PREUNIVERSITAR

REZULTATE BAC 2014 Mediile finale de la Bacalaureat 2014 se publică pe EDU.RO

Rezultatele finale de la Bacalaureat 2014 vor fi publicate mâine, 11 iulie, pe EDU.RO, după soluţionarea contestaţiilor depuse de candidaţii care nu au fost mulţumiţi de primele note de la Bac 2014, anunţate luni. Mediile finale de la BAC 2014 vor fi publicate pe EDU.RO vineri, 11 iulie, după soluţionarea tuturor contestaţiilor la Bacalaureat 2014, care se încheie azi, 10 iulie. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro. Primele rezultate la BAC 2014: mai puţin de 90.000 de absolvenţi au promovat Primele rezultate de la BAC 2014 au fost afişate la avizierele liceelor unde candidaţii au terminat studiile, până luni, la ora 12.00, iar cei nemulţumiţi au depus contestaţii imediat după aflarea rezultatelor parţiale la BAC 2014, între orele 12:00 şi 16:00. În această sesiune au promovat 59,25% dintre absolvenţii de clasa a XII-a, în cifre absolute mai puţin de 90.000 de candidaţi, potrivit datelor parţiale ale Ministerului Educaţiei, înainte de soluţionarea contestaţiilor. Rezultatul este superior cu 4 procente celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (54,4%). Procentul de promovare pentru promoţia curentă este de 67,61%, cu 4,5% mai mare faţă de anul 2013 – 63,1%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.423. La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 104 medii de 10, iar fiecare dintre ei va primi de la Guvern un premiu de 3.000 de lei. Brăila, iaşi şi Cluj, cele mai mari rate de promovare Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (77,82%,) Cluj (73,91%) şi Iaşi (73,67%). Cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în judeţele Ilfov (27,93%), Giurgiu (38,14%) şi Teleorman (44,10%). Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.003 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 138.161 de absolvenţi, 111.005 (80,34%) au obţinut medii peste 5. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat 151.294. Alţi 10.388 de candidaţi au absentat. Dintre cei 151.294 de elevi prezenţi, 122.590 aparţin promoţiei curente, iar 28.704 provin din promoţiile anterioare. 275 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a Bacalaureatului 2013.

Sursa: Adevarul.ro

Ajutor de şomaj pentru absolvenţii fără Bac şi liceenii care termină 10 clase

Absolvenţii de liceu care au picat la Bac, dar şi liceenii care termină cele 10 clase obligatorii şi nu mai pot continua cursurile se pot înscrie în cel mult 60 de zile pentru a primi ajutorul de şomaj de 250 de lei, acordat pentru o perioadă de şase luni, în cazul în care nu şi-au găsit un loc de muncă potrivit calificării lor. Elevii care nu merg mai departe cu studiile, fie că vorbim de cei care nu au promovat la Bac şi nu dau la facultate sau de cei în vârstă de minimum 16 ani, şi nici nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea celor 12, respectiv 10 clase, se pot înscrie în maximum două luni la agenţiile locale pentru şomaj. Ei vor beneficia de informare, consiliere şi formare profesională în aceste 60 de zile, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Dacă nu-şi găsesc un loc de muncă sau au venituri mai mici de 500 de lei pot cere ajutorul de şomaj, în valoare de 250 de lei, pe care îl vor primi timp de şase luni. Potrivit ANOFM, pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, absolvenţii vor depune următoarele documente: actul de identitate, în original şi copie ; adeverinţă medicală cu menţiunea “apt de muncă” sau eventuale restricţii medicale; actele de studii şi calificare sau adeverinţa din care să rezulte absolvirea formei de învăţământ, în original şi copie. Ca urmare a înregistrării la ANOFM, absolvenţii beneficiază de: Informare şi consiliere profesională- ansamblu de servicii care are ca scop evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale, instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă, tehnici de prezentare la interviuri de angajare etc. Medierea muncii- punerea în contact cu angajatorii care oferă locuri de muncă vacante în acord cu pregătirea, aptitudinile şi interesele lor. Locurile de muncă, disponibile la nivel naţional, se actualizează zilnic şi pot fi vizualizate pe site-ul agenţiei Formare profesională- asigură iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea în diferite meserii solicitate pe piaţa muncii. Stimulente pentru angajare Statul acordă în paralel şi stimulente pentru angajarea tinerilor absolvenţi. Astfel, absolvenţii, înregistraţi la ANOFM, care se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni beneficiază de o primă de încadrare în valoare de 500 lei. Acest drept se solicită în termen de maximum 60 de zile de la data angajării. De asemenea, absolvenţii, care primesc indemnizaţie de şomaj, şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în perioada de acordare a indemnizaţiei, beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat. Acest drept se solicită în termen de maximum 60 de zile de la expirarea celor 12 luni de la data angajării. Prime de mobilitate Tinerii mai au dreptul şi la o serie de prime. Statul acordă o primă de încadrare pentru absolvenţii care, în perioada în care li se acordă indemnizaţie de şomaj, se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km. de localitatea de domiciliu, primă egală cu dublul valorii indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării. Ei mai pot beneficia de o primă de instalare dacă în perioada în care li se acordă indemnizaţie de şomaj se încadrează într-o altă localitate şi ca urmare a acestui fapt îşi schimbă domiciliul. Prima de instalare este de şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării. Atât prima de încadrare, cât şi prima de instalare se restituie integral de către angajat dacă sunt concediaţi din vina lor în mai puţin de un an de la angajare. 450.000 de şomeri înregistraţi în mai În România există aproape 450.000 de şomeri, conform ultimelor statistici ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), din luna mai, precizând că aceste valori sunt mai mici şi decât perioada similară a anului trecut. ANOFM precizează că rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2014, la nivel naţional, a fost de 4,91%, mai mică cu 0,22 puncte procentuale decât cea din luna aprilie şi mai mică cu 0,12 puncte procentuale decât cea din luna mai a anului trecut. Cei mai mulţi şomeri au între 40 şi 49 de ani Potrivit ANOFM, 44.954 dintre şomerii înregistraţi au sub 25 de ani, 34.929 au între 25 şi 29 de ani, 103.328 au între 30 şi 39 de ani, 129.670 au între 40 şi 49 de ani, 63.712 – între 50 şi 55 de ani şi 68.100 au vârsta peste 55 ani. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv 78,54%. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 15,63% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,83%.

Sursa: Adevarul.ro

Ponta despre modificările aduse Legii Educaţiei: „Nu credem că şcoala românească trebuie să fie o junglă în care doar cei puternici supravieţuiesc“

Modificările la Legea Educaţiei sunt bune şi pot fi corectate în Parlament dacă „este ceva care a scăpat”, a declarat la şedinţa de Guvern premierul Victor Ponta. La rândul său, Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, susţine că Guvernul vrea să-i ajute pe toţi tinerii să finalizeze studiile şi să promoveze examenul de bacalaureat. „Ca să închidem dezbaterile despre modificările la Legea Educaţiei, vreau să spun că noi avem o altă concepţie, nu credem că şcoala românească trebuie să fie o junglă în care doar cei puternici supravieţuiesc. Cât mai mulţi copii care reuşesc să rămână la şcoală, care au rezultate, uneori mai proaste, alteori mai bune, care trebuie să aibă la un moment dat posibilitatea să dea bacalaureatul, eu cred în această idee, că trebuie să fim o societate în care cei mai buni să fie recompensaţi, dar şi cei mai slabi să fie ajutaţi să fie mai buni”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern, scrie Mediafax. El a precizat, astfel, că modificările la Legea Educaţiei sunt bune şi că, spre deosebire de vechea lege adoptată prin angajarea răspunderii de către fostul Guvern, când Parlamentul nu a putut dezbate schimbările, aceste noi reguli vor fi discutate şi în Parlament, la dezbaterea proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă care introduce modificările, unde anumite lucruri pot fi îndreptate „dacă este ceva ce a scăpat”. Pricopie: „Prin ordonanţa de urgenţă respectăm un angajament mai vechi” La rândul său, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a afirmat că, în 2010 şi 2011, Guvernul s-a angajat că va reduce numărul de elevi care părăsesc şcoala, primind şi bani din fondurile structurale pentru tinerii care nu reuşesc să finalizeze studiile şi să promoveze examenul de bacalaureat. „Din păcate, banii nu au fost folosiţi, iar numărul de elevi care părăsesc şcoala sau nu au succes a crescut, ori ceea ce facem noi acum este să respectăm pe de-o parte, un angajament, să acordăm un ajutor acestor tineri, de la grădiniţă până la nivel universitar, inclusiv componenta de şcoli profesionale, încurajarea tinerilor să finalizeze cei patru ani de liceu şi să promoveze examenul de bacalaureat. Deci, practic, prin ordonanţa de urgenţă respectăm un angajament mai vechi, pe care, într-o perioadă, Guvernul nu l-a respectat, dar acum cred că este bine să ne concentrăm asupra acestui subiect”, a afirmat ministrul. Normă didactică micşorată cu două ore pe săptămână, pe acelaşi salariu, pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime şi grad didactic I, doctorat cu frecvenţă redusă şi posibilitatea înscrierii în universităţi peste cifra de şcolarizare sunt câteva dintre noutăţile din învăţământ, valabile din toamnă. Acestea au fost introduse de Ministerul Educaţiei Naţionale ca modificări şi completări la Legea educaţiei, adoptate de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, la 26 iunie şi publicate în Monitorul Oficial. Băsescu: OUG 49 încalcă regimul constituţional privitor la emiterea OUG Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis, în 4 iulie, lui Victor Ciorbea o scrisoare în care îi semnala că ordonanţa de urgenţă care modifică Legea Educaţiei încalcă regimul constituţional privitor la emiterea OUG, el afirmând că respectarea legii fundamentale trebuie să fie asigurată de Avocatul Poporului. În 5 iulie, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara că ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii Educaţiei este rezultatul unor lungi discuţii şi negocieri, iar în act nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare. Fostul premier Emil Boc consideră că modificările aduse Legii Educaţiei reprezintă un „masacru şi un atentat” la calitatea actului educaţional pe termen mediu şi lung, iar operaţiunea !fabrica de diplome” reprezintă o cedare în faţa grupurilor de interese private din învăţământ. Alina Mungiu-Pippidi şi România Curată îi cer Avocatului Poporului Victor Ciorbea să sesizeze Curtea Constituţională pe Legea Educaţiei Alina Mungiu-Pippidi şi România Curată susţin în scrisoarea deschisă către Victor Ciorbea că semnatarii nu cred că cele nouăzeci şi trei plus două paragrafe ale ordonanţei privesc toate chestiuni urgente care să nu se fi putut legifera pe cale ordinară. „Susţinem că, dacă măcar una dintre modificări nu era urgentă, legiferarea pe calea ordonanţei de urgenţă este un abuz constituţional şi o călcare în picioare a bunei guvernări. Credem că Parlamentul României, în care există o majoritate, putea perfect să dezbată şi să adopte legea menţionată în regim normal, oricît de accelerat. Reamintim că premierul Victor Ponta a semnat cu noi, societatea civilă, Carta Albă a Bunei Guvernări în care se angaja să nu mai guverneze prin ordonanţe de urgenţă, şi nu va trece mult pînă îi vom reaminti de acest lucru în următoarea sa campanie electorală”, se arată în scrisoare. Semnatarii mai atrag atenţia că „societatea largă, aceea care cuprinde elevii, studenţii, cadrele didactice şi părinţii a fost privată pe această cale de o dezbatere reală privitoare la problemele reale ale sistemului de educaţie din România şi soluţiile sale.” Ce prevede ordonanţa de urgenţă Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii instituţiilor de învăţământ, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BAC 2014 Elevii care au luat 10 la Bacalaureat vor fi premiaţi cu 3.000 de lei

Guvernul îi va premia pe cei 104 elevi care au luat nota 10 la Bac cu 3.000 de lei şi cu 2.000 de lei pe elevii care au luat 10 la Evaluarea Naţională, a anunţat premierul Victor Ponta în şedinţa de Guvern de miercuri. Ponta a mai spus că ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei va ajunge în Parlament unde va mai suferi amendamente. Guvernul României a adoptat în şedinţa de miercuri, 9 iulie, Hotărârea de Guvern prin care se acordă premii în bani tuturor absolvenţilor de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională 2014, respectiv la Bacalaureat 2014. Cei 225 de absolvenţi de clasa a VIII-a, care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională, vor primi din partea Guvernului 2.000 de lei, fiecare, iar cei 104 candidaţi cu media 10 la Bacalaureat vor primi câte 3.000 de lei, fiecare. Este al doilea an când Guvernul României onorează performanţa elevilor români la examenele naţionale. Spre deosebire, însă, de anul 2013, când au fost premiaţi doar absolvenţii care au obţinut media 10 la Bacalaureat, în acest an, sunt incluşi şi absolvenţii care au reuşit să încheie Evaluarea Naţională cu media 10, ăprecizează Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă. Fata de 10 de la Vianu, acceptată la Cambridge Camelia Popescu, unul dintre cei trei candidaţi din Bucureşti care au luat 10 pe linie la Bac-ul de anul acesta, a absolvit Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“, iar din toamnă va merge să studieze economia la Cambridge, la Colegiul Claire. Elevă a profesoarei Stanca, absolventa de 10 a fost anul acesta şi la olimpiada naţională de română. Despre ideea de promovare la Bacalaureat spune că „e o mai mult iluzie, pentru că subiecte sunt din ce în mai uşoare, care vizează nişte roboţei, care învaţă foarte multe în liceu“. Cât despre alegerea unei universităţi străine, Camelia spune că „acolo sunt mai multe oportunităţi decât aici, iar Cambridge e foarte bine cotată“. „Eu am crescut în mediul competitiv de la Vianu, chiar din clasa a V-a, şi am vrut sa încerc şi eu. Mi-a plăcut cultura engleză şi sunt europeni, cred că sunt mai aproape de noi“, a explicat olimpica la Adevărul Live. Aşa că pleacă acolo plină de speranţe şi susţine că deja şi-a cunoscut viitorii colegi internaţionali, dar şi pe cei din România, mai ales că mulţi au absolvit acelaşi colegiu. „Cred că nu aveam aici aceleaşi oportunităţi. Şi simt că voi da acolo peste oameni la fel de pasionaţi ca mine să înveţe“, a conchis Camelia Popescu. Primele rezultate la BAC 2014: mai puţin de 90.000 de absolvenţi au promovat Primele rezultate de la BAC 2014 au fost afişate la avizierele liceelor unde candidaţii au terminat studiile, până luni, la ora 12.00, iar cei nemulţumiţi au depus contestaţii imediat după aflarea rezultatelor parţiale la BAC 2014, între orele 12:00 şi 16:00. Rezolvarea contestaţiilor la Bacalaureat 2014 se va face între 8 şi 10 iulie. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BAC 2014 Ce arată notele de la Bacalaureat şi povestea elevei de 10 de la Vianu: Bac-ul, „o iluzie pentru roboţei”

Astăzi, la Adevărul Live am discutat despre rezultatele parţiale şi abandonul de la Bacalaureat 2014, unde rata de promovare a fost de 59,25% înainte de contestaţii. De asemenea, în platou a fost invitată şi Camelia Popescu, eleva de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală care a luat 10 pe linie la Bac anul acesta şi e deja admisă la Cambridge.

