PREUNIVERSITAR

FOTO Panoul de onoare al României. Poveştile tinerilor care au luat 10 „curat“ la Bacalaureat

Nu au fost mulţi cei care au reuşit să obţină note mari la examenul de Bacalaureat 2014, iar cei care au obţinut zece „curat“ au fost şi mai puţini. „Adevărul“ vă prezintă poveştile celor care au reuşit să strălucească la examenul de Bacalaureat din 2014. Poveştile elevilor de 10: Careianca Alina Demian le-a dat peste nas preminaţilor clasei Sătmăreanca Alina- Maria Demian, eleva Liceului Teoretic Carei, le-a dat peste nas premianţilor clasei, prin performanţa de a obţine media 10 la examen de Bacaluareat 2014. Însă celălalt elev de 10 de la Eminescu, Alex Pop, i-a obişnuit pe colegi cu astfel de rezultate, fiind şeful de promoţie al anului. În timp ce, pentru o mulţime de elevi, bacalaureatul este un adevărat coşmar, există şi câteva excepţii, care tratează examenul maturităţii ca pe un test obişnuit al cunoştinţelor acumulate în anii de şcoală. Fără panică, fără stres, fără emoţii. Este cazul unei eleve de la Liceul Teoretic din Carei, care a reuşit să treacă prin examenul maturităţii fără nicio greşeală, obţinând 10 pe linie. Povestea Dianei Borcău, cea care a trecut examenul fără emoţii şi se pregăteşte pentru Medicină Absolventa de nota 10 la Bac 2014 în Alba este o elevă modestă care a trecut cel mai dificil examen de până acum fără emoţii şi fără stres. Diana Alexandra Borcău a încheiat fiecare an şcolar cu media maximă. La fel s-a întâmplat şi la Bacalaureat, unde a promovat tot cu 10. Diana Alexandra Borcău este din Bucerdea Vinoasă, sat component al comunei Ighiu, şi a studiat în Alba Iulia, încă din clasa a V-a. La liceu, a fost elevă în clasa de Ştiinţe ale Naturii – profil real, la liceul privat „Sfântul Iosif”. Eleva a promovat fiecare an şcolar cu media 10 şi a participat la numeroase concursuri şi olimpiade, atât în gimnaziu cât şi la liceu.   Ploieşteanca Diana Maria Şerban, absolventă de 10 la Bacalaureat   Diana Maria Şerban, absolventă a Colegiului Jean Monnet din Ploieşti, este una dintre cele patru eleve din Prahova care au obţinut media 10 la Bacalaureat. Performanţa obţinută de Diana la examenul maturităţii este doar un pas firesc în parcursul şcolar al elevei, unul despre care vorbeşte cu modestie, deşi rezultatele ar putea spune oricând contrariul.   A fost şefă de promoţie în clasele V-VIII, dar şi în liceu, a câştigat de două ori concursul de cultură generală “The Best”, desfăşurat între colegiile judeţului Prahova şi, deşi a urmat matematica-informatica, a luat 10 la toate probele bacalaureatului. Toţi cei 12 ani de studii i-a urmat în acelaşi colegiu, Jean Monnet, fostul Liceul Pedagogic din Ploieşti.   Andra Mândru, eleva de 10 la Bac, îndrăgostită iremediabil de matematică   Performanţă remarcabilă la bacalaureat! Cinci elevi din judeţul Călăraşi au reuşit să promoveze cu medie maximă examenul. Andra Mândru de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Călăraşi este una dintre elevele cu care ne mândrim. Olimpică şi şefă de promoţie în anii de gimnaziu, Andra doreşte să devină studentă la matematică, iar visul său este să devină dascăl.   Media 10 de la bac este rezultatul unei munci intense, dublată de ambiţie şi de multe sacrificii. Andra recunoaşte că de multe ori a exagerat cu pregătirea şi a renunţat la relaxare alături de prieteni. Motivaţia a fost însă mai puternică decât orice ispită. Şi-a dorit întotdeauna să fie prima şi nu a făcut compromisuri de niciun fel, iar reuşita de la bacalaureat este cea mai mare bucurie pe care a trăit-o.   Frumoasă şi deşteaptă: Lorena Budulan de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ din Braşov a luat singurul 10 curat de la Bacalaureat   Rezultatele de la Bacalaureat 2014 arată că rata de promovare din sesiunea iunie-iulie 2014, înaintea contestaţiilor, este de 68,22% la Braşov cu aproape 10% mai mare decât media naţională de 59,06%.   Lorena Budulan a ales Colegiul Naţional Andrei Şaguna când a intrat in clasa a V-a. Este cea bună şcoală din Braşov şi figurează în top zece naţional. „Am ales Şaguna în gimnaziu la îndrumarea părinţilor. După cei patru ani m-am convins că este cea mai bună şcoală din Braşov şi am decis că vor urma aici şi cei patru ani de liceu“, povesteşte eleva.   Nu a fost niciodată preocupată să aibă 10.00 pe linie. În cei patru anii de liceu a avut media generală 9.00. A vrut însă să înveţe cât mai mult. Media de la Bacalaureat a surprins-o puţin. „M-am pregătit mai mult în ultimul an. Nu mi s-a părut foarte greu la Bacalaureat.   Ce spune despre BAC un elev de 10 din Târgovişte, acceptat la University College London înainte de a da examenul   Liviu Neagu, un tânăr absolvent de liceu din Târgovişte, se numără printre puţinii elevi din ţară care au reuşit să obţină nota 10 la toate materiile de BAC 2014.   Cu inteligenţa i-a uimit deja pe englezii de la University College London, care l-au acceptat încă din luna mai la „Relaţii internaţionale – Studii Politice Europene”. Singura condiţie era să obţină peste 9.30 la Bacalaureat 2014. Cum media sa este maximă la BAC 2014, Liviu se poate odihni în următoarele două luni, pentru că la toamnă începe o nouă etapă în viaţa lui.   Candidata care a luat singura notă de 10 la Bacalaureat rămâne să studieze în România   Maria Mănăilă, absolventă a Colegiului Naţional „Al. I. Cuza”, a obţinut note de 10 pe linie la examenul de Bac 2014 la limba română, la matematică şi la biologie. Singurul candidat din Vrancea care a luat examenul de Bacalaureat cu nota 10, Maria Mănăilă, a absolvit Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” ca şefă de promoţie, de asemenea cu note de  10 pe linie.   Acelaşi lucru s-a întâmplat însă şi în timpul gimnaziului, la Şcoala „Ştefan cel Mare”, unde a avut tot timpul medii maxime.   