http://adevarul.ro/educatie/scoala/remus-pricopie-din-2015-nu-mai-intra-liceu-medii-mai-mici-5-1_525673c7c7b855ff561f5d28/index.html

Remus Pricopie: „Din 2015, nu se va mai intra la liceu cu medii mai mici de 5. Profesionala, calea pentru elevii slabi

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat joi că, din 2015, elevii care au medii de admitere mai mici de 5 nu vor mai intra la liceu, iar părinţii vor fi obligaţi să-şi înscrie copiii în sistemul de învăţământ de la cinci ani, la grupa mare de la grădiniţă. Oficialul a mai anunţat că, de anul viitor, elevii care termină clasa a VIII-a vor putea intra la şcoala profesională.

Ministrul Remus Pricopie a anunţat joi schimbările pe care le pregăteşte pentru sistemul de educaţie, prezent la publicarea raportului Inspectoratului Şcolar Bucureşti privind starea învăţământului în anul şcolar anterior.

”Din 2015 vrem să nu se mai intre la liceu cu note mai mici de 5 şi copiii de cinci ani să intre obligatoriu în educaţia formală (grupa mare de la grădiniţă). Iar din 2014, şcoala profesională va începe după terminarea clasei a VIII-a şi va dura trei ani”, devenind astfel o alternativă la admiterea la liceu, pentru cei care nu vor neapărat o diplomă de Bac cu care să meargă mai departe la facultate.

Profesionala, calea obligatorie pentru elevii slabi

„Eu nu ştiu cum am putut să ajungem la o asemenea enormitate. Mai întâi îi duci în clasa a IX-a şi apoi îi convingi să se ducă la şcoala profesională. Şcoala profesională începe după clasa a VIII-a, iar acest lucru îl vom corecta în interiorul acestui an şi va fi valabil din 2014. Cât despre durata şcolii profesionale, în momentul de faţă avem doi ani şi ar trebui să avem trei ani”, a explicat Pricopie.

„Elevii nu vor putea intra la liceu dacă media generală de admitere, dintre media de la Evaluarea Naţională şi media notelor din gimnaziu, va fi mai mică de 5. În schimb, ei vor putea intra la şcoala profesională”, a explicat ministrul pentru ”Adevărul”.

Ce prevede sistemul acum

În prezent, admiterea la liceu se face computerizat, pe baza mediei de la Evaluarea Naţională, indiferent care este ea, poate fi si 2 – 50%, şi a mediei anilor de gimnaziu – 50%.

Ministrul Pricopie a anunţat deja, înainte de începerea anului şcolar, că aceste procente se vor schimba, urmând ca Evaluarea Naţională să reprezinte 75% din media de admitere la liceu.

Cei care vor să meargă la o şcoală profesională o pot face acum doar din clasa a X-a, pentru că legea educaţiei prevedea, în forma iniţială, mutarea clasei a IX-a la gimnaziu. Măsura mutării clasei a IX-a de la liceu în şcoli a fost amânată de actualul guvern, însă nu s-a mai operat modificarea şi în ceea ce priveşte accesul în şcolile profesionale.

În ceea ce priveşte învăţământul obligatoriu, potrivit actualei legislaţii el începe la şase ani, cu clasa pregătitoare.

Funeriu: Pricopie transmite un mesaj „devastator”

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu a declarat pentru ”Adevărul” că susţine iniţiativa de coborâre a vârstei obligatorii de intrare în sistemul de învăţământ de la şase la cinci ani. Însă nu e de acord cu mutarea şcolii profesionale. „Modificarea arhitecturii sistemului de învăţământ preuniversitar este o greşeală monumentală. Arhitectura dovedită corectă în ţările europene este cea din Legea Educaţiei”, susţine Funeriu.

Fostul ministru al Educaţiei a mai declarat, joi, la Oradea, că Pricopie transmite un mesaj „devastator”, indicând şcolile profesionale ca „rută a eşecului”, iar elevii şi părinţii lor ar putea înţelege că învăţământul profesional este sub cel liceal.

„Domnule ministru, citiţi Legea învăţământului. Acolo sunt prevederi privind intrarea la liceu. Domnul ministru face un lucru dăunător. Îl invit să transmită un alt mesaj, pentru că el transmite un mesaj devastator, greşit, că învăţământul profesional este o rută a eşecului. Azi, ministrul Educaţiei a dat un mesaj dezastruos pentru învăţământul românesc, spunând practic că învăţământul profesional este o rută a eşecului. Adevărul este însă că învăţământul profesional trebuie reabilitat, că tinerii care urmează şcolile profesionale pot învăţa profesii care să le asigure încă din timpul pregătirii un loc de muncă”, a spus Daniel Funeriu, potrivit Mediafax.

Concursuri pentru posturile didactice deblocate

”În 2014 declanşăm şi concursurile pentru ocuparea posturilor din învăţământ, dar nu pentru toate cele 20.000, fiindcă a fost un proces neglijat şase ani de zile şi organizarea concursurilor va dura”, a mai declarat Pricopie.

În ceea ce priveşte salariile profesorilor, ministrul a spus că ” sunt bani pentru încadrările curente, însă problema noastră este că avem nevoie de un nou sistem de salarizare”. ”Vom încerca, în primul rând, să creştem salariile mici, după aceea şi restul”, a explicat Pricopie.

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/tinerii-invata-dezvolte-antreprenoriatul-cultural-romanesc-1_5256d07dc7b855ff5621782f/index.html

Tinerii învaţă cum să dezvolte antreprenoriatul cultural românesc

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni, anunţă continuarea înscrierilor pentru Colocviul C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora“. Cei interesaţi pot candida pentru unul dintre cele 30 de locuri disponibile în cadrul Colocviului până sâmbătă, 12 octombrie 2013.

Evenimentul va avea loc în perioada 24-26 octombrie 2013, la Bucureşti. ”Colocviul îşi propune să promoveze o colaborare mai strânsă între tinerii români creatori, producători şi distribuitori de cultură şi antreprenorii culturali autohtoni cu experienţă bogată în acest domeniu”, se arată în comunicatul LSRS.

”Scopul colocviului C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora” este de a identifica soluţii practice la piedicile pe care le întâmpină tinerii creatori de cultură şi de a susţine munca antreprenorilor în cultură care caută să creeze un impact dincolo de graniţele tradiţionale ale artei”, mai spun reprezentanţii asociaţiei.

Evenimentul va include dezbateri, prezentări şi propuneri în cadrul unor grupuri de expertiză, care vor reuni cei mai buni studenţi şi absolvenţi români din ţară şi din străinătate, cu experienţă relevantă în domeniul cultural, precum şi experţi consacraţi din domeniul antreprenoriatului cultural românesc.

LSRS a anunţat prelungirea termenului limită al înscrierilor pentru eveniment, iar cei interesaţi pot candida pentru unul dintre cele 30 de locuri disponibile în cadrul Colocviului până sâmbătă, 12 octombrie 2013, prin completarea formularului.

Candidaturile vor fi analizate de un juriu restrâns format din experţi şi antreprenori în domeniul cultural.

