Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 10.06.2014

PREUNIVERSITAR

 

FSLI cere oficialilor măsuri urgente pentru asigurarea pazei şcolilor şi protecţia elevilor şi a profesorilor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Ministerului Educaţiei să ia măsuri urgente pentru asigurarea pazei unităţilor de învăţământ şi pentru protecţia elevilor şi, dar şi a cadrelor didactice, acuzând intensificarea cazurilor de violenţă în şcoli. Reprezentanţii FSLI arată, într-un comunicat de presă, că dascălii au reclamat creşterea numărului cazurilor de agresiune în şcoli, şi faţă de elevi, şi faţă de profesori, chiar şi acolo unde există pază asigurată. „Autorităţile ar trebui să legifereze obligaţii şi sancţiuni pentru părinţii şi elevii care agresează fizic sau verbal un cadru didactic sau alţi elevi. Chiar dacă au fost mulţi dascăli şi copii abuzaţi în şcoli, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. (…) Este inadmisibil aşa ceva într-o ţară din Uniunea Europeană, care se pretinde civilizată”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu. Liderul FSLI a dat ca exemplu cel mai recent astfel de caz, când un elev de 16 ani a fost bătut, în urmă cu două zile, în Liceul „Ştefan Procopiu” din Vaslui. Doi tineri de 18 şi 25 de ani au intrat în şcoală, care era supravegheată video, apoi în clasa în care învăţa elevul de 16 ani şi au început să-l lovească cu pumnii, picioarele şi un grilaj metalic de la calorifer. FSLI a amintit şi de cazul de la Ploieşti, unde un profesor a fost bătut, în 30 mai, la Şcoala „Anton Pann”, iar directoarea adjunctă a fost agresată de un părinte, a cărei fată, elevă în clasa a VIII-a, a fost trimisă acasă să îşi schimbe ţinuta neadecvată. Sancţiuni clare în legea educaţiei Hancescu a precizat că FSLI a cerut de mai multe ori Ministerului Educaţiei să ia măsuri ferme pentru asigurarea protecţiei personalului din învăţământ şi a elevilor din clase în faţa actelor de agresiune comise de unii părinţi sau elevi. Sindicaliştii susţin că Legea educaţiei ar trebui să cuprindă norme şi sancţiuni pentu toţi cei implicaţi în procesul de educaţie, profesori, elevi şi părinţi. „Noi condamnăm cu fermitate astfel de comportamente, indiferent din partea cui ar veni, şi cerem luarea de măsuri urgente pentru asigurarea pazei şcolilor, a protecţiei elevilor şi a întregului personal din învăţământ. Cerem, totodată, organelor abilitate de lege să îşi facă datoria şi să ia măsurile legale care se impun, pentru sancţionarea unor astfel de incidente grave şi să iniţieze acţiuni concrete pentru prevenirea lor în viitor”, a mai spus Hancescu.

Sursa: Adevarul.ro

 

FSLI cere măsuri pentru protecţia elevilor şi profesorilor

După ce în ultima perioadă au fost semnalate noi agresiuni în şcoli, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Ministerului Educaţiei să ia măsuri urgente pentru asigurarea pazei unităţilor de învăţământ şi pentru protecţia elevilor şi cadrelor didactice. „Autorităţile ar trebui să legifereze obligaţii şi sancţiuni pentru părinţii şi elevii care agresează fizic sau verbal un cadru didactic sau alţi elevi. Chiar dacă au fost mulţi dascăli şi copii abuzaţi în şcoli, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. (…) Este inadmisibil aşa ceva într-o ţară din Uniunea Europeană, care se pretinde civilizată”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu, potrivit unui comunicat transmis vineri Mediafax. Sindicaliştii susţin că Legea educaţiei ar trebui să cuprindă norme şi sancţiuni pentu toţi cei implicaţi în procesul de educaţie, profesori, elevi şi părinţi.

Sursa: Cotidianul.ro

 

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant: Tot mai multe cazuri de profesori sau elevi batuti si jigniti de catre parinti sau alti elevi apar in scoli

„In scolile din Romania intra cine vrea si face ce vrea, statul nu ne protejeaza nici dascalii, nici copiii”, avertizeaza Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant intr-un comunicat remis HotNews.ro. FSLI cere masuri legislative in acest sens si sustine ca „din ce in ce mai multe cazuri de dascali sau elevi batuti si jigniti de catre parinti sau alti elevi apar in scolile din Romania, iar legea nu ii protejeaza”. Potrivit federatiei, un elev de 16 ani a fost batut in sala de clasa a Liceului Stefan Procopiu, din Vaslui, in urma cu doua zile. Doi baieti de 18 si 25 de ani au intrat in incinta liceului, care era supravegheat video, apoi in clasa in care invata copilul agresat si au inceput sa-l loveasca cu pumnii, picioarele si un grilaj metalic de la calorifer, se arata in comunicat. FSLI relateaza si cazul de la Scoala ‘Anton Pann’ din Ploiesti, unde directoarea adjuncta a fost agresata de un parinte a carei fata, eleva in clasa a VIII-a, a fost trimisa acasa „sa isi schimbe tinuta neadecvata”. „Parintele a fortat intrarea in scoala si a lovit-o pe directoarea adjuncta, care a ajuns la spital”, sustine Federatia. Simion Hancescu, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI) a declarat ca „autoritatile ar trebui sa legifereze obligatii si sanctiuni pentru parintii si elevii care agreseaza fizic sau verbal un cadru didactic sau alti elevi. Chiar daca au fost multi dascali si copii abuzati in scoli, nu s-a intamplat nimic in acest sens. Iar cazuri precum cele din Ploiesti si Vaslui nu sunt singulare in Romania. Este inadmisibil asa ceva intr-o tara din Uniunea Europeana, care se pretinde civilizata”. FSLI sustine ca Legea Educatiei ar trebui sa cuprinda norme si sanctiuni pentu toti cei implicati in procesul de educatie si anume: profesori, elevi si parinti, deopotriva. „Noi condamnam cu fermitate astfel de comportamente, indiferent din partea cui ar veni, si cerem luarea de masuri urgente pentru asigurarea pazei scolilor, a protectiei elevilor si a intregului personal din invatamant. Cerem, totodata, organelor abilitate de lege sa isi faca datoria si sa ia masurile legale care se impun, pentru sanctionarea unor astfel de incidente grave si sa initieze actiuni concrete pentru prevenirea lor in viitor”, a adaugat Simion Hancescu.

Sursa: Hotnews.ro

 

FSLI cere măsuri urgente pentru asigurarea pazei şcolilor şi protecţia elevilor şi profesorilor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Ministerului Educaţiei să ia măsuri urgente pentru asigurarea pazei unităţilor de învăţământ şi pentru protecţia elevilor şi cadrelor didactice, după ce în ultima perioadă au fost semnalate noi agresiuni în şcoli. FSLI arată vineri, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în şcoli apar din ce în ce mai multe cazuri de dascăli sau elevi bătuţi şi jigniţi de către părinţi sau alţi elevi, în condiţiile în care oricine poate intra în unităţile de învăţământ, chiar şi acolo unde este pază. „Autorităţile ar trebui să legifereze obligaţii şi sancţiuni pentru părinţii şi elevii care agresează fizic sau verbal un cadru didactic sau alţi elevi. Chiar dacă au fost mulţi dascăli şi copii abuzaţi în şcoli, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. (…) Este inadmisibil aşa ceva într-o ţară din Uniunea Europeană, care se pretinde civilizată”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu. Liderul FSLI precizează că un elev de 16 ani a fost bătut, în urmă cu două zile, în Liceul „Ştefan Procopiu” din Vaslui. Doi tineri de 18 şi 25 de ani au intrat în şcoală, care era supravegheată video, apoi în clasa în care învăţa elevul de 16 ani şi au început să-l lovească cu pumnii, picioarele şi un grilaj metalic de la calorifer. FSLI aminteşte şi de un caz de la Ploieşti, unde un profesor a fost bătut, în 30 mai, la Şcoala „Anton Pann”, iar directoarea adjunctă a fost agresată de un părinte, a cărei fată, elevă în clasa a VIII-a, a fost trimisă acasă să îşi schimbe ţinuta neadecvată. Hancescu a precizat că FSLI a cerut de mai multe ori Ministerului Educaţiei să ia măsuri ferme pentru asigurarea protecţiei personalului din învăţământ şi a elevilor din clase, în faţa actelor de agresiune comise de unii părinţi sau elevi. Sindicaliştii susţin că Legea educaţiei ar trebui să cuprindă norme şi sancţiuni pentu toţi cei implicaţi în procesul de educaţie, profesori, elevi şi părinţi. „Noi condamnăm cu fermitate astfel de comportamente, indiferent din partea cui ar veni, şi cerem luarea de măsuri urgente pentru asigurarea pazei şcolilor, a protecţiei elevilor şi a întregului personal din învăţământ. Cerem, totodată, organelor abilitate de lege să îşi facă datoria şi să ia măsurile legale care se impun, pentru sancţionarea unor astfel de incidente grave şi să iniţieze acţiuni concrete pentru prevenirea lor în viitor”, a mai spus Hancescu.

Sursa: Gandul.info

 

FSLI cere înăsprirea legii pentru protejarea profesorilor şi elevilor de violenţa din şcoli

Din ce în ce mai multe cazuri de dascăli sau elevi, bătuți și jigniți de către părinți sau alți elevi, apar în școlile din România, iar legea nu îi protejează deloc nici pe cei de la catedră și nici pe elevi, oricine putând pătrunde în unitățile de învățământ, chiar și acolo unde este pază, susţin reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Un elev de 16 ani a fost bătut în sala de clasă a Liceului Ştefan Procopiu, din Vaslui. Doi băieți de 18 și 25 de ani au intrat în incinta liceului, care era supravegheat video, apoi în clasa în care învăţa copilul agresat și au început să-l lovească cu pumnii, picioarele şi un grilaj metalic de la calorifer. Totodată, ultimul caz mediatizat, când un profesor a fost bătut, este cel petrecut la Școala ”Anton Pann” din Ploiești, unde directoarea adjunctă a fost agresată de un părinte, a cărei fată, elevă în clasa a VIII-a, a fost trimisă acasă să își schimbe ținuta neadecvată. Elevei i s-a reproșat că are o vestimentație indecentă, total nepotrivită cu calitatea de elev și cu regulamentul școlii și i s-a cerut să meargă acasă să îmbrace uniforma. Dar fata și-a trimis tatăl să îi facă dreptate, astfel că părintele a forțat intrarea în școală și a lovit-o pe directoarea adjunctă, care a ajuns la spital. ”Autoritățile ar trebui să legifereze obligații și sancțiuni pentru părinții și elevii care agresează fizic sau verbal un cadru didactic sau alți elevi. Chiar dacă au fost mulți dascăli și copii abuzați în școli, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Iar cazuri precum cele din Ploiești și Vaslui nu sunt singulare în România. Este inadmisibil așa ceva într-o țară din Uniunea Europeană, care se pretinde civilizată”, a precizat președintele F.S.L.I., Simion Hancescu. Federaţia a cerut Ministerului Educatiei, în repetate rânduri, luarea unor măsuri ferme pentru asigurarea protecției personalului din învățământ și al elevilor din clase, în fața actelor de agresiune făcute de către o parte a părinților și, mai grav, a unor elevi certați cu disciplina și cu normele de conduită socială. ”Noi condamnăm cu fermitate astfel de comportamente, indiferent din partea cui ar veni și cerem luarea de măsuri urgente pentru asigurarea pazei școlilor, a protecției elevilor și a întregului personal din învățământ. Cerem, totodată, organelor abilitate de lege să își facă datoria și să ia măsurile legale care se impun, pentru sancționarea unor astfel de incidente grave și să inițieze acțiuni concrete pentru prevenirea lor în viitor”, a adăugat Simion Hancescu.

Sursa: Puterea.ro

 

BACALAUREAT 2014 Tot mai puţini elevi se înscriu la examenul de Bac

Numărul elevilor care aleg să dea examenul de maturitate, care debutează astăzi, este în continuă scădere. Dascălii şi experţii vorbesc de o conştientizare a şanselor scăzute de promovare, dar şi de o devalorizare a diplomei pe piaţa muncii. O cifră oficială nu a fost încă anunţată de Ministerul Educaţiei. Astăzi se dă startul la examenul de Bacalaureat, cu proba orală la limba română. Examenul de anul acesta va fi susţinut la aceleaşi probe ca şi în anii precedenţi, însă numărul absolvenţilor de liceu care s-au decis să-l susţină este considerabil mai mic. Potrivit datelor obţinute de „Adevărul“ de la mai multe inspectorate şcolare din ţară, anul acesta, s-au înscris cu aproape 8% mai puţini candidaţi decât anul trecut. De altfel, şi cifra de la simulările din martie arată o scădere a absolvenţilor de clasa a XII-a interesaţi să se prezinte la examenul de maturitate. Trendul, observat încă de anul trecut, este explicat pe de o parte de faptul că mulţi dintre elevi au realizat că Bacalaureatul nu este un examen uşor şi ca atare au ales să-l amâne, sau pur şi simplu să renunţe să-l mai dea. Pe de altă parte, mulţi nu se mai înscriu pentru că nu mai văd utilitatea diplomei de Bac atâta timp cât pot lua ajutor de şomaj sau se pot înscrie la postliceale cu cele 12 clase. Demotivaţi de rata mică de promovare Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că, în ultimii ani, doar aproximativ 50% din candidaţi au luat examenul, fapt ce i-a demotivat pe mulţi dintre actualii absolvenţi să se mai înscrie. Nici piaţa muncii nu îi împinge să depună eforturi pentru că diploma de Bac nu mai e o cerinţă expresă a angajatorilor. „Din ce în ce mai puţini absolvenţi de liceu se înscriu la Bac cu gândul de a merge la o facultate pentru că piaţa muncii le-a arătat că o diplomă în sine nu contează aşa de mult la angajare, ca atare a mai scăzut obsesia de a obţine o diplomă în ultimii ani“, spune şi profesorul Ştefan Vlaston, de asemenea blogger adevarul.ro. Acesta a mai spus că numărul absolvenţilor de clasa a XII-a care s-au înscris la Bac anul acesta nu va fi foarte diferit de cifra de la simulările din martie, când s-au prezentat 145.000 de candidaţi, faţă de aproape 148.000, anul trecut. Corijenţi înainte de Bac La rândul său, profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală spune că mulţi nu ajung la examen pentru că nu sunt în stare să ia nota 5 nici la materiile din clasa a XII-a. El consideră că este normal ca aceştia să fie lăsaţi corijenţi. „Elevii care pică Bac-ul nu au fost evaluaţi corect în timpul şcolii, ei de fapt nu ar fi trebuit să promoveze clasa a XII-a. Uneori se fac presiuni asupra profesorilor să treacă elevii la o materie chiar dacă ei nu sunt în stare să ia 5. La Bac nu ar trebui să intre un elev care nu este competitiv“, este de părere Riegler. Şi Adrian Troie, directorul adjunct de la cel mai bun liceu din ţară, Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, crede că e mai bine ca elevii foarte slabi să nu intre în Bac. „Dacă un elev nu poate promova Bacalaureatul, înseamnă că el, de fapt, nu poate promova clasa. Greşeala este că sunt lăsaţi să treacă, deşi ei nu au nivelul corespunzător. Este o mentalitate de dinainte de ‘89 care funcţionează aici şi anume că toată lumea trebuie să ia Bac-ul“, este de părere Troie. Şomajul, varianta facilă Dar ce se întâmplă cu elevii care nu se înscriu la Bac din proprie iniţiativă? Marian Staş spune că, de când există camere de supraveghere la Bac, elevii au realizat că nu mai pot copia, aşa că unii aleg din start să nu se prezinte. Dar sunt şi elevi oneşti care îşi dau seama că nu vor lua Bac-ul fiindcă nu sunt pregătiţi şi aleg să nu îl susţină acum, adaugă Staş. „De asemenea, nu este exclus ca unii dintre ei să opteze direct pentru ajutorul de şomaj după ce termină liceul, pentru care nu este nevoie să ai o diplomă de Bac. Cred că acest ajutor de şomaj descurajează angajarea onestă“, este de părere expertul în educaţie. În plus, cei care nu ţin morţiş să ia diploma de Bac au la dispoziţie şi  varianta înscrierii la şcolile postliceale. De altfel, în ultimii ani s-a văzut o creştere masivă a interesului tinerilor absolvenţi pentru poslicealele sanitare, care au atras aproape 50.000 de înscrişi, datorită diplomelor recunoscute peste hotare. Deşi excluderea treptată a elevilor foarte slabi de la Bac ar trebui să ducă la o creştere generală a ratei de promovare, Staş spune că nu vor fi diferenţe mari faţă de 2013, aşa cum au arătat şi simulările din primăvară: tot în jur de jumătate dintre candidaţi au trecut cu bine de examenul maturităţii. Anul trecut, la sesiunea din vară, 55,65% din candidaţi au promovat la Bacalaureat. Calendar Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2014 • 10 – 12 iunie:  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română • 1 – 13 iunie:  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă • 16 – 20 iunie:  Evaluarea competenţelor digitale • 23 – 27 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională • 30 iunie:  Limba şi literatura română – probă scrisă • 1 iulie;  Limba şi literatura maternă – probă scrisă • 2 iulie: Proba obligatorie a profilului – probă scrisă • 4 iulie: Proba la alegere a profilului şi specializării – probă scrisă • 7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 -10 iulie:  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie: Afişarea rezultatelor finale În Timiş, doar 65% din elevii de clasa a XII-a s-au înscris la examen În Timiş, doar 65% din elevii de clasa a XII-a s-au înscris la Bac, comparativ cu un procent de 80% anul trecut. „Vom face o analiză pentru a vedea cauzele acestei scăderi, dar unul dintre motive îl reprezintă amânarea Bacalaureatului de către elevii de la seral. Este posibil ca aceştia să fi optat pentru examenul din toamnă“, a explicat Aura Danielescu, inspector şcolar general al judeţului Timiş. Nu au nevoie de diplomă În Vrancea, situaţia este asemănătoare: 77% din elevii seriei curente s-au înscris la examene, comparativ cu anul trecut, când a fost un procent de 86%. „Din rândul elevilor care au urmat cursurile la zi, procentul de înscrieri este destul de bun, de aproximativ 95%, dar la învăţământul seral există foarte mulţi corijenţi, dar şi mulţi exmatriculaţi“, a spus Vasilica Zaharia, inspector şcolar general. La fel se întâmplă şi în Hunedoara: anul trecut s-au înscris aproximativ 88% din absolvenţi, în timp ce anul acesta doar 80%. Şi în Călăraşi, anul acesta vorbim de 80% din absolvenţi care s-au şi înscris, comparativ cu anul trecut, când procentul ajungea la 90%. „Mulţi dintre ei şi-au dat seama că nu sunt pregătiţi pentru acest examen, iar cei de la profilul tehnologic nu au nevoie de această diplomă. Ei s-au văzut, în sfârşit, cu atestatul de muncitor calificat şi sunt mulţumiţi. Pot fi angajaţi oricând în baza acestei calificări“, a spus inspectorul şcolar adjunct din Călăraşi, profesorul Constantin Tudor. Şi la Braşov, anul acesta s-au înscris 70% din absolvenţi, cu 5 procente mai puţini ca anul trecut, în timp ce la Bistriţa-Năsăud anul acesta s-au înscris cu 8% mai puţini elevi ca în anul 2013. Există şi judeţe unde cifrele au rămas la aceleaşi valori, de exemplu Clujul. „Şi în 2013, şi în 2014, în jur de 85-87% din cei care au terminat liceul s-au înscris la Bacalaureat“, a declarat inspectorul şcolar general din Cluj, Valentin Cuibus.

Sursa: Adevarul.ro

 

BACALAUREAT 2014 Ce trebuie să ştie liceenii despre proba orală la română

Elevii susţin, în perioada 10-12 iunie, proba orală de evaluare a competenţelor de limba română din cadrul examenului de Bacalaureat 2014. Rezultatul obţinut la această probă nu se calculează la media finală de la Bac 2014, dar un candidat nu poate promova examenul dacă nu participă şi la probele orale, atrage atenţia Ministerul Educaţiei. Candidaţii intră în sala de examen în ordinea afişată, respectându-se criteriul alfabetic şi ora prevăzută pentru fiecare grupă, precizează Ministerul Educaţiei. Este strict interzis accesul candidaţilor cu orice tip de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul sau comunicare. Dacă sunt prinşi, candidaţii vor fi eliminaţi din examen de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele în cauză au fost folosite sau nu. Ca procedură, candidatul extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilată drept ciornă. Pentru elaborarea răspunsurilor, fiecărui candidat i se acordă câte 15 minute pentru pregătirea răspunsurilor, iar pentru susţinerea acestora în faţa comisiei, câte 10 – 15 minute. Subiectele, elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE), cuprind texte literare şi non-literare, funcţionale şi non-funcţionale, precum şi itemi corespunzători descriptorilor de competenţe din programele pentru Bacalaureat. Subiectele au un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. Cum trebuie să te prezinţi la Bac „Cred că este un examen necesar şi binevenit în condiţiile în care oamenii comunică în general oral şi nu în scris. Nu trebuie să dovedeşti acumulări de cunoştinţe, ci cum poţi să comunici”, a spus profesoara Iulia Pop, care a explicat într-o lecţie video din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază”, cum trebuie să se prezinte elevii la proba orală de la Română. BACALAUREAT 2014 Lecţia video pentru proba orală de la Română, la Adevărul Live   „Elevii au la dispoziţie 15 minute să vorbească şi trebuie să fie pregătiţi să intre mai devreme sau mai târziu decât ora la care au fost programaţi fiindcă elevii nu intră neapărat pe serii. Cum iese un elev din seria anterioară, intră în sală un elev din seria următoare. Personal, cred că acest examen ar trebui să conteze la media finală fiindcă este foarte important ca elevii să ştie să comunice şi oral, ar trebui văzut dacă ei sunt capabili să vorbească, să-şi privească partenerul de discuţii în ochi”, a spus profesoara. Ea spune că elevii care fac dezbateri şi care au obişnuinţa discursului argumentativ oral se descurcă bine la acest examen. În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, Pop spune că şi aceasta influenţează comisia, dar în special atitudinea. „Dacă spune bună ziua când intră  şi mulţumesc când iese sunt lucruri pe care le observă membrii comisiei. Ţinuta este una oarecum protocolară: cămaşă, pantaloni, sacou”, a exemplificat profesoara. Ea spune că blocajul în mijlocul examenului este lipsa de experienţă a comunicării în public.  Cum se punctează examenul Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional. Probele orale se punctează cu patru calificative: începator, mediu (elevul are cunoştinte minime de comunicare), avansat (elevul are câteva dificultăţi de comunicare) şi experimentat, care este cel mai mare calificativ acordat de către profesorii examinatori. Nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română se stabileşte de comun acord de către cei doi profesori examinatori, în conformitate cu descriptorii din programele de Bacalaureat şi cu grila cuprinsă în procedurile elaborate şi transmise de CNEE. Suplimentul descriptiv al certificatului de competenţă conţine descrierea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, respectiv în limba maternă ale candidatului şi se va completa în conformitate cu nivelul acordat candidatului. Un elev care nu se prezintă la probele orale poate participa la probele scrise, însă nu poate promova examenul de Bacalaureat. Calendar Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2014 • 10 – 12 iunie:  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română • 1 – 13 iunie:  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă • 16 – 20 iunie:  Evaluarea competenţelor digitale • 23 – 27 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională • 30 iunie:  Limba şi literatura română – probă scrisă • 1 iulie;  Limba şi literatura maternă – probă scrisă • 2 iulie: Proba obligatorie a profilului – probă scrisă • 4 iulie: Proba la alegere a profilului şi specializării – probă scrisă • 7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 -10 iulie:  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie: Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

 

VIDEO BACALAUREAT 2014 Cum se rezolvă subiectele de la biologie

Astăzi, la Adevărul Live, am discutat despre proba la biologie de la examenul de Bacalaureat 2014 şi am rezolvat cele două modele de subiecte propuse de Ministerul Educaţiei. Iar în următoarele două săptămâni vom continua cu celelalte materii la care elevii pot susţine proba la alegere la Bac 2014. Mihăilescu: Subiectele se aseamănă. Biologia vegetală se studiază în clasele a IX-a şi a XI-a. Cei de la Real fac biologie în toţi cei patru ani. Cei care se pregătesc de Medicină ar fi bine să dea anatomie. La anatomie, timpul de predare este tot o oră pe săptămână, ca volum de cunoştinţe e mai puţin de învăţat la Anatomie, dar e şi mai dificilă materia. Ei folosesc aici ce au învăţat în primii doi ani la biologie vegetală. În platou a fost profesoara de Biologie Angelica Mihăilescu, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală, care a rezolvat în direct cele două modele propuse de Ministerul Educaţiei pentru această probă la Bac 2014. Elevii pot opta pentru două variante la această materie: Biologie vegetală şi animală sau Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană. Mai jos aveţi variantele rezolvate în cadrul emisiunii. În următoarele două săptămâni vom continua cu lecţiile video pentru proba la alegere de la Bacalaureat. Consiliere pentru elevi În cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază” am realizat deja lecţiile video pentru proba de Limba Română şi proba obligatorie de la Bac, precum şi probele din cadrul Evaluării Naţionale. Dintre cele 40 de lecţii de pe adevarul.ro, 10 vizează partea de consiliere şi sunt oferite de specialişti care au lucrat cu liceeni în anii trecuţi şi care i-au ajutat să promoveze cu succes testele naţionale. Consilierii le vor spune elevilor cum să se organizeze ca să înveţe toată materia, cum să facă faţă stresului, cum să comunice cu profesorii şi cu părinţii sau cum să se pregătească psihic şi fizic pentru a face faţă unei lungi perioade de examene. Marele premiu: 1.000 de euro În cadrul acestei campanii, Adevărul a pregătit şi o serie de premii pentru elevi. Pentru a participa, trebuie să accesaţi acest link şi să vă înscrieţi în secţiunea Bacalaureat 2014 pe adevarul.ro cu un eseu motivaţional pe tema “Care este visul tău?”, să strângeţi cât mai multe like-uri şi share-uri şi, astfel, puteţi câştiga premii Biocebral ce vă vor da energie pe toată perioada examenelor, dar mai ales marele premiu în valoare de 1000 Euro!

