A fost semnat ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020

Astăzi a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social de la MEC, în cadrul căreia a fost avizat Proiectul de OMEC privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2020. Tot astăzi, Ordinul Continuare »

Atitudinea iresponsabilă a MEC produce consecințe

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava a atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra riscului mare de răspândire a virusului COVID-19 în școli, dacă acestea vor fi deschise în perioada 2-12 iunie 2020. Această Continuare »

Criza COVID-19: Concluzii seminarului organizat de ETUCE

În data de 25 mai 2020, ETUCE (European Trade Union Committee for Education) – Comitetul European Sindical pentru Educație, instituție la care la care FSLI este afiliată, a organizat un seminar în cadrul Continuare »

Lipsa de respect la adresa salariaților din învățământ capătă noi valențe

Într-un total dispreț față de instituția dialogului social, fără o minimă consultare publica privind intențiile legate de modalitățile și modurile de finalizare a parcursului școlar de către elevii din clasele terminale,  doua Continuare »

FSLI solicită MEC revocarea măsurii privind reducerea posturilor din CJRAE

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației și Cercetării, Monica Anisie, revocarea măsurii privind reducerea numărului de posturi finanțate din bugetul de stat pentru unitățile de învățământ special și centrele județene/al Continuare »

 

Revista presei – 10.07.2013

 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-evaluare-naTionalA-2013-parada-notelor-10-1_51dc2281c7b855ff561de7ca/index.html#

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2013 Parada notelor de 10

Un nou an, o nouă Evaluare Naţională, o nouă serie de discuţii pe baza rezultatelor. Foarte multe opinii au contestat procentul ridicat de promovabilitate, atribuindu-l exclusiv nivelului prea uşor de subiecte, cea mai vizată în referiri fiind proba de matematică. În 2013 avem în România 280 de elevi care au asigurat un loc la liceul dorit graţie rezultatelor obţinute, faţă de 179 în 2012.

Echipa INTUITEXT a prelucrat rezultatele de anul acesta şi lucrează la o analiză comparativă a rezultatelor dinn 2012 şi 2013, pentru a putea înţelege mai bine ce se întâmplă, spre ce direcţie mergem şi ce ar fi de îmbunătăţit. Dar cum ne place să subliniăm partea plină a paharului educaţional românesc, am decis să începem prezentarea analizei cu cel mai frumos dintre capitole: notele de 10, la nivel naţional.

Ne-am plimbat privirile, cu bucurie, pe toate notele de 10 ale Evaluării Naţionale din acest an: nota Evaluării, media de absolvire, media de admitere, nota la română şi cea la matematică. Şi am descoperit o galerie destul de vastă de 10, după cum relevă şi graficul de mai sus.

Anul acesta, în România, s-au obţinut 12642 de note de 10 (din care 1550 la limba română şi 11092 la matematică), faţă de anul trecut când cifra câştigătoare a fost 5452 (din care 1214 la limba română şi 4238 la matematică). 

În mod clar balanţa înclină spre 2013. Şi da, am spune noi că rezultatele la matematică sunt cele care au influenţat major acest deznodământ.

Deşi notele de 10 curat la Evaluarea Naţională (media aritmetică între notele la matematică şi română) nu sunt de ordinul miilor, numărul lor este în 2013 dublu faţă de 2012 (856 vs. 412).

Dacă mergem mai departe, la notele de 10 curat care vor fi fost scrise pe fişele de înscriere la liceu (media aritmetică dintre nota de la Evaluarea Naţională şi Nota de Absolvire a claselor V – VIII), cifrele mai scad. În 2013 avem în România 280 de elevi care au asigurat un loc la liceul dorit graţie rezultatelor obţinute, faţă de 179 în 2012.

În ceea ce priveşte mediile de 10 cu care elevii au absolvit clasele V – VIII, numărul se păstrează constant. În 2013 au terminat cu media 10 ciclul gimnazial 1736 de elevi, faţă de 1781 în anul precedent.

Dorim să îi felicităm pe toţi cei care au contribuit la graficul de mai sus şi să le urăm pe mai departe un drum presărat de acelaşi succes, sperând că îi vom regăsi peste 4 ani într-o nouă paradă a notelor de 10.

În ambii ani putem observa faptul că notele de 10 la matematică le depăşesc în număr ridicat pe cele de la limba română, diferenţa în 2013 fiind şi mai mare. Să fie oare moştenirea istorică (în 1959 România a dat naştere celei mai mari competiţii de matematică – OIM: Olimpiada Internaţională de Matematică) sau pur şi simplu nivelul subiectelor nu este echilibrat?

http://adevarul.ro/educatie/scoala/contestaTii-bacalaureat-2013-materii-vor-elevii-sa-si-mareasca-notele-1_51dbec24c7b855ff561cbff4/index.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013 La ce materii vor elevii să-şi mărească notele

Mii de candidaţi la Bac 2013 din toată ţara au depus contestaţii luni, după afişarea primelor rezultate la examenul din acest an. Cei mai mulţi vor note mai mari la Română, Matematică şi Biologie. Mediile finale vor fi publicate vineri, 12 iulie.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a centralizat peste 5.900 de contestaţii la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2013, cu aproximativ 1.500 mai puţine decât anul trecut, când au fost înregistrate peste 7.400 de cereri de mărire a notelor, a declarat preşedintele Comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti, Florian Lixandru, pentru Mediafax.

Cele mai multe contestaţii depuse în Capitală, respectiv 2.201, au vizat notele de la proba de Limba şi literatura română, iar 1.481 pe cele de la Matematică. Alte 800 de contestaţii au fost pentru notele de la Biologie, 485 – Istorie, 181 – Fizică, 113 – Chimie, 255 – Geografie, 156 – Anatomie, 86 – Informatică, a precizat Lixandru.

În 2012, în Capitală, au fost depuse 7.408 contestaţii, cele mai multe – câte 2.500 – vizând, de asemenea, notele la română şi matematică.

Peste 2.000 de contestaţii depuse la bacalaureat în Buzău, Vrancea şi Brăila

Potrivit şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vrancea, Vasilica Zaharia, în acest judeţ au fost depuse 832 de contestaţii la bacalaureat, dintre care cele mai multe (270), au fost depuse la Limba română. În judeţul Vrancea, promovabilitatea la Bacalaureat înainte de contestaţii este de 54.63 la sută.

La Brăila, judeţul cu cele mai bune rezultate la nivel naţional, au fost depuse 377 de contestaţii.

La Cluj, au fost depuse peste 1.300 de contestaţii la bacalaureat, mai mult de jumătate la Limba română.

La Hunedoara au fost 812 contestaţii la bacalaureat, cele mai multe la Limba română. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeţul Hunedoara este, înainte de contestaţii, de 53,25 la sută, mai mare cu 15,5 puncte procentuale faţă de anul trecut.

În judeţul Mureş au fost 1.180 de contestaţii la bacalaureat, aproape jumătate sunt la Limba română.

La Sibiu s-au înregistrat aproape 550 de contestaţii depuse la bacalaureat, cele mai multe tot la Limba română.

Suceava: Aproape 1.350 de contestaţii depuse la bacalaureat, cele mai multe la Limba română

Constanţa. Peste 2.000 de contestaţii au fost depuse de absolvenţii de liceu din judeţul Constanţa care au susţinut bacalaureatul în această vară, cele mai multe, aproximativ 900, fiind la Limba şi literatura română, potrivit Mediafax.

Satu Mare: 571 de elevi au depus contestaţii, în speranţă de a-şi mări media de admitere la facultate. Majoritatea contestaţiilor au fost depuse la limba şi literatura română.

Bistriţa: Potrivit Inspectoratului ŞcolarJudeţean, 595 de absolvenţi din Bistriţa-Năsăud au depus contestaţii, fiind nemulţumiţi de notele obţinute la examenul de Bac 2013. Cele mai multe contestaţii, aproape 250, au fost depuse la Limba  şi Literatura Română.

Buzău: Au fost depuse 873 de contestaţii, aproape jumătate fiind la proba de Limba şi literatura română.

Galaţi: Au fost înregistrate 1.513 contestaţii, dintre care 606 au fost la limba română.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-2013-rezultate-bacalaureat-2013-1_51dbdd5ac7b855ff561c6c81/index.html

Lecţia celor 122 de tineri care au demonstrat că Bacul se ia şi cu 10: „Probabil că nu mă voi întoarce în România“

Peste 120 de candidaţi au reuşit să obţină punctajul maxim la examenul de Bacalaureat 2013, adică nota 10. O parte dintre aceştia au decis să studieze în afara ţării şi să-şi construiască o carieră departe de România, acolo unde se pot bucura de alte posibilităţi.

Adevarul.ro vă propune să aflaţi reţetele de succes ale elevilor care în acest an au reuşit să obţină nota 10 la examenul de Bacalaureat. Printre aceştia se numără şi doi viitori medici care au ales să profeseze departe de casă, în ţări „dezvoltate“.

Cei 122 de elevi de 10 şi împărţirea lor pe judeţe. 

 

Elevele de 10 ale Clujului: „Am învăţat sistematic. Nu poţi să înveţi întruna. Sunt foarte-foarte bucuroasă că am scos 10!“

Ioana Bechet şi Tabita Alina Popan, foste colege la profilul de Ştiinţe ale Naturii din al Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“, cea mai bună şcoală din judeţ, aşteptau ieri cu nerăbdare rezultatele.

La 12.02, ieri, două doamne au început să lipească, în interior, pe peretele de sticlă al şcolii fişele cu notele mult-aşteptate. „Le-au afişat! Doamne! Hai să vedem ce-am făcut!“, zic e o altă elevă care fuma în curtea colegiului alături de foste colege.

Lumea îşi dă coate încercând să ajungă la rezultatele de la Bacalaureat. „Wow! 9,70! Sunt tare! Deci, cine îşi ia BAC-ul e şmecher!“, zice un fost licean. Ceilalţi din jurul lui zâmbesc.

La fel reacţionează şi două fete, Ioana Alexia Bechet şi Tabita Alina Popan, foste colege la profilul de Ştiinţe ale Naturii dinal Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“, cea mai bună şcoală din judeţ. La ele bucuria e mare pentru că au reuşit să ia BAC-ul cu media 10.

O singură medie de 10 în Prahova. O absolventă a Colegiului „Mihai Viteazul“ din  Ploieşti, 10 pe linie la examenul de Bacalaureat

Cătălina Gabriela Rîpeanu, absolventă a Colegiului „Mihai Viteazul“ din Ploieşti, este singurul candidat din Prahova care a obţinut 10 pe linie la toate probele examenului de Bacalaureat.

Ca şi în 2012, când un singur elev din Prahova a obţinut media 10 la Bacalaureat – Irina Alduca, din Colegiul Al.I.Cuza -, în sesiunea de vară a examenului maturităţii, doar un absolvent din judeţ a luat note maxime la probele de BAC.

 

Este vorba despre Cătălina Gabriela Rîpeanu, absolventă a Colegiului „Mihai Viteazul“ din Ploieşti, de la profilul de matematică-informatică, care a obţinut calificativul „experimentat“ la probele de competenţe, dar şi note de 10 la probele scrise – limba română, matematică şi informatică.

 

În ordine, următoarele medii au fost obţinute de Elena Andreescu (9,95) din Colegiul „Nicolae Iorga“ din Vălenii de Munte şi Iulia – Andreea Popa (9.9), tot din Colegiul Mihai Viteazul Ploieşti.

 

Singura medie de 10 din judeţul Suceava a fost obţinută de o elevă din Gura Humorului

 

Peste şase mii de absolvenţi de liceu din judeţului Suceava au aşteptat cu sufletul la gură afişarea rezultatelor la examenul de Bacalaureat. 3.956 dintre candidaţii din Suceava au reuşit să obţină medii de trecere, 2.175 au fost respinşi, patru au fost eliminaţi din examen, iar 393 dintre candidaţi au absentat de la cel puţin una dintre probele examenului.

 

Singura medie de zece din judeţul Suceava a fost obţinută de Diana Elena Grosariu, elevă la specializarea matematică-informatică, intensiv limba engleză la Colegiul „Alexandru cel Bun” din oraşul Gura Humorului.
Rezultatul nu a fost deloc o supriză pentru eleva din Gura Humorului. Diana a terminat toţi cei patru ani de liceu cu media zece pe linie. În plus, în perioada liceului, eleva a reuşit să obţină rezultate bune la etapa judeţeană a olimpiadei de matematică.

 

Elevă de 10 din Vrancea: „Visul meu este să devin scriitoare“

 

Absolventa Liceului Pedagogic „Spiru Haret” din Focşani, Georgiana Tănase, se numără printre cei trei elevi care au reuşit performanţa de a lua 10 pe linie la Bacalaureat.

 

Georgiana Tănase ştie ce vrea de la viaţă, iar pentru acest lucru se pregăteşte de când se ştie. Este unul dintre cei trei elevi din Vrancea care a obţinut note maxime la toate disciplinele de examen, rezultate de altfel aşteptate de viitoarea studentă.

 

Nu consideră că a avut parte de examene grele, punând rezultatul doar pe seama muncii.
„A fost un examen uşor pentru cei care învaţă. Doar dacă nu înveţi nu ai rezultate. Am susţinut cele trei examene la limba română, la istorie şi la geografie şi profesorii corectori au considerat că merit notele maxime. Mai departe vreau să dau la Facultatea de Litere din Bucureşti, la Literatură Comparată. Visul meu este să devin scriitoare, dar sunt pe deplin conştientă că este nevoie de multă muncă”, ne-a declarat performera Liceului Pedagogic, Georgiana Tănase.

 

Trei tineri din Giurgiu au obţinut nota maximă la examenul de Bacalaureat: „Pentru a intra la Automatică, meditaţiile sunt necesare“

 

Doi absolvenţi ai Colegiului Naţional “Ion Maiorescu” din municipiul Giurgiu şi o absolventă a Liceului Tehnologic “Dimitrie Bolintineanu” din Bolintin Vale au promovat examenul de Bacalaureat din acest an cu notă maximă.

 

Trei absolvenţi ai clasei a XII-a au obţnut nota maximă la examenul de Bacalaureat din acest an: Dan Alexandrescu, Mihai Niculae şi Anca Arambaşa.

 

Primii doi au fost colegi de clasă la Colegiul Naţional “Ion Maiorescu” în timp ce Anca a învăţat la Liceul Tehnologic “Dimitrie Bolintineanu” din oraşul Bolintin Vale.

 

Dan şi Mihai au luat 10 la limba română, matematică şi fizică în timp ce Anca a avut 10 pe linie la română, istorie şi geografie.

 

Teleorman. Două medii de zece la examenul de maturitate

 

Doi elevi din judeţul Teleorman au reuşit să obţină notă maximă la Bacalaureat. Este vorba despre două fete. Una este din Alexandria de la Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat”, iar cealaltă din Turnu Măgurele de la Liceul Teoretic ”Marin Preda”.

 

Andreea Daniela Bălaşa, de la Liceul Teoretic „Marin Preda” din Turnu Măgurele a reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat cu media generală.

 

A doua fată care a reuşit această performanţă este Adriana Stancu de la Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat” din Alexandria.

 

Povestea fetei din Argeş care nu a avut niciodată note mai mici de 10

 

Ioana Dicu este unul dintre cei cinci elevi care au promovat examenul de Bacalaureat din Argeş cu media generală zece. Mai mult, ea a fost şefă de promoţie a Colegiului „Zinca Golescu”, absolvind în cei patru ani de studiu cu zece pe linie. Tânăra a studiat la profil Matematică-Informatică.

 

În judeţul Argeş doar cinci elevi au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat cu media 10. Patru dintre eceştia sunt de la Colegiul Naţoional Zinca Golescu (Mihaela Călin, Matei Bădulan, Atena Popa şi Ioana Dicu) şi unul de la Colegiul Naţional I.C. Brătianu (Denisa Coroja).

 

La sesiunea din vară a anului trecut, în judeţul Argeş au fost 10 medii de 10. Ioana Dicu are 19 ani şi de când se ştie are numai note de zece. A învăţat mult, studiază la fel de mult şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. A participat la
olimpiade şi la concursuri şcolare în fiecare an calificându-se până în etapele finale.

 

Două eleve din Sălaj care au absolvit cu 10 toţi cei patru ani de liceu au promovat cu media 10 şi Bacalaureatul

 

Un rezultat perfect. Asta au reuşit, în Sălaj, două absolvente ale Colegiului Naţional „Silvania”, care după ce că au terminat toţi cei patru ani de liceu cu 10 pe linie, au reuşit aceleaşi note maxime şi la probele examenului de bacalaureat.

Doi dintre cei şapte şefi de promoţie de la Colegiul Naţional „Silvania”, care au încheiat liceul cu 10 pe linie, au promovat şi examenul de bacalaureat recent încheiat tot cu media 10+. Este vorba despre Ronela Popa şi despre Faluvegi Agota.

 

Elevă de nota 10 la Bac, din Hunedoara: „M-am trezit în fiecare zi la ora 5 să învăţ, dar a meritat efortul!”

 

Roxana Jivan a luat nota maximă la examenele de Bacalaureat din acest an. Este unul dintre cei cinci elevi hunedoreni premianţi ai Bacalaureatului. Potrivit Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, toţi cei cinci elevi care au obţinut nota 10 la Bacalaureat în această sesiune sunt de la Colegiul Naţional Decebal din municipiul Deva.

 

„M-am trezit în fiecare dimineaţă la ora 5.00 pentru a învăţa, dar a meritat efortul”, a spus Roxana Jivan, una dintre premiantele bacalaureatului. Eleva de nota 10 optează pentru o facultate din Timişoara, dar nu s-a hotărât asupra profilului acesteia.

Eleva cu 10 pe linie la Bacalaureat, din Călăraşi. Cristina Ioniţă excelează la învăţătură, street-dance şi muzică uşoară

Deşi a obţinut rezultate remarcabile la învăţătură, Cristina Ioniţa are 10 pe linie şi în domeniul artistic. Este o adolescentă care excelează în tot ceea ce face. Cristina cântă, a jucat în cinci filme alături de actori celebri, şi, pentru a se relaxa, dansează salsa şi street-dance.

Deşi are numeroase preocupări, tânăra reuşeşte să îşi planifice timpul, astfel încât le face cu brio pe toate. Rezultatelele deosebite la învăţătură şi eforturile depuse în cei patru ani de liceu au fost încununate de succes. Elevă a Colegiului Naţional „Barbu Ştirbei” din Călăraşi, Cristina a fost una dintre cele două eleve care au promovat examenul de bacalaureat din acest an cu 10 pe linie.

Krisztina Pal, eleva care a terminat cu 10 şi BAC-ul, şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“, cel mai bun liceu din Sibiu

 

Visează că va ajunge un cercetător renumit în domeniul geneticii şi cu siguranţă are toate şansele, ţinând cont că până acum a făcut colecţie de note de 10 nu doar la Bacalaureat, ci şi în anii de liceu petrecuţi la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“, cel mai bun din Sibiu.

 

Krisztina îşi spune povestea cu modestie şi cu un zâmbet care topeşte instantaneu şi cea mai îngheţată dintre inimi. A făcut şcoala generală tot la Gheorghe Lazăr şi a intrat la liceu prima, având cea mai mare medie de admitere din judeţul Sibiu. E mândră de şcoala pe care a absolvit-o şi are numai cuvinte de laudă pentru profesorii şi colegii ei.

 

„Aş vrea să le mulţumesc tuturor profesorilor care m-au îndrumat în aceşti ani de liceu, fără ajutorul lor nu cred că ar fi fost posibil acest rezultat. Aş vrea să le mulţumesc şi profesorilor care m-au ajutat în afara orelor şi nu în ultimul rând familiei şi prietenilor care m-au susţinut în această perioadă foarte stresantă, care m-au „suportat”, cu toate emoţiile. Am avut norocul să fiu într-o clasă cu elevi deosebiţi, interesaţi de învăţătură, un mediu care într-adevăr m-a stimulat. În afara competiţiei pentru note, care e firească şi benefică, s-au legat şi multe prietenii”, spune Krisztina.

Tulcea. Absolvenţii excepţionali de astăzi, medicii de mâine. Niciunul nu visează să lucreze în  sistemul sanitar românesc

Numai doi elevi din judeţul Tulcea au reuşit să obţină media zece la toate probele examenului de bacalaureat din sesiunea de vară a anului 2013: Cristian Topriceanu, absolvent al Colegiului Spiru Haret din municipiu şi Cristina Rădulescu, absolventă a Liceului Teoretic Gheorghe Munteanu Murgoci din Măcin.

 

Ambii au fost şefi de promoţie în licee în care au învăţat şi despre ambii directorii şcolilor vorbesc cu mândrie: sunt cei care aduc renume şcolilor din judeţul Tulcea şi care ridică standardele în învăţământul românesc.

Cristian Topriceanu şi Cristina Rădulescu vor urma cursurile unor facultăţi de medicină: Cristian în Anglia şi Cristina la Bucureşti. Niciunul dintre ei nu visează, însă, să lucreze în ţara în care au învăţat până la vârsta majoratului.

„Mi-aş fi dorit ca România să fie la nivelul ţărilor dezvoltate şi să ofere posibilităţi multiple locuitorilor săi, dar, din păcate, nu este aşa şi nici nu va fi prea curând. Probabil nu mă voi mai întoarce niciodată“, spune Cristian Topriceanu.

 

La acest mataerial au participat Claudia Petraru, Ramona Găină, Ionela Stănilă, Daniel Guţă, Olimpia Man, Laurenţiu Rădulescu, Claudiu Dumitrache, Bogdan Vladu, Borcea Ştefan, Dinu Zară, Dana Mihai, Florina Pop.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/ce-nota-luat-geniul-ramnicu-valcea-bacalaureat-1_51dbe2fcc7b855ff561c8c59/index.html

Ce notă a luat geniul din Râmnicu Vâlcea la bacalaureat

Ionuţ Budişteanu, tânărul din Râmnicu Vâlcea care a câştigat numeroase competiţii naţionale şi internaţionale de informatică, a susţinut, anul acesta, examenul de bacalaureat.

Media obţinută de „geniul din Râmnicu Vâlcea“ este 9,16, explică tânărul, pe profilul său de Facebook. El îşi motivează nota obţinută, pe reţeaua de socializare, susţinând că nu a obţinut 10 la bacalaureat deoarece a învăţat „doar 3-4 săptămâni“ şi nici nu şi-a propus acest lucru.

„Deoarece foarte multe persoane m-au întrebat ce notă am luat şi eu la Bacalaureat am să vă spun că am luat 9.16. Eu nu mi-am propus să iau 10, am învăţat doar 3-4 săptămâni şi ţinând cont că eu m-am întors sâmbăta trecută de la CERN – Geneva consider că este o notă foarte mare pentru cât m-am pregatit eu pentru BAC. Alţii au învăţat poate 3-4 ani pentru o notă mai bună la examenul de maturitate“, scrie Budişteanu, pe Facebook.

El a obţinut următoarele note: 10 la Informatică, 9 La Matematică(M1) si 8.50 la Limba şi Literatura Română.

În Râmnicu Vălcea au fost înscrişi la examenul de bacalaureat 3.097 de elevi. Numai o persoană a obţinut media 10 la examenul de maturitate, 131 au luat medii între 9,5 şi 9,99 iar 245 de elevi, printre care şi Budişteanu, au obţinut o medie de promovare cuprinsă între 9 şi 9,49.

La numai 19 ani, tânărul Ionuţ Budişteanu, din Râmnicu Vâlcea, a luat premii la peste 130 de competiţii, dintre care 18 internaţionale. Numele elevului carismatic din Râmnicu Vâlcea a fost pe buzele tuturor în ultimele luni, datorită invenţiilor sale care au impresionat companii de renume, precum Tesla Motors sau Google. El a câştigat aproximativ 90.000 de dolari pentru invenţia sa – o maşină autonomă low-cost.

Citeşte mai multe despre Ionuţ Budişteanu, geniul din Râmnicu Vâlcea

Ionuţ Budişteanu, un model pentru elevii vâlceni care au dat Bac-ul în acest an

Liceanul Ionuţ Budişteanu a devenit un model pentru foarte mulţi dintre colegii săi care au susţinut Bacalaureatul în acest an. Zeci de elevi au scris, la punctul al doilea de la proba scrisă la Limba şi Literatura Română, că Ionuţ Budişteanu este un exemplu demn de urmat.

INTERVIU Ionuţ Budişteanu, geniul de 19 ani din Vâlcea: „Pot să fac şi în România ce aş putea face în America“

La numai 19 ani, tânărul Ionuţ Budişteanu, din Râmnicu Vâlcea, a luat premii la peste 130 de competiţii, dintre care 18 internaţionale. Ionuţ a acceptat să vorbească cu „Adevărul“ despre reuşitele sale, despre secretul succesului său, dar şi despre planurile sale de viitor.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-2013-ultima-zi-completare-fiselor-inscriere-1_51dbb4bfc7b855ff561b8c04/index.html

ADMITERE LICEU 2013 Astăzi este ultima zi de completare a fişelor de înscriere

Elevii şi părinţii mai pot completa în decursul zilei de marţi fişele de înscriere la liceu, unde trebuie să treacă în tabele codurile specializărilor din liceele dorite.

Conform calendarului admiterii la liceu anul acesta, până pe 10 iulie se mai pot verifica fişele editate de calculator şi corectarea greşelilor în baza de date, urmând ca repartizarea computerizată să aibă loc pe 16 iulie, iar listere cu repartizaţii să fie afişate la avizierele şcolilor pe 17 iulie.

Completarea corectă a opţiunilor pe fişa de înscriere la liceu a elevilor care au trecut cu bine de Evaluarea Naţională 2013 este esenţială pentru ca aceştia să ajungă să înveţe la instituţia dorită.

Profesoara Nicoleta Beliciu, dirigintă şi profesoară la Şcoala nr. 193 din Capitală, în cadrul unei lecţii video adevarul.ro, că ”trebuie să fie foarte atenţi atunci când completează fişele de înscriere şi în special codurile specializărilor din liceele dorite, pentru că este vorba de viitorul copiilor pe următorii patru ani, cel puţin”.

Beliciu susţine că, dacă prima parte din fişă revine şcolii, care va trece toate informaţiile despre elev (date personale, medii Capacitate 2013, medii gimnaziu etc), a doua parte, cu cele câteva sute de căsuţe aferente codurilor liceelor, revine integral părinţilor.

 

ADMITERE LICEU 2013 Cum se completează corect fişa de înscriere la liceu

Părinţii trebuie să treacă liceele pe orizontală, în ordinea preferinţelor, însă ar trebui să se uite mai întâi la nota finală de admitere a copilului (media aritmetică dintre nota de la Evaluarea Naţională şi media anilor de şcoală din gimnaziu) şi apoi la ultima medie de intrare la liceele vizate.

Un alt element important de care trebuie să ţină cont este ierarhia pe Bucureşti/pe judeţ a mediilor elevilor de clasa a VIII-a, ce va fi publicată pe 4 iulie pe admitere.edu.ro, care va arăta ce concurenţă va fi anul acesta la liceele bune şi foarte bune.

De asemenea, un factor important îl reprezintă însă şi distanţa de acasă până la liceu, susţine Beliciu, o problemă cel puţin în cazul oraşelor mari, cum e Capitala.Completarea opţiunilor pe fişa de admitere se face în ordinea preferinţelor candidaţilor.

Astfel, Ministerul Educaţiei îi sfătuieşte pe elevi ca pe primele locuri să scrie codurile liceelor unde îşi doresc cel mai mult să intre, în continuare se treacă opţiunile de liceu unde le-ar plăcea să intre şi să încheie cu ultimele opţiuni, să fie siguri că intru la un liceu.

„Primele casete cu datele personale şi notele obţinute la examen sunt completate de către secretariate, dar opţiunile sunt trecute de către elevi şi părinţi. Le recomand acestora să fie foarte atenţi atunci când completează opţiunile, deoarece codurile se scriu în căsuţe pe orizontală, nu pe verticală şi se poate greşi din neatenţie“, a explicat profesoara Ioana Nicolae, diriginte la o clasă de a VIII-a la Şcoala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu“ din Capitală.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cat-negru-e-dracull-1_51dc3873c7b855ff561e4c04/index.html

Cât de negru e dracul?

N-aş fi vrut să scriu despre acest bacalaureat cu scandal. Şcoala românească e de multă vreme pe o pistă greşită, iar cei care o parcurg, în majoritate, reprezintă un rebut educaţional cu care ne vom confrunta multă vreme de acum încolo.

Situaţia, aşa cum se prezintă, e fără ieşire. De douăzeci de ani, miniştrii de resort inovează, aşa cum îi duce capul şi cum îi împinge din spate ura politică. E plăcut să distrugi ce a făcut celălalt, iar cel care te urmează să distrugă ce ai făcut tu. Principala bogăţie a unei naţiuni sunt cetăţenii săi, iar inteligenţa, educaţia, instrucţia sunt resurse inepuizabile. Or, ceea ce se întâmplă în România este o lepădare forţată de această bogăţie, pe care o exportăm, în cantităţi fabuloase, moca.

Demult, PCR a legat învăţământul de economie, iar planificarea (artificială, prostească) a legat destinul oamenilor de planurile cincinale. În ciuda unui efort excepţional al copiilor, părinţilor şi profesorilor, multe destine au fost frânte absurd. Cel care se vedea, la examenul de admitere în facultăţi, primul sub linie, era un condamnat. Ţara avea nevoie anual de un număr fix de medici, ingineri, matematicieni. Nimic nu scăpa planificării. Oamenii nu contau. Istoria nu-i pomeneşte niciodată pe cei înfrânţi. Era nedrept, era contraproductiv. Tragic, multă lume vede în acest model referinţa. Care a fost rostul lui se vede, acum, din Rusia până în România. Niciun rost.

