați să plătească taxe pentru participarea la diverse concursuri.

Sursa; Curentul.ro

Poliția Română: Peste 70% din școli nu au un sistem de pază, iar 11% nu au nici măcar gard

Peste 70% din școlile din România nu sunt asigurate cu un sistem de pază, ceea ce poate duce la creșterea numărului de incidente în unitățile de învățământ, potrivit ultimelor date ale Poliției Române pezentate, marți, într-o conferință de presă. Mai mult, șeful Direcției de Ordine Publică din IGPR, chestorul Dumitru Jianu, a spus că 11% din școli nu au nici măcar un gard împrejmuitor, astfel de situații întâlnindu-se în mod special în mediul rural. „Peste 90% din infracțiunile sesizate (n.r — anul trecut) s-au comis în interiorul școlilor și doar 10% în afara acestora. Printre principalele cauze care au dus la săvârșirea acestor fapte este și gradul redus de asigurare cu pază al unităților de învățământ. 78% dintre școlile din România nu sunt asigurate cu pază, în timp ce 11% nu au nici măcar gard împrejmuitor”, a declarat Dumitru Jianu. Potrivit acestuia, de la începutul anului școlar au fost sesizate aproximativ 800 de infracțiuni, majoritatea de furt și loviri sau alte violențe. „De la începutul anului școlar au fost sesizate 797 de infracțiuni, cam aceeași cifră ca și în perioada similară anului trecut, ceea ce înseamnă o medie de 0,04% infracțiuni pe unitățile de învățământ. S-a redus numărul autorilor de infracțiuni cu 14% și al elevilor care sunt victime cu 9,3%. Majoritatea faptelor sunt furturi și altercații între elevi”, a precizat Jianu. Șeful Direcției de Ordine Publică din cadrul IGPR a afirmat că aproximativ 54% dintre fapte reprezintă furturile, restul fiind loviri sau alte violențe. Oficialul Poliției Române a spus că urmează ca, pe baza acestor date, să fie informate și celelalte ministere responsabile pe acest segment, Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru a lua măsurile necesare, în special pentru a se găsi soluții referitoare la asigurarea pazei la unitățile de învățământ. Pe de altă parte, potrivit datelor Poliției Române, au scăzut incidentele petrecute în afara școlilor și asta datorită dublării numărului forțelor de ordine care acționează în zona unităților de învățământ. „Numărul forțelor de ordine care participă la creșterea gradului de siguranță s-a dublat față de anul trecut. Zilnic acționează la nivel național, în medie, peste 11.000 de forțe de ordine — polițiști, jandarmi, poliție locală — dintre care peste 75% sunt polițiști”, a afirmat Dumitru Jianu.

Sursa; Curentul.ro

Ministerul Educatiei Nationale: Codul de Etica va fi gata pana pe 15 iunie. Am declansat o cruciada impotriva coruptiei din sistem

Codul de Etica pentru sistemul de invatamant preuniversitar va fi realizat pana la sfarsitul anului scolar, pe 15 iunie, a declarat marti Gabriel Ispas, secretarul general adjunct al Ministerului Educatiei Nationale si presedintele Comisiei pentru prevenirea coruptiei in invatamantul preuniversitar. „Dupa Strategia anticoruptie vom merge mai departe cu Codul Etic”, a declarat Gabriel Ispas, citat de Agerpres. Acesta a precizat: „Am declansat o cruciada impotriva coruptiei din sistem”.   „Dupa Strategia anticoruptie vom merge mai departe cu Codul Etic si dupa ce vom avea feedback-ul din partea actorilor din educatie. Am declansat o cruciada impotriva coruptiei din sistem. Pana la sfarsitul anului scolar, pe data de 15 iunie, sa avem finalizata toata procedura. Acesta va putea fi valabil in invatamantul preuniversitar romanesc 20-30 de ani. De la inceputul anului avem opt sesizari privind nereguli”, a declarat Ispas, dupa intalnirea cu inspectorul general al ISMB Constantin Traistaru si cu directorii unitatilor de invatamant din Bucuresti, relateaza Agerpres.

Oficialul a declarat ca acest Cod de Etica va stipula ca persoana care a fost sanctionata nu va mai putea „niciodata” sa mai faca parte din corpul profesoral.

Ispas a mai spus ca in ultimele 6 luni la linia de telefon TELVERDE pentru reclamarea actelor de incalcare a eticii in educatie au fost inregistrate 299 de sesizari, insa nu toate s-au confirmat. „Sesizarea de la Scoala 10 avea numarul 298. Cele mai multe sesizari se refera la fondul clasei, implicarea invatatoarelor, profesorilor, dirigintilor in colectarea de bani si se refera si la vanzarea de materiale auxiliare”, a mai afirmat Ispas.

