Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 14.10.2013

http://adevarul.ro/educatie/universitar/video-basarab-nicolescu-olimpic-aur-matematica-am-plecat-tara-sa-mi-salvez-sufletul-1_52596fccc7b855ff562c9392/index.html

VIDEO Basarab Nicolescu, primul olimpic de aur la Matematică: „Am plecat din ţară ca să-mi salvez sufletul“

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, academicianul, fizicianul, filosoful şi profesorul Basarab Nicolescu a povestit despre viaţa şi realizările sale, pornind de la medalia de aur pe care a câştigat-o la prima Olimpiadă Internaţională de matematică, acum 54 de ani.

A contribuit în domeniul fizicii cuantice introducând în 1973 un nou concept, Odderon, a dezvoltat teoria transdisciplinarităţii, care a atras atenţia specialiştilor în educaţie din Uniunea Europeană, şi este unul dintre cei mai apreciaţi cercetători şi profesori universitari pe care i-a dat România.

Basarab Nicolescu mai rămâne în istorie şi ca primul olimpic internaţional medaliat cu aur la cea dintâi Olimpiadă Internaţională de Matematică organizată la Braşov, în 1959.

S-a desăvârşit însă peste hotare. În 1968 a avut şansa să primească o ofertă de studii doctorale din partea Universităţii „Pierre et Marie Curie“ din Paris şi, cu ajutorul lingvistului Alexandru Rosetti, care a garantat revenirea sa în ţară, a reuşit să obţină viza de ieşire. Franţa i-a deschis drumul către o carieră academică pe care nu ar fi putut să o aibă într-o ţară comunistă.

În 1993, după 25 de ani de absenţă, Nicolescu s-a întors prima dată în România. De atunci, revine în mod constant să ţină conferinţe şi, din 2006, a fost numit profesor la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde coordonează un program de doctorat în filosofie.

Povestea primului olimpic la Matematică

În 1959, când s-a organizat prima Olimpiadă Internaţională de Matematică, Basarab Nicolescu, pe atunci elev la Liceul „I.L. Caragiale“ din Ploieşti, a cucerit prima medalie de aur din istoria concursului. Aceasta a fost prima distincţie, punctul de plecare pentru o carieră academică internaţională. Născut în 1942, a apucat să beneficieze de o educaţie aşa cum primeau copiii în perioada interbelică: pe scurt, a fost francofon de mic copil, a studiat de la vârsta de şase ani limba franceză cu o călugăriţă a unui ordin francez, misionară în România. Acesta a fost primul contact pe care l-a avut cu o cultură pe care avea să o adopte după terminarea Facultăţii de Fizică de la Bucureşti.

Filosofie, literatură sau matematică

„Weekend Adevărul“: Cum aţi ajuns să cuceriţi aurul la prima Olimpiadă Internaţională de Matematică?

Basarab Nicolescu: Am fost student la unul dintre cele mai bune licee din România, „I.L. Caragiale“ din Ploieşti, unde erau nişte profesori excepţionali, printre care profesorul de matematică Ion Grigore, care putea fi el însuşi cercetător în matematică, dar şi-a dedicat toată viaţa carierei de profesor şi elevilor, mai ales elevilor de elită. Profesorii noştri au avut ideea, pornind de la activităţile noastre în Gazeta Matematică, în cercurile de elevi, să facem această olimpiadă. Întocmai ca la sportivi, am făcut pregătirea echipei în tabără timp de câteva săptămâni înainte de olimpiadă. E un aspect paradoxal şi după atâţia ani mă întreb cum s-a întâmplat ca acel sistem totalitar să fie totuşi foarte elitist, nu era această egalizare postmodernă de acum, în care toată lumea să fie la fel, atunci era cultivarea elitelor în sport, în matematică, în literatură.

Aţi fost olimpic la matematică, dar aţi ales Facultatea de Fizică. De ce?

Prima mea pasiune a fost matematica, dar eram în prima linie şi la literatură, mai eram pasionat şi de filosofie. Deci am avut de ales între filosofie, literatură şi matematică, nu fizică. Să devin critic literar în socialism nu mă interesa, în atmosfera de atunci mi se părea un impas total, să devin filosof cu materialismul dialectic nu mă interesa, iar matematica mi se părea îndepărtată de lume şi eu am pasiunea lumii reale, deci am ales fizica, un fel de reconciliere între aceste trei mari pasiuni ale mele pe care le-am avut şi pot să spun că nu sunt deloc decepţionat pentru că fizica mi-a oferit exact dezvoltarea pe care o aşteptam a capacităţilor mele interioare.

Credeţi că filosofii ar trebui să ştie fizică pentru a-şi înţelege mai bine domeniul?

Cred că filosofia nu trebuie deconectată de ceea ce fizica a adus în secolul trecut, dacă nu eşti informat de ceea ce se întâmplă în natură, mi se pare foarte greu să filosofezi. Spre exemplu, majoritatea filosofilor rămân la ideea că materia înseamnă substanţă, ceva care se cântăreşte, care e greu, ori concepţia asta de materie nu mai există de un secol. Odată cu revoluţia cuantică, materia devine o reunire de substanţă, de energie, de spaţiu-timp şi de informaţie. Deci, în acest sens, să nu ştii aceste lucruri cred că este un handicap enorm şi este adevărat că majoritatea filosofilor au rămas la concepţiile secolului al XIX-lea şi este foarte clar că dialogul filosofic este împiedicat foarte des de această necunoaştere a ceea ce s-a întâmplat în domeniul fizicii, adică rămân cu concepţii extrem de vechi, ca să nu mai vorbesc de materialismul dialectic, care este fundamentat pe fizica clasică. Spre exemplu, teoria marxistă este fundamentată pe legile lui Newton, pe legile lui Marxwell, toată ideea de progres uman, toate ideile astea au fost fondate pe o altă fizică, pe o altă concepţie a lumii. În acest sens, mi se pare esenţial şi sunt, desigur, filosofi informaţi acum mai ales în lumea anglo-saxonă, în Europa e puţin mai dificil, cu care putem dialoga. De asemenea, e un aspect foarte ciudat că această concepţie a lumii de materie, de natură, concepţia despre realitate, ce este realitate, modelele de realitate cele mai interesante ale secolului trecut au fost date de fizicieni, nu de filosofi. De ce? Fiindcă filosofia existentă nu răspundea la ceea ce ei cunoşteau. În fond, problema realităţii rămâne centrală şi astăzi. Pauli spunea prin anii 50 că marea problemă actuală este formularea unei noi idei a realităţii şi asta rămâne valabil şi astăzi.

Dumneavoastră cum percepeţi realitatea? Ce este realitatea?

Am scris o carte despre ce este realitatea, care a apărut la Montreal în 2009, care a fost tradusă imediat la Junimea. Realitatea este printre cuvintele cele mai prostituate din toate limbile, dacă întrebi pe cineva ce este realitatea, fiecare o să-ţi spună altceva. Căutaţi pe internet cuvântul „realitate” în diferite limbi şi veţi găsi milioane de definiţii. Fiecare crede că-şi poate construi realitatea lui, un relativism extrem de periculos pentru că, dacă nu avem o noţiune de realitate, atunci cum acţionăm în lumea asta, cum încercăm să rezolvăm problemele de mare complexitate care se pun astăzi? Deci, formularea unei idei de realitate m-a preocupat de foarte multă vreme, cam din anii 80, când am publicat, în Franţa, cartea „Noi, particula şi lumea”, unde am dat un prim răspuns la această întrebare – Ce este realitatea?. Din punctul meu de vedere, al practicii mele, de fizician cuantic cu incursiuni în filosofie şi în limbaj, am ajuns la un model de realitate pe care l-am propus – ideea de niveluri de realitate, în sensul că realitatea care ni se oferă gândirii, studiului, investigării, nu este o realitate plată, o realitate pe un singur nivel. Exista un fel de dogmă în gândirea clasică dinainte de revoluţia cuantică: legile sunt astfel încât există un singur nivel de realitate, ceea ce ar însemna că pot să-l cunosc, să-l domin, să-l manipulez. Miracolul care s-a produs o dată cu investigarea lumii cuantice este că s-a descoperit că lumea este pe niveluri, adică sunt straturi de legi prin care nu poţi să treci prin continuitate de la un nivel la altul, deci o realitate mai bogată decât cea moştenită din secolul al XIX-lea, care este mai cenuşie. De asemenea, în noi trebuie să existe diverse niveluri de realitate ca să putem înţelege nivelurile de realitate din lumea exterioară, din Univers.

Care au fost circumstanţele plecării dumneavoastră din România şi de ce aţi ales calea aceasta?

Încă din 1964 începuse o destindere a regimului, însă anul 1968 a fost ceea ce numesc eu un an miraculos. În această perioadă de destindere, când a început comunicarea cu lumea exterioară şi, în particular, cu Franţa, mi s-a oferit, în 1966, o bursă a guvernului francez, dar vizele nu se eliberau uşor. Un mentor al meu, academicianul şi marele lingvist Alexandru Rosetti, a garantat că mă voi întoarce şi în felul acesta mi s-a dat viza şi am putut pleca.
Deşi era o perioadă de destindere la vremea aceea, eu eram convins în sinea mea că nu mă voi întoarce. Îmi spuneam: chiar dacă dorm sub podurile Parisului, acolo stau. Aveam deja o carieră trasată, eram asistent la Universitatea din Bucureşti şi când începeai să urci, o făceai cu un preţ, bineînţeles, trebuia să minţi, iar eu nu puteam minţi. Vedeam că, în ciuda faptului că era o perioadă de destindere, totul era o minciună şi nu m-am înşelat pentru că, doi ani după aceea, s-a strâns din nou şurubul, a venit revoluţia culturală după vizita lui Ceauşescu în China. Într-o formulă simplă, am plecat ca să-mi salvez sufletul.

Şi cum a fost primul contact cu lumea
franceză?