A fost de înţeles că baierele învăţământului superior s-au deschis. Ceea ce nu e la fel de înţeles e ce a urmat: o prăbuşire vertiginoasă a tuturor criteriilor. Societatea a sărăcit treptat, dar inexorabil, iar lipsa normelor a favorizat dezvoltarea subterană a tuturor racilelor societăţii. Diploma, scopul suprem, a devenit o afacere în care fraierii varsă banu’, fără să bănuiască inutilitatea furtului intelectual. Apoi, presiunea europeană a dus la falsificarea oficială a competenţelor. Intenţie bună, reuşită malefică.

Rezultatele de anul acesta nu-s nici mai bune, nici mai rele decât acum un an sau doi. Dacă a crescut procentul reuşitelor, a crescut, proporţional, procentul abandonurilor. Cine ia numărul total al elevilor şi măsoară reuşita, constată că nu e niciun progres. Cei care au învăţat şi ştiu sunt la fel de mulţi (sau puţini) ca anul trecut. Analfabeţii reali, adică aceia care nu pot să folosească nici limba română, nici noţiuni de matematică, fizică etc., sunt majoritari.

Cu diplomă sau fără, nu vor cuprinde niciodată lumea în care trăiesc. Sunt, şi o spun cu toată responsabilitatea şi tristeţea, nişte paria, sub-oamenii care vor îngroşa rândurile ignoranţei, violenţei şi corupţiei. Nu vorbesc de sub-oamenii ideologiilor totalitare, ci de dezmoşteniţii sorţii. Ne-am întors de unde am plecat. Nivelul de inteligenţă al unui popor nu creşte şi nu scade. Dar, dacă cei mai bine pregătiţi, cei mai bine dotaţi părăsesc un areal, norma populaţiei rămase tinde către subdezvoltare. Ţara, vai, nu are ce oferi cetăţenilor ei. Aproape că îţi vine să spui că toată această mulţime fără chip şi fără şanse se pregăteşte cel mai bine pentru lumea în care trăim.

La toate aceste întrebări dureroase, învăţământul nu răspunde. Şcoli profesionale, bacalaureat diferenţiat, dotare, statutul profesorilor – zero. Ţara decade, odată cu instituţiile ei. Iar Spiru Haret, părintele generaţiei interbelice, se răsuceşte în mormânt.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/pescuitorii-perle-1_51dbff45c7b855ff561d2f14/index.html

Pescuitorii de perle

În fiecare vară, distracţia favorită a României e să râdă tragic de viitorul ei. Mulţi oameni maturi se amuză pe seama autorilor de „perle“ culese la Bacalaureat, cu detaşarea pe care doar suficienţa o poate oferi, trăind satisfacţia că sunt deştepţi, fie şi numai prin comparaţie.

Uităm însă că noi, cei trecuţi de 40 de ani, suntem, la rândul nostru, autorii acestor tineri. Nu numai că le-am dat naştere, dar ei sunt instruiţi de profesori din generaţia noastră, nemaivorbind că ţara e condusă de nişte oameni aflaţi, teoretic, la vârsta deplinei maturităţi.

Acelaşi mecanism al bârnei invizibile din propriul ochi ne permite, de pildă, să declarăm că „americanii sunt proşti, pentru că  majoritatea habar n-au unde-i România pe hartă“, fără să ne punem problema că nici noi nu prea ştim unde e, de pildă, statul Illinois pe harta lor. Dacă veţi căuta pe Internet exemple de răspunsuri stupide de la bacalaureat, veţi vedea că fiecare ţară oferă anual o sumedenie de exemple suculente de ignoranţă.

Dar nu o lipsă de patriotism se manifestă în această hăhăială gregară, cât una de sens. Dacă elevii într-atât de slabi încât devin hazlii sunt atât de mulţi, de ce mai reprezintă „perlele“ lor o ştire? Niciodată nu a fost citată o teză excepţională, un eseu foarte bun, nu a fost „scos în faţă“ un elev meritoriu.

Anul acesta, ar fi fost şi aproape imposibil, pentru că sistemul a găsit soluţia perfectă pentru a rezolva problema: s-au dat subiecte foarte uşoare. Au dat cu ciocanul în clopotul lui Gauss până l-au făcut tingire. Cei sclipitori au fost încorporaţi celor mediocri şi astfel nu s-a obţinut o generaţie de premianţi, ci un batalion compact de evadaţi din liceu. Există cazuri de olimpici care au luat la unul dintre examene 9,50 şi 10 la cel de-al doilea, cu o medie de absolvire de 10, şi s-au aflat pe liste sub cei care au copiat ori au cumpărat subiectele. Iar noi râdem de cel care, în ciuda prostiei sale, măcar nu e hoţ.

Se întâmplă într-o societate în care elita nu-i doar un cuvânt prost înţeles, care sperie la simpla pronunţare, ci şi un inamic căruia i se ataşează ghiulele de picioare, să nu-şi ia zborul. „Intelectual“ nu-i neapărat acela care a citit metri cubi de cărţi, cu atât mai puţin mediocritatea lucie care apare zilnic pe ecranele televizoarelor, ci omul care gândeşte cu propriul lui creier, că-i tapiţer sau director de teatru.

De aceea, când râdeţi la aceste selecţii hazlii, gândiţi-vă că noi, cei trecuţi de 40 de ani, indiferent de cât de instruiţi ne simţim, rămânem cumva corigenţi în fiecare an, iar asta nu se mai îndreaptă la toamnă.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/elevele-10-clujului-am-invatat-sistematic-nupoti-inveti-intr-una-foarte-foarte-bucuroasa-scos-10-1_51dbc783c7b855ff561bf331/index.html

Elevele de 10 ale Clujului: „Am învăţat sistematic. Nu poţi să înveţi întruna. Sunt foarte-foarte bucuroasă că am scos 10!“

Ioana Bechet şi Tabita Alina Popan, foste colege la profilul de Ştiinţe ale Naturii din al Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“, cea mai bună şcoală din judeţ, aşteptau ieri cu nerăbdare rezultatele.

La 12.02, ieri, două doamne au început să lipească, în interior, pe peretele de sticlă al şcolii fişele cu notele mult-aşteptate. „Le-au afişat! Doamne! Hai să vedem ce-am făcut!“, zic e o altă elevă care fuma în curtea colegiului alături de foste colege.

Lumea îşi dă coate încercând să ajungă la rezultatele de la Bacalaureat. „Wow! 9,70! Sunt tare! Deci, cine îşi ia BAC-ul e şmecher!“, zice un fost licean. Ceilalţi din jurul lui zâmbesc.

La fel reacţionează şi două fete, Ioana Alexia Bechet şi Tabita Alina Popan, foste colege la profilul de Ştiinţe ale Naturii dinal Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“, cea mai bună şcoală din judeţ. La ele bucuria e mare pentru că au reuşit să ia BAC-ul cu media 10.

„Nu a fost greu deloc, doar neaşteptat. La Română nu credea nimeni că va veni un subiect din poezie, dar ne-am descurcat“, zice Tabita Alina Popan. Ea vrea să dea mai departe la Facultatea de Biologie. Visul ei e să devină profesor universitar ori cercetător.

Colega ei, Ioana Bechet, spune că ne foarte mândră de ea că a reuşit să ia 10 şi că speră să se descurce la fel de bine şi la Medicină. „Am învăţat sistematic. Am făcut şi pauze. Nu poţi să înveţi întruna. Sunt foarte-foarte bucuroasă că am scos 10!“, spune Ioana Bechet. Într-un târziu a venit şi mama ei ca să o felicite.

Alături de cele două fete era şi profesoara lor de Limba Română, Monica Columban. „Mi-am dat BAC-ul şi anul acesta şi mă bucur foarte mult că, prin elevii mei, au avut note mari. Doar prin învăţare sistematică se ajunge la 10 pe linie la Bacalaureat“, afirmă profesoara.

http://adevarul.ro/locale/brasov/bac-2013-rezultate-partiale-brasov-colegiul-national-andrei-Saguna-singurascoala-brasov-promovabilitate-100-bacalaureat-1_51dbbea4c7b855ff561bc31c/index.html

Bac 2013. Rezultate parţiale Braşov. Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“, singura şcoală din Braşov cu promovabilitate 100% la Bacalaureat

Colegiul îşi confirm încă odată renumele, obţinând cele mai mari note la Bacalaureat, dar şi performanţa de a avea promovabilitate 100%.

Cea mai mare notă, 9,96 a fost obţinută de un elev de la Şaguna, dar alţi 90 de colegi de-ai săi au luat medii peste 9,00. Colegiul Naţional „Dr.I. Meşotă“ se clasează pe locul II. Colegiul „Meşotă“ a ratat procentul de 100% la promovabilitate din cauza unui singur elev, eliminat la proba de istorie. În funcţie de aceste criterii, locul III îl ocupă în acest an Colegiul Naţional „Unirea“, unde cea mai mare medie a fost tot 9,88, dar numai 38 de elevi au obţinut medii peste 9,00. Locul IV revine Colegiului de Informatică „Grigore Moisil“ cu 27 de medii peste 9,00 şi cea mai mare medie 9,66. Al V-lea loc revine Colegiului Naţional „Radu Negru“ din Făgăraş cu 19 medii peste 9,00, cea mai mare medie fiind 9,75, scrie monitorulexpre.ro.

Cele mai slabe rezultate au fost la Zărneşti, Victoria, Prejmer şi Feldioara. La Braşov au dat examenul de Bacalaureat 3. 741 de elevi. Au promovat  2.309, au fost respinşi 1.425, iar 11 au fost eliminaţi din examen. La Braşov nu s-a obţinut nicio medie de 10.00. Note între 6.00 şi 7.99 au luat 789 de elevi, între 7.00 şi 7,99 au luat 658 de elevi, note între 8.00 şi 8.99 au luat 645 de elevi, iar note între 9.00 şi 9.99 au luat 317 elevi. Datele sunt cele oficiale făcute publice de Ministerul Educaţiei.

 

http://adevarul.ro/moldova/economie/bac-ul-tara-juchitorilor-1_51dcc8fdc7b855ff562062c0/index.html

BAC-ul în ţara „juchitorilor“

Examenul de Bacalaureat din acest an din Republica Moldova a arătat cât de bolnav este sistemul nostru de învăţământ. Notele proaste luate de mii de elevi nu sunt doar ale lor sau ale sistemului de educaţie, dar şi a întregii societăţi.

Or, vorbind despre calitatea învăţământului, nu ar trebui să uităm şi de cei care conduc ţara şi ne decid soarta. S-ar putea constata că aceştia au o pregătire chiar mai proastă decât tinerii care au picat BAC-ul, iar „înaltele studii“ ale unora dintre ei sunt nişte falsuri ordinare.

Ultimul caz l-am aflat chiar zilele trecute. Astfel, în varianta română a diplomei de studii superioare juridice a fostului manager al Căilor Ferate este scris că acesta este specialist în Drept Economic, iar în varianta engleză figurează Dreptul Civil.

Cazul magistratei Liuba Brânză de la Judecătoria Centru din Chişinău, care şi-ar fi luat licenţa în Drept folosind falsuri în acte, a fost investigat şi de Centrul Anticorupţie, şi de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Ministerul Educaţiei a constatat chiar că matricola ei de la instituţia numită Academia „Omega Lux“ din Bucureşti, unde pretinde că şi-a făcut studiile în anii 1993-1995, nu a trecut procedura de echivalare obligatorie pentru ca notele să fie recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova. Consiliul Superior al Magistraturii a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. Ni se sugerează chiar că ar fi un foarte bun magistrat şi că aceste informaţii ar fi o campanie de denigrare.

Despre calităţile profesionale ale Liubei Brânză vorbesc însă mai bine unele decizii adoptate de ea. De exemplu, pe 2 februarie 2012, magistrata a emis o încheiere prin care sunt recunoscute pretenţiile băncii Mobiasbancă faţă de firma Liga-2 din Chişinău şi compania austriacă Zeman Bauelemente privind recuperarea unei datorii de peste 1,6 milioane de euro, formate de la neachitarea la timp a unui credit de două milioane de euro. Pe lângă faptul că decizia era una la comandă, firma din Austria neavând nicio treabă cu creditul, în text a fost indicat greşit reclamantul, banca ce ar fi cerut rambursarea creditului fiind alta.

Mai mult. Datorită deciziilor magistratei, directorul firmei austriece a fost dat în urmărire generală de autorităţile moldoveneşti. Peste nouă luni şi îndelungi procese, Colegiul Civil de la Curtea de Apel a corectat decizia Liubei Brânză şi în loc de Mobiasbancă a inclus în calitate de reclamant firma Legaltriumf  în interesele Moldindconbank. Judecătoarea a scăpat şi de această dată basma curată, iar acest lucru nu putea fi posibil fără protecţia din partea CSM şi CSJ.

Putem doar bănui că „justiţiarii“ blochează desfăşurarea unei anchete veritabile în cazul Liubei Brânză pentru că s-ar putea descoperi că şi mulţi alţi oameni din sistem au obţinut diplome pe aceeaşi cale, de la aceeaşi pseudoacademie.

O rază de speranţă că în acest caz se va face lumină vine de la autorităţile române, care au declanşat o anchetă privind activitatea Academiei „Omega Lux“.

Până atunci, judecătorii cu diplome false vor continua să activeze nestingherit şi să decidă soarta unor oameni nevinovaţi.

P.S. Porecla de „juchitori” le-a fost dată magistraţilor care sunt plătiţi neoficial pentru a adopta deciziile necesare.

http://adevarul.ro/news/societate/mita-1_51dc410ec7b855ff561e710e/index.html

Barometrul global al corupţiei 2013. Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia – domeniile în care se dă cel mai des mită

Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia rămân cele mai mari consumatoare de mită din partea populaţiei, potrivit Barometrului Global al Corupţiei, lansat astăzi de Transparency International. Pe de altă parte, românii consideră că măsurile anticorupţie ale Guvernului Ponta sunt cu 6% mai eficiente de cât cele ale Guvernului Boc-Ungureanu.

Astfel, 1 din 7 români declară ca în ultimele 12 luni a plătit mită în sistemul medical şi 1 din 50 de români a plătit mită în sistemul de învăţământ, în condiţiile în care tinerii şcolarizaţi reprezintă 20% populaţia ţării. Acelaşi studiu arată că cel puţin unuia din patru români i s-a cerut mită în ultimul an, în timp ce 71% dintre aceştia au refuzat să o plătească.

„Aceste rezultate exprimă în termeni statistici experienţele românilor de mai bine de 20 de ani şi faţă de care măsurile au fost cel puţin ineficiente, dacă nu chiar inexistente. Perpetuarea lor trebuie să fie intolerabilă”, susţin reprezentanţii Transparency International.

Şansa unui român din patru se cumpără pe bani

Spre exemplu, corupţia de la examenul de Bacalaureat este doar unul din multele exemple în care prin corupţie este furată şansa la viaţă şi la un viitor onorabil a tinerilor merituoşi şi este premiată non-valoarea.

„Perpetuarea acestui fenomen ani la rândul, în ciuda camerelor de supraveghere şi a altor măsuri adoptate, şi chiar recunoaşterea lui publică de către unul dintre dascăli – prezumat călăuzitor al tinerilor pe drumul valorilor şi integrităţii, denotă mai degrabă sfidare, decât asumare, câtă vreme niciunul din dosarele deschise până acum pe această temă nu a fost soluţionat în mod exemplar şi irevocabil”, au completat specialiştii.

Pe acest fond, pentru mai mult de jumătate dintre români situaţia a devenit intolerabilă, 60% dintre intervievaţi declarând că sunt dispuşi să ia atitudine în nume propriu în faţa corupţiei.

Printre altele, Transparency International România cere instituţiilor abilitate, şi cu precădere Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale să deschidă uşa dialogului şi să iniţieze ample dezbateri pe tema problemelor semnalate şi a strategiilor de remediere.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/treicauze-fuga-calului-1_51dbce6ac7b855ff561c19f2/index.html

Trei cauze, din fuga calului

Gata, a trecut şi bac-ul! A venit vacanţa, la orizont se aud alte petarde, până la anul vom muta acolo, cu telecomanda, atenţia publică. Cred însă că, înainte ca rumorile să se stingă complet, chestiunea merită câteva ajustări.

Am avut de-a face cu un scandal de corupţie în şcolile româneşti. Părinţii şi/sau elevii au dat bani pentru ca, în sălile de examen să se poată copia. Au fost profesori-supraveghetori care i-au primit. În spiritul obiectivităţii, premierul a simţit nevoia să facă precizarea că, indiferent cât de mare sau cît de mică e, şpaga rămâne tot şpagă, deci măsurile punitive nu trebuie să fie diferite de la o situaţie la alta. Perfect corect şi de netăgăduit. Cei care au fost prinşi cu mâţa-n sac să suporte consecinţele! Numai că, deseori, tocmai proporţiile conferă dimensiunea ridicolului, după cum un portret al maestrului Popa’s te face să zâmbeşti fiindcă îngroaşă tuşele caracteriale ale unei fizionomii. Totuşi, şpaga luată de profesori are mai degrabă greutatea unui bacşiş, a unui ciubuc rătăcit prin sutiene, până la astronomicele comisioane sau „para-ndărături” e cale lungă. Vreau să spun că una e să te calce tancul, alta-să te calce hoţii şi alta-să te calce tristeţea.
Oricum, intervenţia hollywoodiană a poliţiştilor şi procurorilor chiar în timpul testelor ar trebui să fie păstrată pe mai departe ca subiect de reflecţie.
Incidentul a fost exfoliat, comentat, ţipat, mârâit, pârpălit la foc de tabără, ca de obicei s-au dat sentinţe televizate. Dar nimeni nu încercă să aşeze în jurul unei mese de studio câteva minţi neinflamate de partipris-uri, care să identifice, cu luciditate şi calm, cauzele profunde ale acestei situaţii. E mult prea simplu să te întrebi, cum făcea deunăzi un glas, ”CE s-a schimbat în şcoala românească în ultimii 23 de ani?” şi tot tu să-ţi zici cu fermitate în gând: „nimic!”. Pentru că întrebarea e prost pusă, dacă nu e urmată imediat de alta: ”DE CE nu s-a schimbat?”. Când se va răspunde la aceasta din urmă, lucrurile se vor limpezi şi se va deschide cale soluţiilor. La prima e lesne de răspuns: s-au schimbat insuportabil de multe! În ultimele două decenii, învăţământul românesc a devenit cel mai cinic poligon de încercări pe care poate să-l cuprindă imaginaţia! Deopotrivă învăţătorii, părinţii şi copiii au fost nevoiţi să afle asta, sacrificând nervi şi porţiuni imense de biografii!

Să n-o mai dăm atât după plop! Chiar şi la o privire din fuga calului, întregii tărăşenii i se pot pune cel puţin trei diagnostice grave. 1. Dascălii sunt ţinuţi programatic cu capetele sub nivelul demnităţii. Dacă nu dau meditaţii în particular, mor de foame. Cât timp se poate face performanţă cu burta plină doar de abnegaţie? 2. Trăind într-o lume în care s-a indus ideea că totul se poate vinde şi cumpăra, părinţii au ajuns să creadă că pot face asta chiar şi cu lumina din minţile propriilor odrasle. 3. Drămuirea bizară a ponderii „dosarelor” de liceu la admiterea în facultăţi a transformat bacalaureatul într-o afacere cu iz penal.
Până când noi înşine nu ne propunem să fim serioşi, haideţi să trecem pe alt canal!

http://adevarul.ro/locale/pitesti/bac2013-video–suspiciuni-frauda-latrei-licee-arges-1_51dbbe71c7b855ff561bc1db/index.html

BAC 2013 – VIDEO  Suspiciuni de fraudă la trei licee din Argeş

Cu toate că în Argeş nu au fost dovedite infracţiuni de fraudă la Bacalaureat Florin Gardin, inspectorul şcolar judeţean al ISJ Argeş, a recunoscut că la a doua probă a examenului a primit un telefon de la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care i-a precizat să verifice situaţia examenului în trei licee, pentru că exista suspiciunea că s-ar putea copia

Liceele vizate erau Liceul Tehnologic Ferdinand I Curtea de Argeş, Liceul de Atletism Cîmpulung şi Colegiul Naţional I.C. Brătianu. „Am mers eu într-un liceu şi alţi doi colegi în celelalte două menţionate. Dar nu s-a întîmplat nimic, asta este cel mai important. Au fost judeţe unde s-au vizat şapte licee, în Argeş au fost doar trei. De altfel, poliţiştii au supravegheat intrarea în unităţile şcolare, pentru ca totul să se desfăşoare în condiţii normale. N-am avut poliţişti la supravegherea în interiorul claselor,poliţişti au stat la uşa sălilor de clasă“, a explicat Florin Gardin.

http://adevarul.ro/news/eveniment/scandalul-Spaga-bolintineanu-trei-elevi-asteptati-marti-sediul-politiei-capitalei-audieri-1_51dcf0c8c7b855ff5620d900/index.html

Scandalul „Şpaga de la Bolintineanu”. Trei elevi sunt aşteptaţi miercuri la sediul Poliţiei Capitalei pentru audieri

Audierile elevilor în cazul fraudării examenului de Bacalaureat de la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti continuă şi miercuri. Astăzi, la sediul Poliţiei Capitale, sunt la audieri trei elevi.

Vinerea trecută, în jurul orei 11:40, la scurt timp după terminarea ultimei probe a examenului de Bacalaureat, la porţile Liceului „Dimitrie Bolintineanu”, liceenii au fost  aşteptaţi de mai multe echipaje de poliţie şi de două autocare ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

 

Motivul: pentru a fi duşi la audieri în cazul fraudei la Bac de la acest liceu. Directoarea liceului, Costica Vărzaru, a fost arestată marţea trecută pentru corupţie.

 

În cele din urmă s-a renunţat la transportarea elevilor cu autocarele şi li s-au întocmit procese verbale de citaţie astfel ca aceştia să poată alege singuri când se pot prezenta în faţa procurorilor pentru a da declaraţii.

Vineri au fost audiaţi 16 elevi, luni au fost 39, iar marţi 12.

Procurorii au menţionat că în total ar putea fi audiaţi 250 de elevi. Aceştia ar fi dat examenul de bacalaureat în sălile în care supraveghetori au fost profesorii asupra cărora s-au găsit sume nejustificate de bani.

Directoarea, în continuarea în arest preventiv

În cursul zilei de marţi s-a judecat şi recursul făcut la decizia de arestare preventivă primită de fosta directoare a liceului „Bolintineanu”. În faţa instanţei de la Curtea de Apel Bucureşti, Costica Vărzaru a declarat că ştia că se strâng bani, de către comitetul de părinţi, dar suma de aproape 13.000 de ei (câţi s-ar fi strâns), ar fi urmat să fie folosită pentru protocolul profesorilor, mai exact pentru a cumpăra apă, suc şi fructe.

Costica Vărzaru a mai spus ieri că suma de bani ar fi urmat să fie folosită şi pentru a motiva comisia.

„Nu am promis nimănui că voi furniza subiectele rezolvate elevilor. Am discutat cu vicepreşedinta Comisiei despre un minim ajutor acordat tuturor elevilor la examen, pentru a promova examenul şi pentru a fi eliberaţi de stres”, a explicat fosta directoare în faţa instanţei.

Parchetul îşi recunoaşte greşelile

După incidentele de vinerea trecută, atunci când mai multe echipaje de poliţie au mers cu două autocare la liceul „Dimitrie Bolintineanu“ pentru a-i lua pe elevi la audieri, Parchetul a publicat marţi, într-un comunicat, erorile făcute de procurori în timpul operaţiunii, identificând carenţe de comunicare. Ei au omis totuşi să explice de ce nu au dus la bun sfârşit operaţiunea audierii tuturor celor 112 elevi, aşa cum era programat

Parchetul General a anunţat că s-a constatat „o serie de deficienţe în ceea ce priveşte comunicarea publică“ în cazul fraudelor la bacalaureatul de la „Bolintineanu“ şi că a cerut Parchetului Capitalei ca informaţii legate de acest dosar să fie făcute publice doar de purtătorul de cuvânt al acestui parchet.

 

„Modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti. Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupţie, într-un sector extrem de important şi sensibil al vieţii sociale, învăţământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităţilor”, se arată în comunicat.

 

http://adevarul.ro/locale/targoviste/contestaTii-bac-2013-dAmboviTa-800-elevi-isi-contesta-notele-1_51dcdde5c7b855ff5620951f/index.html

CONTESTAŢII BAC 2013 DÂMBOVIŢA. Peste 800 de elevi îşi contestă notele

Un număr de 806 de contestaţii au fost depuse de candidaţii dâmboviţeni la examenul de bacalaureat, cele mai multe dintre acestea fiind înregistrate la limba română.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ISJ Dâmboviţa, Mihaela Anton, din totalul de 806 de contestaţii înregistrate, 292 sunt la limba şi literatura română, urmată de 203 contestaţii la matematică. De asemenea, au fost depuse 80 de contestaţii la istorie, 67 de contestaţii la anatomie, 62 la geografie şi 61 la biologie.

 

Promovabilitatea la bacalaureat este de 53,94 la sută în judeţul Dâmboviţa, cu şase procente mai mare decât anul trecut, şase candidaţi obţinând media 10.

 

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dâmboviţa, 4.823 de candidaţi s-au înscris la examenul de bacalaureat, iar dintre aceştia 311 au absentat, iar opt absolvenţi au fost eliminaţi.

 

Cele mai bune rezultate sunt la Colegiul „Ienăchiţă Văcărescu” unde promovabilitatea este de 95,77 la sută, Colegiul „Nicolae Titulescu” din Pucioasa – 95,09 la sută, Colegiul „Constantin Carabella” Târgovişte – 94,29 la sută, Colegiul „Constantin Cantacuzino” – 91,59 la sută.

 

Pe de altă parte, rezultate slabe s-au înregistrat la Liceul Tehnologic „N. Mihăescu” din Târgovişte, promovabilitatea fiind de 8,16 la sută, Liceul Tehnologic din Pucioasa – 8,57 la sută, Liceul Tehnologic „Dr. C. Angelescu” din Găeşti – 8,59 la sută.

 

http://adevarul.ro/locale/bistrita/bac-2013-rezultate-bac-2013-1_51dc3e30c7b855ff561e6503/index.html

REZULTATE BAC 2013. Maria Ioja, eleva cu cea mai mare medie din judeţ la Bacalaureat, vorbeşte despre examenul „maturităţii”

Mărturiseşte că a început să se pregătească treptat de când a început clasa a XII-a şi că munca din timpul liceului a ajutat-o enorm să obţină media care se apropie de nota maximă, 10. Maria Ioja este absolventa care a obţinut cea mai mare medie la Bac 2013: 9,91.

„Pregătirea am început-o în momentul în care am intrat în noul an şcolar. Treptat am accelerat ritmul destul de mult,” precizează Maria Ioja, fostă elevă a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”.

Aceasta a obţinut la Bacalaureat anul acesta 9.91, cea mai mare medie înregistrată în judeţul Bistriţa-Năsăud. Maria a obţinut 10 la proba scrisă de la Limba şi Literatura Română, 9,95 la matematică şi 9,80 la anatomie.

Susţine că deşi s-a pregătit serios pentru Bac abia în clasa a XII-lea şi munca depusă pe parcursul celorlalţi ani de liceu au contat enorm, alături de o tehnică de învăţare bine pusă la punct.

„Consider că unul dintre cele mai importante aspecte cu privire la examenul de Bacalaureat este să ştii cum să înveţi, să-ţi găseşti propriul mecanism şi să te menţii tot timpul în priză. Şi asta se poate face doar dacă pe parcursul anilor de liceu păstrezi un ritm constant de muncă. Pe mine asta m-a ajutat foarte mult în găsirea unui mod eficient de a-mi gestiona timpul şi efortul depus pentru studiu,” ne explică Maria.

Spune că nu şi-a propus să ia o anumită notă, însă şi-a dorit o medie mare la Bac. Asta pentru că îşi dorea să intre la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea engleză-română.

Întrebată de ce nu a optat pentru o universitate din străinătate, Maria recunoaşte că s-a gândit şi la această variantă şi chiar nu i-a fost uşor să se hotărască.

„Una din pasiunile mele şi motivul pentru care am decis să merg la Facultatea de Litere este limba română, pe care, bineînţeles, nu aş putea să o studiez în altă ţară. Mă gândesc totuşi la un master în străinătate sau la posibilităţile pe care le ai ca student de a merge şi a studia în altă ţară prin tot felul deprograme sau burse. Asta mă tentează şi, cu siguranţă, dacă voi avea ocazia, voi profita din plin,” îşi explică alegerea cea mai bună absolventă din judeţ.

Deşi s-a pregătit serios pentru examenul de Bacalaureat, Maria nu se aştepta să obţină cea mai mare medie din judeţ, asta pentru că adolescenta consideră că sunt foarte mulţi elevi buni în Bistriţa-Năsăud şi în Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”, unde a învăţat alături de elite.

„Mă aşteptam la o medie mare, proporţională cu efortul depus în lunile de dinainte de Bac, dar a fost o surpriză pentru mine să aflu că sunt prima din judeţ,” completează Maria Ioja.

Consideră că nu doar munca de dinainte a făcut diferenţa dintre note, ci mai mulţi factori care îţi pot influenţa rezultatul în bine sau în rău. Printre acestea se numără inspiraţia de moment, care poate să existe sau nu sau capacitatea de concentrare.