”Colocviul C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora“ este primul pas în conceperea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a antreprenoriatului cultural. Valoarea adăugată este cu atât mai mare cu cât majoritatea iniţiativelor de promovare a creaţiilor culturale româneşti aduc, în momentul de faţă, un capital cel mult simbolic creatorilor de cultură. Cultura şi produsele culturale româneşti, de factură tradiţională sau contemporană, reprezintă o resursă insuficient exploatată atât în spaţiul autohton, dar şi în diaspora”, potrivit LSRS.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/absente-1_5256b180c7b855ff5620d0b0/index.html#

Elevii bucureşteni au „bifat” 7,7 milioane de absenţe şi 240 de acte de violenţă anul acesta, aproape dublu faţă de 2012

Peste 240 de violenţe au avut loc în şcolile bucureştene anul trecut, cu aproape 100 mai multe ca în anul precedent, când au fost înregistrate 150 de astfel de cazuri. De asemenea, elevii din Capitală au avut 7,7 milioane de absenţe, dintre care doar jumătate au fost motivate.

Cele mai multe tipuri de violenţe înregistrate în anul şcolar 2012 – 2013 au fost loviri (135), a precizat, joi, inspectorul general şcolar Constantin Trăistaru, la conferinţa de prezentare a raportului despre situaţia învăţământului din Capitală pentru anul şcolar 2012-2013, realizat de Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

În unităţile de învăţământ bucureştene au avut loc 60 de furturi, opt cazuri în care copiii au intrat în incinta şcolilor având asupra lor cuţite şi  chiar două cazuri în care s-au prezentat cu pistoale la şcoală, a mai spus Trăistaru.

Cele mai multe cazuri de violenţă, în Sectorul 1

Cele mai multe cazuri de violenţă, 48, s-au înregistrat în sectorul 1. În sectorul 6 au fost 45, în sectorul 2 – 41, în sectorul 5 – 39, în sectorul 3 – 38, iar sectorul 4 – 33, potrivit raportului ISMB.

Cele două cazuri de elevi veniţi la şcoală cu pistol au fost înregistrate în sectorul 6, a precizat inspectorul general şcolar, care a subliniat necesitatea unui regulament şcolar care să limiteze accesul copiilor în şcoală cu arme.

Peste 31.000 de inspecţii şcolare şi peste 7 milioane de absenţe

Peste 31.600 de inspecţii şcolare au fost realizate anul trecut în unităţile de învăţământ preuniversitar în 528 de instituţii de învăţământ.

În ceea ce priveşte evoluţia stării disciplinare în şcoli, în total, au fost luate peste 219.700 de note de 10, peste 13.000 de note între 7 şi 9,99 şi aproape 2.000 de note sub 7.

În total, anul trecut s-au înregistrat 7,7 milioane de absenţe, dintre care 3,4 milioane au fost motivate. Inspectorul Şcolar General al Capitalei, Constantin Trăistaru, a declarat la conferinţă că vrea ca anul viitor să se înregistreze cu cel puţin 10% mai puţine absenţe.

Peste 14.000 de elevi au primit consiliere în şcoli

În total, peste 14.400 de elevi au primit consiliere individuală anul trecut, potrivit datelor Centrului de Asistenţă Psihopedagogică al Municipiului Bucureşti (CMBRAE). De asemenea, în jur de 6.900 de părinţi au primi consiliere, dar şi peste 6.100 de profesori, iar la consilierea în grup s-au prezentat peste 15.500 de elevi, 7.220 de părinţi şi 2.400 de profesori.

Aproape 240.000 de elevi învaţă în Bucureşti

În ceea ce priveşte efectivele de elevi din Bucureşti care au fost cuprinşi în învăţământul preuniversitar, în total au fost peste 237.000 de elevi, dintre care:

• în  învăţământul preşcolar – peste 42.300,
• în învăţământul primar – peste 68.400, dintre care peste 14.500 au fost copii înscrişi în clasa pregătitoare
• în învăţământul gimnazial – peste 52.600,
• în învăţământul liceal – peste 70.000,
• în învăţământul profesional – peste 522 de elevi
• în învăţământul postliceal –  peste 3.000
• în învăţământul de stat special – 3.470 de elevi.

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat în Bucureşti, conform datelor centralizate după cele două sesiuni, a fost de 51,91% anul acesta. Din promoţia curentă, peste 8.200 de elevi din cei 12.700 de candidaţi prezenţi, adică 64%, au promovat Bac-ul, iar din promoţiile anterioare, procentul este de 24%, adică 1.400 de elevi din 6.000.

La examenul de definitivat din sesiunea 2013 au promovat 373 de profesori, 43 de învăţători, 199 de educatori şi 28 de maiştri.

Raportul mai arată că, în total, în Capitală sunt 429 de unităţi de învăţământ de stat, dintre care: 131 de grădiniţe, 171 de şcoli gimnaziale, 52 de licee, 54 de colegii naţionale şidoar două şcoli profesionale, o şcoală postliceală şase cluburi ale copiilor, şapte cluburi sportive şcolare şi cinci şcoli gimnaziale de arte.

Aproape 15.000 de elevi înscrişi la liceu anul acesta

De asemenea, raportul prezintă şi numărul de elevi înscrişi la liceu pentru anul 2013 – 2014. În total, peste 14.900 de candidaţi au fost repartizaţi în felul următor:

• Profil Real – peste 5.500
• Profil Uman – peste 3.300
• Filiera Vocaţională – 1.110
• Filiera tehnologică – peste 2.700
• Profil Tehnic – peste 1.200

http://adevarul.ro/educatie/scoala/toate-cuvintele-diminetii-1_5256c9f3c7b855ff56215605/index.html

Toate cuvintele dimineţii

Bună dimineaţa! Te-ai trezit? Hai, deşteptarea, e târziu! Vrei lapte cu cereale? Ai dormit bine? Eşti bine? Mănâncă!… De ce nu mănânci tot? O să ţi se facă foame pe la 10. Hai că întârziem!

Spală-te pe faţă! Spală-te pe mâini! Spală-te pe dinţi! Freacă bine. Scuipă. Clăteşte gura. Fă pipi! Să faci caca dacă-ţi vine. Şterge-te bine! Trage apa! Spală-te pe mâini! Îmbrăcarea! Chiloţii. Maieul. Cămaşa. Dresul. Pune dresul pe sub pantaloni, că e frig afară, a venit toamna şi am văzut-o ieri pe Baba Iarna la metrou. Ba există Baba Iarna, am văzut-o cu ochii mei. Vesta. Vezi să nu-ţi boţeşti cămaşa! Eşarfa. Pune-ţi pacheţelu’ în ghizodan. Apa! Strânge bine dopul să nu verşi apa peste caiete. Bentiţa. Leagă-ţi eşarfa. Puloverul. Ia puloverul că e frig! Vine Baba Iarna. Îţi curge nasul? Suflă tare. Tare! Şi cealaltă nară! Nu băga degetul în nas, suflă! Hai! Ghetele. Geaca. Fesul. Stai să te pieptăn. Trage pantalonii peste ghete. Hai că e târziu! Ţi-ai luat toate caietele? Verifică! Cheamă liftul! Trage uşa! Eşti bine? Stai să mă uit cât avem la întreţinere. Dă-mi mâna!

Va fi o zi frumoasă. Uite luna! N-a plecat la culcare. Apare şi soarele. Hai mai repede! Ai grijă pe unde calci să nu nimereşti într-un rahat de câine. Ocoleşte băltoacele! E roşu. Să fii atentă la doamna! Verde! A trecut autobuzul. Ne trebuie aripi ca să-l prindem. Ce ai prima oră? Uite că vine autobuzul. Vino aici! Urcă! Scoate mâna din buzunar! Du-te mai încolo că e liber. Stai aici. Ţine-te de bară. Treci p-aici. Atenţie cum cobori. Ocoleşte băltoaca! Eşti bine?