Bineînţeles a fost un lucru de încântare deplină, dar şi de decepţie. Încântarea deplină erau bibliotecile, era tot ceea ce visam ca să am acces la informaţie, fiindcă sunt om curios din natură şi vroiam să studiez cărţi care erau interzise în România atunci. Decepţia a fost când am văzut că francezii sunt ca românii, desigur că aveau alt nivel de trai, dar latinii au o caracteristică ce îi face să semene între ei. Eu eram foarte obişnuit cu cultura franceză de foarte tânăr, am început să învăţ franceza la şase ani, acasă, cu o călugăriţă franţuzoaică, deci pentru mine nu a fost niciun şoc, nu era o altă lume, era lumea mea pe care o regăseam şi acest sentiment s-a aprofundat în timp,. Iar Parisul, nu Franţa, este locul meu de predilecţie, casa mea.

Aţi spus că aţi început să învăţaţi franceza cu o călugăriţă. Cum s-a întâmplata asta?

Pe vremea aceea exista încă o urmă a perioadei dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Existau atunci ordine de călugăriţe care predau limba franceză. Pe atunci era încă sistemul francez de educaţie în România.

Ce s-a întâmplat după ce aţi ajuns în Franţa?

Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă înscriu la doctorat. Avusesem grijă să-mi aduc diplomele cu mine, ceea ce era interzis, le-am strecurat printre rufe. Ştiam că dacă le descoperă nu voi mai pleca. Mi-au deschis valiza la vamă, dar vameşii nu au observat hârtiile care erau, se pare, bine strecurate printre haine. M-am putut înscrie fiindcă mi s-a recunoscut echivalenţa studiilor universitare de Fizică, în alte domenii nu se recunoştea, şi mi-am terminat doctoratul în trei ani. Am trăit foarte greu în primele luni, dar, după înscrierea la doctorat, mi s-a oferit o bursă a Comisariatului de Energie Atomică şi doi ani după aceea am intrat la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice, fiind ataşat Universităţii „Pierre et Marie Curie“ din Paris, unde mi-am petrecut toată cariera. Deci a fost un context de circumstanţe foarte bun şi sunt foarte recunoscător sistemului francez pentru că, încă de pe atunci, Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică funcţiona după ideea că un anumit procent de cercetători trebuia să fie neapărat străini. Era extraordinar pentru că ne dădeau locuri, ceea ce a adus mari beneficii cercetării franceze, chiar aş spune că, în domeniul meu, cam 40% eram străini, de origine. Eu am obţinut naţionalitatea franceză în 1976.

„Simţeam că structurile de securitate erau acolo“

Aţi renunţat atunci la cetăţenia română. Era o condiţie sau a fost alegerea dumneavoastră?

Nu era o condiţie, dar am renunţat la cetăţenia română din alte motive. Legile franceze erau astfel construite încât nu era interzisă o a doua cetăţenie, dar francezii nu o recunoşteau. De asemenea, dacă eu aş fi mers în România cu paşaport francez, ei nu mă mai protejau. Eu am decis atunci să renunţ la cetăţenia română, ceea ce nu era o joacă pe vremea aia. Aveam nevoie de un decret semnat de Ceauşescu, o aprobare a renunţării. De asemenea, pentru că am abandonat Republica Socialistă, a trebuit să plătesc o sumă substanţială de compensare. (n.r. – naţionalitatea română i-a fost reatribuită în 1999)

Când v-aţi reîntors prima dată în România?

În 1993, la 25 de ani după plecare. Mi-era teamă să mă întorc şi atunci fiindcă simţeam că structurile sunt încă pe loc, cei vechi erau încă acolo, inclusiv în structurile de securitate. Am pus drept condiţie să stau cu cineva de la ambasada franceză, am fost într-un grup francez, mi-am adus atunci şi familia în ţară, pe soţia mea şi cei doi copii, să cunoască şi ei România. Locuiam într-o vilă a ataşatului ştiinţific al ambasadei, dar era clar că eram urmăriţi, spre exemplu, servitoarea nu era o servitoare adevărată, ne studia, iar telefoanele făceau un zgomot foarte ciudat, era încă o perioadă de tranziţie.

Cum vi s-a părut România atunci?

Am fost foarte decepţionat pentru că am fost animat de un mare entuziasm ştiind că România devine liberă. Vedeam oamenii aici, în Bucureşti, mergând pe stradă cu capul plecat, priveau în jos. Eu mă aşteptam la o explozie de bucurie, să fie manifestaţii de libertate, dar era încă o perioadă foarte dificilă. M-am întors în ţară foarte des după aceea, mai ales după 2006, când am fost numit profesor la Cluj (n.r. – la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca).

Aţi predat la Universitatea Babeş-Bolyai?

Da, am început să ţin cursuri la şcoala doctorală de la Facultatea de Studii Europene, asta după ce am trecut de un concurs aici, fiindcă eu aveam dreptul să conduc teze în fizică, dar nu în filosofie. Eu am vrut să fac teze transdisciplinare, adică de conexiuni între diferite domenii ale cunoaşterii. Am trecut de acest concurs şi am obţinut dreptul de a conduce doctorate. Am avut 19 doctoranzi, dintre care 10 şi-au dat deja tezele. Mi-am cumpărat chiar o garsonieră în Cluj, îmi plătesc taxele, deci sunt şi cetăţean clujean. Acum, din cauza limitei de vârstă care o prevede noua lege a Educaţiei, nu mai am cursuri, dar mai am teze de doctorat de terminat.

Transdisciplinaritatea, viitorul educaţiei într-o lume globalizată

Puteţi să ne explicaţi care este diferenţa dintre transdisciplinaritate, multidisciplinaritate şi interdisciplinaritate?

Sunt cuvinte foarte confundate între ele. Multidisciplinaritatea înseamnă că studiezi un domeniu, din punctul de vedere al mai multor discipline, de asta se numeşte multidisciplinaritate. Interdisciplinaritate, cuvânt care a apărut prin anii ’30, înseamnă un transfer de metodă de la o disciplină la alta, spre exemplu tratamentul cancerului cu fascicule de protoni, deci un lucru din fizică transferat în medicină. Transdisciplinaritatea e cu totul altceva. E un cuvânt care a apărut în 1970. Jean Piaget, un foarte cunoscut filosof, a inventat denumirea, dar nu a dezvoltat foarte mult noţiunea de transdisciplinaritate. Ce înţelegem acum prin transdisciplinaritate este ceea ce se află între diversele discipline, fluxul de informaţii care le traversează şi ceea ce este dincolo de orice disciplină. Ceea ce pune întotdeauna probleme de înţelegere celor care sunt obişnuiţi cu gândirea disciplinară este cuvântul „dincolo de“. Transdisciplinaritatea readuce fiinţa umană în cunoaştere.

Cum am putea aplica transdisciplinaritatea în şcoală?

S-au făcut experimente şi în România, şi peste tot în lume. Spre exemplu, la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad, acum câţiva ani, doamna Mirela Mureşan şi un grup de profesori din Arad au citit cărţile mele şi au avut ideea să facă reuniuni cu profesori şi elevi pe tema provocatoare şi misterioasă la început şi anume – „Cine este în spatele măştii?”. Ideea era regăsirea tuturor caracteristicilor de legături între discipline şi fiinţa umană prin această temă. Erau acolo profesori de matematică, de literatură, de teologie, am vizitat eu însumi reuniunea spre sfârşitul acestui program şi am fost entuziasmat fiindcă era transdisciplinaritatea în toată puritatea ei şi posibilităţii ei foarte mari. Înseamnă că elevii, integrând aceste legături între diversele domenii de cunoaştere, învaţă mai bine matematica, engleza. Deci există o consecinţă de motivare interioară a elevului, care face să aibă efecte foarte pozitive în cunoaşterea disciplinară. Nu este vorba de o nouă materie, dar s-a crezut asta, a şi fost un mare program european cu transdisciplinaritatea, au fost şi manuale, care nu prea au nimic de-a face cu transdisciplinaritatea.

Transdisciplinaritatea a fost trecută şi în Legea Educaţiei la noi, spre exemplu probele de evaluare transdisciplinare..

Da, pasul a fost foarte bun, dar foarte timid încă, fiindcă s-a limitat. În fond, transdisciplinaritatea ar trebui să privească întreg procesul de învăţământ şi în preuniversitar şi în universitar. Elevii sunt mult mai receptivi, mai ales când sunt mici, la aceste noi noţiuni, sunt mult mai sensibili decât studenţii, care au deja o minte conformată, cu o formă care este predeterminată şi cu o obsesie a carierei, a slujbei etc. Deci, în domeniul preuniversitar, există un câmp extrem de fertil. Care este sensul transdisciplinarităţii în şcoală, în educaţie? Fără să ai o nouă materie, nu se iau credite de la nimeni, nu se iau posturi de la nimeni, oamenii care sunt acolo pot face structuri transdisciplinare pe întreaga perioadă a şcolii, în liceu. Suntem într-o lume extrem de complexă, înseamnă că fiinţa umană este din ce în ce mai dezorientată şi în mod practic înseamnă că este din ce în ce mai expusă nesiguranţei, lipsei de carieră, de locuri de muncă, şomajului, pentru că lucrurile, fiind complexe şi mondializate, se transformă extrem de rapid, deci devii bătrân acum foarte repede, în ceea ce priveşte cariera, ceea ce face că mulţi tineri la 30 de ani să fie deja daţi afară din domeniile respective. Pe plan practic, trebuie creat un nucleu interior în tânărul elev de flexibilitate interioară ca să se poată reorienta pentru schimbarea meseriei. La noi, la generaţia noastră, nu se punea problema, în momentul în care îţi alegeai o meserie, rămânea pe toată viaţa mai ales dacă erai competent şi lucrai, dar acum lucrurile nu mai stau aşa, şomajul este peste tot în lume. Unul dintre lucrurile importante ale transdisciplinarităţii este crearea nu a unei culturi enciclopedice, asta nu se poate, dar poţi cunoaşte cum faci legăturile între diversele discipline de cunoaştere. Deci dă o posibilitate de a face faţă acestei lumi foarte complicate.
Transdisciplinaritatea este deja aplicată în multe locuri din lume, spre exemplu eu am instaurat un doctorat transdisciplinar în Africa de Sud, centrat pe dezvoltarea durabilă. Ori cum poţi să faci asta numai printr-o disciplină? Nu se poate.

Deci putem spune că transdisciplinaritatea a apărut în momentul în care societatea a evoluat până în punctul în care a fost nevoie de această mobilitate şi flexibilitate?