Întrebată de ce crede că în Bistriţa-Năsăud nu a existat nicio medie de 10, Maria Ioja precizează:
„Nu pot să-mi dau seama exact ce anume a influenţat această discrepanţă. Bistriţa-Năsăud este un judeţ mai mic, deci, cu mai puţini elevi în comparaţie cu alte judeţe.”

De asemenea, tânăra spune că, pe parcusul pregătirii pentru examene, micile distracţii au fost date la o parte şi înlocuite cu pauze, cu ajutorul cărora încerca pur şi simplu să-şi încarce bateriile.

Deşi consideră că este încă prematur să se gândească la o carieră, Maria susţine că şi-ar dori să profeseze la catedră, tocmai pentru că a avut norocul ca, în anii de şcoală, să întâlnească profesori foarte buni care au inspirat-o enorm.

„Cel puţin cu profesoara de limba română, doamna Mihaela Iacob, am creat o relaţie extraordinară. Ea m-a inspirat în alegerea carierei foarte mult. Pe viitor, însă, aş dori să rămân în mediul universitar,” încheie proaspăta absolventă.

 

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/bacalaureat-2013-rezultate-bacalaureat-2013-neamt-1_51dc3cfbc7b855ff561e6032/index.html

Rezultate Bacalaureat 2013/Peste jumătate din candidaţii respinşi în Neamţ au cerut recorectarea tezelor

După afişarea rezultatelor la prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2013, un total de 1343 de elevi au depus contestaţii pentru a primit note mai bune la recorectare.

Cele mai multe contestaţii depuse de candidaţii din Neamţ au fost la probele de limba română şi de martematică. După susţinerea examenului de Bacalaureat 2013, au fost declaraţi respinşi 2.041 de elevi din cei peste 5.000 înscrişi.

Mai mult de jumătate din candidaţii care nu au luat examenul speră să aibă şansă la recorectarea tezelor şi să-şi majoreze mediile, unii chiar să fie declaraţi admişi vineri, 12 iulie, când se vor afişa şi rezultatele contestaţiilor.

Înainte de depunerea contestaţiilor, procentul de promovabilitate la nivelul judeţului Neamţ era de 57,61%, cu 10% mai mare decât cel înregistrat în 2012, tot înainte de contestaţii. După porima sesiune de Bacalaureat din 2012 au fost depuse peste 1.500 de contestaţii, iar după recorectare procentul celor admişi la Neamţ a crescut de la 47% la aproximativ 49%.

La examenul de Bacalaureat din 2013, prima sesiune, în judeţul Neamţ s-au înscris în total 5.180 de candidaţi din promoţia curentă, dar şi din cele anterioare. La examene s-au prezentat însă doar 4.831 de elevi şi au fost declaraţi admişi 2.732.

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/rezultate-bacalaureat-2013–800-absolventi-judetul-hunedoara-depus-contestatii-1_51dc1b26c7b855ff561dc16f/index.html

Rezultate Bacalaureat 2013 / Peste 800 de absolvenţi din judeţul Hunedoara au depus contestaţii

Un număr de 812 candidaţi din judeţul Hunedoara, intraţi în examenele de Bacalaureat, au cerut recorectarea lucrărilor lor, a informat Mate Marta, purtătoarea de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara.

„Contestaţiile depuse de absolvenţi vor fi soluţionate până în 11 iulie, pentru ca în data de 12 iulie să fie afişate rezultatele finale ale examenelor de Bacalaureat”, a precizat inspectorul şcolar.

La exemanele de Bacalaureat au fost înscrişi circa 5.000 de elevi din judeţul Hunedoara. Promovabilitatea înregistrată după afişarea rezultatelor parţiale a fost de peste 50 la sută. Ea va creşte uşor, în urma recorectării lucrărilor, cred reprezentanţii inspectoratului.

Explicaţiile rezultatelor bune la Bac

Dacă în vara anului trecut, doar unul din trei elevi înscrişi la Bacalaureat au promovat examenele, promovabilitatea a crescut anul acesta cu aproape 20 de procente. Una dintre explicaţiile oferite de inspectorii şcolari este faptul că elevii care s-au considerat nepregătiţi pentru a face faţă Bacalaureatului au fost sfătuiţi să nu se prezinte la examene. La rândul lor, pofesorii susţin că testele au fost mai uşoare ca în anii trecuţi, dar şi că elevii au tratat Bacalaureatul cu mai multă seriozitate. De aceea, nu s-au înregistrat incidente deosebite în timpul examenelor.

Roxana Jivan a luat nota maximă la examenele de Bacalaureat din acest an. Este unul dintre cei cinci elevi hunedoreni premianţi ai Bacalaureatului. Potrivit Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, toţi cei cinci elevi care au obţinut nota 10 la Bacalaureat în această sesiune sunt de la Colegiul Naţional Decebal din municipiul Deva.

Cel mai bun liceu din municipiul Hunedoara, Colegiul Naţional Iancu de Hunedoara, a strâns în această dimineaţă, în curtea lui, peste 100 de elevi dornici să afle rezultatele la examenele de Bacalaureat.

http://adevarul.ro/locale/braila/rezultate-bacalaureat-2013-braila-lista-cei-mai-buni-absolventi-clasei-xii-a-1_51dc0afcc7b855ff561d6fdc/index.html

Rezultate Bacalaureat 2013 Brăila: lista cu cei mai buni absolvenţi ai clasei a XII-a. Dana Ilie, singura fată de 10 la mate-info, vrea să dea la Cibernetică

Brăila a înregistrat în acest an cea mai mare rată de promovare la examenul de bacalaureat din ţară. De asemenea, Brăila se află pe primul loc la rata de promovare a examenului de evaluare naţională.

Dacă anul trecut, Brăila s-a situat pe primul loc pe ţară cu un modest procent de 59,25, anul acesta, judeţul a rămas tot pe locul întâi, însă cu un procent de 74,17 % promovabilitate. Seria curentă a promovat în proporţie de 84,55 şi s-au obţinut şase note de 10, cu patru mai mult decât anul trecut: 3 note de 10 la Liceul “Iorga”, 2 la “Bălcescu” şi 1 la “Murgoci”.

Cele mai bune rezultate la examenul de bacalaureat, dar şi la admitere au fost obţinute de elevii de la Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci”, unde, de 5 ani, promovabilitatea este de 100 la 100- iar pentru locul doi se bat la Brăila colegiul „Nicolae Bălcescu” şi liceul „Nicolae Iorga”, “Bălcescu” obţind rezultate mai bune la admiterea în liceu, iar “Iorga” la promovabilitatea la bacalaureat.

La „Bălcescu” s-au înregistrat două medii de 10: Dana Ilie (foto) la MATE-INFO şi Ioan Damian, tot la MATE-INFO. Dana este şi în fotografia de mai sus. A plecat la mare imediat ce a aflat rezultatele. „Este un copil tare bun, o elevă care în ciuda dificultăţilor a trecut peste toate, nu doar a învăţat, ci s-a şi implicat în numeroase proiecte de voluntariat. Este şi olimpică la chimie”, ne-a declarat Carmen Pârlog, directorul LIceului „Bălcescu”.

„Am depus eforturi susţinute, am reuşit să dăm rezultate foarte bune cu aceşti copii. Bineînţeles că factorul uman este determinant în obţinerea rezultatelor”, a adăugat Carmen Pârlog.

Dana Ilie vrea să dea la Cibernetică la Bucureşti, iar colegul ei, Ioan Damian se dusese chiar astăzi la Bucureşti, vrea să se înscrie la Automatică.

Medii de 10 au mai obţinut în acest an: Vlad Mihail Cerchez, la Ştiinţe Sociale- Iorga, Anca Oprişanu Măciucă, ştiinţe sociale- Murgoci, Andreea Marinescu, ştiinţe sociale- Iorga şi George Oprea, Mate-INFO, Iorga.

http://adevarul.ro/locale/zalau/rezultate-bacalaureat-2013-salaj-topul-probelor-cele-mai-multe-note-10-1_51dc0ee3c7b855ff561d8604/index.html

Rezultate bacalaureat 2013 Sălaj: topul probelor cu cele mai multe note de 10

Judecând după numărul de note de 10 obţinute de candidaţii din Sălaj participanţi la prima sesiune a examenului de bacalaureat, cele mai uşoare subiecte au fost, anul acesta, la biologie.

Cele mai multe note de 10 de la examenul de bacalaureat au fost înregistrate anul acesta, în Sălaj, la biologie, unde 52 de candidaţi au obţinut nota maximă. În topul materiilor cu cele mai multe note de 10 urmează matematica, unde s-au dat 43 de note de 10, şi geografia, cu 30. La limba română, proba cu cei mai mulţi candidaţi, au fost acordate doar 18 note maxime, la sociologie – 17, iar la limba maghiară, 13. 10 note de 10 au fost acordate la istorie, opt la informatică, şapte la fizică, patru la filosofie şi două la chimie. La economie un singur candidat a obţinut nota maximă, în timp ce la logică şi argumentare – niciunul.

Reamintim că patru candidaţi din Sălaj au obţinut nota 10 la toate probele examenului de bacalaureat. Trei dintre ei au avut de susţinut trei probe, iar unul a avut patru, în plus fiind, în acest caz, proba la limba maghiară.

http://adevarul.ro/locale/giurgiu/bac-2013-mai-putine-contestatii-giurgiu-decat-anul-trecut-1_51dc075cc7b855ff561d5c40/index.html

Rezultate Bacalaureat 2013 / Mai puţine contestaţii la Giurgiu decât anul trecut

Se pare că la Giurgiu cei care au susţinut examenul de Bacalaureat în acest an s-au consolat deja cu notele obţinute. La centrele de examen au fost înregistrate luni după-amiază un număr de 396 de contestaţii, cu 3% mai puţine decât în 2011.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Georgeta Stănescu, a declarat pentru “Adevărul” că cele mai multe contestaţii s-au depus la limba şi literatura română, urmată de matematică şi biologie.

“S-au înregistrat 396 de contestaţii, dintre care 118 la limba şi literatura română, aproximativ 100 la matematică. Restul contestaţiilor sunt în special la ultima probă, cele mai multe dintre ele fiind la biologie” a spus Georgeta Stănescu.

Anul trecut, după afişarea primelor rezultate, au fost depuse 405 contestaţii în care procentul de promovabilitate depăşea 45%.

Rezultatele finale ale Bacalaureatului (sesiunea de vară) vor fi afişate vineri, 12 iulie, la cele şapte centre de examen de pe raza judeţului: Grupul Şcolar “Miron Nicolescu”, Colegiul Tehnic Naval “Viceamiral Ioan Bălănescu”, Liceul Teoretic “Tudor Vianu”, Şcoala Gimnazială Nr. 8 “Academician Marin Voiculescu” (toate din municipiul Giurgiu), Grupul Şcolar Călugăreni, Grupul Şcolar “Udrişte Năsturel” Hotarele şi Liceul Tehnologic “Dimitrie Bolintineanu” Bolintin Vale.

După afişarea primelor rezultate, Giurgiu ocupă antepenultimul loc în topul ratei promovabilităţii (39,45%) fiind singurul judeţ cu o evoluţie negativă faţă de Bacalaureatul din 2011.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/rezultate-bac-2013-eleva-10-ienachita-vacarescu-vreau-plec-relaxez-uit–examene-libera-1_51dbfadcc7b855ff561d158c/index.html

REZULTATE BAC 2013 Elevă de 10 la Ienăchiţă Văcărescu: „Vreau să plec să mă relaxez, să uit de  examene. Acum sunt liberă”

Stresul examenului de Bacalaureat a unul extrem de mare atât pentru elevii mai slab pregătiţi, cât şi pentru „minţile luminate” de la cele mai bune licee din Târgovişte. Cele mai multe medii de 10, două, au fost la Ienăchiţă Văcărescu.

După ce în 2012, două eleve de la Ienăchiţă Văcărescu au reuşit să obţină singurele medii de 10 din Dâmboviţa, acum, la sesiunea din 2013, numărul de medii maxime a rămas acelaşi. Fetele de 10 se numesc Ana-Maria şi Carmen.

Ana-Maria, una dintre fetele de 10 spune că vrea să urmeze Facultatea de Drept de la Universitatea Târgovişte, pentru a continua tradiţia de familie. Şi pentru ea, examenul a fost o povară, dar rezultatele bune o fac să se gândească la viitor cu zâmbetul pe buze.

Am fost foarte emoţionată. A fost un examen foarte greu dar am reuşit să învăţ toată materia şi datorită mamei mele care m-a ajutat foarte mult, m-a ascultat. De patru ori am parcurs materia. Chiar duminică, înainte de română am repetat tot caietul. Eram chiar stresată să nu care cumva să uit ceva. Până la urmă a fost bine. Se văd rezultatele dacă chiar îţi doreşti ceva cu adevărat şi dacă ai învăţat şi pe parcursul celor patru ani. Îmi place Limba Română foarte mult. Nu mi s-a părut foarte greu pentru că mi-a şi plăcut, dar o să merg la Facultatea de Drept din Târgovişte”, a declarat Ana-Maria, pentru „Adevărul”.

Proaspăta absolventă se gândeşte acum la vacanţă

„După ffacultate o să vreau să mă angajez în Bucureşti, dar să vedem. Deocamdată mă simt bine aici. Am ales Dreptul pentru că vreau să urmez cariera mamei mele. Acum vreau să plec puţin în vacanţă. S-ar putea să plec cu o prietenă în Italia. Vreau să plec să mă relaxez, să uit de  examene. Acum sunt liberă”, a mai spus Ana-Maria.

Cea de-a doua elevă de 10 de la Ienăchiţă Văcărescu, Carmen, vrea să devină medic. Nu se aştepta să ia nota maximă la toate probele, însă, „”totul e bine când se termină cu bine”.

Sinceră să fiu, nu mă aşteptam. Eu dau la medicină, aşa că am stat mai mult să învăţ pentru medicină, dar e bine că a ieşit aşa. Pentru mine nu conta media pentru admiterea la facultate, dar oricum nu vroiam  să iau o notă mică la BAC, vă daţi seama. Mă bucur extrem de mult că a ieşit aşa.  Am făcut şi pregătire suplimentară. Am avut mici dificultăţi la Limba Română pentru că nu am avut atât de mult timp să învăţ toate comentariile şi a trebuit să şi improvizez un pic. A picat poezie şi eu eram sigură că o să ne pice proză. La Biologie mă aşteptam să iau 10, la matematică aproape de 10, dar la română nu speram la nota maximă. Nu puteam să estimez. Am avut peste 9,50, chiar şi 9,80 pe parcursul celor patru ani de liceu”, e dezvăluit pentru „Adevărul”, Carmen, una din fetele de 10 de din Dâmboviţa.

http://adevarul.ro/locale/sibiu/bac-2013-sibiu-fost-depuse-549-contestatii-cele-mai-multe-limba-romana-1_51dbf06ec7b855ff561cd965/index.html

REZULTATE BAC 2013 Sibiu Au fost depuse 549 de contestaţii, cele mai multe la limba română

549 de contestaţii au fost depuse în judeţul Sibiu după prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2013- Rezultatele finale vor fi afişate vineri, 12 iulie.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, din cele 549 de contestaţii depuse 157 au fost la limba şi literatura română, 75 la matematică şi 69 la biologie.

Rezultatele finale pentru BAC 2013 vor fi afişate vineri, 12 iulie, după rezolvarea contestaţiilor.

Anul acesta, 2.946 dec candidaţi din judeţul Sibiu s-au înscris la prima sesiune a examenului de Bacalaureat. Dintre aceştia, 2.387 au terminat liceul anul acesta iar 559 provin din seriile anterioare.

Examenele scrise au debutat cu proba la limba şi literatura română, unde subiectele au fost considerate destul de uşoare de către candidaţi. Proba scrisă la română a marcat şi un caz cel puţin neobişnuit, o elevă venită la examen la ora 11:00, convinsă fiind că acesta începea la 12. Asta, în condiţiile în care toate probele scrise au început la ora 9:00.

Şi examenul la matematică, dar şi proba scrisă obligatorie a profilului au fost considerate în general accesibile de către candidaţii de la Sibiu, care se aşteaptă la note mari.

 

Un singur elev a fost eliminat, la ultima probă scrisă, mai exact la biologie. Este vorba despre un elev de la Mârşa, provenit dintr-o promoăţie anterioară, care a fost prins cu telefonul mobil în sala de examen.

 

BAC cu acuzaţii de trafic de influenţă, la Sibiu

 

Bacalaureatul din 2013 a marcat primul caz cu acuzaţii de corupţie înregistrat în ultimii ani la Sibiu. Sorin Joantă, inspector şcolar de religie şi preşedinte al Comisiei de bacalaureat din Centrul zonal de evaluare Sibiu este acuzat de trafic de influenţă, la fel şi Viorel Giupană, şeful cantinei de la Colegiul Tehnic „Independenţa” Sibiu. Toma Ştefan Stancă, candidat la examenul de bacalaureat este de asemenea acuzat de procurorii DNA de cumpărare de influenţă”.

 

Potrivit DNA, “La data de 1 iulie 2013, învinuitul Giupană Viorel a primit de la învinuitul Stancă Toma-Ştefan (candidat la examenul de bacalaureat organizat la Colegiul Tehnic „Independenţa” Sibiu) suma de 2200 lei (echivalentul a 500 euro) prevalându-se de influenţa pe care susţinea că o are asupra cadrelor didactice din Comisia de corectare a lucrărilor la examenul de bacalaureat, astfel încât să îi fie asigurată candidatului reuşita la proba de Limba şi Literatura Română.

 

În perioada 1-3 iulie 2013, în calitate de inspector şcolar şi preşedinte al Comisiei de bacalaureat din Centrul zonal de evaluare Sibiu ( având sarcini privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat la nivelul judeţului), învinuitul Joantă Sorin a acceptat promisiunea de a primi de la Giupană Viorel o parte din suma de 2 200 lei, cu scopul de a interveni la evaluatorii din Comisia de corectare a lucrărilor la examenul de bacalaureat de la Colegiul Tehnic „Independenţa” Sibiu, astfel încât să i se asigure candidatului Stancă Toma-Ştefan reuşita la proba de Limba şi Literatura Română”.

 

Joantă şi Giupană au primit interdicţie de a părăsi localitatea de domiciliu pentru următoarele 30 de zile, iar Inspectoratul Şcolar Judeţean a demis întreaga comisie de BAC de la Sibiu şi a numit o nouă comisie.

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/bac-2013-tripleta-10-neamt-isi-bagajele-merge-studii-axa-bucuresti-viena-glasgow-1_51db9db5c7b855ff561b113d/index.html

REZULTATE BAC 2013 Tripleta de 10 de la Neamţ îşi face bagajele pentru a merge la studii pe axa Bucureşti-Viena-Glasgow

Două fete de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ şi un băiat de la CN „Calistrat Hogaş” sunt absolvenţii de elită care au luat cu media maximă examenul de Bacalaureat din Neamţ.

Singurul băiat de 10 din Neamţ a ales Viena

Daniel Şoldan s-a remarcat în anii de liceu prin participările la faza naţională a olimpiadelor de franceză, istorie şi limba română unde a reprezentat Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ. El apreciază că cea mai mare parte din rezultatele bune obţinute li se datorează profesorilor care l-au îndrumat.

„Consider că mai mult de jumătate din realizările mele este meritul dascălilor pe care i-am avut în şcoală. Le mulţumesc îndeosebi celor care m-au îndrumat pentru bacalaureat, respectiv doamnei diriginte Cristina Neculăeş, profesor de limba şi literatura română, doamnei profesoare de istorie Daniela Mătăsaru şi doamnei profesoare de geografie Elisabeta Tofan. Port un respect deosebit doamnei profesoare de franceză datorită căreia am devenit pasionat de literatura franceză”, spune Ionuţ.

Absolventul cu 10 la BAC de la „Hogaş” se pregăteşte acum pentru studiile pe care le va urma la Viena, la Universitatea de Relaţii internaţionale şi ştiinţe politice unde a aplicat.

„În primul an de studiu la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Viena voi face cursuri intensive de limbă germană. Am studiat limba în clasele a IX-a şi a X-a cu doamna profesor Elena Mitrea, dar trebuie să-mi perfecţionez cunoştinţele pentru că vor urma, după anul pregătitor cei 4 ani de studii de specialitate”, mai spune Daniel care ar dori să lucreze la ONU, sau chiar în Guvernul României.

Faţă de alţi colegi de vârsta lui, Daniel Şoldan are o pasiune pentru lectură pe care şi-o cultivă în fiecare zi: „În fiecare seară, la culcare, citesc din Mircea Eliade, Camil Petrescu, dar şi operele lui Michel Foucault, din literatura franceză”.

Ana Scurtu, e mândră de şcoala românească de Medicină

Ana Elena Scurtu este una din cele două eleve ale Colegiului „Petru Rareş” care a obţinut 10 pe linie la prima sesiune a examenului de Bacalaureat. Adolescenta este din Bicaz, iar în primul an de liceu a făcut naveta la Piatra Neamţ pentru a frecventa cursurile la clasa de matematică-informatică. Rezultatul obţinut la BAC, cu 10 pe linie la română, matematică şi biologie a fost o surpriză plăcută pentru tânăra „rareşistă”.

„Simţeam că aş putea lua 10 pe linie pentru că subiectele au fost uşoare, dar la română nu putea fi o certitudine pentru că fiecare profesor poate avea o altă viziune decât cea a elevului şi e mai mult loc de subiectivism”, mai spune absolventa.

După euforia zilei în care s-au afişat rezultatele concretizată cu o partidă de tenis cu prietenii, Ana a revenit la studiu pentru că o aşteaptă marea încercare a acestei veri, admiterea la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti.

„Mi-am dorit să devin medic încă din clasa a VII-a, încă de atunci mi-am canalizat toate acţiunile spre acest scop. Anul acesta se anunţă cred cea mai mare concurenţă din ultima perioadă, dar sper să am succes”, mai spune rareşista de 10.

Deşi sistemul şi societatea actuală nu respectă întru totul pregătirea şi performanţa acestei categorii profesionale, Ana Elena Scurtu speră că lucrurile se vor aşeza în timp, iar medicii vor ajunge mult mai sus pe scara valorilor din societatea românească.

„Cam în 10-11 ani cât va dura perioada de studii este timp ca aceste lucruri să se pună la punct, iar sistemul medical să se redreseze”, mai spune absolventa.

Diana Dumitrescu merge în Scoţia pentru o carieră în cinematografie  

Ca şi colega ei de generaţie şi de liceu (CN „Petru Rareş”) cu 10 pe linie la BAC, Diana Alexandra Dumitrescu a absolvit tot o clasă de matematică-informatică. Tot ca punct comun cu Ana Elena Scurtu, Diana vrea să urmeze pe viitor o profesie care nu este de profil real, tânăra optând deja pentru Universitatea de film şi televiziune din Glasgow (Marea Britanie).

„Am aplicat la această Universitate şi nota de la Bacalaureat era decisivă pentru admitere. Cea mai mare pasiune e filmul şi aş vrea să lucrez în producţie, sau ca regizor, oricum în spatele camerei. Ştiu că, în afară de Sophia Coppola, fiica marelui Francis Ford Coppola, femeile nu prea fac carieră în domeniu, dar e o oportunitate pe care aş vrea să o încerc.

O altă variantă ar putea fi televiziunea, mai precis producţia de publicitate pentru TV”, spune Diana Alexandra. În anii de liceu, ea şi-a cultivat pasiunea participând cu filme de scurt metraj la diferite concursuri de gen. Cât despre nota de la BAC, Diana spune că secretul a constat în multă muncă şi studiu constant pe tot parcursul celor patru ani de liceu.

„Practic, înainte de Bacalaureat nu a mai fost vorba decât de recapitulare, materia trebuie învăţată la timpul ei. Profesorii au fost timpul alături de noi şi ţin să o menţionez aici în primul rând pe doamna diriginte, profesor Sanda Spiridon”, mai spune Diana.

http://adevarul.ro/locale/ploiesti/catalina-ripeanu-singura-eleva-prahova-10-bac-pregateste-paraseasca-romania-fost-admisa-universitatea-sheffield-1_51dbe5e2c7b855ff561c9df6/index.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013 / Cătălina Rîpeanu, singura elevă din Prahova cu 10 la BAC, se pregăteşte să părăsească România. A fost admisă la Universitatea Sheffield

Pasionată de artă şi design, dar absolventă de matematică-informatică, Cătălina Gabriela Rîpeanu este singurul absolvent din Prahova care a încheiat rezultatele la examenul de bacalaureat 2013 cu media 10 pe linie. Media maximă i-a adus şi admiterea la informatică-management din cadrul Universităţii Sheffield, din Anglia

Modestă, frumoasă şi pasionată de artă, Cătălina Rîpeanu a reuşit o performanţă de invidiat pentru mulţi dintre absolvenţii de clasa a XII-a, interesaţi doar să treacă, cu orice medie, examenul maturităţii.

Cătălina este absolventă a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul“ din Ploieşti, la profilul matematică-informatică, specializare pe care a urmat-o ca o tradiţie din familie, mama sa fiind profesoară de informatică. Aşa se face că la probele scrise de la BAC, matematica şi informatica, chiar nu şi-a făcut probleme. A luat 10, însă, şi la limba şi literatura română, tratând de nota maximă subiectul hulit de colegii săi de la Real, poezia modernistă.

Dar nici această performanţă nu este surprinzătoare. „Cred că la mine este vorba despre ceva combinat. Am urmat un profil de real pentru că aşa am fost orientată de mică, dar mi-au plăcut mai mult disciplinele de uman“, spune Cătălina Rîpeanu.

De altfel, în afara şcolii, este o artistă. Desenează şi este pasionată de cinematografie, arte şi design. „Când eram mică, mi-ar fi plăcut să lucrez în domeniul filmelor, dar nu ca actor, ci ca un specialist din spatele camerei, să observ fenomenul şi pe cei implicaţi în cinematografie“, îşi dorea Cătălina în copilărie.

Iar la acest vis nu a renunţat. După obţinerea mediei de 10 pe linie la Bac 2013, a fost sigură şi de admiterea la Universitatea Sheffield din Anglia. A început aplicaţia pentru facultatea de informatică-management încă de anul trecut, din ianuarie, iar ultima condiţie pe care o avea de îndeplinit era obţinerea, la bacalaureat, a notei 8,50 la matematică şi media 9 la examen.

Nu mai am emoţii după rezultatul bun de la Bac, şi, chiar dacă voi urma o facultate cu profil real, în Anglia, îmi doresc să fac, în paralel, şi artă şi design, iar la final să le îmbin într-o profesie. De altfel, nici nu sunt incompatibile. Web design-ul presupune şi artă“, spune Cătălina Rîpea.

Facultatea a ales să o facă în străinătate din cauza sistemului educaţional deficitar din România, dar şi pentru că nu a găsit ceea ce căuta. „Eu cred că în ţară pot face la un nivel înalt doar o facultate din domeniul petrolului, arhitecturii şi medicinei. Poate că arhitectura era o soluţie pentru mine, dar nu a fost să fie. Mi-ar fi plăcut să rămân în ţară, alături de familie, dar este cea mai bună alegere, acum sunt bucuroasă că am fost admisă“, spune Cătălina.

Succesul unui 10 pe linie la Bac nu este, în cazul Cătălinei Rîpea, „tocitul“, aşa cum ar crede colegii de examen. „Nu sunt genul care să stea mult să înveţe, reţin uşor informaţiile şi ştiu să le aplic atunci când trebuie. Este adevărat că a fost vorba de un efort de patru ani, dar l-am dozat, astfel că am putut şi să mă distrez şi să fac tot ceea ce mi-a plăcut“, destăinuie absolventa.

În 2012, a fost tot un singur caz de medie maximă la bacalaureat în Prahova, obţinută de Irina Alduca, absolventă a Colegiului Naţional „Al. I. Cuza“ din Ploieşti.

 

http://adevarul.ro/locale/arad/elevi-10-bac-sanda-pelea-nu-luat-meditatii-insa-s-a-pregatit-temeinic-singura-1_51dbdf41c7b855ff561c7749/index.html#

Rezultate Bacalaureat 2013 /Elevi de 10 la BAC: Sanda Pelea nu a luat meditaţii, însă s-a pregatit temeinic de una singură

Sanda Pelea a învăţat la Liceul „Mihai Viteazu” din Ineu  şi este una dintre absolventele din judeţul nostru care a luat media zece la examenul de bacalaureat.

Sanda a fost mereu o elevă model, pe care acum o regretă profesorii şi directorul liceului, deoarece a adus de-a lungul anilor numeroase premii.

„Ne bucurăm că o elevă de la noi a obţinut media zece. Încă o dată ne-a adus o mare bucurie. Nu mai avem elevi aşa de buni ca ea şi de ambiţioşi. Mereu a obţinut premii pentru liceu şi astfel ne-am făcut cunoscuţi”, spune directorul Teodor Crişan.

Şi primarul din Ineu, Călin Abrudan, afirmă că este mândru că una dintre cele două medii de zece din judeţul Arad este al unei absolvente de la Liceul „Mihai Viteazu” din localitate.

În şcoala generală şi în liceu, Sanda Pelea a participat la olimpiadele şcolare la disciplinele Limba şi Literatura Română şi Istorie.