Sursa: Adevarul.ro

 

BACALAUREAT 2014 Mâine încep probele orale. Urmează două săptămâni de lecţii pentru proba la alegere

După vacanţa de Rusalii, elevii de clasa a XII-a încep, marţi, Bacalaureatul 2014, cu proba orală la Română. De astăzi, Adevărul reia lecţiile video din campania „Adevărul te meditează te premiază” şi timp de două săptămâni tinerii vor afla cum să rezolve subiectele de la fiecare materie de la proba la alegere a profilului. Iar cei foarte buni mai au timp până pe 21 iulie să intre în cursa pentru marele premiu de 1.000 de euro. Marţi, 10 iunie, se dă startul probelor de la Bacalaureat 2014, cu probele orale. Până vineri, elevii de clasa a XII-a vor trece prin examinarea competenţelor de comunicare în limba română sau limba maternă. Săptămâna următoare sunt evaluările competenţelor digitale, apoi o săptămână de evaluare a competenţelor de comunicare într-o limbă străină, iar din 30 iunie încep probele scrise, cu examenul la română. Lecţiile Adevărul continuă până pe 27 iunie După ce i-am pregătit pe liceeni pentru probele scrise la materiile obligatorii şi cu probele orale, campania „Adevărul te meditează te premiază” continuă, timp de două săptămâni, cu lecţii video pentru fiecare din cele 10 materii de la proba opţională a profilului: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, psihologie şi sociologie. Dăm startul acestor lecţii astăzi, cu lecţia video la Biologie. Le reamintim elevilor că cei foarte bune se mai pot înscrie în competiţia pentru marele premiu de 1.000 de euro până pe 21 iulie, cu un text motivaţional, în care îşi povestesc visul, şi care trebuie să adune cât mai multe like-uri. Cei care vor să recapituleze înainte de proba orală la Română principalele puncte pe care trebuie să le ştie şi cum să se prezinte la această examinare, pot revedea lecţia video pentru această probă. BACALAUREAT 2014 Lecţia video pentru proba orală de la Română, la Adevărul Live BACALAUREAT 2014 Lecţia video pentru proba orală de la Română, la Adevărul Live De asemenea, se pot inspira şi din lecţiile video pentru examenul scris la română, create pentru fiecare dintre cele două profiluri studiate, uman şi real: VIDEO BACALAUREAT 2014 Prima lecţie de Română cu profesoara Iulia Pop de la Colegiul „Sf. Sava“, la Adevărul Live VIDEO BACALAUREAT 2014 A doua lecţie la Română, despre eseul literar, la Adevărul Live VIDEO BACALAUREAT 2014 A treia lecţie la Română, pentru elevii de la Real, la Adevărul Live VIDEO BACALAUREAT 2014 A patra lecţie la Română, pentru elevii de la Real, la Adevărul Live În cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază” am realizat deja lecţiile video pentru proba de Limba Română, proba obligatorie şi pentru probele orale de la Bac 2014, dar şi pentru probele din cadrul Evaluării Naţionale 2014. Dintre cele 40 de lecţii de pe adevarul.ro, 10 vizează partea de consiliere şi sunt oferite de specialişti care au lucrat cu liceeni în anii trecuţi şi care i-au ajutat să promoveze cu succes testele naţionale. Consilierii le vor spune elevilor cum să se organizeze ca să înveţe toată materia, cum să facă faţă stresului, cum să comunice cu profesorii şi cu părinţii sau cum să se pregătească psihic şi fizic pentru a face faţă unei lungi perioade de examene. Marele premiu: 1.000 de euro În cadrul acestei campanii, Adevărul a pregătit şi o serie de premii pentru elevi. Pentru a participa, trebuie să accesaţi acest link şi să vă înscrieţi în secţiunea Bacalaureat 2014 pe adevarul.ro cu un eseu motivaţional pe tema “Care este visul tău?”, să strângeţi cât mai multe like-uri şi share-uri şi, astfel, puteţi câştiga premii Biocebral ce vă vor da energie pe toată perioada examenelor, dar mai ales marele premiu în valoare de 1000 Euro! Candidaţii care susţin proba la fizică, chimie, biologie sau informatică vor absolvi profilul Real din filiera teoretică, profilul Tehnic şi cel de Resurse Naturale şi Protecţia Mediului din filiera tehnologică. De asemenea, şi cei care vor termina profilul Militar din filiera vocaţională dau examen la una dintre aceste probe. Materiile de la proba opţională de la Bac 2014 Probele de la geografie, filosofie, logică, economie, psihologie şi, după caz, sociologie, sunt susţinute de candidaţii care au absolvit profilul Umanist din filiera teoretică, profilul Servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar, potrivit metodologiei de examen stabilite de Ministerul Educaţiei. Anul trecut, la proba opţională a profilului de la Bacalaureat au participat peste 155.000 de absolvenţi de clasa a XII-a, materiile preferate de aceştia fiind Biologia şi Geografia. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, cei mai mulţi elevi s-au înscris anul trecut la Biologie (68.000), Geografie (56.500), Fizică (14.000) şi Chimie (10.500), iar aproape 6.000 au ales Informatica. Calendarul Bacalaureatului 2014 • 26 – 30 mai – Înscrierea candidaţilor • 30 mai – încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a • 10-12 iunie – Proba orală la Limba Română • 11-13 iunie – Proba orală la Limba maternă • 16-20 iunie – Proba de Competenţe digitale • 23-27 iunie – Proba orală la o limbă străină • 30 iunie – Limba şi literatura română (proba scrisă) • 1 iulie – Limba şi literatura maternă (proba scrisă) • 2 iulie – Proba obligatorie a profilului: Matematică sau Istorie (probe scrise) • 4 iulie – Proba la alegere a profilului: Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie sau Sociologie (probe scrise) • 7 iulie – afişarea rezultatelor • 11 iulie – afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

 

ANALIZĂ Evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. „Noi nu îi pregătim pe elevi pentru viaţă, ci pentru teste”

La finalul primelor evaluări naţionale pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, specialiştii şi învăţătorii susţin că testele pe care copiii le-au dat în ultimele săptămâni au fost mai mult pentru sistem şi mai puţin pentru elevi, care sunt astfel pregătiţi nu pentru viaţă, ci pentru o viaţă de teste. În jur de 600.000 de elevi care termină acum clasele a II-a, a IV-a şi respectiv a VI-a au fost testaţi în ultimele două săptămâni la ceea ce s-ar putea numi competenţe cheie obţinute până acum în şcoală: scris, citit, literatură, limbă străină, matematică şi ştiinţele naturii. Evaluările au avut loc la nivel naţional în premieră în 2014, ceea ce a însemnat şi o mobilizare a tuturor celor implicaţi, profesori, părinţi şi elevi, transformând o testare firească într-un examen stresant, cu subiecte noi, unele din afara programei şi o presiune mare pe rezultate, spun specialiştii şi învăţătorii. Sunt însă verificări necesare pentru sistem şi rămâne de văzut care vor fi rezultatele analizei pe care Ministerul Educaţiei o va publica în curând. „Aceste evaluări sunt foarte bune şi era şi cazul să le avem şi noi. Este utilă o astfel de evaluare, care trebuie să existe pentru minister, având în vedere că până acum nu ştia ce cunoştinţe au copiii, raportat la programă, în funcţie de ce au învăţat. Eu cred că ne dorim, ca ţară, să ne situăm şi noi mai sus într-un top mondial al educaţiei“, a declarat experta în educaţie Alexandra Anton, la Adevărul Live. Asta, în condiţiile în care România este în jumătatea de jos a clasamentelor mondiale la testele de citit, matematică şi ştiinţe, aplicate atât elevilor de clasa a IV-a şi a VIII-a (PIRLS şi TIMSS 2011), cât şi celor de 15-16 ani (PISA 2012). Anton, care tocmai a încheiat cu succes un master în Finlanda exact pe modelele de evaluare a elevilor, susţine însă că modul în care a fost pusă în aplicare această testare naţională nu a fost tocmai potrivită, raportându-se şi la modelul finlandez, unde totul se petrece mult mai firesc. „Dacă este să ne comparăm cu Finlanda, ei nu îşi pregătesc elevii pentru teste şi nu consideră necesară întreruperea cursurilor de la şcoală pentru pregătire. Profesorii nu îşi întrerup activitatea pentru aceste teste“, explică experta. Testele, diferite faţă de programă Şi învăţătoarea Cornelia Popa de la Şcoala 194 din Capitală, de asemenea vicepreşedinte la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, susţine că „această evaluare a presupus o mobilizare de forţe incredibilă“, învăţătorii din comisii fiind chemaţi de la 5 dimineaţa. Dincolo de aceste „bâlbe“ de organizare, Popa spune că principalele probleme ale acestor evaluări au fost diferenţele faţă de programă şi între variantele primite de elevi, la nivel de dificultate. „Dacă la clasa a VI-a, subiectele au fost mai uşoare şi la îndemâna elevilor, la clasa a II-a au fost dificile, chiar ambigue, la română şi prea uşoare la matematică, şi, în plus, au mers pe noua programă care se va studia de la toamnă. Iar la clasa a IV-a au avut subiecte diferite ca grad de dificultate pe cele două variante primite, ca să nu mai vorbim de faptul că acest sistem le-a indus copiilor ideea că ar fi putut copia, adică de hoţi, ori asta nu e normal la aceste vârste“, a explicat învăţătoarea. Şi psihologul Diana Ioaneş, consilier şcolar la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală spune că nu este firesc ca aceste teste să nu fie în concordanţă cu programa actuală. „Testele care se dau dincolo de programa de la şcoală sunt, în general, cele de la olimpiade fiindcă presupun o pregătire în afara programei şcolare”, a explicat Ioaneş. Important e acum felul în care vor fi interpretate răspunsurile copiilor, susţin specialiştii, chair dacă la clasa a IV-a va fi o evaluare de sistem, nu pentru elevi neapărat. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a explicat încă de acum două luni că vor fi stabilite niveluri de performanţă pe fiecare competenţă testată şi vor exista discuţii cu părinţii şi elevii, însă mai mult îi interesează „un tablou al pregătirii elevilor şi, de asemenea, vorbim de un sistem de pregătire a elevilor ca să nu mai aibă emoţii“. Alexandra Anton spune însă că „trebuie să fim foarte atenţi nu neapărat la conţinut“ şi ar trebui să ne gândim cât de pregătit a fost copilul în ziua aia. „El poate a luat o notă, dar poate învăţătorul nu crede că acesta este nivelul lui pentru că învăţătorul este cel care îl cunoaşte cel mai bine. Riscăm să apară diferenţe de evaluare. Este foarte important să ne uităm cât mai devreme la elevi şi să le vedem problemele. Ar trebui în primul rând discutat mai puţin cu ei despre teste. Ar trebuie să ne uităm mai mult şi să avem mai multă consideraţie pentru ce fac ei la clasă. Noi nu îi pregătim pe elevi pentru viaţă, ci pentru teste“, explică aceasta. Ce spun elevii şi părinţii despre teste Atât copiii cât şi părinţii nu văd rostul acestor testări atâta timp cât sunt diferite faţă de ceea ce se face la clasă. O elevă de clasa a VI-a de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc spune că subiectele i s-au părut uşoare, însă nu erau făcute după programa după care învaţă la şcoală. „Mi s-a părut că nu au avut niciun sens, că au vrut să ne mai pună în priză cu aceste teste”, este de părere eleva. Mama ei spune că testele nu ar avea vreo relevanţă atâta timp cât nu au legătură cu programa. „La tezele semestriale vezi nivelul lor în funcţie de ce au învăţat după programă”, este de părere ea.  „Nu le-au dat neapărat ceea ce au învăţat la clasă. Testele acestea cred că au avut alt scop, au evaluat mai mult dezvoltarea adecvată vârstei şi dacă elevii pot să dea un test „cu ceasul în mână”. Au încercat să-i pregătească pentru viaţă, dar le-au făcut o idee falsă despre ce înseamnă un test adevărat. Mai degrabă îşi dau seama ce este un test la concursuri naţionale precum Euclid sau Cangur”, a spus şi mama unei eleve de clasa a II-a de la Liceul Teoretic „Ion Barbu” din Bucureşti. Totuşi, elevii care se obişnuiesc pentru prima dată cu emoţiile unei evaluări naţionale spun că testarea a fost o experienţă nouă şi „palpitantă” „A fost provocator pentru mine acest examen, în sensul că a fost o experienţă nouă, ceea ce mi se pare foarte palpitant. Subiectele nu au fost foarte grele, dar nici uşoare nu pot să spun că au fost. Cred că am făcut o lucrare destul de bună”, ne-a spus Andreea Roxana Popescu, elevă la clasa a IV- a-B, la  Şcoala „Ion Basgan” din Focşani. Miezul testelor naţionale: competenţele În cadrul evaluării la clasa a II-a, testul a presupus evaluarea competenţelor de receptare a mesajelor citite şi testul de evaluare a competenţelor de producere a mesajelor scrise. Evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a IV-a a însemnat un test pentru evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba română şi un test pentru evaluarea competenţelor de matematică. Iar evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a VI-a a constat în susţinerea unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Limbă şi comunicare”, respectiv a unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe ale naturii“. Fiecare test a fost elaborat pentru a putea fi rezolvat în 25 de minute la clasa a II-a şi în 60 de minute la clasele a IV-a şi a VI-a, susţin oficialii.

Sursa: Adevarul.ro

 

Ministerul Educaţiei a publicat prima listă a olimpicilor internaţionali din 2014

Ministerul Educaţiei a publicat prima lista oficială a elevilor români olimpici internaţionali din acest an, listă ce rămâne deschisă pentru competiţiile care vor urma până la iarnă. 126 de elevi de gimnaziu şi de liceu figurează pe lista de până acum a olimpicilor internaţionali publicată de Ministerul Educaţiei, elevi care au obţinut diferite premii anul acesta la competiţiile internaţionale, pe diverse materii. De curând, lotul olimpic al României a obţinut trei medalii de argint şi două menţiuni la prima participare la Olimpiada de Fizică a Asiei, care a avut loc în perioada 11-18 mai, în Singapore. De asemenea, elevii români au obţinut anul acesta locul I pe echipe la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. Mendeleev”, desfăşurată în Rusia. În total, elevii români au obţinut şapte medalii – cinci de aur, una de argint şi una de bronz, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la competiţie. Ţara gazdă a ocupat locul doi în cadrul competiţiei, cu trei medalii de aur, informează Ministerul Educaţiei. Lista Olimpicilor Internationali 2014 Pe Judet De anul acesta, Guvernul României a mărit valoarea burselor oferite olimpicilor. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2014, noile cuantumuri ale bursei de merit olimpic internaţional sunt: • medalia de aur sau premiul I – 850 lei; • medalia de argint sau premiul al II-lea – 637,5 lei; • medalia de bronz sau premiul al III-lea – 425 lei; De asemenea, începând cu data de 1 iulie 2014, noile cuantumuri ale bursei de merit olimpic internaţional vor fi de: • medalia de aur sau premiul I – 900 lei; • medalia de argint sau premiul al II-lea – 675 lei; • medalia de bronz sau premiul al III-lea – 450 lei. Majorări şi în cazul premiilor pentru medaliile internaţionale Elevii români care au obţinut premiul special pentru medalia de aur şi punctaj maxim la olimpiadele internaţionale, pe obiecte de învăţământ, în 2013 vor primi de la Ministerul Educaţiei un premiu de 12.440 de lei, în creştere cu 260 de lei faţă de valoarea stabilită pentru performanţele de anul trecut (12.180 de lei). De asemenea, faţă de 2012, valoarea premiilor oferite de minister pentru olimpicii internaţionali care au venit acasă în 2013 cu premiul I, II, III sau cu menţiune creşte cu sume cuprinse între 210 şi 90 de lei, se arată în ordinul publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, astfel: • premiul I: 9.640 de lei faţă de 9.430 de lei • premiul II: 8.260 de lei faţă de 8.080 de lei • premiul III: 5.900 de lei faţă de 5.770 de lei • menţiune: 4.030 de lei faţă de 3.940 de lei.

Sursa: Adevarul.ro

 

EVALUĂRI NAŢIONALE 2014 Subiectele primite la Matematică şi Ştiinţele Naturii, la clasa a VI-a

Evaluările Naţionale se încheie vineri cu proba la Matematică şi Ştiinţe ale Naturii, prin care vor trece aproape 200.000 de elevi de clasa a VI-a. Ministerul Educaţiei a publicat variantele de subiecte primite de elevi. UPDATE: Ministerul Educaţiei a publicat variantele de subiecte de la testele de vineri de la Matematică şi Ştiinţele Naturii. VARIANTA 1: ENVI 2014 Matematica Si Stiinte Test 1 Caietul Elevului Lb Romana VARIANTA 2: ENVI 2014 Matematica Si Stiinte Test 2 Caietul Elevului Lb Romana Peste 197.000 de elevi de clasa a VI-a susţin vineri testul la Matematică şi Ştiinţele Naturii, după ce joi au trecut de proba de la Limba Română şi Comunicare, având la dispoziţie o oră pentru a rezolva lucrarea. Miercuri, elevii de clasa a II-a au susţinut testarea de la Matematică şi luni, la Scris şi Citit, iar săptămâna trecută, elevii de la a IV-a au dat Evaluările Naţionale. Notele nu se trec în catalog, însă lucrările vor fi discutate la clasă cu profesorii. În cazul elevilor de la clasa a II-a, lor li se va face şi o fişă individuală în care se va arăta nivelul lor de pregătire, în ce măsură au atins competenţele cerute la clasa a II-a. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, chiar a anunţat de la începutul anului şcolar că acest model de testare interdisciplinară copiază tipicul testelor internaţionale, în ideea de a îmbunătăţi rezultatele ţării noastre la testele internaţionale PISA. Cu alte cuvinte, elevii trebuie învăţaţi să gândească şi să aplice materia învăţată la ore din clasele mici şi să poată corecta pe parcurs acolo unde au probleme.

Sursa: Adevarul.ro

 

Şcoala de vară de astronomie, la Bârlad: „Descoperă universul”

În perioada 11 – 14 iunie 2014, Observatorul Astronomic şi Astroclubul “Perseus” din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza cea de-a treia ediţie a şcolii de vară de astronomie “Descoperă Universul!”. Cursul este gratuit. Şcoala de vară de astronomie este un bun prilej pentru tineri, elevi şi studenţi să se implice într-o activitate extraşcolară şi să afle mai multe informaţii despre spaţiul cosmic şi Univers. În cadrul şcolii de vară de astronomie se vor desfăşura mai multe cursuri de astronomie, prezentate de o parte din membrii cu experienţă al astroclubului “Perseus”. „Această activitate este principalul program educaţional din cadrul departamentului de astronomie al instituţiei noastre, şi treptat a devenit o activitate ce se desfăşoară cu regularitate în fiecare an în luna iunie”, a declarat Ciprian Vântdevară, muzeoraful organizator. Prezentările  se vor desfăşura după un program bine stabilit. Începând de miercuri 11 iunie şi până sâmbătă 14 iunie 2014, între orele 19:00 – 21:30, se vor desfăşura cursuri teoretice, iar după ora 21:30, cursanţii vor putea observa prin telescoapele din dotarea Observatorului Astronomic. Activitatea se va desfăşura la sediul Observatorului Astronomic, la secţia Ştiinţele Naturii, de pe strada Republicii nr. 235. În ziua de vineri 13 iunie, cursurile se vor desfăşura la Planetariu (Pavilionul “Marcel Guguianu”), str. “Marcel Guguianu” nr. 4. Programul detaliat este pe site-ul AstroBârlad la secţiunea Noutăţi din Astronomie http://astrobarlad.wordpress.com. Cei interesaţi sunt aşteptaţi miercuri 11 iunie, de la ora 19:00 la sediul Observatorului.

Sursa: Adevarul.ro

 

Religia de vorbă cu ştiinţa într-un joc şcolăresc

Zilele trecute am avut parte de o surpriză frumoasă pregătită de una dintre colegele mele. Nu ştiu dacă a fost atentă la toată polemica privind ştiinţa şi religia, cert este că am crezut că surpriza mi-a fost dedicată. Colega mea a pregătit o mică scenetă cu trei elevi de clasa a IX-a, prin care se poate demonstra că ştiinţa poate sta de vorbă cu religia în termenii cei mai logici şi paşnici, cu argumente pe înţelesul tuturor. Pentru că tot este sărbătoarea Rusaliilor, vă propun un joc de copii sau o joacă. Cum vreţi să percepeţi. Aşa şi este la prima vedere, însă ceea ce vreau să evidenţiez nu este filosofia complicată prin care trebuie să separăm cele două discipline, ci faptul că ar trebui ca atelierele de teatru sau exerciţiile artistice să fie cât mai dese, astfel încât elevii să reţină mult mai bine noţiunile din orice domeniu. Şi se poate, pentru că lor le place să se joace, nu să li se impună, le place să înveţe din plăcere şi să fie motivaţi chiar cu aplauze şi felicitări, nu cu formule complicate sau teorii înşirate aglomerat pe tablă. ”Ce înseamnă moartea domnule Einstein?” „Moartea înseamnă că nu pot să-l mai ascult pe Mozart”! Sceneta se bazează pe vorbele înţelepte ale „micului” şi „marelui” Einstein, după un text adaptat, de vorbă cu „domnul profesor” şi cu o micuţă credincioasă, ferm convinsă că lumea a fost creată de Dumnezeu. Ce este lumina, ce este frigul, ce este obscuritatea, ce este relativitatea, ce este infinitul?, aceste întrebări şi multe alte noţiuni explicate într-un joc al copiilor, de câteva minute şi pregătit în doar două zile, scenetă încheiată cu imnul Germaniei, în memoria lui Einstein! Aceşti elevi sunt de nivel obişnuit, la un profil tehnic, fără pretenţia de artişti nativi, dar cu multă dăruire. Timiditatea lor este învinsă cumva de jocul propriu-zis, iar atunci când i-am filmat s-au ruşinat puţin de parcă o cameră de luat vederi ar fi fost chiar „ochiul lui Dumnezeu”. Sunt convinsă că orele opţionale sau chiar obligatorii, de dezbatere sau de ateliere teatrale, prin care se poate îmbina ştiinţa, arta, religia şi cultura în general, indiferent de profilul liceului, pot forma copii frumoşi, creativi, respectuoşi cu valorile şi cu oamenii, astfel încât ei să fie capabili să selecteze mult mai bine ceea ce este bun din noianul de informaţie mixtă ce a invadat spaţiul contemporan. P.S. O dezbatere foarte interesantă (între adulţi) am urmărit şi AICI, dovadă că foarte mult contează cine cu cine stă de vorbă! „Dumnezeu este binele, iar răul este absenţa lui Dumnezeu!” „Ştiinţa fără religie e şchioapă, iar religia fără ştiinţă e oarbă”!

Sursa: Adevarul.ro

 

BACALAUREAT 2014. Totul despre examen. Modele de subiecte anunţate de Ministerul Educaţiei pentru probele orale

Absolvenţii de clasa a XII-a vor începe probele scrise de la examenul de Bacalaureat 2014 pe data de 30 iunie cu proba scrisă la Limba Română. Peste 5000 de elevi din judeţul Dolj s-au înscris pentru a participa la sesiunea de Bacalaureat care se desfăşoară în perioada  iunie-iulie. În intervalul 10-27 iunie se vor desfăşura probele de competenţe de comunicare în limba română, digitale şi de comunicare într-o limbă străină. Prima probă scrisă va fi pe data de 30 iunie la limba şi literatura română, iar ultima va fi pe data de 4 iulie cu proba scrisă la alegere.   Elevii vor afla primele rezultate pe 7 iulie, iar imediat vor putea fi şi depuse contestaţiile, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 11 iulie.   Vezi aici modele de subiecte la BAC 2014:   Calendar Bac 2014 sesiunea iunie-iulie    Probe orale 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională   Probe scrise 30 iunie  Limba şi literatura română 1 iulie  Limba şi literatura maternă 2 iulie Proba obligatorie a profilului 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie Afişarea rezultatelor finale   Anul trecut în judeţul Dolj s-au înscris la examen 6.811 elevi, însă s-au prezentat la Bac 6.210. Conform statisticilor au fost respinşi 3.266 de absolvenţi de liceu. 122 au obţinute medii între 5 şi 5.49, 424 au primit note între 5,5 şi 5,98, iar 2.925 nu au primit note mai mici de 5.    397 de elevi au obţinut în 2013 la examenul de BAC medii între 6 şi 6.49, 388 între 6,55 şi 6,99, 370 au primit medii între 7 şi 7,49, iar 352 de absolvenţi de liceu au primit medii între 7,5 şi 7,99, 355 au obţinut medii între 8 şi 8,49, iar 381 au obţinut medii între 8,5 şi 8,99, 386 au reuşit să promveze examenul de BAC cu media 9 şi 9,49, iar 292 au primit medii între 9,9 şi 9,99. Patru candidaţi au reuşit Bac-ul perfect, având media 10.  Anul trecut în judeţul Dolj au promovat examenul de bacalaureat 47,10% din elevi.