Principalele declaraţii: Stanca: Au fost subiectele mai uşoare, dar intrăm şi în normalitate, pentru că nu toţi elevii trebuie să ia Bac-ul dacă nu-şi doresc asta, nu e obligatoriu să ai o diplomă de Bac ca să fii un bun meseriaş, de care e mare mare nevoie în societate. Pentru ei sunt şcoli profesionale, şcoli tehnice etc. E firesc să fie aşa, deci ne îndreptăm spre normalitate. Aşa că putem spune că mulţi dintre elevi consideră că nu mai au nevoie de o diplomă de Bac. Troie: Nu trebuie să ne întoarcem la nivelul de promovare 100% dinainte de 89, sau 87% până la introducerea sistemului de camere video, acele procente erau absolut mincinoase şi care nu reflectau o realitate. Întrebarea fundamentală nu e procentul, dacă e mare sau mic. Cu ce comparăm? Mulţi se raportează la 100% dinainte de 89. Dar întrebarea e dacă e real, daca e conform cu realitatea. Abandonul la Bac: Troie: e un trend în ultimii ani, elevii spun că nu le trebuie această diplomă, spun că nu au ce face cu ea, nu au competenţele necesare. Lumea a început să înţeleagă că eforul de a obţine o diplomă e prea mare pentru avantajele. Pot să se angajeze şi fără diplomă. Noi în continuare vrem ca 100% să ia Bac-ul, dar ei nu mai vor, noi cam asta facem acum, îi forţăm, în toate felurile să ia Bac-ul, dar ei nu mai vor. Cei care iau 10 ştiu foarte bine ce vor, dar din punct de vedere statistic sunt foarte puţini, doar vârfuri, dar ce facem cu media? Ei nu vor, dar noi tragem de ei, aşa cum ei au fost obligaţi să intre la liceu, deşi poate era mai bine să meargă la profesională. E o paradigmă. o mentalitate a părinţilor care trebuie schimbată. În mod clar, gradul de dificultate a scăzut. Procentul de 59% de acum pune în aceeaşi oală liceele tehnologice cu cele teoretice. Se spune că cele teoretice au 85-95% rate de promovare, fiind mai mici la tehnologice. Vrem procente mari cu orice preţ şi nu e corect. Nu vrem să vedem realităţi total distincte. Avem şcoli pentru profesori şi nu profesori pentru şcoli, e valabilă şi acum afirmaţia lui Caragiale. Camelia: Cred că ideea de promovare la Bacalaureat e o iluzie, pentru că subiecte sunt din ce în mai uşoare, care vizează nişte roboţei, care învaţă foarte multe în liceu. Tu trebuie să ştii să-ti validezi şi să-ţi foloseşti munca singur. Cei care abandonează cred ca nu sunt interesaţi sau au o variantă mai bună pentru ei, cred că îşi cunosc forţele şi se gândesc ca nu vor reuşi. Stanca: Există şi mulţi tineri care nu ştiu ce vor. Sunt din ce în ce mai mulţi elevi care nu ştiu către ce să se îndrepte, e o derută care cred că ţine şi de societatea în care trăim, e o Românie care încă n-a regăsit pe sine. Camelia: A fost foarte foarte uşor la matematică . A fost jignitor pentru cât de mult ne-am pregătit. Toţi din liceele de elită spun că a fost uşor, dar procentul arată că au fost elevi care au considerat că au fost dificile. La Română, a fost uşor şi frumos, dar nu mă aşteptam să iau 10, se ia foarte greu. La informatică, a treia probă, a fost un nivel mediu şi cred că e foarte bine aşa. Relaţia dascăl-elev Stanca: Ne-am îndrăgostit una de alta încă din clasa a IX-a. Întâi sufleteşte, apoi am remarcat talentul ei la literatură şi a ajuns să iubească literatura cum o fac puţini oameni în ziua de azi, deşi nu urmăreşte un traseu umanist. Un talent deosebit, dar şi foarte multă muncă. M-am bucurat că toată investiţia mea a fost încununată cu 10 la Bac. Un copil serios, cu atitudine reverenţioasă şi care îţi umple sufletul de bucurie. Ne-am pregătit în fiecare sâmbătă pentru olimpiadă, cred că am stat şi şase-şapte ore şi rezista eroic. Când e pasiune, timpul nu mai este o povară. Camelia: Bunica mea a fost profesoară de limba şi literarua română şi am avut mereu cărţi în bibliotecă şi mi s-a părut foarte firesc să citesc. Stanca: Reuşea să înţeleagă informaţii din materia de facultate, de la cursuri de facultate. Citea foarte mult şi din literatura universală, ceea ce nu fac mulţi. Când am început să studiez limba franceză, în clasa a V-a, mie mi-a plăcut foarte mult profesoara de franceză şi atunci am luat decizia de a deveni profesoară. La repartiţie eu primisem un loc de muncă la birou, am renunţat şi am făcut schimb cu cea după mine şi am plecat la Constanţa doar ca să pot preda. Mi-a fost foarte greu să iau o decizie atunci, deci îmi imaginez cât de greu le e celor de clasa a XII-a. Nu regret că am optat pentru această profesie. Ieri dimineaţă, când mi-a spus Cami rezultatul la Bac, eram ca un îngeraş prin casă, eram plină de bucurie, sunt nişte satisfacţii care merită tot efortul. Camelia: Nu m-aş fi dus la olimpiadă fără doamna profesoară, nu credeam că pot, dar mi-a dat încredere că o să reuşesc şi asta mi-a folosit foarte mult la Bac – a fost ultima întâlnire profesionistă cu Limba şi literatura română. Cum a ajuns la Cambridge Camelia: Am ales o universitate din străinătate pentru că acolo sunt mai multe oportunităţi decât aici, iar Cambridge e foarte bine cotată. Eu am crescut în mediul competitiv de la Vianu, chiar din clasa a V-a, şi am vrut sa încerc şi eu. Mi-a plăcut cultura engleză şi sunt europeni, cred că sunt mai aproape de noi. O să merg la Colegiul Claire, la Economie. Ştiu că vor fi cursuri care implică foarte multă matematică, pentru că economia e o matematică aplicată, o să fac şi puţină istorie, politică, sociologie, dar 80% învăţăm diverse tipuri de matematică. Deja mi-am cunoscut viitorii colegi internaţionali, dar şi pe cei din România, mulţi au fost colegi cu mine la Vianu, şi preşedintele comunităţii de români de acolo este din Vianu. Sunt sigură că mă voi integra şi că voi da peste oameni drăguţi şi deschişi care vor să înveţe ca mine. Cred că nu aveam aici aceleaşi oportunităţi. Cred că voi da acolo peste oameni la fel de pasionaţi ca mine să înveţe. Cred că voi continua cu studiile, nu mă voi opri la licenţă. Abia aştept să fac internship-uri în timpul verii, ca să văd la ce ma pricep. Pot fi un om complet şi asta îmi doresc să fiu şi simt că economia e atât de pragmatică pentru că reuneşte atât matematica, cât şi pasiunile mele umaniste, asta am scris în eseul de aplicare la Cambridge. Troie: Şi noi avem elevi la Cambridge. Universităţile noastre ar trebui să ia foarte mult aminte cam cum gândesc cei de afară pregătirea studenţilor, ei văd o interconectare de domenii. Noi suntem exageraţi cu supra-specializarea. Ei au o mixtură foarte bună.

Invitaţii din platou sunt directorul adjunct de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti, Adrian Troie, profesoara de limba română Ecaterina Stanca şi eleva sa, Camelia Popescu, una dintre cei trei elevi din Bucureşti care au luat 10 la Bac. Camelia a fost eleva profesoarei Stanca la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală. Împreună vom dezbate rezultatele de la Bacalaureat de anul acesta, fenomenul abandonului de la Bac şi, desigur, Camelia ne va povesti cum a ajuns să fie o elevă de 10 la Bac şi să fie admisă la Economie, la Cambridge.

Rezultatele de la Bac 2014 În această sesiune au promovat 59,25% dintre absolvenţii de clasa a XII-a. Rezultatul este superior cu 4 procente celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (54,4%). Procentul de promovare pentru promoţia curentă este de 67,61%, cu 4,5% mai mare faţă de anul 2013 – 63,1%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.423. La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 104 medii de 10. Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (77,82%,) Cluj (73,91%) şi Iaşi (73,67%). Cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în judeţele Ilfov (27,93%), Giurgiu (38,14%) şi Teleorman (44,10%). Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.003 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 138.161 de absolvenţi, 111.005 (80,34%) au obţinut medii peste 5. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat 151.294. Alţi 10.388 de candidaţi au absentat. Dintre cei 151.294 de elevi prezenţi, 122.590 aparţin promoţiei curente, iar 28.704 provin din promoţiile anterioare. 275 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a Bacalaureatului 2013.

Sursa: Adevarul.ro

De ce vrea Guvernul ca şcoala să scoată tâmpiţi?

Când Preşedintele Traian Băsescu a spus că şcoala românească scoate tâmpiţi n-am fost de acord. Îl contrazic medaliile, diplomele, proiectele şi olimpiadele câştigate de elevii români. Din păcate, noile modificări la Legea Educaţei ( şi prin ele, premierul) vor neapărat să îi dea dreptate Preşedintelui. Cred că Guvernul se chinuie să crească procentul celor cu diplomă de BAC din ţara asta, prin a treia sesiune şi prin meditaţii instituţionalizate, din câteva motive: 1, Transformarea educaţiei în piaţă educaţională. Educaţia nu-şi mai propune să cultive omul, să îl aşeze, prin evaluare, acolo unde îi este locul pe scara educaţională, ci să-i exploateze interesul pentru diplomă, pentru o certificare. Adică „cererea”. Şi atunci „oferă” diplome. Asta se vede mai ales în zona învăţământului superior, unde existenţa locurilor cu taxă a dus la coborârea ştachetei de evaluare. Ideea e simplă: Pai dacă a plătit şcoala, n-ar fi incorect să nu-i dăm diploma de licenţă sau de master? Poate chiar şi de doctor nu?! 2. Lipsa de orizont pentru cei care vor pica şi a doua sesiune de BAC. Unde să se ducă? Rămân doar cu 8 clase? Se fac de râs în societate. Ar fi putut opta pentru Învăţământul Profesional, să înveţe o meserie, dar la data când au intrat în liceu nu exista aşa ceva pentru că aşa ştim să facem noi reforme. Să desfiinţăm şi să înfiinţăm doar de dragul schimbării 3. Nevoia de a reduce numărul părinţilor nemulţumiţi, care se aleg cu un copil fără diplomă de BAC. Şansele de angajare pe un venit bunişor scad, şi cresc cele de a sta în întreţinerea părinţilor. Sună a măsură electorală. Dar sună şi a protecţie socială, specific stângii. Numai că riscă să nemulţumească pe cei care şi-au luat BAC-ul pe bune, pentru că îi pune pe aceeaşi treaptă cu cei care l-au luat „împinşi de la spate”. 4. Declaraţiile Premierului vin să întărească această idee de ofertă electorală. „eu cred in aceasta idee ca trebuie sa fim o societate în care şi cei cei mai buni sa fie recompensaţi, dar şi cei mai slabi sa fie ajutaţi sa fie mai buni” . Perfect,. Doar că asta trebuie să se întâmple în timpul şcolii, nu după, pe principiul „să îngrăşăm porcul în ajun”. Altă declaraţie mă pune pe gânduri: „nu credem că scoală românească trebuie să fie o junglă în care doar cei puternici supravieţuiesc”. Dar nici n-ar trebui să pună diploma în mâna cui nu trebuie, cui nu o merită. Bacalaureatul era, până la urmă, un examen al maturităţii. Nu cred că mai este. Urmând această gândire, este explicabil de ce calitatea procesului educaţional dar şi a oamenilor din sistem scade de la an la an. 5. Imaginea în exterior. România are multe probleme în ceea ce priveşte imaginea ei în lume: suntem săraci, corupţi, leneşi în a folosi bani europeni etc. E drept că suntem încă atractivi prin resurse şi mână de lucru ieftină şi bine pregătită. Dacă ar creşte numărul de nepromovaţi, asta ar însemna o slabă pregătire a forţei de muncă, ceea ce ar atrage dezinteresul investitorilor şi adăugarea a încă unui capitol la imaginea noastră, pe care l-am trăit anii trecuţi. Guvernului îi este frică de o promovabilitate mică. Ar însemna că acuzele pe care le aduceau Puterii din anii trecuţi, când era în opoziţie (că nu e în stare să gestioneze educaţia) s-ar aplica perfect şi Puterii de acum. Deocamdată atât. Nefiind în sistemul educaţional, aş fi indecent dacă aş comenta restul de modificări ale Guvernului.

Sursa: Adevarul.ro

Toate aspectele care se discută în consiliul de administraţie „privesc elevii”!