Amintim ca Ministerul Educatiei a publicat un proiect al Codului de Etica pentru invatamantul preuniversitar in aprilie 2012, insa de la acel moment Ministerul nu a luat nicio decizie in privinta acestuia. In forma in care a fost prezentat in urma cu aproape doi ani, proiectul Codului de Etica prevedea „interzicerea oricaror activitati care genereaza coruptie”: • a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc; • b) solicitarea de catre personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri in vederea obtinerii de catre elevi a unor rezultate scolare incorecte; • c) traficul de influenta si favoritismul in procesul de evaluare; • d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la parintii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate in organizarea si desfasurarea unor activitati de evaluare (examene si evaluari nationale, olimpiade, alte concursuri scolare etc.); • e) interzicerea meditatiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale. Amintim ca si vicepresedintele PDL Raluca Turcan a facut apel la Ministerul Educatiei sa adopte Codul Etic al cadrelor didactice in „care sa mentioneze clar obligatiile, drepturile si sanctiunile in cazul in care se incalca prevederile”. „Codul etic al cadrelor didactice si finantarea corecta a educatiei sunt solutiile pentru coruptia din sistem”, a declarat aceasta dupa scandalul de la Scoala 10.   Tot in cursul zilei de astazi, 14 ianuarie, Constantin Traistaru, inspector scolar general al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), a discutat cu directorii scolilor despre problema fondului clasei si prevenirea coruptiei in unitatile de invatamant. Oficialul le-a prezentat directorilor scolilor din Capitala o lista cu activitatile care favorizeaza coruptia in sistemul de invatamant, scrie Mediafax. Printre activitatile indicate de inspectorul general sunt urmatoarele: • inscrierea la clasa pregatitoare • constituirea claselor la inceput de an scolar • transferul elevilor • activitatea Scoala dupa scoala • meditatii particulare cu elevii de la clasa • constituirea fondului comitetului de parinti • organizarea optionalelor • materialele auxiliare, respectiv culegeri distribuite in scoli, caz in care profesorii se transforma in agenti comerciali • concursuri cu plata (daca asociatiile de parinti sustin astfel de actiuni, atunci isi asuma responsabilitatea acestora) • organizarea banchetelor la sfarsit de an scolar sau de semestru • examenele nationale, cele de definitivat si de titularizare „Trag un semnal clar de alarma asupra acestor activitati, semnal de alarma pe care vreau sa il asumam cu totii”, a spus inspectorul general scolar Constantin Traistaru. Acesta a declarat ca, din punctul sau de vedere, fondul clasei ar trebui desfiintat. In urma cu patru zile, ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat in cadrul unei conferinte de presa ca „legislatia are o serie de vulnerabilitati: nicaieri in lege nu se spune ca o persoana careia i s-a desfacut contractul de munca nu poate reveni in sistem; aceasta este prima tema pe care am dat-o departamentului juridic, sa formuleze text de lege”. „In cateva saptamani vom revedea legislatia si reglementarile si decizia logica este ca o persoana data afara dintr-o scoala este de fapt data afara din sistem. Va asigur ca aceasta sintagma va exista in lege. Apoi introducerea interdictiei ca o persoana care a fost data afara din sistem sa revina in scoala”, a anuntat Remus Pricopie. Ministrul le-a cerut inspectorilor scolari sa aiba intalniri cu toti directorii din tara in care sa discute „problema fondului clasei, a modului in care acesti bani circula, ce este permis si ce nu este permis si cum sa se evite situatii de coruptie in scoli”. Luni, 13 ianuarie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a anuntat ca a primit mai multe sesizari privind astfel de fapte in scoli si ca a declansat verificari la Scoala Gimnaziala „Sfantul Andrei”, la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” si la Colegiul Economic „Costin C. Kiritescu” (Detalii aici). Un alt caz a fost sesizat la Sectia 6 Politie din Capitala, relateaza Mediafax. Tatal unui copil care invata la Scoala Centrala le-a spus politistilor ca invatatoarea a amenajat in clasa un loc la perete unde copiii pedepsiti sunt pusi sa dea cu capul. Surse din Politia Capitalei au declarat pentru Mediafax ca barbatul a sustinut ca cel putin doi elevi au fost pusi in aceasta situatie. De asemenea, parintele a reclamat si faptul ca elevii sunt obligati sa plateasca taxe pentru participarea la diverse concursuri. In ceea ce priveste situatia de la Scoala nr. 10 „Maria Rosetti” din Bucuresti, Consiliul de Administratie al scolii a decis vineri, 10 ianuarie, desfacerea contractului de munca al invatatoarei Dana Blandu. De asemenea, scoala a decis si sesizarea Parchetului in cazul invatatoarei. Un dosar penal in cazul invatatoarei Dana Blandu este deja inregistrat la Parchetul Judecatoriei Sectorului 2, in urma unei sesizari facute, in 30 decembrie 2013, de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Dosarul a fost trimise in 8 ianuarie de procurori la Sectia 6 Politie, unde anchetatorii care fac cercetari pentru primire de foloase necuvenite. Anchetatorii au stabilit sa audieze aproximativ 20 de parinti ai copiilor din clasa invatatoarei Dana Blandu. Audierile la Sectia 6 Politie au inceput in 9 ianuarie, cand au fost sa dea declaratii femeia care a inregistrat-o pe invatatoare atunci cand cerea bani pentru cadouri si tatal altui copil, relateaza Mediafax. Ancheta administrativa de la Scoala nr. 10 si cea a Parchetului Judecatoriei Sector 2 au inceput dupa ce in presa a fost prezentata o inregistrare video preluata de pe YouTube, in care este surprinsa o discutie intre parinti si invatatoarea Dana Blandu, care cere bani pentru cadourile de sarbatori.

Sursa; Hotnews.ro

Raluca Turcan: Codul etic al cadrelor didactice si finantarea corecta a educatiei sunt solutiile pentru coruptia din sistem

PDL cere reluarea dezbaterii si adoptarea Codului Etic al cadrelor didactice care sa mentioneze clar obligatiile, drepturile si sanctiunile in cazul in care se incalca prevederile, a anuntat vicepresedintele PDL, Raluca Turcan. Aceasta a declarat ca exista solutii pentru eradicarea coruptiei din educatie, acestea fiind codul etic al cadrelor didactice si introducerea in noua Constitutie a unei prevederi prin care sa se aloce „minim 5% din PIB pentru educatie”. „Valul de plangeri din partea parintilor din ultima perioada arata ca in Romania cadrele didactice au ajuns administratori de ocazie pentru a compensa subfinantarea cronica a invatamantului de la bugetul de stat”, avertizeaza Raluca Turcan, secretar al Comisiei pentru invatamant din Camera Deputatilor, intr-un comunicat de presa.  Potrivit acesteia, „chiar daca potrivit Constitutiei dreptul la educatie este garantat, iar potrivit Legii Educatiei Nationale invatamantul este gratuit, parintii sunt nevoiti sa scoata bani grei din buzunar pentru acest drept ingradit de USL prin subfinantarea cronica a bugetului educatiei si tolerarea coruptiei”. Turcan sustine ca „alocarile bugetare pentru sistemul de educatie demonstreaza ca USL refuza sa previna si sa combata coruptia si ca se bazeaza pe contributiile directe ale parintilor pentru finantarea educatiei copiilor lor. Daca s-ar vrea cu adevarat diminuarea coruptiei din educatie, Victor Ponta ar trebui sa aloce mai multi bani sistemului”. „Asadar, acceptarea coruptiei face parte din planul de finantare indirecta a pusculitei de partid. Mai putini bani la educatie inseamna mai multi bani la alte ministere, cum ar fi cel condus de Liviu Dragnea, care primesc automat destinatii politice”, sustine vicepresedintele PDL. Potrivit Ralucai Turcan, „PDL solicita ca noua Constitutie sa prevada minim 5% din PIB pentru educatie”. „Atat timp cat USL nu va rezolva cele doua probleme grave, Codul Etic si finantarea educatiei, aceasta va fi macinata de coruptie”, a adaugat aceasta. Declaratiile vicepresedintelui PDL vin dupa ce invatatoarea Dana Blandu a fost demisa de catre Consiliul de Administratie al Scolii numarul 10 din Bucuresti, care a decis desfacerea contractului de munca al acesteia. Invatatoarea Dana Blandu a fost surprinsa intr-o serie de inregistrari video in care le cerea parintilor bani pentru cadourile de sarbatori. Vineri, 10 ianuarie, ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, a declarat ca desfacerea contractului de munca al invatatoarei Dana Blandu „este o decizie corecta”. Oficialul a anuntat ca va modifica legea astfel incat persoanele carora li s-a desfacut contractul sa nu se mai poata intoarce in sistem.