E unul dintre aspecte, transdisciplinaritatea a apărut ca un răspuns la această proliferare a cunoaşterii. În Evul Mediu, în timpul Renaşterii, când s-au înfiinţat primele universităţi, erau doar şapte discipline, acum, în anul 2000, s-a făcut o statistică, erau peste 8.000 de discipline, ceea ce pune enorm de multe probleme şi nu numai în şcoală. Spre exemplu, un expert într-o disciplină nu cunoaşte 7.999 de discipline, deci înseamnă că o decizie se ia pe baza ignoranţei. Cum fac oamenii politici? Fac apel la incompetenţi în 7.999 de discipline. Cum procedăm? Transdisciplinaritatea este şi un răspuns la această problemă a deciziei într-o lume foarte complexă. Secretul în toată povestea cu transdisciplinaritatea este că nu pune accentul pe juxtapunerea cunoaşterii, ci face apel la resursele noastre interioare de inteligenţă, de sensibilitate, de instinct. Sunt trei aspecte pentru a forma o posibilitate de reorientare a semnificaţiei diferitelor domenii prin legături.

Dacă ar fi să aplicaţi transdisciplinaritatea pe un model de şcoală, cum ar arăta?

Sunt deja germeni ale acestei educaţii transdisciplinare în ceea ce se numeşte educaţie alternativă, care se concentrează pe un număr mult mai mic de elevi, deci atenţia profesorului se dirijează spre individualitate şi nu spre masă. Al doilea lucru, este o idee de educaţie care face apel la minte, dar în acelaşi timp şi la sensibilitate şi la emoţii. Prin sensibilitate se pot face conexiuni pe care mintea nu le poate face. De obicei, sentimentele sunt excluse din domeniul cunoaşterii academice, ceea ce este o prostie pentru că descoperirile care se fac acum chiar în domeniul ştiinţei, în neurofiziologie şi, îl citez aici pe Antonio Damasio, arată că în situaţii de mare complexitate, când o persoană ia o decizie, nu o ia cu mintea, o ia altfel, prin sentimente, prin emoţii, deci e o cheie aici care este interioară de reorientare a educaţiei. Se pot introduce metode complementare, nu înseamnă eliminarea cursurilor disciplinare, ci complementarea lor prin noi metode de învăţare, de studiu al cunoaşterii. Examenele rămân disciplinare, dar cu rezultate mai bune prin educaţia transdisciplinaritate.

Există încercări în mediul educaţiei să se digitalizeze clasa, schimbând modul în care se predă şi se învaţă la şcoală. Cum vedeţi aceste shimbări?

Internetul a fost dintotdeauna un mare aliat al transdisciplinarităţii, fără internet, toate ideile de transdisciplinaritate nu s-ar fi propagat pe toată suprafaţa Pământului cu asemenea viteză. Deci eu nu pun în cauză metodele digitale, eu pun în cauză excesele, adică nu trebuie crezut că maşina va înlocui omul. Totul este deschis acum, putem găsi orice fel de informaţii, este extraordinar, extrem de pozitiv, dar cine face alegerea? Sunt un mare aliat al digitalizării, dar nu trebuie mers în exces, trebuie rămas la cultul hârtiei când citeşti o carte. Dacă ai o carte pe care o citeşti de pe ecran, nu mai atingi foile, nu mai există o participare a corpului, este doar o participare a minţii şi a sensibilităţii, dar nu mai este o participare organică, deci e foarte periculos într-o anumită esenţă, adică trebuie echilibrat. Totul este complementaritate, nu în exces. Ca să spui că învăţământul se va înlocui prin învăţământul digital este o prostie, nu se poate, se va completa, educaţia digitală este complementară. Fiinţa umană a avut întotdeauna tendinţa să treacă de la o extremă la alta. Când s-a descoperit hârtia, imprimeria, s-a crezut că toată imaginaţia omului va fi distrusă, nu s-a întâmplat asta. Acum, cu apariţia internetului, se spune că va dispărea cartea, nu va dispărea, dacă omul este înţelept, lucrurile vor rămâne în complementaritate.

Din 2001, profesorul Nicolescu este Membru de Onoare al Academiei Române 

CV

  • Nume: Basarab Eftimie Nicolescu
  • Data şi locul naşterii: 25 martie 1942, Ploieşti
  • Starea civilă: căsătorit
  • Studiile şi cariera:

1956 – 1960:  Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti şi câştigă aurul la prima Olimpiadă Internaţională de Matematică (Braşov, 1959)

1960 – 1964: Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, în 1965 îşi susţine lucrarea de diplomă

1965 – 1968 – lucrează ca asistent la Universitatea din Bucureşti

1968 – a părăsit România pentru a se stabili în Franţa, fiind bursier al guvernului francez, la Universitatea Paris VI între 1969-1970

1970 – a intrat ca fizician la CNRS, peste trei ani susţinându-şi doctoratul de stat în ştiinţe fizice

1973 – introduce un nou concept (Oddéron), care a deschis un nou domeniu în fizica interacţiilor tari

1976 – a renunţat la cetăţenia Româna si a obţinut cetăţenia franceză
A fost „senior visiting scientist” la Lawrence Berkeley Laboratory (1976-1977) şi la Universitatea din Londra (1979) şi profesor invitat la Universitatea din Girona (Spania) (2000–2001)

Membru de Onoare din străinătate al Academiei Române din 2001 şi profesor la UBB Cluj-Napoca din 2006

  • Locuieşte în: Paris, Franţa.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/ministrul-educatiei-vrea-10-ani-gradinita-obligatorie-trei-ani-1_525abe6cc7b855ff5631f30d/index.html

Ministrul Educaţiei vrea ca în 10 ani grădiniţa să fie obligatorie de la trei ani

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat duminică, la B1 TV, că, în cel mult 10 ani, învăţământul obligatoriu ar trebui să înceapă de la vârsta de trei ani. Oficialul a anunţat deja că din 2015 toţi copiii de cinci ani vor merge la grădiniţă, la grupa mare.

„Şcoala îi învaţă să trăiască într-un colectiv. Copiii învaţă unii de la alţii mult mai uşor decât de la un adult. Toate studiile ne arată că un copil cu 2-3 ani de grădiniţă performează mai bine la şcoală”, a explicat Pricopie duminică seara, într-un interviu la BI TV.

La întrebarea „De ce e bună grădiniţa?”, ministrul Pricopie a declarat că la grădiniţă se întâmplă multe lucruri, care nu se întâmplă acasă.

În acest sens, oficialul a explicat că au identificat fonduri de 1,5 miliarde de euro până în 2020 pentru grădiniţe, pentru a acoperi deficitul de locuri.

Ministrul a adăugat că are în pregătire un proiect similar pentru creşe, întrucât România se confruntă cu o „problemă gravă de natalitate”. Pentru aceasta, „statul trebuie să vină cu politici integrate. „Ne concentrăm pe această zonă a grădiniţei. Toţi sunt educatori, de la creşă la universitate, diferă specializările”, a declarat Pricopie.

Acesta a dat şi câteva cifre privind gradul de cuprindere în învăţământ a copiilor, în funcţie de vârstă:

  • 98% dintre copiii de cinci ani sunt cuprinşi în sistemul educaţional
  • 85% dintre copiii mai mari de patru ani sunt deja la grădiniţă
  • 75% dintre copiii mai mari de trei ani sunt în sistem

De altfel, ministrul a anunţat joi că, din 2015, copiii de cinci ani vor trebui înscrişi de părinţi la grădiniţă, în grupa mare, legiferând astfel învăţământul obligatoriu de 12 ani.

98% dintre dascăli au diplomă de licenţă

Ministrul a discutat şi despre pregătirea dascălilor din sistem.

„Anul viitor vom avea mai multe cadre didactice la liceele pedagogice. Ele ar trebui să intre în manualul de istorie a României, au construit această naţiune. Le-am desfiinţat de două ori, doamna Andronescu le-a reînfiinţat de două ori. Nu pot să cer şapte ani de pregătire (trei ani licenţă, doi ani de masterat într-un domeniu, plus doi ani de masterat pedagogic) ca să predai la creşă sau la grădiniţă”, a explicat Pricopie.

„De fapt, noi avem 98% dintre cadrele didactice din învăţământ cu licenţă. Avem 72% profesori calificaţi şi titulari, peste 20% care au licenţă, dar care predau în alte domenii şi mai avem 1,8% profesori care nu au studii de pedagogie”, a mai spus ministrul.

„Elevii au timp doi ani să se pregătească dacă vor să intre la liceu“

Remus Pricopie a discutat şi despre motivele schimbării sistemului de admitere la liceu, din 2015, când media minimă de admitere va fi 5. În plus, de anul viitor notele din gimnaziu vor reprezenta doar 25% din media de admitere, faţă de 5-% în prezent, iar elevii care termină clasa a VIII-a vor putea merge şi la o şcoală profesională dacă nu vor să intre la liceu.

„În 1999 s-a schimbat sistemul de admitere şi din 2000 s-a intrat la liceu pe bază de dosar, dar nu era repartizare computerizată, ca acum. În 2001, Ecaterina Andronescu şi-a asumat filosofia pe baza evaluării naţionale şi a notelor din clasele V-VIIII şi a pus la punct partea de management de sistem, mai exact partea de admitere computerizată. Iniţial, ponderea V-VIII şi de la Capacitate, cum se numea atunci, era 25%-75%, în 2003 s-a schimbat la 50%-50% şi de atunci practic a început o presiune pusă de părinţi pe profesori ca notele de la clasă să fie mai mari”, a explicat oficialul evoluţia reglementărilor.

„Aşa am ajuns să avem şi diferenţe de şapte puncte între media notelor din V-VIII pe şcoală şi media notelor de la Evaluarea Naţională, adică noi creştem media elevilor şi îi zicem că e bun, dar el de fapt nu e bine pregătit. De aceea avem copii cu note de 6-7-8 la gimnaziu, dar nu iau 5 la Evaluarea Naţională. Aşa că m-am dus cu aceste date la premier şi a fost de acord ca, din 2014, admiterea la liceu să se facă după aceeaşi procedură, dar cu ponderea schimbată: Evaluarea Naţională va conta 75%“, a mai spus Pricopie.