Stai să-mi încarc cartela. De zece lei călătorii, vă rog! Îţi curge nasul? Două pachete de şerveţele uscate, vă rog! Bagă-le în ghiozdan. Ai grijă cu apa, după ce bei să strângi bine dopul. Luni mă duc la doamna să văd cum înveţi. Ai grijă. E roşu. Vezi ce frig este? E bun fesul. E un fes fermecat, îl ţii pe cap şi nu dă voie să-ţi iasă pe urechi ce înveţi la şcoală. Cu fesul ăsta fermecat pe urechi nu uiţi nici tabla înmulţirii. Verde. Hai! Hai pe acolo, că e mai liber şi nu sunt câini. Bine, mergem pe unde vrei tu. Asta e statuia lui Nicolae Grigorescu. A trăit până în anul 1907. Ţine minte, la scăderea cu trecerea peste ordin să nu uiţi să scazi zecea de la care te împrumuţi. Deci, trei din doi nu se poate. Atunci ne împrumutăm cu o zecea de la cinci. Trei din doisprezece face nouă. Şi la cinci rămâne patru. Să nu uiţi că rămâne cu unu mai puţin. Da? Trage fesul pe urechi. Uite ce aglomeraţie e pe-aici! Stai că trece maşina. Stai! Hai! Pune-ţi ghizodanul. Să fii atentă. Să ridici mâna dacă ştii. Pa! Succes! Să scrii frumos! Ne vedem diseară!

… Urc în autobuz. Mă uit pe geam. Ţi-a plăcut? Am spus toate cuvintele. Cuvintele mele. Cred că i-am spus mai multe cuvinte decât mi-ai spus tu când mă duceai la şcoală. Dar eu nu mai ţin minte niciun cuvânt de-al tău. Îmi pare rău că n-am avut un fes, dragă mamă.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013101192026/Social/Funeriu-Pricopie-transmite-un-mesaj-devastator-ca-invatamantul-profesional-este-o-ruta-a-esecului.html

Funeriu: Pricopie transmite un mesaj devastator, că învățământul profesional este o rută a eșecului

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a declarat, joi, la Oradea, după ce actualul ministru, Remus Pricopie, a anunțat că admiterea la liceu se va face cu minimum media cinci, din 2015, că acesta transmite un mesaj „devastator“, indicând școlile profesionale ca „rută a eșecului“.

„Domnule ministru, citiți Legea învățământului. Acolo sunt prevederi privind intrarea la liceu. Domnul ministru face un lucru dăunător. Îl invit să transmită un alt mesaj, pentru că el transmite un mesaj devastator, greșit, că învățământul profesional este o rută a eșecului. Azi, ministrul Educației a dat un mesaj dezastruos pentru învăță­mântul românesc, spunând practic că învățământul profesional este o rută a eșecului. Adevărul este însă că învățământul profesional trebuie reabilitat, că tinerii care urmează școlile profesionale pot învăța profesii care să le asigure încă din timpul pregătirii un loc de muncă“, a spus Daniel Funeriu.

Acesta a afirmat că învățământul profesional „a fost omorât de madam Ecaterina Andronescu“ în Guvernul Năstase, pentru a permite industriei universităților private să înflorească, încorporând cât mai mulți studenți, chiar dacă erau slab pregătiți.
„Învățământul profesional a fost omorât de madam Andronescu ca să dea materie primă fabricilor de diplome, care în urma introducerii unui bacalaureat corect au pierdut 200 de milioane de euro anual“, a spus Funeriu.
Acesta a pledat pentru procedurile instituite în Legea Educației pe care a inițiat-o în mandatul său, afirmând că „soluția corectă este cea din lege“, unde se prevede o evaluare a elevilor la finalul clasei a VI-a, îndrumarea lor pentru a se concentra pe abilitățile personale și pe media dintre „trecutul personal, examenele naționale și interviul pentru admitere la nivelul liceului sau susținerea unei probe alese de conducerea liceului“.

Daniel Funeriu a precizat însă că susține măsura anunțată de ministrul Remus Pricopie privind obligativitatea înscrierii la grădiniță a copiilor în vârstă de cinci ani.
„Susțin această măsură, privind obligativitatea grupei mari la grădiniță pentru copiii de 5 ani. Văd că, în sfârșit, după ce m-a înjurat pentru introducerea clasei pregătitoare, USL a înțeles cât de utilă este pregătirea copilului de la o vârstă cât mai mică, și iată că acum ei vor să meargă mai departe cu acest principiu. Susțin cu tărie acest lucru, dar atunci madam Andronescu și USL urlau din toți rărunchii“, a declarat Daniel Funeriu.

Admiterea în liceu se va face, din 2015, cu medie de minimum cinci, a anunțat, joi, ministrul Educației, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.
Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul școlar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea națională și media generală a anilor de gimnaziu.

Din anul școlar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea națională va reprezenta 75 la sută, față de 50 la sută în anii trecuți, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul gimnazial.
Tot joi, ministrul Remus Pricopie a anunțat că înscrierea la grădiniță a copiilor de cinci ani va fi obligatorie începând din 2015.

 

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013101192039/Social/Elevii-bucuresteni-au-avut-in-medie-32-de-absente-in-anul-scolar-2012-2013.html

Elevii bucureșteni au avut, în medie, 32 de absențe în anul școlar 2012-2013

Elevii din Capitală au avut, în anul școlar 2012-2013, peste șapte milioane de absențe – număr comparabil cu cel din 2011-2012 -, ceea ce înseamnă, în medie, 32 de absențe de elev, conform datelor centralizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).

Din totalul celor 7.746.958 absențe din anul școlar trecut, 3.484.509 au fost motivate, a precizat șeful ISMB, Constantin Trăistaru.

„Nu toate motivările au fost însă reale. De aceea, pentru viitor, am vrea reducerea cu 10 la sută a numărului de absențe, adică o mai bună frecvență, prin introducerea cartelelor de acces. Sectorul 2 are deja cartele de acces, Sectorul 1 va definitiva acest proces în curând. Cred că prin modificarea regulamentului de ordine interioară (al școlilor – n.r.), ar putea fi luate măsuri pentru reducerea absenteismului și creșterea siguranței elevilor”, a mai spus Trăistaru.
Tot în anul școlar 2012-2013, din totalul celor 237.224 de elevi bucureșteni, majoritatea (219.783) au avut media 10 la purtare, iar 2.177 au primit sub 7.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013101192022/Social/Sute-de-incidente-de-violenta-in-scolile-din-Capitala-Copiii-au-adus-la-ore-cutite-si-pistoale.html

Sute de incidente de violență în școlile din Capitală. Copiii au adus la ore cuțite și pistoale

Un număr de 244 de incidente de violență s-au înregistrat în Capitală în anul școlar 2012-2013, dintre acestea 135 de loviri, 60 de furturi, iar opt copii au intrat în școală cu cuțit sau au amenințat cu cuțitul, iar doi au adus cu ei pistoale.
Cele mai multe incidente de violență în unitățile de învățământ (48) s-au înregistrat în sectorul 1, 45 în sectorul 6 și 41 în sectorul 2.

Potrivit unui raport prezentat joi de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (IȘMB) în anul școlar trecut s-au înregistrat 7.746.958 de absențe, dintre acestea motivate fiind doar 3.484.509.

Un număr de 2.177 de elevi au avut nota scăzută la purtare sub 7, dintre aceștia 1.964 pentru absențe și 213 din alte motive.

Note între 9,99 și 7 au avut 13.087 de copii, iar note de 10 au avut 219.783 de copii.
Tot în anul școlar trecut au fost făcute 31.642 ore de inspecție, în Capitală fiind inspectate 5.173 de cadre didactice.