Sursa: Hotnews.ro

Inspectorul scolar general din Bucuresti le-a prezentat directorilor o lista de activitati care favorizeaza coruptia in scoli

Inscrierea la clasa pregatitoare, constituirea claselor la inceput de an scolar, meditatiile cu elevii de la clasa si organizarea optionalelor sunt activitati care favorizeaza coruptia in scoli, a anuntat marti inspectorul scolar general din Bucuresti, Constantin Traistaru. Acesta le-a prezentat directorilor de scoli din Capitala o lista de activitati care favorizeaza cresterea faptelor de coruptie, scrie Mediafax. „Trag un semnal clar de alarma asupra acestor activitati, semnal de alarma pe care vreau sa il asumam cu totii”, a spus Traistaru. Constantin Traistaru, inspector scolar general al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), a discutat marti, 14 ianuarie, cu directorii scolilor despre problema fondului clasei si prevenirea coruptiei in unitatile de invatamant. Oficialul le-a prezentat directorilor scolilor din Capitala o lista cu activitatile care favorizeaza coruptia in sistemul de invatamant, scrie Mediafax. Printre activitatile indicate de inspectorul general sunt urmatoarele: • inscrierea la clasa pregatitoare • constituirea claselor la inceput de an scolar • transferul elevilor • activitatea Scoala dupa scoala • meditatii particulare cu elevii de la clasa • constituirea fondului comitetului de parinti • organizarea optionalelor • materialele auxiliare, respectiv culegeri distribuite in scoli, caz in care profesorii se transforma in agenti comerciali • concursuri cu plata (daca asociatiile de parinti sustin astfel de actiuni, atunci isi asuma responsabilitatea acestora) • organizarea banchetelor la sfarsit de an scolar sau de semestru • examenele nationale, cele de definitivat si de titularizare „Trag un semnal clar de alarma asupra acestor activitati, semnal de alarma pe care vreau sa il asumam cu totii”, a spus inspectorul general scolar Constantin Traistaru. Acesta a declarat ca, din punctul sau de vedere, fondul clasei ar trebui desfiintat. Intalnirea cu directorii de scoli a avut loc la Colegiul „Mihai Viteazul” din Capitala, la patru zile dupa ce ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat in cadrul unei conferinte de presa ca le-a cerut inspectorilor scolari sa aiba intalniri cu toti directorii din tara in care sa discute „problema fondului clasei, a modului in care acesti bani circula, ce este permis si ce nu este permis si cum sa se evite situatii de coruptie in scoli”. „Directorii au obligatia sa mearga in scoala si in toate scolile din Romania si in urmatoarele 2 saptamani sa se discute pe problema banilor care au circuit ilegal in scoala”, a declarat Remus Pricopie vineri, 10 ianuarie. Ministrul a avertizat ca „fondul clasei gestionat de profesor, de director, de invatator este ilegal”, dar ca „in acelasi timp este dreptul oricarui cetatean sa contribuie”. „Acest lucru trebuie facut numai prin asociatiile de parinti, cu chitanta, dar nici asociatia de parinti nu poate impune o suma”, a precizat ministrul Educatiei Nationale. Pricopie a declarat ca „o alta zona care are o dimensiune ilegala este vanzarea de carti, nu manuale, carti si auxiliare in scoli, vanzare care este sustinuta de unele edituri din Romania”. „Profesorii nu au voie sa devina agenti pentru diferite edituri. Sunt parinte, dar cumpar din magazin, nu din scoala, si le cumpar cu factura”, a adaugat ministrul. Ministrul Educatiei a declarat vineri ca se asteapta la „un val” de sesizari din partea partilor, dupa ce presa a relatat pe larg cazul invatatoarei de la Scoala nr. 10 din Capitala care le cerea parintilor elevilor de la clasa bani pentru cadouri. „Ma astept la un val [de sesizari de astfel de cazuri in scoli – n.red.] si e foarte bine ca este asa pentru ca s-a vorbit despre mizeria ascunsa sub pres. La un moment dat s-ar putea ca nici sub pres sa nu mai incapa mizeria. Haideti sa ducem mai departe aceasta discutie, sa vorbim si despre meditatie, si despre after-school, care uneori devine un loc de promovare a business-urilor unora”, a continuat Remus Pricopie. Luni, 13 ianuarie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a anuntat ca a primit mai multe sesizari privind astfel de fapte in scoli si ca a declansat verificari la Scoala Gimnaziala „Sfantul Andrei”, la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” si la Colegiul Economic „Costin C. Kiritescu” (Detalii aici). Un alt caz a fost sesizat la Sectia 6 Politie din Capitala, relateaza Mediafax. Tatal unui copil care invata la Scoala Centrala le-a spus politistilor ca invatatoarea a amenajat in clasa un loc la perete unde copiii pedepsiti sunt pusi sa dea cu capul. Surse din Politia Capitalei au declarat pentru Mediafax ca barbatul a sustinut ca cel putin doi elevi au fost pusi in aceasta situatie. De asemenea, parintele a reclamat si faptul ca elevii sunt obligati sa plateasca taxe pentru participarea la diverse concursuri. In ceea ce priveste situatia de la Scoala nr. 10 „Maria Rosetti” din Bucuresti, Consiliul de Administratie al scolii a decis vineri, 10 ianuarie, desfacerea contractului de munca al invatatoarei Dana Blandu. De asemenea, scoala a decis si sesizarea Parchetului in cazul invatatoarei. Un dosar penal in cazul invatatoarei Dana Blandu este deja inregistrat la Parchetul Judecatoriei Sectorului 2, in urma unei sesizari facute, in 30 decembrie 2013, de catre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Dosarul a fost trimise in 8 ianuarie de procurori la Sectia 6 Politie, unde anchetatorii care fac cercetari pentru primire de foloase necuvenite. Anchetatorii au stabilit sa audieze aproximativ 20 de parinti ai copiilor din clasa invatatoarei Dana Blandu. Audierile la Sectia 6 Politie au inceput in 9 ianuarie, cand au fost sa dea declaratii femeia care a inregistrat-o pe invatatoare atunci cand cerea bani pentru cadouri si tatal altui copil, relateaza Mediafax. Ancheta administrativa de la Scoala nr. 10 si cea a Parchetului Judecatoriei Sector 2 au inceput dupa ce in presa a fost prezentata o inregistrare video preluata de pe YouTube, in care este surprinsa o discutie intre parinti si invatatoarea Dana Blandu, care cere bani pentru cadourile de sarbatori.