Chiar dacă Ordonanţa de Urgenţă a schimbat peste noapte aproape 100 de articole din Legea Educaţiei, eu mă voi rezuma să comentez un singur articol, însă de o mare importanţă pentru sănătatea democraţiei în şcoală. Pentru început, să clarific ce înţeleg eu prin democraţie şcolară. Cei doi ani de activitate în Consiliul elevilor, în care mi-am reprezentat colegii la nivel judeţean şi naţional, m-au făcut să înţeleg că educaţia nu este doar apanajul statului şi că autorităţile trebuie în permanenţă să dialogheze cu reprezentanţii beneficiarilor primari (deci cu elevii, în speţă cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor), secundari (cu părinţii, asociaţiile de părinţi) şi terţiari (reprezentanţii mediului de afaceri, cu administraţia publică locală, societatea civilă etc.). Toţi aceşti actori trebuie consultaţi când se iau decizii în învăţământ. O spune nu doar bunul simţ, dar şi legea. Cât timp am fost reprezentant al elevilor, mereu am fost convocat de cadrele didactice la şedinţele consiliului de administraţie. Înainte de adoptarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, aveam drept de vot. Am răscolit internetul şi tot nu am găsit legea în baza căreia eu ridicam mâna şi îmi susţineam punctul de vedere în faţa profesorilor şi a direcţiunii la 18 ani. Apropo de asta, noi de ce nu avem un portal care să ne ofere posibilitatea de a consulta legile care se adoptă în România? Mi se cere să respect legea, însă găsirea unui act normativ e ca şi cum aş căuta acul în carul cu fân. Revenind, articolul 3 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 enumeră nişte principii care cică guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România. Printre ele se numără: principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia; principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare; principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ. Mergând mai departe cu ce avem pe masă, dau copy/paste (fără aluzii, da?) articolului modificat de OUG despre care v-am spus că vă voi vorbi: Art. 96. (alin 4.2) -La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu statut de observator. Cum stăteau lucrurile cu participarea reprezentantului elevilor în C.A. înainte de O.U.G. nr. 49/2014: Art. 96 (alin. 3) – Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului de administraţie participă, de regulă, şi un reprezentant al elevilor, cu statut de observator. Nu era bine nici înainte din cauza acelui „de regulă” extrem de interpretabil (conform unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Elevilor în primăvara anului 2012, în peste 45% dintre unităţile de învăţământ reprezentantul elevilor nu este convocat la şedinţele C.A.), dar acum e jale cu maniera în care a fost formulat textul legii. Noţiunea de „aspecte care privesc elevii” nu are ce căuta într-o Lege a Educaţiei care are ca principii centrarea actului educaţional pe beneficiarii acestuia şi fundamentarea deciziilor pe dialog şi consultare. Toate, dar absolut toate deciziile care se iau în Consiliul de Administraţie al şcolii îi privesc pe elevi. Unele mai mult, altele mai puţin, însă tot ce se discută acolo se răsfrânge în mod direct asupra elevilor. Chiar şi chestiunile administrative care privesc, să dau un exemplu, cheltuielile pentru curăţenie. Eu cred că dreptul elevilor de a sta la masa la care se iau deciziile în şcoală nu este de negociat sau part-time, ci o chestiune permanentă şi obligatorie dacă vorbim de o educaţie centrată pe beneficiar şi de decizii luate pe baza dialogului şi a consultării. Apropo de dialog şi consultare, pun trei întrebări retorice: 1. E normal ca o lege organică de o asemenea importanţă să fie modificată fără dezbatere publică printr-o Ordonanţă de Urgenţă? 2. Care a fost urgenţa? 3. De ce Ministerul Educaţiei Naţionale nu a apelat la structura sa consultativa, Consiliul Naţional al Elevilor, pentru a discuta modificările pe care Guvernul intenţiona să le aducă sistemului educaţional? 4. Consiliul Naţional al Elevilor nu spune nimic? Preferă să nu deranjeze? În ultimii doi ani, membrii Consiliului Naţional al Elevilor au încercat, pe lângă consacrarea caracterului obligatoriu al prezenţei elevilor în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ, dobândirea dreptului de vot al reprezentanţilor elevilor în aceste organisme. Au avut chiar şi un proiect naţional în acest sens, intitulat „CiNE Votează”, desfăşurat în parteneriat cu Asociaţia Elevilor Mehedinţeni şi finanţat prin programul Tineret în Acţiune. Anul trecut, reprezentanţii elevilor din toată ţara au organizat dezbateri publice pe această temă în multe judeţe. Prezenţi au fost şi deputaţi sau senatori (de la toate partidele) la aceste mese rotunde, care i-au mângâiat pe cap pe elevi şi le-au promis că le vor susţine demersul. L-au sprijinit atât de tare încât, pe 15 aprilie, Camera Deputaţilor nu a votat propunerea legislativă care modifica Legea Educaţiei Naţionale astfel încât reprezentantul elevilor să poată participa la şedinţele C.A., în calitate de membru deplin cu drept de vot, Dacă reprezentantul şcolii (preşedintele Consiliului Şcolar al Elevilor) nu avea 18 ani, elevul care ar fi votat în C.A. urma să fie desemnat în mod democratic de Consiliul Şcolar al Elevilor, organismul care apără şi reprezintă interesele elevilor la nivel de şcoală/liceu. Din păcate pentru sănătatea democraţiei, în Camera Deputaţilor s-au strâns doar 65 de DA dintr-un total de 338 de deputaţi prezenţi. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani cu dreptul elevilor de a participa şi de a vota în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ nu doar mă irită, ci mă face să cred tot mai mult că democraţia este o frumoasă piesă de teatru.

Sursa: Adevarul.ro

Bac 2014 – o victorie putredă

Este foarte bună rata de promovare a examenului de Bac. Este foarte bună nu în comparaţie cu alţi ani, ci în comparaţie cu un sistem de învăţământ anacronic, inadaptat la piaţa muncii, un învăţământ construit încă pe premizele unei societăţi închise, cu profesori prost plătiţi, cu criterii de selecţie a resursei umane extrem de descurajante – şi pentru elevi, şi pentru părinţi. Un sistem cu o logistică precară, cu o structură de învăţământ a anului şcolar absurdă, ineficientă pentru elevi, cu o programă şcolară încărcată de inutilităţi, cu informaţie multă, cu timp redus de a exersa ceea ce ţi se predă, cu o obsesie pentru notarea elevului, cu abuzul de teste – reper greşit pentru evaluarea elevilor, de altfel singura preocupare constantă a învăţământului, în detrimentul preocupării pentru procesul de asimilare a informaţiilor de către elev. Când aud că nu ştiu care lege a făcut reforma, cutare blochează refoma, sincer, dar foarte sincer, îmi dau seama că ne place să fim prostiţi. Dacă ar fi existat într-adevăr un început solid de reformă, atunci am fi început extrem de serios cu primul pas: resursa umană, profesorul, învăţătorul, educatorul, pedagogul. S-a tot invocat pentru ultima lege a educaţiei modelul finlandez. Adică, de fapt, s-a luat din acel model ceea ce a fost mai ieftin de aplicat. Acolo, cei care au pornit reforma educaţională, acum 30 de ani, au început cu baza: calitatea profesorului. Aşa cum explică un oficial al ţării respective, calitatea profesorului e cea care atrage după sine calitatea actului de învăţământ. Şi, dacă nici măcar finlandezii nu cred că poţi fi devotat pe termen lung doar din spirit altruist, făcând un fel de semivoluntariat la catedră, cum e la noi, atunci domnul Trandafir rămâne un mit. Ca să plăteşti bine un profesor, trebuie să îl tratezi altfel decât ca pe un „bugetar”. Susţin ca grila de salarizare a profesorilor, inclusiv a medicilor, să fie scoasă din grila bugetarilor şi să aibă o grilă specială. Iar după ce s-a stabilit această grilă, se stabilesc şi criterii severe pentru a ajunge profesor, adică a pregăti viitorul. Apoi, e cazul să dispară discriminarea între rural şi urban, când vine vorba despre care profesor ajunge la sat şi care la oraş. După ce aduci cei mai buni oameni la catedră – e de neacceptat să fii profesor, aşa cum propune aberanta OUG a lui Victor Ponta, fără master în pedagogie – urmează pasul doi: elevul învaţă la şcoală, doar la şcoală, şi nu acasă. Acasă adaugă, în funcţie de opţiunea lui de viitor. Iar ca să înveţe doar la şcoală, înseamnă cursuri doar dimineaţa, generalizarea sistemului „şcoală după şcoală” (degeaba figurează pe hârtie, când şcolile sunt îndesate cu elevi, organizand cursuri si în trei cicluri). Dacă s-ar fi construit o şcoală pe mandat de primar în fiecare comună sau oraş, s-ar fi putut crea sistemul care să permită continuarea pregătirii după ore în şcoală. Aşa cum se întâmplă în ţările unde educaţia contează şi aşa cum se întâmplă insular în România, adică în sistemul privat de învăţământ. Apoi, renunţarea la actuala programă şcolară, reconstruirea curriculei, introducerea cursurilor opţionale cu adevărat utile copiilor, cum sunt cursurile de etică sau comunicare, construirea şcolilor profesionale care să ofere alternative elevilor. Sistemul nostru de învăţământ o fi fost schimbat de tot felul de acte normative. Dar a schimba nu înseamnă şi a reforma. Iar lipsa reformei e confirmată de realitatea din şcoli şi, mai ales, de după ce se termină şcoala. Proiectul după care funcţionează şcoala trebuie rescris pragmatic, trebuie stabilită ordinea priorităţilor şi doar aşa, strict aşa, România are o şansă să înceapă să se schimbe în următorii 10 ani. Şi economic, şi social, şi politic, şi la nivel civic. Până acum am ratat, din 1990 incoace, formarea a trei generaţii aşa cum se cuvine. Fiecare familie, atât cât îşi poate permite, îşi salvează copilul individual. De aceea spun că, la cât de abramburit e sistemul, cât de impredictibil, cât de subiectiv creat, după chipul celui care vine la minister, nicidecum după chipul timpurilor pe care le trăim, în care aceşti copii trebuie să devină maturii de mâine, rata de promovare a BAC-ului e foarte bună.

Sursa: Adevarul.ro

Performerii Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale din Vrancea, premiaţi cu bani de Ministerul Educaţiei

În Vrancea, un singur candidat a obţinut 10 la Bacalaureat 2014 şi alţi şapte au luat note maxime la examenele de la Evaluarea Naţională 2014. Ministerul Educaţiei va premia şi în acest an performerii de la cele două examene naţionale, Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. În Vrancea, singura notă de 10 la bacalaureat a fost obţinută de eleva Maria Mănăilă, de la colegiul naţional „Al. I. Cuza”, care va fi răsplătită cu suma de 3000 de lei. De asemenea, la Evaluarea Naţională, şapte elevi din Vrancea au obţinut medii maxime. Ştefania Frunză, Andreea Nicoleta Palade, Mihai Cristian Cherecheşu, Diana Nichitoiu, toţi de la Şcoala „Duiliu Zamfirescu”, Bianca Elena Oprişan şi Denisa Fusaru, de la Şcoala „Ştefan cel Mare” şi Teodora Claudia Olaru, de la Colegiul Naţional „Unirea” vor fi premiaţi de Ministerul educaţiei cu suma de 2000 de lei fiecare. In total, premiile alocate elevilor din Vrancea de Ministerul Educaţiei se ridică la 17.000 de lei. Nu ar fi rău dacă şi administraţia judeţeană şi locală s-ar gândi să-i premieze pe aceste elevi merituoşi. În toată ţara, în acest an au fost 104 de candidaţi care au luat 10 la bacalaureat şi 225 cu note maxime la Evaluarea Naţională.

Sursa: Adevarul.ro

Adevărul Live, Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al PDL: Modificarea Legii educaţiei este o măsură populistă

Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al PDL, a vorbit, la Adevărul Live, despre consecinţele modificării Legii educaţiei prin ordonanţă de urgenţă. Principalele declaraţii: Despre fuziunea dintre PDL şi partidul lui MRU Discuţiile sunt în derulare cu Mihai Răzvan Ungureanu. Se doreşte o colaborare cu Forţa Civică. Este vorba despre coagularea forţelor de dreapta, a unui pol de dreapta. În cazul în care partidele care sunt pe eşicherul opus PSD nu se unifică, s-ar putea să trăm cu un partid-stat de acum. Nu-mi doresc să trăiesc într-o ţară în care un singur partid controlează tot. Mi se pare perdant să tot vorbim despre nume. Sondajele de opinie se fac, dar un om se alege pentru ce reprezintă. Vorbim despre matricea pe care a creat-o Traian Băsescu, că un om face totul. Avem 2014, candidatul la Preşedinţie şi 2016, alegerile parlamentare. Nu pot să spun că o alegere este mai importantă decât alta. Pentru echilibru ai nevoie de unificarea dreptei. Despre modificarea Legii educaţiei PSD ar putea să recunoască că este o formă autohtonă de post-comunism, nu este nici de stânga, nici de dreapta. Modificarea Legii educaţiei este o măsură populistă. Acei elevi care nu au bacalaureatul luat se pot înscrie la Facultate şi pot face meditaţii pe banii statului. Dacă domnul Ponta crede că aşa încurajează nişte tineri care nu vor să dea bacalaureatul, se înşeală. Aceste universităţi trebuie să trăiască. Văzând această OUG şi cine sunt rectorii, relaţiile de rudenie cu lumea politică, nu pot să spun că sunt o coincidenţă. Este o măsură ticăloasă pur şi simplu. Ajută-i aşa cum trebuie. Ne vom confrunta cu absolvenţi care nu ştiu să facă nimic. Este o măsură care exprimă doctrina proprie PSD: să ai grijă de grupul tău de interese. De ce să facem şcoli dacă se fac biserici? Noi vorbim de sistemul şcoală după şcoală, care este bun, aşa scrie în lege. Este o harabură în sistemul de învăţământ, cu copii care abandonează şcoala pentru că părinţii nu le pot asigura transportul copiilor. Abandonul şcolar este urmarea sărăciei, nu a bogăţiei. Toată reforma educaţiei a fost focusată pe sistemul universitar pentru că acolo sunt mai multe interese. Avem nevoie de meseriaşi, dar meseriaşi care să fie adaptaţi la piaţa muncii. Dacă ne referim la meseriaşi în termeni clasici, cu siguranţă nu vom mai avea nevoie de meseriaşi care să facă şururburi, vom avea nevoie de meseriaşi care gândesc cum se fac şuruburi. Şcoala românească nu este adaptată pieţei muncii. Şcoala românească are nevoie de un program care trebuie rescris. Domnul Miclea rămâne un ministru al Educaţiei care a înţeles că nu se poate educaţie fără bani. Răul pleacă de la lipsa banilor, apoi de la gestionarea lor. În noua lege s-a vorbit de modelul finlandez.. Finlanda domină topurile educaţiei. Este imposibil să ai învăţământ de calitate, dacă nu ai profesori de calitate. Poţi să ai profesori de calitate dacă ai salarii nebugetare? Când s-a făcut Legea educaţiei în 2010 s-a făcut prin asumare. Această lege trebuie să fie asumată politic de către toate partidele. În acest final de an, concentrarea va merge pe alegerile prezidenţiale. Eu nu cred că România va participa în următorii zece ani la modificări substanţiale în bine, dacă nu se modifică sistemul de învăţământ.