Clasa a IX-a rămâne la liceu

În ceea ce priveşte clasa a IX-a, Pricopie a spus că a cerut în Parlament să anuleze mutarea ei la gimnaziu, prevăzută de Legea Educaţiei Naţionale, motivând că „nu trebuie să schimbăm un lucru care a funcţionat bine în marea parte a cazurilor“, chiar dacă statistica arată că ar putea ajuta la reducerea abandonului înainte de clasa a IX-a.

„Acum se intră la liceu cu note sub 5 pentru că învăţământul e obligatoriu până la 16 ani. Însă la şcoala profesională nu poţi să te înscrii după clasa a VIII-a, doar după ce termini clasa a IX-a, îl duci într-o clasă de liceu, într-a IX-a, îl chinuieşti şi la sfârşitul clasei a IX-a trebuie să-l convingi să se ducă la o profesională. Trebuie să duci copiii în clasa a VIII-a, toţi dau examen de evaluare, iar în funcţie de rezultate, unii se duc la liceu, alţii se duc la şcoala profesională. (…) Elevii din gimnaziu au timp doi ani să se pregătească dacă vor să intre la un liceu“, susţine ministrul.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/document-lista-disciplinelor-elevii-vor-sustine-tezele-anul-acesta-1_52595ee7c7b855ff562c56a2/index.html

DOCUMENT Lista disciplinelor la care elevii vor susţine tezele anul acesta

Ministerul Educaţiei a publicat lista materiilor şcolare la care elevii vor fi testaţi prin teze semestriale anul acesta, în funcţie de nivel şi de profil. Astfel, lucrările scrise din iarnă trebuie date până pe 20 decembrie 2013, iar cele din primăvară, până pe 23 mai 2014.

Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei, potrivit legii, se arată în documentul publicat pe site-ul oficial al instituţiei.

Tezele din semestrul I al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă, până la 20 decembrie, iar cele din semestrul al II-lea, până la 23 mai 2014. Ele încep în clasa a V-a.

Însă, elevii de clasa a VIII-a vor susţine tezele din semestrul al II-lea până la data de 23 mai 2014, iar cei din clasele terminale de liceu, până la data de 25 aprilie 2014, mai prevede documentul.

Elevii care învaţă în şcolile şi clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în afară de tezele scrise la materiile stabilite de minister, trebuie să susţină şi ezamenul scris semestrial la limba şi literatura maternă, indiferent de nivel, filieră, profil, specializare, an de studiu şi formă de şcolarizare.

Teze suplimentare la profilul Bilingv

De asemenea, cei care sunt în clase cu predare în regim bilingv sau intensiv a unei limbi străine, indiferent de specializare, trebuie să dea în plus teză şi la limba străină respectivă.

În cazurile în care teza se susţine la alegere dintr-o listă de discipline, elevii vor opta în scris de la început pentru una dintre discipline.

În ceea ce priveşte elevii din învăţământul special, dacă se utilizează programa şcolii de masă ei vor da exact acelaşi lucrpri scrise ca şi colegii lor din clasele de masă, iar în celelalte şcoli speciale se susţin teze la limba şi literatura română şi la matematică, începând din clasa a VI-a.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/viitorul-educatiei-ceata-deasa-1_52579c6ac7b855ff5624b333/index.html

Viitorul educaţiei în ceaţă deasă

În plin sezon de toamnă, cu ceaţă deasă pe zone întinse, la fel de ceţos şi neclar este şi viitorul educaţiei. Nici capii educaţiei nu par să înţeleagă încotro se îndreaptă domeniul pe care-l păstoresc.

Declaraţii ale ministrului educaţiei, Remus Pricopie, vin să zăpăcească şi mai mult părinţii şi elevii, într-un domeniu în care este nevoie de predictibilitate şi stabilitate, pentru a proiecta şi realiza trasee educaţionale, resursele umane şi materiale necesare anilor ce vin.

Modificările importante în Legea Educatiei Naţionale (LEN) făcute în decembrie 2012 n-au fost urmate de o sincronizare a întregii legislaţii, ştiut fiind că un articol modificat reverberează şi cere modificări în zeci, poate sute de alte articole din legi sau din legislaţia secundară.

Cel mai frapant exemplu se referă la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu care, conform LEN, ar trebui să intre în vigoare pentru elevii aflaţi acum în clasa a VII-a, adică din 2015. Soarta articolului de lege care prevede acest lucru este incertă, atât ministrul Pricopie cât şi Ecaterina Andronescu susţin rămânerea clasi a IX-a la liceu.

Cu toate acestea, articolul respectiv din LEN n-a fost schimbat, premierul Victor Ponta refuză să-şi dea acordul pe alte schimbări ale LEN.

Ministrul Pricopie ne spune că la intrarea în liceu, din 2015, după clasa a VIII-a, (?) nota minimă de intrare va fi cinci. Dar legea prevede examen de admitere la liceu, lucru pe care ministrul nu-l menţionează. Se va menţine admiterea la liceu cu examen, sau media minimă cinci va fi singurul criteriu? Iar media se referă la ce, la Evaluarea Naţională sau o combinaţie cu mediile din clasele V-VIII? Care nu au nicio credibilitate, aşa cum s-a constatat în anii anteriori, în lipsa unui sistem unitar şi standardizat de evaluare, la nivelul întregii ţări.

Ce se intampla cu elevii care nu au medii de cinci, sau pur şi simplu nu vor să meargă la liceu?

În vara acestui an s-a înregistrat un abandon şcolar de circa 30%, la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Ministrul Pricopie zice că ar trebui cuprinşi în Şcoli Profesionale. Foarte bine, dar tot deplasare la oraş înseamnă. În plus, la 14-15 ani tinerii nu au suficiente resurse intelectuale, psihice, fizice, pentru a asimila meserii dificile, constructori, mecanici, instalatori, etc., ştiută fiind evoluţia tehnologică a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor.

Toate acestea sunt tot atâtea argumente pentru transferul clasei a IX-a la gimnaziu, tinerii rămân la şcoală până la vârsta de 16 ani, în localitatea natală, alături de părinţi, fără eforturi materiale deosebite.

Apoi, îşi aleg în funcţie de interese, talente, înclinaţii, resurse, un traseu educaţional cât mai aproape de profilul propriu, diferit de la un tânăr la altul.

Argumentul Ecaterinei Andronescu, că în felul acesta tinerii rămân în rural, nu-i mai scoate nimeni de acolo, nu stă în picioare.

De ce ar trebui să părăsească ruralul?

În perspectivă anilor ce vin, zona rurală, care deşi are 40% dintre cetăţeni contribuie cu doar 10% la PIB, trebuie să se transforme punând în valoare potenţialul agro-zootehnic şi de prelucrare a materiei prime generate de această zonă economică.

Forţa de muncă trebuie pregătită din timp, şcolile din rural să devină puternice şi performante, cu timpul se pot transforma în licee. Nu poţi pregăti la oraş tineri care să utilizeze utilaje agricole, să lucreze în ferme agricole sau în fabrici de prelucrarea materiei prime produse în agricultură şi zootehnie.

Toate aceste realităţi trebuie înţelese şi apoi prinse într-un proiect de refacere a Învăţământului Tehnico-Profesional, la nivel naţional, urmărit şi pus în operă în următorii ani. Proiect care sa reia realizarea de Campusuri Scolare rurale, cu o importanta componenta in scoli profesionale.

Acest proiect  stă la bază unei pieţe a muncii absolut necesare, fără de care nici să nu visăm la investiţii şi la o economie performanta, in absenţa cărora nici nivelul de trai al cetăţenilor nu va creşte, dimpotrivă.

De aceea nici nu este oportună, în acest moment, descentralizarea Liceelor şi Colegiilor Tehnice, pentru ca în ceaţa deasă în care ne aflăm primarii şi Consiliile Judeţene vor fi tentate să vândă baza materială a acestora, în alte interese, nu ale formării profesionale şi creşterii calităţii în piaţa muncii.

Politicile publice în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt prea importante în momentul de faţă, ele trebuie să se facă cu bani de la bugetul central, unitar şi coerent la nivelul întregii ţări.

Abia după ce aceste politici publice vor fi încheiate, se poate trece la descentralizarea sistemului educaţional, aflat în siguranţă şi cu perspective clare de stabilitate, credibilitate şi predictibilitate.

http://adevarul.ro/locale/craiova/elevi-corn-lapte-dolj-programul-nu-aplicat-cauza-birocratiei-1_525a5a05c7b855ff56300ee2/index.html

Elevi fără corn şi lapte, în Dolj. Programul nu poate fi aplicat din cauza birocraţiei

În judeţul Dolj anul şcolar a început fără lapte şi corn. Autorităţile susţin că procedura de licitaţie este foarte complicată, iar informaţiile de la Ministerul Educaţiei au ajuns foarte târziu.

Elevii din Dolj vor primi lapte şi corn peste 20 de zile. Licitaţia abia s-a încheiat. Directorii unităţilor de învăţământ au declarat că sună aproape zilnic la Inspectoratul Şcolar, pentru a rezolva situaţia. „Sunt copii ai caror părinţi sunt plecaţi în străinătate, lăsaţi în grija bunicilor. Probabil că nu au nici bani şi la ora 10:00 ei servesc acest lapte şi corn ca o masa principală de fapt, nu ca o gustare“, a precizat  Maria Daşu, director Şcoala Nr. 2 din Craiova. 

 

Laurenţiu Ivanovici, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a declarat că s-a gândit la o soluţie, iar la anul situaşia nu se va mai repeta.  „Vom lua de bune informaţiile din anul precedent. Adică structura anului şcolar, numărul de elevi, preţurile maximale, cu rezerva că dacă acestea se modifică şi ele se modifică de la un an la altul şi mă refer la numărul de elevi care clar se modifică, atunci să avem posibilitatea să modificăm în timpul procedurii“, a spus Ivanovici.

 

http://adevarul.ro/locale/bacau/sesiunide-international-umanitar-scolile-bacau-1_5258748ac7b855ff56292293/index.html

Sesiuni de Drept Internaţional Umanitar, în şcolile din Bacău

Voluntari ai Crucii Roşii, filiala Bacău, au susţinut în cadrul Zilelor Educaţiei Nonformale, sesiuni de Drept Internaţional Umanitar în mai multe şcoli şi licee din municipiu.