Sursa: Hotnews.ro

Invatatoarea Blandu ii numea pe copii „cartofi” si ii punea pe parinti sa bata cuie

Dupa ce invatatoarea Dana Blandu de la Scoala nr. 10 din Bucuresti a fost demisa deoarece le cerea parintilor cadouri de Craciun,  ies la iveala tot mai multe abuzuri ale cadrelor didactice din Romania. O eleva din clasa a XI-a de la Colegiul „Costin Kiritescu” din Bucuresti a povestit ca diriginta sa le scadea elevilor nota la purtare daca nu plateau fondul clasei, iar mama unui copil de la acelasi liceu a declarat ca in momentul in care nu si-a mai permis sa dea bani pentru mobilierul din scoala, copilul sau a fost ridicat in picioare si numit „prost” si „nesimtit” de catre o profesoara din institutie, scrie Yahoo! News.

Sursa: Hotnews.ro

„Repetiţia” finală pentru Evaluarea Naţională

Introducerea notei 5 ca „prag”de admitere la liceu îi obligă pe elevii care termină anul acesta gimnaziul să ia în serios testările de „acomodare”. O lună de zile îi mai desparte pe elevii de clasa a VIII-a de prima simulare a examenului de Evaluare Naţională. Un examen cu „greutate” Organizate anul trecut doar la nivel de judeţ, testările sunt programate în perioada 18-20 februarie la nivel naţional şi au o importanţă deosebită. Sunt practic, „repetiţia” finală a examenului care-i va propulsa către liceu şi care, de anul acesta, va „cântări” în proporţie de 75% din media finală de admitere, şi nu doar 50%, aşa cum s-a întâmplat până acum. În plus, nu se va putea intra la liceu cu o notă mai mică de cinci. „Elevii vor fi evaluaţi din materia parcursă până la data susţinerii testului”, a explicat recent ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Cu alte cuvinte, în materia pentru simulare nu se regăsesc anumite subiecte din programa examenului final. Astfel, la Limba română elevii vor fi scutiţi de complemente şi propoziţii subordonate, iar la matematică de funcţii şi operaţii cu rapoarte. Subiectele unice, un câştig „Este o măsură binevenită ca simulările să aibă subiect unic. Se vor elimina astfel discuţii de genul celor care au existat anul trecut la noi în judeţ, cum că subiectele ar fi fost prea grele. În realitate, am vrut doar să-i motivăm pe copii. Dacă ar fi luat numai 8 şi 9, s-ar fi mobilizat mai greu”, explică Iorgu Mânzală, inspector de matematică din Buzău. Metoda a funcţionat: procentul elevilor buzoieni care au luat medii peste 5 a fost de circa 40% la simulările din luna ianuarie şi de peste 75% la evaluarea propriu-zisă. În cazul simulărilor însă, notele nu vor fi trecute în catalog, existând riscul ca elevii să ia totul în joacă. „Asta se întâmplă doar la liceu, unde există un anumit grad de libertate. Cei mici se află încă sub controlul părinţilor, dar sunt şi mai ambiţioşi. Îi interesează mai mult să ştie unde se află în clasamentul pe judeţ”, concluzionează profesorul de matematică. În 2013, circa 76% din candidaţii înscrişi la Evaluare Naţională au obţinut note peste 5, ceea ce a dat naştere speculaţiilor conform cărora subiectele ar fi fost prea uşoare. Testaţi cu doi ani înainte pentru Bac O altă premieră o constituie şi simulările de Bacalaureat organizate la nivelul clasei a XI-a, între 3 şi 7 martie. „Elevii de clasa a XI-a, care vor simula pentru prima dată Bacalaureatul, vor susţine doar două probe: română şi matematică sau istorie”, a anunţat recent ministrul Educaţiei. Nici de data aceasta notele nu vor fi trecute în catalog. Unii dascăli spun însă că testările extrem de timpurii nu reprezintă soluţia pentru ridicarea gradului de promovabilitate la Bac. „În clasa a XI-a, se fac puţine capitole din programa de examen. În primul semestru, spre exemplu, învaţă Istoria Literaturii, ori asta o vor folosi numai la examenul de română oral. Cel mai probabil, nu vor lua examenul în serios”, crede Ilona Rizea, profesoară de limba română din Ploieşti.

Sursa; Evz.ro

Tentativă de fraudă la Bac, demascată de șefii de la Educație: “Să-i spuneți dirigintelui să nu strângă 270 de lei, că-l arestăm”

Secretarul general în Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, a făcut senzație la ședința anticopție de azi, la care au participat directorii școlilor și liceelor din Capitală, lansând un avertisment fățiș către un diriginte care urma să colecteze șpagă la Bacalaureat. „La liceul la care în această seară, la ora 5 (n.r. ora 17) urmează să aibă loc şedinţa cu părinţii cu clasele a XII-a, vă rog – verificaţi când ajungeţi acasă cine are în liceu clasa a XII-a F (n.r. şedinţă) în această seară – să spună dirigentului că nu trebuie să strângă 270 de lei pentru bacalaureat, că-l arestăm”, a fost anunțul șocant făcut de Gabriel Ispas.  Acesta a explicat pentru Digi24 că rolul său este să prevină, nu să combată corupția din școli. „Faptele de corupţie din educaţie nu sunt generalizate, nu vorbesc despre un fenomen generalizat. Nu i-am prevenit, am spus că dacă cineva avea de gând să facă asta să îşi dea demisia. Bacalaureatul nu a avut loc, şedinţa nu s-a petrecut, eu sunt profesor de drept, nu se pune problema favorizării unui infractor. Le-am dat un exemplu unor profesori. Dacă fapta s-ar fi petrecut, dacă ar fi avut loc discuţia cu părinţii ar fi fost alte elemente. Eu le-am spus: nu vă gândiţi că ce fac colegii noştri nu se află, se află în maximum şapte zile”, a explicat Ispas. În următoarele două săptămâni inspectorii şcolari vor avea întâlniri cu toţi directorii pentru a discuta problema fondului clasei şi a modului în care aceşti bani circulă în şcoli, ce este permis şi ce nu, dar şi cum să se evite situaţiile de corupţie în şcoli.