Sursa: Adevarul.ro

Ministrul vrea proşti, cât mai mulţi (cu diplome). Păcatele Ordonanţei!

Afirmaţiile şi răspunsurile domniei sale m-au făcut să înţeleg că educaţia în România este, din păcate, la mâna câtorva personaje fără viziune şi competenţe şi care sunt influenţate doar de interese meschine ce urmăresc profit şi confort. 97 de modificări izvorâte peste noapte în ordonanţa publicată în 30 iunie a.c. ne-a adus alte necazuri în educaţie. Peste noapte căci nici fostul ministru Ecaterina Andronescu nu avea habar de ea, după cum reiese din însăşi declaraţia domniei sale, deşi a subliniat că „procedura a fost respectată”! Păi, coniţă dacă nu ai ştiut de ea, dacă nu ai citit-o, cum de îţi permiţi să te pronunţi? Luni, la ora prânzului, am răspuns cu viu interes invitaţiei echipei Adevărul Live de a participa la o discuţie cu domnul Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ superior. Afirmaţiile şi răspunsurile domniei sale m-au făcut să înţeleg că educaţia în România este, din păcate, la mâna câtorva personaje fără viziune şi competenţe şi care sunt influenţate doar de interese meschine ce urmăresc profit şi confort. „Am discutat cu rectorii” mă avertiza domnul ministru. Ei, şi?! De parcă rectorii păstrează principiile sacre şi n-ar fi interesaţi de mărirea veniturilor personale. NU, nu beneficiarul, studentul este intersul rectorului, ci propria maşinărie de diplome contracost.

DOCTORAT LA F.F. (art 140, al 4) Nu ne-a ajuns întregul scandal terminat prost şi ruşinos cu plagiatul ştiţi-voi-cui că ordonanţa merge şi mai departe oferind celor doritori să fie oricând doresc ei, orice făcând doctoranzi la f.f. Domnul ministru însuşi este doctorand, deşi susţine că şi-a suspendat „cercetarea”. Din CV-ul domniei sale de pe saitul guvernului nu putem cunoaşte nici când a început studiile doctorale şi nici când le-a suspendat. Inginer de meserie, dumnealui, primeşte o distincţie pentru lupta antidrog şi face un doctorat în Managementul Sistemului de Învăţământ. Unde? La Facultatea de Ştiinte ale Educaţiei? Nuu, La Politehnică. Interesantă plurispecializarea. Deşi lector universitar este ales rector şi deşi fără doctorat, adică fără o experienţă serioasă proprie în cercetare, tot dumnealui este cel care se ocupă de doctorate şi de cercetarea ştiinţifică la nivelul României. Curat murdar, coane Cosmin! Nici chiar aşa! Că s-a suspendat din studiile doctorale e de luat în seamă. JUST! Aceasta a fost şi soluţia mea. Oricine doreşte să aibă un doctorat, şi doctorat nu înseamnă doar redactarea/plagierea unei teze, ci un program de cercetare de minim trei ani, poate face aceasta într-un singur mod: să-şi înceteze orice activitate profesională, să iasă din producţie şi să se dedice 8-10 ore per zi doctoratului. Aşa se întâmplă în universităţile de top. Aşa mi s-a spus şi mie când am fost admis la doctorat în Marea Britanie. Doctoranzii sunt cercetători care îşi petrec de la 8 la 15 ore pe zi în biblioteci, laboratoare şi institute de cercetare. Cercetarea primează, teza rămâne ultimul lucru. În România doctorii nu-şi amintesc conţinutul tezei deoarece nu ei sunt autorii lor. Cu câteva sute de euro se rezolvă. Ordonanţa vine în sprijinul lor şi facilitează plagiatul şi mediocritatea. Ce se uită, că doctoratul implică şi o parte importantă de formare profesională. Te formezi ca cercetător, deprinzi metodologia pentru ca doctor fiind să ajungi la un grad înalt de expertiză într-un segment bine limitat, te pregăteşti într-un departament de cercetare, într-o echipă alături de alţi doctoranzi şi sub conducerea profesorului coordonator, participi la cercetarea de profil şi ai obligaţii ca asistent de cercetare. E de fapt o profesie, un job solicitant pentru trei ani. Iar cei ce fac asta îşi dau seama că este chiar extrem de solicitant. Şi o fac pentru că le va fi de folos pentru cariera lor academică, nu o fac ca pe un moft, cum vedem în România că de atâta ipocrizie şi orgoliu diverşi indivizi îşi trag câte un titlu în faţa numelui „hai să am şi un doctorat”. Ei nepracticând niciodată ce au învăţat. Ori tot art 164 (1) precizează „doctoranzii de la frecvenţă redusă nu au obligaţia de a fi încadraţi ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari”. Deci n-au aceste obligaţii. Foarte bine să stea acasă.

Fiecare Universitate precum pofteşte Cel de-al doilea nou alineat art 140 (4) zice: „obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă redusă sunt stabilite de către conducerea universităţii”. Perfect! Asta înseamnă că pot să-mi aleg universitatea în funcţie de obligaţiile care-mi conving. Poate nu la Bucureşti că e mai greu, poate la Valahia în Târgovişte că acolo vor fi obligaţii mai puţine. Nu ştim ce înseamnă „frecvenţă redusă” : o zi pe an, zece zile, niciuna?

BAC la nesfărşit, Ministerul vă sprijină, nu vă stresaţi, se rezolvă! Toate acestea vin în contextul în care elevii de pe băncile gimnaziului şi ale liceului vin prost pregătiţi. Şi dacă ei sunt aşa, sunt pentru că, sistemul le permite şi ministrul Pricopie le promite pe Facebook că „ vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi.” (6 iulie) Un elev care nu a reuşit să obţină un 6 la BAC oricât de mult ar fi susţinut de minister nu va face performanţă în viitor. Nu, nu este vorba de a fi părăsit, ci e vorba de rigoarea şi seriozitatea unui examen. Nu ne măsurăm performanţa în funcţie de câti elevi au luat BAC-ul la a doua, sau a treia prezentare, nu e corect o cifră ca la cartofi per hectar. Astfel de „şanse” nu sunt valabile în occident. Nu poţi susţine la nesfârşit examene. Ori art 9 (2) şi art 78 (11) născoceşte cursuri de pregătire pentru BAC. BAC-ul devine un scop şi atât. Să-l iau şi gata. Ori BAC-ul reflectă pregătirea elevului în anii de liceu nu e doar o simplă medie obţinută în urma unor cursuri organizate de MEN. Măsura încurajează mediocritatea şi gândirea gen „oricum nu mă stresez, nu învăţ, că mai dau o dată şi de câte ori vreau şi tot iau”. Măsura descurajează performanţa si descurajează pregatirea pe parcursul anilor. Un elev care ştie ca la final de 4 ani il va astepta un examen exigent şi serios va adopta o altă disciplină a învăţatului pe parcursul liceului.

Mediocrii da, performanţă nu dorim, nu încurajăm! În schimb pentru elevii performanţi, art 57 (4), nu se face mai nimic stimulativ şi meritoriu. Se rezumă la „tabere de profil şi simpozione.” Cât despre stimulente financiare nici vorbă, aflu că la Olimpiada de Geografie din acest an de la Bacău premiul I a fost de 120 lei şi menţiune 50 lei. Jignitor! De aceşti tineri speciali, inteligenti şi muncitori nu ne interesează, domnule ministru! Ei pot aduce performanţă la nivel înalt! Alte bucurii: 1.Primarul sau reprezentatul lui face parte din consiliul de administraţie care conduce şcoala (art 96(2)) ceea ce înseamnă că tot politicul decide şi la şcoală. Peste tot. Elevii, prin reprezentantul lor, pot participa la şedinţe aşa simbolic, adică „cu statut de observator”. Asta da, transparenţă. 2. Deşi legea spune clar că instituţiile de învăţământ sunt apolitice( art 114 (4)), cunoaştem că inspectorii sunt numiţi politic, şi vedem că primarul, care tot o culoare politică are, este membru în conducere, şi atunci cum sunt şcolile apolitice şi cum se respectă legea? 3. Art 122 (3) se adaugă că oricine poate fonda o universitate inclusiv o persoană fizică, un grup de persoane fizice, o fundaţie, o asociaţie şi chiar o biserică (cult). Măsura merge şi invers în sensul că i se recunoaşte calitatea de fondator şi celor care au creat până acum Universităţi-de-cartier şi dacă este fondator, fondatorul are şi drepturi materiale, drepturi la bunurile investite şi beneficii. 4. Rector veşnic. Pe modelul episcopilor care nu pensionează niciodată şi rectorii care îşi întreţin clientela şi reţelele de influenţă pot să-şi prelungească mandatul pe o perioadă nelimitată. Un rector onest şi eficient va face tot posibilul ca în cele două mandate de patru ani să atingă performanţă şi să lase pe altcineva în locul lui. Ceea ce vedem că nu se încurajează. Dimpotrivă, se încurajează hegemonia clanurilor din universităţi şi tirania unei singure persoane! Nu pot să mai cred într-un viitor onest al educaţiei în România!

Sursa: Adevarul.ro

Din cauza sărăciei

17% dintre elevii români abandonează școala, în fiecare an În România, 17% dintre elevi abandonează şcoala în fiecare an, faţă de o medie europeană de numai 12 procente, conform Mediafax. În cel mai mare pericol să nu își încheie nici anii de școala obligatorii sunt copiii care trăiesc la ţară. Mai mult de trei sferturi dintre cei care incep scoala la sat nu termină nici măcar gimnaziul. Una din cauze, spun specialiştii, este că profesorii evită aceste şcoli mici, care se pot închide oricând. România alocă, per elev, bugetul cel mai mic din toate statele Uniunii Europene: 500 de euro, pe an, mai mic și decât cel din Bulgaria, unde sunt cheltuiți 610 euro pe an. Media Uniunii Europene este de 1.800 de euro.

Sursa: Cotidianul.ro

EXCLUSIV PRINT. Trucul pe care elevii români îl folosesc pentru a ajunge la licee de top

Elevii care sunt conştienţi că nu vor obţine o notă foarte mare la Evaluarea Naţională, dar care îşi doresc totuşi să meargă la un liceu de top au descoperit o metodă pentru a-şi atinge scopul. Nu este nici măcar nevoie de susţinerea examenului de Evaluare Naţională care a dat atât de multe bătăi de cap anul acesta. Metodele sunt diverse, scopul este acelaşi, obţinerea unui document care să il trimită pe elev direct într-un liceu de top. Aflaţi despre ce act este vorba şi cine ar trebui să îl elibereze, exclusiv în ediția de print de astăzi a Evenimentul zilei.

Sursa: Evz.ro

De cand copiilor li se da in cap cu bareme de corectare „dedicate”? De mult, se pare…

Am terminat clasa a 4-a la o renumita scoala din Bucuresti. De fapt, copilul meu, nu eu. Am fost recunoscatoare ca am scapat de o invatatoare care isi ghida comportamentul in clasa dupa nevoile financiare, ca sa nu ma exprim in alt mod. • Citeste articolul integral si comenteaza pe SmartWoman.ro

Sursa: Hotnews.ro

ASUR organizeaza o campanie de donatii pentru a cumpara carti de stiinta pentru bibliotecile scolare 

In perioada 9 iulie – 10 septembrie, Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) deruleaza campania de donatii „Carti pentru scoli”. Astfel, cei interesati pot face donatii direct pe site-ul asociatiei, cu cardul, prin PayPal sau prin transfer bancar. Scopul acestui proiect este dotarea a cel putin 100 de biblioteci scolare cu carti de popularizare a stiintei.

„Dincolo de formule, scheme si teorii, copiii au nevoie sa invete de dragul de a invata, au nevoie de carti care sa le explice stiinta pe intelesul lor. Si ce frumos ar fi sa gaseasca aceste carti in biblioteca scolii la care invata! De aceeea, va invitam sa contribuiti la campanie si sa ne ajutati sa le facem o supriza placuta copiilor care se vor intoarce la scoala in septembrie” a declarat Monica Belitoiu, director excutiv ASUR. Inca de la infiintare, ASUR si-a setat popularizarea stiintei drept unul dintre obiectivele pricipale. „De-a lungul anilor, asociatia a derulat numeroase proiecte in acest sens, destinate in special copiilor si tinerilor., Din pacate, multe biblioteci scolare duc lipsa de carti de popularizare a stiintei pentru copii, carti care sa le deschida ochii spre frumusetea din spatele lumii care ne inconjoara. Pentru a contribui la remedierea acestei situatii, ne dorim ca pana la inceputul urmatorului an scolar sa putem cumpara carti de popularizare a stiintei pentru cel putin 100 de scoli. Fiecare biblioteca scolara va primi un set de patru carti, scrise de Stephen Hawking, Lucy Hawking si Carl Sagan. Vor fi vizate in special bibliotecile scolilor din orasele mici sau din mediul rural”, se arata intr-un comunicat emis de asociatie. Donatiile pentru campania „Carti de stiinta pentru scoli” se pot face accesand http://www.asur.ro/doneaza/

Sursa: Hotnews.ro

Avocatul Poporului: Analizam daca sunt indeplinite conditiile pentru sesizarea Curtii Constitutionale pentru ordonanta care modifica Legea Educatiei

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, anunta ca i s-a solicitat de catre Traian Basescu, Raluca Turcan, precum si de Societatea Academica din Romania si Alianta pentru o Romanie Curata sa sesizeze Curtea Constitutionala privind OUG 49/2014 care modifica Legea Educatiei si analizeaza daca sunt respectate conditiile pentru aceasta. „Avocatul Poporului a fost sesizat in zilele de 4, 7, 8 si 9 iulie 2014 de catre domnul Traian Basescu, presedintele Romaniei, doamna deputat Raluca Turcan, domnii Adrian Gavrilescu si Matei Gulea, precum si doamna Alina Mungiu Pippidi, Societatea Academica din Romania si Alianta pentru o Romanie Curata, cu solicitarea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative”, se arata in comunicatul institutiei, citat de Mediafax.