Au fost prezentate elevilor din clasele a VII-a şi a VIII-a din cadrul şcolilor Alexandru Ioan Cuza, Mihai Drăgan, C-tin Platon, Mihai Sadoveanu, Georgeta Mircea Cancicov, dar şi Liceului Pedagogic Ştefan cel Mare şi Colegiilor Ferdinand I, George Apostu şi Gh. Vrânceanu principiile de bază ale Dreptului Internaţional Umanitar, prin predarea noţiunilor teoretice elementare, dar şi prin aplicaţii practice.

De asemenea, au fost prezentate participanţilor informări referitoare la activitatea Crucii Roşii, filiala Bacău.

Dreptul internaţional umanitar reprezintă un ansamblu de reguli care din considerente de ordin umanitar caută să limiteze efectele unui conflict armat. Dreptul internaţional umanitar protejează acele persoane care nu participă sau care nu mai participă la ostilităţi şi restricţionează mijloacele şi metodele de război. De-a lungul timpului, regulile referitoare la dreptul conflictelor armate s-au referit în mod special la aspecte privind protecţia victimelor conflictelor armate şi protecţia bunurilor culturale în caz de producere a unui conflict armat, a declarat Dan Marcel Babliuc, directorul filialei Bacău a Crucii Roşii.

http://adevarul.ro/news/bucuresti/educatie-jocuri-interactive-intr-un-program-social-derulat-oraselul-copiilor-1_5257e9dfc7b855ff56268981/index.html

Educaţie prin jocuri interactive, într-un program social derulat în Orăşelul Copiilor

Primăria Sectorului 4 organizează un eveniment caritabil, sâmbătă şi duminică, de la ora 10.00, în sprijinul copiilor cuprinşi în programul de asistenţă socială pe raza acestei unităţi administrative.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă, timp de două zile, Orăşelul Copiilor din Sectorul 4 va găzdui concursuri de dans, concerte şi prezentări, dar şi ateliere de creaţie, în cadrul cărora copiii, dar şi părinţii prezenţi vor putea participa la jocuri interactive, gândite ca metode de educaţie prin divertisment.

Prin aceste jocuri va fi evidenţiat faptul că educaţia nu înseamnă doar abstract, copii trebuie să se joace şi să asimileze prin joc, având nevoie de modele reale şi pozitive pentru dezvoltarea psihică şi intelectuală.

Totodată, pe lângă activităţile artistice desfăşurate, în locaţie va fi amenajată o zonă destinată comercializării obiectelor create în ateliere.

Acestea vor fi expuse spre vânzare în schimbul unor sume simbolice, iar fondurile astfel colectate vor fi direcţionate către centrele aparţinând D.G.A.S.P.C. Sector 4, în cadrul cărora sunt ocrotiţi copii instituţionalizaţi pe raza Sectorului 4.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15798229-zece-statistici-legate-tinerii-romani-care-job.htm

15 statistici legate de piata muncii tinerilor care ar trebui sa ingrijoreze Guvernul

Se discuta despre crearea de locuri de munca, se fac promisiuni tinerilor, se lanseaza programe peste programe, dar cifrele ne aduc cu picioarele pe pamant. Perspectivele pentru absolventi de a-si gasi un job sunt reduse, rata de parasire a scolii e 18% in cazul baietilor, iar un tanar din trei din mediul rural se lasa de scoala. Aproape unul din 3 someri are intre 15 si 24 de ani. Peste o treime dintre tinerii care lucreaza sunt de fapt lucratori familiali neremunerati. Datele sunt obtinute la solicitarea HotNews catre Institutul National de Statistica.

15 statistici esentiale
:

  • Rata de parasire timpurie a      sistemului educational de catre tinerii in varsta de 18-24 ani (proportia      populatiei de 18-24 ani cu nivel scazut de educatie, care nu urmeaza nici      o forma de instruire, in total populatie de 18-24 ani) a fost in anul 2012      de 17,4%. Aceasta rata arevalori apropiate pe sexe (18,0% in cazul      barbatilor si 16,7% in cazul persoanelor de sex feminin), dar a      inregistrat diferente semnificative pe medii de rezidenta (29,1% in mediul      rural fata de 7,4% in mediul urban).
  • Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma      de educatie sau de instruire (proportia tinerilor de 15-34 ani      care nu urmau nicio forma de instruire si nici nu lucrau in totalul      tinerilor de 15-34 ani) a fost in anul 2012 de 19,7%, mai mare in cazul      femeilor (24,4% fata de 15,2% in cel al barbatilor) si in cazul celor      rezidenti in mediul rural (23,0% fata de 17,1% pentru tinerii din mediul      urban).
  • Din distributia      somerilor pe grupe de varsta se constata ca tinerii (15-24      ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (27,0%) in      totalul somerilor. Tinerii, reprezentau 33,6% din numarul total al      somerilor din mediul rural si 23,8% in mediul urban. Dintre somerii tineri      57,5% erau barbati, iar 59,7% locuiau in mediul urban. Ponderea somerilor      tineri in totalul persoanelor tinere era de 7,0%. Nivelul acestui      indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (7,9%, fata de      6,1% in cazul femeilor) si pentru cele din mediul urban (8,0%, fata de      5,9% in mediul rural).
  • Persoanele ocupate tinere (15-24 ani) au lucrat in      special ca salariati      (54,7%) si ca lucratori familiali neremunerati      (34,5%). In anul 2012, salariatii s-au concentrat in proportie de 57,7% in      sfera serviciilor, 39,2% in industrie si constructii si 3,1 % in ramurile      agricole.
  • Din distributia      numarului de salariati dupa regimul de lucru se observa      faptul ca majoritatea (98,3%) erau salariati angajati permanent. Din cei      105.000 salariati cu regim de lucru temporar, 85,3% au indicat drept motiv      principal al acestui regim de lucru, faptul ca nu au gasit un loc de munca      permanent, 72,7% au fost angajati pentru o perioada de 4 – 12 luni, 66,8%      erau barbati, iar 52,5% locuiau in mediul urban. Mai mult de trei sferturi      (90,0%) si-au desfasurat activitatea in sectorul privat, 24,8% au lucrat      ca muncitori necalificati, iar 22,1% in agricultura, silvicultura si      pescuit.
  • Rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (22,7%)      in randul tinerilor (15-24 ani). Somajul a afectat in masura mai mare      absolventii invatamantului mediu si scazut, pentru care rata somajului a      fost de 7,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata inregistrata      pentru somerii cu studii superioare (5,6%).
  • Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata      (in somaj de sase luni si peste) a fost de aproape 14% iar incidenta      somajului de lunga durata in randul tineretului de 61,1%.
  • Tinerii in varsta de 20-24 ani cu nivel de educatie      cel putin mediu reprezentau aproape 80% din totalul tinerilor apartinand      acestei grupe de varsta. Pe sexe, aceasta proportie a avut valori      apropiate: 78,4% pentru persoanele de sex masculin si 80,8% pentru cele de      sex feminin. Pe medii, diferenta a fost de 24,0 puncte procentuale in      favoarea mediului urban (90,2% fata de 66,2% in mediul rural).
  • In anul 2012, numarul persoanelor care au urmat o      forma de instruire in cadrul sistemului national de educatie a fost de      1,735 milioane de persoane; dintre acestea, ponderile majoritare au fost      detinute de femei (51,0%), de persoanele cu domiciliul in mediul urban      (64,2%) si de tineri (91,3%). Pentru 93,5% dintre aceste persoane, durata      totala a instruirii a fost de doi ani si peste. Timpul alocat instruirii a      fost, in medie, de 28,7 ore pe saptamana. Scopul declarat al instruirii a      fost, in 95,6% din cazuri, pregatirea scolara sau universitara de baza.
  • Dintre persoanele active, 96,2% erau in varsta de      munca (15-64 ani). Tinerii      reprezentau 8,4% din populatia activa, mai mult de      jumatate (57,4%) avand domiciliul in mediul rural.
  • Analiza distributiei      pe grupe de varsta a populatiei ocupate indica faptul ca      ponderile cele mai mari erau detinute de persoanele din grupele de varsta      adulta: 30,6% dintre persoanele ocupate aveau varsta cuprinsa in      intervalul 35-44 ani, 26,2% erau persoane in varsta de 25-34 ani, iar      19,9% erau persoane de 45-54 ani. Tinerii au reprezentat 7,0% din      populatia ocupata, fiind mai numerosi in mediul rural (62,4%).
  • In anul 2012 somerii cu experienta in munca (cei      care au lucrat inainte de a intra in somaj) au reprezentat 62,3% din      totalul somerilor. Dintre somerii cu experienta in munca 70,9% domiciliau      in mediul urban, 61,3% erau barbati, 35,5% aveau studii liceale (inclusiv      treapta I), iar 8,5% erau tineri (15-24 ani). Motivul principal pentru      care jumatate dintre somerii din aceasta categorie au incetat sa lucreze a      fost concedierea sau reducerea de personal (56,2%). Ponderi importante au      revenit si persoanelor care au terminat o activitate temporara (22,7%),      celor a caror unitate a dat faliment (12,3%), sau celor care au demisionat      (4,7%).
  • Din cei 367.000 someri care au incetat lucrul in      ultimii 8 ani, 89,7% au lucrat in unitati apartinand sectorului privat,      80,6% au fost salariati la ultimul loc de munca, 27,8% proveneau din      ramurile industriei prelucratoare, iar 25,3% au lucrat ca muncitori      calificati si asimilati. Dintre somerii care nu au lucrat niciodata 42,9%      erau absolventi de liceu (inclusiv treapta I), 57,4% erau barbati, 57,5%      erau tineri (15-24 ani), iar 62,4% locuiau in mediul urban.
  • Incidenta somajului de lunga durata in randul      tineretului (ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata      somajului de 6 luni si peste in numarul total al somerilor din aceeasi      grupa de varsta) a fost de 61,1%. Valori mai ridicate ale acestui      indicator s-au inregistrat pentru barbati (63,2%) si pentru persoanele din      mediul rural (61,3%). Rata somajului de lunga durata (ponderea somerilor      aflati in somaj de 12 luni si peste in populatia activa) a fost de 3,2%.      Pe sexe, acest indicator a inregistrat valori de 3,4% pentru barbati si      2,9% pentru femei, iar pe medii de rezidenta, de 4,1% in urban fata de      2,0% in rural.
  • In anul 2012, populatia inactiva a fost de 11,372      milioane de persoane, reprezentand 53,3% din populatia totala. Persoanele      inactive cu domiciliul in mediul urban au detinut majoritatea (53,9%), iar      femeilor le-a revenit o pondere superioara (57,4%) celei a barbatilor.      Populatia inactiva de 15 ani si peste a fost de 8,170 milioane de      persoane, din care 65,4% aveau varsta cuprinsa in intervalul 15-64 ani. Din totalul persoanelor inactive      de 15 ani si peste, 22,9% erau tineri (15-24 ani).      Repartizarea persoanelor inactive de 15 ani si peste pe categorii de      inactivitate arata ca pensionarii si beneficiarii de ajutor social      reprezentau peste jumatate (53,1%) din total. Elevii si studentii de 15      ani si peste detineau o pondere de 19,9% in populatia inactiva din aceeasi      categorie de varsta.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15781659-lista-materiilor-care-elevii-sustin-teze-acest-scolar-tezele-din-semestrul-sustin-pana-20-decembrie.htm