Surs: Evz.ro

Invidiaţi, dar pot fi ÎN PERICOL: Ce li se poate ÎNTÂMPLA copiilor DE BANI GATA

Copiii care au părinţi bogaţi se simt atât de presaţi de cei din jur încât sunt în pericol. Şi anume, prezintă un risc crescut de a suferi de boli mintale, după cum susţin rezultatele unui nou studiu realizat în Statele Unite. Tulburări grave Oamenii de ştiinţă au descoperit că acei copii care provin din cămine în care venitul anual este peste 100.000 de lire sunt de două ori mai predispuşi să sufere de stări de anxietate şi depresie, spre deosebire de restul copiilor. După cum notează descoperă.ro, oamenii de ştiinţă cred că aceşti copii se confruntă cu tulburări de alimentaţie, abuz de droguri, nevroze şi comportament autodistructiv. Specialiştii presupun că presiunea constantă pe care o simt aceşti tineri atât la şcoală, cât şi în viaţa de zi cu zi, duce la creşterea sentimentului de vulnerabilitate.

Sursa; Evz.ro

Băsescu vrea să bage în scrisoarea Guvernului pentru FMI până şi legea educaţiei

Cu o săptămână înaintea noii misiuni a Fondului Monetar Internaţional pentru deblocarea acordului stand-by cu România, preşedintele Traian Băsescu avertizează Guvernul că intenţionează să extindă lista condiţiilor pe care le pune pentru a semna scrisoarea adresată boardului de la Washinton. Astfel, Băsescu cere ca pe de o parte să nu existe nicio referire la introducerea unei accize suplimentare la litrul de combustibil, iar pe de altă parte Guvernul să recupereze toate restanţele pe care le are faţă de Comisia Europeană, inclusiv în privinţa angajamentelor legate de educaţie. „Avem suspendată de la aplicare suplimentarea de acciză la motorină şi benzină, decizia mea este ca această acciză suplimentară să nu se introducă. Vedem toţi că a fost o minciună că va scădea preţul la combustibil de la 1 ianuarie. Dacă vom mai adăuga 41,8 bani la preţul fiecărui litru se va resimţi mai puternic în preţuri şi în inflaţie”, şi-a argumentat preşedintele opoziţia faţă de această taxă invocată şi în decembrie ca motiv pentru a nu semna scrisoarea adresată instituţiilor financiare internaţionale. O dată obţinută amânarea accizei, Băsescu plusează. „Cu ocazia vizitei FMI, voi fi foarte atent ca recomandările de ţară care au fost făcute României de CE să fie introduse în scrisoarea pentru Fond şi pentru CE. Altfel, obiectivul de a avea un acord nu este acoperit. Recomandările vizează atingerea obiectivelor prin Agenda 2020. Un exemplu unde de curând am făcut un pas înapoi: în acest tandem politicieni – dascăli rămâne clasa a IX- a şi a X – a la licee. Pentru voturile dascălilor, dar împotriva intereselor copiilor s-a modificat Legea educaţiei”, a reclamat el. Delegaţia FMI vine la Bucureşti, la invitaţia Guvernului, în jurul căţei de 20 ianuarie.

Sursa: Gandul.info

Nou scandal la scoala – elevii, amendati pentru fiecare greseala

O profesoara de la Liceul Economic Constantin Kiritescu din Bucuresti este acuzata ca ii amenda pe elevi pentru fiecare greseala facuta. Astfel, elevii erau obligati sa plateasca 15 lei pentru absente sau teme nefacute, informeaza Romania TV. „Taxa de laborator, daca se greseste, 15 lei. Daca nu se plateste taxa, se scade nota la purtare. Nimeni nu putea sa depuna plangere”, a povestit un parinte.

Scandalul spagii ia amploare: O alta profesoara din Capitala, inregistrata. Cum i-a santajat pe elevi. Aceeasi profesoara, Vasilica Dumitrescu, a cerut timp de doi ani bani pentru mobilier scolar, desi nu s-a cumparat nici macar o banca. Un parinte sustine ca in acest liceu fiul sau a fost agresat de un cadru didactic. „A intrat o doamna de matematica si le-a zis sa stea in banca sau sa scoata o carte din ghiozdan. El nu a auzit, in momentul ala a tipat la el, s-a dus pana in spatele clasei, l-a luat de gat si l-a adus din ultima banca pana in prima banca la el, la banca lui tarandu-l de gat prin toata clasa”, a povestit mama elevului. Aceasta a precizat ca a facut plangere la politie. In ultimele saptamani au fost facute publice numeroase inregistrari in care diversi profesori cereau bani elevilor sau parintilor. Unii dascali solicitau sume pentru fondul scolii, in timp ce altii pentru motivarea absentelor. De asemenea, intr-o alta inregistrare un profesor ii jignea pe elevi, numindu-i oligofreni. Acesta a adus injurii si colegilor sai carora le spunea „tampiti”. Totul a pornit dupa ce o invatatoare de la Scoala nr. 10 ar fi cerut parintilor bani pentru cadourile ce urmau sa fie date de sarbatori unor angajati ai unitatii.