„În clasa a IX-a am obţinut premiul al doilea la faza naţionala a Olimpiadei de Română şi premiul al treilea la aceeaşi etapă a Olimpiadei de Istorie. În clasa a X-a am obţinut premiul I la faza naţională la Româna şi am participat şi la etapa internaţională la această disciplină, unde am luat tot premiul I, cu punctaj maxim. În clasele a XI-a şi a XII-a am fost la etapa naţională la Istorie şi în fiecare an am reuşit să iau premiul I cu nota 10. La examenul de bacalaureat am susţinut probele scrise doar la Istorie şi Geografie, proba la Română mi s-a echivalat cu rezultatul de la Olimpiada Internaţională din liceu”, spune Sanda.

Aceasta a mai mărturisit că nu a luat meditaţii la niciuna dintre disciplinele la care a susţinut probe scrise la bacalaureat, însă s-a pregatit temeinic de una singură.

„Participand la Olimpiada de Istorie, am învăţat aproape toată materia pentru concurs, aşa că la BAC nu am avut foarte multe emoţii, însă am simţit o oarecare presiune, întrucât ştiam că toată lumea aşteaptă de la mine o notă mare şi eu însămi îmi doream mult acest lucru. La Geografie am avut emoţii mai mari, pregătirea pentru Olimpiada de Istorie nu mi-a permis să învăţ din timp, plus că nici materia nu e prea pe gustul meu. Însă am tras tare în ultima luna, am învăţat din greu, am lucrat multe variante din culegeri, profesorul mi le-a corectat”, mai susţine eleva.

În ceea ce priveşte afişarea rezultatelor, Sanda spune că a fost extrem de emoţionată şi de fericită când a văzut nota. „M-am bucurat în egală măsură şi pentru colegii mei care au obţinut rezultate deosebite, în cea mai mare parte. Am primit o mulţime de felicitari, şi pe facebook, şi prin telefon, şi  direct. E un sentiment deosebit să ştii că aprecierile celorlalţi vin în urma unui efort îndelungat, pe parcursul căruia ai investit atâtea speranţe şi ai pus atâta suflet. Părinţii mei m-au susţinut tot timpul şi mi-au arătat multă încredere, iar asta m-a ajutat să trec mai uşor peste perioada de stres care a precedat susţinerea probelor. Le multumesc profesorilor mei, domnului diriginte Iga Veniamin (Istorie), doamnei Dana Nemes (Română) şi domnului Sorin Răducan (Geografie)”, mai declară Sanda Pelea.

În continuare aceasta vrea să urmeze Dreptul la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca.

Cealaltă absolventă care a luat media 10 vine de la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” Arad şi se numeşte Neamu Ruxandra Ioana.

http://adevarul.ro/locale/oradea/bihor-alexandra-vi-1_51dbdb9ac7b855ff561c6352/index.html

FOTO Rezultate Bacalaureat 2013 Alexandra Vid, singura elevă din Bihor care a obţinut media 10 la BAC: „Consider că am învăţat tot ce se putea învăţa”

Alexandra Vid este singura elevă din Bihor care a reuşit să obţină media zece la examenul de Bacalaureat. Se aştepta la o medie de peste 9.50, dar nu credea că va fi zece. Când şi-a văzut nota la avizierul şcolii a izbucnit în lacrimi.

Munca celor 12 ani de şcoală se vede în rezultatele excepţionale ale Alexandrei. A reuşit să termine cei patru ani de liceu cu media 9.96, iar la examenul de Bacalaureat a obţinut 10 la fiecare dintre cele trei probe susţinute. “Pentru a ajunge la astfel de rezultate a fost nevoie de multă  muncă . Am învăţat mult pe tot parcursul şcoli, pot spune că m-am pregătit constant. Consider că am învăţat tot ce se putea învăţa”, ne-a spus Alexandra.

De la profesori, la părinţi, colegi de liceu sau prieteni, toţi sunt mândri de performanţa tinerei orădence. Pentru ea examenul de Bacalaureat din acest an nu a fost nici greu, nici uşor, şi asta pentru că a învăţat tot timpul. “În ultimul an presiunea a fost mai mare. Poate proba de la română a fost mai dificilă, dar subiectele pe care le-am avut de rezolvat au fost din materia celor patru ani de şcoală. Cum am participat la olimpiade şi am învăţat tot timpul nu mi s-a păru ceva ieşit din comun” ne-a mărturisit Alexandra.

Ieri, când a ajuns în faţa panoului unde s-a afişat notele de la BAC şi a văzut că are media 10 a izbucnit în lacrimi. “Nu mi-a venit să cred că am obţinut o astfel de medie. Mă aşteptam la note mari şi mă bucur că munca mea de până acum a fost răsplătită la cote maxime”, a afirmat Alexandra Vid.

Nu s-a decis încă dacă îşi va continua studiile la o facultate din România sau va opta pentru o facultate din străinătate. De un lucru este sigură: îşi doreşte o carieră de succes.

http://adevarul.ro/news/societate/ministrul-muncii-cei-nu-luat-bac-ul-primi-250-lei-somaj-1_51dbd2b6c7b855ff561c323a/index.html

Ministrul Muncii: cei care nu au luat Bacalaureatul pot primi 250 de lei şomaj

Tinerii care au terminat o formă de învăţământ şi nu au un loc de muncă pot obţine, pentru şase luni, o indemnizaţie de şomaj de 250 de lei, aceasta putând fi acordată şi absolvenţilor de liceu care nu au promovat examentul de bacalaureat, a declarat, marţi, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a prezentat măsurile pe care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă le poate lua în sprijinul tinerilor absolvenţi.

Potrivit legii, absolvenţii au 60 de zile să se înregistreze la agenţia de ocupare din judeţul în care locuiesc, pentru a putea beneficia, timp de şase luni, de o indemnizaţie de şomaj care reprezintă 50 la sută în indicatorul de referinţă, adică 250 de lei, dar şi de unele măsuri active, precum servicii de mediere şi consiliere.

Ministrul Mariana Câmpeanu a amintit şi de programul prin care angajatorii pot primi subvenţii dacă angajează absolvenţi de orice formă de învăţământ. Aceste subvenţii se pot acorda pentru 12 sau 18 luni, dacă tânărul angajat are şi handicap, valoarea lor variind în funcţie de nivelul de pregătire al absolventului: 500 de lei pe lună pentru nivel de şcoală primară sau gimnazială, 600 de lei pentru absolvenţi de liceu sau postliceală şi 700 de lei pe lună pentru cei care au terminat o formă de învăţământ universitar.

De asemenea, legea permite acordarea unor prime de încadrare absolvenţilor care reuşesc să îşi găsească un loc de muncă.

UE finanţează programul „Garanţia pentru tineri”

Minsitrul Mariana Câmpeanu a mai spus că la nivel european s-a adoptat „Garanţia pentru tineri”, program care obligă autorităţile din statele membre să ia măsuri pentru orice tânăr care în patru luni de la absolvire nu reuşeşte să găsească un loc de muncă, o formă de a-şi continua studiile sau un program de formare profesională.

De asemenea, Ministerul Muncii pregăteşte două proiecte cu fonduri europene dedicate tinerilor absolvenţi, fiecare în valoare de câte cinci milioane de euro.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, de la începutul anului s-au înregistrat ca şomeri 8.973 de absolvenţi, dintre care 770 sunt indemnizaţi.

Astfel, din cei 3.970 de absolvenţi înregistraţi în iunie, 3.404 provin din învăţământul liceal şi post-liceal, 466, din învăţământul primar, gimnazial şi profesional, iar 100 din învăţământul universitar.

În prima parte a lunii iulie au fost înregistraţi 1.650 de absolvenţi, dintre care 1.446 absolvenţi de învăţământ liceal şi post-liceal, 130 de învăţământ primar, gimnazial şi profesional şi 74 de învăţământ universitar.

http://adevarul.ro/locale/slatina/bac2013-olt-Sase-licee-judet-nu-niciun-elev-promovat-1_51dbc8fac7b855ff561bfb52/index.html

BAC 2013 Olt – Şase licee din judeţ nu au niciun elev promovat

Analizarea rezultatelor de la prima sesiunea a bacalaureatului din judeţul Olt continuă să scoată la iveală situaţii delicate pentru care trebuie găsite soluţii de remediere. În judeţul Olt au fost 4.457 de liceeni care s-au prezentat la probele examenului, dar numai 43,44 % dintre ei au reuşit să promoveze. Şase licee din judeţ au raportat că niciunul dintre elevii lor nu a promovat examenul.

Dintre cele şase unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ unde niciun elev nu a reuşit să treacă de probele bacalaureatului, două se regăsesc în mediul urban, respectiv Caracal şi Drăgăneşti, în vreme ce restul de patru licee sunt din mediul rural.

Liceele care au înregistrat această umilitoare veste potrivit căreia niciun elev din cadrul lor nu a promovat bacalaureatul sunt: Liceul Tehnologic din comuna Tufeni, Liceul Tehnologic din comouna Crâmpoia, Liceul Tehnologic „Ion Popescu-Cilieni” din comuna Cilieni,  Liceul Tehnologic din comuna Izvoarele, Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” din Caracal, Liceul Tehnologic din Drăgăneşti-Olt.

La polul opus se află liceele unde procentele de promovare a bacalaureatului au fost dintre cele mai mari în judeţ. Vorbim aici despre Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Caracal, care, pentru al doilea an consecutiv, are cea mai mare rată de promovare: 94,25 %. Urmează, apoi, Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza” din Corabia, cu un procent de promovare de 93,66 %, pentru ca poziţia a treia în acest top să fie deţinută de Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina, cu 91,32 %.

http://adevarul.ro/entertainment/celebritati/mihai-bendeac-bacalaureat-1_51dbb427c7b855ff561b892c/index.html

Mihai Bendeac despre Bacalaureat: „De ce ne îngrijorează că nu au trecut 50%? Eu nu vreau ca un muncitor necalificat să fi auzit de Cioran“

Bacalaureatul a stârnit şi în acest an scandaluri şi controverse şi a fost un bun subiect de dezbatere nu numai pentru cei implicaţi, ci şi pentru diverse persoane publice. Mihai Bendeac a comentat examenul din acest an pe pagina lui de Facebook, criticând vehement sistemul românesc de învăţământ.

„Sistemul de învăţământ este un jeg. Nu e o noutate. Ce înveţi în 12 ani cu manualele în faţă, poţi învăţa într-un an folosind computerul. Evident dacă te îndrumă cineva ce să citeşti/vezi. Înainte să le reproşăm tinerilor români că nu le place şcoala, hai să nu uităm că nici nu sunt ajutaţi să le placă. Generaţia asta are nevoie de profesori cu viziune, cu har, plini de carismă, motivaţionali. Cred în tot ce am înşirat aici. Cu o singură menţiune. În viaţă, e nevoie să ai o ţintă. În liceu eram un elev de 7. Şi ştiam că niciodată nu mă va întreba cineva ce notă am luat la acest examen. Dar, fiindcă aşa e procedura, nu puteam urma o facultate. E singura motivaţie pentru care vrei să iei Bacul. Şi, atunci, dacă ai un vis, un ţel, un drum, strângi dracului din dinţi şi-l treci. Că nu e nicio filosofie! Din experienţă va spun că e cel mai simplu examen pe care-l dai în această viaţă“, a scris actorul.

„De ce ne îngrijorează că nu au trecut 50%? Eu nu vreau ca un muncitor necalificat să fi auzit de Cioran. Vreau doar să nu se revolte că altul, care ştie cine e Cioran, câştigă de 100 de ori mai mult decât el. Problema e că, în mare măsură, cei care nu iau Bacul scuipă seminţe din Mertzan direct în capul unui profesor universitar care se pregăteşte să intre la metrou… Şi care ştie cine e Cioran“, a încheiat Bendeac.

http://www.cotidianul.ro/procurorul-general-a-gasit-doar-gafe-de-comunicare-in-operatiunea-bagati-liceul-in-autocar-217685/

Nu vede și abuzuri

Procurorul general a găsit doar gafe de comunicare în operațiunea „Băgați liceul în autocar”

Procurorul general Tiberiu Nițu a constatat „o serie de deficienţe”, în cazul anchetei procurorilor la Liceul Bolintineanu din București, potrivit unui comunicat transmis marți din Parchetul General. În urma imensului scandal public creat, Nițu a găsit „deficiențe” de comunicare, nu însă și abuzuri.

„Examinând clarificările transmise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti referitoare la aspectele prezentate în spaţiul public ca fiind contradictorii, în cauza privind fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că au existat o serie de deficienţe în ceea ce priveşte comunicarea publică”, se arată în comunicatul Parchetului General.

Prima deficienţă constatată de Nițu este aceea că „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că, deşi fuseseră emise mandate de aducere, acestea urmau să fie puse în aplicare doar în situaţia în care martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror”. „Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu şi în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziţii (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoştinţa publicului decât cu mare întârziere”, se precizează în comunicatul Parchetului General. De asemenea, constată Nițu, „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că toţi cei 112 elevi care urmau să fie audiaţi cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezenţa părinţilor ori cu respectarea altei proceduri speciale”.

Totodată, este enumerat la capitolul deficiențe, faptul că această comunicare „s-a făcut de către mai multe persoane, ceea ce a dus la declaraţii aparent contradictorii, dar care în fapt erau incomplete (purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti s-a referit la existenţa mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuală punere în executare a acestora era de competenţa instituţiei din care face parte; purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat că nu s-au pus în aplicare mandate de aducere, fără a menţiona că acestea fuseseră totuşi emise).

O altă deficiență enumerată de Nițu este faptul că „au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic şi organizatoric, care trebuiau în realitate explicate (diferenţa dintre noţiunile de „emitere” şi „punere în executare” a unui act emis de organul judiciar”.

În înșiruirea deficiențelor constatate, procurorul general susține că autocarele aduse pentru elevi, care au amplificat scandalul, „au servit iniţial la deplasarea poliţiştilor”.

„Faptul că autocarele aflate la faţa locului au servit iniţial la deplasarea poliţiştilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013; împrejurarea că deplasarea la sediul organelor de poliţie – mai ales în cazul Direcţiei Generale Anticorupţie – putea să constituie o problemă de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizaţi cu procedurile judiciare, astfel încât transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasării, pentru a permite audierea unui număr cât mai mare de persoane în ziua respectivă), se mai arată în enumerarea deficiențelor constatate.

De asemenea, procurorul general constată că „nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că percheziţiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, împotriva modului de efectuare a acestora nefiind formulată nicio plângere”.

„Modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti. Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupţie, într-un sector extrem de important şi sensibil al vieţii sociale, învăţământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităţilor. În consecinţă, majoritatea analizelor efectuate în spaţiul public au omis faptul că rezultatele pe termen lung ale descoperirii şi sancţionării unor astfel de fapte sunt conforme principiului apărării intereselor minorilor şi tinerilor, primii prejudiciaţi de existenţa elementelor de corupţie în sistemul de învăţământ”, concluzionează procurorul general în comunicatul transmis marți de Parchet.

Pentru bâlbele procurorilor care au bulversat zeci de părinți și elevi, Nițu a luat și „măsuri”.

„Faţă de aspectele constatate, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti ca, în continuare, comunicarea publică în acest dosar să se facă doar de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, doamna procuror Corina Paraschivescu. S-a recomandat, totodată, procurorilor, ca, în situația în care se preconizează efectuarea de acte procedurale care implică audierea unui număr mare de persoane, să se acorde o mai mare atenție comunicării publice referitoare la aceasta, pentru a se evita perceperea de către cetățeni a unui atare demers ca având scopul de intimidare a părților sau martorilor”, se arată în comunicatul citat.

http://www.cotidianul.ro/directoarea-arestata-de-la-bolintineanu-elevii-aveau-nevoie-de-ajutor-deoarece-erau-stresati-217681/

Directoarea arestată de la „Bolintineanu”: Elevii aveau nevoie de ajutor, deoarece erau stresaţi

Fosta directoare a Liceului „Dimitrie Bolintineanu”, Costica Vărzaru, a recunoscut marţi în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că ştia despre strângerea de bani pentru „protocol” şi că a discutat cu vicepreşedinta comisiei de examen despre ajutorul pe care elevii trebuiau să-l primească pentru „rezolvarea” subiectelor de la bacalaureat, deoarece aceştia erau „stresaţi” şi aveau nevoie de „un punct de sprijin”.

Declaraţia a fost făcută, potrivit Agerpres, în timpul judecării recursului declarat de Costica Vărzaru împotriva deciziei prin care a fost arestată preventiv săptămâna trecută pentru 29 de zile.

Preşedintele completului de judecată, Vasile Băjan, a întrebat-o în repetate rânduri în ce consta acea „rezolvare”, obţinând însă răspunsuri incoerente din partea directoarei.

Costica Vărzaru a susţinut că nu ea s-a ocupat de strângerea banilor, dar că ştia de acest lucru iar sumele erau destinate pentru asigurarea unui minim protocol al comisiei, pentru „un suc, o fructă, o apă minerală”.

În replică, judecătorul Vasile Băjan a întrebat-o: „Aveţi idee câtă apă s-a cumpărat cu 13.000 de lei?”.

„Mi s-a zis că au fost 12.900 de lei de către şefa Comitetului de părinţi. Nu m-am opus, eu doar am luat la cunoştinţă de aceşti bani. Suma era pentru protocol. (…) Nu am promis nimănui că voi furniza răspunsurile la subiectele de la examen. Am discutat cu vicepreşedintele comisiei pentru un minim de ajutor pentru elevi. Acest ajutor rămâne la latitudinea celor din Comisia de supraveghere”, spus Costica Vărzaru.

În opinia sa, elevii trebuiau eliberaţi de stres, aveau nevoie de „un punct de sprijin” iar în această categorie intrau cei mai puţin pregătiţi.

„Vă eliberez eu de stres acum”, a replicat judecătorul.

Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare cu privire la recursul declarat de Costica Vărzaru împotriva deciziei luate săptămâna trecută de Tribunalul Bucureşti prin care a fost arestată preventiv pentru 29 de zile.

http://www.cotidianul.ro/inspectorul-sef-constantin-traistaru-a-trantit-bacul-pentru-fiica-lui-217631/

Scrisoare primită la redacţie

Inspectorul şef Constantin Trăistaru a trântit bacul pentru fiica lui

Către: Primul Ministru

Către: CSM Inspecţia judiciară

Către: Crişu ANASTASIU Avocat al Poporului

Ref: Bac fraudat de chiar fiica şefului ISMB Trăistaru Constantin care şi-a transferat “subteran” fiica TRĂISTARU C. Ada Ioana, în Mai 2013, deşi ea avea mediile deja încheiate de la Şcoala Centrală(!) şi avea oricum medie prea mică pentru un transfer la CN Gh Lazăr cls 12H(!) adică acum avem şi învăţământ “de partid” (…) recte Bacalaureat “cu dedicaţie” organizat de ISMB-SRL şi de încă ministrul “agramat” PRICOPIE Remus v şi scandalul Gusti resp Bolintineanu – directoare “şpăgară” confirmată în funcţie de încă Trăistaru Constantin, el i-a semnat decizia cu aceeaşi mână (lungă) cu care a semnat şi transferul fiicei sale Ada Ioana!

Încă tăticu’ TRĂISTARU Constantin şef la ISMB îşi transferă nelegal fiica “ca-n Congo” adică încă Insp gen TRĂISTARU Constantin îşi transferă nelegal “subteran” fiica Trăistaru C. Ada Ioana de la Şcoala Centrală la tovarăşii de la CN Gh Lazăr în cls a 12-a H cu media insuficientă iar el se revanşează apoi faţă de CN Gh Lazăr: “ajută” rudă de grad I a unui comisar UNPR-ist din MAI ca să ocupe în continuare, “sub acoperire”, un post de profesoară la CN Gh Lazăr pe care ea nu-l merită căci l-a furat de la subsemnata v anexa 1!… Plus multe alte fapte grave ref la FONDURI EUROPENE SIFONATE de ISMB şi complicii (Parchet sector 5 şi MAI v anexele 1 şi 2) cu profesor care nici măcar nu era în România (“se bălăcea în Spania”) la data la care încă Directoarea Adjunctă NEAGOE “Creierul” Ionela Nina şi complicele sale MORARU Daniela şi ALEXANDRESCU Monica l-au trecut totuşi prezent aici în Bucureşti…fapte grave aşadar pt care TRĂISTARU Constantin trebuie DEMIS şi înlocuit DE ÎNDATĂ cu un om competent şi integru, neapărat un adevărat profesor doctor cu experienţă vastă din MEN căci sunt candidaţi în acest scop, care să se ocupe de profesori şi nu de “cotizaţii”! TRĂISTARU Constantin este un activist PSD care strânge fonduri pentru gargara sa politică v link-ul de mai jos “CNP 1571001400548”, v şi declaraţia sa de avere şi interese care este la secret, idem pt toţi Inspectorii din ISMB!

“Depolitizarea învăţământului” trebuie să înceapă chiar acum cu ISMB – condus de încă activistul PSD TRĂISTARU Constantin: şi-a luat de-abia în 2010 un …”doctorat” care nu are nicio legătură cu Managementul Educaţional şi nici cu Fizica, el este cel mult “profesor de Fizică la CN Sf Sava” dar în fond, Trăistaru Ctin nu poate fi şef la ISMB căci el este doar un politician de tip dâmboviţean care ştie şi aplică la perfecţie Legea lui Ohm în varianta personală “Eşti om cu mine, sunt domn cu tine” – v cazul fiicei sale care a fost adusă nelegal la CN Gh Lazăr la schimb cu tăcerea sa în cazul Ittu v anexa 1

Parchetul Sector 5 PS5 deschide abuziv şi mincinos dosar în numele nostru, în scop de şantaj v anexa 2 de parcă i-am fi mandatat noi în acest sens(!), pt a muşamaliza faptele de mai sus dar şi pentru a “ajuta” rudă de grad I a unui comisar UNPR-ist din MAI ca să ocupe în continuare, “sub acoperire”(!), un post de profesoară la CN Gh Lazăr pe care ea nu-l merită v anexa 1…Noi nu am trimis/depus la PS5 nicio “plângere penală” aşa cum fals pretinde PS5 prin încă GEORGESCU Cerasela şi complicea BURTEA Irina Ştefania iar PS5–Poliţia NU pot lua asemenea decizii în numele nostru! SOLICITĂM DIN NOU: PS5 să închidă DE ÎNDATĂ acest dosar-fantomă “6356/P/2013” iar în caz contrar ne îndreptăm cu plângere penală împ Ministrului Justiţiei CAZANCIUC Robert Marius care permite procurorilor asemenea abuzuri, şi împ tuturor procurorilor de la PS5 în frunte cu GEORGESCU Cerasela şi BURTEA Irina Ştefania (soţul în MAI!), procuror cu SRL pe numele ei, ambele numite “pe viaţă” la PS5 deşi Sectorul 5 este tot mai corupt de când ele două au fost numite la conducerea PS5 v şi scandalul şpaga la Bac la Bolintineanu, Gusti, …

Subsemnata Prof. Alina Ana SÎRCĂ (n: 21.03.1974), domiciliată în Bucureşti, E-mail: alinasirca@yahoo.com şi adresa secundară alinasirca@gmail.com profesoară de Geografie la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr – sector 5, cu Gradul I (promoţia 2006-2008) media 10, vechime în învăţământ 14 ani şi 7 luni la 01.09.2013 şi 130 credite în ultimii 5 ani, împreună cu soţul meu Ec. Ing. Marius-Alin BRĂTULESCU (n:03.03.1966) domiciliat la aceeaşi adresă ca şi subsemnata, E-mail: mariusalin@yahoo.com şi adresa secundară mariusalinbratulescu@gmail.com sesizăm faptul că încă şeful ISMB a transformat instituţia într-un SRL “de partid” iar MEN “nu vede” şi prin urmare, PRICOPIE Remus trebuie revocat DE ÎNDATĂ din funcţie, măcar pentru subiectele “secrete” pe care Liceul Bolintineanu le rezolva totuşi “la 6:30 dimineaţa” (v interceptările date de toate posturile: RTV!) deci subiectele “au răsuflat de la MEN” iar prof. univ. dr. Andrei MARGA trebuie numit DE ÎNDATĂ Ministru al Educaţiei căci este competent, onest şi în timpul mandatului său 1997-2000 nu au fost deloc probleme:

Încă Inspectorul General al ISMB, activistul PSD (contrar legii!) TRĂISTARU Constantin, şi-a transferat nelegal fiica (în Mai 2013 cu mediile gata încheiate la Şcoala Centrală!) de la Şcoala Centrală tocmai la CN Gh Lazăr (unde Ittu Corina şi comisarul ei din MAI “taie şi spânzură” căci încă directorii NICOLAE Victor Ioan NVI şi NEAGOE Ionela Nina NIN sunt la cheremul ei), deşi fetiţa lui tăticu’ nu avea media impusă prin lege pentru un asemenea transfer iar acum ea a susţinut nelegal Bacalaureatul la CN Gh Lazăr (cls 12H), prin fraudă la lege resp transfer fraudulos care trebuie anulat de îndată şi prin urmare, ea trebuie obligată să dea Bacalaureatul în 2014 la Şcoala Centrală:

http://bacalaureat.edu.ro/Pages/JudetUnitRezultAlfa.aspx?Jud=+4&IdUnitInv=532

Transferul fiicei lui Trăistaru, v link Internet mai sus, s-a făcut cu încălcarea gravă a cel puţin 3(trei) articole din Regulament– transferul nu s-a făcut în vacanţă, ea nu avea media mai mare decât media ultimului admis în acea clasă şi în clasa respectivă erau peste 30 elevi – şi prin urmare acest transfer trebuie anulat de îndată de MEN, aşa cum s-a procedat în Vrancea de ex:

http://www.vrn.ro/ministerul-educatiei-anuleaza-transferurile-ilegale-de-la-cuza

MEN era obligat să publice pe Internet lista celor înscrişi la Bac 2013 dar încă Ministrul PRICOPIE Remus nu şi-a îndeplinit această obligaţie pentru a nu se afla că fiica şefului ISMB a dat nelegal Bac-ul la CN Gh Lazăr deşi ea a absolvit clasa a 12-a la Şcoala Centrală!

Bacalaureat fraudat de chiar fiica şefului ISMB Trăistaru Ctin care şi-a transferat “subteran” fiica TRĂISTARU C. Ada Ioana, în Mai 2013, deşi ea avea mediile deja încheiate de la Şcoala Centrală(!) şi avea oricum medie prea mică pentru un transfer la CN Gh Lazăr(!) adică acum avem şi învăţământ “de partid” (…) recte Bacalaureat “cu dedicaţie” organizat de ISMB-SRL şi de încă ministrul “agramat” PRICOPIE Remus – v şi scandalul de la liceul Bolintineanu, a cărui directoare “şpăgară” a fost confirmată în funcţie de încă Trăistaru Constantin(care se ascunde acum efectiv ca un struţ, nu apare pe post ca să nu fie întrebat de fiica sa!), el i-a semnat decizia cu aceeaşi mână (lungă) cu care a semnat şi transferul nelegal al fiicei sale Ada Ioana!

Liceele şpăgii – Bolintineanu şi Gusti v reportajele RTV, Antena 3, B1TV de joi 04.07.2013 – sunt înfrăţite cu CN Gh Lazăr, au organizat împreună simularea pentru Bacalaureat 2013 şi prin urmare, acest transfer nelegal “cu dedicaţie” al fiicei lui Trăistaru este foarte probabil să se fi făcut pentru deja celebra “ciornă cu subiectele rezolvate”:

Fiica lui Trăistaru s-a transferat nelegal la CN Gh Lazăr

la sfârşitul clasei a 12-a (sfârşitul lunii Mai 2013!),cu mediile gata încheiate (de către profesorii ei de la Şcoala Centrală, de unde ea a venit!),ea a venit într-o clasă cu peste 30 elevişi mai ales ea avea o medie mult mai mică decât a oricărui elev de la acea clasă de la CN Gh Lazăr

deci unicul motiv al acestui transfer abuziv poate fi doar “ciorna cu rezolvarea subiectelor” care s-a folosit deja la liceul Bolintineanu şi nu numai!!!

În absenţa declaraţiei de venituri şi interese a încă şefului ISMB TRĂISTARU Constantin care stă ascuns efectiv “ca struţul” de când cu şpaga la Bac 2013 – dat fiind faptul că suntem în “România – ţara corupţiei instituţionalizate, cea mai coruptă ţară din UE” resp “Sunteţi prea corupţi pentru Schengen” cum a spus Ministrul finlandez de Interne în Martie 2013 – este de datoria ORICĂRUI cetăţean european să presupună drept adevărate TOATE zvonurile care circulă în Bucureşti şi în special la CN Gh Lazăr ref la fiica lui TRĂISTARU Constantin, politician PSD deşi “…este interzis să se facă politică în învăţământ”!