Lista materiilor la care elevii sustin teze in acest an scolar. Tezele din semestrul I se sustin pana pe 20 decembrie

Ministerul Educatiei Nationale a publicat lista disciplinelor la care elevii sustin teze in anul scolar 2013-2014. Potrivit documentului, pe primul semestru tezele se sustin de regula pana la data 20 decembrie, iar pe semestrul al II-lea pana la data 23 mai 2014. La clasele cu predare in regim bilingv sau intensiv, indiferent de specializare, elevii sustin lucrare scrisa semestriala si la limba straina respectiva.

 

Cand se sustin tezele in anul scolar 2013-2014:

  • Semestrul I: pana la      data 20 decembrie 2013
  • Semestrul al II-lea: pana la      data 23 mai 2014
  • clasele terminale de liceu:      tezele din semestrul al II-lea se sustin pana la data 25 aprilie 2014

In cazurile in care o lucrare de evaluare semestriala (teza) se sustine la alegere dintr-o lista de discipline, elevii vor opta in scris pentru una dintre materiile din lista, iar optiunile elevilor raman valabile pe parcursul intregului an scolar, se arata in documentul aprobat de secretarul de stat in Ministerul Educatiei, Stefania Duminica. La clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, elevii sustin teza si la limba si literatura materna, indiferent de nivel, filiera, profil, specializare, an de studiu si forma de scolarizare.
Lista tezelor din anul scolar 2013-2014

Invatamantul Gimnazial
Clasele a V-a – a VII-a:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica

Clasa a VIII-a:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Istorie/ Geografie (la alegere)

Invatamantul Liceal
Filiera Teoretica Clasele a IX-a – XII-a/ a XIII-a

Specializarea Filologie:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie/ Geografie (la alegere)
  • Teza la Limba latina (la seral si frecventa redusa      la clasa a XIII-a se sustine la Stiinte socio-umane)

Specializarea Stiinte sociale:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie/ Geografie (la alegere)
  • Teza la Stiinte socio-umane (Logica la clasa a IX-a,      Psihologie – clasa a X-a, Economie sau Sociologie – clasa a XI-a,      Filosofie – clasa a XII-a si a XIII-a)

Specializarea Matematica-Informatica:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Informatica
  • Teza la Fizica/ Chimie/ Biologie (la alegere)

Specializarea Stiinte ale naturii:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Fizica/ Chimie/ Biologie (la alegere)
  • Teza la Fizica/ Chimie/ Biologie (la alegere, alta      disciplina decat cea aleasa anterior)

Filiera Vocationala Clasele a IX-a – XII-a

Liceul Militar – specializarea Matematica-informatica:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica
  • Teza la Informatica

Specializarea Arte plastice si decorative si Specializarea Conservare – restaurare bunuri culturale:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istoria artelor si arhitecturii
  • Teza la Stiinte socio-umane

Specializarea Arhitectura, arte ambientale si design:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica
  • Teza la Stiinte socio-umane

Specializarea Muzica:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Stiinte socio-umane
  • Teza la Istoria muzicii

Specializarea Coregrafie:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Stiinte socio-umane
  • Teza la Istoria baletului

Specializarea Teatru/ Arta actorului:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Stiinte socio-umane
  • Teza la Istoria teatrului

Profilul sportiv:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Biologie
  • Teza la Pregatire sportiva teoretica

Profilul pedagogic (invatator-educator):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica
  • Teza la Introducere in pedagogie si teoria si      metodologia curriculumului (clasa a IX-a) / Teoria si practica instruirii      si evaluarii (clasa a X-a)/ Managementul clasei de elevi (clasa a XI-a) /      Psihologia educatiei (clasa a XII-a)

Profilul pedagogic (bibliotecar-documentarist):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica (clasa a IX-a)/ Psihologie (clasa      a X-a)/ Geografie sau Istorie (la alegere, pentru clasele a XI-a si a      XII-a)
  • Teza la Introducere in pedagogie si teoria si      metodologia curriculumului (clasa a IX-a) / Teoria educatiei si      managementul clasei de elevi (clasa a X-a) / Biblioteconomie (clasa a      XI-a) / Psihologia educatiei (clasa a XII-a)

Profilul pedagogic (pedagog scolar):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica (clasa a IX-a)/ Psihologie (clasa      a X-a)/ Geografie sau Istorie (la alegere, pentru clasele a XI-a si a      XII-a)
  • Teza la Introducere in pedagogie si teoria si      metodologia curriculumului (clasa a IX-a) / Teoria educatiei si      managementul clasei de elevi (clasa a X-a) / Psihologia varstelor (clasa a      XI-a) / Psihologia educatiei (clasa a XII-a)

Profilul pedagogic (mediator scolar):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica (clasa a IX-a)/ Psihologie (clasa      a X-a)/ Geografie sau Istorie (la alegere, pentru clasele a XI-a si a      XII-a)
  • Teza la Introducere in pedagogie si teoria si      metodologia curriculumului (clasa a IX-a) / Managementul grupului si al      relatiilor cu familia (clasa a X-a) / Psihologia copilului si a      adolescentului (clasa a XI-a) / Psihologia educatiei (clasa a XII-a)

Profilul pedagogic (educator-puericultor):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Matematica
  • Teza la Introducere in pedagogie. Educatie timpurie/      Psihologie generala (la alegere, clasa a IX-a) / Psihologia copilului si a      relatiei mama-copil (clasa a X-a)

Profilul teologic ortodox:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie (clasele a IX-a – a X-a) / Dogmatica      (clasele a XI-a – a XII-a)
  • Studiul Vechiului Testament (clasele a IX-a – a X-a)      / Studiul Noului Testament (clasele a XI-a – a XII-a)

Profilul patrimoniu cultural:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie (clasele a IX-a – a XI-a) / Studiul      Noului Testament (clasa a XII-a)
  • Studiul Vechiului Testament (clasele a IX-a – a X-a)      / Istoria artelor (clasele a XI-a – a XII-a)

Profilul teologic romano-catolic (limba romana) si Profilul teologic greco-catolic:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Catehism/ Studiul biblic (la alegere)

Profilul teologic romano-catolic (limba maghiara):

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Catehism (clasele a IX-a – a X-a) / Studiul biblic      al Noului Testament (clasele a XI-a – a XII-a)

Profilul teologic penticostal:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Teza la Vechiul Testament (clasele a IX-a) / Noul      Testament (clasa a X-a) / Istoria crestinismului (clasa a XI-a) /      Pneumatologie (clasa a XII-a)

Profilul teologic baptist:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Teza la Vechiul Testament (clasele a IX-a) / Studiul      Noului Testament (clasa a X-a) / Istoria crestinismului (clasa a XI-a) /      Doctrine biblice (clasa a XII-a)

Profilul teologic adventist:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Teza la Cunostinte biblice (clasele a IX-a – a X-a)      / Studiul Bibliei (clasele a XI-a – a XII-a)

Profilul teologic reformat si Profilul teologic unitarian:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Teza la Studii biblice

Profilul teologic musulman:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Limba moderna 1
  • Teza la Istorie
  • Teza la Viata profetului (clasa a IX-a) / Legislatie      islamica (clasele a X-a – a XII-a)

Filiera tehnologica – clasele a IX-a si a X-a

Profilul Servicii:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Limba moderna 1

Profilul Resurse naturale si protectia mediului:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Chimie/ Biologie/ Fizica (la alegere)

Profilul Tehnic:

  • Teza la Limba si literatura romana
  • Teza la Matematica
  • Teza la Fizica

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-educatiei-gradinita-va-fi-obligatorie-de-la-trei-ani-1061872.html

Ministrul Educației: „Grădinița va fi obligatorie de la vârsta de trei ani”

Remus Pricopie, invitat în această seară la emisiunea lui Ion Cristoiu de la B1 TV, a atras atenția că doar 4 la sută din elevii din mediul rural ajung la facultate, în timp ce în urban se ajunge la un procent de 44 la sută.

Pentru a remedia această inechitate, Pricopie spune că va crește cuantumul și numărul burselor sociale pentru a încuraja elevii defavorizați să ajungă în facultăți. „În SUA, spre exemplu, sunt 20 de milioane de studenți, 5 milioane dintre ei au burse sociale”, a exemplificat ministrul.

O altă măsură pe care o are în vedere este coborârea vârstei de la care grădinița va deveni obligatorie, până la 3 ani. „Se întâmplă deja în multe țări din UE. O vom face gradual, în 6-8-10 ani”, a anunțat ministrul Educației.

„Dacă copilul ajunge direct la pregătitoare, iar diferențele față de alți copii vor fi mari, va fi frustrat, apare și o frână psihologică. În schimb, dacă sunt duși de mici în grădinițe, și socializează, au șanse mari să se descurce mai bine. Apoi, copiii învață mult unii de la alții”, a motivat ministrul intenția.