Sursa; Ziare.com

Coruptia, exmatriculata din Educatie – ce solutii propune PDL

Vicepresedintele PDL Raluca Turcan considera ca finantarea corecta a Educatiei si Codul Etic al cadrelor didactice reprezinta solutiile eradicarii coruptiei din sistemul de invatamant. De asemenea, deputatul PDL, care este si secretar in comsiia de invatamant a Camerei Deputatilor, acuza USL ca „accepta coruptia pentru finantarea indirecta a pusculitei de partid”. „PDL cere reluarea dezbaterii si adoptarea Codului Etic al cadrelor didactice care sa mentioneze clar obligatiile, drepturile si sanctiunile in cazul in care se incalca prevederile. Valul de plangeri venit din partea parintilor din ultima perioada arata ca in Romania cadrele didactice au ajuns administratori de ocazie pentru a compensa subfinantarea cronica a invatamantului de la bugetul de stat. Chiar daca, potrivit Constitutiei, dreptul la educatie este garantat, iar potrivit Legii Educatiei Nationale invatamantul este gratuit, parintii sunt nevoiti sa scoata bani grei din buzunar pentru acest drept ingradit de USL prin subfinantarea cronica a bugetului Educatiei si tolerarea coruptiei”, afirma Raluca Turcan, intr-un comunicat remis Ziare.com. Coruptie in Educatie: R. Turcan arata spre Pricopie si Andronescu Vicepresedintele PDL acuza USL ca „sa previna si sa combata coruptia”, lucru dovedit de alocarile bugetare pentru sistemul de educatie. De asemenea, potrivit deputatului PDL, „USL se bazeaza pe contributiile directe ale parintilor pentru finantarea educatiei copiilor lor”. Turcan: Mai putini bani la Educatie inseamna mai multi bani la ministere, precum cel al lui Dragnea „Daca s-ar vrea cu adevarat diminuarea coruptiei din Educatie, Victor Ponta ar trebui sa aloce mai multi bani sistemului. Asadar, acceptarea coruptiei face parte din planul de finantare indirecta a pusculitei de partid. Mai putini bani la Educatie inseamna mai multi bani la alte ministere, cum ar fi cel condus de Liviu Dragnea, care primesc automat destinatii politice”, sustine liderul democrat-liberal. Potrivit acesteia, USL „are obligatia sa ia masuri concrete pentru a preveni coruptia din sistemul de invatamant si un prim pas ar fi finantarea corecta a Educatiei”.

Astfel, PDL solicita, prin vocea vicepresedintelui sau, ca noua Constitutie sa prevada minim5 la suta din PIB pentru Educatie. „Atata timp cat USL nu va rezolva cele doua probleme grave, Codul Etic si finantarea, Educatia va fi macinata de coruptie”, incheie Raluca Turcan. Fara coruptie in invatamant? Masurile dure pe care le anunta Ministerul Afirmatiile sale vin in contextul scandalului din sistemul de invatamant, din ultimele saptamani, dupa cazul invatatoarei Dana Blandu, de la o scoala din Capitala, care a cerut bani parintilor elevilor pentru cadouri de Craciun. Consiliul de Administratie al scolii numarul 10 „Maria Rosetti” din Capitala a decis, vineri, demiterea invatatoarei spagare Dana Blandu. Intrucat invatatoarea nu a vrut sa isi dea demisia, conducerea scolii a fost nevoita sa decida soarta acesteia in Consiliul de Administratie.