În baza Legii 544/2001 invocăm drept probă scriptele ISMB şi ale CN Gh Lazăr, respectiv toate cataloagele de la toate clasele a 12-a şi toate listele şi procesele verbale de la Bacalaureat 2013…şi solicităm ca TRĂISTARU Constantin să fie obligat să afişeze DE ÎNDATĂ pe Internet declaraţia sa de avere şi de interese din care este evident că nu o va mai omite din nou pe fiica sa, aşa cum a procedat el în 2009 cu declaraţia dată la Ministerul Educaţiei MEN:

TRAISTARU C. ADA IOANA media admitere 8,69 (in 2009) poziţia 3713 pe Bucuresti admisă la Şcoala Centrală în 2009.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071088603/Social/Mii-de-contestatii-depuse-la-Bac-Majoritatea-la-Limba-romana.html

Mii de contestații depuse la Bac: Majoritatea la Limba română

Examenul de bacalaureat s-a încheiat cu mii de contestații în întreaga țară, depuse luni, 8 iulie, după afișarea rezultatelor. Elevii care au fost nemulțumiți de notele obținute sau au considerat că au fost nedreptățiți, au avut posibilitatea să depună contestație pentru a avea șansa la o mărire de notă. Majoritatea cererilor de recorectare a lucrărilor au vizat proba de Limbă și literatură română.
În Capitală au fost depuse peste 5.900 de contestații, cele mai multe fiind la proba de Limbă și Literatură română, respectiv 2.201 iar 1.481 la Matematică. Alte 800 de contestaţii au fost pentru notele de la Biologie, 485 – Istorie, 181 – Fizică, 113 – Chimie, 255 – Geografie, 156 – Anatomie, 86 – Informatică, a precizat preşedintele Comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti, Florian Lixandru. În 2012, în Capitală, au fost depuse 7.408 contestaţii, cele mai multe – câte 2.500 – vizând, de asemenea, notele la română şi matematică. Și în județele cu promovabilitate foarte mare, precum Brăila care a fost pe primul loc în țară din punct de vedere al promovabilității, contestațiile au fost numeroase. Peste 2.000 de contestaţii au fost depuse de absolvenţii de liceu din Buzău, Brăila şi Vrancea care au susţinut bacalaureatul în această vară, cele mai multe, respectiv 740, fiind la Limba română. La Brăila, judeţ cu cele mai bune rezultate la nivel naţional, au fost depuse 377 de contestaţii. Potrivit şefului ISJ Brăila, Iulian Danielescu, cele mai multe contestaţii, respectiv 102, au fost depuse la Limba română, în timp ce la matematică au fost depuse 88 de contestaţii. Au fost şi materii, precum filosofia sau sociologia, pentru care nu au existat cereri de recorectare a lucrărilor.  În judeţul Brăila, promovabilitatea la bacalaureat, înainte de contestaţii, este de74,17 la sută. La Buzău, în urma examenului de bacalaureat au fost depuse 873 de contestaţii. Cele mai multe cereri de recorectare a lucrărilor au fost depuse de elevii nemulţumiţi de notele obţinute la Limba română, existând 368 de contestaţii la această materie, în timp ce la matematică au fost depuse 168 de contestaţii, iar la istorie 106. La biologie au fost depuse 91 de contestaţii, iar la geografie 88. La Buzău, promovabilitatea la bacalaureat este de 63,99 la sută. Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj a înregistrat peste 1.300 de contestaţii din partea elevilor nemulţumiţi de notele obţinute la examenul de bacaluareat, peste jumătate fiind la Limba şi literatura română. „Au fost depuse după examenul de bacaluareat un număr de 1.315 contestaţii, din care cele mai multe, 665, au fost cele de la Limba română. Au mai fost 174 de contestaţii la Matematică şi 122 la Istorie. Restul sunt la celelalte materii sau la probele scrise de Limba germană sau maghiară. Sunt cu peste 378 de contestaţii mai puţine decât anul trecut”, a spus șeful ISJ Cluj, Valentin Cuibus.

Ministrul Educației nu își cere scuze pentru scandalul de la liceul „Dimitrie Bolintineanu“

Remus Pricopie este la fel de ”detașat” ca și Marian Vanghelie, în ceea ce privește scandalul fraudării exa­menului de bacalaureat la liceul ”Dimitrie Bolintineanu” din sectorul 5 al Capitalei. Ministrul Educației nu își asumă nicio responsabilitate pentru situația haotică și nedemnă creată în mijlocul examenului de bacalaureat și se rezumă doar la a își exprima regretul pentru cele întâmplate. Invitat de jurnaliști să transmită un mesaj elevilor și părinților care au trecut prin emoțiile examenului de bacalaureat, acesta a declarat că speră să se facă lumină în acest caz și că regretă momentele prin care au trecut candidații. „Nu pot decât să regret că s-a întâmplat acest lucru, sper, în urma a ceea ce s-a întâmplat vineri, să se investigheze situaţia şi să facem în aşa fel încât să nu se mai întâmple… Aici vorbim de un caz extrem de complicat, în care mai multe instituţii ale statului, unele sub autoritatea Guvernului, altele nu, şi iată discuţiile din ultimele trei zile…”, a răspuns Pricopie. Întrebat dacă își cere scuze în numele instituțiilor statului, ministrul a răspuns: „Domnişoară, doamnă, dvs. puteţi să duceţi discuţia în ce direcţie doriţi, eu pot să… Vă mulţumesc pentru întrebare”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1046768.html

Roxana, eleva de nota 10 de pe uliţa cu noroaie

O fată din Ţigănaşi, Iaşi, e adevărata campioană a examenelor şcolare din tot judeţul: a luat 10 pe linie. Până la casa ei nu poţi ajunge cu maşina, din cauza drumului. N-a făcut pregătire decât la şcoală, după ore, cu profesorii din sat.

Roxana Ceucă are unghiile roase, un obicei prost pe care l-a căp ă ta t de mică, atunci când nu găsea rezol varea la probleme de matematică. Dar acum, fata din Cârniceni (Ţigănaşi) este printre cei nouă elevi din Iaşi care au luat 10 pe linie la Evaluarea Naţională. Părinţii sunt simpli agricultori şi locuiesc într-o casă îngrijită, izolată în capătul unei uliţe desfundate, pe care nu intri nici cu tractorul. Jumătate din clasa ei a luat sub 5 la Evaluare. Roxana e mândria şcolii din comună.

Mama pune singură gresie şi faianţă

La casa Roxanei putem ajunge doar la pas. Ploile din ultimele zile au lăsat urme adânci. Acasă, în pragul uşii, aşteaptă Roxana, mama ei şi frăţiorul de 5 ani. Tata e plecat la muncă, el fiind singurul care întreţine familia. Mama se ocupă cu treburile casnice şi cu agricultura. În casă, cauţi un fir de praf şi nu-l găseşti. „Pun gresie, faianţă, am învăţat să fac de toate. Aşa vreau să o învăţ şi pe Roxana”, spune Mirela Ceucă.

Cu burta pe carte

Timidă, dar cu o voinţă ieşită din comun, Roxana este premiantă încă din clasa I. Despre subiectele de la Evaluarea Naţională spune că au fost uşoare.

Nu a făcut pregătire în particular, ci doar la şcoală, după ore, iar munca nu se încheia: „După ce ajungeam acasă, mâncam, mă odihneam şi mai învăţam câte 5-6 ore”. A terminat clasa a V-a cu media 9,92, iar clasele a VI-a şi a VIII-a le-a încheiat cu media 10 pe linie. Media clasei a VII-a a fost 9,97.

Următoarul pas: Liceul „Ibrăileanu”

Roxana a ales să-şi continue studiile la liceul ieşean „Garabet Ibrăileanu”, secţia informatică-matematică. Îi este frică de informatică, dar, spune ea, va învăţa totul de la zero. „Sunt şi alţii care s-au străduit şi au reuşit, nu am niciun dubiu în ceea ce mă priveşte”, afirmă Roxana.

Mama îşi doreşte ca fiica să plece într-o excursie şi să mai ia o pauză de la învăţat. „Nu reuşesc să o scot din ale ei. Cu câteva zile înainte de examen, nu aveai pe unde să calci în camera unde învăţa. Erau foi peste tot”, spune mama.

Lunar, naveta fetei se ridică la 180 de lei, însă mama nu se dă bătută. Va munci să-i asigure cele mai bune condiţii pentru studiu.

„Un copil excelent, cuminte şi harnic”

Performanţa elevei a ajuns motiv de mândrie locală în comuna Ţigănaşi. La adresa fetei, profesorii au doar cuvinte de laudă. „Este un copil excelent, foarte cuminte şi harnic. Şi-a văzut de treaba ei mereu şi a învăţat”, a ţinut să precizeze Cristina Robu, învăţătoarea care i-a pus condeiul în mână Roxanei pentru prima dată. Şi directoarea şcolii unde a învăţat adolescenta îi laudă performanţa. „Este un copil foarte bun şi silitor, iar pentru asta le mulţumesc colegilor mei profesori care au ajutat-o să atingă performanţa de astăzi”, e mândră şi Silvia Romaşcanu, directoarea şcolii gimnaziale „Costache Antoniu”.

Primarul comunei spune că vrea să-i ofere o bursă de merit. „Vrem să vedem care poate fi calea legală pentru a-i oferi lunar acestui copil o bursă. Avem în plan să oferim unui număr de patru copii, din cele patru sate, câte o bursă de merit pentru rezultatele la învăţătură”, promite primarul Iulian Chirilă. Totodată, 32 de copii din clasele V-VIII care au obţinut cele mai bune rezultate la învăţătură vor pleca într-o excursie de două zile la munte, vacanţă oferită de primărie cu ajutorul unor sponsori.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1046783.html

Activităţile distractive care scot copiii din casă vara asta

Singurul neajuns al vacanţei şcolare de vară este că se prelungeşte cu mult peste concediul părinţilor, astfel că micuţii ajung adesea să se plictisească în faţa calculatorului.

Soluţia vine de la atelierele tematice organizate în toată ţara, unde copiii nu numai că pot lega prietenii, dar învaţa şi o sumedenie de lucruri interesante. Şcoala de Vară a Muzeului „Antipa” din Capitală, spre exemplu, vizează studiul plantelor, insectelor, peştilor, amfibienilor, reptilelor etc. Cursurile au loc în perioada 1 iulie-6 septembrie şi se adresează elevilor între 8 şi 14 ani. Rezervările se fac la telefon : 021.312.88.26.

Interesantă este şi oferta Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti. Toată luna iulie, copiii între 3 şi 6 ani pot participa la Atelierul de creaţie al muzeului, unde vor fi iniţiaţi în tainele fotografiei, ale picturii sau ale ţesutului la război. Taxa de participare la fiecare atelier e de 20 de lei, iar înscrierile se fac la numărul de telefon 021.317.96.61.

Şi copiii din Timişoara au porţia de distracţie asigurată. Echipa Montessori Haus Timişoara organizează, de-a lungul lunii iulie, o şcoală de vară pentru micuţii între 3 şi 12 ani. Cursurile sunt diverse: traforaj, karate, limbi străine şi chiar antreprenoriat. Doritorii sunt aşteptaţi să se înscrie la telefon 0256.494.076.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/rezultate-bacalaureat-2013-note-liceul-din-arad-unde-totii-candidatii-au-fost-respinsi-1046530.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013. NOTE. Liceul din Arad unde toții candidații au fost RESPINȘI

Un liceu arădean are promovabilitate zero la examenul de bacalaureat, după ce niciunul dintre cei 33 de candidaţi din 63 înscrişi nu a obţinut media 6, potrivit Mediafax.

Cele mai mari medii au fost 5,80 şi 5,85, în timp ce restul au fost medii de 2 şi 3.

Potrivit rezultatelor de la BACALAUREAT 2013, la Liceul Tehnologic „Sava Brâncovici” din oraşul Ineu niciunUL dintre cei 63 de candidați nu a promovat examenul de bacalaureat.

De asemenea, doar doi candidaţi de la Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu au promovat bacalaureatul, cu mediile 6.75 şi 9,26. Ceilalţi 17 candidaţi prezenţi la bacalaureat, din totalul de 19 provenind de la acest liceu, au obţinut medii de 2 şi 3.

Promovabilitatea la BACALAUREAT 2013 înainte de contestaţii este de 49,58 la sută în judeţul Arad, cu 10,51%  mai mare decât în vara anului trecut.

În 2012, procentul final de promovabilitate la bacalaureat a crescut uşor în urma soluţionării contestaţiilor, de la 39,07 la 40,32.

n total din cei 188.842 candidaţi înscrişi la sesiunea de vară a bacalaureatului 2013, au participat la examen 175.498 candidaţi, promovând 97.140 (55,4 la sută) înainte de soluţionarea contestaţiilor.

Județul cu cea mai mare rată de promovabilitate este Brăila cu o rată de promovabilitate de 74,1%. La polul opus, cea mai mică rată de promovabilitate s-a înregistrat în Ilfov.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/rezultate-bacalaureat-2013-cele-mai-slabe-licee-1046641.html

BAC 2013. NOTE MICI. Cele mai slabe licee din țară. LISTA RUȘINII: VEZI unde nu a promovat niciun candidat

Examenul de bacalaureat de anul acesta s-a încheiat cu cea mai mare rată de promovabilitate din ultimii trei ani, 55,4%. Chiar dacă sunt cele mai bune rezultate din ultimii ani, numărul celor respinși rămâne unul mare, apropiindu-se de jumătate.

Unele unități de învățământ nu au reușit să aibă nici măcar un absolvent cu diplomă de bacalaureat. Este cazul a șapte licee din Maramureș.

În acest județ, liceele Henri Coandă Baia Mare, Liceul Tehnologic Ruscova, Liceul Tehnologic numărul 4 din Vişeu de Sus, Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte, Liceul Tehnologic Repedea, Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Şăliştea de Sus şi Şcoala Gimnazială Fărcaşa au avut un procent de promovabilitate a examenului de 0%.

Și în Satu-Mare există unități de învățământ unde niciun absolvent nu a promovat examenul de bac. Liceul Tehnologic Tarna mare și Liceul Tehnologic Simion Bărnuțiu au un procent de promovabilitate de 0%. Un alt liceu cu rezultate extrem de slabe este Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Satu Mare, aici rata promovabilității este de 4,88%.

În Teleorman, la Grupul Şcoalar Auto din Roşiorii de Vede şi Liceul Tehnologic ”Andrei Şaguna” dintre cei 100 de elevi înscrişi la examenul de Bacalaureat nu a reuşit să promoveze examenul niciun candidat. Un alt liceu codaș din Teleorman este Grupul Şcolar “Emil Racoviţă” din Roşiorii de Vede. Doar trei elevi de la acest liceu au promovat examenul de bac.

Potrivit rezultatelor de la BACALAUREAT 2013, la Liceul Tehnologic „Sava Brâncovici” din oraşul Ineu, județul Arad, niciunul dintre cei 63 de candidați nu a promovat examenul de bacalaureat. Tot în Arad, la Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu doar doi candidaţi de la  au promovat bacalaureatul

Liceul Agricol Holboca din Iași a avut rezultate mai bune anul acesta față de ultimii doi ani. Aici, un singur elev a promovat examenul, o evoluție față de anii trecuți când niciun elev nu obținea nota de trecere la bac.

În total din cei 188.842 candidaţi înscrişi la sesiunea de vară a bacalaureatului 2013, au participat la examen 175.498 candidaţi, promovând 97.140 (55,4 la sută) înainte de soluţionarea contestaţiilor.

Județul cu cea mai mare rată de promovabilitate este Brăila cu o rată de promovabilitate de 74,1%. La polul opus, cel mai mic procent s-a înregistrat în Ilfov. Giurgiu este unicul judeţ unde rata de promovare a scăzut anul acesta cu aproape 7% faţă de anul trecut.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15156487-harta-interactiva-analfabetismul-romania-sfert-milion-romani-nu-stiu-scrie-citeasca-scadere-50-fata-2002-topul-judetelor.htm

HARTA INTERACTIVA Analfabetismul in Romania: un sfert de milion de romani nu stiu sa scrie si sa citeasca, in scadere cu 50% fata de 2002. Topul judetelor

In Romania exista aproape un sfert de milion de persoane analfabete, iar potrivit calculelor HotNews.ro bazate pe datele de la recensamantul din 2011, in topul judetelor cu cei mai multi analfabeti – atat ca numar, dar si ca procentaj raportat la populatia totala – se regasesc judetele din Sudul si Sud-estul Romaniei precum Giurgiu, Calarasi, Teleorman, Ialomita sau Tulcea, in timp ce Capitala si o parte din judetele din Vestul, Centrul si Nord-Estul tarii au inregistrat cei mai putini analfabeti – sub 1%. Desi fata de recensamantul din 2002 numarul analfabetilor s-a micsorat cu circa 50% la nivel de tara, scaderea nu a avut un caracter uniform. Judete precum Maramures, Dolj, Olt, Teleorman sau capitala Bucuresti au inregistrat cele mai puternice scaderi (60-70%), in timp ce in judete precum Vrancea numarul persoanelor analfabete a scazut cu doar putin peste 16%.

„La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete”, a anuntat INS la finele saptamanii trecute, cand a prezentat rezultatele finale ale recensamantului populatiei din 2011. Potrivit acestora, „numarul persoanelor analfabete s-a redus la jumatate fata de cel inregistrat la recensamantul din anul 2002”, atunci cand INS inregistra peste 508.000 de persoane care nu stiu sa scrie si sa citeasca.

Potrivit calculelor HotNews.ro bazate pe datele comunicate de INS, in topul judetelor cu cei mai multi analfabeti se afla judetul Giurgiu, atat la numarul persoanelor astfel inregistrate, cat si ca procent din intreaga populatie a judetului. Astfel, in judetul Giurgiu au fost inregistrate 10.161 persoane analfabete – adica 3,61% din populatia judetului.

In continuarea topului judetelor cu cel mai mare procentaj de analfabeti se regasesc judetele Calarasi (9.795 persoane / 3,19%) si Ialomita (8.082 persoane / 2,95%).

La capatul opus, inregistrand un procent de analfabeti de doar 0,17% (3.342 de persoane) se afla municipiul Bucuresti.

Pe penultimul loc in acest top, dar la o mai mare distanta in ceea ce priveste procentajul de persoane analfabete raportat la populatia totala a judetului, se regaseste judetul Brasov (3.505 / 0,63%), iar pe penultimul loc se afla judetul Sibiu (2.753 / 0,69%).

*Nota: Variatia 2011 vs 2002 este exprimata in procente

 

Fata de rezultatele recensamantului din 2002, numarul persoanelor analfabete a scazut in medie cu aproape 50%. Acest lucru se poate constata in fiecare judet al tarii, desi in unele judete populatia analfabeta a scazut cu aproape trei sferturi, iar in altele aceasta scadere abia a depasit 16%.

Astfel, exista judete care au inregistrat o variatie puternica (in unele numarul de analfabeti scanzand chiar si cu 60-70%), in timp ce in alte judete numarul de analfabeti a scazut cu foarte putin.

In topul celor mai mici scaderi, la mare distanta fata de urmatoarele locuri, se afla judetul Vrancea. Astfel, numarul de persoane analfabete a scazut de la 7.939 in 2002, la 6.637 in 2011, insemnand o scadere de doar 16,4%.

Comparativ, in topul celor mai mari variatii, pe primul loc se regaseste judetul Maramures care, de la o populatie analfabeta de 14.078 in 2002, a scazut la o populatie analfabeta de 4.234 in 2011, inregistrand o scadere de 69,92%.

Pe locul doi la capitolul scaderi ale populatiei analfabete se afla capitala Bucuresti – peste 10.400 in 2002, 3.342 in 2011 (o scadere de 67,96%).

Vezi atasat tabelul detaliat cu populatia analfabeta (2011, 2002, procentaj, variatie) in fiecare judet al tarii

Victor Ponta: La liceul Bolintineanu a fost abuz/ Se va modifica legea functionarilor publici/ Am creat peste 100 de mii de locuri de munca. Joi veti avea toate raspunsurile/ Presedintele Basescu ma lasa sa-mi fac treaba

Despre ministrul Radu Stroe si frauda de la bacalaureat: 

„Eu am vorbit cu domnul Stroe si cu seful politiei, am filmul evenimentelor, iar procurorul general a dat un comunicat. In primul rand nu a intervenit nimeni in justitie pentru ca dosarul merge mai departe. Ideea de a pedepsi profesorii corupti este un lucru foarte bun. Acolo lucrurile s-au desfasurat intr-o harababura care s-a transformat intr-un abuz. Este bine ca procurorul de caz a luat decizia si nu s-a ajuns la un conflict intre fortele de ordine si parinti, iar ancheta se poate desfasura in legalitate”.

Prima informatie am primit-o de la ministru care mi-a spus ca este o situatie tensionata la liceu, unde pot aparea incidente intre politisti si parinti. N-am ce sa le reprosez politistilor de acolo, restul e treaba procurorilor. Actiunea politistilor a fost coordonata conform legii de catre procurori. S-au intamplat niste lucruri cel putin anormale. Eu cred ca aici era o anumita traditie din ultimii ani – traditia Morar – ca daca indraznesti sa spui ca jurnalist ca e un abuz, sare imediat gasca lui Morar si te reclama”.

„In ceea ce tine de functionarea politiei vreau sa gasim toate procedurile ca macar sa fim bine informati si ca totul sa se desfasoare cu garantiile de legalitate. Mentalitatea din anii 2011-2012 ca daca esti de-al lui Morar poti sa faci orice trebuie sa inceteze. Ce face Monica Macovei prin tara nu dau doi bani. Ea face rau Romaniei in timp ce e platita din banii publici”.

Despre legea salarizarii bugetarilor: 

„Ca toate marile reforme ale guvernului Boc, legea precedenta nu s-a aplicat niciodata. Avem in continuare un aparat administrativ care nu performeaza din mai multe motive. E bine sa castige doar ce-i care-si fac treaba. Foarte multi sefi de directii sau servicii aveau in subordine numai posturi vacante. Ramasesem cu sefii si nu mai aveam angajati. Am desfiintat toate posturile vacante si am reusit sa desfiintam acel sistem 7 la 1, mai putin in Sanatate si Educatie. Conform intelegerii cu FMI trebuie sa avem salarii in valoare de 7% din PIB, ca toate statele moderne„.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15155110-invataturile-lui-pricopie-pentru-elevii-bolintineanu.htm

Invataturile lui Pricopie pentru elevii de la Bolintineanu

Dragi elevi, spaga pe care o dati voi catre profesori este fundamentul putreziciunii acestui neam.

Daca voi va invatati inca de pe la 18 ani ca puteti sa scapati de absente cu spaga, maine veti absenta de la locul de munca dintr-o companie – asta, desigur, in cazul in care va veti gasi un loc de munca cu notele pe care le obtineti. Daca va invatati ca o spaga va scuteste in viata de munca, va veti imbolnavi de lene de la o varsta frageda si nu se stie cum o sa va puteti intretine nu doar familiile, dar si parintii. Daca va invatati ca spaga va scuteste de invatat la bacalaureat, veti incerca si in facultate sa mituiti profesorii de la universitatile particulare si va veti incepe viata, cu alte cuvinte, prin furt,minciuna si hotie. Daca, pana la urma, toata scoala poate fi redusa – de la liceu si terminand cu post-universitarul – la o colectie de mici spagi, atunci diplomele pe care le veti vrea intr-o zi agatate in cui sunt mai putin valoroase decat niste hartii de impachetat sandvisuri. Si, in fine, pentru ca hotia este atat de mare in Romania este necesara interventia politiei, a SRI-ului, a procuraturii. Chiar cu toate « organele » statului in alerta, hotia este atat de mare la un simplu examen national incat nu mai poti prididi. Exemplul cu zeci de elevi urcati in autobuze este util pentru societate – da un semnal ca pana la urma hotia, care nu poate disparea de pe plaiurile mioritice vreodata, macar se poate diminua. Nu va puneati in postura in care sa fiti luati pe sus daca nu dadeati spaga, voi si colegii vostri.

Dragi parinti, daca veti proceda precum acea mamica ce, in chiraiala generalizata de la televiziuni, se plangea ca munceste 14 ore pe zi pentru a da 400 de euro spaga, nu veti realiza nimic util cu odraslele dumneavoastra. Ei vor creste habauci, bezmetici, fara valori. Vor invata ca in viata poti sa cumperi cu bani orice – distractie, placere, profesori, diplome – cu unica diferenta ca fiecare are tariful lui. Vor invata ca tupeul este cel mai util atunci cand esti cel mai vinovat – a se vedea eleva care isi amintea ca au tras politistii de ea, dar nu isi amintea prea multe despre spaga. Vor fi eterni tafnosi si artagosi – ei au drepturi, ei stiu mai bine, ei sa nu fie deranjati – intr-un final veti ajunge si dumneavoastra, la batranete, cantitate neglijabila, buni de aruncati la tomberon. Pensia pe care s-ar presupune ca statul ar trebui sa o incasaseze de la acesti copii – viitori salariati – nu va exista nici aceea, pentru ca i-ati invatat de mici la furat, la mica ciupeala si nu la munca. Dragi parinti de la acel liceu cu probleme din Bucuresti, curatenia trebuie sa inceapa de undeva in tara asta si ne scuzati ca am inceput taman la domniile dumneavoastra in batatura. Iar curatenia nu vom astepta sa o faca doar procuratura, o vom face prin regulamente administrative gandite cu sanctiuni si destituiri, cu proceduri de integritate si cu posibilitatea de semnalare a unor fraude in mod anonim.

Dragi profesori, a lua spaga ascunsa intr-un pachet de servetele este jenant pentru cineva care, cu titulatura de dascal, are pretentia de a preda ceva altora, din experienta proprie. La fel de jenant cu secretaru de stat de la Interne care ia spaga in parcarea din fata institutiei si la fel de jenant ca vamesii care colectau spaga in galeti – poate chiar mai jenant, avand in vedere faptul ca misiunea dumneavoastra principala este de a-i invata pe altii. Ce sa ii invatati, cum sa se descurce prin mita? Cum sa isi fure mai bine etapele in viata ? Cum sa intre in fata altora prin talharie ? Prima conditie in a fi dascal este intelepciunea, experienta si virtutea morala. Da, aveti salarii mici, e adevarat. Insa aveti si doua luni si jumatate de concediu pe an, clase mai mici in urma micsorarii populatiei si materii mai diluate in urma deselor « reformelor curriculare ». Iar a lua spaga in punga, sau a lua spaga si apoi a incerca sa o returnezi in momentul in care loaza nu isi ia bacalaureatul este penibil, mai penibil cu a cauta de mancare in tomberonul de gunoi. Macar cel care cauta acolo poate nu vede o alta sansa pentru sine, poate nu vede nicio alta sansa, insa pentru niste oameni educati asa ceva este inacceptabil. Este inaceptabil, dragi profesori si in cazul in care aveti colegi despre care stiti sigur ca iau spaga , dar taceti complice de dragul pacii molcome din scoala. Aceasta pace se va zgudui oricum intr-o zi, dar poate va fi prea tarziu atunci. Este inacceptabil pentru un director de liceu – directoarea cu nume predestinat de la Liceul Bolintineanu era ea insasi varza si o chema Costica Varzaru –

“Au fost discutate soluţii pentru ca elevii să fie ajutaţi. Am discutat cu vicepreşedinta pentru un minim ajutor. O parte dintre profesori urmau să furnizeze subiectele elevilor. Nu stiu ce s-a întâmplat. Vicepreşedinta comisiei urma sa stabilească. Consider că toţi elevii au nevoie de un punct de sprijin”

Iata, carevasazica, spaga devine un ajutor si un punct de sprijin si hotia este o solutie educativa. Frumos.

Dragi cetateni, stiu ca simple pareri culese de la televizor va fac brusc experti in problema organizarii unui examen national. Exista batai de cap cu asa ceva peste tot in lume. Practic, nu ai cum sa iesi bine. Daca il organizezi prea strict si te apuci de perchezitii inainte de intratul in sala de curs, vor tipa parintii si elevii. Daca te apuci de rotit profesorii de la Bucuresti la Cuca Macaii si invers iti vor sari in cap profesorii. Daca vei avea mai putin centre pentru o mai mare echitate la nivel national, intre centrele de evaluare, vei pune pe drum elevii. In fine, daca vei micsora standardele se va tipa din partea mediului de afaceri ca se fabrica diplome pe banda rulanta. Pe de alta parte, daca 50% cad la bacalaureat, atunci ce vei face cu zeci de mii de someri? Va mai spun, ceva, dragi cetateni – daca vom continua sa politizam scoala si sa spunem ca ba USL-ul, ba PDL-ul este de vina, nu ajungem nicaieri. Reforma Bocului este intoarsa de Reforma lu’ Ponta si ambelor ii vor urma, in mod cert, o reforma a lui Peste. Dar, stati linistiti, la fel cum umflarea pe sus a 200 de vamesi nu s-a lasat cu niciun rezultat concret, este de presupus si ca umflarea a aproape 100 de liceeni – fara mandate de citare, ca in Romania e posibil orice – nu se va lasa cu niciun rezultat concret in afara de o noua isterie nationala.

Dragi jurnalisti – ma refer mai ales unul anume care spune ca spaga e mai periculoasa decat dependenta de droguri. Este posibil ca tragand pe nas hotie, zilnic, liceenii sa fie mai afectati, ipotetic decat de trasul unui praf alb pe nas, metafora e totusi impinsa cam departe. Hotia, spaga strica in aceeasi masura caracterul copiilor cu mediul televizat (populat de jurnalisti) care ii infig in orbita imagini triviale, un limbaj dezlanat si o totala lipsa de valori. Aceeasi jurnalisti care sugereaza ca liceenii trag pe nas sunt cei care apartin unei bresle in care articolele se cumpara, ziarele se cumpara, analistii TV se cumpara si ei, la vrac – asa ca de unde indignarea ca se cumpara teze, subiecte la bacalaureat si locuri la facultate ?

Dragi dinozauri din minister – va trebui sa cobor militaria din pod. Nu mai putem avea aceleasi metodici prafuite, aceleasi manuale depasite, acelasi sictir general, intrerupt in fiecare an doar cu ocazia bacalaureatului. Daca nu va treziti, am sa va scutur in saptamanile care vine si mor cu voi de gat, daca e necesar, pentru a restabili calitatea educatiei din aceasta tara. »

Toate randurile de mai sus puteau fi reactia unui ministru al educatiei la scandalul examenului de bacalaureat (va rog incetati cu « bacul » cum citesc pe crawl la jurnalele de stiri, bacul e ceva plutitor !).

http://www.gandul.info/politica/ponta-despre-actiunea-politistilor-dimitrie-bolintineanu-s-a-transformat-intr-o-harababura-procedurala-care-degenerase-in-abuz-11113250

Ponta, despre acţiunea poliţiştilor „Dimitrie Bolintineanu”: S-a transformat într-o harababură procedurală care degenerase în abuz

Acţiunea poliţiştilor privind bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” a fost coordonată de procurori, dar s-a transformat într-o harababură procedurală care degenerase în abuz, Guvernul urmând să identifice proceduri de funcţionare a Poliţiei care să garanteze legalitatea, spune premierul Victor Ponta, adăugând că, dacă o anchetă poate fi derulată cu respectarea legii şi „cu mai mult creier”, este excelent.