Sursa: Adevarul.ro

 

BACALAUREAT 2014. „Se va menține rata de promovare din 2013”

Declarațiile șefilor din Educație, dar și rezultatele olimpicilor dau speranţe că peste jumătate din candidații care intră, astăzi, în examenul maturității vor lua note de trecere Debutul examenului maturității pe data de 10 iunie ar putea să le poarte noroc absolvenților de clasa a XII-a care susțin, astăzi, prima probă orală de Bacalaureat, la Limba și literatura română. Toate indiciile arată că rata de promovare din acest an va fi cel puțin la fel de mare ca în 2013. Primul și cel mai important este „Bac-ul olimpicilor”, care a avut loc în luna mai și care a marcat un adevărat record: 72% dintre candidați au obținut note de trecere, față de 49%, cu un an înainte. O victorie superficială În plus, mii de elevi au evitat să se înscrie la acest examen, de frica unui eșec. Circa 2.000 de elevi din județul Timiș și circa 6.000 din Constanța au ales să spună „pas” acestei sesiuni de Bac, iar în Capitală, din cei 17.000 înscriși, aproximativ 5.000 sunt din seriile anterioare. Un număr mai mic de candidați, dar mai bine pregătiți va „umfla” superficial rata de promovare. „Ar putea să se repete istoria de anul trecut. Asta pentru că locul lor era la școlile profesionale, nu la liceu. S-ar putea să se mențină rata de promovare de anul trecut, de 55%”, crede expertul educațional Ștefan Vlaston. Acesta atrage atenția că însuși Remus Pricopie, ministrul Educației, a dat un mesaj subliminal elevilor de clasa a XII-a. La finalul lunii aprilie, acesta a spus că „Bacalaureatul nu este o olimpiadă” și că subiectele ar trebui să fie de nivel „mediu-plus”. Mai mult, din ordinul ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu, toate universitățile au organizat sesiuni gratuite de meditații. „Pregătirile nu pot acoperi găuri de patru ani, dar contează”, crede Vlaston. Proba de astăzi este, de departe, cea mai ușoară. În 2013, peste 97% dintre cei 150.000 de candidați au obținut certificat de competență „experimentat”, adică echivalentul notelor 9-10. Oralul, greu pentru cei emotivi Chiar și așa, elevii ar trebui să-și țină emoțiile în frâu dacă vor să facă impresie bună în fața comisiei de examen. „Cei emotivi pot încerca un mic truc: concentrare maximă pe ce se întâmplă în prezent, nu în viitor, când se văd picând proba”, este sfatul lui Keren Rosner, psiholog şi psihoterapeut. Acesta spune că adolescenţii vor avea numai de câştigat dacă aleg să poarte o cămaşă şi renunţă la accesoriile extravagante: „Bijuteriile, unghiile mari și colorate sau frizurile fistichii nu fac decât să distragă atenția de la discurs”. Calendarul examenelor ● 10-12 iunie – Proba orală la Română ● 11-13 iunie – Proba orală la Limba maternă ● 16-20 iunie – Proba de Competențe digitale ● 23-27 iunie – Proba orală la o limbă străină ● 30 iunie – Limba și literatura română (proba scrisă) ● 1 iulie – Limba și literatura maternă (proba scrisă) ● 2 iulie – Proba obligatorie a profilului: Matematică sau Istorie (probe scrise) ● 4 iulie – Proba la alegere a profilului: Biologie, Chimie, Economie etc. ● 7 iulie – Afișarea rezultatelor. Probele orale se vor încheia pe 27 iunie, iar cele scrise, pentru al doilea an la rând, vor avea subiecte diferențiate, în funcție de profil. Un lucru va rămâne neschimbat în privința Bacalaureatului: camerele de supraveghere video din clase, introduse în 2011, la inițiativa lui Daniel Funeriu, ministrul Educației de la acea vreme.

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. VEZI modelele de SUBIECTE la proba scrisă la INFORMATICĂ

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. Gasesti totul pe evz.ro, în aceasta perioada: MODELE SUBIECTE BAC 1014, SUBIECTE BAC 2014, REZULTATE BAC 2014 pentru fiecare judet. De asemenea, pe toata perioada derularii examenului BACALAUREAT 2014 poti afla pe evz.ro cele mai interesante stiri si informatii. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat vor susţine astăzi prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe edu.ro

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. VEZI modelele de SUBIECTE la proba scrisă la FILOSOFIE

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat susțin pe 10 iunie prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe edu.ro

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. VEZI modelele de SUBIECTE la proba scrisă la ECONOMIE

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat susțin pe 10 iunie prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe edu.ro

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. VEZI modelele de SUBIECTE la proba scrisă la CHIMIE

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat susțin pe 10 iunie prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe edu.ro

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. VEZI modelele de SUBIECTE la proba scrisă la BIOLOGIE

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat susțin pe 10 iunie prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe  edu.ro

Sursa: Evz.ro

 

BACALAUREAT 2014. Elevii susțin astăzi prima probă. SUBIECTE, ȘTIRI, REZULTATE

În perioada examenului de bacalaureat 2014 EVZ.RO îți prezintă principalele informatii legate de desfășurarea examenului, modelele de subiecte la toate disciplinele, precum și rezultatele finale. Gasesti totul pe evz.ro, în aceasta perioada: MODELE SUBIECTE BAC 1014, SUBIECTE BAC 2014, REZULTATE BAC 2014 pentru fiecare judet. De asemenea, pe toata perioada derularii examenului BACALAUREAT 2014 poti afla pe evz.ro cele mai interesante stiri si informatii. BACALAUREAT 2014. Candidaţii la examenul de bacalaureat vor susţine astăzi prima probă – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Proba de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale se va susţine între 11 şi 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competenţelor digitale, va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba şi literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului şi specializării – pe 4 iulie. SUBIECTE BAC 2014: Ramai pe evz.ro pentru a afla subiectele de la BACALAUREAT 2014 si rezolvarile lor. REZULTATE BACALAUREAT 2014. Pe 7 iulie vor fi afișate rezultatele examenului. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor şi afişate pe 11 iulie. CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie • 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A • 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B • 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D • 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C • 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă • 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă • 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă • 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă • 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie Afişarea rezultatelor finale pe edu.ro MODELE SUBIECTE BACALAUREAT 2014 • LIMBA ROMÂNĂ • LIMBA MATERNĂ • MATEMATICĂ • ISTORIE • BIOLOGIE • CHIMIE • ECONOMIE • FILOSOFIE • FIZICĂ • INFORMATICA

Sursa: Evz.ro

 

Vezi cum s-au descurcat cei mai talentati elevi la PUN PARIU PE TALENT

În urmă cu două săptămâni a avut loc marea finală a concursului de talente pentru liceeni PUN PARIU PE TALENT. Concursul iniţiat de Evenimentul Zilei îşi propune să descopere abilităţile liceenilor din Bucureşti, să le promoveze şi să le premieze. Competiţia se află la a doua ediţie, iar cifrele de audienţă vorbesc cel mai bine despre el: – în preselecţii au participat peste 500 de elevi, dintre aceştia doar 120 au ajuns în semifinale, iar în finală cei mai buni 20 dintre ei; (participare directă) – au avut loc 5 semifinale în cele mai bune săli de festivităţi din Bucureşti, acestea au fost urmărite de peste 1400 de elevi – la finală au răspuns prezent 600 de elevi; – au fost înregistrate 14876 de voturi pentru finalişti în săptămâna în care publicul a dat puncte participanţilor. Finala ediţiei 2 poate fi urmărită la TV Show-ul din acest an a adus vedete şi tineri pe aceeaşi scenă. Finala a fost prezentată de Andrei Niculae şi Gabriel Fereşteanu, băieţii care provoacă în această vară toate vedetele să fie puţin cam directe pe EVZ MONDEN. Juriul a fost format din Liviu Hodor(Radio21), Andrei Leonte şi Mădălina de la RedBlonde. Acesta a decis doi mari câştigători. Trofeul a ajuns la Colegiul Naţional Elena Cuza graţie gimnastelor Irina Păun şi Andreea Petcu.Cele două eleve au executat un număr de nota 10 şi au fost răsplătite cu electronice oferite de E-boda, dar si cu titlul PUN PARIU PE TALENT. Mango Records a oferit un contract muzical trupei Silence Speaks din Lazăr, iar aceştia au făcut deja primii paşi în viitoarea lor carieră.

Sursa: Evz.ro

 

Final de pomină la examinarea copiilor de gimnaziu. Elevii au fost testați bilingv

Tom și Jerry au fost vedetele examenului în „romgleză” al copiilor de 13 ani, primul de acest gen din România. Evaluarea elevilor din clasele mici a intrat în linie dreaptă. Ieri a venit rândul copiilor de clasa a VI-a să fie testați la o probă trandisciplinară, la Limbă și Comunicare. Examenul a durat o oră, timp în care copiii au avut de rezolvat atât exerciții de limba română, cât și de engleză sau franceză, în funcție de materia studiată. Proba în sine a fost un experiment al șefilor de la Educație, care se gândesc să introducă, în câțiva ani, un test de limbă străină și la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a. Cerințele au fost cel puțin amețitoare. La varianta de engleză, spre exemplu, elevilor li s-au dat două texte despre Tom și Jerry, unul în română, unul în engleză. Apoi au primit zece exerciții în care au fost alternate, încă o dată, cele două limbi. Iată cum suna una dintre cerințe: „Transcrie, din fiecare text-suport, câte o secvenţă care să conţină un motiv al duşmăniei dintre şoarece şi motan”. Evaluări PISA organizate românește Și evaluările de la clasa a IV-a au fost presărate cu obstacole, unii dascăli ajungând să le compare ca și dificultate cu un doctorat pentru copii. La Limba Română, elevii de 10-11 ani au primit texte mult prea lungi pentru puterea lor de concentrare, iar asta s-a reflectat în rezultatele nu tocmai bune. Pe de altă parte, directorii de școală se plâng că evaluările au fost o bătaie de joc, având în vedere că broșurile de teste au fost printate pe banii părinților. „Asociația de părinți a cheltuit 37 de mii de lei pentru tipărirea color a foilor de examen ale celor aproximativ 500 de elevi cuprinși în testare. Ministerul Educației nu a plătit nici măcar profesorii din organizare, care au venit uneori și la cinci dimineața în școală”, explică Gabriel Silvășanu, directorul Școlii nr. 280, din sectorul 5 al Capitalei. Astăzi elevii de clasa a a VI-a vor susține proba la Matematică și Științele Naturii, ultima din seria evaluărilor.

Sursa: Evz.ro

 

Povestea copiilor geniali descoperiţi la ţară, premianţi în liceele de elită ale Iaşilor

Povestea tristă, dar care se termină cu bine, a şcolarilor supradotaţi ce au trăit în mizerie, la ţară. Şcolari care dacă nu ar fi fost sprijiniţi la Iaşi de un generos “domn Trandafir” s-ar fi stins în noroaiele judeţului. Pentru că nu se întămplă aşa, aproape toţi sunt premianţi, unii chiar cu zece pe linie. După ce termină cu rezultate excelente şcoala ajung să studieze în universităţi prestigioase ale lumii.

Acum 13 ani, profesorul Victor Geangalău a pus bazele Asociaţiei Pro Ruralis. De atunci face eforturi considerabile pentru a strânge bani pentru burse şi a le plăti copiilor supradotaţi “recrutaţi” de la ţară (din familiile cu posibilităţi materiale reduse)  cazarea şi masa pentru a studia în liceele de elită ale Iaşiului. Aşadar “Domnul Trandafir” culege “diamante” din noroaiele patriei. Ele stălucesc acum în instituţiile de învăţământ de top ale Iaşiului. Sunt 100 de copii cu vârste între 11 şi 19 ani, copii care au un coeficient de inteligenţă (IQ) peste medie. Povestea acestor copii sărmani cel mai bine o ştie domnul profesor Victor Geangalău. Pentru că el a fost după ei prin judeţ “culegându-i” din fel de fel de cătune, de la fel de fel de familii sărace, dezorganizate; erau copiii capabili ocoliţi până atunci de şansă. Este  binefăcătorul copiiilor inteligenţi de la ţară. “O parte din sutele de mii de copii care populează satele moldoveneşti din România sunt altfel alcătuiţi. Pe lângă multe altele, ei au o inteligenţă nativă de exceptie. Te privesc cu ochi mari, pătrunzători, cântărindu-te pe tine şi cântărindu-şi şansele. Sclipesc ca diamantele în noroi pe lângă un tată banal, recalcitrant şi alcoolic sau agăţaţi de fusta unei mame indiferente şi murdare; alteori stau cuminţi şi flămânzi lângă o bunică, amintindu-şi cu greu figura mamei care i-a părăsit şi care nu le mai spală şi nu le mai cârpeşte singura rochiţă sau singurul pantalonaş de îmbrăcat. Există şi familii normale care-şi iubesc copiii ca pe ochii lor din cap, dar nu au nici un mijloc sigur de câştig decât prin munca ocazională la nivelul satului. Îi privesc serios, ca pe nişte oameni mari, cu dorinţa fermă să le redau zâmbetul şi încrederea în viitorul lor. Mă întreb fugar, care dintre ei va fi urmaşul lui Eliade, Coandă, Brâncuşi, Eminescu, Cioran sau Enescu? Ochii lor îmi redau puterea noilor încercări de a sparge indiferenţa unora, care uită că există copii cu o astfel de inteligenţă, dar şi cu o astfel de sărăcie. Ce vină au ei? Oare ştim să preţuim valorile?”, se întreabă acest om cu suflet mare, profesorul Victor Geangalău şi pe care toate aceste sute de şcolari îl iubesc mai ceva ca pe un tată. Când îl întâlnesc la Iaşi îl îmbrăţişează, îl mângâie, parcă stau cu teamă să nu i se întâmple ceva pentru că de el depinde viitorul fiecăruia dintre ei.

Iuliu Iată ce povesteşte Geangalău despre condiţiile în care stau aceşti copii înainte de a ieşi la “lumină”. “Casa părinţilor lui Iuliu stă ascunsă printre nişte sălcii pletoase şi salcâmi pricăjiti, iar drumul reprezintă o cărăruie în deal spre casă. – N-avem drum, se scuză băiatul, l-a ocupat un vecin şi nu ne permite să mai trecem pe-acolo. În curte bunica surdă şi gârbovită de ani se chinuie, cu un topor prea greu pentru ea, să taie un lemn. O salut, dar nu-mi răspunde şi privesc la casa crăpată pe jumătate şi înclinată spre vale. Întăritura de ciment se pare că nu are prea mare succes. De după un coteţ, surorile mai mici şi murdare ale lui Iuliu se opresc speriate din joacă. Apare şi mama copiilor cu un coş în braţe. – Poftiţi în casă…îi cam murdar…n-am ştiut că veniţi! În interior sărăcia domneşte peste tot. – Vă rog să mă scuzaţi că n-am trecut pe la şcoală, dar am ajutat-o pe sora mea să-şi refacă acoperişul casei. Ştiţi, s-a aprins şi a ars într-o noapte… Ştiam că a ars şi mai ştiam că această femeie plăpândă cu mâinile ei a construit o casă din chirpici pentru sora sa alcoolică, cu două tentative de sinucidere, şi că i-a crescut câţiva ani pe cei doi copii cu taţi neştiuţi pe lângă cei patru ai ei, ca la urmă băiatul surorii să dea foc casei şi să dispară. I-a refăcut acoperişul şi s-a resemnat. Mai mult nu mai putea face! -Poate aţi aflat că soţul are de patru luni servici, lucrează undeva departe şi câştigă trei milioane pe lună (cca 75 $), iar dumneavoastră nu ajutaţi decât pe copiii foarte săraci. Iuliu se uită la mine cu sfiala, realizând pericolul. – Sunt mulţi bani trei milioane pe lună? Mă mai ţineţi în proiect? Ştiu că nu am învăţat suficient, am numai media 9,60, dar promit că mă voi strădui mai mult! Privesc la cele două pagini cu Ancheta Socială de acum doi ani şi ştiu că n-am să mai trec pe la Primărie pentru a le reînnoi. La ce bun? – Nu, Iuliu, nu pierzi bursa! În timp ce coboram pe cărăruie, băiatul pupa fericit căţelul”.

Matei O altă întâlnire emoţionantă a domnului profesor Geangalău este cea cu Matei. “Bunica lui Matei se deplasează cu greu, sprijinindu-se de un toiag strâmb. Ne descuie lacătul de pe un lanţ masiv legat de poarta dărăpănată, ca şi gardul de altfel, ca să intrăm în curte. Un căţel cu blana bej latră nesigur, apoi tace. Este încă prea mic, pesemne, ca să se considere stăpân. – Reumatismul… vă rog să mă scuzaţi, de aceea merg aşa de greu. Aţi venit pentru Matei? A facut vreo boroboaţă? – Nu, nu a făcut, doar vrem să stăm de vorbă cu dumneavoastră. În camera bătrânească şi miniaturală este cald. Maşina de cusut a fost oprită din lucru pentru o mică pauză. – Ştiţi, mâine împlinesc cu moşneagul 48 de ani de căsnicie. – Mulţi înainte, pesemne că v-aţi înteles bine! arunc şi eu vorba. – Da, da… ne-am înteles bine, aşa cum ne înţelegem şi-acum! zise bunica, privind cu subînţeles spre cămăruţa alăturată de unde se ivi un moşneag taciturn, dar încă dârz. Sunt multe de spus… Două lacrimi mari se rostogolesc pe obrajii bunicii, dar le şterge rapid cu batista. Copiii ăştia n-au avut noroc, schimbă ea vorba. Mama lui, deşi este fiica mea, i-a părăsit ca pe nişte câini. Şi cât de mult ţinea la ei! -Arabul cu care s-a încurcat a zăpăcit-o rău de tot. Acum stă pe litoral cu el, este plină de bijuterii, dar n-ar trimite un leu la copii. De altfel, arabul ţine banii… Despre tată, când erau ăştia mici, ce să mai vorbim, îi bătea pâna îi nenorocea şi la urmă îi muşca până îi lăsa laţi pe podele. De câte ori n-a fugit fiică-mea cu copiii în braţe noaptea pe la vecini ca să scape de nebun! Ion, fratele lui Matei acum stă cu taică-său, dar numai el ştie cât pătimeşte la 11 anişori. Il lasă acasă singur zile întregi fără mâncare. El îşi spală şi merge zilnic la şcoală. S-a oploşit pe lângă un preot şi mănâncă ce-i dau creştinii. Când maică-sa i-a părăsit, Matei atâta a plâns, până a făcut spume la gura şi a leşinat, deşi nu-i bolnav de epilepsie. Astă-vară a plecat la un oraş pe malul mării la maică-sa şi mi-a spus că arabul îi dădea o bucată de pâine dimineaţa sau 10 lei şi-i spunea la ce oră să revină seara acasă. Nu-l putea suferi pe băiat. A stat săracul nemâncat zile întregi pe malul mării, uitându-se la turişti. Cu toate astea, ferească Dumnezeu s-o vorbeşti de rău pe maică-sa, imediat îţi răspunde ca n-ai dreptul să o judeci. Poate se gândeşte la bătăile primite, cine ştie? – Doamna, cu Matei deocamdată nu-s probleme, el să înveţe să nu-i scadă media sub 8, altfel îi necaz. Ştiţi, sponsorii au pretenţiile lor şi bine fac! Bătrâna înţelege repede scopul vizitei şi ne promite că va vorbi cu băiatul. Plecăm copleşiţi de soarta acestor copii, dar bătrâna ne strigă din drum că mai are ceva de spus. Păşeşte sprijinită de toiag, parcă mai uşor de astă dată. – L-aţi văzut pe moşneag, nu scoate un cuvânt, se simte vinovat, dar tot ticălos rămâne. De 39 de ani mănâncă banii cu mândra şi nu-mi dă nimic în casă. Câteodată mai cumpără câte o pâine şi atât! Când am venit de la Iaşi ca pensionari şi ne-am cumpărat bordeiul ăsta, am crezut că am scăpat de mândră, fără să ştiu că şi mândra şi-a cumpărat tot aici o căsuţă. De fapt ei erau înţeleşi, iar eu eram proastă. Dacă primeşte pensia, pleacă la ea la băut, că din cauza băuturii se înţeleg aşa de bine. Eu trebuie să lucrez croitorie, să-i dau trântorului mâncare, pentru că pensia mea îi mică. Din ea le mai dau şi copiilor bani câteodată, dar asta mi-e soarta. În timp ce bătrâna îşi şterge lacrimile, o asigurăm că totul va fi bine şi ne luăm a doua oară rămas bun, urându-i sănătate şi rezistenţă morală. În acest timp bătrânul priveşte curios la noi de după un colţ de perdea, cu gâtlejul uscat. Oare de ce întârzie pensia?”

Trista poveste a Manuelei Iată şi povestea Manuelei. “Lângă drumul larg ce trece prin faţa şcolii, casa mică a Manuelei se ţine în picioare parcă agăţată de stâlpul electric. Intru în curtea îngust    ă fără     glas de pasăre, sub privirea mirată a unui căţel costeliv care, pesemne, a uitat să latre. Înconjur de două ori casa, negăsind uşa. Din stradă apare tatăl Manuelei, respirând precipitat. – Eram la lucru la un vecin şi v-am văzut că intraţi la mine… Poftiţi înăuntru, mă invită politicos, deschizând o tăblie din peretele din spatele casei pe care eu nu o crezusem uşa, poate şi pentru faptul că nu avea trepte. – Mi-a povestit Manuela de dumneavoastră că o ajutaţi, Dumnezeu să vă dea sănătate! Privesc la mâinile lui mari cu pielea crăpată şi aspră. Îi lipsesc două degete şi mă întreb cum se descurcă la lucru. – Fac şi eu ce pot! Ajut vecinii pentru mâncare, că bani nu au nici ei. Am pentru iarnă o mie de kile de porumb şi două butoaie cu varză. Acum aştept alocaţia copiilor ca să cumpăr sare. Pe cei şapte ari ai mei nu s-a făcut mare lucru, dar mai lucrez în parte ca să putem trăi. Nu am nici timp şi nici bani să mă duc după adeverinţe pentru ajutor social. Ne descurcăm cu alocaţiile cum putem. Un calcul în gând îmi dă dimensiunea sărăciei. Dacă şi Manuela ar fi acasă, această familie ar trăi cu 4,375 Euro pe lună de persoană, o familie care trăieşte totuşi în Europa cea bogată! Ghicindu-mi parcă intenţia gazda mă preveni: – Nu am încă vârsta de pensionare. Am lucrat cândva ca sudor 21 de ani. Deşi n-am absentat niciodată de la serviciu, m-au dat afară ca pe un câine…Dar nu asta a fost marea problemă, ci Lavinia, nevasta mea. A zăcut la pat, la început de supărare, apoi de mixedem, boala tâmpeniei, mai bine de nouă ani. Îi dădeau fetele cu linguriţa de mâncare, dar ea nu vorbea niciodată. Am îngropat-o anul acesta în februarie. De alfel şi Irina se pare că îi moşteneşte boala. Nu poate să înveţe, iar profesorii din sat o chinuie cu ştiinţa lor, de parcă ar fi ea de vină. O urmează pe mă-sa săraca şi n-am bani s-o tratez, că poate ar mai duce-o. – Văd că eşti singur, celelalte fete unde sunt? – Păi cea mare a înfiat-o mai demult un frate ca să primească apartament, da’ nu-i dă de mâncare şi mai mult stă pe-acasă şi merge prin sat cu mine la lucru. Ştiţi, face treaba ca şi un bărbat! Adina îi elevă la liceu la Iaşi şi o ajută bunicii soţiei de la Rădăuţi, cât or mai avea şi ei zile. Nu stă nici ea degeaba. Locuieşte la o bătrână pe care o îngrijeşte, îi face curat şi de mâncare. Îi întrerup vorbele, privind prin casă la un televizor vechi, de decor, pentru că bojdeuca numită casă nu-i racordată la curentul electric, deşi stâlpul este la poartă. Pe jos stau zdrenţăroase resturile unor covoare, care cândva erau mândria fostului apartament. – Dar fetele, unde dorm, când sunt acasa? – Eu dorm aici, iar ele în camera lor, alături. Două paturi improvizate, pereţii împodobiţi cu pagini colorate din reviste, o diplomă de premiul I şi câteva poze decolorate reprezintă întreaga lor avere. Un scaun şchiop ţine loc de şifonier. În rest, o sărăcie lucie, dar curată. – O mai puteţi ţine la şcoală pe Manuela şi anul acesta? Dau din cap afirmativ privind cu admiraţie la acest om plin de suflet pentru fetele lui. – Poate ea să ajungă departe, că-i cea mai deşteaptă. Aţi văzut, are şi diplomă! Omul zâmbeşte larg, conducându-mă la maşină. O rază de soare străpunse norii grei de pe cer şi lumină căsuţa preţ de-o secundă. Maşina urcă cu greu dealul spre şoseaua asfaltată prin mâzga drumului şerpuit. Încet, satul dispare în negura deasă de parcă nici n-ar fi existat. Ce simplu ştie mama natură să rezolve problemele oamenilor!”, completează povestea profesorul Geangalău, “tatăl”, “părintele” copiilor supradotaţi de la Iaşi. La întocmirea acestui reportaj am folosit informaţii de pe blogul personal al profesorului Victor Geangalău.

Sursa: Jurnalul.ro

 

Fonduri europene pentru a-i ajuta pe elevii din Olt să treacă examenul de bacalaureat

Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Olt va derula anul acesta două proiecte cu finanţare nerambursabilă în scopul îmbunătăţirii rezultatelor elevilor la examenele de bacalaureat şi evaluare naţională, ambele proiecte fiind lansate vineri, la Slatina, de către reprezentanţii ISJ Olt şi instituţiile şi organizaţiile partenere.

Unul dintre proiecte, „EduBac”, derulat în parteneriat cu ISJ Bacău şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământul Preuniversitar, are ca obiectiv creşterea gradului de promovabilitate la examenul de bacalaureat în rândul elevilor din ciclul liceal din cele două regiuni de dezvoltare (Sud-Vest şi Nord-Est).

În acest sens 4.200 de elevi de liceu din cele două regiuni vor fi sprijiniţi pentru a-şi forma competenţe cheie pentru un acces ridicat la nivele superioare de educaţie. Se va urmări, în acelaşi timp, dezvoltarea abilităţilor personale ale elevilor şi formarea unor competenţe care să le permită o mai bună adaptabilitate la cerinţele de pe piaţa muncii.

Inspectorul şcolar general al ISJ Olt, Felicia Man, a declarat că rezultatele elevilor la bacalaureat sunt slabe şi pentru că aceştia sunt demotivaţi şi absentează de la cursuri.