Avocatul Poporului mai spune ca analizeaza daca sunt indeplinite conditiile constitutionale si legale pentru sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la prevederile OUG nr. 49/2014 si ca va da o solutie care va fi postata pe site-ul institutiei.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 486 din 30 iunie 2014.

Presedintele Traian Basescu i-a trimis, vineri, lui Victor Ciorbea, o scrisoare in care ii semnaleaza ca OUG care modifica Legea Educatiei incalca regimul constitutional privitor la emiterea OUG, el afirmand ca respectarea Legii fundamentale trebuie sa fie asigurata de Avocatul Poporului. El mentioneaza ca prin O.U.G. 49/26 iunie 2014 au fost adoptate o serie de modificari legislative cu un puternic impact negativ atat in sfera invatamantului preuniversitar, cat si in planul invatamantului universitar: posibilitatea organizarii, in cazuri temeinic justificate, a unei sesiuni de bacalaureat speciale, trecerea terenurilor si a cladirilor in care isi desfasoara activitatea elevii, palatele si cluburile acestora, cluburile sportive scolare, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitatii administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, organizarea programelor de studii universitare de doctorat si la forma de invatamant cu frecventa redusa, reglementarea initiativei infiintarii unei institutii de invatamant superior particular si de catre persoane fizice sau grup de persoane fizice, trasarea regimului juridic al institutiilor de invatamant superior ca persoane juridice de drept public sau, dupa caz, persoane juridice de drept privat si de utilitate publica, organizarea concursului de ocupare a functiilor de director si de director adjunct de catre inspectoratul scolar, participarea in calitate de membri, in Consiliile de Administratie a unitatilor de invatamant de stat a primarilor si presedintilor consiliilor judetene, crearea unei noi categorii de functii didactice in cadrul unitatilor de invatamant superior. „Potrivit alin. (4) si (6) al Art. 115 din Constitutie, Ordonantele de urgenta pot fi adoptate ￂnumai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanataￂ, neputand ￂafecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutieￂ. Din coroborarea celor doua prevederi constitutionale mai sus indicate, pentru emiterea unei ordonante de urgenta, trebuie indeplinite, in mod cumulativ, cele doua cerinte: urgenta si sfera obiectului de reglementare”, scrie presedintele. El mentioneaza ca in ceea ce priveste urgenta, prin decizia Curtii Constitutionale 258/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I, 341 din 17 aprilie 2016, s-a stabilit ca „(￢) inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare, de natura sa justifice adoptarea unei masuri de inlaturare a stabilitatii institutiei legale, reglementata prin instituirea duratei perioadei de exercitare a unor functii, constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta in sensul aratat. A decide altfel inseamna a goli de continut dispozitiile art. 115 din Constitutie privind delegarea legislativa si a lasa libertate Guvernului sa adopte in regim de urgenta acte normative cu putere de lege, oricand si – tinand seama de imprejurarea ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa si in materii care fac obiectul legilor organice – in orice domeniuￂ”. „Mai mult decat atat, prin Decizia Curtii Constitutionale 421/2007 din 9 mai 2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 367/30 mai 2007 s-a hotarat in sensul ca ￂ(￢) urgenta reglementarii nu echivaleaza cu existenta situatiei extraordinare, reglementarea operativa putandu-se realiza si pe calea procedurii obisnuite de legiferareￂ”, scrie presedintele. Basescu adauga ca legat de a doua conditie, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala, prin decizia 738/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I 690 din 8/10/2012, a statuat ca „(￢) sunt institutii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constitutie, in mod detaliat ori macar sub aspectul existentei lor, in mod explicit sau doar generic, respectiv institutiile cuprinse in titlul III din Constitutie, precum si autoritatile publice prevazute in alte titluri ale Legii fundamentale. „Cat priveste intelesul sintagmei ￂafectare a regimului institutiilor fundamentale ale statuluiￂ se au in vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta”, scrie presedintele. El aminteste ca judecatorii de la Curtea Constitutionala au statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, ca ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca „afecteaza”, respectiv produc consecinte negative asupra regimului institutiilor fundamentale ale statului, in schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive in domeniile in care intervin.

Curtea Constitutionala retine ca reglementarea pe calea ordonantelor si a ordonantelor de urgenta constituie, asa cum se prevede expres in Art. 115 din Constitutie, o atributie exercitata de Guvern in temeiul delegarii legislative, iar depasirea limitelor acestei delegari, stabilite prin insusi textul Constitutiei, reprezinta o imixtiune nepermisa in competenta legislativa a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separatiei puterilor in stat, mai afirma Basescu.

El precizeaza ca prin Decizia nr. 1.569 din 6 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 1 martie 2012, Curtea a decis cu privire la transferul patrimoniul unitatilor de invatamant privat si confesional catre fondatorii acestor entitati, in caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare. „Totodata, dreptul la invatatura este asigurat in conformitate cu Art. 32 alin. 1 din Constitutie, iar, potrivit Art. 44 alin. 2 din legea fundamentala, proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Prin adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative a fost incalcat regimul constitutional privitor la emiterea ordonantelor de urgenta, fiind nesocotite, in acelasi timp, dreptul la invatatura si dreptul la proprietate privata. Democratia constitutionala si statul de drept impun nu numai respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor, ci si obligatia respectarii Constitutiei Romaniei si, implicit, a jurisprudentei Curtii Constitutionale”, declara presedintele. „In indeplinirea misiunii sale constitutionale si legale Avocatul Poporului, autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, isi desfasoara activitatea in scopul apararii drepturilor si libertatilor persoanelor fizice in raporturile acestora cu autoritatile publice. Fata de cele expuse, avand in vedere competenta exclusiva de a sesiza direct Curtea Constitutionala, consider ca respectarea Legii fundamentale trebuie sa fie asigurata, in acest caz, prin intermediul institutiei Avocatului Poporului”, a afirmat Basescu in finalul scrisorii. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, ca Victor Ciorbea este cel mai fericit Avocat al Poporului, date fiind alocarile bugetare de care se bucura, seful statului mentionand ca acesta nu va afecta, din slugarnicie, actele Guvernului. Seful statului l-a criticat, intr-o dezbatere despre statul de drept organizata de Fundatia Miscarea Populara, pe Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pentru ca nu a atacat Ordonanta pentru modificarea Legii Educatiei, precizand ca „marele fost sindicalist” este „docil, supus politic si (…) il cumperi cu facilitati”. Presedintele a declarat ca nu se poate spune ca suprematia Constitutiei este realizata, atata vreme cat guvernele abuzeaza de ordonante de urgenta si atat timp cat au un Avocat al poporului, singurul care poate ataca Ordonante de urgenta care este supus politic sau pe care il cumperi cu facilitati de ultima ora, cum s-a intamplat in sedinta de Guvern trecuta. „Domnul Ciorbea este cel mai fericit Avocat al Poporului de la Revolutie, i s-a marit bugetul, i s-au creat facilitati sa cheltuiasca atat cat are nevoie si veti vedea ca marele fost sindicalist Ciorbea va fi un Avocat al Poporului docil”, a spus Basescu. El a continuat: „Un Avocat al Poporului responsabil ar fi atacat Ordonanta de Urgenta de modificare a Legii Educatiei, pe care a dat-o Guvernul de curand, si care a facut din nou, din Educatie, un chiosc la care sa se poata acizitiona diplome”.

Sursa: Hotnews.ro

Bac pentru loaze. De ce nu şi doctorat?

Elevii care intră la liceu după ce la Evaluarea Naţională au luat nota 1 şi la română, şi la matematică, după ce în cei patru ani de gimnaziu au trecut la limită nu au nevoie de o diplomă de bacalaureat pusă în braţe cu orice preţ prin organizarea unei sesiuni speciale. Ei au nevoie de un sistem mai inteligent decât ei care să-i ajute să-şi găsească drumul în acele situaţii în care familia nu ştie sau nu are cu ce să le fie de folos. Altfel, în câţiva ani, vom avea câteva sute de mii de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat care nu ştiu să citească.   După 4 ani în care doar unul din doi absolvenţi de liceu a luat bacalaureatul, iar ministerul Educaţiei a numărat până acum peste 200.000 de tineri în această situaţie, care se adaugă celor care nu au promovat examenul sau nu s-au înscris deloc anul acesta, guvernul Ponta a dat o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea Educaţiei – nimeni nu mai ştie exact pentru a câta oară – şi prin care şi-a propus să îmblânzească “jungla” în care s-a transformat şcoala românească. Iar pentru asta vrea să organizeze o a treia sesiune de bac şi cursuri de pregătire plătite de la buget sau din alte surse pentru cei care au intrat la liceu cu medii de 2 sau de 3, care timp de patru ani nu au învăţat nimic şi pentru care nu sunt suficiente două şanse pe an pentru a promova acest examen. Chiar dacă subiectele sunt de nivel mediu şi profesorii susţin că era nevoie doar de prezenţă la ore şi de puţină implicare pentru a-l promova din prima, ei au nevoie şi de a treia şansă. Cu siguranţă şi de a patra, doar că nu sunt suficiente zile într-un an. Măsura izvorăşte dintr-o filozofie de grup – dacă nu cumva Victor Ponta nu foloseşte pluralul majestăţii atunci când explică de ce modificările aduse Legii Educaţiei sunt “bune şi binevenite”- în care noţiuni ca performanţă şi respect pentru munca elevilor care au reuşit să ia acest examen şi pentru profesorii care îi pregătesc nu şi-au găsit locul.    “Noi avem o altă concepţie. Nu credem că şcoala românească trebuie să fie o junglă în care doar cei puternici supravieţuiesc. Cred în această idee, în care şi cei mai buni să fie recompensaţi, dar şi cei mai slabi să fie ajutaţi să fie mai buni. Din punctul meu de vedere, modificările la Legea Educaţiei sunt bune şi binevenite”, a spus Ponta în şedinţa de Guvern de miercuri. Într-adevăr, cei mai buni trebuie recompensaţi, aşa cum premierul a anunţat deja că o va face, dar mai ales motivaţi să rămână în ţară, mi-aş permite să adaug, pentru că mulţi dintre ei nu vor mai fi în ţară din toamnă. Iar cei mai slabi trebuie ajutaţi să fie mai buni, dar acolo unde se poate şi unde capacitatea lor intelectuală le-o permite. Elevii care intră la liceu după ce la Evaluarea Naţională au luat nota 1 şi la română, şi la matematică, după ce în cei patru ani de gimnaziu au trecut la limită – pentru că ei sunt cei care de obicei nu promovează – nu au nevoie de o diplomă de bacalaureat pusă în braţe cu orice preţ prin organizarea unei sesiuni speciale. Cei care pot şi îşi doresc să ia acest examen o pot face în cele două sesiuni deja existente. Un bărbat de 55 de ani din Focşani şi o femeie de 35 de ani din Galaţi au demonstrat anul acesta că se poate, şi nu oricum, ci cu note foarte mari. Elevii care nu pot sau nu vor să dea şi să ia acest examen au nevoie de un sistem mai inteligent decât ei care să-i ajute să-şi găsească drumul în acele situaţii în care familia nu ştie sau nu are cu ce să le fie de folos. Altfel, în câţiva ani, vom avea câteva sute de mii de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat care nu ştiu să citească şi să socotească. La ce ne va folosi? Atâta vreme cât examenul de bacalaureat rămâne un paşaport pentru studiile superioare, nu văd motivul pentru care toată lumea trebuie să-l promoveze. Poate chiar ar trebui ridicat puţin nivelul de dificultate, având în vedere că media 6 la bacalaureat poate echivala cu o admitere la facultate. Cel puţin la una particulară. Sau poate tocmai aceasta este motivaţia acestei sesiuni speciale. Resuscitarea universităţilor particulare care în ultimii ani şi-au pierdut clienţii. Vorbim de peste 200.000 de posibili studenţi.  Iar de la absolvirea unei facultăţi până la obţinerea unui doctorat nu ar mai fi decât foarte puţin. Mai ales acum că studiile doctorale se pot face la “la frecvenţă redusă”, graţie unei alte modificări a Legii Educaţiei. Este şi aceasta tot o măsura prin care cei mai slabi sunt ajutaţi să devină mai buni, nu? Pe domnul Ponta însă nu-l putem contrazice în materie de doctorate.

Sursa: Gandul.info

REZULTATE BACALAUREAT 2014. Singura absolventă de liceu tehnologic din ţară cu 10 la Bac: „În România ar trebui schimbat TOTUL”

Doriana Şandru este unul dintre elevii care au obţinut 10 la bacalaureat, din judeţul Cluj. Adolescenta a absolvit fiecare an de liceu cu aceeaşi medie. În plus, Doriana Şandru a făcut zilnic naveta din comuna natală la oraş, cu autobuzul sau cu trenul, pentru a ajunge la şcoală, fata spunând că şi-a dorit să înveţe. Doriana Şandru locuieşte în comuna Ciucea, judeţul Cluj, şi a absolvit Liceul Tehnologic „Vlădeasa”, din oraşul Huedin, transmite corespondentul Mediafax. Ea se numără printre cei zece liceeni din judeţul Cluj care au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat, dar este singura care a absolvit un liceu tehnologic. Tânăra a declarat, luni, corespondentului Mediafax că secretul succesului său constă în „ambiţie şi consecvenţă” în condiţiile în care a învăţat bine în toţi cei patru ani de liceu. „Am urmat Şcoala Generală din comuna Ciucea şi am vrut să fiu la un liceu mai aproape de casă, de părinţi. Am învăţat bine întotdeauna, iar în fiecare din cei patru ani ai Liceului Tehnologic «Vlădeasa» din Huedin am avut media 10. Am fost singura din tot liceul cu astfel de medii. Nu pot să spun că mă aşteptam la media 10 la bacalaureat, dar speram, totuşi, la o medie mare. Nu am luat nicio meditaţie pentru bacalaureat. Adevărul e că proba de matematică a fost destul de simplă”, a spus Doriana. Fata este singură la părinţi şi, pentru a putea învăţa, a făcut naveta zilnic din comuna Ciucea în oraşul Huedin, peste 20 de kilometri, trei ani cu un autobuz şi un an cu trenul, iar în ultimii doi ani nu i s-a mai decontat transportul spre şcoală. În pofida greutăţilor, nu s-a dat bătută. “Nu a fost uşor, dar a meritat, pentru că doream să învăţ. Nu ştiu, deocamdată, ce voi face după bacalaureat, la ce facultate să mă înscriu. Pentru că specializarea la liceu a fost tehnician activităţi economice, adică un fel de contabilitate, m-aş orienta spre Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la UBB. Am o bunică în Germania, aş putea să studiez şi acolo, dar parcă îmi place mai mult în România”, a afirmat absolventa de zece. Doriana Şandru a fost felicitată de conducerea liceului din Huedin, iar diriginta sa i-a spus că se bucură pentru rezultatul obţinut prin care a dovedit că a fost “cea mai bună”. În judeţul Cluj au obţinut media 10 un număr de zece elevi – trei de la Liceul „Gheorghe Şincai”, câte doi de la „Emil Racoviţă” şi de la „Onisifor Ghibu” şi câte unul de la „Andrei Mureşanu” Dej, „Liviu Rebreanu” Turda şi Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin. „Prezenţa unei absolvente de liceu tehnologic pe lista elevilor cu media 10 la bacalaureat a fost o surpriză plăcută, ceea ce denotă că şi în astfel de unităţi de învăţământ se poate face şcoală. Meritul Dorianei este cu atât mai mare cu cât provine din mediul rural şi a reuşit să obţină media 10 în toţi anii de liceu”, a declarata şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus. Promovabilitatea în judeţul Cluj la Bacalaureat a fost de 73,91 la sută, iar la Liceul Tehnologic „Huedin”, unde a învăţat Doriana Şandru, de 35 la sută.