Au fost consiliați individual de Centrul de Asistență Psihopedagogică al municipiului București 14.415 elevi, 6.962 de părinți și 6141 de profesori.
În anul școlar trecut au fost școlarizați 237.224 de elevi, dintre aceștia 42.329 preșcolari, 68.469 elevi din învățământul primar, 52.695 în învățământul gimnazial, 70.201 elevi în învățământul liceal, 522 în învățământul profesional și 3.007 în învățământul post liceal, iar în învățământul special de stat — 3.470 de elevi și preșcolari.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15771698-remus-pricopie-admiterea-liceu-face-din-2015-medie-minimum-5.htm

Remus Pricopie: Din 2015, admiterea la liceu se va face cu medie de minimum 5 si gradinita va fi obligatorie de la 5 ani

Admiterea la liceu se va realiza peste doi ani numai cu conditia ca elevul sa aiba o medie de minimum 5, a anuntat ministrul Educatiei, Remus Pricopie, citat de Mediafax. Ministrul a precizat ca intervalul de doi ani pana la intrarea in vigoare a reglementarii este necesar pentru pregatirea acesteia. Pricopie a mai anuntat si ca, tot din 2015, gradinita va fi obligatorie de la 5 ani, transmite Agerpres.
Anuntul a fost facut joi, 10 otombrie, la prezentarea bilantului anului scolar 2012-3013 in Capitala. „Nu cred ca este corect sa se intre la liceu sub nota 5„, a declarat ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie. Amintim ca in prezent nu exista o limita a notelor sub care elevii nu pot intra la liceu, „limita de jos” fiind stabilita de concurenta.

Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admisi in clasa a IX-a, la prima etapa de repartizare in licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizati in unitati de invatamant din mediul urban, iar 1.677, in licee din rural, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educatiei Nationale.

Aceasta este a doua modificare a admiterii la liceu pe care ministrul Remus Pricopie o anunta anul acesta. Pana acum, inclusiv la admiterea la liceu 2013, modalitatea de calcul era urmatoarea: media aritmetica intre media generala la Evaluarea Nationala si media generala de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a (50% Evaluarea Nationala + 50% media de absolvire a gimnaziului).

In urma cu o luna, Remus Pricopie a anuntat ca formula de calcul a mediei de admitere la liceu este incepand cu anul scolar 2013 – 2014 urmatoarea: 75% media de la Evaluarea Nationala si 25% media generala de absolvire a gimnaziului. Regandirea formulei de calcul a mediei de admitere la liceu este una dintre cele mai importante modificari pe care elevii le vor resimti in anul scolar 2013-2014.

Inscrierea la gradinita a copiilor de 5 ani este obligatorie din 2015

Oficialul a mai anuntat ca, tot din 2015, copiii de 5 ani trebuie obligatoriu sa mearga la gradinita, in grupa mare, transmite Agerpres. In prezent, invatamantul obligatoriu incepe de la varsta de 6 ani, cu clasa pregatitoare. Ministrul a explicat ca, in prezent, ponderea de cuprindere in invatamantul prescolar a acestei categorii de varsta este de 98%, scrie Mediafax.

Introducerea gradinitei obligatorii pentru copiii de 5 ani este o masura „adresata” procentului de 2% care nu este cuprins in invamantul prescolar, a declarat Pricopie.

Potrivit Legii Educatiei, invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamantul primar si cel gimnazial. Conform anunturilor facute astazi de ministrul Educatiei, din 2015 invatamantul obligatoriu va incepe la 5 ani cu grupa mare de la gradinita si se va termina in clasa a VIII-a, odata cu gimnaziul.

Ministrul Pricopie a lansat posibilitatea variantei grupa mare de la gradinita – obligatorie inca din luna mai, cand a declarat: „Intr-un an, maxim doi – maxim doi, ar trebui sa ne ducem in Parlament si sa spunem: este obligatoriu sa fii la gradinita la 5 ani si sa participi la grupa mare, dupa care sa intri in clasa pregatitoare”.

Ulterior, fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu a anuntat ca sustine aceasta propunere. „Este o masura corecta. Daca Ministerul o va pune in practica, cred ca este o masura care trebuie sustinuta pentru ca atunci cand aduci un copil mai devreme intr-un mediu educational, sansele sale educationale cresc foarte mult”, a precizat Funeriu.

Acesta a declarat ca „studiile de specialitate arata o crestere cu aproximativ 20% pana la 30% a performantelor scolare ale unui copil care a fost la gradinita, fata de un copil care nu a fost la gradinita. Daca ne uitam la studiile de specialitate, ar trebui sa ne asteptam ca generatiile care au inceput clasa pregatitoare, generatiile de copii unde generalizam invatamantul prescolar sa aiba rezultate mult mai bune”.

De asemenea, potrivit lui Pricopie, din 2014, scoala profesionala va incepe la terminarea clasei a VIII-a si va dura trei ani.

Anuntul privind inceperea scolii profesionale din clasa a IX-a vine la doua luni dupa ce ministrul Remus Pricopie a decis ca clasa a IX-a sa ramana la liceu, printr-o noua modificare a Legii Educatiei Nationale. In prezent, legea prevede ca „masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigoare incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011 – 2012”, deci ar urma sa intre efectiv in vigoare in 2016, insa legea va fi modificata in sensul pastrarii clasei a IX-a la liceu, dupa cum a anuntat Pricopie.

In prezent, invatamantul profesional incepe dupa terminarea clasei a IX-a si dureaza doi ani. Proiectul invatamantului profesional astfel gandit a fost lansat de fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu, care a explicat ca fiecare elev care intra in scoala profesionala beneficiaza de un contract tripartit semnat de elev respectiv parinte, tutore – scoala – firma. Elevii primesc o bursa de 200 de lei lunar, pentru cei doi ani de scoala profesionala. Vezi aici mai multe detalii despre scoala profesionala

Anul trecut, aproximativ 12.000 de absolventi de clasa a IX-a au optat sa continue studiile la profesionala, iar anul acesta s-au inscris 11.873, potrivit site-ului dedicat invatamantulu profesional: www.alegetidrumul.ro

In 2014 vor fi organizate concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere din educatie

Tot joi, ministrul Remus Pricopie a anuntat ca pe parcursul anului 2014 vor fi organizate concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere din sistemul educational. „Avem aproape 20.000 de functii de conducere in sistemul de educatie. In 2014 vom organiza concursuri de ocupare, dar nu pentru toate cele 20.000 de posturi. Procesul va fi unul care va dura”, a precizat Pricopie, citat de Agerpres.
Ministrul a explicat ca organizarea concursurilor va dura aproximativ 18 luni si va incepe cu cele de conducere din inspectoratele scolare si apoi din licee. Pricopie a mentionat ca un astfel de concurs nu a mai fost organizat de aproximativ 6 ani.

 

http://www.evz.ro/detalii/stiri/expert-in-educatie-ministrul-pricopie-zapaceste-lumea-cu-declaratiile-sale-1061462.html

Expert în Educație: “Ministrul Pricopie zăpăcește lumea cu declarațiile sale”

Ștefan Vlaston, un cunoscut specialist în probleme de Educație și președintele asociației EDU-CER, demonteaza pas cu pas ultimul anunț al ministrului Remus Pricopie, potrivit căruia se va putea intra la liceu doar cu minim nota cinci.

„Ministrul Pricopie a anuntat ca nu se va mai intra la liceu, incepand din 2015, cu medii mai mici de cinci.Toate bune si frumoase, doar ca mediile obtinute in gimnaziu, inclusiv le Evaluarea Nationala, nu oglindesc nici pe departe cunostintele reale ale elevilor, pentru ca nu avem un sistem unitar, standardizat, de evaluare la nivel national. 