„Eu am vorbit cu Stroe şi cu şeful Polliţiei şi am filmul evenimentelor,: în primul rând, nu a intervenit nimeni în justiţie, pentru că dosarul merge mai departe. Ideea de a pedepsi acei profesori care eventual sunt corupţi şi vând subiecte este un lucru foarte bun. Acolo, însă, lucrurile s-au desfăşurat într-o harababură procedurală care degenerase într-un abuz. Este bine că procurorul de caz a luat decizia şi poliţiştii s-au conformat, nu s-a ajuns la un conflict deschis, violent, între forţele de ordine şi părinţi, iar ancheta poate foarte bine să continue într-un climat de normalitate”, a spus Ponta la RTV.

El a afirmat că nu are ce să le reproşeze poliţiştilor din punct de vedere legal, dar că vor fi stabilite proceduri mai bune prin care să fie evitat orice abuz.

„O unitate de învăţământ este treaba Guvernului, o situaţie de conflict social, când avem poliţişti care se bat cu părinţii, este treaba Guvernului, iar dacă ancheta se poate face cu respectarea legii şi cu mai mult creier, ca să fiu foarte direct, este excelent”, a adăugat Ponta.

Luni, premierul l-a convocat la Palatul Victoria pe ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, cei doi având o discuţie pe tema audierilor de la Poliţia Capitalei în ancheta privind suspiciuni de fraudă la bacalaureatul organizat la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”.

La discuţie a fost prezent şi şeful Poliţiei Române, Petre Tobă.

Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv pentru trafic de influenţă.

Anchetatorii au făcut, la 1 iulie, în prima zi a examenelor scrise de la bacalaureat, percheziţii la Liceul „Bolintineanu”, cu sprijinul SRI, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Poliţiei Capitalei. În timpul percheziţiilor s-au găsit sume de bani în sălile de examen, inclusiv asupra unor profesori.

Cinci profesori din comisia de examen şi 32 de profesori supraveghetori la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” au fost audiaţi în 1 iulie la Poliţia Capitalei. Comisia de examen a fost schimbată după proba la Limba română, iar conducerea liceului a fost demisă de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Elevii au fost percheziţionaţi de anchetatori la ieşirea din sălile de examen, la unii dintre aceştia fiind găsite fiţuici.

Şapte candidaţi la bacalureat de la Liceul „Bolintineanu” au fost eliminaţi din examen, după ce asupra lor au fost găsite dovezi care indică tentativa de fraudă, „copiuţe, cărţi cu rezolvări, telefoane mobile”, la proba de Limba şi literatura română, anunţa, marţi, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Poliţiştii au mers, pe 5 iulie, la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, cu autocare, pentru ca 100 de elevi să fie duşi la audieri, după susţinerea ultimei probe a bacalaureatului. În faţa intrării în curtea Liceului „Bolintineanu” erau zeci de părinţi care îşi aşteptau copiii. Unii dintre părinţi, nemulţumiţi că poliţiştii au venit la liceu pentru a-i lua pe elevi cu atocarul şi a-i duce la audieri, i-au huiduit şi au reclamat că aceştia fac un abuz.

Ulterior, anchetatorii au renunţat la transportarea cu autocarele a elevilor, iar procurorul şef de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti Bogdan Staicu declara că au fost emise citaţii, nepunându-se problema punerii în executare a unor mandate de aducere. Ulterior, Staicu spunea că au fost emise mandate de aducere pentru aproximativ 100 de elevi care au susţinut bacalaureatul la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, care ar fi fost puse în executare dacă aceştia nu se prezentau la audieri în urma citării.

„Din cele 250 de persoane (numărul elevilor care au susţinut proba de limba română a bacalaureatului la Liceul Dimitrie „Bolintineanu” din Capitală, n.r.), erau 100 care trebuiau să reprezinte primul eşalon, care să fie audiate, dacă se putea azi (vineri, n.r.), mâine, cel târziu luni, iar celelalte peste o sută de persoane urmau să fie audiate la epuizarea primului eşalon. Aceste 100 de persoane sunt persoanele care fie s-au aflat în sălile în care au fost găsiţi asupra supraveghetorilor bani nejustificaţi, fie sunt 16 elevi în privinţa cărora exista o listă, iar alături de această listă existau rezolvările subiectelor la limba română xeroxate în 16 exemplare. Deci aceştia au fost cei vizaţi cu prioritate”, a declarat Staicu.

Procurorul şef Bogdan Staicu a mai spus că cei aproximativ 250 de elevi, împărţiţi în cele cinci săli de examinare de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, în care s-au găsit sume nejustificate de bani în urma descinderilor din 1 iulie, sunt martori la posibile infracţiuni de corupţie, acesta fiind motivul pentru care ei ar trebui audiaţi.

Vineri, 17 elevi au dat declaraţii de martori, la Poliţia Capitalei, iar luni au fost reluate audierile.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, declara, vineri, că au existat mandate de aducere pentru elevii de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, dar nu au fost puse în aplicare, el apreciind totodată că „Poliţia a lucrat foarte corect”.

Stroe mai declara, vineri, că a dispus o anchetă la Inspectoratul General al Poliţiei Române în privinţa unui părinte bruscat de poliţişti la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” şi a purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Alexandru Niculae, care a spus că Tribunalul a emis mandate de aducere pentru 100 de elevi.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/sri-bacalaureat-ancheta-647415.html

SRI intervine în scandalul „Mită la bacalaureat”: „Există mai multe anchete în derulare, în mai multe județe din țară”

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a exprimat o pozitie oficiala in scandalul bacalaureatului. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Sava, a explicat care a fost rolul SRI în ancheta „Mită la bacalaureat” şi a făcut o serie de precizări. „La nivelul instituției noastre, prevenim și combatem anumite vulnerabilități asociate faptelor de corupție, ce riscă să afecteze calitatea educației. Există mai multe anchete în derulare, în mai multe județe din țară. SRI culege și verifică informații care ne permit să identificăm anumite fenomene de corupție care se pot transforma în vulnerabilități pentru siguranța naționinala”, a declarat Sorin Sava la Realitatea TV.

Oficialul a mai precizat: „Informările SRI au prezentat nereguli și situații din mai multe județe, inclusiv București. Acțiunile și informările SRI au avut un caracter preventiv. Au fost informate și Parchetele de pe lângă Tribunalele din țară. Ancheta este în desfășurare, nu putem oferi foarte multe detalii”.

 

 

http://www.puterea.ro/social/sefii-invatamantului-si-au-tras-sistem-de-bruiaj-stilouri-de-colectie-si-mobilier-din-lemn-nobil-74759.html

Şefii învăţământului şi-au tras sistem de bruiaj, stilouri de colecţie şi mobilier din lemn nobil

 

Sistem de bruiaj pentru interceptările telefonice de pe telefonul mobil, stilouri de colecţie şi mobilier nou sunt doar o parte dintre obiectele pe care miniştrii Educaţiei le-au considerat indispensabile pentru instituţia pe care o conduc, chiar în vreme de criză. Schimbarea denumirii Ministerului Educaţiei a costat, la un prim calcul, peste 50.000 de euro, reprezentând plăcuţe şi ştampile noi cu însemnele MEN.

Din 2010, când România s-a cufundat în criză economică, învăţământul din ţara noastră a mers din scandal în scandal. În ultimii ani imaginea şcolii româneşti a ajuns să se confunde cu scandalurile de la examenul de bacalaureat, mai exact procentul mic de promovabilitate şi acuzaţii de corupţie, şi, pe de altă parte, proteste şi strigăte de disperare ale unor dascăli retribuiţi “ca în lumea a III-a”.

În spatele acestui scenariu, la Ministerul Educaţiei s-au petrecut unele lucruri cel puţin interesante. În timpul mandatelor miniştrilor Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, dar şi sub comanda actualului şef al învăţământului, Remus Pricopie, sediul Ministerului Educaţiei, de pe strada General Berthelot din Capitală, a fost dotat după placul fiecărui politician instalat la conducerea instituţiei.

Poate una dintre cele mai interesante dotări este instalaţia de bruiaj a interceptărilor telefonice pentru cabinetul ministrului.

Fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu spune că sistemul de bruiaj a fost achiziţionat de Daniel Funeriu. “Nu am cumpărat eu acest sistem. A fost luat de Funeriu. Ştiam de existenţa acestor dispozitive, dar nu le-am folosit, pentru că am considerat că ceea ce declar public pot vorbi şi pe telefonul mobil. Nu am folosit instalaţia, nu am întrebat de ce a fost achiziţionată. Nu poţi să o returnezi. Era acolo şi a rămas acolo”, ne-a declarat Ecaterina Andronescu.

Daniel Funeriu spune că nu ştie de existenţa unui astfel de sistem de bruiaj, în timpul mandatului său. “Nu ştiu să fi folosit în mod uzual sistem de bruiaj. Foloseam frecvent telefonul mobil în biroul meu. Nu exclud, ca din motive de securitate, pentru a nu fi divulgate subiecte de examene, cineva din minister să fi considerat că este necesar sistem de bruiaj”, ne-a declarat Daniel Funeriu.

interimar al Educaţiei Liviu Marian Pop spune că el a solicitat un altfel de sistem, care să înlăture eventuale suspiciuni de fraudare a bacalaureatului. Sistemul de bruiaj trebuia să blocheze convorbirile de pe telefonul mobil din cabinetul ministrului în perioada examenului. “Eu am cerut un sistem de bruiaj pentru biroul ministrului, pentru cel al secretarului de stat şi pentru cel al preşedintelui Comisiei de bacalaureat pentru a nu se putea purta discuţii pentru eventuale aranjamente, în timpul examenului. Să se vorbească doar de pe telefonul fix, prin STS”, ne-a declarat Pop.

Mese noi în minister

O altă achiziţie interesantă este aceea de stilouri de colecţie. Cu toate că există o hotărâre de Guvern ce încă interzice astfel de achiziţii, Ministerul Educaţiei a fost dotat şi cu mobilier nou din lemn nobil şi sticlă securizată. În minister au fost necesare, se pare, şi rame noi pentru tablouri.

Pe lângă acestea, conducerea Ministerului Educaţiei primeşte anual 75 de abonamente all inclusive pe 12 luni la un club exclusivist de sport şi SPA din Capitală, ca urmare a unui contract de concesiune semnat pe mai mulţi ani cu o societate comercială (subiect prezentat detaliat de PUTEREA, în trecut). Dacă apelează sau nu la serviciile oferite cadou rămâne la latitudinea fiecărui ministru.

Mobilierul şi stilourile pot fi achiziţionate şi printr-un proiect european al ministerului. Menţionăm că până la ora închiderii ediţiei tipărite, nu am primit un răspuns al MEN care să ne prezinte exact datele la care au fost achiziţionate obiectele menţionate mai sus şi sumele exacte cheltuite. Vom publica precizările ministerului când acestea ne vor fi furnizate.

Cât ne-a costat botezul

Decizia Guvernului Ponta de a schimba denumirea ministerului lui Remus Pricopie din cel al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în Ministerul Educaţiei Naţionale a însemnat şi alţi bani cheltuiţi pentru schimbarea plăcuţelor şi ştampilelor cu denumirea instituţiei, atât de la sediul central, cât şi de la fiecare inspectorat şcolar judeţean. O astfel de investiţie a depăşit 50.000 de euro.

Ecaterina Andronescu consideră că astfel de cheltuieli nu erau oportune. “Din punctul meu de vedere, nu erau necesare aceste investiţii. În mandatul meu nu a fost schimbată denumirea ministerului”, ne-a mai spus Andronescu.

Senatorul PSD Liviu Pop este însă de altă părere. Pop consideră că astfel de achiziţii nu pot fi foarte costisitoare şi fac parte din minimul necesar pentru desfăşoarea activităţii MEN. “Stilouri de acest gen nu pot fi achiziţionate decât pentru întâlniri ale ministrului cu alţi demnitari din alte state. Atunci se foloseşte acest protocol. Dar nu depăşesc 100-150 de lei, în general. Dacă ministerul este implicat într-un proiect european poate primi şi mobilier. Schimbarea denumirii din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în Ministerul Educaţiei Naţionale atrage după sine şi schimbarea tuturor acestor plăcuţe şi ştampile de la toate instituţiile subordonate, nu doar inspectorate, ci şi ARACIP, CNCS şi aşa mai departe. Este posibil ca suma să depăşească 50.000 de euro. Nu au fost schimbate plăcuţele de la toate şcolile, pentru că atunci suma ar fi fost mult mai mare”, a spus Pop.

http://www.puterea.ro/politica/sondaj-64-dintre-romani-cred-ca-in-ultimii-doi-ani-coruptia-a-crescut-conform-barometrului-transparency-international-74769.html

SONDAJ: 64% dintre români cred că în ultimii doi ani corupția a crescut, conform barometrului Transparency International

Românii spun, în majoritate (64%), că problema corupţiei în sectorul public este una serioasă, după cum arată Raportul anual publicat de organizaţia nonguvernamentală Transparency International. Prin contrast, doar 1% sunt de părere că nu este nici o problemă. De altfel, 50% din populaţie este de părere că funcţionarii publici sunt corupţi.

Cea mai proastă părere pare să fie cea despre partidele politice despre care un coeficient de 76% dintre concetățenii noștri cred că sunt afectate de corupție. La modul general, 64% susțin că în ultimii doi ani corupția a crescut, iar dintre aceștia, 43% cred că a crescut mult. Alți 27% au fost de părere că a rămas la fel și doar un procent de 8% sunt mai optimiști și spun că a scăzut (dintre care 2% cred că a scăzut mult). Barometrul publicat de Transparency Inbternational mai spune că românii cred în proporție de 68% că parlamentul (legislativul) este afectat de corupție.

Guvernul, condus de interese

Întrebați în ce măsură cred că actualul Guvern este condus de câteva grupuri mari de interese (entități) care acționează în propriul interes, cei mai mulți – 42% – au răspuns că într-o mică măsură, în timp ce doar 36% cred în mai mare măsură în această ipoteză. Cât despre măsurile anticorupție ale Guvernului, se constată o lipsă de încredere masivă. Astfel, 56% au susținut că sunt ineficiente (din care 19% au ”bifat” varianta ”foarte ineficiente”), în timp ce ceilalți 29% cred că nu sunt nici eficiente, nici ineficiente. Doar 13% spun că sunt eficiente (din care 2% sunt mai entuziaști și spun că sunt chiar foarte eficiente).

Justiţia, prost văzută

Pe domenii, situația nu este deloc mai fericită. Unul dintre cele mai înalte ”scoruri” între români privind corupția este referitor la Sănătate, unde 55% au spus că este afectată de corupție. Și totuși Justiția e și mai prost văzută (58% spun că e coruptă), dar nici Poliția nu stă mai bine (54%).

Procente mai mici s-au înregistrat la educație (33%), ONG-uri (24%), culte (23%), iar cel mai mic procent armata, despre care doar 19% dintre români cred că ar fi afectată de corupție.

O parte semnificativă din populație (34%) este de părere că mass-media este coruptă. Mare este și procentul celor care cred că lumea afacerilor este lovită de acest flagel (49%).

Unde se dășpagă

Cel mai mult se dă șpagă în sistemul medical, sondajul arătând că 27% dintre români au plătit ca să beneficieze de serviciile publice de sănătate. Pe locul doi este Justiția (13% susțin că au dat mită), urmată de serviciile funciare (11%). Mita către polițiști atinge doar 9 procente din populație, mai mult decât Educația (7%). Interesant este și faptul că doar 25% dintre concetățeni declară că li s-a cerut mită, iar din aceștia, doar o treime au acceptat să o plătească.

Criza mondială

La nivel mondial, 53 la sută din omenire consideră că în ultimii doi ani corupţia s-a agravat, iar 27% dintre oameni susțin că au fost nevoiți, în ultimele 12 luni, să plătească mită pentru a avea acces la unele servicii publice sau unele instituţii. Sondajul arată o criză serioasă de încredere în clasa politică. În 51 de ţări, partidele politice sunt considerate instituţia cea mai coruptă şi 55 la sută dintre persoane sunt convinse că acţiunile guvernului lor se supune unor interese particulare.

Ancheta a fost realizată pe un eşantion format din 114.000 de persoane, în 107 ţări.

 

 

 

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/inca-un-bacalaureat-cu-cantec-pe-mai-multe-voci-307118.html

Încă un bacalaureat cu cântec (pe mai multe voci)

Dacă e să ne luăm după cifrele prezentate de către ministrul Educaţiei, a fost un bacalaureat “normal”. Promovabilitatea a fost cea mai înaltă de la inventarea camerelor de supraveghere video.

Aici ar fi o discuţie, căci 30.000 de absolvenţi ai clasei a XII-a nu s-au înscris; dacă raportăm numărul “reuşiţilor” la totalul absolvenţilor, şi nu la cel al celor înscrişi la examen, pentru a reflecta mai corect eficienţa sistemului, obţinem o cifră apropiată de cea din anii trecuţi. Spre cinstea sa, ministrul Pricopie nu s-a grăbit să anunţe triumfalist recordul “post-funerist”, evidenţiind condiţiile schimbate care fac cifrele greu de comparat.

Mai ciudată a apărut aserţiunea referitoare la cele 0,16% din totalul persoanelor implicate în bacalaureat care sunt suspectate de fraudă, cifră care şi ea ar fi comparabilă cu cele din anii trecuţi. Mă tem însă că, atunci când e vorba de corupţie, procentajele nu ne prea ajută. Ceea ce s-a întâmplat anul ăsta, cu zeci de poliţişti şi procurori descinşi într-un liceu, este fără precedent.

Discuţiile din spaţiul public s-au concentrat asupra eventualelor abuzuri care s ar fi produs în timpul anchetei penale. E o temă la care nu mă voi referi aici, pentru că îmi lipsesc informaţiile necesare şi prefer să aştept rezultatele investigaţiilor pe care (sper) le vor întreprinde Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul de Interne.

Problema principală mi se pare mai vechea temă a corupţiei din instituţiile publice, devenită acută în sistemul de educaţie, unde gravitatea actelor creşte exponenţial. Un adolescent care învaţă în şcoală cum să dea mită, cum să profite de coruptibilitatea celui care ar trebui să fie model de corectitudine, nu prea are cum să nu devină, la rândul său, un corupător sau un corupt. Corupţia din şcoli este elementul care asigură reproducerea şi amplificarea fenomenului de la o generaţie la alta.

Un prim element care trebuie să ne pună pe gânduri este faptul că atât la Liceul „Bolintineanu“, cât şi la altele la care s-au descoperit indicii că au existat infracţiuni similare, acţiunea de contracarare nu a fost iniţiată din interiorul sistemului, ci din afara lui. Mi-ar fi plăcut (vorba vine!) ca inspectorii, directorii, profesorii să fie cei care declanşează ancheta. Asta ar fi însemnat că sistemul nu e în totalitate bolnav, că dispune încă de mecanisme de apărare, că elementele sănătoase luptă pentru eliminarea celor stricate. Din păcate, nu ni s-a semnalat nici un caz în care cineva din interiorul ministerului, indiferent la ce palier, să fi declanşat o anchetă vizând corupţia la bacalaureat.

În cazul examenelor de tipul bacalaureatului, totul porneşte de la banii strânşi de la elevi sub forma “protocolului” datorat comisiei şi supraveghetorilor. Versiunea inocentă, apărută o dată cu introducerea comisiilor din afara liceului, era că profesorii respectivi petrec mai mult de douăsprezece ore în şcoală, că se cade să fie omeniţi cu un suc, un sandvici, o cafea, un fursec. Treptat, de la an la an, trataţia s-au sofisticat, fursecului i s-au adăugat cartuşul de ţigări şi sticla de whisky (pentru acasă), apoi plicul cu bani.

Fenomenul “protocolului” exista şi în fotbal, cu ani în urmă, unde arbitrii trebuiau “omeniţi” de către echipele-gazdă cu o masă, un hotel mai acătării etc. Ne amintim de patronul de club care încerca să câştige bunăvoinţa echipei de arbitri străini cu ajutorul unor “folcloriste” mai libertine. Acolo, lucrurile s-au rezolvat o dată ce “trataţia” s-a oficializat şi i s-a stabilit cuantumul, acelaşi pentru toate echipele şi toţi arbitrii.

Şi secretarul de stat din Ministerul Educaţiei anunţa, acum o lună, că “strângerea de fonduri pentru protocol la examenul de bacalaureat este interzisă, iar cei care vor accepta astfel de practici vor fi excluşi din comisiile de examen pentru o perioadă cuprinsă între 1 şi 5 ani”, doar că totul a rămas la nivel declarativ. Toată lumea ştie că “protocolul” nu e în regulă, dar că se practică şi nu prea e nimic de făcut. Complicitatea e generală: profesori, părinţi, elevi, toţi ştiu, dar când sunt întrebaţi, spun că ei personal nu au participat. Elevii sunt în situaţia cea mai proastă: atunci când refuză să participe, sunt penalizaţi de către propriii colegi (care “trebuie” să completeze sumele), sunt excluşi din grup. Profesorii joacă de obicei rolul de mediator. Ei au învăţat să nu se implice material (de obicei, banii sunt strânşi de către un părinte sau un elev şi transmişi celor mituiţi pe căi “depersonalizate” de genul cutiei cu şerveţele). Părinţii sau elevii n-ar putea ajunge la comisia venită din afara şcolii fără concursul unor profesori din şcoală care să discute “de la om la om” cu membrii comisiei de examen.

Una peste alta, sistemul funcţionează datorită complicităţii tuturor celor care ştiu ce se petrece, dar închid ochii. Mentalitatea că “eu nu pot schimba de unul singur un sistem” produce efecte monstruoase.

 

 

 

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/faceti-reforme-adevarate-in-educatie-terminati-cu-peticeala-307073.html

Faceţi reforme adevărate în Educaţie! Terminaţi cu peticeala!

Opt clase de învăţământ obligatoriu, după care un examen, dar nu numai de verificare a cunoştinţelor. Testul are o esenţială componentă psihologică. Trebuie să se vadă cine are dragoste de carte şi cine nu. Rapoarte şi observaţii, de o jumătate de secol încoace, arată că fiecare generaţie care finalizează gimnaziul, la nivel de ţară, poate fi împărţită în două categorii, aproape egale. Elevi cărora le place învăţătura şi alţii care n-au înclinaţie spre aşa ceva. Cei din prima categorie merg spre liceu.

Restul – către şcolile de arte şi meserii. Cu specific diferit, în funcţie de meseriile tradiţionale din anumite zone ale ţării. Abilităţile practice se pot diferenţia şi după relief – unele se practică, de pildă, la munte, altele la câmpie. Specializările depind şi de investiţiile, româneşti sau străine, pe care contăm în diverse oraşe. Brăţara de aur poate fi astfel redescoperită de tinerii care, la 18 ani, păşesc în viaţă, având cu totul alte perspective în a-şi câştiga pâinea.

Cât priveşte liceele, cei care merg acolo trebuie îndrumaţi tot în funţie de aptitudinile pe care le-au dovedit în primii opt ani de studiu. Esenţială este conlucrarea între părinţi şi şcoală, în timpul gimnaziului, încât copilul să fie îndrumat spre acel domeniu în care capacităţile sale pot să înflorească.

Ajunşi după patru ani de liceu în faţa Bacalaureatului, elevii dau măsura nu doar a pregătirii teoretice, ci şi a măiestriei cu care stăpânesc meseria pe care şi-au ales-o. Dintre aceştia, numai vârfurile vor bate la porţile facultăţilor, pentru examenul de admitere. Tineri a căror inteligenţă şi creativitate îi recomandă pentru specializarea în mediul universitar.

Programa şcolară schimbată din temelii. Latura practică trebuie să ia definitiv locul celei teoretice. Profesorul să revină în centrul universului educaţional. Lecţia se învaţă la clasă, de la profesor, în proporţie de cel puţin 80%, nu din manuale sau culegeri. Asta o spune orice pedagog care se respectă. Aşa cum tot pedagogi din felurite domenii mi-au atras atenţia, de-a lungul timpului, că programa de azi nu numai că e plină de informaţii inutile. Mai grav, e văduvită de esenţiale elemente care duc la construirea unei culturi generale solide.

O măsură de primă importanţă e reînfiinţarea şcolilor săteşti. Copiii care dovedesc ataşamentul faţă de învăţătură trebuie susţinuţi de statul român cu burse îndestulătoare, când vor ajunge la liceu, ba şi mai departe, în facultate. Să nu uităm de valorile neamului românesc, majoritatea plecate tocmai din „pierdutele” sate ale ţării.

Necesara majorare a salariilor în învăţământ nu mai poate aştepta. Ba chiar aceastea trebuie să atingă cea mai înaltă cotă din economia românească. Dacă se poate, azi să se întâmple acest lucru. De mâine, în schimb, toţi oamenii din sistem care şi-au dovedit incompetenţa se despart definitiv de catalog. Unele voci admit că procentul ar ajunge la cel puţin 30%. Fără metodă didactică şi fără vocaţie, fără capacitate de dialog, nimeni nu poate avea pretenţia că e învăţător sau profesor, de şcoală generală, liceu ori facultate. Nu mai zic de cei al căror deviant comportament este o ruşine faţă de această nobilă meserie. Sau de şpăgari…

Radicala transformare a programei şcolare va duce la eliminarea celor două „industrii” care căpuşează sistemul de mai bine de 20 de ani – a meditaţiilor particulare şi a tipăriturilor didactice. Cu părere de rău pentru nenumăraţii „experţi” din liceele „de elită”, inspectoratele şcolare şi din minister, a venit timpul să înceteze activitatea ca autori de manuale, culegeri şi caiete speciale. Ce efecte au aceste cărţi pentru copii? Ar fi bine să discutaţi cu medicii ortopezi despre riscul la care se expun copiii, de a-şi îndoi coloana vertebrală, cărând zilnic ghiozdanul, atât de greu, încât pare mai degrabă umplut cu cărămizi. Vestea e rea şi pentru unii dintre milionarii noştri din top 300 sau 500, patroni de edituri sau tipografii, care au făcut bani frumoşi, din 1990 încoace, de pe urma sutelor, dacă nu chiar miilor de titluri de carte mai mult sau mai puţin didactică. Cât priveşte studenţii, chiar dacă nu-şi rup spinarea, îşi storc creierii. Mai ceva decât Biblia, manualul propriului tău profesor trebuie nu numai cumpărat, dar şi studiat. Pentru ce?!…

Reducerea masivă a populaţiei şcolare din licee va afecta grav şi dascălii a căror activitate s-a axat, de-a lungul anilor, pe meditaţiile particulare. E drept, nu putem vorbi de o activitate subterană. Meditaţiile particulare au fost legalizate încă din anul 1973, dar atunci li s-a pus profesorilor condiţia să plătească impozit pe veniturile astfel obţinute. Să nu uităm că la mijlocul anilor ’80 apare un ordin al Ministerului Educaţiei care interzice profesorilor să-şi mediteze propriii elevi. Măsură nerespectată de cei mai mulţi dascăli. Dacă mergi în liceele din Capitală sau din alte mari oraşe, întrebând elevii de-a XII-a cum se pregătesc pentru Bac, cei mai mulţi vor spune că vin la şcoală numai pentru a face simplul act de prezenţă. Cu profesorii lor, în schimb, instruirea necesară examenului e asigurată în particular. Circulau tot felul de procente, cu ani în urmă, referitoare la numărul elevilor din România care fac meditaţii particulare. Se ajunsese până la 80%, dacă-i punem la socoteală şi pe cei din gimnaziu. Te şi întrebi de ce se mai duc copiii la şcoală..

Doar sclipirile de inteligenţă vor ajunge la facultate. Oare ce se va întâmpla cu multitudinea universităţilor de stat şi, mai ales, private din ţara noastră?! Cu referire expresă la filialele deschise prin diverse orăşele de pe cuprinsul ţării, unde, pe bandă rulantă, din 1990 până azi, au fost transformaţi miliţieni, secretare, bucătărese ori pierde-vară de bani-gata în licenţiaţi în Arta-Buzunarelor-Pline-Cu-Diplome. Se vor închide „fabricile”? Se vor planta flori în locul vechilor edificii? Adevărul e că florile pot fi mult mai benefice!

Acestea sunt gândurile celui care – ca jurnalist, axat cândva pe Educaţie, dar şi tată al unui băiat de clasa a VIII-a – se declară sătul până peste cap de peticeala ultimilor 23 de ani din învăţământ. Radicalele schimări – oricare ar fi acelea, nu am pretenţia expertului – trebuie să stopeze bătaia de joc la care sunt supuşi copiii noştri. Şi să încurajeze adevăratele valori de la catedră. Mesajul meu pentru şefii Educaţiei – bazaţi-vă pe oamenii competenţi, dedicaţi sufleteşte meseriei lor, care n-au părăsit încă sistemul, în ciuda faptului că până acum n-au avut dreptul la o carieră, marginalizaţi de politruci. Transformaţi şcoala în adevăratul motor al dezvoltării României. Sunteţi oare în stare de aşa ceva? Dacă nu, vai de viitorul copiilor noştri!

http://www.ziare.com/scoala/rezultate-bacalaureat-2013/fostul-ministru-miclea-despre-rezultatele-la-bac-e-cumplit-trei-cauze-pentru-acest-dezastru-1245218

Fostul ministru Miclea, despre rezultatele la Bac: E cumplit. Trei cauze pentru acest dezastru

Fostul ministru al Educatiei, Mircea Miclea, spune ca nu scandalurile de coruptie de la Bacalaureat sunt adevarata problema, ci faptul ca, in ultimii ani, doar unul din doi absolventi de liceu iau si examenul de Bacalaureat.