„Avem nevoie de resurse noi, de metode noi, pentru a-i determina pe elevi să rămână la şcoală, să înveţe mai bine. Marea problemă este absenteismul şcolar. (…) Am identificat nişte cauze majore care au condus la rezultate slabe la examenul de bacalaureat: numărul mare de absenţe, motivaţie redusă a elevilor, materii dificile şi stufoase, neatractive, accentul în clasă pus pe memorare şi nu pe învăţarea logică”, a spus Felicia Man.

Aceasta a menţionat şi alte cauze pentru rezultatele nesatisfăcătoare de la examenul de bacalaureat, printre care se numără lipsa selecţiei la intrarea în liceu, desfiinţarea şcolilor profesionale, fapt ce îi obligă pe elevi să urmeze liceul fără să fie pregătiţi, o lipsă a orientării elevilor încă din gimnaziu. Un stres suplimentar au elevii la bacalaureat şi din cauza sistemului de supraveghere.

O altă cauză a rezultatelor slabe la examene este potrivit reprezentanţilor ISJ Olt şi implicarea redusă a părinţilor în formarea elevilor, supravegherea şi monitorizarea lor.

Un alt proiect lansat vineri la Slatina priveşte susţinerea formării elevilor de gimnaziu. El se va derula tot în parteneriat cu ISJ Bacău şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământul Preuniversitar şi urmăreşte susţinerea formării sistematice a competenţelor cheie, procesului de evaluare, monitorizare sistematică şi stimulare a progresului şcolar pentru un număr de 3.200 de elevi din învăţământul gimnazial din judeţele Olt şi Bacău. Se va pune accent, în proiect, pe dezvoltarea abilităţilor personale ale elevilor din clasele a V-a şi a VI-a prin implicarea activă şi conştientizarea părinţilor.

Sursa: Jurnalul.ro

 

Pepiniera de Talente și-a desemnat câștigătorii. Vezi care este cea mai apreciată școală

Şcoala nr. 21 „Liviu Rebreanu” a fost desemnată cea mai talentată unitate de învăţământ din Sectorul 3 în cadrul Galei premiilor „Pepiniera de talente” – ediţia a II-a, care a avut loc sâmbătă în parcul Titan. În cadrul galei, autorităţile din Sectorul 3 au înmânat diplome elevilor care au performat în cadrul atelierelor de teatru, literatură (poezie, proză), muzică (populară, canto), dans (secţiunile popular,  street dance, sportiv şi individual), instrumente muzicale (vioară,  pian, acordeon) şi sport (gimnastică, hula-hop şi arte marţiale). De asemenea, au fost felicitaţi şi premiaţi cei mai buni instructori. După premiere, câteva zeci de copii au inaugurat trenuleţul din parcul Titan. Destinaţia a fost globul pământesc amplasat la intersecţia bulevardului Liviu Rebreanu cu strada Câmpia Libertăţii, inaugurat, de asemenea, sâmbătă. Plimbarea cu trenuleţul este gratuită pentru copiii din Sectorul 3. În continuarea evenimentului, Corul şi Orchestra Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti” au susţinut un concert extraordinar. Copiii au participat la ateliere de creaţie, face painting şi modelat baloane. Lansat în 2012, programul socio-educativ „Pepiniera de talente” se adresează elevilor din clasele I-VIII, cu aptitudini în muzică, dans, teatru, instrumente muzicale sau sport. În cadrul celei de-a doua ediții a programului, 3208 elevi din 30 de unități de învățământ din Sectorul 3 au beneficiat de cursuri extrașcolare săptămânale în școlile de care aparțin. Cursurile au fost oferite începând cu luna noiembrie 2013 de 43 de traineri specializați.

Sursa: Puterea.ro

 

Începe BACALAUREAT 2014. Limba Română ORAL, prima probă

Începe examenul de BACALAUREAT 2014. Candidații la examenul de BACALAUREAT 2014 vor susține marți, prima probă, de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfășura până pe 12 iunie. Citeşte şi: BACALAUREAT 2014. Limba Română ORAL – Modele de Subiecte BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităților naționale se va susține între 11 și 13 iunie. Citeşte şi: BAC 2014. Limba Maternă ORAL la BACALAUREAT – Modele de Subiecte BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Următoarea probă pe care elevii claselor a XII-a trebuie să o susţină este cea de evaluare a competențelor digitale, care se va desfăşura în perioada 16 și 20 iunie, iar cea a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, între 23 și 27 iunie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Prima probă scrisă, cea la limba și literatura română, va fi susținută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba și literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului și specializării – pe 4 iulie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Afișarea rezultatelor se va face în data de 7 iulie, până la ora 12.00, iar contestațiile vor putea fi depuse în aceeași zi, între orele 12-00 – 16.00. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Rezolvarea contestațiilor se va face în perioada 8 – 10 iulie, iar rezultatele finale vor și afișate pe 11 iulie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Cea de-a doua sesiune de BACALAUREAT 2014 va avea loc în perioada august – septembrie. Înscrierea candidaților pentru cea de-a doua sesiune a examenului de BACALAUREAT 2014 se va face în perioada 14 – 18 iulie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română se va face în zilele de 18 și 19 august, în timp ce evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităților naționale va fi susținută pe 18 și 19 august. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. De asemenea, evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională se va susține în zilele 19 și 20 august, iar cea a competențelor digitale pe 21 și 22 august. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Probele scrise vor începe pe 25 august, cu limba și literatura română, urmată pe 26 august de proba și literatura maternă. Proba obligatorie a profilului va avea loc în 27 august, iar cea la alegere a profilului și specializării, în 29 august. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Afișarea rezultatelor la cea de-a doua sesiune a BACALAUREATULUI 2014 se va face pe 1 septembrie, până la ora 12.00, iar depunerea contestațiilor, în aceeași zi, între orele 12-00 – 16.00. Contestațiile vor fi rezolvate în 2 și 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 4 septembrie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Potrivit ordinului de ministru, la solicitarea comisiilor de BACALAUREAT județene și a municipiului București sau din proprie inițiativă, Comisia Națională de BACALAUREAT poate aproba prelungirea perioadelor de susținere a probelor de evaluare a competențelor digitale sau lingvistice. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat,  că subiectele pe care elevii le vor avea de rezolvat la examenul de BACALAUREAT 2014 trebuie să continue linia „mediu-plus”. De asemenea, ministrul consideră că subiectele la BACALAUREAT 2014 trebuie să fie fără exerciţii cu dificultate de olimpiade, la fel ca în anul precedent. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Mai mult, ministrul Educației, Remus Pricopie, a declarat miercuri, la UPB, că nu se pune problema de a avea sesiuni de examene blocate la BACALAUREAT 2014 și că împreună cu sindicaliștii vor fi găsite soluții pentru problemele acestora. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. „Am avut mai multe discuții (cu sindicaliștii n.r.), ultima discuție cu domnul Hăncescu, președintele FSLI, a fost azi dimineață la ora 8.00. Nu mi-a sesizat nimic legat de BACALAUREAT 2014, pentru că acest subiect îl dezbătusem în urmă cu trei săptămâni. O să discutăm cum am făcut de fiecare dată și evident vom găsi soluții”, a spus ministrul Remus Pricopie. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Aproximativ 190.000 de elevi ai claselor a XII-a încep marţi prima sesiune a examenului de BACALAUREAT 2014. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. Potrivit centralizărilor efectuate de inspectoratele şcolare teritoriale, aproximativ 10.000 de elevi nu s-au înscris la examenul de BACALAUREAT 2014, fie din cauza corijenţelor, fie din cauza faptului că nu sunt pregătiţi suficient. BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. BACALAUREAT 2014, sesiunea iunie-iulie 2014: 26 – 30 mai 2014, Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 30 mai 2014, Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10 – 12 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 11 – 13 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 16 – 20 iunie 2014, Evaluarea competenţelor digitale – proba D 23 – 27 iunie 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 30 iunie 2014, Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă 1 iulie 2014, Limba şi literatura maternă proba E) b) – proba scrisă 2 iulie 2014, Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – proba scrisă 4 iulie 2014, Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – proba scrisă 7 iulie 2014, Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie 2014, Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 -10 iulie 2014, Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie 2014, Afişarea rezultatelor finale BACALAUREAT 2014. Limba română ORAL, prima probă. BACALAUREAT 2014, sesiunea august-septembrie 2014: 14 – 18 iulie 2014, Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18 – 19 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală înlimba română – proba A 18 – 19 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală înlimba maternă – proba B 19 – 20 august 2014, Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 21 – 22 august 2014, Evaluarea competenţelor digitale – proba D 25 august 2014, Limba şi literatura română – proba E) a) – proba scrisă 26 august 2014, Limba şi literatura maternă – proba E) b) – probă scrisă 27 august 2014, Proba obligatorie a profilului – proba E) c) – probă scrisă 29 august 2014, Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E) d) – probă scrisă 1 septembrie 2014, Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 –  16:00) 2 – 3 septembrie 2014, Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie 2014, Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Puterea.ro

 

Aproape 10.000 de elevi nu dau bacalaureatul din cauza corijenţelor sau a insuficientei pregătiri

Aproximativ 190.000 de elevi ai claselor a XII-a sunt aşteptaţi să înceapă marţi prima sesiune a examenului de bacalaureat 2014. Din păcate, potrivit centralizărilor efectuate de inspectoratele şcolare teritoriale, aproximativ 10.000 de elevi nu s-au înscris la examen, fie din cauza corijenţelor, fie din cauza faptului că nu sunt pregătiţi suficient. Cea de-a doua sesiune de bacalaureat din acest an se va susţine în perioada august-septembrie, înscrierile urmând a avea loc în intervalul 14-18 iulie. Prima probă este cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care se va desfăşura până pe 12 iunie. Între 11 şi 13 iunie va fi susţinută proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităţilor naţionale. Următoarea probă – evaluarea competenţelor digitale – va fi susţinută între 16 şi 20 iunie, iar cea a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, între 23 şi 27 iunie. Prima probă scrisă a examenului de bacalaureat 2014 – limba şi literatura română – va fi susţinută pe 30 iunie. Pe 1 iulie va urma proba scrisă la limba şi literatura maternă, urmată de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, şi proba la alegere a profilului şi specializării – 4 iulie. Rezultatele finale, pe 11 iulie Afişarea rezultatelor se va face în data de 7 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile vor putea fi depuse în aceeaşi zi, între orele 12.00 şi 16.00. Rezolvarea contestaţiilor se va face în perioada 8-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 11 iulie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că subiectele pe care elevii le vor avea de rezolvat la examenul de bacalaureat 2014 trebuie să continue linia „mediu-plus”. De asemenea, ministrul consideră că subiectele trebuie să fie fără exerciţii cu dificultate de olimpiade, la fel ca în anul precedent. În timpul examenului, candidaţii nu pot intra în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări şi alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile.

Sursa: Puterea.ro

 

Să învăţăm cum să învăţăm. 70 de noi profesori vor intra “în pâine” din toamnă

O nouă generaţie de profesori pentru învăţământul primar şi preşcolar (educatoare şi învăţătoare) “crescută” de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) a Universităţii din Bucureşti este gata să pregătească generaţii tinere pentru viaţă. Aproximativ 70 de absolvenţi ai Departamentului de Formare a Profesorilor al UB îşi vor întâlni primii învăţăcei din toamnă. “«Să învăţăm cum să învăţăm»- iată auspiciile sub care o nouă generaţie îşi va începe pe deplin activitatea didactică în învăţământul preşcolar şi primar o dată cu anul şcolar 2014-2015. Acum aproape trei ani îi provocam să se gândească la ei înşişi în viitor, să fructifice timpul pe care îl aveau în faţă, să îşi definitiveze motivaţia pentru cariera didactică şi să fie studenţi activi, adică cei care îşi iau în mâini propria formare şi nu cei care să aştepte să fie formaţi. Cu bucurie a venit şi momentul bilanţului, în care, alături de colegii mei, cadre didactice de înaltă ţinută academică, vedem mai clar parcursul şi evoluţia în devenirea lor nu doar profesională, ci şi personală. Felicitări şi ţeluri înalte Promoţiei 2014 Pedagogia învăţămâtului primar şi preşcolar Bucureşti din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei”, a declarat lector univ. dr. Cristian Bucur, coordonatorul promoţiei 2014 a Departamentului pentru învăţământ primar şi preşcolar.

Sursa: Puterea.ro

 

A început BAC-ul. Candidații susțin marți prima probă

Candidații la examenul de bacalaureat vor susține marți, prima probă, cea de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Această probă se va desfășura până pe 12 iunie, conform Agerpres. Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităților naționale se va susține între 11 și 13 iunie. Următoarea probă, evaluarea competențelor digitale, va fi susținută între 16 și 20 iunie, iar cea a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, între 23 și 27 iunie. Prima probă scrisă, cea la limba și literatura română, va fi susținută pe 30 iunie. Ea va fi urmată pe 1 iulie de cea la limba și literatura maternă, de proba obligatorie a profilului pe 2 iulie, apoi de proba la alegere a profilului și specializării — pe 4 iulie. Afișarea rezultatelor se va face în data de 7 iulie, până la ora 12,00, iar contestațiile vor putea fi depuse în aceeași zi, între orele 12,00 și 16,00. Rezolvarea contestațiilor se va face în perioada 8 — 10 iulie, iar rezultatele finale vor și afișate pe 11 iulie. Înscrierea candidaților pentru cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat se va face în perioada 14 — 18 iulie, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română se va face în zilele de 18 și 19 august, în timp ce evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii minorităților naționale va fi susținută pe 18 și 19 august. Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională se va susține în zilele 19 și 20 august, iar cea a competențelor digitale — pe 21 și 22 august. Probele scrise vor începe pe 25 august, cu limba și literatura română, urmată pe 26 august de proba și literatura maternă. Proba obligatorie a profilului va avea loc în 27 august, iar cea la alegere a profilului și specializării, în 29 august. Afișarea rezultatelor la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului 2014 se va face pe 1 septembrie, până la ora 12,00, iar depunerea contestațiilor, în aceeași zi, între orele 12,00 și 16,00. Contestațiile vor fi rezolvate în 2 și 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 4 septembrie. Potrivit ordinului de ministru, la solicitarea comisiilor de bacalaureat județene și a municipiului București sau din proprie inițiativă, Comisia Națională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susținere a probelor de evaluare a competențelor digitale sau lingvistice.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Premii pentru copiii care studiază limba turcă

În finală s-au întrecut elevi din nouă localități. Uniunea Democrată Turcă din România în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a organizat în data de 7 iunie, cea de a II-a ediţie a Festivalului poeziei şi cântecului turcesc „Ana dilim-Güzel Türkçem”- „Frumoasa mea limbă maternă”. În confruntarea finală, a concursului de sâmbătă, au intrat în competiţie elevi din clasele I-XII care studiază limba turcă, din Constanţa, Medgidia, Cobadin, Ciocârlia, Tuzla, Castelu, Cumpăna, Ovidiu şi Valu lui Traian. Pentru prima dată în cadrul festivalului a fost introdus şi un concurs de interpretare de cântec turcesc cu scopul de a descoperi tinerele talente din cadrul comunităţii, dar şi pentru a reînvia folclorul tradiţional al turcilor dobrogeni. Juriul concursului de interpretare a fost format din: Leila Hagi-Salim, consilier – Instituţia Prefectului, Halime Demirtaş – profesor Colegiul Naţional „K.Atatürk” şi Alev Gafar – profesor Centrul Cultural „Yunus Emre”. La partea de recitare, cei care au ales au fost prof. Vildan Bormambet – MEN, prof. Sevil Onder – Colegiul Naţional „K.Atatürk”şi Aimer Eynalli – Şcoala Gimnazială nr. 24. La concursul de interpretare secţiunea copii clasele I-VIII pe primele locuri s-au clasat: Cayali Mirem – premiul I, Husein Ilknur şi Akdeniz Aida – premiul II, Cayali Derya şi Sali Sibel – premiul III. La acelaşi concurs, elevi de liceu, premiul I a fost adjudecat de Deniz Done elevă în clasa a X- a la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa. La concursul de recitare secţiunea clasele I-IV locul I a fost ocupat de Memedali Alina şi Husein Nur, locul II a fost împărţit de Seidamet Ersun şi Vulpe Andra, iar locul III de Cadır Aisel şi Yildırım Melissa. La secţiunea elevi de liceu, clasamentul a arătat astfel: Mocanu Gabriela – locul I, Apti Aylin locul – II, Elis Kerim şi Körçu Sedan – locul III. Conform declaraţiilor preşedintelui UDTR, Osman Fedbi, ocupanţii primelor trei locuri de la ambele concursuri, interpretare şi recitare, vor beneficia de o tabără gratuită la Predeal.   Au fost premiați și profesori În cadrul aceluiaşi eveniment au fost premiaţi de către UDTR şi elevii care s-au clasat pe primele locuri la concursul lansat în şcolile constănţene în luna mai, cu prilejul Zilei Naşterii Profetului. Profesorii de limba turcă, ce s-au remarcat în activitatea didactică în anul şcolar 2013-2014 au primit diplome de merit din partea ISJ înmânate de inspectorul şcolar Icbal Anefi. Printre aceştia s-au numărat: inspectorul de specialitate din cadrul MEN Vildan Bormambet, prof. Osman Melek şi Serin Türkoğlu – Şcoala Gimnazială nr.10, Constanţa, prof. Musledin Firdes – Colegiul Pedagogic “Constantin Brătescu” , prof. Gemil Sevidan – Şcoala Gimnazială nr. 1 Castelu, prof. Abibula Şeila – Şcoala Gimnazială nr. 1 Valu lui Traian, prof. Halime Demirtaş şi dir.adj. Özgür Kıvançi – Colegiul Naţional “Kemal Ataturk” din Medgidia. A mai fost premiat şi directorul Grădiniţei bilingve româno-turce, Regep Aiten. Premiile au fost înmânate elevilor participanţi la concurs de: preşedintele UDTR Osman Fedbi, secretarul general Ervin Ibraim, subsecretarul de stat din cadrul DRI Aledin Amet, subprefecţii Accoium Levent şi Anefi Ersun, decanul Facultăţii de Litere, conf.univ. dr Mihaela Fulea, consilierul Murat Actuan precum şi de către consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Bacalaureat 2014: 3.000 de absolvenți din Vaslui și 4.400 din Bacău, înscriși la examen

Aproape 3.000 de absolvenţi de liceu din judeţul Vaslui s-au înscris pentru prima sesiune a bacalaureatului din acest an, iar în judeţul Bacău s-au înscris peste 4.400 de absolvenţi, relatează Mediafax. Potrivit oficialilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui, 2.934 de absolvenţi s-au înscris în centrele de examen din judeţ pentru susţinerea primei sesiuni a bacalaureatului. Peste 16 la sută dintre tineri, respectiv 475 de absolvenţi de liceu, vor încerca, cel puţin pentru a doua oară, să promoveze examenul, aceştia provenind din seriile anterioare. În judeţul Vaslui, vor fi organizate 19 centre de evaluare a competenţelor digitale, probe care vor începe marţi, cu comunicare orală la limba română. În ceea ce priveşte probele scrise, acestea vor fi susţinute în 11 centre de examen, corectarea tezelor urmând a se face în patru centre de evaluare. În judeţul Bacău, potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Şcolar Judeţean, un număr de 4.455 de tineri care au absolvit liceul s-au înscris la prima sesiune a bacalaureatului din acest an. La examenul care începe, marţi, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în judeţul Bacău s-au înscris şi 873 de candidaţi din sesiunile anterioare, unii dintre aceştia fiind deja la cel puţin a treia participare. Examenul de bacalaureat începe marţi cu proba orală la limba română, probele scrise vor avea loc în perioada 30 iunie – 4 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate în 11 iulie. Examenul de bacalaureat din 2014 va fi susţinut la aceleaşi probe ca şi în anii precedenţi.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Mirunette International Education a desemnat câștigătorii taberelor de limbă Engleză din Marea Britanie!

Mirunette International Education a desemnat finaliștii concursului național de limbă engleză Mirunette Language Competition, în cadrul unei festivități de premiere speciale ce a avut loc chiar de Ziua Internațională a Copilului, la Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa. Câștigătorii marilor premii – 2 tabere de limba engleză de 2 săptămâni în Marea Britanie, sunt Ruxandra Șunel (categoria de vârstă 10-13 ani) de la școala nr. 81 din București, și Iulia Bucur (categoria de vârstă 14-17 ani), de la Colegiul „Sfântul Sava” din București. Locul II a fost ocupat de către Matei Avram (grupa de vârstă 10-13 ani) de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Botoșani și Iulia Dobre (grupa de vârstă 14-17 ani) de la Colegiul „Ion C. Brătianu” din Pitești. Premiile III au mers către Eva Maria Savin (categoria de vârstă 10-13 ani) de la școala 97 din București și Rebecca Smausz (categoria de vârsta 14-17 ani), de la Colegiul „Emanuil Gojdu” din Oradea. Aproape 3000 de copii au concurat pentru cele 2 tabere educaționale din Marea Britanie; dintre aceștia, 1333 s-au calificat în a II-a etapă și doar 49 de finaliști au fost admiși în a III-a etapă a concursului Mirunette Language Competition. Marii finaliști au venit din întreaga țară: Focșani, Găești, Târgu Mureș, Botoșani, Suceava, Iași, Turda, Caracal, Arad, Șușeni, Strehaia, Bârlad, Oradea, Brăila, Craiova și București. Premiați de Ziua Copilului pentru rezultatele deosebite, aceștia au mai câștigat: biciclete de la Biciclop, cursuri de fotografie de la National Photographic, cursuri de limba engleză de la Institutul Eurocor si Shakespeare School, examene gratuite de limba engleză la British Council, cărți de la Editurile Humanitas, Oxford Niculescu si Librăria Engleză Anthony Frost, tratamente dentare la Dent Estet 4 Teens, jocuri video de la Ventum Games si Ventum Kids, jucării de la Boribon, bijuterii de argint de la Ilio Boutique și articole de îmbrăcăminte de la Kids Plaza. Deserturile savuroase au fost asigurate de către Selfish Delights, decorate în mod creativ cu mesaje educaționale. Misiunea organizatorului Mirunette International Education de a desemna câștigătorii s-a dovedit foarte dificilă, întrucât elevii români au arătat că au cunoștințe solide de limba engleză, creativitate debordantă, talent și aspirații de performanță într-un sistem educațional de elită. Prin concursul Mirunette Language Competition, cu participare gratuită, Mirunette International Education și-a propus să deschidă orizontul elevilor români spre programe educaționale recunoscute internațional, să descopere și să premieze tinere talente și să stimuleze dezvoltarea competențelor de comunicare în limba engleză, „limba globală”. ”Ideea organizării concursului Mirunette Language Competition a apărut ca o necesitate reală de a da o mână de ajutor elevilor valoroși în a se perfecționa în conversația în limba engleză. Consiliem elevi pentru aplicație la Liceu sau Universitate în Marea Britanie și am realizat ce le lipsește: exercițiul de examen în condiții stricte, de a face față cu succes unui interviu și de a își îmbunătăți conversația în limba Engleză, prin depășirea barierei de exprimare într-o limbă străină.” (Daniela Pavoni, Director General Mirunette International Education) În taberele educaționale, copiii vor participa la cursuri interactive de limbi străine în clase multinaționale, vor testa sistemul de învățământ occidental, vor interacționa direct cu vorbitori nativi și vor avea oportunitatea de a explora noi culturi și istorii fascinante! Mirunette International Education este pionier și lider de 10 ani în organizarea de tabere internaționale și în consilierea educațională pentru admiterea la Colegii și Universități prestigioase din străinătate, precum Marea Britanie, S.U.A., Germania, Franța, Spania, Italia, Elveția, Austria și China. Pentru mai multe detalii, accesați www.mirunette.ro!

Sursa: Romanialibera.ro

 

Peste 3.000 de poliţişti vor asigura ordinea la bacalaureat

Peste 3.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi zilnic, în perioada bacalureatului, pentru a asigura ordinea şi liniştea publică la acest examen, majoritatea lor urmând să patruleze în zona unităţilor de învăţământ şi a centrelor de corectare, informează Poliţia Română. „3.170 de poliţişti acţionează suplimentar, faţă de dispozitivul curent angrenat pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, pe timpul desfăşurării examenului naţional de bacalaureat, sesiunea I – 2014, respectiv în intervalul 10.06 – 11.07.2014”, se arată într-un comunicat remis, luni, de Poliţia Română. Potrivit sursei citate, dintre poliţiştii mobilizaţi în plus pentru examenul de bacalaureat, 2.221 sunt de la ordine publică, 678 sunt poliţişti – de la rutieră, iar 271 sunt judiciarişti. Echipajele de poliţie vor patrula în zonele în care se desfăşoară examenele sau sunt organizate centre de corectare, în timp ce poliţiştii rutieri vor fluidiza traficul pentru prevenirea accidentelor rutiere şi a ambuteiajelor. Examenul de bacalaureat începe marţi cu proba orală de limba română.

