Peste 300 de membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.) au pichetat, luni, sediile Guvernului și al Uniunii Social Liberale, cerând o întâlnire cu prim-ministrul, Victor Ponta, ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu, ministrul Educației Naționa…le, Remus Pricopie, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea.

Dascălii au cerut, luni, în stradă, salarii decente, o lege a educației care să le respecte drepturile, un învățământ depolitizat și nebirocratic.

O delegație a F.S.L.I a participat, aproximativ o oră, la o întâlnire cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, secretarul de stat din Ministerul Educației Naționale, Ștefania Duminică și consilierul prim-ministrului Victor Ponta, Corneliu Calotă.

“Am mai prezentat încă o dată toate solicitările noastre, ni s-a dat dreptate, dar nu ni s-au oferit soluții. Partea guvernamentală ne-a cerut, indirect, să evităm ieșirea în stradă, iar noi am solicitat ca până miercuri să fim invitați la o întâlnire cu premierul și cu miniștrii Educației, Finanțelor și Administrației Publice. Nu vrem să ni se dea dreptate la o masă de discuții, știm că avem dreptate, vrem ca cei pe care i-am ales să își respecte promisiunile și să rezolve problemele educației, pentru că de educație depinde viitorul acestei țări”, a spus, la ieșirea de la Guvern, președintele FSLI, Simion Hancescu.

Revendicările membrilor FSLI sunt:

• Alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din P.I.B. pentru educație, conform art.8 din Legea Educației Naționale și creșterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învățământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public. Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație este singura soluție pentru a micșora decalajul dintre România și celelalte țări membre ale Uniunii Europene care alocă, în medie 5,2% din procesul intern brut pentru finanțarea învățământului;
• Modificarea Legii educației naționale, inclusiv în ceea ce privește statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent și să conducă la creșterea calității actului de instrucție și educație, dar și la creșterea gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor, respectiv:
– reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ și gradul didactic I;
– Decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice să se facă de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației Naționale;
– Introducerea prevederilor Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic;
– Reintroducerea sporului de doctorat;
– Posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puțin 3 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei;
– Acordarea gradației de merit și pentru personalul didactic auxiliar;
– Introducerea posibilității dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanțare de la bugetul de stat;
• Adoptarea unei legi de salarizare, prin care:
a) salariile profesorilor debutanți să crească cu 50 %, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcției didactice și cel minim să fie de 2:1. Majorarea salariilor cadrelor didactice debutante ar conduce la creșterea veniturilor nete ale acestora de la 800 de lei, în prezent, la aproximativ 1.200 de lei. În acest fel, meseria de dascăl poate deveni motivantă și tinerii performanți pot fi atrași către cariera didactică;
b) reîntregirea veniturilor personalului din învățământ la nivelul celor din luna mai a anului 2010, ceea ce ar implica creșterea salariilor personalului din învățământ cu aproximativ 15%;
c) majorarea salariilor personalului nedidactic, ale căror venituri actuale, le permit un trai sub limita de subzistență; o măsură absolut necesară și obligatorie, care ar genera creșterea veniturilor nete ale personalului nedidactic de la aproximativ 600 lei cât sunt în prezent la aproximativ 700 de lei net, o reprezintă reintroducerea sporului de vechime în muncă;
• Depolitizarea învățământului astfel încât, în dobândirea funcției de director al unității de învățământ, rolul determinant să revină colectivului unității și nu factorilor politici. O asemenea măsură este posibilă prin inserarea în Legea educației naționale a unei prevederi conform căreia cadrele didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea unei funcții de conducere din unitățile de învățământ să depună la dosarul de concurs avizul conform, favorabil, al consiliului profesoral al unității de învățământ care organizează concursul/pentru care se organizează concursul;
• Debirocratizarea sistemului de învățământ, în sensul eliminării volumului uriaș de hârtii și situații care sunt solicitate personalului didactic de către funcționarii din inspectoratele școlare și de cei din Ministerul Educației Naționale, documente lipsite de relevanță, care zac uitate în sertare. Personalul didactic trebuie să se ocupe de procesul instructiv – educativ, de îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor și a propriei pregătiri profesionale și nu să își dedice activitatea întocmirii de situații și evidențe lipsite de relevanță în activitatea profesională!
• Regândirea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă și nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoștințele dobândite, pentru a face față cerințelor în schimbare și competiției de pe piața forței de muncă.