Denisa Savu, singura elevă de 10 la BAC 2014 din judeţul Sibiu   În clasa a X-a, la olimpiada naţională de biologie, a ştiut că visul ei în viaţă va fi să salveze vieţi. Aşa că a învăţat temeinic, şi-a luat BAC-ul cu 10 iar acum se pregăteşte pentru cea mai frumoasă provocare de până acum: examenul de admitere la Facultatea de Medicină.   Denisa Savu a terminat cu brio, şefă de promoţie, Colegiul Naţional “Octavian Goga”, una din şcolile de elită ale Sibiului. Iar duminică seara, telefonul unui prieten avea să încununeze cu lacrimi de bucurie munca celor mai frumoşi ani: Denisa e singurul elev din judeţul Sibiu care a obţinut 10 pe linie la examenul de maturitate.   Eleva de 10 a vasluienilor   Eleva Teodora Nebunu, de la Liceul Mihail Kogălniceanu, este singura elevă din municipiul Vaslui care a obţinut 10 pe linie la Bacalaureat 2014.   În judeţul Vaslui, patru eleve au reuşit să promoveze Bacalaureatul cu 10. Alături de Teodora, în topul celor mai buni liceeni se află alte trei eleve- Mihaela Oana Mihăilă şi Elena Neştian, de la Colegiul Codreanu, din Bârlad şi Teodora Mazdrag, de la Colegiul Cuza Vodă Huşi.   Alexandru Dinu, un alt elev de nota 10   Alexandru Dinu, elev de 10 pe linie, are de gând să urmeze Automatica în Bucureşti şi apoi să lucreze la Microsoft. Spune că a învăţat pentru el şi că pregătirea pentru examenul de Bacalaureat ar fi trebuit să înceapă încă din clasele primare.   Frumoasele fete deştepte ale Iaşiului   Judeţul Iaşi s-a detaşat în 2014 în fruntea clasamentului naţional al „zeciştilor“ de la Bacalaureat 2014. 14 elevi au reuşit să obţină nota maximă la examenul de maturitate, dintre cei 95 în toată ţara, iar procentul de promovabilitate la nivelul judeţului este de 73,65%, comparativ cu 67,51% în 2013   Oficialii învăţământului ieşean spun că au analizat cu atenţie cauzele semi-eşecului de la Bac-ul din 2013 şi că au remediat deficienţele constatate.   Singura absolventă de liceu tehnologic din ţară  cu 10 la Bac   Doriana Şandru, eleva care a făcut naveta timp de patru ani la o şcoală dintr-un orăşel clujean, este singura absolventă a unui liceu cu profil tehnologic din ţară care a luat media 10 la examenul de Bacalaureat 2014. Ea a excelat fără a lua meditaţii, învăţând la un liceu unde promovabilitatea a fost de 35%. Afişarea rezultatelor la Bac 2014 s-a făcut astăzi la centrele de examinare.   Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 au fost publicate pe site-ul edu.ro, duminică seară. Conform notelor afişate, 102 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut. La examenul de Bacalaureat 2014, cinci elevi din Cluj au avut 5 medii de 10. Unul dintre ei este un caz unic în ţară.   Ce spune despre examenul de Bacalaureat Alexandra Turcu, absolventa cu nota cea mai mare din Bistriţa   Alexandra Turcu este absolventă a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”, iar la examenul de Bacalaureat 2014 a obţinut media cea mai mare din judeţ, 9,96. Tânăra spune că s-a pregătit în timpul anului, iar în ultimele două săptămâni doar a recapitulat şi aprofundat materiile.   „Examenul a fost uşor, adică cel puţin mai uşor decât mă aşteptam. Nu a fost nimic neaşteptat la niciuna dintre probe. Totuşi, am avut ceva emoţii la istorie, pentru că nu-mi prea place să învăţ date, nu mi se pare folositor”, spune Alexandra, întrebată fiind cum i s-a părut examenul maturităţii, pe care l-a trecut cu brio, cu cea mai mare medie din judeţ. Alexandra a obţinut media 9,96. La proba scrisă de la limba română a obţinut 9,9, la Istorie 10 şi la Filosofie 10.   Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu“, cel mai bun liceu din judeţul Bacău în 2014: două eleve de 10 la Bacalaureat   Elevele de 10 pe linie de la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu“ au planuri mari pe viitor. Teodora Gaşpar îşi doreşte să facă medicina în România şi rezidenţiatul în străinătate. „A fost uşor Bacalaureatul, accesibil tuturor. Ştiam că voi lua notă mare, dar nu credeam că voi lua 10 la toate probele, mai ales că la română nu am făcut pregătire. Vreau să urmez Facultatea de Medicină la Bucureşti şi eventual rezidenţiatul în străinătate. Avem un învăţământ medical de foarte bună calitate şi nu văd rostul să urmez studiile afară“, a spus Teodora Gaşpar.   Singurul zece „curat”, obţinut de Ioana Denisa Iordache de la  liceul „Ion Luca” Vatra Dornei din Suceava   Singura medie de 10 din judeţul Suceava a fost obţinută de Ioana Denisa Iordache de la Liceul Teoretic „Ion Luca” din Vatra Dornei, specializarea matematică – informatică. Ioana Denisa a susţinut probele scrise ale examenului de bacalaureat la Limba română, Matematică şi Anatomie.   În judeţul Suceava examenul de bacalaureat a fost susţinut de 5.959 de elevi, dintre care 3.694 au reuşit să obţină medie de trecere, rezultând o promovabilitate de 61,99%, cu mai bine de zece procente peste media naţională.   Elevele de la Colegiul “Codreanu” Bârlad care au luat note maxime la toate tezele de la Bacalaureat   În judeţul Vaslui, patru eleve au reuşit performanţa de a absolvi Bacalaureatul cu 10 pe linie: Mihaela-Oana Mihăilă şi Elena Neştian, de la Colegiul Naţional “Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad, Teodora-Elena Vîrlad, de la Colegiul “Cuza Vodă” Huşi şi Teodora Nebunu, de la Liceul “Mihai Kogălniceanu” Vaslui.   Mihaela-Oana Mihăilă şi Elena Neştian au fost colege de clasă şi bune prietene. Media finală de la Bacalaureat au venit să confirme că notele de 10 primite în anii de liceu de la profesori au fost meritate cu vârf şi îndesat. Ambele sunt olimpice şi au particiapt în anii de liceu la fazele naţionale ale Olimpiadelor.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BACALAUREAT 2014 Abandon în creştere la Bac