18,5 % din elevii români nu termină 10 clase. „Ca să îi ajuți să supraviețuiască trebuie să îl antrenezi din vreme”, crede Remus Pricopie.

Revine la catedră la încheierea mandatului

Ministrul a vorbit și despre cei doi copii ai lui, în vârstă de 10 și 16 ani. „Fata este în clasa a IV-a, știe la perfecție germana. A învățat și engleză, franceză, iar acum a trecut la rusă. Ea își dorește să învețe. Băiatului îi plac matematica și șahul. E jucător profesionist de șah”, a povestit ministrul, care susține că la încheierea mandatului va reveni la catedră.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sute-de-elevi-la-targul-world-education-din-bucuresti-1061833.html

Sute de elevi şi studenţi la Târgul World Education din Bucureşti, din acest weekend

Ieri şi astăzi sute de tineri au venit târgul de educaţie organizat la Hotelul Hilton pentru a afla ultimele noutăţi în materie de studii în străinătate. Studenţii au fost în principal interesaţi despre condiţiile în care pot face un masterat afară.

„Avem un interes crescut, la prima oră au venit foarte mulţi copii să ne viziteze, elevi de liceu ,dar şi studenţi din anii II şi III de facultate în vederea aplicării pentru master în străinătate. Suntem firmă de consultanţă educaţională, noi ne ocupăm de absolut tot ceea ce înseamnă dosarul de admitere, dar până acolo trebuie să identificăm necesităţile fiecărui aplicant, să găsim cele mai potrivite instituţii pentru aceştia şi, pas cu pas, tot procesul de admitere. Transmiterea dosarului către universităţi, monitorizarea procesului de admitere, legătura cu universităţile, asistenţă pentru cazare, împrumuturi studenţeşti, burse”, a explicat Ana Maria Papp, manager în cadrul firmei Integral Programe Educaţionale, citată de Agerpres.

Pentru a se înscrie la un program de studii la una din universităţile străine, candidaţii au nevoie de o fişă matricolă cu notele obţinute în clasele de liceu, materiile pe care le-au studiat, un certificat internaţional de cunoaştere a limbii engleze, o scrisoare de motivaţie de aproximativ o pagină şi jumătate şi o scrisoare de recomandare din partea unui profesor.

Experţii de la universităţi de top din Europa sunt prezenţi la ediţia de toamnă a târgului, care se desfăşoară pe 12-13 octombrie la Bucureşti, pe 14 octombrie în Constanţa şi pe 16 octombrie în Timişoara.

Târgul se află la cea de-a ediţie XIV-a ediţie, fiind prezente 40 de instituţii de învăţământ din Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Italia şi Spania.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1061648.html

DEZBATERE EVZ. Manual de Internet pentru clasele primare

Folosirea greşită a reţelei informatice poate avea consecinţe grave asupra educaţiei şi a calităţii vieţii viitorilor adulţi, avertizează specialiştii.

Tot mai mulţi părinţi şi profesori sunt îngrijoraţi de faptul că dacă nu-i învăţam pe copiii generaţiei google + şi ai reţelelor de socializare cum să coreleze cultura din cartea tipărită cu informaţiile pe care le găsesc pe Internet, folosirea greşită a reţelei informatice mondiale va avea consecinţe nefaste asupra educaţiei şi calităţii vieţii viitorilor adulţi.

E nevoie de harta comorilor

„Ne place sau nu ne place, sunt copii care au cel mai bun prieten Internetul. Trebuie să le spunem la ce îi poate ajuta acesta, care nu e un fel de baubau ci, folosit corect, îi poate ajuta să progreseze”, ne-a declarat psihologul Mirela Zivari. În acest imens labirint al cărţilor neordonate, e nevoie de o hartă a comorilor, e nevoie de un set de reguli pentru ca ei să ştie să se descurce, să găsească ceea ce caută.

„E nevoie ca Internetul să li se predea elevilor încă din clasele primare, la fel cum se procedează în alte ţări”, propune psihologul. Predarea ar trebui făcută fie de către profesori de informatică, fie de către alţi profesori. „În patru sau cinci ani ar trebui să depăşim şi noi etapa programelor de control parental, eficiente şi ele. Dar tinerilor le-ar fi extrem de util să înveţe să utilizeze corect acestă resursă. Copiii trebuie să navigheze atât în siguranţă, feriţi de abuzuri cât şi să ştie să aleagă informaţiile corecte de care au nevoie”, a precizat Zivari.

Nu suntem în stare să educăm capacităţi de gândire şi comportament, care să fie esenţiale pentru ceea ce trebuie să fie cineva în era Internetului, a comentat la rândul său, academicianul Solomon Marcus la dezbaterea EVZ organizată săptămână trecută.

„Iată, sunt 20 de ani de la apariţia lui şi noi încă nu ne-am pus problema educării de la vârsta şcolii primare şi gimnaziale: educarea frecventării corecte a internetului”, a spus academicianul.

Indispensabil oricărei profesii

Uităm că cele mai multe profesii nu se vor putea dezvolta fără a beneficia de ceea ce este mai bun în Internet. „Am lăsat acest amănunt complet descoperit. N-am înţeles, de pildă, că Internetul este o chestiune care nu-l priveşte numai pe profesorul de informatică, îi priveşte pe toţi educatorii, pentru că toţi trebuie să ştie să ofere elevilor, studenţilor modele de corelare a culturii din cartea tipărită cu cea de pe Internet. Nu se face lucrul ăsta”, consideră academicianul, profesor de matematică.

Ce părere aveţi: ar trebui să existe un manual de internet, opţional pentru clasele primare? Cine ar trebui să-l scrie şi cine ar trebui să-l predea?

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/pricopie-noul-top-universitatilor-romanesti-finalizat-1-septembrie-2014-1_525932c6c7b855ff562bb195/index.html

Pricopie: noul top al universităţilor româneşti, finalizat la 1 septembrie 2014

Ministrul delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, a declarat vineri, la Consiliul Naţional al Rectorilor de la Suceava, că până la sfârşitul anului se vor stabili criteriile care vor sta la baza noii proceduri de evaluare şi clasificare a universităţilor, între care activitatea de cercetare şi capacitatea de internaţionalizare. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea ca până pe 1 septembrie 2014 să fie gata noul top autohton.

Ministrul Costoiu a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă că în cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor, organizat vineri şi sâmbătă la Suceava, că urmează să se discute noile criterii de ierarhizare a universităţilor, care ar trebui să fie puse la punct până la finele anului.

„În acest an noi ne dorim să stabilim transparent care sunt condiţiile, care sunt criteriile pe baza cărora se va face clasificarea şi ierarhizarea, dacă putem merge mai departe, prin a compara programe de studii total diferite. Spre exemplu, putem compara un program de la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport cu un program de automatică de la Suceava sau de la Politehnica din Bucureşti sau de oriunde din ţară? Putem compara un program de medicină cu un program de comunicare? Trebuie să stabilim toate aceste lucruri”, a spus Costoiu, potrivit Mediafax.

El a arătat că sunt foarte multe criterii care pot fi luate în calcul, dar că printre acestea trebuie să se găsească activitatea de cercetare – un element care va trebui cuantificat, dar şi capacitatea universităţilor de a se internaţionaliza, de a-şi crea propriul viitor.

„Criteriile vor fi discutate pe parcursul acestor luni. Noi credem că începând cu anul 2014-2015, această clasificare ar trebui să funcţioneze, să fie realizată şi să producă efecte. În acest an să creăm mecanismul, să colectăm datele de la universităţi, să se producă evaluarea propriu-zisă şi, începând cu 2014-2015, să putem aplica rezultatul acestei evaluări”, a spus Costoiu.

Ultima ierarhizare, din 2011, contestată în instanţă

Ministrul delegat pentru învăţământul superior a reamintit că în anul 2011 a avut loc ultimul proces de evaluare şi clasificare a universităţilor, pe vremea ministrului Daniel Funeriu, însă susţine că a avut o problemă majoră şi anume lipsa transparenţei.

„Au fost, din nefericire, destul de puţini cei care, la momentul respectiv, au spus că nu este un lucru corect, nu este bine făcut şi o spun şi acum şi vă spune un om care a devenit rector al Universităţii Politehnica Bucureşti, o universitate clasată în topul celor 12 universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Adică, chiar o universitate care a câştigat în urma acestui proces de clasificare şi ierarhizare şi, totuşi, susţinem acest lucru”, a spus Costoiu.

El a precizat că Universitatea din Suceava este una dintre puţinele universităţi din ţară care a contestat modul de clasificare a universităţilor, inclusiv în instanţă.

„Din nefericire, o spun, şi chiar dacă sunt la Suceava, spun acest lucru, Universitatea din Suceava a câştigat în instanţă. O spun din nefericire pentru că n-ar fi trebuit să ajungem acolo. Nici universitatea să dea în judecată şi nici ministerul de a fi pus în postura de a pierde. O spun cu respect, nici în acest moment nu există în minister, sau noi nu le-am găsit, în nouă luni, documentele care să ateste mecanismele prin care a fost selectată agenţia cu care s-a lucrat la evaluare”, a explicat Costoiu, arătând că fostul preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, a scris Asociaţiei Universităţilor Europene, care a răspuns public că nu îşi asumă responsabilitatea pentru evaluarea şi clasificarea din 2011.

1 septembrie 2014, data noii clasificări a universităţilor

La rândul său, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat că MEN şi-a propus ca la 1 septembrie 2014 să fie finalizată clasificarea universităţilor.

„Nu vreau din start să neg acest termen, însă dacă vom considera că avem nevoie de mai mult timp, nu avem nicio problemă să aşezăm lucrurile în aşa fel încât totul să fie clar, să fie făcut după proceduri, universităţile să ştie exact de ce au fost aşezate pe un etaj sau altul”, a spus Pricopie.

Angajabilitatea absolvenţilor şi impactul în plan local, criterii susţinute de universităţi

Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Mihai Cîmpeanu, a declarat în aceeaşi conferinţă de presă că absorbţia absolvenţilor pe piaţa muncii, rolul universităţii în dezvoltarea regională, alături de partea de cercetare, sunt parametrii care trebuie luaţi în considerare într-o viitoare „cât mai apropiată” clasificare a universităţilor.

