Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Inițiativa modificare Legea nr.62/2011

LEGE

Pentru modificarea si completarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social

 

Art. 1 – Legea nr. 62/2011  a dialogului social, publicata in Monitorul oficial la Romaniei, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 litera r)  teza a II-a se modifică și va avea următorul cuprins:

r) Sectoarele de activitate, stabilite de Consiliul Național Tripartit, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

2  Articolul 3, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi dintr-o unitate angajatoare sau din unităţi angajatoare diferite ale aceluiași sector de activitate.

3. Articolul  10 se modifică şi se completează și va avea următorul cuprins:

(1) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale, nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor sau pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.

(2) Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă, atât ale reprezentanţilor în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale, cât şi ale membrilor de sindicat, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală.

(3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere alese, pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special.

4. Articolul 30, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Angajatorul invită delegaţii desemnaţi de organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate să participe în consiliul de administraţie sau în alte organe asimilat acestuia, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

5. Articolul 41, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Un sindicat poate fi afiliat, la nivel național, în același timp,  numai la o singură federație sindicală. În mod corespunzător, o federație sindicală poate fi afiliată, la nivel național, în același timp, numai la o singură confederație sindicală.

6. Articolul 51 alineatul (1), punctul A, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e),  cu următorul cuprins:

e) au în componenţă federaţii sindicale reprezentative în cel puţin 15% din sectoarele de activitate;

7. Articolul 51 alineatul (1), punctul C, litera c) se  modifică și va avea următorul cuprins:

c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin 35% din numărul angajaților unităţii.

8. Articolul 51 alineatul (1), după punctul C, se introduce un nou punct, punctul D, cu următorul cuprins:

D) Dacă nu îndeplinesc condiţiile stabilite la alin. (1) lit. C, sindicatele sunt reprezentative la nivel de unitate dacă sunt afiliate la o organizaţie sindicală reprezentativă în sectorul respectiv. Dovada reprezentativităţii se face cu adeverinţă de afiliere eliberată de federația sindicală reprezentativă, însoțită de copia hotărârii de constatare a reprezentativității organizației la care este afiliat sindicatul, fără a fi necesară pronunțarea unei hotărâri judecătorești de constatare a reprezentativității sindicatului.

9. Articolul 52, punctul A, după litera d) se introduce o  nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de constatatare a reprezentativităţii federaţiilor membre constituite la nivelul a cel puțin 15% din totalul sectoarelor de activitate.

10. Articolul 55 alineatul 1, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) doi sau mai mulți angajatori din același sector de activitate definit prin apartenența obiectului principal de activitate la aceeași diviziune, grupă sau clasă conform codului CAEN, pot constitui o organizație patronală denumită, în continuare, și patronat.

b) două sau mai multe patronate din același sector de activitate pot constitui o federație patronală.

11. Articolul 55 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins :

(5) Un angajator poate fi afiliat, la nivel național, în același timp, numai la un singur patronat sau federație patronală. Un patronat sau o federație patronală pot fi afiliate, la nivel național, în același timp, numai la o singură organizație patronală de rang superior.

12. Articolul 72 alineatul (1),  Punctul A, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) au în componenţă patronate sau federaţii patronale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin 15% din sectoarele de activitate;

13. Articolul 72 alineatul (1),  Punctul  B, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins :

a) au statut legal de patronat sau federație patronală.

14. Articolul 73,  punctul A, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) situație cumulativă semnată de reprezentantul legal al confederației patronale, cuprinzând lista patronatelor și federațiilor patronale afiliate, cu specificarea uniățtilor membre ale acestora precum și a numărului total de angajați al fiecăreia, certificat de inspectoratele de muncă.

15. Articolul 73,  punctul A, după litera c) se  introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

d) copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de constatatare a reprezentativităţii patronatelor sau federaţiilor patronale constituite la nivelul a cel puţin 15% din totalul sectoarelor de activitate;

16. Articolul 73,  punctul B, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b) situație cumulativă semnată de reprezentantul legal al patronatului sau al federației patronale, după caz, cuprinzând lista unităților membre și numărul total de angajați ai acestora, certificat de inspectoratele teritoriale de muncă, precum și copii ale documentelor de aderare a membrilor.

17. Articolul 73,  punctul B, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) sectorul de activitate, stabilit prin hotărâre de guvern și numărul de angajați din cadrul acestuia.

18. Articolul 74 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins :

(1) Anterior depunerii dosarului de reprezentativitate la Tribunalul Municipiului București, confederațiile patronale, federațiile patronale și patronatele vor depune o copie scrisă și una în format electronic a respectivului dosar la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care o va înregistra și va emite dovada în acest sens.

19. Art.78, după litera f) se introduce o noua litera f1)

f1) stabilește sectoarele de activitate;

20. Articolul  128, alineatul  (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, grupuri de unităţi, sectoare de activitate şi la nivel naţional.