Numărul candidaţilor din clasa a XII-a care se prezintă la examenul de Bac este în scădere în ultimii 10 ani. Dacă în 2004, 4.000 de absolvenţi din promoţia respectivă nu s-au mai prezentat la examen, la Bacalaureat 2014 diferenţa a fost de 7.000 de elevi. Însă în total, raportat la absolvenţii de anul acesta, abandonul la Bac 2014 a fost de 27%. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi la Bac anul acesta, 129.841 au fost din promoţia curentă, dintre care s-au şi prezentat la examen doar 122.590, cu aproape 7.000 de candidaţi mai puţin, potrivit Ministerului Educaţiei. Primele rezultate de la BAC 2014 au fost afişate la avizierele liceelor unde candidaţii au terminat studiile, până luni, la ora 12.00, iar cei nemulţumiţi au depus contestaţii imediat după aflarea rezultatelor parţiale la BAC 2014, între orele 12:00 şi 16:00.   Rezolvarea contestaţiilor la Bacalaureat 2014 se va face între 8 şi 10 iulie.   Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro.   Doar 73% au dat Bac-ul   Datele parţiale centralizate de Ministerul Educaţiei arată că, din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat 2014, cu două procente mai mult decât în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat 2013. În schimb, în sesiunea din 2013, la Bac s-au înscris 148.330 de tineri care au absolvit liceul anul acesta şi s-au prezentat 138.161, deci cu aproximativ 10.000 mai puţin. Prin comparaţie, în 2012, din 155.266 s-au prezentat 146.599, deci cu vreo 9.000 mai puţini, în timp ce în 2012, diferenţa era de aproximativ 6.000 de absolvenţi din promoţia anului respectiv. Situaţia a fost sesizată şi de bloggerul adevarul.ro Ştefan Vlaston, care a arătat că interesul tinerilor pentru a participa şi promova la Bacalaureat este în scădere în ultimii ani. „Dacă nu generăm programe de studii, curriculumul şcolar, formarea profesională, care să-i atragă pe elevi cu perspectiva de a obţine joburi bine plătite, fenomenul de fugă din şi de învăţământul liceal şi superior se va accentua”, a explicat Vlaston. Rata de promovare a scăzut drastic când s-au introdus camerele de supraveghere în sălile de examen în 2011. În ceea ce priveşte promovabilitatea absolvenţilor din promoţia curentă, ea este de 67,71% anul acesta, în timp ce anul trecut a fost de 63,11%, în 2012 de 21,52%, iar în 2011 a fost de 50,38%.