Sursa; Ziare.com

De ce întârzie distribuirea merelor gratuite în şcoli: „putrezesc“ în birocraţie

Dezinteresul autorităţilor a întârziat şi anul acesta distribuirea merelor gratuite în şcoli. Asta în condiţiile în care din cauza birocraţiei România a pierdut deja jumătate din fondurile pe care Comisia Europeană le-a alocat ţării noastre la începutul programului. A trecut aproape jumătate din anul şcolar şi doar în 11 din cele 41 de judeţe autorităţile distribuie gratuit mere elevilor care merg la cursuri, în cadrul programului european „Fructe în şcoli”. Ca în fiecare an, vina este pasată între Executiv şi autorităţile locale. De suferit însă au copiii care primesc produsele cu întârziere, dar şi România pentru că pierde bani europeni. Asta în condiţiile în care anul acesta am primit deja de la Comisia Europeană doar jumătate (5 milioane de euro) din fondurile pe care le aloca în anii anteriori în cadrul programului european, implementat din 2009 în 24 de ţări membre. Aceşti bani acoperă doar 75% din sumele necesare achiziţionării şi distribuirii fructelor, iar restul de 25% trebuie susţinute din surse bugetare sau private. Italia primeşte de la UE 20 de milioane de euro, Polonia – 13 milioane, iar Germania – 12 milioane. Motivul general invocat pentru întârzierea distribuirii fructelor în şcoli este birocraţia: de la aprobarea cu întârziere a cadrului legislativ de către Executiv, până la dezinteresul sau licitaţiile greoaie reclamate de consiliile judeţene din ţară. 11 judeţe distribuie merele Oficialii de la Guvern susţin că au trimis fondurile prevăzute de lege către administraţiile locale şi totuşi doar în 11 judeţe se distribuie fructele în şcoli. „Ca atare, lipsa fondurilor pentru demararea procedurilor de achiziţie publică pentru distribuirea fructelor în semestrul I nu poate fi invocată ca motiv pentru neînceperea distribuţiei fructelor. Conform ultimei situaţii, la 10 ianuarie se distribuie mere în 11 judeţe. În cazul celorlalte judeţe şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti, fie licitaţia este în curs de desfăşurare sau deja încheiată, dar cu termen de începere a distribuţiei în 2014, fie nu există date”, a explicat secretarul de stat Daniel Botănoiu, de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-un răspuns oficial trimis de Executiv către „Adevărul”. Banii neutilizaţi de autorităţile locale, care susţin financiar acest program din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată primite de la Guvern, se întorc la buget la finalul anului, se mai arată în răspuns. Fructe pentru 85 de zile de şcoală La rândul lor, producătorii confirmă faptul că banii au fost trimişi de către Executiv, însă arată că hotărârea de guvern prin care s-au aprobat condiţiile generale ale programului s-a publicat târziu. Anul acesta, spre exemplu, s-a dat la mijlocul lunii noiembrie, deci practic la două luni după ce a început şcoala. „Dacă ar aproba programul în vară, să zicem în iunie-iulie, atunci ar fi destul timp de organizare ca fructele să ajungă în şcoli până în luna noiembrie”, susţine producătorul, Lucian Florea, de la Asociaţia Pomicolă Iteşti din Bacău, ce asigură merele în şcolile din judeţul Neamţ. Şi preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni, Ion Oprea, spune că programul ar trebui aprobat cel târziu în luna august ca să fie timp pentru licitaţii. Asta mai cu seamă că sunt situaţii în ţară unde nu se prezintă nicio firmă la licitaţie, cum este în cazul Timişului, sau nici măcar nu se mai organizează licitaţie, fiindcă este o procedură „prea complicat de administrat”, cum este cazul în Alba. „Ar trebui ca judeţele să fie împărţite pe sectoare mai mici în cazul acesta şi să se modifice caietul de sarcini, să poată să liciteze şi micii producători”, a explicat Oprea. 80% din import, 20% din producţia autohtonă Programul european „Fructe în şcoli” este menit şi să sprijine producătorii autohtoni, însă aceştia se plâng că pierd bani din întârzierile constante şi, oricum, condiţiile impuse de autorităţi favorizează mai degrabă importul de mere. „Preţul de la licitaţie rămâne fix, însă pe măsură ce trece sezonul merelor, aceste fructe se scumpesc în pieţe. Dacă în toamnă un kg de mere costa 3 lei, în primăvară ajungea la 4-5 lei, însă noi îl vindeam tot cu 3 lei în cadrul programului şi aici se adaugă şi cheltuielile de distribuţie. Anul acela am ieşit în pierdere, dar acum stăm bine. Programul este foarte bine gândit de UE, dacă am respecta termenele, toată lumea ar avea de câştigat”, a explicat Lucian Florea de la Asociaţia Pomicolă Iteşti din Bacău. La rândul său, preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, atrage atenţia că, în România, producţia de fructe este sezonieră, nu avem condiţii de stocare excelente şi doar 20% din merele pe care le cumpărăm sunt româneşti. La rândul lui, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni, Ion Oprea, mai semnalează o problemă. „Sunt zone în ţară unde nu e pomicultură şi nu are cine să liciteze. În principal, la licitaţii vin societăţile comerciale care pot face achiziţii de la producătorii locali”, a explicat Oprea. Dezinteres şi întârzieri în 30 de judeţe În 30 de judeţe din ţară nu se distribuie mere în şcoli din diverse motive: ori nu s-au organizat încă licitaţiile, ori nu s-a prezentat nicio firmă la licitaţie, ori pur şi simplu Consiliul Judeţean refuză implementarea programului. Este cazul judeţului Alba, care nu organizează nicio licitaţie pe motiv că este prea complicat de administrat programul. „Am luat decizia de a nu intra în acest program pentru că ne este foarte greu să îl aplicăm. Merele sunt produse perisabile, care se strică repede şi nu avem posibilitatea să urmărim distribuţia în fiecare şcoală. Statul ne impune foarte multe obligaţii după care vine şi ne controlează. Mai bine să îi doară capul pe cei care ne impun astfel de lucruri decât să ne doară pe noi. Avem o mare problemă şi cu programul «Cornul şi laptele», unde ar fi trebuit să punem tot Consiliul Judeţean să verifice dacă produsele au ajuns la fiecare copil prezent la şcoală“, a spus preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel. Dacă ar fi aplicat programul „Mere în şcoli”, instituţia ar fi trebuit să contribuie anual cu suma de 500.000 de lei. În judeţul Timiş, până acum, nu s-a prezentat nimeni la licitaţii. „Firma care va câştiga licitaţia trebuie să asigure merele de două ori pe săptămână, trebuie să aibă locuri de depozitare, păstrare (…). La noi, în Timiş, producători de mere care să asigure aceste fructe pe tot parcursul anului pentru toţi copiii nu prea sunt”, a declarat Nicolae Oprea, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş pe probleme de agricultură. O nouă licitaţie va avea loc în curând, iar autorităţile speră să vină firme care să poate oferi acest contract. Iar în Dolj, peste 15.000 de elevi nu primesc fructe, adică o treime, fiindcă la licitaţia pentru unul din cele trei sectoare ale judeţului nu a venit nimeni, aşa că s-a reluat procedura. Efectele întârzierilor: mere doar pentru 27 de zile Şi cei din Consiliul Judeţean Teleorman se tem că vor păţi ca anul trecut şi nicio firmă nu se va arăta interesată să aducă merele elevilor din judeţ. Licitaţia este prevăzută să se încheie pe 2 februarie, dar momentan nu există ofertanţi. Consiliul Judeţean Vrancea nu a demarat nici până astăzi licitaţia, deşi recunoaşte că a primit fondurile de la Guvern. În urmă cu doi ani, licitaţia pentru programul „Mere în şcoli” în judeţ a avut loc în luna aprilie şi, ca atare, elevii au primit mere doar pentru 27 de zile în loc de 85. În Galaţi urmează să se organizeze licitaţia zilele acestea, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean. Anul trecut a fost chiar un scandal în judeţ, când s-au distribuit mere mici şi mucegăite în şcoli. Între timp, în Braşov, încă nu s-a încheiat licitaţia fiindcă, susţin oficialii, nu ar fi primit la timp banii de la bugetul statului. Astfel, copiii vor primi fructe doar pe o perioadă de 58 de zile. „Am fi putut, dacă am fi primit fonduri de la bugetul de stat, să dăm drumul la licitaţia aceasta anul trecut în aşa fel încât să prevedem tot sezonul de iarnă“, a precizat Mihai Pascu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Braşov. În Maramureş se dau mere din prima zi La licitaţia din judeţul Sibiu s-au prezentat trei firme care întrunesc toate condiţiile dintre care se va alege un câştigător, urmând ca fructele să fie distribuite în şcoli din 10 februarie. Anul trecut, în Sibiu nu s-a prezentat nicio firmă la licitaţii. În Sălaj, autorităţile au reuşit să finalizeze licitaţia, iar primele mere au ajuns la copii pe 9 ianuarie, însă beneficiarii s-au declarat nemulţumiţi: fructele erau murdare, lipicioase, unele dintre ele chiar stricate. Sunt şi judeţe unde consiliile au reuşit să găsească mai repede firmele care să distribuie merele în şcoli, chiar şi din prima zi de şcoală. Este cazul Maramureşului, unde în jur de 52.000 de elevi din clasele 0-VIII primesc deja fructe. Nutriţioniştii recomandă trei fructe pe zi Merele distribuite în şcoli ar trebui să-i ajute pe copii în ceea ce priveşte aportul de vitamine, în special în sezonul rece. „Tot timpul ai nevoie de vitamine, doar că iarna se obţin mai greu alimentele proaspete din care organismul să le procure”, a explicat nutriţionistul Gabriela Roman. La rândul său, medicul Nicolae Hârcu arată că ideal este ca o persoană să mănânce aproximativ trei fructe pe zi.  „În principiu, ar trebui să consume trei porţii de legume, trei de fructe, în jur de 100 de grame de carne şi un pahar de lapte pe zi, dar gamajul diferă în funcţie de vârstă”, a explicat Hârcu. De altfel, World Health Organization recomandă consumul a minimum 400 de grame de fructe şi legume pe zi pentru a se evita apariţia unor probleme serioase de sănătate mai târziu în viaţă, cum ar fi bolile de inimă, atacurile cerebrale şi cancerul. În medie, unu din patru copii din Uniunea Europeană cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani este supraponderal sau obez, potrivit datelor adunate în cadrul Iniţiativei OMS pentru supravegherea obezităţii infantile în Europa din 2008.