Mai corecta ar fi introducerea examenelor de admitere la liceu, astfel incat fiecare liceu la care cererea este mai mare decat numarul de locuri aprobat sa-si poata selecta elevii in functie de filiera, profil si talentele elevilor. Intrebarea grea este ce vor face elevii care nu iau media cinci? Avem si un cadru legislativ, Legea Educatiei Nationale, care tebuie respectata si care prevede trecerea clasei a IX-a la gimnaziu.

In aceste conditii, dupa ce elevii au facut 10 clase obligatorii, inclusiv clasa pregatitoare, avand varsta de 16 ani sau apropiata, sa-si poata alege dintre mai multe trasee educationale, pe acela care se potriveste profilului propriu, resurselor, talentelor, inclinatiilor, intereselor, diferite de la un tanar la altul.

Alaturi de examenul de admitere la liceu, orice alta solutie constituie o eroare grosolana, care va costa imens piata muncii de calitate, adica viitorul economiei romanesti. Un interes special trebuie acordat Invatamantului Tehnico-Profesional (ITP), care trebuie sa asigure resursa de forta de munca mediu sau superior calificata, atat de necesara companiilor, si conditie prealabila pentru investitiile mari si de durata in economia Romaniei. Situatia Liceelor si Colegiilor Tehnice este neclara, dupa ce s-a aflat ca vor fi trecute in subordinea Consiliilor Judetene in procesul de descentralizare.

Politicile publice in domeniul pietei muncii de calitate sunt de interes national, chiar strategic, si nu pot fi lasate la impresia necalificata a primarilor si sefilor Consiliilor Judetene. La ora actuala avem zeci, daca nu sute de Licee Tehnice, cu zero sau aproape de zero promovare la Bacalaureat, care trebuie transformate in Scoli Profesionale. Din fericire, legislatia principala si secundara pentru functionarea acestor scoli exista, trebuie doar respectata si adaugate masuri complementare, cum ar fi transformarea unor Licee Tehnice in Scoli Profesionale. Nu este de neglijat nici ideea introducerii inca din clasa a V-a, a unei filiere tehnologice, distincta de filiera teoretica, asa cum este in Germania, pentru a nu obliga toti copiii sa invete ceeace nu pot intelege.

Absolventii filierei tehnologice gimnaziale ar beneficia de un curriculum adecvat si ar merge cu precadere spre scoli si formare profesionale.

Iata un set minim de masuri, absolut necesar:

1. Incepand cu anul scolar 2013-2014, absolventilor de clasa a VIII-a li se permite accesul la scoala profesionala, in regim tranzitoriu si cu o programa tranzitorie.

2. Se aduce clasa a IX-a la gimnaziu, incepand cu anul scolar 2014-2015, Inspectoratele Scolare au suficient timp sa pregateasca aceasta schimbare.

3. Incepand cu anul scolar 2015-2016 se introduce examenul de admitere la liceu, acolo unde cererea depaseste numarul de locuri aprobat.

4. Se acorda burse substantiale elevilor de scoala profesionala si avantaje fiscale agentilor economici care decid sa participe la formarea profesionala a muncitorilor si specialistilor.

5. Scolile decid curriculele tehnice si instruirea practica impreuna cu agentii economici parte in contract, astfel incat angajarea post-absolvire a elevilor sa fie simplificata.

6. Se transforma liceele tehnice care au avut zero promovare la Bacalaureat sau un procent de promovare mai mic de 15% in scoli profersionale, astfel incat primesc cifra de scolarizare doar pentru clase de scoala profesionala. Oferta de trasee educationale trebuie sa fie cat mai bogata, minimum urmatoarea: • Educatie nonformala si informala, prin insertia in piata muncii. • Formare profesionala de scurta si medie durata; • Scoala profesionala de 2-3 ani; • Filiera tehnologica liceala finalizata cu Bacalaureat Profesional, fara acces la facultate; • Filiera tehnologica liceala speciala, finalizata cu Bacalaureat Tehnic, cu acces doar la facultatile de profil; • Filiera vocationala liceala, finalizata cu Bacalaureat specific; • Filiera teoretica liceala, finalizata cu Bacalaureat teoretic.

Fara aceste schimbari de esenta si arhitectura institutionala nu vom inregistra un reviriment notabil in sistemele noastre educationale si de formare profesionala”

http://www.evz.ro/detalii/stiri/sefii-de-la-educatie-pun-bariera-la-admiterea-la-liceu-minim-nota-5-1061430.html

Șefii de la Educație pun „BARIERĂ” la admiterea la liceu: MINIM nota 5!

Din 2015, nu vor mai exista elevi care intră la liceu cu medii rușinoase de 2 sau 3. Ministrul Educației, Remus Pricopie, a anunțat că nu vor trece în clasa a IX-a decât cei care obțin o medie de admitere de cel puțin cinci.

Sistemul actual de admitere la liceu se bazează pe repartizare electronică și permite chiar și celor mai slabi elevi accesul la liceu. Din 2015 însă, media de admitere la liceu va fi de minimum cinci.

Anunțul a fost făcut chiar de ministrul Remus Pricopie, odată cu prezentarea bilanţului anului şcolar 2012-3013 în Capitală și a primit binecuvântarea directorilor de școală. Măsura vine după ce Pricopie a hotărât de asemenea schimbarea modalității prin care se calculează media de intrare la liceu.

Astfel, media de la Evaluare Națională va conta de azi înainte în proporție de 75% din nota finală de admitere la liceu, și nu doar 50%, cum era până în acest an, urmând ca mediile din liceu să aibă o pondere mai scăzută, doar 25%. Anul acesta, peste 6.700 de elevi au fost admişi în clasa a IX-a, la prima etapă de repartizare în licee, cu medii sub 5, majoritatea acestora, respectiv 5.066, fiind repartizaţi în unităţi de învăţământ din mediul urban, iar 1.677, în licee din rural, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/destin-de-dascal-o-fosta-profesoara-de-romana-cerseste-pentru-medicamente-1061502.html

DESTIN DE DASCĂL. O fostă profesoară de română cerşeşte pentru medicamente

Femeia care a învăţat 35 de generaţii de elevi nu întinde mâna, se uită în ochii trecătorilor. Din ce câştigă îşi cumpără pastile pentru inimă şi îşi ajută băiatul, masterand la Stuttgart.

Doamna Elena are „puţin peste 60 de ani” şi s-a pensionat după ce peste 35 de ani a fost profesor de limba şi literatură română în mai multe şcoli din Constanţa, cerşeşte la colţ de stradă. Este drama unui dascăl român, cu pensie infimă, împins de necazurile cotidiene să apeleze la ajutorul celor care îşi pot permite să-i ofere câţiva lei. Nu întinde mâna, te abordează cu politeţe, se uită în ochi şi îţi arată o listă cu nume de medicamente scrise frumos, caligrafic.

Sunt medicamente pentru boala ei de inimă care, în total, costă 600 de lei. Doamna profesoară nu are însă atâţia bani, cumpără câte o pastilă, două, în funcţie de cât obţine în urma cerşitului. Mulţi trecători o ignoră . Sunt însă şi oameni care îi oferă bani, chiar şi adolescenţi, unii dintre ei stau de vorbă cu ea şi pleacă impresionaţi. „Îmi sărută şi mâna, în semn de respect”, se mândreşte doamna Elena.