Sursa: Romanialibera.ro

 

UNIVERSITAR

 

Consimţământul sexual, curs obligatoriu la Cambridge, în urma creşterii violenţelor din campusurile marilor universităţi

Un curs obligatoriu despre consimţământ sexual ar putea fi inaugurat la Universitatea Cambridge în urma creşterii agresiunii sexuale din campusurile universităţilor de top, în ultimii ani, potrivit unor rapoarte. Un raport despre cazurile de violenţă sexuală din campusurile marilor universităţi britanice, publicat la începutul lunii mai, arată că din cei 2.100 de studenţi respondenţi de la Cambridge, aproape jumătate dintre aceştia au raportat că au fost asaltaţi sexual cât timp au studiat la universitate, scrie the Guardian. Dintre aceştia, peste 140 de studenţi de la Cambridge au spus că au fost victimele unor tentative grave de asalt sau că au fost victimele unui atac verbal, arată studiul realizat de publicaţia britanică Varsity şi de Cambridge Student Union’s Women’s Campaign. Majoritatea incidentelor au avut loc în campusul universitar. Dintre victime, 88% spun că nu au raportat atacul. Doar doi studenţi au reclamat la poliţie, iar alţi 10 studenţi au raportat incidentul profesorilor sau altor studenţi care au şi un rol administrativ. În general, victimele nu raportează mai departe fiindcă nu cred că vor fi luaţi în serios sau fiindcă le este ruşine de ceea ce li s-a întâmplat. Astfel, conducerea Universităţii Cambridge ia în calcul posibilitatea introducerii unui curs obligatoriu despre consimţământ sexual, scrie the Guardian. Cursul va fi sub forma unui workshop de o oră timp în care se va discuta pe diverse teme şi mituri sexuale. Astfel de situaţii există la mai multe universităţi de top din lume, spre exemplu, la Universitatea din York, dintre 700 de respondenţi la un studiu similar, aproape o treime au fost victimele unui asalt sexual. În Statele Unite, Casa Albă a raportat una din cinci studente este supusă unui astfel de tartament la universitate. Cazul de la Harvard Cel mai mediatizat caz din SUA a fost al unei studente de la Universitatea Harvard, care şi-a relatat povestea sub protecţia nonimatului. Tânăra a fost agresată sexual de un coleg, într-o seară când a intrat în camera lui după ce consumase alcool. În urma traumei suferite, tânăra a ajuns depresivă şi dependentă de pastile de dormit fiindcă nu mai putea să se odihnească din cauza coşmarurilor în care visa că este agresată sexual în public. Atacatorul ei nu a fost tras la răspundere şi nici măcar nu a fost mutat din clădirea de dormitoare în care locuiau amândoi. Victima îşi vedea agresorul zilnic, pe holurile clădirii şi, în ciuda rugăminţii ca acesta să fie mutat de acolo, universitatea nu a făcut nimic. Tânăra primea consiliere de la specialişti şi psihologi însă depresia ei s-a agravat până în punctul în care s-a hotărât să plece din campus fiindcă nu mai suporta situaţia şi lipsa de acţiune din partea universităţii Harvard. Biroul pentru Drepturi Civile (OCR) al Departamentului american pentru Educaţie a lansat o anchetă în ceea ce priveşte eşecul Harvard College de a combate violenţele sexuale care au avut loc în campus, sesizate în ultima vreme. Cluburi erotice la facultăţile americane Din cauza problemelor de violenţe sexuale din campusurile americane, mai munte universităţi au creat cluburi erotice, care organizează întâlniri private cu studenţii care au gusturi mai aparte în materie de erotism. De curând, la Harvard s-a înfiinţat clubul Harvard College Munch. Astfel de organizaţii mai există şi la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi la universităţile Columbia, Iowa şi Yale.

Sursa: Adevarul.ro

 

Festivalul studenţesc de teatru „Hyperion iese la Godot” are loc în perioada 9 – 14 iunie, în Bucureşti

Festivalul studenţesc „Hyperion iese la Godot”, care îşi propune să prezinte publicului „o nouă generaţie de actori şi regizori”, se va desfăşura în perioada 9 – 14 iunie, la Godot Café Teatru din Bucureşti. Timp de o săptămână, publicul este invitat să cunoască şi să susţină o nouă generaţie de actori şi regizori, care îşi vor prezenta producţiile în cadrul festivalului, scrie Mediafax. Intrarea la festival este liberă, iar deschiderea oficială a evenimentului va avea loc luni, la ora 11.00, la Godot Café Teatru. În fiecare zi, între orele 11.00 şi 17.00, publicul poate participa la ateliere destinate celor care îşi doresc să afle cum se pregăteşte un actor sau cum se realizează un film şi poate urmări producţiile de final de an ale absolvenţilor Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii Hyperion. Cele mai bune producţii vor fi premiate cu: trofeul „Hyperion iese la Godot” pentru cel mai bun proiect teatral; premiul pentru cea mai bună actriţă/ cel mai bun actor; premiul ONE, la categoria one man show; premiul pentru cel mai bun film. Premiaţi vor fi şi profesorii care au pus bazele acestei facultăţi şi care au format zeci de actori şi regizori. Pentru prima ediţie a festivalului, premiul special „Profesorul meu” va fi acordat actorului Damian Crâşmaru.

Sursa: Adevarul.ro

 

INTERVIU Mihaela Miroiu, profesor universitar: „Matematica e un fetiş naţional“

Mihaela Miroiu (59 de ani) descrie anii săi de şcoală, din faţa şi din spatele catedrei, trecând de la îngustările ideologice şi de mentalitate din comunism, la primele sale reforme în învăţământ din anii ’90, până la neregulile din sistemul educaţional actual. În primul rând, trebuie să înţelegeţi de unde vine Mihaela Miroiu. Câteva repere biografice, aride, dar revelatorii: a fost decan şi e profesor de politică şi etică la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. A înfiinţat prima Societate pentru Analize Feministe, a scris primul manual de cultură civică şi primul dicţionar de democraţie, a ţinut primul curs de etică în politică şi primul curs de feminism. E „părintele intelectual“ al feministelor din România, a ţinut conferinţe, seminarii şi a predat la universităţi din toată lumea. Se poate continua, dar nu insistăm. Ceea ce trebuie să ştiţi, de fapt, despre Mihaela Miroiu e că are un optimism pe care, dacă n-am fi reporteri obiectivi, l-am numi contagios. Apoi, mai trebuie să aflaţi că are înţelepciunea de a-şi goli propoziţiile de solemnităţi şi de mâhniri personale. Asta pentru că se declară un „căuzaş“, adică om care crede într-o cauză. Militant. Iar aici n-au loc nici prudenţe preţioase, intelectualiceşti, nici întristări emfatice. Făţiş. Fără metafore sau alte mijlociri. Şi, chiar dacă nu-i neapărat necesar acest amănunt, poate c-ar fi bine să ştiţi şi dumneavoastră că reporterii acestui ziar au fost primiţi de Mihaela Miroiu cu următoarele: migdale, caju, cireşe, căpşune, fursecuri, pateuri şi alte prăjiturele şi, bineînţeles, apă şi cafea. Citiţi, mâine, pe www.adevarul.ro, partea a doua a interviului cu Mihaela Miroiu: „Suntem în cel mai bun moment din istoria României“ Mihaela Miroiu este cea care a iniţiat studierea feminismului în România la începutul anilor ’90, dar şi cea care se autocaracteriza, într-o vreme, drept „misogină şi îmi plăcea complimentul „Ai minte de bărbat!“. Mihaela Miroiu explică, în partea a doua a interviului, despre piedicile puse atunci când le vorbeşti, pentru prima oară, câtorva prieteni şi, mai apoi, studenţilor despre „egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul“, o descrie pe aşa-zisa „femeie carieristă“ de astăzi şi face o radiografie a evoluţiei ţării din punct de vedere economic, politic şi al mentalităţii oamenilor. „Weekend Adevărul“: Am auzit de o aşa-numită adeverinţă de virginitate, pe care v-o cerea diriginta în liceu. Cum se poate aşa ceva? Mihaela Miroiu: Această mică teroristă locală, care era diriginta mea, obişnuia să facă lucrul ăsta. Nu ştiu cât de extinsă era însă practica. De pildă, diriginţii celorlalte clase nu cereau. E adevărat că erau bărbaţi. Dar asta era ameninţarea ei sistematică şi uneori ducea fetele cu forţa la policlinică. Şi erau consecinţe dacă se dovedea că fata nu mai e virgină? Dacă voi credeţi că noi suportam asta cu stoicism, vă înşelaţi. E un moment pe care eu nu l-am povestit. Ţin minte că, la un moment dat, au venit să ne facă vaccin. Şi una dintre colege avea frică de injecţii, însă diriginta încerca să o ţină cu forţa la vaccinul respectiv. Noi am scăpat-o din mâinile ei, dar am profitat de împrejurări ca să o înghesuim să-i dăm cât de mulţi ghionţi am putut! Eram foarte reactivi, nu am fost o generaţie cuminte deloc! Am fost chiar în stare să scoatem un profesor din liceul nostru. Aveaţi această putere? Cum? Făceam petiţii şi mergeam la inspectorat: semnalam toate prostiile făcute de profesori şi, până la urmă, tot ne descotoroseam de ei. Pentru că erau prost-crescuţi. Nu ne lăsam călcaţi în picioare. Eram orice, numai disciplinaţi sau supuşi nu. Atenţie! Eram însă foarte respectuoşi cu profesorii valoroşi. La 5 ani, cu oile, la 9 – cu vitele Nu păţeaţi nimic? Mai eram sancţionaţi. Ba ne scădeau nota la purtare, ba ne eliminau câte cinci zile – asta însemna şi scăderea notei la purtare, ne mai chemau părinţii la şcoală. A fi nonconformist era pentru noi o virtute. Cel mai puţin agreată stare era starea de cuminţenie tâmpă şi ascultare pasivă. Nu mergea să fii supus tâmp. Cine era aşa era în afara găştii. Eu cred, de fapt, că eram foarte democraţi. Şi spuneam adevărul puterii, oricare era puterea. Am avut recent întâlnirea de 40 de ani cu aceeaşi trupă de vechi hipioţi simpatici şi ne-am simţit ca atunci. Cred că am avut un mare noroc. Cu prietenii, cu părinţii şi cu bunicile. Dacă mă uit aşa, în spate, deşi m-am născut şi am crescut primii şase ani într-un fel de Ev Mediu timpuriu, cred că am trăit o viaţă extrem de interesantă. Şi acum pot să o preţuiesc la valoarea ei. A fi nonconformist era pentru noi o virtute. Cel mai puţin agreată stare era starea de cuminţenie tâmpă şi ascultare pasivă. Nu mergea să fii supus tâmp. Cine era aşa era în afara găştii. La ce vă referiţi când spuneţi „Evul Mediu“? La modul de viaţă din satul Sâncrai, care era foarte asemănător. Aveam car cu boi, bunicile cultivau cânepă textilă şi făceau ştergare şi cămăşi din ea, torceau lână. Noi ne îmbrăcam din producţia internă. În primii doi-trei ani din viaţa mea nici nu am avut curent electric. Tipul de muncă era la fel – copiii mergeau cu oile de la 5 ani şi, de la 9 ani, mergeau cu vitele. Mie mi se pare uluitor dacă mă gândesc care au fost începuturile. Un ghiveci de legume cu muşte grase Aţi venit în Bucureşti, la facultate, la Filosofie. Am stat la cămin, cu cinci fete în cameră. Începeam anul universitar ducându-ne la munci agricole, de regulă în Dobrogea. Asta era filosofia practică? Filosofia naibii! Toţi trebuia să ne ducem acolo. Se chema „integrarea învăţământului cu producţia“. Ne luau frumuşel la mijlocul lui septembrie şi ne ţineau o lună departe bine de Bucureşti, în fostele grajduri ale întreprinderilor agricole de stat, în care erau câte 40 de paturi suprapuse şi unde lucram zi-lumină. La început, ne-au luat mai moale, să sortăm ardei capia pentru export. Trebuia să-i lustruim cu o pâslă şi să-i punem în lădiţe, aşa, frumos, organizat. Atunci am făcut dizenterie. Ne dădeau în fiecare zi ghiveci de legume cu muşte grase. N-aveam de unde cumpăra altceva. Şi, de foame, mâncam. Până când m-am trezit la Spitalul „Victor Babeş“. Apoi, am fost la secerat porumb, care era culcat de furtună. Aveam câte-o normă de un kilometru şi 400 de metri: secerat de dimineaţa până seara. Mâncam în gamele, pe câmp, la vreo cinci kilometri de prima aşezare. Dezumanizarea: „Toamnele noastre studenţeştiI“ Când se întâmpla asta? În anul IV. Acolo am înţeles cum pot oamenii să se degradeze într-un timp scurt. Fiind în anul IV, bineînţeles, voiam să ne pregătim şi de licenţă. Jumătate din bagajul fiecăruia era plin de cărţi, pentru că noi mai voiam să citim puţin în timpul liber. Asta se putea întâmpla doar pe întuneric, pentru că lumina era folosită pentru agricultură. Am stat într-un grajd cu paturi suprapuse şi am prins o perioadă de ploi foarte serioase. Intra apa în camere până la nivelul patului de jos, aşa că dormeam claie peste grămadă în paturile de sus. Atmosfera era foarte umedă. Pentru că n-aveam curent, foloseam lumânări de seu de la biserică. Puţea de trăsnea! În primele două săptămâni, am încercat să discutăm filosofie dacă nu puteam citi, măcar să nu ne tâmpim de tot. După care, de frig, ne-am apucat să cumpărăm şliboviţă ca să ne anesteziem starea mizerabilă. Am ajuns, în săptămâna a patra sprea a cincea, aproape brute. Veneam rupţi de oboseală, începea umezeala aia cruntă, ne puneam toate hainele pe noi, ne-mbrăcam precum cepele, ne aprindeam lumânărica de seu, ne beam şliboviţa, singura băutură existentă la prăvălia din sat şi, în atmosfera aia de aurolac umed şi tâmp, cădea fiecare şi adormea în poziţia în care se afla. Ce filosofie? Ce cărţi? Am văzut cum ne abrutiza modul acela de viaţă în fiecare zi tot mai mult. Până când am renunţat şi să mai conversăm. Astea erau toamnele noastre studenţeşti. După facultate unde aţi fost repartizată? La Liceul de textile nr. 6 din Bucureşti. Ăsta a fost un mare noroc. În anul 1978, printr-un miracol pe care nu mi-l pot explica, au existat cinci posturi în Bucureşti. Două la licee industriale şi trei la şcoli generale. Adrian Miroiu, soţul meu, era şef de promoţie pe ţară. Eu m-am repartizat după el, recunosc. Aşa era regula: că se respectă domiciliul soţului. El a intrat primul la repartiţie şi am avut dreptul să aleg. Un fost elev de-al meu mi-a spus că eu i-am făcut cel mai mare rău din viaţă. Cum era atmosfera la liceul industrial? Veneaţi, totuşi, dintr-un mediu mai rafinat. Ştiţi ceva? Cred că norocul meu mare este că n-am fost niciodată elitistă. Da, a trebuit, într-adevăr, să uit complet sofisticarea noastră filosofică. A trebuit să lucrez cu oameni care, în afara cărţilor de telefon şi mersul trenurilor, nu mai aveau nimic în bibliotecă. Erau oameni din medii foarte needucate, dar pe care eu i-am admirat enorm. Am fost profesoară şi la un liceu de construcţii, unde erau zugravi, betonişti, instalatori. Profesoară de filosofie? Am predat istorie vreo doi ani, după care, s-o crezi tu că puteam să fiu doar profesoară de filosofie! Materiile care se predau la ştiinţe sociale erau: Cunoştinţe economice, Cunoştinţe social-politice şi Filosofie. Aveai o programă şi un manual. Programa era obligatorie, manualul nu era obligatoriu. În concluzie, depindea, pe de-o parte, de ştiinţa fiecăruia, şi, pe de altă parte, de coloana vertebrală a fiecăruia să îndobitocească şi să îndoctrineze copiii sau să le dea şansa să înţeleagă lucruri pe care nu aveau cum să le priceapă de la altcineva. Totuşi, nu zic că era neapărat bună cea de-a doua variantă. Ţin minte că un fost elev de-al meu mi-a spus că eu i-am făcut cel mai mare rău din viaţă. A trebuit să uit complet sofisticarea noastră filosofică. A trebuit să lucrez cu oameni care, în afara cărţilor de telefon şi mersul trenurilor, nu mai aveau nimic în bibliotecă. De ce? Ce i-aţi făcut? Pentru că el nu s-a mai adaptat niciodată, după aceea, la viaţa pe care o avea. Era o viaţă de şantier. Era foarte normal şi împăcat cu viaţa lui până în momentul în care i-am fost profesoară şi dirigintă. El a trebuit să ducă aceeaşi viaţă, că nu a avut cum să şi-o schimbe. Dar niciodată nu şi-a mai suportat-o. Vedeţi? Nu ştim niciodată ce efecte pot să aibă lucrurile pe care le facem. Nu pot să spun că faptul de a alege strategia să ajuţi oamenii să înţeleagă, să-şi deschidă foarte mult mintea este sistematic bună. Uneori, poţi să produci drame existenţiale la care nici nu te gândeşti. „Am ratat Revoluţia“ Ce aţi făcut la Revoluţie? Am ratat Revoluţia într-un mod cu care nu o să mă împac vreodată. Eram într-o tabără în Piatra Craiului cu elevii mei de liceu. Răspundeam de 70 de adolescenţi. Pe de-o parte, n-aveam cum să-i las acolo. Pe de altă parte, primeam telefoane de la părinţi să nu îndrăznesc să plec cu copiii pe drum. Alţi părinţi, pentru că era o psihoză colectivă, spuneau că le ţin copiii acolo ca să îi atace teroriştii care vin din munţi. Ceea ce trebuia eu să fac însă atunci, împreună cu alţi trei profesori, a fost să reuşesc să-i ţin locului pentru că voiau ei să fugă să se bată cu teroriştii. Lucrul care îmi era foarte clar era că eu trebuia să-i ocrotesc pe ei. Inclusiv să le car din magazinul sătesc, cu două rucsace, unul pus în faţă, altul în spate, conserve. Topeam zăpadă ca să facem rost de apă. Viaţa era foarte urâtă. Era ca în bancul acela: «Ce e mic, negru, şi bate la uşă?». «Viitorul!» Când v-aţi întors? Când se terminase totul. M-a durut îngrozitor faptul că nu am fost în Bucureşti şi că nu am făcut parte din acest proces în momentul în care s-a întâmplat. Mi-am depăşit sentimentul de culpă luând parte după aceea la absolut toate mitingurile. Asta a fost modalitatea prin care să-mi împac puţin conştiinţa că întâmplarea istorică a făcut să nu fac parte din Revoluţie. Un fost elev de-al meu mi-a spus: „Decât să fi fost aici şi să fi sfârşit cu un glonţ în cap la Intercontinental, mai bine v-apucaţi frumos şi învăţaţi lumea ce e cu democraţia“. Aşa că am lucrat împreună cu soţul meu la primul dicţionar de termeni ai democraţiei. A fost primul din România. La primele manuale de cultură civică, la reforma predării filosofiei. Am mers şi eu în direcţia în care credeam că sunt utilă şi mă pot pricepe. Profesoară pe două continente Numele:  Mihaela Miroiu Data şi locul naşterii: 10 martie 1955, Hunedoara Starea civilă: căsătorită, are un fiu Studiile şi cariera: – A absolvit Colegiul Naţional „Iancu De Hunedoara“, din Hunedoara. – În 1978, a absolvit Facultatea de Filosofie din Bucureşti. – În 1994 şi-a luat doctoratul cu lucrarea „Stiluri participative de conducere“. – A fost profesoară de istorie şi filosofie la mai multe licee din Bucureşti. – Este autoarea unor volume de teorie şi analiză politică, publicistică, precum şi primelor cărţi de filosofie feministă din România, printre care „Gândul umbrei“ (1995) şi „Convenio. Despre natură, femei şi morală (1996)“. – A participat la conferinţe şi seminarii despre studii de gen la mai multe universităţi internaţionale (SUA, Canada, Polonia, Croaţia, Elveţia, Turcia etc.). – În 1987, a primit, din partea Ministerului de Educaţie, „Diploma de excelenţă în învăţământ“, iar, în 2005, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării i-a acordat premiul I pentru contribuţia în prevenirea şi combaterea discriminării. – În prezent, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, Bucureşti. Locuieşte în: Bucureşti.   Nu-nţeleg, totuşi, sentimentul de culpă că n-aţi participat la Revoluţie. Pot să vă spun un singur lucru. Imaginaţi-vă că sunteţi în iarna ’89, că trăiţi ca într-un cavou, că vă rugaţi la Dumnezeu să nu vă mai treziţi a doua zi dimineaţa. Viaţa era foarte urâtă. Era ca în bancul acela: „Ce e mic, negru, şi bate la uşă?“. „Viitorul!“ Când ştii că eşti neputincios, gol şi penibil şi te simţi groaznic că eşti parte dintr-un sistem împotriva căruia nu poţi să faci nimic. Dintr-odată, îţi explodează în faţă ceva care îţi spune: „De acum încolo nu mai ai nicio scuză. Eşti un om liber. Dacă nu faci din tine tot ce poţi şi nu faci pentru ceilalţi tot ce ştii, numai tu eşti responsabilă pentru asta“. Despre democraţie a învăţat în comunism Limitările s-au redus la cele personale. Dar de unde ştiaţi dumneavoastră de democraţie şi cultură civică astfel încât să scrieţi dicţionare? În primul rând, cred că am învăţat despre democraţie participativă în facultate. Profesorul meu de sociologie de atunci şi omul cu care mi-am dat lucrarea de diplomă, Cătălin Zamfir, venise din America, unde lucrase doi ani într-o şcoală sociologică faimoasă. A fost aşa de bine primit că sociologii de acolo îi trimiteau manuscrisele înainte să le publice, iar el mi le dădea mie. A venit de acolo cu foarte multă informaţie şi bibliografie. Vă daţi seama, în plin totalitarism, omul acesta se ocupa de democraţie participativă. Eu am beneficiat uriaş de faptul că el mi-a dat tot. În 1977, cunoşteam bibliografia despre democraţie la nivelul la care era ea în SUA. A fost un lucru formidabil. Pe de altă parte, să nu vă închipuiţi că în regimurile comuniste oamenii nu erau democraţi. Dar nu erau insulari? Eu cred că dorinţa de libertate e un instinct. Altfel, nu s-ar zbate păsările în cuşcă. În momentul în care te angajezi într-o zonă de studii sociale, de ştiinţe umaniste – angajamentul acesta depinde fundamental de libertatea ta, de libertatea de informare, de libertatea de exprimare. Când eşti sculer matriţer, nu ai libertatea pe job description (n.r. – fişa postului). În momentul în care lucrezi în ştiinţe sociale, asta e condiţia de posibilitate a existenţei tale în domeniu. Aici nu te mai joci. În plus, eu am avut o profesoară extraordinară de filosofie în liceu, care m-a influenţat mult, am avut un tată democrat structural. Chiar şi bunicile mele. Şi a mai fost o chestie hotărâtoare: în adolescenţă, noi nu am prins o Românie aşa de închisă. Era perioada flower power, perioada mişcărilor tineretului din lume, despre care noi citeam mult. „Am purtat doliu o săptămână când a murit Jimi Hendrix“ Ascultaţi Janis Joplin, Jimi Hendrix? Da’ cum să nu? Eram în clasa a IX-a, când Jimi Hendrix a murit, am purtat o săptămână doliu. Lumea aceea era şi lumea noastră. Noi ne-am înscris în acel tip de generaţie contestatară exact ca şi occidentalii. Accesul principal venea de la Radio Vocea Americii şi Europa Liberă. Le ascultam cu bruiaj, dar le ascultam. În perioada aceea, mai veneau inclusiv la chioşcurile de ziare publicaţii din Franţa. Mai circulau cărţi pe care le aducea lumea din afară – a fost o perioadă când puteai, totuşi, să circuli în străinătate. Mai aveam colegi care mergeau în excursii şi aduceau discuri şi cărţi. Citisem Herbert Marcuse, Şcoala de la Frankfurt, traduse şi apărute la Editura Politică!, cunoşteam teoriile despre omul dimensional. Ăsta a fost pulsul generaţiei. În momentul în care tu, între 14 şi 18 ani, faci parte dintr-o generaţie care merge către democraţia de profunzime, inclusiv în sens internaţional, cum să te mai desprinzi de povestea asta? Devine şi povestea ta. Dar mai devreme, la 14-15 ani, ce citeaţi? Pe mine mă pasionau filosofia şi literatura la 14-15 ani. Fapt pentru care puteam să citesc avangarda franceză, de la simbolişti încoace. Când am spus că am avut acces la zona Şcoala de la Frankfurt, teoria omului unidimensional, am cam spus tot ce puteam citi. Foarte populară, din categoria pop culture, era însă muzica. Aceea era o muzică puternic contestatară, conţinutul ei te învăţa foarte multe. Practic, seara, pentru noi, după ora 19.00-20.00, lumea se bloca. Eram cu urechea la radio. După care, sâmbăta-duminica, ne duceam în păduri, în cercurile noastre de chitarişti, discutam, cântam. Ne îmbrăcam în blugi pe care-i dădeam cu praf de cărămizi ca să arate de hipioţi. Am fost o generaţie căreia puţin i-a păsat de cochetărie, eram cât se poate de fireşti şi cât mai naturale. Cred, într-un fel, că şi comportamentul de gen a fost atunci incomparabil mai frumos şi mai democratic decât acum. Nici prin cap nu le-ar fi trecut băieţilor să ne trateze ca pe nişte muieruşti. Eram partenerele lor şi prietenele lor, iar atmosfera era foarte, foarte frumoasă. În ’90, asta era generaţia din Piaţa Universităţii. „În clasa a IX-a nu-mi mai găseam locul“ Aţi avut şi o altă pasiune – artele plastice. Da, e o pasiune căreia i-am dat curs sistematic. Am făcut şcoala de arte plastice în gimnaziu, pe lângă şcoala obişnuită. Făceam cam toate formele care erau atunci la îndemână: pictură, grafică, sculptură, desen tehnic, istoria şi teoria artelor. Cel mai frumos şi mai frumos era că eram nouă într-o clasă. Era minunat! Aveam şi un profesor boem şi exotic. O figură! Gândiţi-vă că ne petreceam câte trei ore în fiecare zi, dintr-a cincea până într-a opta, în afară de orele de şcoală, în atelier. De ce n-aţi continuat? Pentru că în clasa a VIII-a m-am îmbolnăvit rău şi am depins de tratamente. În plus, liceul de arte plastice era în Deva, iar asta însemna o navetă pe care, în contextul îmbolnăvirii, nu aveam cum să o fac. În clasa a IX-a am fost în doliu sufletesc. Nu-mi mai găseam locul. „Ieşim analfabeţi funcţionali în multe privinţe din şcoală“ Aţi făcut primul manual de cultură civică. Aici au fost mai multe etape. Exista un manual de cultură civică pentru clasele mai mici şi mai era un manual de cultură civică pentru liceu, pe care sigur nu l-aţi apucat. Pentru că ministerul l-a păstrat festivist pentru anul toleranţei, în anul 1995, după care l-a scos din programă. Acum nu mai există cultură civică la liceu. Probabil că nu mai avem nevoie de cetăţeni aşa de informaţi. Ce pot să zic? Oricum, eu cred că noi trăim o euforie naţională stranie cu matematica, fizica şi chimia. E un fetiş naţional. Păi, dacă suntem buni la matematică. 90% din oamenii care trebuie să înveţe matematică până la peformanţă foarte serioasă nu vor folosi mai mult de ecuaţia de gradul I toată viaţa lor. Nici măcar la calculul dobânzilor. Cred că sacrificăm prea mult timp din educaţia şi formarea culturală a oamenilor cu fetişizarea matematicii. Dacă există oameni foarte buni şi performanţi, pune-i în clase speciale şi lasă-i să alerge ca o rachetă! Dă-le profesori foarte buni, dar lasă-i pe ceilalţi în pace! E o tehnologizare a vieţii noastre faţă de care matematica este dependentă. Trebuie. Perfect! Asta înseamnă că pe oamenii care sunt foarte capabili să o facă trebuie să-i tratezi diferit şi să îi ajuţi. Dar cu ceilalţi ce ai? Le îngustezi libertatea de a alege, le ocupi copilăria şi adolescenţa cu un efort enorm pe care nu îl pot folosi şi în care nu vor progresa niciodată, în dauna altor tipuri de educaţie şi de învăţare. Se înstrăinează dacă ei nu au o apetenţă pentru forma cea mai pură a abstracţiei, care este matematica. Inteligenţa e de atâtea feluri! Formele pe care noi le cultivăm în şcoală sunt foarte puţine. Eu cred că ieşim analfabeţi funcţionali în multe privinţe din şcoală. Cu ce scop învaţă copiii? De ce? Pentru că întrebarea pe care nu şi-o pun cei care fac curricula e „Cu ce scop învaţă copii asta?“. De ce fac copiii sport? Ca să dea probe? Sau să-şi dezvolte armonios şi frumos organismul, să ştie să-şi regleze corpul, obezitatea, articulaţiile etc.? De ce învaţă copiii chimie – ăia care nu vor fi chimişti? Păi, ca să poată să se folosească corect de substanţele care le vin la îndemână în fiecare zi. De ce învaţă anatomie? Ca să-şi cunoască corpul, cum să se hrănească sănătos, să ştie care sunt simptomele unei boli, ce înseamnă normal şi patologic. De ce învaţă copiii fizică? Ca să să înţeleagă minimum ce se întâmplă când apasă pe butonul televizorului, ce e cu fierul de călcat şi de ce se încălzeşte. De ce trebuie să înveţe copilul de 17 ani psihologie? Păi, un răspuns foarte simplu: ca să-şi dea seama când pică într-o depresie, să ştie ce să facă. Că altfel ajunge, Dumnezeule, să se sinucidă sau intre în alte impasuri psihologice de genul ăsta. Lucruri simple pe care, atenţie!, nu ştim să le explicăm când ieşim din şcoală. Nu ştim! Această întrebare – de ce facem un lucru? – mi se pare esenţială. Altfel, învăţământul este pointless (n.r. – fără sens)! Tezele, extemporalele, examenele nu sunt finalităţi. Sunt mijloace! N-au cum să fie scopuri. Noi încurcăm mijloacele cu scopurile. Inteligenţa e de atâtea feluri! Formele pe care noi le cultivăm în şcoală sunt foarte puţine. Parcă e de comun acord că generaţiile care vin sunt arierate, că e un declin al valorilor tinerilor, ştiţi clişeul. Ce declin? Faţă de ce? Faţă de ceea ce era înainte. Înainte nu era mai bine? Generaţia mea, de exemplu, e o generaţie în care avea acces la învăţământul superior 8% dintr-o cohortă generaţională. După cum mama a avut acces la liceu, bunica – doar la şcoala primară, iar străbunica – nici la şcoala primară. La ora actuală, învăţământul superior este un învăţământ de masă. În consecinţă, nu te mai aştepţi la excepţionalisme şi la elitisme. Te-aştepţi însă ca oamenii să fie incomparabil mai cultivaţi şi mai învăţaţi decât generaţia anterioară. Or, acest lucru chiar există, e cum nu se poate mai real. Statistic, fiecare generaţie e mai învăţată. Eu nu sunt în corul acestor persoane. Pe de altă parte, cei pe care-i cunosc eu nu numai că sunt, în medie, serioşi, dar sunt şi foarte angajaţi în viaţa publică. Sunt oameni de conştiinţă, au angajamente pe care eu nu mi le-am imaginat şi îi admir pentru asta. Sunt reactivi, sunt prezenţi, le pasă de lumea în care trăiesc, ştiu că, dacă s-au hotărât să trăiască în România, ei sunt cei care va trebui s-o facă aşa cum o doresc. Sunt oameni care nu învaţă doar ca să dea examene, ci ca să dezvolte lumea în care trăiesc. Pentru mine, asta-i face admirabili.