Sursa: Adevarul.ro

Transnistrenii au închis conturile liceului Lucian Blaga din Tiraspol

Conturile liceului teoretic cu predare în limba română Lucian Blaga de la Tiraspol au fost blocate de transnistreni. Directorul instituţiei, Ion Iovcev, a precizat că decizia riscă să întrerupă activitatea liceului, întrucât nu mai pot fi plătite produsele alimentare pentru dejunul elevilor şi nici serviciile în comun. Alte şcoli româneşti din stânga Nistrului sunt supuse aceloraşi presiuni. Strategia este folosită de Rusia pentru a pedepsi Republica Moldova pentru intenţia de a adera la Uniunea Europeană. „La sfârşitul lunii trebuie să achităm facturile pentru lumină, căldură, hrana copiilor şi e destul o zi, două, trei, să nu ai apă şi vă daţi seama ce poate să se întâmple (…). E tocmai ce vor ei: ca părinţii să-şi retragă copiii şi şcoala, încetişor, să fie lichidată.”, a explicat Iovcev, citat de Europa Liberă. Şi Eleonora Cercavschi, directorul liceului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a atras atenţia că presiunile i-au făcut pe unii părinţi să îşi mute copiii la  alte licee. Un loc vulnerabil Acesta este şi scopul declarat al aşa-ziselor autorităţi separatiste. „Perioada de funcţionare a şcolilor cu predare în limba română, fără controlul administraţiei de la Tiraspol, se apropie de sfârşit”, a precizat Evgheni Şevciuk, liderul Transnistriei, la sfârşitul anului trecut. La ordinul procuraturii, miliţia a descins la începutul lunii decembrie la liceul Lucian Blaga, directorul Iovcev şi adjunctul său au fost interogaţi, iar rapoartele financiare ale liceului au fost verificate. Motivul invocat a fost acela că un membru al colectivului de profesori, profesoara de limbă franceză Zagorodnîi, ar fi făcut o plângere în care reclama presiuni din partea conducerii şi întârzieri la plata salariului. Zagorodnîi neagă însă că ar fi trimis o asemenea scrisoare şi susţine că semnătura de pe document nu îi aparţine. Directorul Iovcev acuză Securitatea de la Tiraspol de redactarea unui fals.. Asociaţia „Promo Lex”, organizaţie care monitorizează respectarea dreptului omului în Transnistria, susţine că şcolile româneşti din stânga Nistrului sunt victime ale conflictului politic care implică Republica Moldova, separatiştii transnistreni şi Rusia. „Întotdeauna şcolile rămân în rolul de ostatici. Atunci când Tiraspolul sau Moscova doresc să tensioneze situaţia sau să obţină ceva din partea Occidentului sau a Republicii Moldova, evident apasă pe acest loc vulnerabil”, a explicat preşedintele asociaţiei, Ion Manole. Nu este întâmplător că blocarea conturilor liceului Lucian Blaga a avut loc a doua zi după ce Maia Sandu, ministrul de Educaţie de la Chişinău, i-a convocat într-o şedinţă pe toţi directorii de licee cu predare în limba română. Reacţii la provocările transnistrene Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Traian Băsescu este îngrijorat de „presiunile administrative din partea autorităților separatiste din regiunea nistreană la care sunt supuse școlile în limba română aflate sub administrarea autorităților Republicii Moldova”. Preşedintele României a cerut Misiunii OSCE în Republica Moldova să intervină pentru a asigura accesul tuturor elevilor la învăţătură şi la libera alegere a limbii române ca limbă de studiu. Jennifer Brush, şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, a declarat luni, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, că dreptul la educaţie al copiilor trebuie să prevaleze în faţa pasiunilor politice, informează Mediafax.

Sursa: Puterea.ro

UNIVERSITAR

Alianţa Studenţilor din România intră în lupta pentru subvenţionarea transportului: „La Constanţa se încalcă Legea Educaţiei“

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România atrage atenţia autorităţilor locale din Constanţa că încalcă Legea educaţiei neacordând reducerea cu 50% la transportul în comun pentru elevi şi studenţi. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) susţine demersurile Ligii Studenţilor din Universitatea Maritimă din Constanţa şi ale Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Cele două organizaţii au solicitat Primăriei Constanţa alocarea sumelor necesare pentru a asigura reducerea preţurilor pentru transport local în comun cu 50% pentru toţi elevii şi studenţii din municipiu. ANOSR se declară dezamăgită de atitudinea administraţiei locale în contextul în care există mai multe cazuri în ţară, în care studenţii beneficiază de acest sprijin. „Mai mult, în cazul elevilor, prin faptul că nu asigură reducerea de 50% pentru transportul local în comun, Primăria şi Consiliul Local Constanţa încalcă prevederile Legii Educaţiei Naţionale“, au atras atenţia studenţii. Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă din Constanţa au anunţat că au în vedere acţionarea autorităţilor locale în instanţă. „Autorităţile locale ar trebui să investească mai mult în susţinerea învăţământului, iar Constanţa este din păcate un contraexemplu. Deşi reprezentanţii studenţilor şi ai elevilor au făcut apel la autorităţile locale pentru a fi susţinuţi şi pentru a beneficia de reducerea transportului în comun cu 50%, aşa cum se întâmplă în alte centre universitare, au fost ignoraţi complet. Mai mult, decidenţii constănţeni ignoră chiar şi legea. ANOSR şi organizaţiile studenţeşti membre din toată ţara sunt alături de colegii din Constanţa în luptă pe care o duc!“, a declarat Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR.

Sursa: Adevarul.ro