Demnă şi cochetă

Spune că este văduvă. Soţul ei, fost profesor de fizică, a murit şi acum a rămas singură: „Încerc să mă descurc. Eu nu mă cert şi ştiu să vorbesc cu oamenii”. Fiul ei nu ştie că cerşeşte: „Are 24 ani şi este plecat în Germania, la Stuttgart, unde îşi face masteratul. Are nevoie de bani, îi mai trimit şi eu cât pot”. Doamna Elena s-a apucat de cerşit în urmă cu un an şi jumătate: „Pensia nu îmi ajungea şi mi-am zis că nu e o ruşine dacă încerc să-i conving pe oameni să mă ajute.

Atunci aveam nevoie de bani ca să cumpăr vopseluri pentru un proiect pe care îl aveam la o şcoală. Împreună cu copiii m-am oferit să pictez casele memoriale ale scriitorilor români”. Povesteşte că şi-a luat inima în dinţi, şi-a pus cele mai bune haine pe care le avea şi a intrat în mai multe blocuri din cartierul în care locuieşte, în nordul Constanţei: „Asta până când un bărbat m-a aruncat pe scări cu atâta ură, încât m-am rostogolit în jos şi am ajuns la spital cu mai multe traumatisme, julituri, eram şi tare speriată”.

Cât timp a fost internată, a aflat că este bolnavă de inimă: „I-am povestit domnului medic cardiolog prin ce am trecut, că era să mor acolo, şi dumnealui mi-a cerut să nu mai cerşesc, îmi puteam pune sănătatea în pericol”. Nu s-a putut opri, pentru că avea nevoie şi de bani pentru medicamente, iar de când cardiologul a sfătuit-o „măcar să nu te mai duci la blocuri”, preferă să cerşească pe stradă.

În timpul verii nu cerşeşte

Din cartierul în care stă ia microbuzul 304 şi se opreşte în centru, lângă farmacii sau lângă magazinul Tomis: ” Îmi place aici, lumea e mai civilizată”. Stă doar câteva ore şi se întoarce acasă. Trebuie să meargă şi la primărie pentru a-şi depune cererea pentru subvenţionarea căldurii. „E frig şi sunt nevoită să-mi pun căciula şi gluga pe cap, nu prea e elegant”, se scuză profesoara când acceptă să fie fotografiată, precizând însă că în timpul verii nu cerşeşte. Explică entuziasmată că „micile tablouri pe care le pictez, le vând turiştilor pe plajă cu 5-10 lei. Celor săraci şi cărora le plac tablourile mele, nu le iau bani, le dăruiesc”.

Ne luăm la revedere. „Vă mulţumesc că aţi vorbit cu mine, data viitoare când ne întâlnim, vă aduc un tablou”. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Constanţa ne-au transmis că „doamna profesor Elena S. s-a pensionat mai de mult. Ultima dată, acum 4-5 ani, a predat la un grup şcolar din nordul judeţului”.

http://www.gandul.info/stiri/funeriu-pricopie-transmite-un-mesaj-devastator-spunand-ca-scoala-profesionala-este-o-ruta-a-esecului-11491939

Funeriu: Pricopie transmite un mesaj devastator spunând că şcoala profesională este o rută a eşecului

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a reacţionat dur după ce actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie a anunţat că admiterea la liceu se va face cu minimum media cinci, din 2015, iar cei care nu vor obţine note de trecere vor putea opta pentru şcolile profesionale.

„Ministrul Educaţiei a dat un mesaj dezastruos pentru învăţământul românesc, spunând practic că învăţământul profesional este o rută a eşecului. Adevărul este însă că învăţământul profesional trebuie reabilitat, că tinerii care urmează şcolile profesionale pot învăţa profesii care să le asigure încă din timpul pregătirii un loc de muncă”, a spus Daniel Funeriu.

Acesta a pledat pentru procedurile instituite în Legea Educaţiei pe care a iniţiat-o în mandatul său, afirmând că „soluţia corectă este cea din lege”, unde se prevede o evaluare a elevilor la finalul clasei a VI-a, îndrumarea lor pentru a se concentra pe abilităţile personale şi pe media dintre „trecutul personal, examenele naţionale şi interviul pentru admitere la nivelul liceului sau susţinerea unei probe alese de conducerea liceului”.

Daniel Funeriu a precizat însă că susţine măsura anunţată de ministrul Remus Pricopie privind obligativitatea înscrierii la grădiniţă a copiilor în vârstă de cinci ani.

„Susţin această măsură, privind obligativitatea grupei mari la grădiniţă pentru copiii de 5 ani. Văd că, în sfârşit, după ce m-a înjurat pentru introducerea clasei pregătitoare, USL a înţeles cât de utilă este pregătirea copilului de la o vârstă cât mai mică, şi iată că acum ei vor să meargă mai departe cu acest principiu. Susţin cu tărie acest lucru „, a declarat Daniel Funeriu.

Admiterea în liceu se va face, din 2015, cu medie de minimum cinci, a anunţat, joi, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.

Media de admitere în liceu a fost calculată, până în anul şcolar 2013-2014, ca medie aritmetică dintre media notelor de la evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu.

Din anul şcolar 2013-2014, la calcularea mediei de admitere în liceu, media de la evaluarea naţională va reprezenta 75 la sută, faţă de 50 la sută în anii trecuţi, scăzând astfel la 25 la sută ponderea notelor din ciclul gimnazial.

Tot joi, ministrul Remus Pricopie a anunţat că înscrierea la grădiniţă a copiilor de cinci ani va fi obligatorie începând din 2015.

http://www.gandul.info/stiri/raport-pe-invatamant-mai-multe-violente-in-scoli-doi-elevi-au-venit-cu-pistolul-la-scoala-anul-trecut-11491048

Raport pe învăţământ: mai multe violenţe în şcoli. Doi elevi au venit cu pistolul la şcoală anul trecut

Numărul violenţelor din unităţile de învăţământ ale Capitalei a fost de 244 în anul şcolar 2012-2013, cu aproape 90 mai multe decât în cel precedent. Au fost înregistrate şi două cazuri ale unor elevi care au folosit pistolul, precum şi opt ameninţări cu cuţitul, relevă un raport privind Starea învăţământului din Municipiul Bucureşti 2012/2013.

Tot în anul şcolar trecut, s-au înregistrat 135 de loviri, acestea fiind majoritare în totalul violenţelor, a precizat, joi, inspectorul general şcolar al Capitalei, Constantin Trăistaru.

În unităţile de învăţământ bucureştene s-au înregistrat şi 60 de furturi, a mai spus Trăistaru.

Cele mai multe cazuri de violenţă, 48, s-au înregistrat în sectorul 1. În sectorul 6 au fost 45, în sectorul 2 – 41, în sectorul 5 – 39, în sectorul 3 – 38, iar sectorul 4 – 33, potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Cele două cazuri de elevi veniţi la şcoală cu pistol au fost înregistrate în sectorul 6, a precizat inspectorul general şcolar, care a subliniat necesitatea unui regulament şcolar care să limiteze accesul în şcoală al copiilor cu arme.

Nici în privinţa absenţelor elevii nu stau mai bine. În anul şcolar 2012/2013 au fost în total 7.746. 958 de absenţe, dintre care 3.484. 509 de absenţe au foat motivate.

http://www.gandul.info/stiri/schimbare-in-educatie-care-va-fi-media-de-admitere-la-liceu-din-2015-11490588

Schimbare în Educaţie. Care va fi media de admitere la liceu din 2015

Absolvenţii de gimnaziu care vor susţine examenul de evaluare naţională în 2015 trebuie să obţină minimum media 5 pentru a putea fi admişi la liceu, a anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

„Avem în intenţie să modificăm media de admitere la liceu pentru că ceea ce se întâmplă acum se reflectă şi în situaţia de la bacalaureat. Vom schimba legea Educaţiei astfel încât toţi elevii să susţină examenul de evaluare naţională şi să obţină minimum media 5. Media de admitere se va calcula la fel (75% – media obţinută la examenul de evaluare naţională şi 25% media claselor 5-8 n.r), dar media de la evaluare trebuie să fie minimum 5. Avem nouă luni la dispoziţie să facem toate schimbările”, a declarat pentru gândul Remus Pricopie.