Sursa: Adevarul.ro

 

INTERVIU (partea a II-a) Mihaela Miroiu, profesor universitar: „Suntem în cel mai bun moment istoric al României“

Mihaela Miroiu vorbeşte despre piedicile puse atunci când le vorbeşti, pentru prima oară, câtorva prieteni şi, mai apoi, studenţilor despre „egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul“, o descrie pe aşa-zisa „femeie carieristă“ de astăzi şi face o radiografie a evoluţiei ţării. [Partea I a interviului cu Mihaela Miroiu „Matematica e un fetiş naţional“] „Weekend Adevărul“: Când spui feminism, cam spui Mihaela Miroiu. Mihaela Miroiu: Ei, asta e o prostie! Personalizarea unor cauze, mie nu-mi pare deloc un lucru onest, mai mult, este chiar complet riscantă. Dar de ce v-aţi ocupat de feminism? Probabil, la început, datorită filosofiei. A unei filosofii care, în mare măsură, excludea gândirea femeiască. Mai să crezi că nu există. Mai să crezi că femeile nu gândesc, în sensul de produs original. Am avut sentimentul acesta mulţi ani. Până în ’91, eu nu citisem nici măcar o singură carte de filosofie scrisă de vreo femeie. Asta poate să fie pusă pe seama îngustării ideologice de dinainte de ’89. Acum ştiu că da. Eu m-am dus la Filosofie din pasiune, dar am sperat că mă duc şi din vocaţie. Şi că n-o să fiu doar umbra gândului filosofic, ci şi gândul umbrei (n.r. – „Gândul umbrei“ este prima carte de filosofie feministă apărută în România publicată de Mihaela Miroiu în 1995). Ideile acestea erau şi sunt, pentru mine, admirabile, dar fără femei ca autoare. Atunci, aveam tot timpul sentimentul fie că ceva nu este în regulă cu femeile, respectiv că nu pot produce înţelepciune publică, fie că felul lor de a privi înţelepciunea este relativ diferit şi nu a fost niciodată acceptat în mainstream, fie, aşa cum am văzut mai târziu, când am ieşit din „puşcăria generalizată“, că nu ştim că femeile au produs filosofie. Ultimul enunţ s-a dovedit corect. E extrem de greu, şi la ora actuală, să pui în balanţă producţia artistică, culturală şi ştiinţifică a bărbaţilor care n-au avut niciodată probleme de acces la cunoaştere cu cea a femeilor, care, practic, au avut doar în ultimii 70 de ani (cu puţine excepţii). Aveaţi o frustrare legată de această neputinţă? Era o frustrare care mie mi se părea foarte normală. În momentul în care, de copii, toţi de la cei de la care învăţăm şi ne formăm, cu excepţia unor poete pentru copii, sunt bărbaţi, ce poţi să crezi? Practic, noi vorbim de anii ’50 ai secolului XX, când femeile au început, totuşi, să aibă acces la învăţământul de masă la care au avut acces şi bărbaţii. Deci, dacă noi vorbim, istoric, doar despre 70 de ani în care femeile învaţă ce învaţă şi bărbaţii, cam la ce ne putem aştepta? Sigur, există acum o producţie intelectuală a femeilor substanţială şi în ştiinţă, şi în filosofie, şi în artă! Numai că ea abia a început. E extrem de greu, şi la ora actuală, să pui în balanţă producţia artistică, culturală şi ştiinţifică a bărbaţilor care n-au avut niciodată probleme de acces la cunoaştere cu cea a femeilor, care, practic, au avut doar în ultimii 70 de ani (cu puţine excepţii). Păi, diferenţa este dată doar de cantitate? Comparaţia e în favoarea bărbaţilor strivitor! În sensul în care avem de-a face cu milenii de producţie intelectuală masculină şi cu 70 de ani de cea a femeilor. 70 de ani maxim pentru că, eu, când vorbesc de anii ’50, mă refer la prima intrare a fetelor în ciclul gimnazial într-un învăţământ la care aveau acces şi băieţii. Practic, abia în ani ’70 putem să începem să vorbim despre produţia intelectuală femeiască cu acces la învăţătură şi acces la exprimare. Avem 50 de ani, bătuţi pe muchie. E foarte puţin. Totuşi, trebuie să admitem că, aşa cum suntem oameni de două sexe şi din punct de vedere natural avem părinţi, şi bărbaţi, şi femei, aşa ar trebui să avem şi din punct de vedere intelectual – şi părinţi bărbaţi, şi părinţi femei, deopotrivă. Să ne dezvoltăm într-o cultură androgină, nu într-o cultură masculină. Partea asta, şi bărbătească, şi femeiască, reprezintă umanitatea ca întreg şi mie mi se pare că, fără mintea mintea femeilor, umanitatea este înjumătăţită. Eu eram misogină! Îmi plăcea complimentul „Ai minte de bărbat“ În ’91 aţi primit o carte despre filosofia feministă de la profesorul din Oxford. Ştiaţi ceva despre feminism până atunci? Absolut nimic. Simone de Beauvoir (n.r. – figură de marcă a feminismului francez) era tradusă la noi ca prozatoare, de exemplu. Citisem câteva dintre romanele ei. Vă spun foarte cinstit că mi-a plăcut, dar în niciun caz nu s-a pus problema să se traducă „Al doilea sex“, publicat în 1949. În România, a apărut abia în 1999. Un decalaj uriaş. Dacă aş fi găsit atunci cartea asta, probabil că mult mai repede mergea viaţa mea în direcţia curajului intelectual că despre asta vorbim. Ceea ce se întâmplă cu o femeie cu apetit creativ care dă peste o zonă de filosofie feministă este că, dintr-odată, tot blocajul intelectual dispare. Asta te face să nu mai ai niciun fel de prejudecată despre puterea minţii femeieşti. Te face să te uiţi la alte femei ca la partenere intelectuale, ca la oameni capabili să facă orice. Nu vă ascund că eu eram misogină! Îmi plăcea complimentul „Ai minte de bărbat“, îmi plăcea acceptarea în cercurile bărbaţilor foarte inteligenţi care aveau conversaţii spumoase şi faptul că ei mă luau drept una de-a lor. Evitam discuţiile cu femei pentru că mă plictiseau. Aveam toate trăsăturile unei persoane misogine. Să iubeşti o femeie egală cu tine Ce-au spus apropiaţii când le-aţi vorbit despre feminism? Am avut un prieten care m-a dezamăgit groaznic atunci. N-am ştiut cum gândeşte, dar faptul că provoci asemenea discuţii te face să descoperi lucruri neaşteptate. Mi-a spus aşa: „Dacă eu mă voi uita la o femeie ca la egala mea, n-am să mai pot s-o iubesc“. Pe mine asta m-a lovit în cap, pur şi simplu! Nu am putut crede! Au existat, însă, şi reacţii bune. De altfel, şi prietenul acesta a avut o reacţie bună, în sensul că ne-a făcut sigla şi site-ul pentru Societatea de Analize Feministe AnA. Noi aveam un grup de prieteni, care ne numeam, generic, „Câr-mâr“. Ne ştiam de prin anii ’80 şi ne petreceam vieţile împreună. În felul acesta, în acest cerc, am început prima asociaţie de studii feministe din România. Băieţii au participat şi ei la brainstorming-uri şi chiar au devenit membri fondatori. Ulterior, a devenit opţional la facultate. În 1994 a fost introdus, deşi decanul de atunci s-a opus introducerii acestui curs. Dar de ce? Pentru că urma să-l ţină soţia lui. Adrian, soţul meu, era decan atunci la Facultatea de Filosofie. Studenţii au propus cursul ca opţional. El s-a împotrivit spunând că nu se poate tocmai pentru că ar fi trebuit ca eu să-l ţin, însă studenţii erau foarte supăraţi. Au vorbit cu profesorul Ilie Pârvu, care le-a dat o idee foarte bună. Aşa că s-au întors la decan: „Noi nu vrem să-l facă soţia nimănui, noi vrem acest curs! Vrem să ne aduceţi pe cineva să-l facă“. Şi aşa s-a încheiat discuţia. Eu l-am înţeles pe Adrian. Nu voia să planeze asupra lui niciun fel de bănuială de nepotism. „Viaţa noastră nu are dimensiune istorică“ Au trecut 20 de ani de-atunci. Ce-i supără acum pe feminişti? Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă rămâne faptul că încă accesul femeilor la producţia intelectuală, la decizia socială şi politică este foarte scăzut. Nu putinţa, ci accesul! E o problemă istorică, până la urmă. În legătură cu acesta, există, de regulă, două abordări. În afară de cea reacţionară, în sensul de „Întoarceţi-vă acasă, staţi la vatră, faceţi copii şi îngrijiţi de bărbaţii cugetători care hotărăsc, inclusiv pentru voi, pentru că ei sunt capul vostru!“. Aşadar, avem varianta conservatoare, cea care merge pe ideea de creştere organică: să lăsăm lucrurile să se dezvolte în timp, iar acest gen de participare a femeilor la cunoaştere şi la decizie va creşte odată cu numărul lor din ce în ce mai mare mai întâi în şcoală şi apoi în zona academică, civică, politică, ştiinţifică. Nu-i rea deloc această abordare, nu-i neg valoarea. Spun însă că anumite lucruri pot fi un pic mai grăbite. Ne grăbim dintr-un singur motiv: viaţa noastră, ca indivizi, nu are dimensiune macro-istorică. Noi am vrea să trăim într-o societate cât mai dezirabilă pentru noi pe durata vieţii noastre ca indivizi. Cei care consideră că istoria pe care şi-o doresc trebuie să se petreacă acum, de obicei, fac ceva, produc strategii, presiune publică, organizaţii civice, intră în politică, să grăbească lucrurile. Noi îi numim progresişti. Putem să spunem că suntem înapoiaţi şi durează sau putem să creăm tot felul de instituţii care grăbesc schimbarea. Noi, ca indivizi, n-avem o problemă. Noi avem o problemă ca tip de societate care are o latenţă, un retard. Tânărul care nu s-a spălat pe cap Însă acţiunile acestor progresişti s-ar putea să rezulte în forme fără fond. Construim scaune pe care nu se-aşază nimeni. Teoria formelor fără fond este o teorie conservatoare. Sigur că din coadă de câine nu poţi să faci sită de mătase. Sunt de acord cu asta. Dar atunci ar trebui să ne explicăm următorul lucru. De ce românii, luaţi individual şi mutaţi pe rând în toată lumea asta, şi mă refer la lumea competitivă, se încadrează foarte bine în lumea pe care noi o considerăm evoluată? Asta nu înseamnă că noi, ca indivizi, avem probleme, ci noi ca instituţii, ca societate. E nevoie de o evoluţie de natură instituţională. Dau un exemplu foarte simplu. Ţin minte că, în anii ’90, apăruseră primele restaurante private. Un tânăr foarte iritat îi povestea prietenului său că el credea că patronul o să-l dea afară pentru că nu s-a spălat în dimineaţa aia pe cap şi nu era prima oară. Noi putem să avem un obicei tradiţional să ne spălăm rar – bine, tradiţia spunea că te speli o dată la botez şi încă o dată după ce mori –, dar, dacă apare o nouă instituţie, un restaurat, în care ni se spune că trebuie să fim mereu curaţi şi cu părul proaspăt şi frumos, indiferent de mentalitatea noastră anterioară, trebuie să ne supunem. Pentru că, altminteri, ne pierdem locul de muncă. De aceea spun eu că sunt două posibilităţi: putem să spunem că suntem înapoiaţi şi durează sau putem să creăm tot felul de instituţii care grăbesc schimbarea. Noi, ca indivizi, n-avem o problemă. Noi avem o problemă ca tip de societate care are o latenţă, un retard. „Româncele au fost carieriste toată istoria“ Dar ce spuneţi despre femeia carieristă, care sacrifică viaţa personală? Eu cred că lumea e total căpiată. Lumea trăieşte cu nişte femei imaginare, inclusiv în perspectivă istorică. „Femeile şi-au părăsit rolul tradiţional de mame şi de neveste şi îşi construiesc cariere.“ De unde-au luat ei femeile alea? Hai să ne-nţelegem: până în generaţia bunicii mele, inclusiv, femeile erau ţărănci, adică prestau activităţi agricole pentru câştigarea existenţei. Păi, şi casnicele? Eu n-am văzut în viaţa mea o ţărancă să fie casnică, adică să stea numai în bătătură, să facă tăieţei, cozonac, să se ocupe de copil şi să-i pună de mâncare lui Georgică, atunci când vine de la coasă. Am văzut o Maricică strângând ce-a cosit Georgică, face clăi, le pune-n care, se duce cu ele acasă, le pune în grajd. Cot la cot cu Georgică. Acea Maricică avea copii mici pe care-i lăsa pe unde putea pentru a avea timp de muncile astea. Româncele, în acest sens, au fost carieriste toată istoria, adică au trebuit să muncească pentru a-şi câştiga existenţa. Diferenţa dintre o şefă de birou şi-o ţărancă Mai sunt şi femeile în „stăpânirea“ soţului. Acele femei, legate în masă strict de soţ şi de copii, sunt nişte fantezii ale unora care ori nu ştiu istorie, ori o ignoră în mod deliberat. Vreau să-mi spună şi mie cineva care-i diferenţa dintre o şefă de birou într-o bancă, la Financiar, care se trezeşte dimineaţa la 7.00, îşi ia copilul de o aripă să-l ducă la grădiniţa privată şi se duce la bancă, unde lucrează până nu mai ştie de ea şi, de altă parte, ţăranca aia care se trezea când răsărea soarele, pleca alături de bărbat la cules şi se întorcea cu el la apus! Nu s-au stricat femeile cu vremea. Şi nici bărbaţii nu s-au stricat. În cuplurile în care există respect, consideraţie, bun-simţ, ele reuşesc să-şi armonizeze treburile de aşa manieră încât să se bucure împreună, să fie liberi împreună, să muncească împreună etc. Cuplurile adevărate aşa fac. Ştiu să trăiască împreună, nu pararitar sau dominator. În momentul în care vrei să domini un om, aia nu e dragoste. Păi, ţăranca e la mâna ţăranului, e coordonată de el. Banchera – nu. Nu-i adevărat! Deci noi trăim în mituri. Ce-nseamnă coordonează, că-i spune: „Maricico, mâine dimineaţă te-ai sculat la ora cutare şi plecăm!“? Păi, de foarte mult ori, Georgică este indolent. Cea care trage de el e Maricica. „Fii atent, mâine la prima oră luăm carul, eu mulg vacile, te-ai sculat, ai pus în traistă merindele şi-am plecat!“ „Bărbaţii au o concepţie infantilă despre ei“ E o formă de supunere între Maricica şi Georgică. Ea nu ridică vocea, el are casa. Măi, fraţilor, în cele mai multe situaţii, Georgică s-a mutat la casa fetei, că n-avea de unde să-şi facă încă o amărâtă de casă. Nu e o regulă! Cinstit, mie mi se pare că o bună parte din toată povestea asta cu carierismul n-avea nicio acoperire. Femeile din ţara asta şi-au câştigat existenţa muncind toată istoria lor. Unde munceşti e altă discuţie. A!, că ideologia asta imbecilă face ca mulţi bărbaţi să ocolească femeile dedicate profesional pentru că n-are cine să li se mai dedice lor, ei bine, asta e altceva. „Păi, dacă aia-şi iubeşte atât de mult profesia şi are atâta grijă de serviciul ei, n-o să mai aibă grijă de mine“, zic ei. Asta-nseamnă că mulţi bărbaţi au o concepţie infantilă despre propria persoană şi cred că ei trebuie spălaţi, hrăniţi, de parcă ar avea sub 14 ani. Dar asta e consecinţa lipsei de autonomie a bărbaţilor care poate să vină foarte bine dintr-o educaţie maternă greşită. Există, pe de altă parte, şi puseuri extremiste ale feminismului. Un exemplu, din auzite: o profesoară îşi numeşte cursul „ovular“, nu „seminar“. Şi eu cred că la exagerări trebuie să reacţionăm. Trebuie să ne gândim şi noi ca feministe şi ca feminişti că venim dintr-o cultură foarte veche, că ea are termenii ei şi că aceşti termini pot fi transformaţi în timp. Insurecţia de tipul acesta este dificilă şi, uneori, aiurită. Dar, de exemplu, am eu o problemă: lipsa acordului de gen pentru profesii şi funcţii publice de autoritate. Când eu spun „soţul deputatului Maricica aştepta la sala de naştere să nască deputatul“, adică Maricica, am o mare problemă. Pentru funcţii de autoritate nu facem acord de gen, deşi putem. Limbile latine sunt mult mai uşor de modelat din punctul acesta de vedere. Le spunem, cu totul firescul, femeilor care predau în liceu, „doamne profesoară“, iar profesoarelor universitare le spunem „doamna profesor“, şi asta pentru că ni se pare că are o încărcătură de autoritate mult mai serioasă. Tradiţional, autoritatea e legată de formula masculină. Astea sunt lucruri cu care eu nu mai sunt de acord. Mi se pare că nu numai femeile nu trebuie discriminate, dar nici femininul nu trebuie discriminat. Dumneavoastră predicaţi de mai bine de 20 de ani astfel de valori. Nu le predic, pentru că-s democrată. Nu-mi permit să predic, democrată fiind. Îmi permit să mă exprim, în fel şi chip. În scris, vorbind, ca tip de atitudine, în sens organizaţional. „Ne-ar trebui o democraţie la firul ierbii“ De ce au votat românii cu Iliescu în ’90 La începutul anilor ’90, tot ce ştiam noi despre România era pur impresionism. Ce mai spunea un intelectual metaforic… Dar nu poţi opera cu metafore când e vorba de analiză socială sau de strategie sau de politici publice. Trebuia să faci o descriere corectă a situaţiei şi grupurilor sociale. Ţin minte că prima concluzie la care am ajuns în 1998 a fost că dominanta românească şi firească era conservatorismul de stânga. Am scris atunci o carte care s-a numit „Societatea retro“. Şi care nu este cartea indignării în privinţa lichelelor. E o carte în care am vrut să fiu foarte înţelegătoare în legătură cu locul de unde am plecat, cum am evoluat, care sunt explicaţiile faptului că era foarte puţin probabil să evoluăm într-un mod diferit. Trecând peste greşelile politice, o democraţie se face şi cu cetăţeni, pe care n-avea de unde să-i imporţi. Or, în situaţia în care ne aflam noi, era foarte raţional pentru cei mai mulţi oameni să voteze în direcţia conservatorismului de stânga. Pentru că se temeau că-şi vor pierde locurile de muncă. Pentru că viaţa lor, statutul lor era făcut praf. Toate acele cercetări, din perioada aceea, m-au făcut să fiu mai înţelegătoare.