Sursa: Gandul.info

Secretarul General al Guvernului Ponta, audiat de procurorii anticorupţie. DNA: Urmărire penală in rem în cazul licenţelor IT pentru şcoli, de 9 mil. euro

Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, a fost chemat la DNA pentru audieri într-un dosar de corupţie. În aceeaşi cauză, a fost audiat ieri şi Eugen Bejinariu, fost Secretar General al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase. Nu există până în acest moment informaţiii cu privire la cauza în care a fost chemat pentru audieri. Şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, a venit joi la DNA, el declarând că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor într-un dosar. „Am fost chemat ca martor”, a spus Ion Moraru, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Ion Moraru ar fi fost chemat într-un caz de corupţie legat de achiziţii de echipamente IT de către Ministerul Educaţiei. Potrivit surselor citate, dosarul ar fi fost deschis în urma unui raport al Corpului de control al Guvernului, în cazul căruia anchetatorii DNA au extins cercetările. Unde dai şi unde crapă. Totul a pornit de la sesizarea Corpului de control al lui Ponta DNA a început urmărirea penală in rem, pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, în dosarul deschis în urma sesizării Corpului de control al Guvernului, privind închirierea şi extinderea de licenţe pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro. Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă transmis joi că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013. „Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA. Potrivit sursei citate, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu. Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţiei de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificării persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009. În mai anul trecut, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real. Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012. În raportul Corpului de control se arată totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Boc s-au consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-a creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuză inspectorii guvernamentali. Potrivit constatărilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost împuternicit de Guvern să încheie un acord-cadru multianual, pe perioada 2009-2012, pentru achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare, pentru 29 de instituţii şi autorităţi publice. Pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a fost prevăzut un număr total de 5.294 licenţe. Împuternicirea a fost acordată în baza HG 460/2009, în care nu au fost însă prevăzute norme referitoare la închirierea licenţelor destinate unităţilor şi instituţiilor de învăţământ. În septembrie 2009, Ministerul Comunicaţiilor a încheiat cu D-con.net AG, lider al asocierii formate din D- con.net AG, D-con.net Gmbh, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG şi Dim Soft S.R.L., un contract având ca obiect închirierea pe o perioadă de 3 ani a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft, pentru instituţiile publice beneficiare. Pentru Ministerul Educaţiei expirase, în noiembrie 2009, dreptul de utilizare a produselor software destinate unităţilor de învăţământ, iar din luna decembrie produsele software Microsoft au fost utilizate în cadrul unităţilor de învăţământ fără a exista un temei legal sau contractual. Reprezentanţii Microsoft Ireland Operations Limited au transmis către miniştrii Vreme şi Funeriu faptul că ordinul de licenţiere a expirat şi că se impune încheierea unui nou acord pentru licenţele Microsoft folosite în sistemul educaţional public. De asemenea, aceştia au notificat faptul că, în situaţia în care nu se încheie un nou acord, trebuie să înceteze utilizarea produselor software Microsoft pe toate computerele înscrise în ordinul de licenţiere. Nota comună a fost aprobată de fostul prim-ministru Emil Boc şi a constituit temeiul încheierii de către Ministerul Comunicaţiilor cu D- con.net, lider de asociere, a contractului pentru livrarea unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server. Cantităţile de licenţe au fost stabilite în baza adresei Ministerului Educaţiei semnată de Funeriu. Preţul total pentru închirierea licenţelor, în perioada august 2011 – decembrie 2012, a fost de 13,9 milioane euro, după aplicarea unui discount motivat de faptul că licenţele sunt folosite exclusiv în sistemul educaţional. Preţul unitar (după aplicarea discountului) a fost de 53,73 euro/licenţă/an pentru licenţele ProDesktop şi 73,01 euro/licenţă/an pentru licenţele Windows Server. Din valoarea totală a contractului, Ministerul Comunicaţiilor a efectuat plăţi în sumă totală de 8,8 milioane euro, iar o altă plată de 5 miliaone euro trebuia efectuată, conform contractului, în perioada 24 – 30 iunie 2013. Inspectorii mai arătau că, urmare a modului defectuos de stabilire a necesarului de licenţe educaţionale, în contract s-a prevăzut închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 179.259 pachete de tip ProDesktop şi 6.828 sisteme de operare Windows Server, deşi numărul de staţii de lucru pe care puteau fi instalate aceste produse software era mult mai mic, respectiv 107.779. Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar. Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.

Sursa: Gandul.info

Introducere în lumea peştilor la Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” continuă cursurile Școlii de vară ”Antipa” cu modulul „Introducere în lumea peștilor” coordonat de către George Năzăreanu, conservator-fotograf. Între 14 și 25 iulie, de la ora 12.00 la 13.30, copiii, cu vârste cuprinse între 8 și 14 ani, sunt invitați să pătrundă în fascinanta lume a peștilor. În cadrul acestui modul, participanții vor descoperi fauna ihtiologică din România, dar și pe cea exotică, într-o atmosferă interactivă și educativă. Mai mult, copiii își vor însuși cunoștințe necesare colectării, determinării și conservării peștilor, dar vor avea ocazia și de a participa la deplasarea pe teren, unde vor putea să observe peștii în natură. Costurile de participare sunt de 200 lei/copil/modul. Reduceri: participarea unui copil la două module diferite din programul Şcoala de Vară “Antipa” costa 350 lei; 500 lei costă participarea aceluiaşi copil la 3 module diferite, iar participarea fraţilor la un modul al Școlii este 350 lei pentru ambii copii şi 700 lei dacă aceştia aleg să fie prezenţi la 3 module diferite.

Sursa: Puterea.ro

500 de şcoli, fără bani. Banii redistribuiţi de primării nu ajung în totalitate la unităţile de învăţământ

Aproximativ 500 de şcoli nu au suficiente venituri pentru a acoperi nevoile, relevă un raport privind finanţarea sistemului de educaţie realizat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 60% dintre directorii chestionaţi consideră că nivelul general actual al veniturilor asigurat pe bază de cost standard per elev este insuficient. „Deşi banii care vin de la Ministerul Educaţiei au destinaţie specială, primăriile în subordinea cărora se află unităţile de învăţământ nu virează sumele întregi. În general, se acoperă în totalitate fondurile pentru salarii, dar banii pentru reparaţii, investiţii etc. sunt redistribuiţi, uneori, de primării, altor entităţi, prin Hotărâri de Consiliu”, a declarat Şerban Iosifescu, preşedintele Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Potrivit raportului, şcolile care au dimensiuni reduse (sub 300 de elevi) şi care funcţionează în comunităţi dezavantajate socio-economic au în prezent situaţia cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte finanţarea. Autorii raportului recomandă revizuirea formulei actuale şi includerea în mecanismul de finanţare a unor noi coeficienţi de corecţie, dar şi promovarea unui mecanism de finanţare care stimulează calitatea şi care premiază în mor direct acele şcoli care dovedesc că înregistrează un progres în educaţia elevilor cu oportunităţi reduse, în risc major de abandon.

Sursa: Puterea.ro

Invitatii Ziare.com Dragos Dragoteanu: Cereti-le iertare elevilor!

Imi aduc aminte cum se invata la lumanare, 2-3 ore pe zi, pe vremea lui Ceausescu.

Multi analisti si „eminente” cenusii din educatie considera ca majoritatea elevilor de liceu sunt debusolati sau nepregatiti. Nimic mai gresit! Neaveniti sunt cei care emit astfel de judecati de valoare. Exact aceia care au dus invatamantul romanesc in negura neputintei lor. Am scris acest editorial dupa ce am vazut ca un formator de opinie, profesor si politician, Stefan Vlaston, a scris recent un articol: „350.000 de tineri au parcurs liceul degeaba, in ultimii 4 ani”. Foarte „incurajator” pentru noua generatie! Eu indraznesc sa spun cu argumente ca multi profesori romani au ajuns degeaba profesori! Afirm cu tarie acest lucru, in deplina cunostinta de cauza: ca tata a trei copii, ca speaker motivational invitat la multe scoli si licee in ultimii 4 ani, in calitate de elev corigent in clasa a 9-a si de student cu premiu national in facultate. Si eu am facut liceul degeaba si ma solidarizez cu cei 350.000. Pentru elevii care nu se pot apara de ocara „eminentilor” profesori, iata cateva argumente concrete, care vin in favoarea lor.

Profesorii au vina lor Prin (in) actiunile lor, profesorii romani si-au premeditat destinul. De ani 24 de ani auzim aceleasi povesti interminabile: buget insuficient alocat educatiei, programe scolare expirate sau aiurea, profesori nemultumiti, insuficienti sau incompetenti etc. Au salarii mizere? Imi pare rau, nu e vina elevilor. Au elevi neinteresati de materiile lor? Eu zic ca si profesorii au vina lor. Exista conduceri si inspectorate scolare rupte de realitatea economica si sociala a vietii din Romania? Ce vina au elevii care „au parcurs liceul degeaba”? Niciuna! Cine da in ultimii 4 ani lectii despre educatie in Romania? Permanent, pe micile ecrane apare la toate posturile de televiziune Ecaterina Andronescu. O doamna „garantat, Marian Vanghelie”! Sa ne fie cu iertare, doamnelor si domnilor profesori, dar va meritati soarta. In momentul in care un analfabet garanteaza pentru ministrul Educatiei in nu stiu cate guverne, s-a terminat. Poate sa vina in fata elevilor orice profesor, ca pe fruntea lui scrie cu majuscule „om cu spirit de sacrificiu”, intru garantarea doamnei ministru, de neinlocuit. Mai era o doamna, Ceausescu, la fel de priceputa! Lasand la o parte comparatia, orice elev, daca vrea sa invete, are nevoie de doua repere: motivatie si ghidare. Indiferent de regim, comunist sau democratic, motivatia este o chestiune mai mult personala sau familiala. In schimb, directia in educatie ar trebui sa i-o dea scoala. Adica profesorii patriei.

Scoli mai pragmatice pe vremea dictaturii In ambele regimuri, inainte si dupa 1990, invatamantul romanesc a dat valori, ca dascali, si elite, ca elevi. Deosebirea esentiala era ca pe vremea dictaturii scolile erau mult mai pragmatice si aplicate pe nevoile societatii de atunci. Astazi eu zic ca sunt necompetitive si, cel mai grav, antiromanesti. „Pestele de la cap se impute”, spune o vorba magica din strabuni. Daca profesorii au acceptat in educatie implicarea politica pana in maduva oaselor, elevii nu au nicio vina. Este numai vina profesorilor, care ar fi putut sa faca ceva, daca nu le convenea situatia. Si au avut atatea ocazii. Nu cumva sindicatele din invatamant au fost mituite de guvernele patriei si lucrurile au mers din rau in mai rau? Nu cumva profesorii s-au molipsit politic si au inchis ochii? Nu cumva tot staff-ul din educatie este la mana liderilor politici pentru niste functii? Elevii au dreptul sa afle raspunsul la aceste intrebari. In principiu, eu zic ca toti elevii din zilele noastre sunt mult mai inteligenti decat am fost noi, romanii trecuti de prima tinerete. Ce parinte nu poate fi mandru de acest lucru? Singura lipsa acuta a elevilor si studentilor romani este reprezentata de… profesori competenti. Pentru a elimina orice discutie, subliniez ca exista si profesori deosebiti, din pacate la rubrica „exceptii”. Cand nu ai profesori care sa motiveze elevii, nu mai exista bucuria de a merge la cursuri. Cand ai dascali care isi varsa toate frustrarile lor profesionale sau personale la catedra, invatamantul pentru orice copil devine un chin. Cand profesorii si-au ales din intamplare sau din greseala aceasta meserie, e nasol. Pentru orice natiune care se respecta, educatia si sanatatea sunt doua lucruri care nu se negociaza. Ce au facut profesorii pentru ca elevii lor sa nu treaca precum „gasca prin apa” in liceu? Au plecat capul in fata coruptilor din politica. Au facut intelegeri cu firmele private care au monopolizat editarea manualelor scolare. S-au complacut an de an in neputinta si nepasarea de a schimba lucrurile. Ei sunt profesorii care se plang astazi de starea generala a invatamantului romanesc. Aceiasi profesori care se vaita mereu si care nu au gasit solutii la propriile probleme profesionale, in ultimii 25 de ani. Rusinea nu este a clientilor lor – a elevilor, ci ar trebui sa fie asumata de prestatorii din educatie.