Intr-o declaratie pentru Ziare.com, profesorul Miclea spune ca exista 3 cauze structurale ce duc la o performanta foarte slaba a elevilor – finantarea nepotrivita, care nu tine seama de performante, notarea defectuoasa din liceu si lipsa unei evaluari potrivite de-a lungul anilor pe care copiii ii petrec in scoala.
„Rezultatele mi se par foarte ingrijoratoare. Daca am calcula ca s-au prezentat mai putini la Bacalaureat, am avea un procent de promovare de 48%, nu de 55%, cum este cel raportat, daca il raportezi la total absolventi de liceu, nu la total absolventi care s-au prezentat la Bacalaureat.
Oricum, as spune ca diferenta e nesemnificativa. Cel mai semnificativ lucru e ca unul din doi elevi de liceu nu promoveaza Bacalaureatul, ceea ce este cumplit. Inchipuiti-va ca unul din doua avioane s-ar prabusi, una din doua masini s-ar strica pe autostrada. Acesta e lucrul cel mai important, restul mi se par mai degraba chestiuni de scandal, prin care se pot obtine castiguri de imagine, nu sunt probleme reale.
Asta e problema reala – ce e de facut astfel incat sa nu mai ai o situatie in care unul din doi elevi care termina liceul nu promoveaza Bacalaureatul”, a spus Miclea.

Cele trei lucruri ce trebuie schimbate pentru performante mai bune
Profesorul Miclea e de parere ca e nevoie de schimbari in 3 puncte pentru a imbunatati promovabilitatea la Bacalaureat.
Unu – Trebuie o finantare diferentiata si a profesorilor si a scolilor. In acelasi fel se dau banii si la un profesor foarte bun, si la un profesor foarte slab. Aceiasi bani, pe baza aceluiasi algoritm, se repartizeaza la un liceu care are zero la suta promovabilitate la Bacalaureat, ca si la un liceu care are 99%. Atat finantarea institutiilor, cat si a profesorilor, se face nediferentiat, prin urmare nu incurajeaza performanta nici la nivel de institutie, nici la nivel de cadru didactic.
Doi – este chestiunea legata de notarea defectuoasa din liceu. E o diferenta mare intre notele care se pun in liceu si care creeaza iluzia elevilor ca stiu mai mult decat stiu. Profesorii noteaza cu foarte multa ingaduinta si elevii au impresia ca stiu, nu sunt motivati sa invete mai bine.
Modul de notare pe parcursul liceului trebuie complet revizuit si elaborate niste standarde nationale de notare. Saptele la Liceul Sfantul Sava ar trebui sa fie saptele de la Liceul Tehnic din Babadag, asta inseamna standard national – stabilesti ce inseamna sapte, opt, noua, la nivel national.
In momentul de fata, ai profesori foarte indulgenti, care dau note foarte mari. Comparati notele din liceu cu notele pe care le iau la Bacalaureat.
Al treilea lucru e de lung parcurs, de a face evaluari periodice ale elevilor. In Legea Educatiei am scris lucrul acesta, de a face o evaluare la clasa a doua nationala si, dupa aceea, invatatorul are doi ani la dispozitie sa remedieze, apoi la clasa a patra, a sasea, apoi la clasa a noua.
Evaluarile pe care le avem in acest moment sunt evaluari care nu mai pot duce la corectarea rezultatelor. Ai o evaluare la finalul de clasa a opta cand, degeaba constati ca elevul e foarte slab, e prea tarziu, profesorul de gimnaziu nu se mai poate ocupa de el, pentru ca a terminat, iar profesorii de liceu abia il primesc, e o evaluare tardiva, nu-si indeplineste functia de corectare a rezultatelor. Acum doar faci clasamente si nu mai poti corecta nimic.
Daca ai evaluari constante, pe baza standardelor nationale de evaluare, din timp, ai posibilitatea de corectare a lor”, crede Miclea.
Rezultatele la Bac – procentele sunt mai bune
Bacalaureat 2013: Rata de promovare record, peste 55 la suta

 

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2013 in sesiunea iunie – iulie 2013 in randul absolventilor de clasa a XII-a depaseste 55%, procent record pentru ultimii ani.

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a anuntat rezultatele centralizate. Procentele finale arata ca, din promotia curenta, rata de promovare este de 62%.

De asemenea, rata de promovare din promotiile anterioare este de 30,6%, astfel ca rata de promovare finala, la nivel national, este de 55,4%.

http://www.ziare.com/scoala/rezultate-bacalaureat-2013/alexandru-lazescu-in-revista-22-cum-i-a-altoit-victor-ponta-pe-frustratii-si-sadicii-din-educatie-1245282

Alexandru Lazescu in Revista 22: Cum i-a altoit Victor Ponta pe frustratii si sadicii din educatie

Dorinta legitima de a reforma sistemul de educatie secundara nu exclude in niciun fel examinarea elevilor la standarde decente de exigenta.


„Va felicit pentru organizare, va felicit ca nu v-ati lasat impresionat de tot felul de frustrati care au satisfactii sadice ca pica nu stiu cati elevi„, spunea Victor Ponta in debutul sedintei de guvern din joia trecuta (stiti despre ce e vorba, obisnuitul exercitiu de PR saptamanal de la Palatul Victoria!), adresandu-i-se ministrului Remus Pricopie.
Remarcabila isprava de vitejie a acestuia din urma, care trebuia neaparat impartasita intregii natiuni, era aceea ca prin alegerea unor „subiecte potrivite” notele de la examenul de evaluare nationala fusesera mai mult decat multumitoare pentru toata lumea: elevi, parinti, politicieni, scrie Revista 22.
Nu ca pe vremea de trista amintire a ministeriatului lui Daniel Funeriu, la care premierul a facut evident trimitere acuzandu-l ca „avea satisfactii sadice ca pica nu stiu cati elevi”. Din fericire, insa, cosmarul a trecut. „Frustratii s-au dus unde le e locul”, a conchis el cu satisfactie. Dupa care si-a enuntat, succint, viziunea despre educatia secundara: „Va anunt public sustinerea mea pentru ideea de a incerca sa facem examene normale pentru oameni normali”.
Citeste mai mult despre Cum i-a altoit Victor Ponta pe frustratii si sadicii din educatie in Revista 22.

http://www.ziare.com/scoala/bac-2013/frauda-la-bac-secretara-care-strangea-spaga-greu-de-demis-de-ce-sa-ma-suspende-pe-mine-1245340

Frauda la Bac: Secretara care strangea spaga, greu de demis – „De ce sa ma suspende pe mine?”

Desi din interceptarile facute in dosarul spagii de la Bac reiese ca se ocupa de strangerea banilor, secretara de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” nu a fost demisa din functie.


Desi „doamna Nuti”, asa cum apare secretara Elena Dumitru in interceptari, a fost prinsa transcriind rezolvarile subiectelor pentru elevii care platisera bani grei ca sa ia Bac-ul, ea nu a fost inca demisa.
Romania TV transmite ca angajata isi continua activitatea la unitatea de invatamant implicata in scandalul privind frauda de la Bacalaureat, cu toate ca sefa sa, directoarea Costica Varzaru se afla in continuare dupa gratii, fiind arestata preventiv pentru trafic de influenta.
Frauda la Bac: Zeci de elevi audiati in doua zile – Recunosc doar „banii pentru protocol”, nu si spaga
Rolul secretarei in mecanismul spagii oferite pentru trecerea Bac-ului la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” era acela de a strange banii destinati spagilor si de a transcrie rezolvarile pe care insasi directoarea liceului le lasa pe bancile candidatilor sub pretextul ca le oferea ciorne.
Elena Dumitru, fosta colega a lui Marian Vanghelie la Primaria Sectorului 5, si-a continuat activitatea in centrul de examinare pana la ultima proba de bacalaureat, desi intreaga comisie de evaluare, precum si conducerea liceului au fost demise, lucru confirmat de paznicii unitatii pentru televiziunea citata.
Frauda la Bac: Cum functiona caracatita spagii la Bolintineanu – dezvaluirile unui profesor

Intrebata de jurnalistii sub acoperire de ce nu a fost suspendata, secretara s-a aratat uimita ca o astfel de masura ar putea fi luata impotriva dumneaei. „Pe mine?! Nu! De ce sa ma suspende? Lucrez. Inca lucrez”, sustinea secretara Elena Dumitru.
Inspectoratul Scolar nu a putut interveni in cazul secretarei, deoarece responsabila de activitatea acesteia este unitatea angajatoare, si nu inspectoratul. Iar cum conducerea liceului a fost demisa, Inspectoratul urmeaza sa ia o decizie in cazul doamnei Nuti abia dupa finalizarea anchetei.

http://www.ziare.com/scoala/bac-2013/frauda-la-bac-zeci-de-elevi-audiati-in-doua-zile-recunosc-doar-banii-pentru-protocol-nu-si-spaga-1245315

Frauda la Bac: Zeci de elevi audiati in doua zile – Recunosc doar „banii pentru protocol”, nu si spaga

Alti 12 elevi ai Liceului „Dimitrie Bolintineanu” au fost audiati de procurori, marti, la sediul Politiei Capitalei, in cadrul anchetei privind fraudele la bacalaureat, a declarat purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, Corina Paraschivescu.


La finalul audierilor de marti, unii dintre elevii chestionati de procurori au declarat presei ca au fost intrebati ce sume au achitat la scoala si daca li s-au cerut bani pentru comisia de bacalaureat.

Ca si colegii lor audiati anterior, elevii au spus ca au platit cate 250 de lei pentru banchet, 150 de lei pentru robe si 50 de lei pentru „ultimul clopotel” si ca nu au auzit decat la televizor despre strangerea de fonduri pentru un „anumit protocol” destinat comisiei.

Potrivit sursei citate, alti trei elevi au confirmat ca se vor prezenta pentru audieri miercuri dimineata.

Luni, procurorii bucuresteni au audiat 39 de elevi ai Liceului „Dimitrie Bolinteanu”, din totalul celor 46 care confirmasera ca vor veni sa dea declaratii, in aceasta zi, in ancheta privind suspiciunile de frauda la bacalaureat.

Parchetul Tribunalului Bucuresti face cercetari pentru fapte de coruptie la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitala, directoarea unitatii de invatamant, Costica Varzaru, demisa din functie dupa inceperea anchetei, fiind arestata preventiv pentru trafic de influenta.

Anchetatorii au facut, la 1 iulie, in prima zi a examenelor scrise de la bacalaureat, perchezitii la Liceul „Bolintineanu”, cu sprijinul SRI, Directiei Generale Anticoruptie si Politiei Capitalei. In timpul perchezitiilor s-au gasit sume de bani in salile de examen, inclusiv asupra unor profesori.

Cinci profesori din comisia de examen si 32 de profesori supraveghetori la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” au fost audiati in 1 iulie la Politia Capitalei. Comisia de examen a fost schimbata dupa proba la Limba romana, iar conducerea liceului a fost demisa de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.

 

 

 

 

http://www.ziare.com/scoala/bac-2013/frauda-la-bac-eleva-data-afara-din-examen-ca-nu-a-dat-suficienta-spaga-1244285

Frauda la Bac: Eleva data afara din examen ca nu a dat suficienta spaga

O absolventa de liceu din Navodari sustine ca a fost scoasa din examenul de Bacalaureat pentru ca nu a avut destui bani sa dea mita.

Incidentul s-a petrecut la Liceul Lazar Edeleanu din localitatea Navodari, judetul Constanta, arata Romania TV. Fata a spus ca ea mai daduse 400 de lei spaga pentru a promova examenul, dar suma nu a fost considerata suficient de mare, asa ca ar fi fost data afara din sala.

Ea a povestit ca profesorii au vazut ca are telefonul mobil in buzunar, dar aceasta le-a aratat ca este inchis. Dascalii au intrebat-o atunci daca mai are bani la ea pentru a da o noua spaga. La randul ei, fata le-a aratat ca nu are niciun ban, moment in care profesorii au dat-o afara din examen. Aceasta a precizat ca toti colegii ei au dat spaga supraveghetorilor.

Totusi, cei de la Inspectoratul Scolar Judetean au declarat ca eleva a fost rugata sa paraseasca sala de examen pentru ca a fost prinsa in timp ce copia. Inspectoratul Judetean Constanta se va sesiza in acest caz.

 

 

 

 

 

 

 

 

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/admitere-facultate-2013-taxele-universitare-1600-10000-lei-1_51dc1152c7b855ff561d90cf/index.html

ADMITERE FACULTATE 2013 Taxele universitare, între 1.600 şi 10.000 de lei

O facultate de actorie poate să perceapă şi 10.000 de lei pe an, în timp ce o facultate de fizică are taxe mai mici de 2.000 de lei, discrepanţe ce nu ţin de cererea de pe piaţa muncii, ci de costurile administrative pentru pregătirea acestor specialişti.

Taxele universitare fixate de instituţiile de învăţământ pentru anul 2013-2014 vor rămâne, în mare, aceleaşi cu cele de anul trecut, între 1.600 şi până la 10.000 de lei, potrivit datelor obţinute de „Adevărul“.

Astfel, taxa anuală de studiu pentru programele de licenţă de la Universitatea din Bucureşti este de 3.100 lei la majoritatea facultăţilor, cu excepţia unora care au fixat taxe uşor mai mici sau mai mari.

Este cazul Facultăţii de Drept, unde studenţii trebuie să plătească 3.300 de lei pe an, al Facultatăţii de Fizică şi al celei de Ştiinţe Politice, cu taxe de 3.000 de lei, şi al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, Teologie Baptistă şi Departamentul ID (2.500 de lei).

Studenţii care nu au intrat la buget vor plăti taxa de studii de 3.100 de lei la următoarele facultăţi: Administraţie şi Afaceri, Biologie, Chimie, Filosofie, Geografie, Geologie şi Geofizică, Istorie, Jurn alism şi Ştiinţele Comunicării, Limbi şi Literaturi Străine, Litere, Matematică şi Informatică, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială.

Peste 3.000 de lei anual pentru studii economice

La Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), taxele la studii universitare de licenţă pentru candidaţii proveniţi din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene variază între 3.200 şi 3.500 de lei pe an.

Astfel, taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2013-2014, la toate programele de studii universitare de licenţă organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 3.500 lei şi de 3.200 lei la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă (FR) şi la distanţă (ID).

Taxele de înscriere la concursul de admitere la programele de studii universitare de licenţă organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă este de 100 de lei. În această taxă sunt incluse primele două specializări. Candidaţii care vor să se înscrie la mai mult de două specializări vor plăti, în plus, câte 25 lei pentru fiecare opţiune exprimată.

La programele de studii universitare de licenţă organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă taxa este unică, de 100 de lei, indiferent de numărul opţiunilor solicitate de către candidat.

Pentru tinerii proveniţi din state care nu fac parte din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţienă, la programele de studii universitare de licenţă organizate la toate formele de învăţământ taxa este unică, de 250 de euro.

Taxe de până la 5.500 de lei la UBB Cluj

La Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, taxele universitare variază între 2.000 şi 5.500 de de lei anual, cele mai mici taxe fiind la Biologie şi cele mai mari la Teatru. Pentru învăţământul cu frecvenţă la studiile de licenţă, UBB are taxe de 2.000 de lei la următoarele facultăţi: Fizică, Biologie, Geologie şi Facultatea de Teologie.

Studenţii trebuie să scoată din buzunar 2.200 de lei pentru facultăţile de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Istorie şi Filosofie şi 2.500 de lei pentru Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, Facultatea de Matematică şi Informatică  (specializarea Mate-Info), Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (specializarea Psihologie), Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor şi la Facultatea de Business.

Cursurile cu taxă de la Facultăţile de Litere şi de Geografie costă 2.400 de lei anual, iar Facultatea de Ştiinţe Politice are taxe cuprinse între 2.600 şi 2.800 de lei în funcţie de specializări. De la 3.000 de lei în sus sunt taxele la Facultatea de Matematică şi Informatică (specializarea Matematică) şi la Facultatea de Drept (3.600 de lei). Cele mai mari taxe sunt la Facultatea de Teatru şi Televiziune: Actorie şi Regie (4.500 de lei), Teatrologie (3.000 lei), Cinematografie, Fotografie, Media (5.500 lei) şi Filmologie (3.000 lei).

Cea mai mică taxă, la Matematică: 1.600 de lei

La Universitatea „Al. Cuza“ din Iaşi, taxele universitare variază între 1.600 şi 3.500 de lei anual, iar taxele de înscriere la examene variază între 50-300 lei.

La Facultatea de Biologie, taxa de şcolarizare pentru un an de licenţă este de 3.000 de lei pentru specializarea Ştiinţa Mediului şi 3.500 de lei pentru Biologie. Taxe de 3.000 de lei se aplică şi la facultăţile de Educaţie Fizică şi Sport, Chimie şi la cea de Fizică. Facultatea de Drept, care este, de obicei, cea mai scumpă din cadrul unei universităţi, costă mai puţin însă la Iaşi – 2.800 de lei pe an.

Tot atât costă şi Facultatea de Geografie şi Geologie. Facultatea de Litere costă 2.400 de lei pe an, cea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, 2.200 lei, iar taxele anuale de la Facultatea de Psihologie sunt de 2.700 de lei la zi şi 2.500 de lei la ID.

Cea mai scumpă specializare este Geografia Turismului în limba franceză, de la Facultatea de Geografie şi Geologie, unde taxa este de 3.900 de lei pe an. Cele mai mici taxe universitare, în valoare de 1.600 de lei, sunt la Facultatea de Matematică şi la Facultatea de Teologie Romano-Catolică.

10.000 de lei pentru Arta spectacolului

La Universitatea de Vest din Timişoara, taxa de şcolarizare pentru studiile de licenţă este în medie de 2.500 lei, excepţie făcând Facultatea de Arte şi Design (3.500 de lei) şi Facultatea de Muzică, unde studenţii trebuie să plătească 10.000 de lei la specializările de Interpretare Muzicală şi Arta spectacolului, respectiv 6.000 de lei – la Pedagogie muzicală.

„Facultăţile de arte costă atât de mult fiindcă sunt mai puţini studenţi care trebuie să susţină costurile de studio şi salariile profesorilor. Când ai cinci oameni într-o clasă, costurile sunt mai mari faţă de facultăţile care au mai mulţi studenţi. De asemenea, facultăţile care au nevoie de mai multe resurse, de laboratoare şi materiale pentru experimente, cum este cazul Chimiei, au cheltuieli mai mari şi, automat, taxele vor fi mai mari“, a explicat rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, professor universitar Marilen Pirtea.

În ceea ce priveşte taxa de înscriere la examenele de la Universitatea de Vest din Timişoara, indiferent de numărul programelor de studii la care se înscrie un candidat la o facultate, aceasta este de 100 de lei, însă există şi o taxă de confirmare a locului obţinut în urma examenului de admitere, de 150 lei.

„Dorinţa de a epata”

Tincuţa Apăteanu, expert ăn Educaţie, susţine că taxele mari la unele specializări, cum sunt cele din domeniul artistic (actorie, muzică etc), ar putea fi justificate printr-o cerere venită în special din existenţa unor impresii legate de aceste meserii.

„Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu marii actori sau cântăreţi din ţară vedem că nu au o situaţie prea bună, nu sunt salarii mari. Însă există această imagine bună ataşată unor astfel de specializări, sunt foarte mulţi copii care ar vrea să ajungă artişti din dorinţa de a epata. De asemenea, părinţii sunt dispuşi să plătească astfel de taxe“, explică Apăteanu.

În schimb, facultăţi precum cea de Matematică (la Iaşi, de pildă, presupune cea mai mică taxă de studii) nu sunt căutate pentru că studenţii nu văd o carieră strălucită în această specializare.  Tinerii cred că vor fi doar profesori sau cercetători, deşi pe piaţă sunt multe joburi care necesită astfel de studii, mai spune expertul.

La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), taxa anuală de şcolarizare la studii de licenţă este de 2.400 de lei anual, iar taxa de la studii de licenţă ID este de 2.000 de lei. Taxa de participare la examenele de admitere la facultăţile SNSPA costă 150 lei.

Taxa de studiu stabilită de Senatul UMF “Carol Davila” pentru ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2013 – 2014 este de 9.000 lei pe an pentru Medicină, Medicină dentară şi Farmacie şi 6.000 lei pe an pentru celelalte specializ ări. Taxa de studiu anuală poate fi platită în 3 tranşe (prima tranşă – 50% din taxa anuală).

Taxele de studiu în privat

Taxele universitare de la facultăţile private sunt relativ asemănătoare cu cele de la stat, între 1.800 şi aproape 7.200 de lei. Cele mai scumpe sunt tot cele de Arte, specializarea Actorie, dar şi Medicina Veterinară, peste 6.000 de lei.

Pentru majoritatea facultăţilor – Litere, Istorie, Drept, Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie, Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Sociologie-Psihologie sau Matematică-Informatică (specializarea Matematică) -, taxele sunt între 1.350 şi 3.300 de lei anual.

 

http://adevarul.ro/educatie/universitar/admitere-facultate-2013-locurile-buget-alocate-functie-numarul-studenti-1_51dc14a6c7b855ff561da070/index.html

ADMITERE FACULTATE 2013 Locurile la buget, alocate în funcţie de numărul de studenţi

Ministerul Educaţiei a alocat, în total, 62.400 de locuri pentru studiile de licenţă din anul universitar 2013 – 2014. Astfel, fiecare universitate are alocat un număr de locuri dintre care circa două treimi sunt bugetate de la stat, studenţii nefiind nevoiţi să plătească taxe, în timp ce restul locurilor trebuie plătite integral la începutul anului, sau în rate.

Conducerile universităţilor decid cum vor fi împărţine locurile între facultăţi în funcţie de cerinţa de pe piaţă şi de câţi candidaţi au avut la fiecare facultate în parte în ultimii ani, astfel încât să fie admişi mai mulţi studenţi acolo unde este concurenţa mare şi la specializările căutate pe piaţa muncii.

„În acest an, pentru prima dată, cifra de şcolarizare va fi alocată în funcţie de numărul studenţilor care au fost înmatriculaţi în anul academic trecut. Trebuie să adaptăm oferta forţei de muncă la universităţi“, a spus ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. El a precizat că, în comparaţie cu anul trecut, cifra de şcolarizare pentru 2013-2014 va fi aproximativ aceeaşi, doar că va fi redistribuită între universităţi în funcţie de numărul de studenţi înmatriculaţi anul trecut.

Numărul total de locuri bugetate de stat, accesibile candidaţilor care obţin medii mari la admitere, rămâne per total acelaşi, 62.400 pentru licenţă, însă rectorii spun că nu se aşteaptă la diferenţe semnificative faţă de anul trecut. Oricum, majoritatea universităţilor au fost nevoite să amâne anunţarea numărului de locuri la buget, pe lângă cele cu taxă, fiindcă Ministerul Educaţiei a publicat cu întârziere cifra de şcolarizare pentru învăţământul superior (la mijlocul lunii mai).

Potrivit estimărilor lansate de universităţi, cele mai multe locuri la buget pentru cei care intră în anul I în 2013-2014 ar urma să fie disponibile la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, aproape 15.000, urmată de Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, cu aproape 6.500 de locuri la buget, iar pe locul trei ar fi Universitatea din Bucureşti, care anul acesta a scos la concurs 4.400 de locuri pentru studenţii care au medii mari şi care nu mai plătesc taxa de studii. La ASE ar urma să fie disponibile aproape 2.800 de locuri fără taxă, la Universitatea de Vest din Timişoara – în jur de 2.000, la SNSPA cifra este fixă – 600 de locuri.

Distribuţia locurilor de la Universitatea din Bucureşti

Admiterea de la Universitatea din Bucureşti începe miercuri, 10 iulie, cu înscrierea la una dintre cele 19 facultăţi. Cele 4.400 de locuri de la buget la Universitatea din Bucureşti sunt distribuite în felul următor:

  •     Administraţie şi Afaceri: 235 de locuri la buget
  •     Biologie: 130
  •     Chimie: 135
  •     Drept: 287
  •     Filosofie: 115
  •     Fizică: 150
  •     Geologie şi Geofizică: 125
  •     Geografie: 383
  •     Istorie: 201
  •     Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării: 135
  •     Litere: 497
  •     Limbi şi Literaturi Străine: 411
  •     Matematică şi Informatică: 383
  •     Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei: 354
  •     Sociologie şi Asistenţă Socială: 316
  •     Ştiinţe Politice: 197
  •     Teologie Ortodoxă: 278
  •     Teologie Baptistă:     25
  •     Teologie Romano-Catolică: 30

 

Locurile de la Medicină

La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, pentru anul universitar 2013-2014, sunt 900 de locuri la buget şi 520 la taxă. Acestea sunt repartizate pe cele patru facultăţi în felul următor:

  • Facultatea de Medicină are 450 de locuri la buget şi 250 la taxă, iar durata studiilor este de 6 ani;
  • Facultatea de Medicină Dentară are 140 de locuri la buget şi 125 la taxă, iar durata studiilor este tot de şase ani;
  • Facultatea de Farmacie are 140 de locuri la buget, în timp ce la taxă există 100 de locuri, iar studiile sunt de cinci ani;
  • Facultatea de Asistenţă Generală şi Moaşe are 80 de locuri la taxă şi 45 la buget, iar durata studiilor universitare este de patru ani.

Celelalte specializări din cadrul UMF „Carol Davila“ numără 90 de locuri la buget şi 45 la taxă.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/interviu-matematicianul-vasile-brinzanescu-1_51dbd021c7b855ff561c23c2/index.html#

Interviu cu matematicianul Vasile Brînzănescu

Cercetător ştiinţific I la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române al cărui director a şi fost, profesor în Politehnica bucureşteană timp de 15 ani, Vasile Brînzănescu este una dintre  figurile centrale ale matematicii româneşti de azi, specialist cunoscut şi recunoscut în geometrie şi algebră, domeniile în care se încadrează cele mai multe publicaţii ale sale.

Experienţa extrem de mare şi întinsă – profesor, cercetător, administrator –, excelenţa dovedită în fiecare dintre aceste domenii fac din Vasile Brînzănescu un interlocutor privilegiat ale cărui opinii capătă un interes aparte. Discuţia de mai jos reuşeşte să atingă doar o parte a activităţii sale. 

Să începem cu începutul. Cum te-ai format ca matematician? Faţă de perioada actuală, care sunt diferenţele?

Citind, aproape la întâmplare, toate cărţile  care îmi cădeau în mână pe când eram elev de liceu şi chiar student în primii 3 ani (majoritatea cărţilor de matematică de atunci erau traduceri în limba rusă ale unor cărţi foarte bune).

Diferenţele, faţă de ce se petrece acum, sunt uriaşe: atunci accesul la reviste şi cărţi de specialitate era dificil, erau puţine contacte cu matematicieni străini. Totuşi, în mod curios, lucrările şi rezultatele noi ajungeau în ţară prin bunăvoinţa unor autori străini care trimiteau extrase, sau prin puţinii matematicieni români care participau la conferinţe internaţionale şi aduceau cu ei noutăţile şi, mai mult, le prezentau în seminariile ştiinţifice! Foarte rar, existau şi matematicieni străini care vizitau România şi susţineau conferinţe.

Deci, cu toate greutăţile, matematica românească era cumva conectată la cea mondială. Atunci cum s-a ajuns la fractura de azi, între cei care fac sau incearcă să facă o matematică sincronă cu cea occidentală şi cei care par rupţi de curentele importante din matematică? E o situaţie specifică  matematicii? Cum se poate umple golul dintre cele doua fracţiuni?

Da, aşa cum spunem acum, matematica se „globalizase” şi noi, matematicienii români, făceam deja parte din acest fenomen, în ciuda tuturor dificultăţilor.

Fractura despre care vorbeşti a apărut mai ales din cauza emigrării masive a matematicienilor (aceasta datorată politicii comuniste falimentare; vezi, de exemplu, desfiinţarea Institutului de Matematică al Academiei Romane in 1975 !). Apoi, matematicieni mai modeşti, dar ambiţioşi, au început să facă „şcoală” cu doctoranzii lor, lucrând împreună cu ei la probleme neimportante, marginale din domeniu. Din fericire, mai sunt şi matematicieni români în ţară care lucrează împreună cu doctoranzii lor la probleme importante, probleme centrale în domeniul lor de cercetare.

Dar  fenomenul este mai general, există exemple şi în alte domenii. Iar problema are, cum zic matematicienii,  o unică soluţie: atragerea şi promovarea matematicienilor tineri şi valoroşi (care se reîntorc sau care nu au plecat încă…). Încet, în circa 20-30 de ani, s-ar putea reface structura naturală, fără goluri.

Cât de important e contextul, mediul de formare şi de dezvoltare? Crezi că, în alte condiţii/locuri, ai fi realizat mai mult?