Dacă din punct de vedere instituţional se poate vorbi despre un progres, cum stăm la capitolul mentalitate? Există un progres. Foarte mare, vă rog să mă credeţi! Eu nu fac parte dintre pesimişti. Am trăit aproape 60 de ani de istorie, dintre care 34 în comunism, ceilalţi într-o tranziţie în mijlocul a nimic, după care o perioadă în care începeam să ne ajustăm către Uniunea Europeană şi, după aceea, ca membri ai UE. Ştiu foarte bine de unde am plecat. În raportul cu locul de unde am plecat, progresul nostru e foarte mare. V-o spun în ciuda faptului că există o văicăreală generală în legătură cu marea noastră decădere şi degradare. Eu nu zic că, individual şi chiar colectiv, nu există oameni care au pierdut enorm. În primul rând, prin dezindustrializare. Şi prăbuşirea industriei, mai ales a celei bărbăteşti, a produs victime destul de mari. Multe şi dure. Faptul că am plecat de la o o populaţie angajată de 8 milioane de oameni şi a ajuns la una de 4 milioane şi ceva e un dezastru social. Dar asta e o parte a poveştii. Dezastrul cel mai vizibil, care părea chiar fără ieşire, a avut loc în primul deceniu postdecembrist. Dar după anii ’90, lucrurile au mers cu totul altfel. A început o creştere economică sensibilă, au început investiţiile. În economia personală, progresul acesta parcă-i mai greu de văzut. Există, pentru mine, o zonă spaţială, vizuală, care-mi dă optimism. Fac drumul Bucureşti-Hunedoara foarte des. Trec prin 5 judeţe. Ştiu cum s-au prăbuşit şi cum au decăzut. Am imaginea unor câmpuri pârloagă, dezastru, am imaginea unor câmpuri cultivate excelent, foarte modern, şi mai am imaginea unor poieni pline cu turme şi imaginea unor livezi foarte bine organizate. Toate acestea s-au s-au schimbat sub ochii mei văzând şi mergând în fiecare an. Credeţi-mă, mie îmi creşte inima când văd lucrurile astea. Spre deosebire de cei tineri, avantajul celor mai în vârstă e că ştiu de unde au plecat, cunosc traseul, pot să vadă progresul. O parte din cei mai în vârstă sunt foarte pesimişti şi au motivele lor. O dată pentru că cei mai mulţi au fost scoşi forţaţi la pensie şi au pierdut nu numai locul de muncă, ci şi statutul social. Există foartă multă lume în România care, în mod legitim, e supărată. Şi e pierzătoare. Dar există şi o bună parte din oameni care au beneficiat de faptul că trăiesc totuşi în libertate, într-o democraţie fie ea şi electoralistă, într-un sistem de competiţie internaţională. „Precum cetăţeni, ne manifestăm doar atunci când sunt alegerile“ Ce e asta democraţie electoralistă? Seamănă cu tipul de creştinism pe care-l practicăm – suntem ritualişti. Ne interesează mai puţin fapta creştină, aşa cum reiese ea din Evanghelii, în schimb ne înrolăm la toate ritualurile posibile crezând că asta ne mântuieşte. Nu cred. Nici alegerile, singure, nu ajung să fim ceea ce se cheamă „cetăţeni activi“ care să participe politic ştiind câteva lucruri simple: că statul îţi ia mai mult de jumătate din banii pe care îi câştigi şi că trebuie să te intereseze cel puţin cui îi dă, pe ce criterii, ce face cu ei, dacă i-a folosit corect. Asta ar fi o raţiune minimă a acestui cetăţean activ în calitate de contribuabili. De aceea spun că este democraţie electoralistă – în care cetăţenii se manifestă, în cel mai bun caz, doar atunci când sunt alegerile. Facem parte dintr-o formulă politică, economică, socială şi culturală, în care valorile noastre sunt cele mai progresive din istoria umanităţii! Societatea civilă, cu multitudinea de organizaţii şi asociaţii, vi se pare puţin vizibilă? Cred că trăim în lumi foarte paralele. Din anii ’90, fac parte dintr-o categorie de oameni care se cheamă „căuzaşi“. Ţin minte că, prin 1993, toţi aceşti căuzaşi ne-am adunat într-un autocar şi ne-am dus la Ankara, Turcia, la o conferinţă despre drepturile omului. Eram un autocar de oameni. Partea frumoasă e că oamenii aceia au rămas în autocarul societăţii civile. Faţă de momentul respectiv, lucrurile s-au dezvoltat extraordinar. Numai lângă mine, în legătură mai mult sau mai puţin directă, s-au dezvoltat 5-6 organizaţii sociale foarte, foarte importante. Eu fac parte dintr-o reţea de oameni care nu are cetăţeni pasivi, dimpotrivă. Şi mă întreb: de ce nu sunt oamenii aceştia vizibili? De ce partea aceasta, jumătatea plină a paharului, nu e public promovată? Pentru că niciodată căuzaşii aceştia nu au fost majoritari. Dar sunt cei care, pe lângă interese, mai au şi idealuri. Da, ne-ar trebui o democraţie la firul ierbii, cum se spune. Încă nu este aşa. Dar eu sunt în situaţia de a vă spune că suntem în cel mai bun moment din istoria României. „Suntem foarte norocoşi“ Aşa arată cel bun moment din istoria României? Ştiu că dinăuntru nu se vede. La scară istorică, însă, se vede. Cel mai bun moment politic, în orice caz. Şi nu mă refer la ofertele partidelor noastre politice sau la comportamentele politicienilor. Facem parte dintr-o formulă politică, economică, socială şi culturală, în care valorile noastre sunt cele mai progresive din istoria umanităţii! E vorba de ceea ce numim valori europene şi care descind, de fapt, din umanismul european. Când am mai fost noi în istorie în situaţia asta? Niciodată! Am fost parte dintr-un imperiu, a Imperiului Roman, care, atenţie!, era progresist faţă de starea în care ne aflam noi în momentul în care ne-au cucerit. Din nefericire, oamenii mediocri, necompetitivi şi care îşi păstrează ca termen de referinţă „Balta Brăilei“ şi vor să ne comparăm numai cu noi câştigă din nou partida, sunt majoritari şi reuşesc să distrugă mica insurecţie făcută de mânuţa de oameni care încearcă să schimbe lucrurile. Scepticii ar spune că şi-acum suntem guvernaţi de alţii. Acum nu e un imperiu, e o comunitate de voinţă. Noi am cerut să facem parte din ea. Mai mult, oamenii noştri, proporţional cu populaţia României, fac parte din toate organismele de conducere din Uniunea Europeană. Suntem a şaptea ţară ca reprezentare parlamentară în UE. Şi încă un lucru: când am mai fost noi în situaţia în care să ştii că nu eşti singur din punct de vedere militar? Când am mai făcut noi parte dintr-un club extrem de respectabil? Niciodată! De aceea vă spun că eu sunt optimistă. Că eu cred că, dacă nu se întâmplă nenorociri majore, impredictibile, în raport cu istoria anterioară, suntem foarte norocoşi. Sindromul „Mioriţa“ din viaţa noastră Păi, spuneţi că avem toate mijloacele istorice pentru a fi mai prosperi ca niciodată. Sunt importate valorile acestea, cele mai progresive din istoria umanităţii, şi la nivelul instituţiilor din România?  Dacă vă vorbesc despre experienţa mea cu instituţiile, ajungem în cu totul altă parte. În relaţiile cu instituţiile, eu cred că ne învârtim într-un cerc nenorocit. Respectiv, există perioade de insurecţie instituţională, când câştigă cei care consideră că performanţa, competitivitatea şi fair-play-ul sunt dezirabile şi le impun ca reguli şi comportament. Din nefericire, cei mediocri, necompetitivi şi care îşi păstrează ca termen de referinţă „Balta Brăilei“ şi vor să ne comparăm numai cu noi câştigă din nou partida, sunt majoritari şi reuşesc să distrugă mica insurecţie făcută de mânuţa de oameni care încearcă să schimbe lucrurile. Asta e o treabă ciclică. Există o anumită dinamică în care se adună, la un moment dat, o masă critică care reuşeşte să convingă şi pe alţii că trebuie schimbat macazul şi mers în direcţia considerată bună. Care e direcţia? „Maricico sau Georgică, sunteţi slăbuţi profesionali. Nu vă omoară nimeni, nu vă dă afară, dar vă aşază la locurile voastre. Nu vă impuneţi voi modul de a fi ca model instituţional. Mergeţi şi voi după ceilalţi! Lăsaţi-i pe ei să alţii să fie locomotivă, voi rămâneţi vagoane şi mergeţi odată cu ei pentru că o să aveţi de câştigat!“ Ei bine, ce se întâmplă sistematic e că vagoanele distrug locomotivele. E sindrom mioritic. Mioriţa spune o treabă foarte clară: nu că cei doi ciobani au vrut să fure turmele, ci că s-au supărat foarte tare că nu aveau mai multe oi mândre, cornute, cai învăţaţi şi câini mai bărbaţi. Deci, au suferit din cauza termenului de comparaţie pe care nu l-au putut suporta şi pe care au vrut să-l distrugă, nu după care au vrut să se ia. Ei, sindromul acesta mioritic, metaforic vorbind, revine sistematic în viaţa noastră şi strică îngrozitor aceste puseuri spre aşezare în rândul lumii dezvoltate. Asta e problema. Că vrem să distrugem termenul de comparaţie, în loc să ne bucurăm că-l avem şi să mergem mai departe. E o regulă tacită că valorile sunt solitare şi lichelele sunt solidare. Aceste trăsnăi nu ştiu de unde vin. Sunt sursa noastră de amărăciune. Mai bine am gândi pozitiv: am şti ce este de preţuit, să tratăm cu bunăvoinţă pe cei neperformanţi, să ţinem mai mult la dreptate socială. Noi, acum, avem toţi sentimentul că trăim pe nisipuri mişcătoare. Această lipsă de predictibilitate atunci când încerci să face ceva bine îi face pe mulţi să plece sau să dezarmeze. Oamenii valoroşi, din orice domeniu de activitate, nu reuşesc să se coaguleze şi să se solidarizeze ca să dea ei tonul. Nu lichelele sunt de vină. Ele se solidarizează instinctiv ca să-şi păstreze statutul şi să câştige şi ei ceva. Ceilalţi ce fac? Sunt neputincioşi! Sau narcisici, îmi pare rău. E prea multă trufie. A vorbi în termeni de „eu“, „mă“, „mie“, „mi“ nu rezolvă nimic. O să fii şi tu sistematic victima lichelelor. Există un individualism bun, cel în care îţi vezi propriul interes şi eşti autoafirmativ, şi un individualism rău, ăla egoist, în care nu-ţi pasă de alţii, în care crezi că eşti călăreţ singuratic şi-ţi urmezi numai drumul tău. Ei bine, dacă nu te interesează ceilalţi, drumul tău nu duce niciunde.

Sursa: Adevarul.ro

 

INTERVIU VIDEO Julian Săvulescu, profesor de etică aplicată la Oxford: „Oferim oamenilor posibilitatea de a avea o viaţă mai bună“

Profesorul de origine română Julian Săvulescu, unul dintre cei mai importanţi bioeticieni din Europa, vorbeşte despre cum ar putea fi perfecţionată specia umană cu ajutorul tehnologiei. Julian Săvulescu (50 de ani) are un soi de renume de profesor excentric. Pentru cei mai ageamii ori mai tradiţionalişti, pare un soi de avocat al diavolului atunci când vorbeşte despre perfecţionarea morală a oamenilor prin mijloace biomedicale ori despre implicaţiile clonării. Când găseşte justificări pentru forme de dopaj în sport ori când vorbeşte despre tipuri acceptabile de eutanasiere. Julian Săvulescu e, însă, un colos al eticii practice. A studiat sub îndrumarea lui Peter Singer şi a lui Derek Parfit. E, de 14 ani, directorul Centrului Uehiro de Etică Practică al Universităţii din Oxford. Conduce Centrul pentru Neuroetică al aceleiaşi universităţi şi e editor al celei mai importante publicaţii de bioetică din lume, „Journal of Medical Ethics“. Are peste 290 de publicaţii şi ţine conferinţe şi seminarii în toată lumea. Filosoful, pe care arborele genealogic şi preocupările comune îl apropie hotărâtor de „familia academică“ din România, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, la propunerea Centrului de Cercetare în Etică Aplicată al Facultăţii de Filosofie, singura instituţie românească de învăţământ superior care studiază discipline etice. Ignorându-şi CV-ul, Julian Săvulescu nu se fereşte să spună, cu exact aceste cuvinte: „A fost cea mai mare onoare din viaţa mea“. V-ar deranja dacă aş fi luat Ritalin înainte de interviu? Ca să nu mă enervez, ca să vă urmăresc ideile?   A renunţat la neurologie pentru bioetică Numele: Julian Săvulescu Data şi locul naşterii: 22 decembrie 1963, Australia Studiile şi cariera: A făcut Medicina la Universitatea Monash din Melbourne,  dar, sub influenţa lui Peter Singer, a renunţat la specializarea sa în neurologie şi  s-a reorientat spre bioetică. În 1994, a urmat cursuri postdoctorale la Universitatea din Oxford sub îndrumarea lui Derek Parfit. Din 2002, e directorul Centrului Uehiro de Etică Practică al Universităţii din Oxford. Este directorul Centrului de Neuroetică din Oxford, unul dintre cele trei centre biomedicale strategice din Marea Britanie. Este editor al revistei „Journal of Medical Ethics“. A publicat peste 250 de lucrări în cele mai prestigioase reviste din lume. Locuieşte în: Oxford, Marea Britanie. Nu m-ar deranja. E treaba ta ce faci şi depinde de tine să evaluezi riscurile şi beneficiile pe care le aduce Ritalin. Să presunem că, după interviu, ne strângem mâna prieteneşte. Dar comportamentul meu este influenţat de anumite pastile care mă fac mai bun. Mai are valoare această strângere de mână? De principiu, sunt împotriva obiceiului de a da mâna, de a săruta ori de a îmbrăţişa, pentru că e metodă de transmitere a bolilor şi, chiar dacă trebuie să fim angajaţi în astfel de acţiuni, îmi place să le reduc cât de mult pot. Aşa că, dacă Ritalin te face să-mi strângi mâna, cred că ar trebui să te opreşti! (râde) Ideea e că ne putem schimba comportamentul pentru a fi mai buni, mai fideli, mai muncitori, poate mai fericiţi. Totul, cu ajutorul unor pastile. Dar nu ne omoară aceste acţiuni liberul arbitru din moment ce ne programăm ca pe nişte roboţi? E adevărat că medicamentele şi tehnologia pot transforma oamenii în roboţi. Că pot să ne alieneze, să ne dezumanizeze, ne pot lua şansa de a avea realizări proprii. Dacă voi pune un cip în creierul tău şi, controlând acest cip, te voi face să te comporţi moral, ar putea rezulta acţiuni morale, însă tu n-ai fi o persoană mai morală. Într-adevăr, realizările tale ar fi, de fapt, ale mele. Dar există şi alte intervenţii care îţi permit să-ţi evidenţiezi potenţialul. Aşadar, ceva ce te ajută să înţelegi mai bine, să vezi lucrurile într-o altă lumină. Daţi-mi un exemplu! De pildă, stimularea empatiei: oamenii fac asta atunci când citesc literatură. Le deschide ochii către lume şi către oamenii din jurul lor. Acum, cât de deschişi sunt ochii lor e o funcţie a biologiei proprii. Poţi să deschizi ochii şi dormind mai bine, dar şi luând substanţe pentru îmbunătăţirea cognitivă. Aceste metode nu-ţi răpesc liberul arbitru, ba chiar îţi îmbunătăţesc autonomia. Un exemplu bun de ameliorare morală modernă este Ritalin, un medicament care îmbunătăţeşte abilităţile cognitive şi comportamentul moral. Dacă ai deficit de atenţie şi eşti incapabil să-ţi controlezi impulsurile, e clar că nu poţi să-ţi faci planuri pe termen lung, nu poţi să gândeşti în perspectivă. Eşti distras de lucrurile din jurul tău. Chiar e probabil să devii violent. Mai degrabă greutatea de a-ţi controla impulsurile îţi subminează libertatea. Dacă eşti în continuare distras, nu poţi face alegeri cu privire la cele mai importante lucruri din viaţa ta, care se întâmplă, de multe ori, în timp, în viitorul apropiat sau îndepărtat. Eşti mai degrabă un fel de animal fără libertate decât un om cu autonomie în libertate. NTERVIU Julian Săvulescu – partea I MEDICAMENTE PENTRU PEDOFILI Să zicem că acesta este felul meu de a fi, că am deficit de atenţie. Este neapărat nevoie să o corectez? Ei bine, în opinia mea, oamenii au dreptul de a fi cum doresc ei. Noi oferim oamenilor roadele ştiinţei şi posibilitatea de a avea o viaţa mai bună, dar, dacă ei le refuză, atunci şi aceasta este o libertate de alegere specifică în societate, nu? Când vorbim însă de răul pe care unii oameni îl pot face şi ce riscuri presupune asta, cred că statul are un rol esenţial în promovarea mai agresivă a unor opţiuni. De exemplu, pedofilii au fost şi sunt închişi în închisori pentru abuzul sexual asupra copiilor. Acum însă, în mai multe părţi din lume, există medicamente pentru a reduce libidoul, să fie asemănător cu cel al femeilor şi mai puţin atras sexual de copii. Ei bine, atâta vreme cât acest medicament le este oferit lor, pur şi simplu ca o opţiune, probabil pentru a reduce sentinţa, nu mi se pare nicio problemă. Şi asta pentru că ei îl pot refuza şi pot rămâne aşa cum sunt, cu aceleaşi dispoziţii pentru copii. Însă dacă forţezi pedofilii să ia aceste medicamente, abia atunci le-a fi încălcat libertatea. Acestea sunt întrebări etice destul de dificile pentru care nu există o formulă simplă care să se aplice la toate intervenţiile. Cred că fiecare soluţie trebuie luată în considerare. Eu nu am o politică în acest sens, decât aceea că trebuie să ne gândim la fiecare caz şi la toate opţiunile. Haideţi să-ncercăm un exerciţiu. Să presupunem că prietana mea este foarte iubitoare, însă doar ca efect al unui medicament. Ce valoare mai are, în acest caz, dragostea ei? Are rost să mă bucur? Este o întrebare dificilă. Deci, dacă soţia ta te iubeşte mai mult pentru că a luat o pastilă pentru a-şi spori atracţia sau empatia ei spre tine, să fie asta o minciună? Păi, îmaginează-ţi un caz similar. Imaginează-ţi că ea este deprimată şi că nu are niciun interes faţă de tine, dar îi pasă de tine şi vrea să fie mai bună, aşa că ia antidepresive. Acest lucru îi schimbă procesele chimice din creier şi, drept rezultat, ea este o soţie bună. Eu cred că este o alegere admirabilă. Întrebarea este dacă acesta este modul în care ea vrea să fie şi ce simte ea pentru tine. Important este să realizăm cum se schimbă biologia şi sentimentele. Ele se schimbă în funcţie de diverse circumstanţe nu putem să avem un control deplin asupra lor. Iar dacă putem folosi ştiinţa pentru a fi persoana pe care ne-o dorim, aceea care noi credem că este mai bună sau să avem aceea relaţie pe care vrem să o avem, atunci cu siguranţă nu ar trebui să le opirm oamenilor accesul la ea. Dacă ştiinţa „transformă“ o relaţie într-una mai bună şi ne asumăm asta, atunci cred că este o activitate cu totul umană. Aşa sunt oamenii. Oamenii aleg să fie mai buni şi nu să accepte lcururile aşa cum sunt, ei aleg să-şi urmeze dorinţele şi instinctele lor, îşi proiectează o idee de ceea ce înseamă să fii o persoană mai bună, ce înseamnă să fii într-o relaţie sănătoasă. INTERVIU Julian Săvulescu – partea II DE MULTE ORI, CE NE-A OFERIT NATURA NU E TOCMAI BINE Ce înseamnă viaţă bună? După părerea mea, şi asta s-ar putea să fie diferit de ce crezi tu, viaţă bună înseamnă să fii fericit, să ai sentimente pozitive, să nu fii deprimat, dar, cel mai important, înseamnă să fii fericit dezvoltându-ţi talentele pe care le ai, să apreciezi frumuseaţa oamenilor din jurul tău şi să ai relaţii interumane rodnice şi profunde. Să ai o familie şi să ai prieteni buni. Omul e un animal social şi, deşi poţi să alegi să fii solitar, dar viaţa e frumoasă atunci relaţii înfloritoare. Deci, nu dacă eşti mai inteligent sau mai moral. Aş vrea să fiu mai inteligent, desigur, să înţeleg mai bine lumea din jurul meu, să mă folosesc mai bine de informaţia de care dispun pentru a face alegeri mai bune. Dar pot să înţeleg şi dacă ţie îţi place să stai întins la soare, dacă nu-ţi pasă de prea multe lucruri. Fiecare are dreptul să trăiască după cum vrea. Dar, orice-ar însemna viaţă bună pentru tine, ştiinţa te poate ajuta! Aşa că ar trebui să foloseşti ştiinţa ca pe un instrument. În plus, trebuie să recunoaştem că statu-quo-ul şi ceea ce natura ne-a oferit este, de multe ori, nu sunt tocmai bune. Iar astăzi, avem posibiliatea de le îmbunătăţi. CARE SUNT LIMITELE FOLOSIRII TEHNOLOGIEI Ziceţi să folosim ştiinţa pentru ne mări fericirea. Dar putem să controlăm devierile? De pildă, prin diverse terapii genetice, părinţii mei ar fi putut alege să am braţele mai lungi, ca să fiu mai puternic. Cât de departe e prea departe? Oamenii întreabă adesea care sunt limitele unui astfel de program pentru a ne face mai buni sau pentru a ne face copiii mai buni. Mai întâi, e important să putem distinge între deciziile pe care le luăm pentru noi şi deciziile pe care le luăm pentru alţii, deci pentru copiii noştri. În primul caz, presupunând că înţelegem riscurile, cred că ar trebui să avem libertatea de a alege orice credem că ne face viaţa mai bună. Poţi face o operaţie ca să ai un nas mai mic – nu e prea mare, stai liniştit! – sau poţi alege să iei steroizi pentru a stimula masa musculară. Poţi să iei medicamente pentru a putea lucra mai mult. Dar acestea sunt alegerile tale. Câtă vreme deciziile tale nu afectează alţi oameni, nu devii violent, nu-ţi apropriezi resurse la care nu eşti îndreptăţit – de pildă, să spui că ai nevoie de un tratament când tu doar vrei să beneficiezi de o perfecţionare. Aceasta ar trebui să fie limita. Când vine vorba de copii, ar trebui să vedem dacă e plauzibil să le facem viaţa mai bună. Ai putea să crezi că fiul tău ar fi mai fericit să fie cu 10 centimetri mai înalt, deci să-i administrezi hormoni de creştere, dar, înainte de intervenţia doctorilor, ar trebui chiar să fie plauzibil că aceasta este în beneficiul copilului. Şi cum decizi? Ar trebui să stabilim o concepţie plauzibilă despre bunăstare şi să acţionăm în consecinţă.

Cine ştie asta? Se mai poate greşi. Bineînţeles că se poate greşi. Dar se poate greşi şi dacă nu faci nimic. Dacă ştii că înălţimea copilului va fi de un metru şi jumătate şi accepţi că ar putea suferi din cauza acestei înălţimi, eşti responsabil! Ai fi putut să faci în aşa fel încât copilul să aibă 1,75 metri! Şi aici nu-i vorba doar despre perfecţionarea sănătăţii, dar şi a bunăstării, a fericirii, a relaţiilor sociale, a oportunităţilor de carieră. Avem o mare responsabilitate când alegem dacă încredinţăm copilul loteriei naturale sau îi oferim oportunitatea de a-l îmbunătăţi prin folosirea ştiinţei. E prea târziu să-l lăsăm pe el să decidă la vârsta majoratului. E o decizie dificilă, dar de care trebuie să ne facem responsabili! INTERVIU Julian Săvulescu – partea III „NAZIŞTII AU FOLOSIT ŞI METODE CONVENŢIONALE“ Şi dacă manipularea genetică nu presupune o reală îmbunătăţire? Pot fi simple mofturi. Nu există standarde. Cu siguranţă că ar trebui să avem un set de reguli şi de principii înainte să luăm astfel de decizii. Va trebui să decidem care sunt valorile, care sunt codurile morale după care acţionăm, cine să guverneze folosirea tehnologiei şi de ce fel de dovezi e nevoie pentru intervenţii. Dar, dacă nu facem asta, va trebui să interzicem tot, ceea ce înseamnă că mulţi oameni vor avea vieţi regretabile. Vom lăsa lucrurile într-un statu-quo. Provocarea e să folosim puterea pe care o are tehnologia (îmbunătăţirea genetică, medicamente pentru bioamelioare etc.) pentru a atinge tipul de bine pe care îl vrem şi pentru a împiedica toate daunele. E primitiv să spunem că nu vom folosi tehnologia pentru că poate conduce la manipulare. Naziştii au folosit camere de gazare pentru a omorî oameni, dar au folosit şi sterilizarea, tehnologii convenţionale în prezent, pentru experimentele lor. Aşadar, orice poate fi folosit pentru a face rău aşa cum e folosit pentru a face bine. Dar provocarea e să inovăm, să dezvoltăm şi să folosim tehnologia în mod responsabil. Şi cine face regulile? Se poate ajunge ca-n „1984“ sau ca-n „Minunata lume nouă“. Cred c-ar fi o greşeală să ne gândim la aceste scenarii distopice. Românii, în general, sunt sceptici cu privire la controlul statului asupra tehnologiei. Cea mai bună metodă de a te proteja de abuzuri precm cele cunoscute de România sau alte state cu istorii totalitare e a oferi oamenilor libertate de a alege pentru persoana lor. Câtă vreme orice acţiune e voluntară, câtă vreme nu există nicio coerciţie, aceasta e cea mai bună protecţie. Acesta nu-i un motiv pentru interdicţii. ÎMBUNĂTĂŢIREA SUBVENŢIONATĂ E doar pentru bogaţi îmbunătăţirea asta? Gândeşte-te la telefoanele mobile! La început, acestea erau foarte scumpe. Asta e povestea tehnologiei care-şi reduce permament costurile. Istoria ne arată, ca în cazul computerelor sau al telefoanelor mobile, că tehnologia va deveni accesibilă. Dar aici e altceva. Astfel de procedee îi vor face pe bogaţi să fie mai inteligenţi şi, până când o să fie accesibile, deja se poate crea o prăpastie. Adâncirea inegalităţii e o preocupare serioasă. Dar felul în care răspundem la asta nu este interdicţia, ci să ne asigurăm că, dacă e importantă, e disponibilă pentru oricine. Ca un tratament medical suvenţionat, de pildă. Până la urmă, cu ajutorul unor subvenţii, am reduce inegalitatea. Cum se traduce această discuţie în sport? De pildă, la proba de 100 de metri, nu ne uităm persoane comune. Privim elita genetică, iar această elită nu a fost selectată în urma unor teste genetice pe un embrion, ci prin competiţie. Dar ei sunt nişte ciudaţi genetici care au cel mai mare potenţial. Sportul este deja un test genetic brut. Se caută persoana cea mai puternică din punct de vedere biologic, care poate sări cea mai mare distanţă sau care poate alerga cel mai rapid. Oamenilor le place să identifice persoana cea mai competentă din punct de vedere biologic. Pentru mine, asta nu este atât de interesant. Potenţialul genetic nu conduce neapărat la performanţă. Cred că sportul ar trebui să fie mai mult un test mental. De fapt, consider că provocările în sport vor fi să cuantificăm şi să modificăm calităţile mentale ale omului: determinarea, pragul de durere, capacitatea de a-şi planifica agresivitatea. Dacă vom începe să modificăm atributele mentale ale unei persoane, atunci cred că vom submina spiritul sportului. Care e treaba cu stimulatorul electric transcranian? Sunt interesate autorităţile britanice de acest tip de îmbunătăţire genetică? Sunt foarte precaute. Autorităţile britanice au fost primele care au legiferat testele genetice pentru anumite afecţiuni majore. Nu permit însă teste genetice pentru inteligenţă, personalitate, nici pentru alegerea sexului. De asemenea, sunt interesate de legiferarea îmbunătăţirii cognitive, sunt preocupate de medicamente precum Ritalin şi Modafinil. Există, totuşi, o presiune să le permiţi oamenilor să aibă acces la astfel de tehnologii doar dacă sănătatea le este îmbunătăţită. Cred că aceata e o gravă eroare, pentru că ar trebui să depindă doar de mine decizia de a folosi „fructele cunoaşterii“ în viaţa mea. Aţi colaborat şi cu autorităţile SUA. Despre ce e vorba? Am terminat recent, în cadrul unei comisii prezidenţiale, un raport pentru legiferarea dispozitivelor de îmbunătăţire cognitivă. Aşadar, se poate cumpăra, cu aproape 100 de dolari, ceea ce se cheamă stimulator electric transcranian. E o bandă pe care o porţi în jurul capului, care-ţi transmite impulsuri electrice, în urma cărora creierul poate asimila mai uşor informaţia. Totuşi, dacă dispozitivul respectiv nu este fixat bine, poţi împiedica procesul de învăţare. În raport, am argumentat că, în cazul apariţiei unor astfel de obiecte, trebuie să fie stabilite norme de folosire, fără ca acestea să limiteze accesul. E nevoie de supraveghere medicală. Acesta e însă doar un exemplu. Sunt o mulţime de feluri prin care poţi modifica activitatea creierului şi, făcând asta, poţi schimba categoric viaţa unei persoane. Neurochirurgii pot introduce un ac prin creier, există stimulare electrică, stimulare magnetică, stimulare cu ultrasunete ori stimulare cu microunde. Stă în puterea noastră să controlăm cum gândim, cum simţim, cum ne comportăm. „Tata a fost un român foarte mândru“