Fuga de raspundere

Pentru ca fuga de raspundere este un fel de sport national la romani, profesorii nu fac exceptie. Si in acest caz s-au cautat vinovatii. Si s-au gasit: elevii care nu-si apleaca atentia asupra unui sistem de educatie expirat, neperformant si imbacsit. Ei, profesorii, isi fac datoria. Vin la ore, dar ce sa vezi? Elevii nu sunt interesati de prostiile care li se baga pe gat. Cinste lor! Un invatamant nereformat, primitiv nu poate fi decat detestat. Asta este cea mai buna dovada ca tinerii din ziua de azi stiu exact ce vor si sunt mai inteligenti decat generatiile anterioare. Dascalii inconstienti care arunca cu noroi in propriii elevi poarta povara responsabilitatii acestei stari de fapt. Un elev sau student roman ar trebui sa spere ca, intr-o zi, un profesor demn, un adevarat dascal, care si-a sacrificat viata pentru un sistem condus de oameni fara valoare si caracter, va avea puterea sa-si ceara scuze pentru ceea ce nu a reusit sa faca pentru ei. Astfel le-ar castiga respectul. I-ar face sa viseze ca pot avea o viata mai buna prin munca lor, invatand in orice conditii.

Cu un asa sistem, mai are cineva sperante la mai bine? NB: Autorul nu este implicat politic, nu are nicio functie publica si nu s-a dus la vot.

Sursa: Ziare.com

Funeriu: Modificarea Legii educatiei, un viol la adresa invatamantului

Modificarile aduse Legii educatiei sunt „un viol la adresa invatamantului din Romania”, spune fostul ministru Daniel Funeriu. El se teme ca, in urma acestor modificari, „sistemul de educatie din Romania devine o amenintare la adresa copiilor si studentilor”. „As vrea sa pot sa spun altceva, dar nu pot: este un viol la adresa educatiei din Romania. In urma acestor modificari, sistemul de educatie din Romania devine o amenintare la adresa copiilor si nicidecum un sprijin la adresa lor. Copiilor si studentilor, evident”, spune Funeriu, la RFI Romania. Acesta considera ca s-ar impune sesizarea Curtii Constitutionale. „Obligatoriu, pentru ca o serie de masuri din aceasta ordonanta de urgenta au fost deja declarate neconstitutionale de Curte. Deci practic Curtea Constitutionala de-a lungul timpului a declarat neconstitutionale o serie de lucruri in educatie. Ei bine, exact aceste lucruri declarate in trecut neconstitutionale au fost acum introduse prin ordonanta de urgenta in corpul legii”, considera fostul ministru al Educatiei. Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri ca face apel la Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pentru ca acesta sa faca intampinare la Curtea Constitutionala cat mai curand, privind modificarea Legii educatiei. Modificarile la Legea educatiei sunt bune si pot fi corectate in Parlament, daca „este ceva care a scapat”, a declarat recent premierul Victor Ponta.

OUG prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de Bacalaureat, posibilitatea ca rectorii de la stat sa fie in functie pe viata si reintroducerea doctoratului la frecventa redusa.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

ADMITERE FACULTATE 2014 S-a dat startul admiterii la universităţi

Eseul motivaţional este noutatea de la admiterea la facultate de anul acesta, care începe joi cu înscrierile la Universitatea din Bucureşti.

Joi se dă startul admiterii la facultate. Absolvenţii clasei a XII-a se pot înscrie pentru început la studiile de licenţă ale Universităţii din Bucureşti în perioada 10-18 iulie, iar din 12 iulie şi până pe 19 iulie îşi pot depune actele cei care vor să urmeze cursurile facultăţilor de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti înscrierile se fac în perioada 15-18 iulie, iar la Universitatea „Babeş Bolyai“ (UBB) startul înscrierilor se dă pe 14 iulie. Cei care s-au gândit deja ce facultăţi vor să urmeze s-ar putea să aibă surprize după ce în şedinţa de guvern de ieri, s-a aprobat Hotărârea de Guvern care reglementează admiterea universitară şi care a lichidat anul acesta patru universităţi şi 135 de specializări. Noutatea principală de la admiterea de anul acesta este eseul motivaţional, care a apărut la majoritatea facultăţilor. Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul universitar Mircea Dumitru, spune că anul acesta nu se va mai intra la facultate numai pe baza mediei de la Bac. „Avem o evaluare suplimentară şi anume, eseul motivaţional, după modelul occidental, cunoscut drept «statement of purpose». În rest, facultăţile şi-au păstrat examenul clasic de admitere”, a explicat rectorul. În ceea ce priveşte redactarea eseului motivaţional, el îi sfătuieşte pe candidaţi să fie sinceri, să scrie un text articulat, clar, inteligibil în care să spună ce au studiat, de ce şi-au ales specializarea la care şi-au depus dosarul, care este motivaţia lor, ce aspiraţii şi aşteptări au şi cum se văd ei ca absolvenţi ai Universităţii din Bucureşti. Expertul în Educaţie şi bloggerul adevarul.ro, Marian Staş, este de părere că eseul este „elementul cel mai uman şi mai autentic din admiterea la facultate, cu condiţia ca cei care îl evaluaează să poată face diferenţa dintre un text autentic şi unul contrafăcut“. În total, Universitatea din Bucureşti va organiza admitere pe bază de examen scris pentru cinci facultăţi: Drept, Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Litere, Limbi şi Literaturi Străine şi Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Examenele au loc în perioada 21-25 iulie. Taxele de înscriere variază între 330 şi 85 de lei, în funcţie de facultate, majoritatea având taxa de înscriere la concursul de admitere de 150 de lei. În ceea ce priveşte numărul de locuri, la licenţă sunt aproximativ 4.500 de locuri la buget şi 4.000 de locuri la taxă. Admiterea la UBB, ASE, Politehnică şi Medicină După Universitatea din Bucureşti, şi alte instituţii de învăţământ superior organizează admitere în perioada imediat următoare, cum ar fi Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB) din Cluj-Napoca. „Startul înscrierilor la UBB se dă pe 14 iulie şi tot procesul admiterii se încheie pe 31 iulie. Menţinem metoda de admitere pe care am avut-o şi anul trecut şi am păstrat numărul de locuri din 2013: 4.840 de locuri la buget, la licenţă, şi 9.000 la taxă“, a explicat prorectorul Anna Soos de la UBB Cluj. La UBB se susţin probe de admitere la facultăţile de Matematică şi Informatică, Fizică, Chimie, Biologie, Drept, Litere şi Psihologie, iar la Teatru şi Educaţie Fizică se susţin probe practice. De asemenea, anul acesta, admiterea la studiile de licenţă pe cele 5.500 de locuri ale Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti se face prin concurs, pe baza unui eseu motivaţional şi a mediei obţinute la Bac. Universitatea Politehnică din Bucureşti are înscrieri în perioada 12-19 iulie. Urmează susţinerea probelor de concurs între 21 şi 22 iulie la Facultăţile: Energetică, Automatică şi Calculatoare, Electronică, Transporturi, Inginerie Aerospaţială, Inginerie în limbi străine şi Ştiinţe aplicate. În rest, candidaţii intră pe baza mediei de Bac şi a unui interviu, iar taxa de înscriere este 100 de lei. La Medicină va fi o concurenţă mare anul acesta unde sunt 1.500 de locuri la specializarea Medicină la care se va susţine examen de admitere pe 23 iulie.

Sursa: Adevarul.ro

Mihnea Costoiu a anunţat în şedinţa de Guvern că patru universităţi au intrat în lichidare

Patru universităţi din Bucureşti, Iaşi şi Timşoara au intrat în lichidare, a anunţat ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, în şedinţa de Guvern de miercuri. De asemenea 135 de specializări de la mai multe universităţi au intrat în lichidare. Măsura ar urma să sporească credibilitatea învăţământului superior. „Este vorba de Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, Universitatea Financiar Bancară din Bucureşti, Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi şi Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara, toate universităţi private care au intrat în lichidare”, a declarat pentru „Adevărul”, ministrul Mihnea Costoiu. De asemenea, el a mai spus că Universitatea Bioterra, Universitatea „Gheorghe Cristea” din Bucureşti şi Universitatea Apolonia din Iaşi se află sub monitorizare şi, în total, au fost desfiinţate 135 de specializări anul acesta şi 186, anul trecut. De altfel, în iunie anul acesta, Ministerul Educaţiei a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern în care erau trecute de 33 de universităţi de stat şi private cu cel puţin o specializare sau un program de studii care intră în lichidare din anul universitar 2014-2015 şi pentru care nu mai pot organiza examen de admitere, arată un document al Ministerului Educaţiei. Printre acestea se numără Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Spiru Haret din Bucureşti. Aceste universităţi nu mai pot organiza admitere din acest an pentru cele peste 120 de programe sau specializări care intră în lichidare, dar studenţii deja înscrişi în aceste programe îşi vor putea finaliza studiile.

Sursa: Adevarul.ro

Premiul Nobel la fefe

Guvernul a considerat că e urgent să schimbe anumite prevederi din Legea Educaţiei Naţionale şi a dat o ordonanţă care ne întoarce cu câţiva ani înapoi. Dar, dacă ordonanţa se aplică aşa cum e, s-ar putea să ne întoarcem, de fapt, cu câteva decenii. Unele modificări sînt “tehnice” şi deblochează situaţii apărute pe parcurs. Altele mi se par doar manifestări ale spiritului politicianist de gaşcă. Bunăoară, felul în care sunt organizate concursurile pentru directorii de şcoli: când sistemul de educaţie are atâtea probleme serioase, grija guvernanţilor e să se asigure că pot pune în funcţia de director (şi în Consiliile de Administraţie) “oameni d’ai noştri”, credincioşi “cauzei” şi partidului. E ridicol. Alte reglementări au un aer socialist îmbâcsit, care nu va crea decât complicaţii: de exemplu, participarea sindicaliştilor la evaluarea calităţii. Ce pot aduce în plus în materie de evaluare a calităţii reprezentanţii sindicatelor nu e deloc clar. (Mai ales că e vorba despre nişte sindicate slabe, cu lideri înţepeniţi la conducere de ani întregi, mai abitir ca Putin în Rusia). Tot socialiste de faţadă sunt şi formele de “ajutorare” a elevilor care nu învaţă: se prevede organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat pentru cei care n-au promovat. Adică, în loc să li se dea undiţa şi să fie învăţaţi să pescuiască, li se livrează direct peştele. Celor care n-au luat bacul li se asigură şi “meditaţii instituţionalizate”, în licee sau în universităţi. Şi dacă nu vor să vină (aşa cum unii, destui, n-au vrut să se înscrie la bac)? Ce facem, îi aducem cu poliţia? N-ar fi mai bine să ne gândim cum să-i pregătim mai bine pe parcursul celor 12 ani de şcoală în loc să tragem de ei după ce au terminat, doar-doar vor promova? N-ar fi mai eficient să găsim acele politici potrivite pentru a stimula calitatea învăţământului, în loc să “cârpim cerul cu stele”, vorba poetului, pentru a mări indicele de promovare la bac cu câteva procente? Dar exemplul cel mai clar de “întoarcere în timp” mi se pare reintroducerea doctoratului cu frecvenţă redusă (“la fefe”, cum se zicea pe vremuri…). Nu e ceva nou, am mai avut aşa ceva. Dar abia se reglementase (prin şcolile doctorale, burse şi obligaţia frecventării unor cursuri) şi începuse să funcţioneze un sistem care avea şansa să-i restituie doctoratului statutul pe care îl merită. În comunicatul Ministerului se spune, cu mândrie patriotică (asta e, mai nou, expresia mândriei patriotice, “să semănăm cu Occidentul”): “Precizăm că forma de învăţământ doctorat cu frecvenţă redusă există şi în universităţi celebre din occident”. Da, dar Occidentul nu acordă diplome de doctorat pe bandă rulantă, cum s-a întâmplat la noi, politicienilor, funcţionarilor publici şi altor categorii cărora le-a venit brusc ideea că merită un titlu de doctor; iar la universităţile celebre, plagiatele se sancţionează ferm, nu ca la noi. Desigur, există o mulţime de oameni onorabili care şi-au dat doctoratul pe sistemul “fără frecvenţă”, cu teze foarte bune şi cu rezultate ştiinţifice meritorii. Dar, dacă tot s-a instituit un sistem care avea şansa să repună doctoratul pe un traseu normal, de ce trebuie să-l schimbăm după doar câţiva ani? Căci doctoratul înseamnă, în primul rând, nu o diplomă de pus în ramă, ci cercetare ştiinţifică. Iar la noi acest domeniu – care ne va da şansa să depăşim subdezvoltarea şi să devenim o ţară care contează în lume – nu stă foarte bine. Suntem trişti că ne fug creierele, suntem obsedaţi că nu luăm Premiul Nobel (şi convinşi că îl merităm), dar în loc să stimulăm performanţa, vrem să reinstituim doctoratele în masă. E ca şi cum am vrea să luăm un fel de “Premiul Nobel la fefe”, că suntem oameni ai muncii şi ne ocupăm de cercetarea ştiinţifică doar în timpul liber… Legea Educaţiei Naţionale adoptată sub ministeriatul lui Daniel Funeriu avea (în ciuda unor inconsecvenţe şi complicaţii) o calitate importantă: era orientată spre viitor şi avea şansa să stimuleze, în timp, calitatea educaţiei. Prin modificările din ordonanţa de urgenţă a Guvernului, ne întoarcem de unde am plecat. Şi cu asta, s-a ales praful de “pactul naţional pentru educaţie”, acceptat cândva de toate partidele…