Măsura va fi aplicată începând cu 2015, a precizat ministrul Educaţiei, prezent la prezentarea raportului prinvind starea învăţământului 2012/2013, care a precizat că intervalul de doi ani până la intrarea în vigoare a reglementării este necesar pentru pregătirea acesteia.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/riuf-2013-riuf-adevarul-live-1_52559436c7b855ff561b6b32/index.html

VIDEO Adevărul Live: Medicina, Biologia şi Agricultura oferă cele mai multe şanse de angajare peste hotare, după absolvire

În jur de 5.000 de români pleacă anual la studii în străinătate. Mulţi dintre ei aleg Marea Britanie, datorită puternicei prezenţe în topul universităţilor, în ciuda taxelor mari, unii merg către statele nordice, multe fără taxe, dar cu un cost mai ridicat de trai. Alţii pleacă pentru a studia specializări inexistente la noi. Despre toate acestea şi locul unde pot fi consultate ofertele de studiu am discutat la Adevărul Live.

Pentru unii români, studiul în străinătate este singura varianta care le permite să se specializeze în domenii care îi pasionează, dar care nu pot fi găsite în ofertele universităţilor din România. Despre acest subiect am discutat joi, la Adevărul Live, cu doi studenţi români în străinătate, care au ales astfel de specializări mai puţin cunoscute. 

Călin Boişteanu – Philosophy with Music Studies la Aberdeen, iar Mihai Vîrna se specializează în Games Technology la Coventry. Cei trei ni s-au alăturat prin Skype şi ne-au povestit de ce au ales aceste cursuri şi cât de bine s-au mulat pe aşteptările cu care au părăsit sistemul românesc de învăţământ.

În platou, invitaţii de la Educativa Group, Raluca Apostol, PR & Marketing Manager EDUCATIVA şi Larisa Din, consilier EDMUNDO, organizaţie care organizează cel mai mare târg de universităţi din Europa de Est – RIUF, au venit cu detaliile despre ofertele de studiu în universităţile străine, costurile şi cât de uşor este să te întreţii ca student în diferite state.

Cele mai importante declaraţii

În ce măsură varianta studiilor în străinătate este pe placul românilor?

Raluca Apostol: Numărul românilor care pleacă la studii în străinătate creşte de la an la an. Vedem interesul pentru studiul în străinătate şi nu vedem în asta un lucru rău. Nu promovăm ideea de a pleca din ţara ta şi a nu te mai întoarce, însă susţinem această experienţă multiculturală.

Larisa Din: Anual 5.000 de români pleacă din ţară pentru a studia. Cele mai căutate ţări sunt Marea Britanie, Franţa, Italia, Statele Unite ale Americii şi Germania.

Ai studiat în Olanda, la master. Cum ţi s-a părut?

Larisa Din (foto dreapta): Pentru mine a fost o experienţă extraordinară. Uneori părinţii sunt puţin mai reţinuţi când vine vorba de această ţară. Am avut parte de un mediu foarte internaţional. Taxa anuală a fost de 1,775 de euro, acum fiind în jur de 1.800 de euro. Olanda oferă, însă, un împrumut pentru terminarea studiilor pe care trebuie să îl înapoiezi în doi ani de la terminarea studiilor, ofertă valabilă nu doar pentru studiile de licenţă, dar şi pentru master, ceea ce e rar.

De ce ai ales această specializare (Philosophy with Music Studies)?

Călin Boişteanu: Ambele domenii (filosofia şi muzica – n.r.) în sunt foarte naturale şi am ales să fac ceva ce îmi place. Se combină foarte bine, mai ales şi cu matematica şi arhitectura. Au aceeaşi esenţă şi când le combini se întâmplă un lucru extraordinar.

În muzică poţi lua anumite noţiuni de estetică, cum să combini să fie ceva natural. Din filosofie poţi şti o idee care să te inspire mai mult în muzica ta.

Am terminat liceul de matematică-informatică, am continuat la acelaşi profil până în clasa a X-a, iar după ce a plecat profesoara de română, m-am mutat la filologie unde am avut parte de o experienţă extraordinară.
Cum este la facultatea aleasă de tine (Games Technology la Coventry)?

 

Mihai Vîrna: În primul an noi nu avem examene, facem patru jocuri şi prin astea am acoperit materia celor şase materii. Aş fi ales Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Matematică şi Informatică. Este foarte interesant pentru că profesorii fac ca facultatea să fie interesantă. Am făcut un împrumut, iar facultatea costă 8.500 de lire pe an. Facultatea durează trei ani.

M-aş întoarce în ţară doar dacă aş găsi un job foarte bine plătit. În România sunt la Ubisoft sau jocuri pe telefon, dar depinde. Salariile la noi sunt 1.000 de euro pentru un game tester, dar aici sunt mult mai mari, începând de la 2.000 până la 5.000 de euro.

La profilul meu nu există cărţi. Avem de fapt o singură carte pentru design, dar este online.

Nu mă joc toată ziua. Facem programare, matematică, time management, ne organizăm timpul nostru. În primul an facem jocuri care ar putea ajunge pe ţară. În martie facultatea face un târg unde vin foarte multe firme, iar facultatea îţi promovează studenţii.

 

Am venit cu un coleg din clasă la această facultate şi studiem amândoi aceeaşi facultate.

 

Este aici o comunitate a studenţilor români şi ieşim împreună. Sunt evenimente româneşti. Pe 1 decembrie se organizează un eveniment.

 

Care sunt specializările alese cel mai des de tinerii români care vor să studieze peste hotare?

 

Raluca Apostol (foto dreapta): Business şi tehnology în special. Noi vrem să vorbim cu oamenii să nu mai aleagă o facultate în funcţie de ce îşi aleg prietenii, ce zic părinţii sau ce se caută acum, pentru că piaţa se schimbă mult în trei ani. Iar aceste specializări internaţionale au coborât în topul angajabilităţii în statele unde se studiază, acum pe primele locuri sunt Medicina, Biologia şi Agricultura.

 

Ai testat piaţa de acolo? Unde te vei putea integra după ce vei termina facultatea?

 

Călin Boişteanu: Mă gândesc foarte mult, dar nu pot spune neapărat că îmi caut un job. Sper într-o carieră muzicală, interpret. Aici lucrăm cu instrumentele.

 

Şi eu am aplicat pentru un împrumuta, dar aici în Scoţia taxele sunt mai mici. 1.820 de lire pe an, dar rambursarea este acelaşi proces. În cazul în care vei avea un anumit salariu, trebuie să dai statului o parte.

 

Există posibilităţi pentru studenţii talentaţi, dar care nu au bani?

 

Larisa Din: Dacă eşti talentat, poţi obţine o bursă. Dar dacă ai medii mai mici, nu poate fi vorba de bursă.

 

Raluca Apostol: Bursele sociale sunt foarte rare şi sunt mici. Îşi pot găsi job-uri, însă nu se pot baza neapărat pe acestea, mai ales de la început. În Danemarca nu există taxe şcolare, însă traiul acolo este foarte scump.

 

Cei care vin la voi, sunt interesaţi să rămână acolo după studii? Sau să se angajeze în timpul facultăţii?