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din Bucureşti va colabora cu Centrul Uehiro pentru Etică Practică din Oxford, centru pe care-l conduceţi. În ce constă acest parteneriat? Vom avea proiecte de cercetare comune. Discutăm despre un program de training doctoral la care vor lua parte câţiva parteneri europeni, printre care Oxford şi Bucureşti. Am avut deja doi studenţi post-doctorali foarte dotaţi la Oxford, Emilian Mihailov şi Daniel Nica. Sper să-i ajutăm pe colegii români să devină competitivi şi să primească fonduri internaţionale. Am început să lucrăm cu românii, fiindcă am constatat de-a lungul timpului că sunt de-a dreptul înfometaţi să muncească şi să obţină rezultate. În plus, sunt foarte dotaţi. Simt că majoritatea celor din fostul bloc sovietic, care au avut un trai dificil, sunt foarte pregătiţi să muncească şi să scoată capul la suprafaţă. Aşa cum am făcut şi eu când eram tânăr şi trăiam într-o clasă socială relativ săracă. În acest mod, tinerii cercetători vor căpăta experienţă într-o varietate de discipline, vor putea evalua impactul noilor tehnologii în societate. Când aţi început colaborarea? Cam cu trei ani în urmă. Profesorul Valentin Mureşan, directorul Centrului de Etică Aplicată, a colaborat cu Oxfordul încă din anii ’90. Mai ales pe teme de filosofie morală. El a fost un soi de pionier în Est al filosofiei pe care o practicăm la Oxford. Astăzi, are un grup mare de tineri talentaţi care vor să capete experienţă internaţională. „TATA A FUGIT DIN ROMÂNIA. NU VOIA SĂ FIE COMUNIST“ Aţi primit titlul „Honoris Causa“ al Universităţii din Bucureşti. Ce-nseamnă pentru dumneavoastră distincţia asta? A fost cea mai mare onoare din viaţa mea. Pentru că tatăl meu a fost român. S-a născut în 1910 la Ploieşti şi şi-a luat licenţa în Drept la Universitatea din Bucureşti în anii ’30. A iubit România, a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial şi a fost decorat în Sevastopol cu Crucea Casei Regale a României. A fost un român foarte mândru. Şi după ce s-a terminat războiul, a refuzat să devină membru al Partidului Comunist. Treptat, i-au luat proprietăţile, via, casele, prietenii lui au intrat la puşcărie fiindcă erau consideraţi disidenţi. Ca să evite închisoarea, a fugit în Turcia, apoi a ajuns în Franţa şi, într-un final, a ales să meargă în Australia. A lucrat în fabrici auto, făcea muncă fizică. A avut numai locuri de muncă pe care, în mod normal, le aveau afro-americanii în SUA cu 100 de ani în urmă. Încet-încet, a reuşit să progreseze. Dar i-a fost mereu dor de România. S-a întors? A vrut să se întoarcă în 1989. A venit în vizită pentru început. Din motive diverse, n-a putut să se întoarcă. Tata a murit în 1998. Cred că ar fi fost foarte mândru să afle că eu sunt profesor la Universitatea Oxford la 37 de ani şi că am primit această distincţie din partea Universităţii din Bucureşti. De altfel, am adus cenuşa lui să o împrăştiem în Poiana Braşov, pentru că şi-a dorit mult asta.

DRAMA ŢĂRANULUI ROMÂN ÎN RĂZBOI V-a povestit ceva din timpul războiului? A luptat o vreme pe frontul rusesc. Mi-a povestit ceva care m-a impresionat enorm. Că şi-a dat seama că războiul s-a încheiat când, timp de 24 de ore, linia întâi a fost atacată cu o bombă după alta, neîndurător, neîncetat, şi toţi au crezut că vor muri în timpul bombardamentelor. Apoi, ruşii au organizat o ofensivă. O întreagă linie de soldaţi ruşi ieşea din tranşee. Toţi erau seceraţi de focuri de mitraliere. Apoi, o nouă linie ieşea. Dar nici măcar nu erau capabili să ridice armele ca să ţintească inamicii. Atât erau de beţi de la votcă. Tata a zis că ruşii erau pregătiţi să trimită oricât de mulţi oameni în linia întâi numai ca să câştige războiul. Şi-au dat seama că rămân fără muniţie şi că războiul se încheie în acel moment. Nu era posibil niciun alt fel de final. De fapt, asta e o poveste foarte interesantă despre psihologia umană şi despre limitările noastre ca fiinţe umane. Legile războiului de la momentul acela s-au mai schimbat, cred. Şi mi-a mai povestit ceva interesant tata. Despre un ţăran român care, în focul bombardamentelor, când toţi ceilalţi se ascundeau să-şi salveze cumva vieţile, şi-a scos mâncarea din raniţă şi a început să ia prânzul. Fiindcă nu voia să moară fără să mănânce tot ce mai avea în raniţă. Când a plecat din România ? Nu sunt sigur. Între ’45 şi ’50. Ştiu că în jurul anului 1950 era deja în Australia. În cazul meu, asta e a treia oară când vin în România. Am venit prima oară în 1984, să-mi cunosc familia, când Ceauşescu era încă la putere. Mi-a fost foarte greu. Imediat ce am trecut graniţa, era ca şi cum am intrat într-o închisoare. Toţi cei cu care am interacţionat mă rugau să-i ajut să evadeze. Şi membri ai familiei mele, şi străini pe care i-am întâlnit în tren… M-a întristat foarte tare situaţia de atunci. Totuşi, am fost norocos să iau parte la aşa ceva doar pentru câteva săptămâni. Dar familia tatălui meu nu a fost la fel de norocoasă. Acest interviu a fost publicat şi în „Weekend Adevărul“.

Sursa: Adevarul.ro

 

MASTER 2014 Oferta de masterate de la SNSPA, prezentată între 10 şi 13 iunie

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează, în perioada 10 – 13 iunie, „Serile Masteratelor la SNSPA”, eveniment destinat celor interesaţi să-şi continue studiile cu un program de masterat, anunţă universitatea. Potrivit SNSPA, la program sunt aşteptaţi cei care sunt interesaţi de o carieră diplomatică, în domeniul studiilor de securitate şi diplomaţiei, viitorii experţi în gestionarea proiectelor cu finanţare europeană sau în evaluarea de politici publice şi a programelor europene, dar şi cei care doresc să-şi dezvolte competenţe şi abilităţi necesare unei poziţii de top management în sectorul public. Pot veni profesioniştii pregătiţi să îşi asume sarcini de brand manageri sau interesaţi în dezvoltarea unei cariere în managementul resurselor umane, viitorii specialişti în comunicare şi publicitate care doresc dezvoltarea unei cariere în mediul internaţional sau cei interesaţi de construirea unei cariere academice şi de cercetare, se arată într-un comunicat al SNSPA. În fiecare „Seară a Masteratelor”, vor fi prezentate programele de masterat din cadrul SNSPA, oportunităţile profesionale pe care le oferă, disciplinele studiate, modalitatea de admitere, iar reprezentanţii facultăţilor şi departamentelor SNSPA vor răspunde la toate întrebările venite din partea viitorilor candidaţi. Evenimentele au loc la sediul SNSPA, astfel: • marţi, de la ora 18.00 – seara masteratelor Facultăţii de Administraţie Publică şi ale Facultăţii de Ştiinţe Politice • miercuri, de la ora 18.00, seara masteratelor Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice şi ale Facultăţii de Management • vineri, de la ora 17.00 – seara masteratelor Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană. SNSPA are 52 de programe de masterat, în domenii precum: ştiinţe politice, ştiinţe ale comunicării, sociologie, ştiinţe administrative, relaţii internaţionale. În total, pentru anul universitar 2014 – 2015, la admiterea la masterat, SNSPA scoate la concurs 800 de locuri alocate de la buget, mai spun reprezentanţii universităţii.

Sursa: Adevarul.ro

 

COOLPEACE – Un program educaţional româno-scandinav destinat studenţilor români

Cursurile şi atelierele Şcolii de vară COOLPEACE îşi propun să formeze competenţe pentru specialişti în domeniul studiilor baltice şi nordice: istorici, jurnalişti, translatori, manageri şi intermediari culturali ROMÂNII ŞI NAŢIUNILE EUROPEI NORDICE: NEVOIA DE CUNOAŞTERE RECIPROCĂ După cum o dovedesc o serie întreagă de cercetări recente, desfăşurate îndeosebi sub egida Asociaţiei Române pentru Studii Baltice şi Nordice, interferenţele românilor cu naţiunile nordice au fost, până de curând, relativ sporadice. Iniţiativele care totuşi au existat în vederea apropierii româno-scandinave nu s-au bucurat de continuitate sau au fost întrerupte de „teroarea istoriei”: războaiele mondiale, Războiul Rece, crize politice şi economice. Întâlnirile dintre români şi nordici pot fi întrucâtva asimilate dualităţii tentaţie/respingere dintre Riga Crypto şi lapona Enigel. Telurică, roditoare, vitală, dinamică, societatea românească reprezintă – atunci când întâmplător intră în contact cu aceasta – o  atracţie evidentă pentru fiinţa polară, onirică, a resurselor atent drămuite şi a tainiţelor nordice. Totuşi, după prima tentaţie, făptura septentrională preferă să se întoarcă în lumea ordinii şi a esenţelor din care provine. Privirea românilor a fost în ultimele două secole obsedant îndreptată spre vest. Occidentul a fost privit, pe rând, ca un model cultural, socio-economic sau militar, ca un refugiu şi adăpost, ca un El Dorado şi, în final, ca un profesor scrutător şi intransigent care ne vindecă de noi înşine. Privind spre mirajul vestului şi raportându-ne la acesta, ne-am construit Weltanschauung-ul nostru modern şi am încercat să linşăm acele trăsături „orientale” care încă-i mai surprindeau pe observatorii străini ai Ţărilor Române în sec. al XIX-lea. Prin aceasta românii au reuşit să iasă din periferia care-i obseda, dar nu au reuşit să ajungă parte a axis mundi europene, aşa cum au visat, pentru scurt timp, în perioada interbelică. Ei au rămas într-o semiperiferie dinamică şi vâscoasă, plină de speranţe aparent realizabile şi de dezamăgiri cu atât mai crunte. Adaptabili şi tranzaţionali prin prisma istoriei lor, aceştia au rămas cel mai adesea prizonieri ai unei geografii spaţiale care-i situa între Occidentul plin de farmec sau Europa Centrală, temută dar respectată, pe de o parte, şi Rusia şi Imperiul Otoman, de sub influenţa cărora au încercat să iasă, pe de alta. La rândul ei, periferia nordică a Europei a fost integrată influenţelor occidentale. Geografic, atât spaţiul nordic, cât şi cel românesc aparţin periferiei continentului, dar economic, politic, social şi chiar cultural decalajul dintre ele a fost – şi se menţine – semnificativ, iar aceasta a influenţat în diferite grade atât profunzimea, dar şi densitatea contactelor dintre ele. La rândul lor, scandinavii au privit spre România (înţeleasă cel mai adesea ca parte a Balcanilor) în termeni de alteritate (http://arsbn.ro/a-southeastern-other-with-diverse-challenges.htm), această percepţie fiind rodul modului în care istoricii, geografii, scriitorii din Scandinavia s-au raportat la străinătate şi diversitate. Au existat, desigur, şi momente de apropiere între români şi nordici şi aspecte ale vieţii internaţionale în care împărtăşeau un punct de vedere comun, printre acestea fiind şi apetenţa pentru susţinerea securităţii colective şi regionale, a păcii, a forţei dreptului internaţional în dauna dreptului forţei, aşa cum dovedeşte şi atitudinea acestor state faţă de conflictul din Ucraina deschis de Federaţia Rusă. Tocmai de aceea, orice iniţiativă în vederea cunoaşterii acestor elemente de confluenţă este binevenită, cu atât mai mult cu cât aceasta îşi propune să formeze o formeze o primă generaţie de specialişti în domeniul studiilor baltice şi nordice: istorici, jurnalişti, translatori, manageri şi intermediari culturali etc. DE CE O ŞCOALĂ DE VARĂ DE STUDII NORDICE ŞI BALTICE? Şcoala de Vară de Studii Baltice şi Nordice intitulată „A piece of culture, a culture of peace” (CoolPeace) reprezintă un proiect educaţional multianual realizat de Universitatea „Valahia” din Târgovişte în parteneriat cu universităţile din Agder şi Oslo (Norvegia), Televiziunea Naţională Norvegiană, Ambasada Republicii Lituania în România, Asociatia Romana pentru Studii Baltice si Nordice şi Peace Action Training and Research Institute of Romania. Partenerii din cadrul proiectului sunt sprijiniţi de Ambasada Finlandei în România şi de celelalte misiuni diplomatice şi consulare ale ţărilor baltice şi nordice. Partenerii din cadrul proiectului sunt sprijiniţi de Ambasada Finlandei în România şi de celelalte misiuni diplomatice şi consulare ale ţărilor baltice şi nordice. Finanţarea acestui proiect este asigurată prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014, programul Burse şi cooperare interinstituţională în cadrul învăţământului superior între România, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. CE PUTEŢI STUDIA LA ŞCOALA DE VARĂ DE STUDII NORDICE ŞI BALTICE? Şcoala de vară CoolPeace oferă module de predate în domenii cu o consistentă componentă interdisciplinară şi contribuie la strângerea legăturilor de parteneriat dintre România şi Europa Nordică şi Baltică, cu Norvegia, în special. Şcoala de vară va aborda, cu precădere, teme care exprimă valori comune ale României, Norvegiei şi ţărilor din regiunea Mării Baltice: cultura, educaţia şi pacea. Educaţia este privită ca un factor care contribuie la dospirea ideii de pace în mentalul tinerilor, acceptarea diversităţii şi evitarea polarizării, urii şi a demonizării celuilalt. Şcoala de vară va promova cunoaşterea limbilor, culturilor, istoriei, economiei scandinave, finice şi baltice, accentuând totodată perspectiva norvegiană asupra păcii şi non-violenţei. Vor fi predate, în cadrul primului an de proiect, cursuri la nivel de începător de limbile norvegiană, suedeză, daneză, finlandeză, estonă, letonă şi lituaniană, urmând ca în anii următori ai proiectului acestora să li se adauge limbile islandeză şi Meänkieli. Aprofundarea acestor cursuri se va face în anii următori ai proiectului (2015-2016). La acestea se adaugă un modul de predare în cadrul căruia regăsim în anul 2014 cursuri precum: Constituţia Norvegiană la 200 de ani; Un joc de business norvegian şi situaţia actuală a economiei norvegiene; Vikingii; Henrik Ibsen – perspective contemporane; Contribuţii scandinave şi româneşti la promovarea păcii în sec. al XX-lea; România şi statele scandinave: provocări de securitate în perioada Războiului Rece; Provocări ale diversităţii: politicile minoritare în România şi în regiunea Mării Baltice de la al Doilea Război Mondial până în prezent; Cultura finlandeză în sec. al XX-lea; Scandinavia: natură, om, economie; Norvegia ca destinaţie turistica pentru calatorii români în perioada interbelică. Programul include, totodată, numeroase workshop-uri care abordează teme precum muzica rock scandinavă, muzica populară norvegiană, literatura norvegiană contemporană, metacogniţie, precum şi alte surprize oferite de organizatori (lansări de carte, filme etc). Programul va fi completat de conferinţa ştiinţifică internaţională intitulată “A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions”, care se va desfăşura în perioada 17-19 august 2014. Profesorii şi formatorii de la această şcoală de vară, în cea mai mare parte profesori universitari şi cercetători ştiinţifici, provin din România, Norvegia, Finlanda, Letonia şi Lituania. Vor fi folosite metode interactive şi activ-participative de predare, cu accent deosebit asupra transferului de cunoştinţe şi competenţe de predare dinspre profesorii din Norvegia către cei din România.  Grupul ţintă al şcolii de vară este alcătuit din 50 de studenţi care urmează programe de licenţa în cadrul unor universităţi din România, aplicaţiile putând fi depuse pe o platformă de înscriere care va fi accesibilă în perioada 1-15 iunie 2014 la adresa http://arsbn.ro/aplicatiecoolpeace.php. Modulele de predare şi atelierele desfăşurate în cadrul COOLPEACE sunt gratuite pentru studenţii participanţi. Vor fi publicate programele analitice ale cursurilor, proceedingul conferinţei internaţionale, un ghid de bune practici în domeniul predării şi va fi elaborat un blog de cultură şi civilizaţie bazat pe cunoştinţele deprinse la şcoala de vară, blog care va conţine şi oferte de locuri de muncă în domeniu.

Sursa: Adevarul.ro

 

Admitere 2014. Ce specializări sunt pe val și unde bate vântul

Previziunile șefi lor din universități arată că tinerii vor fi interesați în continuare de domeniile care îi pot învăța cum să facă bani din tehnologie, dar și de Medicină, care le va deschide porțile străinătății. Un ochi plânge și altul râde, cam asta e situația în marile universități românești. În vreme ce facultățile de medicină „duduie” de studenți străini, pe băncile celor care formează viitori profesori se așterne praful. Admiterea de anul acesta, estimează rectorii, va aduce belșug pentru specializările umaniste precum Relații Internaționale, Științele Comunicării sau Geografia, dar nu și pentru Științele Exacte. Aparent fără prea mare impact, acest trend ar putea declanșa o criză în sistemul de educație. Vor să fie IT-iști, nu profesori „Riscăm să rămânem în câțiva ani fără profesori de matematică, fizică și chimie. Este aproape dramatică scăderea candidaților la concursurile de titularizare. Sunt domenii dificile, doar pentru cei înzestrați și nu oferă un grad de prosperitate rapid. La noi, există un soi de prejudecată că de la facultățile de științe exacte ieși profesor de școală generală sau liceu, dar în realitare, deși orientarea este oarecum pedagogică, absolvenții pot deveni de la analiști financiari, până la programatori”, arată Vasile Ișan, rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doar Informatică este o specializare în continuă ascensiune, spune acesta, datorită ofertelor de muncă în domeniul IT. Experiența anilor trecuți arată că cel mai bine o vor duce facultățile de Relații Internaționale, Drept, Științele Comunicării, Geografia și Psihologia. Nu însă și cele de Limbi Străine, care au mai pierdut teren în ultimii ani: „Limbile străine de circulație internațională nu mai sunt atât de populare, pentru că se studiază la mai toate facultățile, și la Istorie, și la Economie. Observăm totuși creșterea interesului pentru limbile germanice, odată cu venirea unor subsidiare ale firmelor high- tech din Olanda, Suedia, Norvegia, așa că s-ar putea să creăm noi specializări”. Italienii, atrași de Kinetoterapie Judecând după aglomerația de la înscrieri de anul trecut, la Universitatea de Vest din Timișoara, cele mai căutate facultăți din 2014 vor fi Științele Economice, Jurnalismul, Dreptul și Psihologia. Și facultatea de Kinetoterapie se anunță a fi în mare vogă, mai ales printre studenții italieni veniți să se școlească pe bani puțini, ca să lucreze mai apoi într-o industrie de milioane de euro. „Asta a fost marea surpriză de anul trecut. Italienii vin datorită dezvoltării afacerilor în zona SPAurilor, a masajului. Uniunea Europeană ne obligă să le percepem aceleași taxe ca și studenților români, adică 3.000 de lei, ceea ce pentru ei este puțin. Cele 60 de locuri nu au fost suficiente, au existat mai multe dosare decât poate să proceseze Ministerul Educației. Ne-am gândit să deschidem o astfel de specializare dar în engleză, pentru că acum străinii trebuie să facă mai întâi un an pregătitor de limba română”, explică Marilen Pirtea, rectorul universității. Potrivit acestuia, un indicator pentru domeniile de succes pot fi și premiile Nobel, iar în ultimul an, cele mai multe au fost acordate în domeniul Biologiei. În ceea ce privește Universitatea București, „vedeta” admiterii din 2013 a fost specializarea Limbi Moderne Aplicate a Facultății de Limbi Străine, cu o concurență-record de 92 de candidați pe loc, urmată de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultății de Administrație și Afaceri, cu 24 de candidați pe loc și specializarea Hidrologie și Meteorologie a Facultății de Geografie, cu 19 candidați pe loc. Fug de Teologie Dacă se va menține trendul de anul trecut, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca va atrage cei mai mulți candidați la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, la Psihologie, Geografie sau la Științe Politice. Peste 450 de tineri s-au întrecut în 2013 pentru unul dintre cele 108 locuri bugetate de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, iar mai bine de 700 și-au disputat cele 170 de locuri la buget ale Facultății de Drept. Un succes imens a avut și specializarea Informatică Economică din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, unde s-a înregistrat o concurențărecord de 232 de candidaţi pe 39 de locuri bugetate. Pe de altă parte, puțini au fost interesați să intre la Facultatea de Teologie Reformată, Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Teologie Greco-Catolică. România, fabrica de medici a Uniunii Europene De departe, cel mai prolific domeniu va fi Medicina, al cărui succes nu se va diminua nici în următorii 20-30 de ani, crede Vasile Astărăstoaie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași. „Dacă ar fi să fac o clasificare al celor mai căutate facultăți, pe primul loc ar fi Medicina Dentară, apoi Generală și Asistență Medicală. Ierarhia este dictată de oferta de muncă din Europa. Se cer asistente cu licență, au crescut standardele”, spune Astărăstoaie. O investiție greu de recuperat Și aici a „plouat” cu studenți străini, ceea ce a dus la modificarea criteriilor de admitere pentru această categorie de candidați: „Au fost peste 1.000 de dosare depuse pentru numai 300 de locuri libere, așa că a trebuit să creștem punctajul de selecție. În plus, au un avantaj olimpicii sau cei care fac voluntariat”. Potrivit acestuia, țara noastră va continua să fie în următoarele decenii principalul furnizor de specialiști în medicină al Uniunii Europene. Numai la momentul actual profesează în UE circa 24.000 de medici școliți în România. „Acum există un deficit de 150.000 de medici în UE, iar ultima estimare este ca până în 2020, 50% dintre locurile pentru medici să fie vacante”, explică Astărăstoaie. O afacere la care statul român nu are nimic de câștigat, ba dimpotrivă: „Dacă pleacă un fotbalist, clubul câștigă milioane de euro, dar dacă pleacă un medic pierde și statul, și spitalul. Am propus o serie de soluții precum parteneriate cu țările unde exportăm cei mai mulți specialiști, ca să ne recuperăm cumva investiția, fie prin burse oferite celor rămași în țară, fie prin traininguri sau investiții în tehnologia de la noi”.

Sursa: Evz.ro

 

Cum a schimbat radical Bac-ul „Big Brother” admiterea la facultate

Efectele introducerii camerelor de supraveghere la examenul de Bac, în 2011, au început să se facă simțite cu adevărat la nivelul învățământului superior abia acum. După ce s-au convins trei ani la rând că examenul își menține rigorile și numai tinerii cu adevărat motivați ajung să promoveze, universitățile cu vechime și-au schimbat radical sistemul de admitere. Modalitatea de triere a candidaților care își vor încerca, anul acesta, norocul la Academia de Studii Economice (ASE) din București este, de departe, cea mai interesantă. Supra-numită „fabrica de economiști” a României, ASE-ul va organiza o admitere în baza mediei de la Bac, dar va exista și o surpriză. „Elementul nou al admiterii este constituit de eseul motivațional, pe care candidatul îl depune la înscriere și care este evaluat cu admis/ respins. În eseu, candidatul ar trebui să facă referire la motivele si argumentele care l-au determinat să aleagă ASE-ul, respectiv o anumită specializare, la aşteptările sale privind viaţa de student în ASE, la planurile sale de carieră, precum şi la anumite abilităţi sau rezultate care l-ar recomanda să fie studentul nostru”, explică prorectorul Tigu Gabriela. Semestrul întâi, adevărata provocare Decizia vine după ce introducerea examenului scris în 2013 a lăsat universitatea cu multe locuri neocupate. Deși aparent mai facil, noul sistem de admitere de inspirație occidentală este unul mult mai strict. „Candidații vor intra în concursul de medii abia după evaluarea eseului, așa cum se practică și la universitățile din străinătate. După primul semestru însă, va avea loc o evaluare în funcție de care se va decide cine rămâne și cine pleacă. Așa ne asigurăm că vom avea studenți de calitate”, explică Florina Mohanu, purtătorul de cuvânt al ASE. Actualul examen de Bacalaureat, mai spune aceasta, a devenit mai complicat decât orice examen scris de admitere: „Ar fi fost irelevant să organizăm o testare, mai ales că elevii sunt deja obosiți după Bac, care a devenit realmente un examen serios. E suficient că se află printre cei 30%-40% care iau examenul. De acum nu o să se mai scadă ștafeta, greu a fost până s-a ajuns aici”.

Sursa: Evz.ro