„Pe ordinea de zi a CNR punctul principal este tocmai această clasificare şi poziţia noastră este clară, o clasificare este necesară, dar trebuie făcută într-o manieră foarte transparentă, trebuie luaţi în calcul mai mulţi parametri. Universităţile au ca misiune principală educaţia şi cercetarea, iar la clasificarea universităţilor partea de educaţie nu a fost luată în considerare aşa cum ar fi trebuit”, a spus Câmpeanu.

Preşedintele CNR a atacat la rândul său procedura de clasificare din 2011. „A fost o clasificare contestată, iar instanţa nu le-a dat câştig de cauză şi a certificat faptul că această clasificare nu a fost bine făcută”, a spus Câmpeanu, care a apreciat disponibilitatea de dialog a reprezentanţilor MEN în privinţa clasificării universităţilor.

La şedinţele CNR de la Suceava sunt reprezentate 74 din cele 92 de universităţi acreditate care compun sistemul românesc de învăţământ superior. 

http://adevarul.ro/educatie/universitar/costoiu-anunta-schimbarea-sistemului-acordare-burselor-studentii-romani-statele-vecine-1_5259330ec7b855ff562bb28e/index.html

Ministrul Costoiu anunţă schimbarea sistemului de acordare a burselor pentru studenţii români din statele vecine

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat vineri, la Suceava, că în perioada următoare va fi gândit un alt mecanism de acordare a burselor pentru studenţii etnici români din Republica Moldova şi din alte state vecine, care să aibă şi o componentă de schimb universitar, cum este programul european Erasmus.

Costoiu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă organizată la Universitatea din Suceava, unde continuă şi sâmbătă Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR), că împreună cu partenerii din Republica Moldova va fi gândit un nou mecanism de acordare a burselor pe care Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) le dă studenţilor etnici români din Republica Moldova şi din alte ţări vecine ale României.

Acesta a mai spus că universităţile din Suceava, în mod special, dar şi universităţile din Iaşi şi Galaţi, au un rol important în contextul legăturilor cu Republica Moldova şi cu diaspora, potrivit Mediafax.

Costoiu a spus că în privinţa acestui subiect a fost o discuţie mai amplă cu omologii din Republica Moldova, au fost discuţii şi între cei doi premieri, iar partea moldoveană a solicitat şi un alt tip de decontare, asemenea burselor Erasmus.

Burse de un semestru pentru etnicii români

„Nu se pune problema înlocuirii totale a acestor burse, ci completarea acestui mecanism şi cu mecanisme de tip Erasmus, adică nu ani compleţi de finanţare, ci luni de finanţare pentru studenţii care sunt interesaţi de acest mecanism şi în acest moment nu îl au la dispoziţie“, a explicat Costoiu, la Suceava.

El a arătat că până acum tinerii aveau posibilitatea să studieze doar ani compleţi. Anual, România oferă în jur de 5.500 de burse  pentru tinerii din Republica Moldova care vor să studieze în univeristăţile de la noi.

„Sunt o serie întreagă de studenţi care şi-au exprimat interesul să nu vină să studieze doi-trei ani în România, ci să studieze un semestru“, a precizat Costoiu, adăugând că o astfel de solicitare a venit din partea Guvernului moldovean.

Interes în scădere pentru bursele oferite de statul român

Anul acesta, ministerul a decis să organizeze o a doua sesiune de admitere pe locurile oferite de statul român în universităţile din ţară pentru românii din Republica Moldova.

Asta, după ce în prima sesiune au fost admişi 1.281 de candidaţi la studiile de licenţă şi au rămas libere în jur de 650 de locuri finanţate de statul român, atât cu burse, cât şi prin plata integrală a taxelor de studii.

Astfel, în sesiunea a doua, 203 candidaţi etnici din Republica Moldova au fost acceptaţi în universităţile româneşti pe aceste locuri subvenţionate.

La şedinţele CNR de la Suceava sunt reprezentate 74 din cele 92 de universităţi acreditate care compun sistemul românesc de învăţământ superior. 

http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/conferinta-media-and-religion-universitati-1_5257bae6c7b855ff56256f63/index.html

Conferinţa „Media and Religion“ aduce în România reprezentanţi ai universităţilor prestigioase de peste hotare

European Communication Research and Education Association (ECREA), împreună cu Şcoala Doctorală în Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti şi Asociaţia Formatorilor din Jurnalism şi Comunicare organizează în zilele de 11 şi 12 octombrie conferinţa „Media and Religion“. Deschiderea evenimentului va avea loc astăzi, 11 octombrie, la Casa Eliad.

Conferinţa ve reuni 26 de participanţi de la universităţi de prestigiu din Franţa (Universitatea Paris II Sorbonne din Paris, Univeritatea Sorbonne Nouvelle Paris 3, Univeritatea Paris 8 – Vincennes, Universitatea  “Paul Valéry” din Montpellier) , Slovacia (Universitatea Catolică din Ružomberok), SUA (Universitatea Webster, Universitatea de Stat din Georgia), Nigeria (Universitatea Redeemer din Mowe), Suedia (Universitatea din Lund), Finlanda (Universitatea din Helsinky), Polonia (Universitatea Economică din Katowice) şi România (Universitatea din Bucureşti).

De asemenea, conferinţa „Media and Religion“ se bucură de prezenţa a patru invitaţi speciali: Johanna Summiala (Finlanda), Erich Rothenbuhler (SUA), Ştefan Bratosin (Franţa) şi Nicolae Dascălu (România, Basilica Press Center).

În ultima zi, sâmbătă, 12 octombrie, începând cu ora 15.30 participanţii vor vizita sediul Patriarhiei Române şi vor fi primiţi de oficialităţile ecleziastice.

Sesiunea ştiinţifică îşi propune să devină o platforma de dezbatere a relaţiilor dintre sacru şi profan, aşa cum sunt ele (inter)mediate de presa contemporană. Participanţii vor aborda problematici cum ar fi: mediatizarea fenomenelor religioase, utilizarea arhietipurilor religioase în presă, publicitate şi relaţii publice, mass-media şi religia în mediul online, ritualurile media şi evenimente mass-media, ritualurile de consum media, revelaţiile mass-media şi secretele religioase/sacre, antropologia media din punctul de vedere al categoriilor sacru şi profan.

 

http://www.gandul.info/stiri/targ-de-universitati-straine-la-bucuresti-cat-costa-un-an-de-studiu-in-europa-11503619

Târg de universităţi străine la Bucureşti. Cât costă un an de studiu în Europa

Media mare la Bacalaureat, cel puţin 6,5 la testul de engleză şi o scrisoare de recomandare bine redactată sunt cele trei condiţii esenţiale pe care universităţile britanice venite la Bucureşti în număr mare pentru a participa la Târgul World Education, care se desfăşoară în perioada 12-13 octombrie 2013, le pun tinerilor români care vor să-şi continue studiile în Anglia.

Aproape 2.000 de tineri au primit consultanţă gratuită sâmbătă în prima zi de târg. Profesorii de la universităţile străine le-au făcut demonstraţii pe loc pe tabletă despre modul în care ar trebui „să aplice” cu succes. „Ar trebui să aplici anul viitor pe vremea asta. Dar dosarul ar trebui să cuprindă la final diploma de bacalaureat cu cel puţin nota 8 şi testul IELTS cu cel puţin 6,5”, îi spune profesorul Kevin Rowles de la Universitatea Huddersfield din Marea Britanie Andreei, o elevă în clasa a XI-a.

Asemeni Andreei, sute de elevi au venit  în prima zi a târgului să prospecteze piaţa educaţiei. Cei mai mulţi dintre ei vor să-şi continue studiile într-un alt sistem de educaţie decât cel românesc.

„În comparaţie cu România, toate celelalte sisteme de învăţământ sunt cam la fel, seamănă între ele. Plus că sunt multe universităţi în topurile internaţionale. Acum am venit să-mi fac o idee despre programele de computer science, la care voi aplica la anul”, spune Teodor Arvir, elev în clasa a XII-a la Colegiul Sf. Sava. Colegul lui, Andrei Lepădat, vrea un program de Inginerie şi Economie. „ Nu neapărat că vrem să plecăm de tot, dar vrem să vedem cum e la alţii. Vom aplica în acelaşi timp la mai multe universităţi”, spune Andrei.

 

Chiar dacă e în clasa a X-a la Şcoala Internaţională din Bucureşti, Laura a venit să-şi facă o idee despre ofertele din piaţă. „Caut un program de arte. Vreau să merg în strănătate pentru că la noi nu găsesc programe atât de bune, la noi nu sunt atât de multe specializări”, spune Laura.

Târgul World Eduction Fair continuă şi duminică, la Hotelul Hilton, între orele 10 şi 17. În timpul evenimentului participanţii vor primi consultanţă gratuită de la  reprezentanţii a  peste 40 de unversităţi din Marea Britanie, Olanda, Danemarca sau Elveţia.

Un an de studiu la o universitate din Marea Britanie este 6.000 şi 9.000 de lire sterline/an, iar costurile de trai ajung în jur de 600 de lire sterline pe lună. Studenţii români se pot împrumuta la Student Finance England. Restituirea împrumutului începe după ce studenţii au absolvit şi depăşesc un venit de 12.600 de lire sterline în România şi un venit de 21.000 de lire sterline în Marea Britanie.

În Olanda, costul unul program academic ajunge la 1.800 de euro pe an. La universităţile tehnice costul pentru studii ajunge şi la 10.000 de euro, pentru că acestea nu sunt subvenţionate de statul olandez.

În Danemarca învăţământul este gratuit, iar pentru costurile de trai este nevoie de 700-800 de euro pe lună. În acest an statul danez va acorda un ajutor nerambursabil în valoare de 720 de euro pe lună pentru studenţii din UE, care sunt activi şi au fost angajaţi, muncind 10-12 ore pe săptămână, după ce demonstrează statutul de angajat cu un contract de muncă sau fluturaş de salariu.

Cei care vor să participe la târg se pot înregistra on-line pe worldeducation.ro, unde sunt disponibile mai multe informaţii despre program. După Bucureşti, târgul de universităţi străine se va muta la  Constanţa -14 octombrie şi Timişoara -16 octombrie.