 

Raluca Apostol: Sunt foarte mulţi studenţi care caută să se angajeze în timpul facultăţii şi foarte mulţi care se angajează în perioada de vacanţă şi astfel fac şi practică.

 

Există posibilităţi pentru studenţii talentaţi, dar care nu au bani?

 

Larisa Din: Dacă eşti talentat, poţi obţine o bursă. Dar dacă ai medii mai mici, nu  poate fi vorba de bursă.

 

Raluca Apostol: Bursele sociale sunt foarte rare şi sunt mici. Îşi pot găsi job-uri, însă nu se pot baza neapărat pe acestea, mai ales de la început. În Danemarca nu există taxe şcolare, însă traiul acolo este foarte scump.

 

Cei care vin la voi, sunt interesaţi să rămână acolo după studii? Sau să se angajeze în timpul facultăţii?

 

Raluca Apostol: Sunt foarte mulţi studenţi care caută să se angajeze în timpul facultăţii şi foarte mulţi care se angajează în perioada de vacanţă şi astfel fac şi practică.

 

Care au mai fost reacţiile universităţilor din afară?

 

Raluca Apostol: Universităţile sunt foarte mulţumiţi. Iar cel mai important este ca studenţii să ştie că nu vor fi discriminaţi.

 

Aleg studenţii Asia, Australia?

 

Raluca Apostol: Aleg. Australia este a treia destinaţie pentru studii după Marea Britanie şi SUA. Ei oferă nişte burse de cercetare dacă te duci să faci doctoratul în Australia.

 

În Hong Hong sunt programe în limba engleză, iar la noi la RIUF 2013 vor veni cu facultatea de Tehnology.

 

Aveţi planuri să vă întoarceţi în ţară?

 

Călin Boişteanu: Nu am niciun plan să mă întorc în ţară.

 

Mihai Vîrna: M-am gândit în general, iar dacă aş găsi o firmă… Nu ştiu, piaţa muncii din România nu îmi oferă o posibilitate să mă întorc. În România este un alt mod de studiu, multă ore, multă teorie, iar aici se bazează mai mult pe practică.

 

Voi v-aţi gândit să nu vă mai întoarceţi în ţară?

 

Larisa Din: Nu am plecat niciodată cu gândul să nu mă mai întorc în ţară. Mi-a plăcut, însă mi-am dat seama că este mai bine pentru mine să mă întorc în ţară.

 

Raluca Apostol: Nici eu nu am plecat cu ideea să nu mă întorc.

 

Aproximativ 5.000 de români pleacă anual la studii în străinătate. Există state, precum Marea Britanie, în care 6.1% din studenţii străini sunt români, arată datele celor de la Educativa Group, care oferă consiliere gratuită tinerilor care vor să-şi continue sau să-li definitiveze studiile peste hotare.

Aceştia sunt apreciaţi pentru că vorbesc bine limba engleză, sunt foarte motivaţi să înveţe şi au, în general, rezultate academice bune. Motivele pentru care ei aleg între a studia în oraşul în care locuiesc, în alt oraş din România sau în altă ţară depind de factori precum costurile de şcolarizare, beneficiile obţinute după terminarea programului şi dezvoltarea lor personală, obţinută din contactul cu noi culturi şi naţionalităţi.

Pentru alţii, studiul în străinătate este singura varianta care le permite să se specializeze în domenii care îi pasionează, dar care nu pot fi găsite în oferte universităţilor din România.

Despre aceste subiecte discutăm joi, la Adevărul Live, cu trei studenţi români în străinătate, care au ales astfel de specializări mai puţin cunoscute. 

Radu Munteanu studiază Commercial Music Performance la University of Wesminster, Călin Boişteanu – Philosophy with Music Studies la Aberdeen, iar Mihai Vîrna se specializează în Games Technology la Coventry. Cei trei vor fi alături de noi prin Skype şi ne vor povesti de ce au ales aceste cursuri şi cât de bine s-au mulat pe aşteptările cu care au părăsit sistemul românesc de învăţământ.

În platou, invitaţii de la Educativa Group, Raluca Apostol, PR & Marketing Manager EDUCATIVA şi Larisa Din, consilier EDMUNDO, organizaţie care organizează cel mai mare târg de universităţi din Europa de Est – RIUF, vor veni cu detaliile despre ofertele de studiu în universităţile străine, costurile şi cât de uşor este să te întreţii ca student în diferite state.

RIUF 2013

Cei interesaţi de informaţii privind costurile studiilor în afara ţării, dar şi posibilităţile de finanţare şi bursele disponibile, pot veni la RIUF, the Romanian International University Fair, în perioada 19-20 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti, pe 22 octombrie la Hotel Ibis din Constanţa şi pe 24 octombrie la Hotel Continental din Timişoara.

La RIUF, zeci de universităţi de pe 4 continente (Europa, Asia, Australia şi SUA) vor fi prezente pentru a răspunde întrebărilor puse de tinerii români despre studiul în străinătate. Aceştia vor putea să afle mai multe detalii despre tipurile de programe şi posibilităţile de angajare după facultate, despre taxele de şcolarizare şi finanţare, precum şi despre facilităţile disponibile în timpul studiilor.

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/tinerii-invata-dezvolte-antreprenoriatul-cultural-romanesc-1_5256d07dc7b855ff5621782f/index.html

Tinerii învaţă cum să dezvolte antreprenoriatul cultural românesc

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni, anunţă continuarea înscrierilor pentru Colocviul C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora“. Cei interesaţi pot candida pentru unul dintre cele 30 de locuri disponibile în cadrul Colocviului până sâmbătă, 12 octombrie 2013.

Evenimentul va avea loc în perioada 24-26 octombrie 2013, la Bucureşti. ”Colocviul îşi propune să promoveze o colaborare mai strânsă între tinerii români creatori, producători şi distribuitori de cultură şi antreprenorii culturali autohtoni cu experienţă bogată în acest domeniu”, se arată în comunicatul LSRS.

”Scopul colocviului C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora” este de a identifica soluţii practice la piedicile pe care le întâmpină tinerii creatori de cultură şi de a susţine munca antreprenorilor în cultură care caută să creeze un impact dincolo de graniţele tradiţionale ale artei”, mai spun reprezentanţii asociaţiei.

Evenimentul va include dezbateri, prezentări şi propuneri în cadrul unor grupuri de expertiză, care vor reuni cei mai buni studenţi şi absolvenţi români din ţară şi din străinătate, cu experienţă relevantă în domeniul cultural, precum şi experţi consacraţi din domeniul antreprenoriatului cultural românesc.

LSRS a anunţat prelungirea termenului limită al înscrierilor pentru eveniment, iar cei interesaţi pot candida pentru unul dintre cele 30 de locuri disponibile în cadrul Colocviului până sâmbătă, 12 octombrie 2013, prin completarea formularului.

Candidaturile vor fi analizate de un juriu restrâns format din experţi şi antreprenori în domeniul cultural.

”Colocviul C.A.E.S.A.R. „Antreprenoriatul Cultural Românesc în Ţară şi în Diaspora“ este primul pas în conceperea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a antreprenoriatului cultural. Valoarea adăugată este cu atât mai mare cu cât majoritatea iniţiativelor de promovare a creaţiilor culturale româneşti aduc, în momentul de faţă, un capital cel mult simbolic creatorilor de cultură. Cultura şi produsele culturale româneşti, de factură tradiţională sau contemporană, reprezintă o resursă insuficient exploatată atât în spaţiul autohton, dar şi în diaspora”, potrivit LSRS.