21. Articolul 133, alineatul (1), literele b) și c) se modifică, se introduce o noua litera, litera d) și vor avea următorul cuprins:

b) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile în care cel puțin una dintre părțile negociatoare are  membri și care fac parte din grupul de unităţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;

c) pentru toţi angajaţii din unităţile din sectorul de activitate pentru care se negociază contractul colectiv de muncă, în care cel puțin una dintre părţile semnatare are membri.

d) pentru toți angajații din toate unitățile din țară în cazul contractului colectiv de muncă unic la nivel național.

22. Articolul 133, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de sectoare, pentru personalul din sectorul bugetar, părţile vor stabili expres modalităţile de negociere a contractelor/acorduri colective de muncă la nivelul autoritățiilor și instiituțiilor care au în subordine alte persoane juridice care angajează forță de muncă, autorități/instituții aflate în subordonarea autorității publice centrale.”

23. Articolul 134, punctul A, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d),  cu următorul cuprins:

d) la nivel național, de către confederațiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi;

24. Articolul 134, punctul B, după litera c), se introduce o nouă literă, litera d),  cu următorul cuprins:

d) la nivel național, de către confederațiile sindicale sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi.

25. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional conform prezentei legi au dreptul să negocieze contracte colective de muncă la nivelul sectoarelor de activitate şi grupurilor de unităţi în care au federaţii membre, la cererea acestora.

(2) În mod corespunzător, federaţiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate conform prezentei legi au dreptul să negocieze contracte colective de muncă la nivel de grupuri de unităţi şi de unităţi în care sindicatele afiliate au membrii, la cererea acestora.

(3) În unităţile în care nu există sindicate reprezentative conform prezentei legi negocierea contractului colectiv de muncă se face de reprezentanţii aleşi ai angajaţilor.

26 . După articolul 135 se introduce un  nou articol, articolul 1351 , cu următorul cuprins:

Art. 135 1

(1) Reprezentativitatea la niveluri inferioare se transferă după cum urmează:

Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional vor împuternici în scris federațiile sindicale afiliate care nu îndeplinesc condițiile de reprezentativitate prevăzute la art. 51  alin. (1), punctul B să negocieze contractele colective de muncă la nivel de sectoare de activitate, sau, după caz, la nivel de grupuri de unităţi.

Federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sectoare de activitate  sau, după caz, la nivel de grupuri de unităţi vor împuternici în scris sindicatele afiliate care nu îndeplinesc condițiile de reprezentativitate prevăzute la art. 51, alin. (1), punctul C să negocieze contractele colective de muncă la nivel de unitate.

(2) Fiecare confederație sindicală reprezentativă la nivel național va desemna o singură federație sindicală care nu îndeplinește condițiile de reprezentativitate prevăzute la art. 51 alin. (1) pct. B) să negocieze contractul colectiv de muncă la nivel de sector de activitate, sau, după caz, la nivel de grup de unităţi.

27. Articolul 137, punctul A, după litera a),  se introduce o nouă literă, litera a)1,  cu următorul cuprins:

a) 1  la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine alte persoane juridice care angajează forță de muncă, de către conducătorul autorității sau instituţiei publice şi sindicatele legal constuite şi reprezentative, potrivit legii.

28. Articolul  141,  alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 de  luni.

(2) Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, pe o durată de maximum 48 de luni.

29. Articolul 156 se completează și va avea următorul cuprins:

Dreptul angajaţilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea, încheierea negocierilor contractelor colective de muncă, precum şi cu aplicarea acestora este garantat de lege şi se soluţionează potrivit procedurilor reglementate prin prezenta lege.

30. Articolul 161, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

c) angajatorul sau organizaţia patronală nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă;

31. Articolul 161, după litera c), se introduc două litere noi, literele d) și e), cu următorul cuprins:

d) în cazul eşuării negocierilor anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă;

e) în cazul neacordării în mod colectiv la minimum 20% dintre angajaţi, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, contractele colective şi individuale de muncă aplicabile.

Expunere de motive

 

Legea dialogului social nr. 62/2011, în forma actuală, a îngrădit posibilitatea exercitării dreptului fundamental la negocieri colective ceea ce contravine Constituţiei României şi convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

În primul rând, anularea dreptului la negocieri colective s-a realizat prin condiţiile excesive impuse organizaţiilor sindicale pentru negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate (½ plus unu din numărul total al salariaţilor). Încă din faza de elaborare a Legii dialogului social, Biroul Internaţional al Muncii în Protocolul  de comentarii tehnice cu privire la proiectul de cod al muncii şi proiectul de lege privind dialogul social în în România” (2011) a arătat că: “Biroul anticipează că noua limită minimă va fi dificil de atins şi, ca urmare, sub toate scopurile sale, negocierea colectivă se va desfăşura în principal cu reprezentanţii salariaţilor, în detrimentul organizaţiilor sindicale constituite la nivel de unitate”. În plus, Convenţia privind promovarea negocierii colective nr. 154/1981 prevede că, atunci când în aceeaşi unitate există atât sindicate cât şi reprezentanţi ai salariaţilor, vor trebui luate masuri corespunzătoare pentru a garanta ca participarea reprezentanţilor salariaţilor nu poate servi la slăbirea situaţiei organizaţiilor sindicale.