Sursa: Adevarul.ro

Sunt monitorizate alte 135 de programe de studiu

Guvernul închide patru universităţi Guvernul a închis patru universităţi şi monitorizează alte 135 de programe de studiu. În urmă cu puţin timp ministrul delegat pentru învăţământ superior, mihnea costoiu, a anunţat că a demarat cea mai mare operaţiune de curăţenie din sistemul de educaţie. Universităţile închise sunt: Universitatea Financiar-Bancară din Bucureşti, Institutul TEOLOGIC ROMANO CATOLIC din Bucureşti, Universitatea Mihai Eminescu din Timişoara şi Universitatea „Mihail Kogalniceanu” Iaşi. Patru universităţi vor fi închise de Guvern. Este vorba de 135 de programe de studiu. Instituţiile de studiu nu respectau programa şcolară şi nu aveau un sediu. PROGRAMELE NU MAI ORGANIZEAZĂ ADMITERE Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învățământ Superior, a explicat la REALITATEA TV că cele 135 de programe de studiu nu respectau condiţiile de calitate. „Am decis intrarea în lichidare a acestor programe. Aceste universităţi nu mai organizează admitere”, a spus Costoiu. COSTOIU: Cea mai mare curăţenie din ultimii 25 de ani „Vorbim de cea mai mare curăţenie din ultimii 25 de ani. Toate aceste lucruri sunt realizate cu ţinta de a avea un învăţământ de calitate. Fac un apel către tineri să se uite pe site-ul Ministerului Educaţiei şi să aleagă acele universităţi care sunt acreditate”, a spus Costoiu la REALITATEA TV. „Începând cu anul 2014-2015 nu se mai organizează examene de admitere. Respectivele universităţi nu mai au dreptul să mai organizeze examen de admitere”, a spus Costoiu, care a precizat că studenţii care urmează deja cursurile nu vor fi afectaţi de această decizie. TREI UNIVERSITĂŢI, MONITORIZATE ATENT Acesta a mai spus că alte trei universităţi din ţară sunt monitorizate atent. Acestea sunt Universitatea BIOTERRA, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea şi Universitatea APOLLONIA din Iaşi. Anton Hadăr, preşedintele ALMA MATER a spus la REALITATEA TV că trebuie să apreciem starea învăţământului românesc şi acest demers al Ministerului Educaţiei, pentru că în ultimii ani tot mai puţin elevi au promovat BACALAUREATUL. „Era normal să avem universităţi care să se închidă. Sunt universităţi care nu au depus dosare de acreditare. Faptul că dispar câteva universităţi reprezintă un bonus, nu o pierdere. Tinerii să fie foarte atenţi, să vadă unde se înscriu”, a declarat Hadăr la REALITATEA TV. „E ca în comerţ”, a spus la REALITATEA TV fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop. „E ca în comerţ, dacă o unitate nu are acreditare se închide. Universităţile din România nu au fost evaluate. Ceea ce s-a monitorizat în ultimii doi ani de zile s-a făcut public azi”, a spus Pop la REALITATEA TV.SURSA: REALITATEA.NET

Sursa: Cotidianul.ro

VIDEO. Băsescu: E visul mai vechi al lui Andronescu de a vedea studenți fără bacalaureat în universități

Președintele Traian Băsescu a criticat, joi, la Adevărul Live, modificările aduse Legii Educației de către Guvernul Ponta, privind doctoratele și admiterile la facultate. ”Oordonanța acumulează 97 de modificări. Nu trebuie spus că toată legea a fost distrusă. Am văzut chiar ieri măsuri care au fost luate- 4 universități care își închid funcționarea, 134 specializări care nu mai sunt permise, alte 4 universități, sub supreveghere. Deci a rămas un miez al educației valoros. E deranjantă degradarea ideii de doctorat. Mi-am dat seama ce înseamnă, aș fi putut să îl iau la fel de ușor ca Ponta”, a declarat șeful statului. ”E visul mai vechi al lui Andronescu de a vedea studenți în universități, fără a lua Bacalaureatul. Această prevedere este rezultatul succesului mafiei din educație. Nu universitățile de stat sunt cele care s-au bătut pentru așa ceva. Trebuie să lucrăm la cauză, pregătirea tinerilor care dau bacalaureatul”, a explicat președintele. ”Universitățile care vor face așa ceva (n.r. vor accepta studenți care nu au luat bacalaureatul) vor fi universități a căror diplomă nu va conta. Asta înseamnă să păcălim aceste generații de tineri”, a mai spus Traian Băsescu.

Sursa: Romanialibera.ro

Cercetători români, vizită în Kaliningrad

CMSN Constanța își expune oferta turistică și educațională la invitația Institutului de Cercetare Oceanografică și Pescărească pentru Atlantic. Odelegație a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța va participa, în perioada 28 iulie – 2 august, la Kaliningrad, la invitația Institutului de Cercetare Oceanografică și Pescărească pentru Atlantic (AtlantNIRO). Delegația este compusă din directorul științific Nicolae Papadopol și din Adriana Chiorean. Scopul vizitei este deschiderea unei expoziții care se numește Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța – oferta educațională și turistică. Vor fi expuse 65 de fotografii în format mare privind diverse aspecte ale activităților desfășurate de instituție, ale animalelor găzduite, dar și de materiale de prezentare a stațiunii Mamaia, puse la dispoziție de Consiliul Județean Constanța. Delegația din Constanța va dărui oaspeților și două volume bilingve, unul despre vizita țarului Nicolae al II-lea în Constanța, în iunie 1914, dar și despre bricul Mircea, care mai are doi frați gemeni, unul dintre ei fiind o bună perioadă în posesia rușilor. Institutul din Kaliningrad colaborează de 35 de ani cu instituțiile românești de profil, în special cu Institutul de Cercetare și Dezvoltare Marină. Au fost colaborări științifice, dar și pe mare, la nivel de cercetători. Partea rusă a venit în Constanța, la CMSN, în 2012, când s-a comemorat expediția în Antarctica a navei RTMS Patriot, la bordul căruia au fost și cercetători români. Kaliningrad este o enclavă importantă a Rusiei, amplasată la Marea Baltică. Are un rol important, geopolitic și turistic. Până în 1944 s-a numit Konigsberg. A fost capitala Prusiei Orientale, fiind anexată de ruși după cel de-al doilea război mondial, ca reparații de război. Importanța evenimentului ”Acțiunea este importantă pentru că este prima ieșire a unui complex muzeal la un eveniment de asemenea amploare. Scopul este să atragem lumea spre zona culturală, turistică și educațională a Constanței”, a precizat Nicolae Papadopol, directorul științific al CMSN. Acesta a precizat că instituția are relații de colaborare cu Bulgaria, Italia, Spania, Turcia, Grecia, Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Sursa: Romanialibera.ro

Universitatea Kogălniceanu din Iași, aflată în lichidare, vrea să fuzioneze cu o altă universitate

Conducerea Universităţii „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, ale cărei programe au intrat în lichidare, spune că se află în negocieri avansate cu mai multe instituţii de învăţământ superior ieşene, publice sau private, cu care să fuzioneze prin absorbţie, informează Mediafax. „Era de aşteptat ca programele să intre în lichidare. Deocamdată nu este nimic concret în privinţa discuţiilor de fuzionare, dar credem că va fi mai greu de acum, va fi mai greu să se concretizeze o fuziune. Însă oamenii încă aşteaptă, să vedem care va fi situaţia”, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, Cristian Sandache, rectorul Universităţii „Mihail Kogălniceanu”. Conform unor surse oficiale, patrimoniul instituţiei de învăţământ superior privat nu va trece în proprietatea asociaţiei fondatorilor, existând stipulată în contractul de acreditare necesitatea faptului ca în clădirea universităţii să se desfăşoare exclusiv activităţi din domeniul învăţământului şi cercetării. Universitatea „Mihail Kogălniceanu” s-a format prin desprindere, în 2005, dintr-o altă universitate privată din Iaşi – Universitatea „Dimitrie Cantemir” – şi avea două ramuri de studiu la licenţă şi master: Drept şi Ştiinţe ale comunicării.  O altă instituţie de învăţământ superior ieşeană aflată în aceeaşi situaţie este Universitatea „Apollonia”, unde majoritatea programelor vor intra în lichidare, astfel că pentru acestea nu se va mai putea organiza admitere în anul universitar 2014-2015. Astfel, universitatea nu va putea organiza admitere la specializările Medicină dentară, Tehnică dentară, Comunicare şi relaţii publice şi Jurnalism. Mai rămân doar specializările Asistenţă medicală generală şi Balneofiziokinetoterapie şi recuperare, unde pot fi înmatriculaţi câte 20 de studenţi, universitatea funcţionând cu autorizaţie provizorie şi lipsă încredere de la Agenţia Română de Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi a deschis, în iunie, un dosar penal împotriva Universităţii „Apollonia” din Iaşi pentru abuz în serviciu, după ce un student a depus o plângere în care a reclamat taxe abuzive şi folosirea unor materiale didactice expirate. Patru universităţi particulare acreditate vor fi lichidate, alte trei astfel de universităţi vor fi monitorizate şi 135 specializări/programe de studiu vor fi desfiinţate, în baza unei hotărâri aprobate în şedinţa de miercuri a Guvernului. În urma acestei operaţiuni, din totalul de 37 de universităţi particulare acreditate, 4 universităţi vor avea toate programele intrate în lichidare, iar 3 universităţi vor fi monitorizate. Conform informaţiilor obţinute de MEDIAFAX, instituţii de învăţământ superior cu toate programele intrate în lichidare în anul universotar 2014-2015 sunt Institutul Teologic Româno-Catolic din Bucureşti, Universitatea Financiar-Bancară din Bucureşti, Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iaşi şi Universitatea Mihai Eminescu din Timişoara.

Sursa: Romanialibera.ro

DNA: Coruptie in trei ministere si Secretariatul General al Guvernului

Procurorii DNA fac cercetari intr-un dosar de coruptie deschis cu privire la inchirierea si extinderea de licente IT, dar si la softuri pentru securizarea frontierelor, fiind vizate Ministerul Educatiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si Secretariatul General al Guvernului.

Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizarii depuse de Corpul de Control al premierului in data de 21 mai 2013, se arata intr-un comunicat remis presei de DNA. Cecetarile vizeaza o perioada indelungata, cuprinsa intre 2001 si 2011, se mai arata in comunicatul citat. Primul vizat este Ministerul Educatiei Nationale din perioada 2004-2009, care a semnat contracte de inchiriere si extindere a licentelor educationale destinate unitatilor de invatamant pentru care a platit o suma de aproximativ de 9 milioane euro. Conform comunicatului DNA, au fost inchiriate aproape 200.000 de licente pentru softuri si sisteme de operare necesare calculatoarele din scoli achizitionate in perioada 2001-2008, „existand indicii privind crearea unei obligatii de plata a unui pret cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decat pretul pentru inchirierea licentelor efectiv utilizabile (contractul in valoare de 105 milioane USD a fost derulat in perioada 2004-2009) „. Procurorii DNA au dispus inceperea urmaririi penale in rem cu privire la savarsirea infractiunilor de trafic de influenta in legatura cu infractiuni de coruptie, luare de mita, dare de mita, abuz in serviciu, urmand sa fie identificate persoanele implicate si modul in care acestea au verificat softurile si compatibilitatea lor cu statiile de lucru din scoli. Conform jurnalistilor de la Realitatea TV, DNA cerceteaza si alte fapte de coruptie similare petrecute la Ministerul de Interne, Ministerul Comunicatiilor si SGG in timpul Guvernului Adrian Nastase, suspectandu-se ca un ministru ar fi primit mita 4 milioane de euro in 2004. De asemenea, sefi din Ministerul de Interne ar fi primit o spaga de 10% din partea unor firme internationale de renume pentru semnarea unor contracte de licenta de ordinul sutelor de milioane de euro. Procurorii DNA au inceput urmarirea penala cu privire la mai multe fapte de coruptie, printre care luare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu. Infractiunile ar fi fost comise in timpul mandatelor mai multor ministri, informeaza Realitatea TV. In acest dosar sunt implicate mai multe companii internationale IT de prim rang, care ar fi incheiat si prelungit asemenea contracte si in 2009, si in 2013. In general, procurorii suspecteaza ca s-ar fi platit comisioane cuprintre intre 5% si 15% pentru semnarea contractelor. Conform jurnalistilor de la Digi24, procurorii DNA spun ca o parte din mita ar fi fost luata in anul 2004 si ca banii ar fi ajuns inclusiv la premierul Adrian Nastase, contractele vizand implementarea sistemelor informatice pentru securizarea frontierelor. Contractul ar fi fost semnat in august 2004, cand, ca urmare a unui studiu de fezabilitate, guvernul Romaniei ar fi stabilit, in mod fals, ca doar o singura firma din Germania ar fi fost capabila sa onoreze respectivul contract. Ulterior s-au semnat mai multe contracte in urma carora s-ar fi primit sume uriase drept mita. Unul dintre primii chemati la audieri a fost Ion Moraru, secretarul general al Guvernului Ponta, dar urmeaza sa se mai prezinte si alte persoane. La iesirea de la audieri, acesta a declarat ca a fost citat in calitate de martor si a refuzat sa faca orice alt comentariu.

Sursa: Ziare.com

Basescu, atac la Ponta: A plagiat la doctorat si acum il vrea prin corespondenta sau la fara frecventa

Presedintele Traian Basescu a atacat din nou, joi, modificarile Legii educatiei, facute prin ordonanta de urgenta a Guvernului, explicand ca unele prevederi sunt „rezultatul mafiei din universitatile private”. „Victor Ponta a plagiat in doctorat si atunci vine si spune ca ‘se poate face doctorat si la fara frecventa’. Doctoratul este o chestiune de cercetare adanca, nu putem sa il facem prin corespondenta sau la fara frecventa. Asta arata dispretul lui pentru acest titlu si explica de ce l-a luat asa cum l-a luat, plagiind. O alta prevedere care pe mine ma ingrijoreaza este visul mai vechi al dnei Andronescu sa vada studenti fara bacalaureat in universitati. Aceasta prevedere este rezultatul mafiei din universitatile private”, a spus seful statului, in emisiunea Adevarul live. Presedintele a afirmat ca „nu trebuie tolerate afacerile in detrimentul Educatiei”. In acelasi timp, a criticat prevederea privind o a treia sesiune de bacalaureat, organizata in primavara. „A treia sesiune de Bac este o mare greseala. Ai o sesiune in vara, ai una in toamna. Nu te-ai pregatit pentru ele, ai un an in fata sa te pregatesti. Bac-ul trebuie revalorizat. Imi aduc aminte cat de bucuros am fost cand am luat Bac-ul. Nu poate fi un examen oarecare, este examenul de maturitate. Imi aduc aminte cat eram de mandru ca eram student. Avem nevoie de mai multi studenti decat avem acum chiar. Marea problema este calitatea invatamantului, pentru a scoate oameni bine pregatiti pentru economie”, a mai spus Traian Basescu. Miercuri, seful statului si-a exprimat increderea ca Avocatul Poporului va ataca OUG privind Legea Educatiei la CCR, remarcand ca modificarile aduse acestei legi au fost deja declarate neconstitutionale. Intr-o declaratie anterioara, facuta pe 3 iulie, presedintele Traian Basescu l-a criticat pe Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, din cauza faptului ca acesta nu a atacat OUG de modificare a Legii Educatiei, privind sesiunea speciala pentru cei care nu au promovat Bacalaureatul.

Sursa: Ziare.com