Contextul, mediul, sunt foarte importante. Dau un singur exemplu care mi se pare interesant: în promoţia mea (anul I în 1963-1964), toţi elevii foarte buni la matematică în liceu (cu excepţii ce nu depăşeau 3%) au venit să studieze matematica la Universitatea din Bucuresti, deoarece atunci, diferenţa de valoare între Facultatea de Matematică din Bucureşti şi celelalte facultăţi de matematică din ţară era foarte mare. Interesant este faptul că elevii de liceu înţelegeau acest lucru! Şi nu ne-am inşelat…

Cât priveşte a doua întrebare, da, sunt convins că în alte condiţii, cu o altă îndrumare (mai ales la doctorat; studiile graduate au fost singurul punct slab în studiul matematicii din România) aş fi realizat mai mult, de exemplu, la Priceton, MIT, Harvard, Paris, Bonn, etc.

Dar întâmplarea? A jucat vreun rol în viaţa ta de matematician?

Întâmplarea joacă un rol mult mai mare decat conştientizăm noi: am avut (din intâmplare!) un profesor excelent in clasele V-VI şi am luat premii la olimpiada de matematică, Gazeta Matematică mi-a dezvoltat pasiunea pentru matematică în liceu. Mai târziu, în 1990,  după 20 de ani de interdicţie de a călători în străinătate la conferinţe şi universităţi, am avut, timp de 2 ani, cea mai bună bursă postdoctorală (pentru cei aflaţi la mijlocul carierei), bursa Humboldt la Universitatea din Muenchen, Max Planck Institut Bonn si Universitatea Kaiserslautern, lucrând sub îndrumarea unor matematicieni consacraţi: Otto Forster, Friederich Hirzebruch si Guenther Trautmann. Această întâmplare, şansa de a vizita aceste instituţii renumite în cercetarea matematică, m-a ajutat sa recuperez pierderile profesionale pe care le-am avut în cei 20 de ani de interdicţie „securisto-comunista” …

Acum, matematica e foarte specializată. Cât de important e pentru un matematician să aibă cultură matematică întinsă? Dar cultură generală?

Într-adevar, pentru a face cercetare în matematică trebuie să cunoşti foarte bine un subdomeniu în care lucrezi. Dar cultura matematică întinsă şi la alte subdomenii este foarte importantă, ea te ajută să faci conexiuni între noţiuni şi metode aparent diferite, dar strâns legate prin ceea ce unii numesc „unitatea matematicii”, iar alţii chiar  „unitatea matematicii si fizicii” ! In acest fel, se pot rezolva probleme pe care nu le poţi aborda (sau sunt mult mai greu de abordat) prin metodele specifice unui subdomeniu. Cultura generală este importantă în alt fel, te ajută să te simţi împlinit ca om, să te integrezi mai uşor în societate.  Deşi, trebuie s-o spun, există şi unii (putin „autişti”) care obţin rezultate excepţionale fără a avea (cel puţin aparent) o cultura generală solidă şi aptitudini de socializare.

Ai fost în conducerea IMAR timp de 18 ani la rând dintre care, între 2004 şi 2012 ai fost director plin. Cum a devenit institutul atît de solid ştiinţific, o „poveste de succes” a cercetării din România? Care au fost dificultăţile majore? Ce a făcut  establishmentul pentru acest institut? În ce măsură este acest institut tipic pentru institutele academiei? 

Institutul de Matematică a fost mereu „solid ştiinţific”, cum spui, deoarece a primit numai tineri matematicieni de talent, şi asta aproape fără excepţie; a fost politica tuturor conducerilor IMAR, incepând cu Simion Stoilow şi Miron Nicolescu (dar chiar şi în secţia de matematică de la INCREST, în perioada în care institutul fusese desfiinţat, calitatea tinerilor era unicul criteriu la concursuri). Un fapt interesant: sigur, au fost şi nemulţumiri la unele concursuri, dar nu au existat niciodată contestaţii la concursurile de promovare din IMAR ! În ultimii 23 de ani, pe lângă politica de promovare în mod exclusiv a celor valoroşi, au mai fost şi metode de a atrage pe unii matematicieni tineri pentru a reveni la IMAR, prin păstrarea posturilor lor, printr-o politică flexibilă de personal, prin organizarea permanentă a unor seminarii ştiinţifice săptămânale de nivel ridicat şi a unor conferinţe cu participare internaţională de nivel înalt.

Dificultatile majore sunt două: salariile (mai ales ale tinerilor, adică pentru posturile de cercetător, cercetător III şi cercetător II) mici şi suspendarea tuturor concursurilor de promovare in ultimii 5 ani. Trebuie subliniat faptul că nu există dificultăţi de informare ştiinţifică. În plus, cercetătorii din IMAR domină cercetarea matematică din România, atât cantitativ cât, mai ales, calitativ, prin rezultatele lor. Dar, deşi cercetătorii din IMAR au câştigat numeroase proiecte la competiţiile naţionale, reducerea drastică  a finanţării acestora, acum, reprezintă o dificultate majoră… După părerea mea, guvernul nu sprijină suficient instituţiile excelente de cercetare! Şi nu mă refer numai la IMAR, există şi alte institute ale Academiei în care se face cercetare la nivel de excelenţă.

În contextul discuţiilor din perioada asta, cum vezi matematica aplicată faţă de matematica pură? Mai general, ştiinta aplicată faţă de cea fundamentală.

Mie nu îmi plac cele două denumiri: matematica aplicată şi matematica pură. Există doar matematică bună sau proastă; nimeni nu ştie dacă există o delimitare între matematica aplicată şi matematica pură. Este mai natural să vorbim despre matematică bună şi despre aplicaţii ale matematicii. Toate rezultatele din matematica bună au aplicaţii, dar nu putem şti exact când vor apărea şi nici întotdeauna la ce! Uneori,  durează sute de ani până apar aplicaţii interesante ale unor rezultate de matematică… La fel este cu separarea ştiinţei aplicate de cea fundamentală. Este o divizare artificială (nimeni nu poate defini exact care parte este fundamentală si care este aplicată) de care profită mulţi impostori prin declararea rezultatelor lor ca fiind aplicative cu scopul de a obţine finanţări mai mari. Dacă aş fi politician, sau măcar dacă aş putea gestiona fondurile din cercetare, aş pretinde de la cei care se declară cercetători în ştiinţe aplicate (inclusiv în matematica aplicată), aplicaţii efective imediate. Cred că aplicaţiile adevărate ale ştiintei (în speţă, ale matematicii) apar atunci când teoria (deci partea „pură”) este suficient de „coaptă”; altfel, se face un fel de „teorie a aplicaţiilor” care dăunează atât dezvoltării naturale a cercetării ştiinţifice cât şi aplicaţiilor reale… Aş da un exemplu de greşită delimitare a cercetărilor: stabilirea unor priorităţi în cercetare, atât la nivel european (UE), cât şi la nivel naţional. Astfel, au fost luate ca priorităţi, printre altele: studiile de mediu si nanomaterialele. Nimeni nu a calculat câţi bani au fost risipiţi pe studii statistice de mediu care nu au folosit nimănui şi care nu au fost urmate de măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului şi vieţii; o pierdere uriaşă de fonduri! Cât priveşte nanomaterialele, după mai multe competiţii de proiecte de cercetare având ca prioritate acest subiect, acum în UE se lansează o nouă competiţie de proiecte de cercetare cu tema „pericolele provocate de nanomateriale mediului şi calităţii vieţii” (sic !). Păi, nu se putea declara ca prioritate acest subiect încă de la prima competiţie având ca prioritate numarul 1 „nanomaterialele’ ? Şi mai este un aspect: cercetarea pe probleme prioritare (aplicative, de dezvoltare) ar trebui să fie, în cea mai mare măsură, spijinită de firme, întreprinderi mari, care ar putea să utilizeze aceste cercetări pentru obţinerea de venituri suplimentare şi nu la nivel de guvern (care ar putea sprijini cercetări legate de aplicaţii militare, de apărare, dar nu pentru dezvoltarea unor firme private …).

Întrebarea următoare vine oarecum de la sine: e nevoie de interdisciplinaritate? Trebuie să încercăm să formăm specialişti care să ştie mai multe domenii, sau e preferabil să se lucreze în echipe?

Da, este nevoie de interdisciplinaritate, mai ales în zilele noastre, când unele domenii se unesc în mod natural: matematica cu fizica, matematica cu biologia, fizica cu biologia, fizica cu chimia etc., pe unele porţiuni ale domeniilor lor. Trebuie folosite ambele metode: formarea specialiştilor care să cunoască două domenii (mai mult de două domenii este prea dificil!), dar şi lucrul în echipe interdisciplinare.

Am tot vorbit despre cercetare. Dar ce înseamnă, de fapt, cercetare în matematică? Cum se face?

Formal, raspunsul este simplu: cercetarea în matematică înseamnă rezolvarea unor probleme dificile (cele  simple se propun  studenţilor ca exerciţii de seminar!) al caror enunţ este deja cunoscut de ceva vreme sau pe care ţi le propui singur. În fapt, cercetarea este mai complicată: există etape de acumulare de cunoştinţe noi din subdomenii ale matematicii, etape de documentare prin citirea unor articole cu rezultate noi din frontul de cercetare actual al subdomeniului respectiv, etape de încercări de rezolvare în care, deşi nu obţii încă rezultate, dezvolţi intuiţia proprie în „ghicirea” rezultatului probabil, etape de elaborare a enunţurilor „plauzibile” (adică a problemelor), etape de încercări de  elaborare a diferitelor metode de rezolvare şi, poate în final, etapa de demonstraţie completă a rezultatului principal, urmată (dar uneori precedată!) de etapa elaborării consecinţelor (aplicaţiilor) rezultatelor principale; deci, cam asa se face…

Aşa cum îl prezinţi, pare să fie modelul universal al cercetării. Prin ce se deosebeşte, totuşi, de cercetarea din chimie, fizică etc? E de ajuns, aşa cum se spune, să avem hîrtie şi creion, cărţi şi reviste? Cît de important e contactul cu colegii din alte ţări, participarea la conferinţe?

Deosebirea principală constă în faptul că la matematică nu există experimente pentru verificarea unor teorii; există doar demonstraţia logică, clară şi acceptată de comunitatea matematică. Dar matematica mai are o particularitate: toate rezultatele validate de comunitate (adică  acelea care nu au provocat contradicţii logice) ramân universal valabile pentru eternitate! Ele nu se vor schimba niciodată, chiar dacă unele dintre ele vor fi extinse sau generalizate; matematica ajunge la adevăruri absolute, necontextuale, lipsite de amprentă istorică.

Cât despre unelte, hârtiei şi creionului le-aş adăuga cărţi, reviste  şi o „ţâră de cap” !

Participarea la conferinţe este foarte importantă, acestea oferind posibilitatea aflării unor rezultate imediat ce au fost obţinute şi împreună cu explicaţiile autorilor. Contactul cu colegii din alte ţări este la fel de util pentru a determina importanţa propriilor probleme de cercetare la care lucrezi, dar şi pentru aflarea problemelor la care lucreaza ceilalţi. Aceste contacte iţi oferă orientarea necesară în viitoarele probleme de cercetare abordate. În plus, se poate dezvolta o colaborare reciproc avantajoasă (se observă în zilele noastre că cele mai multe lucrări în matematică au 2 sau 3 autori; sunt din ce în ce mai rare lucrările cu un singur autor, iar explicaţia este simplă: viteza de finalizare (extrem de importantă astazi) a unei lucrări este cu mult mai mare în cazul  mai multor autori).

Se poate  dirija cercetarea în matematică? Ca fost director, trebuie să îţi fi pus această întrebare. E posibil, ca în alte discipline, ca un institut să aibă un plan şi cercetătorii să fie obligaţi să se ocupe de anumite subiecte?

Se poate, dar este greşit, căci nimeni nu poate şti cu exactitate ce anume probleme pot fi rezolvate cu metodele curente. Un plan general de cercetare, orientativ, cu tematici generale are chiar şi IMAR, dar nu se merge pe ideea unui plan amănunţit şi precis, iar cercetătorii au libertatea să-şi aleagă problemele şi temele de cercetare din tematica aceasta generală.

Una dintre problemele noastre mari e dificultatea de a explica publicului larg cu ce ne ocupăm. Poţi să explici, pe scurt, care sunt temele care te interesează? Poţi „povesti” pe înţelesul tuturor rezultatul tău la care ţii cel mai mult?

Dificultatea, cum ştii, este uriaşă; matematica s-a dezvoltat atât de mult, incât uneori este greu de explicat chiar şi unor matematicieni din alt subdomeniu care sunt temele care te interesează în cercetarea proprie. De fapt, poti să explici (cel putin unor matematicieni) pe scurt cu ce te ocupi, dar nu este clar dacă toţi vor intelege… În ce mă priveşte, pot face o încercare, cu ce succes, însă, nu ştiu… Unul dintre rezultatele la care ţin cel mai mult descrie cu mijloace de algebră şi geometrie soluţiile unor ecuaţii neliniare complicate,  ecuaţii care descriu mişcarea particulelor elementare în modelul universului nostru fizic dat de teoria „corzilor”. Mai precis, aceste soluţii reprezintă un model matematic posibil pentru modelul fizic.

Să te întreb altceva. Ce înseamnă stil în matematică? Dar bun gust?

Stil in matematică? Greu de definit, dar poţi spune dacă un matematician are un stil elegant în expunerea orală sau în redactarea scrisă a cărţilor sau lucrărilor sale. Bun gust? La fel, greu de definit, dar să încerc: bunul gust se dovedeşte în alegerea problemelor de cercetare, în metodele folosite şi uneori chiar şi în redactare! Nu pot da definiţii precise, dar recunosc negreşit şi stilul şi bunul gust.

Aş vrea să vorbim puţin şi despre Şcoala Normală Superioară din Bucureşti (SNSB), de care eşti foarte legat. De ce, cum a apărut?

SNSB a fost creată la iniţiativa unor tineri doctoranzi din străinatate: Dan Nicuşor şi Andrei Moroianu, din Franta, la ENS Paris, şi Sergiu Moroianu, de la MIT Boston, şi a fost sprijinită de o serie de cercetători şi profesori din Bucuresti (în cea mai mare parte de la IMAR), folosindu-se, parţial, modelul francez  al marilor şcoli (în special École Normale Supérieure). A fost creată cu scopul formării unor cercetători de nivel înalt în concurenţa cu universităţile renumite din străinătate, pentru a crea un centru de cercetare de înalt nivel ştiinţific în România (în toate domeniile reprezentative), folosind uriaşul potenţial ştiinţific al unor institute ale Academiei Române şi cu scopul de a menţine fluxul de tineri studenţi atraşi de cercetare ştiinţifică. SNSB a fost organizată pe bazele unei curricule flexibile, conţinând cursuri orientate către cercetare, complementare cursurilor universitare, cursuri stabilite pe baza unei competiţii de propuneri deschise comunităţii internaţionale de către un consiliu ştiinţific international de mare valoare. Primul ciclu constă dintr-un an pregătitor în timpul celui de-al treilea an de licenţă (sau după licenţă); al doilea ciclu este de doi ani de masterat, iar admiterea se face prin teste de admitere dificile. Se oferă suport financiar pentru studenţi prin burse şi alte facilităţi.

Acum, SNSB cuprinde secţia de matematică, unde sunt două direcţii: structuri fundamentale în algebră, geometrie şi topologie şi analiză şi modelare, secţia de matematică-informatică şi secţia de biochimie.

Îşi atinge SNSB scopurile pentru care a fost creată? Are şanse de supravieţuire?

Şi-a atins doar parţial scopurile: s-a dovedit că este posibil pentru tinerii masteranzi să fie încadraţi în echipe de cercetare la un înalt nivel ştiinţific în ţară, că se poate face cercetare de excelenţă în România, dar nu s-a reuşit crearea acelui centru naţional de cercetare de înalt nivel.

SNSB are şanse de supravieţuire, dar toate fondurile de finanţare au fost private, în special din partea Fondului Româno-American de Investiţii şi a SOFTWIN Group. Guvernele succesive nu au ajutat cu aproape nimic această şcoala de masterat de excelenţă, probabil  şcoala de masterat de cel mai înalt nivel din România ! Pînă şi acreditarea formală a SNSB trenează, cu toate că oferă cei mai bine pregătiţi masteranzi în domeniile matematică şi biochimie… Aşa ceva numai în România este posibil: francezii, americanii şi alţii sunt încântaţi să aibă ca studenţi studenţii noştri la masterat la SNSB! Este incredibilă lipsa de discernământ (sau reaua credinţă!) a factorilor de decizie din Ministerul educaţiei în legatură cu acreditarea SNSB; nu mai insist, este penibil… ca atâtea alte lucruri în România multilateral-dezvoltată (din pacate, ni se potriveşte încă limbajul de lemn al perioadei comuniste).

În condiţiile astea, care sunt şansele matematicii la noi, dat fiind exodul tinerilor valoroşi? Cine mai face doctorat aici? Ce putem face să schimbăm ceva?

Situaţia este gravă cu adevarat, dar nu trebuie să cedam. Reiau o idee descrisă mai înainte: există o unică soluţie, prin atragerea şi promovarea  (concursuri, salarii mai mari şi fonduri de cercetare) matematicienilor tineri şi valoroşi (care se întorc sau care nu au plecat încă), printr-o cooperare internaţională permanentă, mai ales cu excelenta diaspora matematică românească.

În încheiere, nu chiar un chestionar al lui Proust, dar câteva întrebări la care aştept  răspunsuri scurte:

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071088602/Social/Start-pentru-admiterea-la-facultate.html

Start pentru admiterea la facultate!

Candidații care au promovat examenul de bacalaureat și vor să își înceapă studiile universitare, intră într-un nou val de emoții, de data aceasta pentru admiterea la facultate.  La Universitatea din Bucureşti înscrierile pentru admitere la studii universitare de licenţă vor începe miercuri, 10 iulie.

Susţinerea probelor de concurs se va face în perioada 19-25 iulie iar data limită de afişare a rezultatelor este 27 iulie. Facultățile din cadrul Universității București pentru care nu contează notele obținute la examenul de bacalaureat sunt Facultatea de Drept, Facultatea de Jurnalism și Științele Comu­nicării, unele specializări din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi străine, Facultatea de Comunicare și Relații Publice și Facultatea de Psihologie. Și Școala Națională de Studii Politice și Administrative oferă mai multe facultăți și specializări unde admiterea se face numai pe bază de examen, precum Facultatea de Administrație Publică, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Facultatea de Management, Facultatea de Științe Politice. La următoarele facultăţi din cadrul Uni­versității Politehnice admiterea constă într-un examen scris la algebră şi elemente de ana­liză matematică (care reprezintă prima probă de concurs), şi la fizică sau la geometrie şi trigonometrie (a doua probă): Energetică, Transporturi, Inginerie Aerospaţială, Inginerie în Limbi Străine, Ştiinţe Aplicate, Automatică şi Calculatoare, Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cati-romi-termina-anual-facultatea-in-romania-307167.html

Câţi romi termină, anual, facultatea, în România

Numărul tinerilor romi care au absolvit o facultate s-a dublat în ultimii nouă ani, arată Romani CRISS, într-un comunicat remis redacţiei.

Conform datelor recensământului din 2011, la nivel naţional, de două ori mai mulţi romi au absolvit cursuri universitare faţă de 2002 (14% faţă de 7%). Totodată, procentul absolvenţilor romi de studii postliceale s-a dublat (0.2% faţă de 0.1%), iar cel al absolvenţilor romi de studii medii a crescut cu 53% (atingând 44% în 2011, în comparaţie cu 29% în 2002), arată Romani CRISS.

Procentul copiilor romi care au absolvit ciclul primar a scăzut în 2011 faţă de 2002, arată cifrele oficiale: astfel, dacă în 2002, procentul elevilor romi era de 20%, în 2011, se ridica la 14%.

Numărul romilor nealfabetizaţi a scăzut, de asemenea, de la 34% în 2002, la aproximativ 20% în 2011.

Totuşi, în ciuda progreselor înregistrate în şcolarizarea romilor, decalajul educaţional dintre populaţia de etnie romă şi cea neromă este, în continuare, ridicat, susţin reprezentanţii Romani CRISS. 75% dintre romi trăiesc în sărăcie, arată un raport recent al Amnesty International.

Totodată, Romani CRISS solicită Guvernului să aplice mai multe acţiuni afirmative pentru ca şi copiii romi să beneficieze de educaţie şi să adopte măsuri concrete prin care să sancţioneze segregarea şcolară.

Totodată, organizaţia aminteşte că principalele motive pentru care copiii romi merg în număr mic la şcoală sunt situaţia economică precară a familiei şi discriminarea în şcoală, conform unui studiu efectuat de Romani CRISS.

Între 2009 şi 2012, prin programele derulate de organizaţie, 19.800 de copii şi părinţi romi au avut acces la educaţie, adică 3% din populaţia declarată de etnie romă. „Din pacate, sprijinul acordat acestor familii nu a fost atat de consistent pe cat ne-am dorit si pe cat ar fi fost posibil, in principal din cauza intarzierilor POSDRU in rambursare”, arată organizaţia, în comunicatul remis redacţiei.

Conform datelor recensământului din 2011, numărul romilor a crescut cu 16%, de la 535140 persoane in 2002 (reprezentand 2.46% din totalul populatiei) la 621573 persoane in 2011 (3.08% din total).

http://www.ziare.com/stiri/atac/de-ce-a-vrut-sa-detoneze-bomba-teroristul-din-iasi-a-fost-un-semn-divin-1245364

De ce a vrut sa detoneze bomba teroristul din Iasi – a fost un semn divin

Barbatul care a incercat, luni, sa detoneze o bomba la Facultatea de Electronica din Iasi le-a spus medicilor Spitalului de Psihiatrie „Socola” ca a gasit proiectilul intr-o padure, in judetul Suceava, si ca initial a vrut sa-l detoneze in Carlibaba, dar ca ulterior a decis sa-l aduca in Iasi.


Oliver Stan a fost adus, marti seara, la Spitalul de Psihiatrie „Socola” din Iasi, fiind transferat din arestul Politiei iesene, dupa ce in noaptea de luni spre marti, procurorii DIICOT Iasi au emis pe numele sau mandatul de retinere, pentru 24 de ore.

Managerul Spitalului de Psihiatrie „Socola”, Lucian Burlea, a afirmat ca, imediat dupa ce a fost internat, Oliver Stan a discutat cu medicii psihiatri din cadrul unitatii medicale, timp de ora si jumatate, barbatul urmand sa fie supus, joi, unei expertize psihiatrice.
Surse medicale din cadrul spitalului au declarat ca barbatul le-a spus medicilor ca a gasit bomba intr-o padure din judetul Suceava, in apropierea comunei Carlibaba, si ca initial a vrut sa o detoneze in aceasta localitate.
Bomba si semnul divin
„A spus ca a gasit bomba in varf de munte, el socotind asta ca un semn divin. Mai intai, a vrut sa dea bomba in sat, dar a renuntat si a decis sa o aduca la Iasi. Pacientul a declarat ca in amfiteatrul de la Facultatea de Electronica din Iasi ar fi activat declansatorul fara sa vrea”, au precizat sursele citate.
Aceleasi surse sustin ca, prin gestul sau, barbatul a motivat ca a vrut sa atraga atentia celor din jurul sau.
Potrivit medicilor, barbatul a spus ca de la varsta de sapte ani vorbeste cu Dumnezeu, precizand, totodata, ca nu are o relatie prea buna cu mama sa, fiind batut de catre parinti in copilarie.
„Este un tip introvertit. El afirma ca s-a retras de lume, preferand sa locuiasca in munti, unde si-a amenajat singur o coliba. A adus aminte in cateva randuri despre prietenia sa cu o fata, pe cand avea varsta de 23 de ani. Se simte o frustrare la el ca de atunci nu a mai cunoscut o alta tanara”, afirma aceleasi surse.

Medicii precizeaza ca, in cadrul discutiei, Oliver Stan a amintit si de calul sau alb pe care l-ar detine la Carlibaba, pe un varf de munte.
Aceleasi surse au mai declarat ca barbatul ar fi spus ca nu vrea sa primeasca medicamente pe perioada sederii sale in spital, intrucat „a ajuns deja la un echilibru, cu care este impacat”.
Oliver Stan a fost cazat intr-un salon din cadrul spitalului Socola, alaturi de alti bolnavi.

„Accesul in salon se face pe baza de cartela, nu exista niciun pericol de evadare”, au precizat medicii spitalului iesean.
Oliver Stan fusese retinut in noaptea de luni spre marti, de catre procurorii DIICOT, pentru acte de terorism.
Potrivit managerului Spitalului de Psihiatrie „Socola”, Lucian Burlea, atacatorul a fost internat de noua ori in acest spital, intre anii 2006 si 2013.
„Acest barbat a fost internat de noua ori la noi, intre 2006 si 2013, fiind diagnosticat cu schizofrenie paranoida. Este una dintre cele mai grave boli psihice. Se poate ajunge la sinucidere sau crima, in conditiile in care pacientul intrerupe tratamentul. Exista riscuri majore in acest caz. Doar el decide daca ia sau nu medicatia”, a afirmat Lucian Burlea.
Ultima data, barbatul a fost internat in acest spital in perioada 14 martie – 1 aprilie.

Luni dimineata, in jurul orei 9.30, Oliver Stan a intrat intr-o sala de curs a Facultatii de Electonica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Tehnice din Iasi, care functioneaza in Corpul A al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, unde se aflau patru cadre didactice si 41 de studenti din anul al patrulea care sustineau examenul de licenta. Barbatul, care avea in spate un rucsac, a inceput sa strige ca va detona o bomba, cerand sa vina Politia.
Potrivit unor surse judiciare, barbatul avea un proiectil de razboi, de dimensiunea unui pet de 1,5 litri, in jurul caruia a improvizat un trepied cu un cui care sa percuteze capsa proiectilului. De asemenea, el ar fi avut intr-o geanta un bidon de cinci litri cu benzina, iar in alta geanta ar fi fost gasite trei sticle de 2,5 litri fiecare, pline cu benzina.
Oliver Stan ar fi activat declansatorul, dar, deoarece capsa ar fi fost deja utilizata, bomba nu a explodat, insa s-a produs o explozie de mica amploare la dispozitivul de declansare.

http://www.ziare.com/stiri/explozie/bomba-la-iasi-studentul-erou-care-a-imobilizat-atacatorul-recompensat-cu-1-800-de-euro-1245232

Bomba la Iasi: Studentul-erou care a imobilizat atacatorul, recompensat cu 1.800 de euro

O fundatie din Republica Moldova va oferi un premiu de aproximativ 1.800 de euro studentului moldovean Marian Platonov, care, alaturi de un alt coleg, l-a imobilizat pe barbatul ce a incercat sa detoneze o bomba intr-o sala de curs a Universitatii din Iasi.


Fundatia Edelweiss din Republica Moldova, infiintata de omul de afaceri Vlad Plahotniuc, a anuntat ca ii va oferi 30.000 lei moldovenesti, aproximativ 1.800 de euro, studentului Marian Platonov, pentru ca acesta a intervenit si l-a imobilizat pe barbatul care a incercat sa detoneze o bomba in cladirea Facultatii de Electronica din Iasi.
Marturiile studentului-erou de la Universitatea Iasi: Colegii voiau sa-l arunce pe atacator pe geam
„Fundatia Edelweiss ii va oferi 30.000 de lei moldovenesti tanarului student Marian Platonov, pentru curajul de care a dat dovada in momente critice, cand o persoana cu probleme psihice a amenintat detonarea unui bombe la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iasi. Consideram ca gestul lui Marian Platonov este unul extraordinar, iar curajul sau ne face mandri pe noi toti, cetatenii Republicii Moldova. Cei 30.000 de lei moldovenesti, pe care ii oferim, reprezinta o modesta recompensa pentru Marian Platonov, un tanar care merita pe deplin recunostinta si apreciere publica, atat in Republica Moldova, cat si in Romania”, se arata intr-un comunicat al conducerii fundatiei Edelweiss.
Marian Platonov si Marian Prescura, ambii studenti in cadrul Facultatii de Electronica din Iasi, l-au imobilizat luni pe barbatul ce a incercat sa detoneze o bomba intr-o sala de curs din incinta facultatii.
Marian Platonov, originar din Republica Moldova, a povestit ca a reusit, alaturi de colegul sau, sa-i lege cu o curea mainile atacatorului, acesta fiind imobilizat pana la sosirea politistilor.
Atentat cu bomba la Universitatea din Iasi. Explozie in amfiteatru
„Individul pregatea bomba, dar a apasat din greseala pe un buton. Am avut noroc ca nu a dezvelit toata bomba. Era un fum gros si mirosea a sulf, dar dupa ce a explodat, eu si un coleg am sarit pe el, l-am imobilizat si i-am legat mainile la spate cu o curea luata de la un profesor”, a precizat Marian Platonov.
El a spus ca nu i-a fost frica in momentul in care a „tabarat” pe barbatul care intrase in sala de curs. Tanarul a spus ca dupa finalizarea studiilor la Facultatea de Electronica din Iasi intentioneaza sa se stabileasca in Romania.
Oliver Stan, barbatul care a incercat sa detoneze o bomba intr-o sala de curs a Facultatii de Electronica din Iasi, a fost retinut, in noaptea de luni spre marti, pentru acte de terorism, urmand ca procurorii sa decida daca propun masura arestarii preventive sau internarea acestuia la Spitalul Socola.
Luni dimineata, in jurul orei 9.30, barbatul a intrat intr-o sala de curs a Facultatii de Electonica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Tehnice din Iasi, care functioneaza in Corpul A al Universitatii Alexandru Ioan Cuza, unde se aflau patru cadre didactice si 40 de studenti din anul al patrulea care sustineau examenul de licenta.