Ceea ce Biroul Internaţional al Muncii a anticipat s-a realizat, timpul dovedind faptul că dreptul la negocieri colective a fost grav efectat, numărul de contracte colective de muncă înregistrate la nivel de unitate  fiind  redus la aproximativ jumătate.

Astfel, potrivit datelor MMFPSPV redate în studiul – Impactul reformelor legislative asupra relaţiilor industriale din România publicat pe site-ul oficial al Organizaţiei Internaţionale a Muncii:

  • la finele anului 2008 erau înregistrate 7.372 contracte la nivel de unitate şi 4.357 acte adiţionale,
  • la 30 iunie 2011 numărul contractelor colective înregistrate a fost de 2.801, iar numărul de acte adiţionale era de 2.990,
  • la 30 iunie 2012 au fost consemnate 4.335 contracte colective la nivel de unitate şi 951 acte adiţionale.
  • a nivel de sector au fost încheiate, de la intrarea în vigoare a Legii dialogului social nr. 62/2011 şi până în prezent, numai 3 contracte colective de muncă.

O altă garanţie a dreptului la negocieri colective o constituie reglementarea obligativităţii negocierii anuale a salariului, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesională şi condiţiile de muncă şi a posibilităţii declanşării conflictului de interese în cazul eşuării negocierilor chiar dacă contractual colectiv de muncă este în vigoare.

În ceea ce priveşte negocierea la nivel de sector este necesar ca sectoarele de activitate să fie stabilite de Consiliul Naţional Tripartit si doar aprobate prin hotărâre de Guvern.

În prezent Legea dialogului social prevede sectoarele se stabilesc prin hotărâre a guvernului. După intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011 acest lucru s-a realizat abia în luna decembrie 2011 (la 7 luni de la publicarea Legii dialogului social), întregul sistem de negocieri colective la acest nivel a fost în acel interval blocat.

Sub imperiul reglementărilor Legii dialogului social în forma actuală, încheierea unui contract colectiv la nivel naţional nu este posibilă ceea ce reprezintă o restricţie a principiului negocierii colective libere şi voluntare consacrat de art. 4 din Convenţia O.I.M. nr. 98, ratificată de România. Renunţarea la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional a condus la rămânerea în afara sistemului de contracte colective, a salariaţilor din unităţile cu mai puţin de 20 angajaţi.

Durata maximă pentru care se poate încheia un contract colectiv de muncă de 24 de luni a fost considerată de Biroul Organizaţiei Internaţionale a Muncii restrictivă.

Astfel, Biroul a recomandat prin Protocolul de comentarii tehnice cu privire la proiectul de cod al muncii şi proiectul de lege privind dialogul social în în România „să se acorde o mai mare flexibilitate partenerilor de negociere prin asigurarea posibilităţii ca un contract colectiv să fie încheiat, de exemplu, pentru o perioadă cuprinsă între unul şi patru ani.

Directiva 2002/14/CE instituie la nivelul tarilor membre UE reguli comune privind informarea si consultarea si informarea la nivel de intreprindere. Acest drept implică printre altele, adaptarea cadrului juridic existent, astfel încât să se prevadă instrumentele juridice și practice care permit exercitarea dreptului la informare și consultare. Totodată Directiva prevede că statele membre se asigură că reprezentanții salariaților, în exercițiul funcțiunii, beneficiază de protecție și garanții suficiente pentru a le permite să își îndeplinească corespunzător obligațiile care le-au fost încredințate.

Deşi o cerinţă privind numărul minim de membri nu este prin ea însăşi incompatibilă cu Convenţia nr. 87, Comitetul pentru libertatea de asociere a afirmat că numărul de salariaţi trebuie stabilit în mod rezonabil astfel încât să nu se împiedice înfiinţarea de organizaţii. Prevederile privitoare la ce înseamnă un număr rezonabil pot varia în funcţie de condiţiile specifice în care se impune o anumită restricţie, dar ar trebui să ţină cont de proporţia de întreprinderi mici din ţară. De aceea Biroul recomandă ca această cerinţă privind necesitatea existenţei a 15 salariaţi pentru înfiinţarea unui sindicat la nivel de întreprindere să fie evaluată având în vedere caracterul predominant al micilor întreprinderi de pe piaţa muncii pentru a se asigura că nu se va pune astfel o piedică la înfiinţarea de sindicate pentru un segment important reprezentând întreprinderile mici.

Din această perspectivă, modificarea Legii dialogului social în sensul că pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi care pot face parte din unităţi angajatoare diferite ale aceluiaşi sector de activitate garantează respectarea dreptului la asociere.