Mai puţin de 90.000 de candidaţi au promovat la Bac 2014 În această sesiune au promovat 59,25% dintre absolvenţii de clasa a XII-a. Rezultatul este superior cu 4 procente celui consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013 (54,4%). Procentul de promovare pentru promoţia curentă este de 67,61%, cu 4,5% mai mare faţă de anul 2013 – 63,1%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.423. La nivelul întregii ţări, s-au înregistrat 104 medii de 10. Pe judeţe, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila (77,82%,) Cluj (73,91%) şi Iaşi (73,67%). Cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în judeţele Ilfov (27,93%), Giurgiu (38,14%) şi Teleorman (44,10%). Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.003 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 138.161 de absolvenţi, 111.005 (80,34%) au obţinut medii peste 5.

Sursa: Adevarul.ro

În 2008 am copiat la Bac. Pentru că am putut. Ce s-a schimbat până în 2014?

„De unde atâtea lucrări identice?” era întrebarea care se lansă din studiourile TV. Era vara lui 2008 şi metodologia cu 100 de variante de subiecte pentru fiecare materie la bac, publicate cu câteva luni înainte de examen, îşi trăia gloria. Toţi se fereau să dea răspunsul magic. Aşa că am scris cu frustrare un text despre cum am copiat şi cum au decurs lucrurile la bac. Voiam să i-l trimit lui Robert Turcescu. Nu i l-am mai trimis. Îl public aici. Pentru cine nu mai ştie cum stăteau lucrurile în 2008, după ce Ministerul Educaţiei publica cele o sută de variante de subiecte, editurile le republicau rapid, împreună cu nişte propuneri de rezolvări. Rezolvările alea ajungeau pe foile de examen. „Cum oare este posibil?”, se întrebau în continuu moderatorii şi invitaţii lor. Am scris textul de mai jos cu frustrare, dar mi-a fost frică la 19 ani să-l public – poate nu mă mai primeau la facultate, poate i-aş fi vexat pe profesorii care îşi făcuseră datoria şi pe care îi respectam. Iată deci textul, într-o variantă mai scurtă şi puţin editat pentru claritate. Pentru cine e interesat numai de chestii actuale, puteţi da scroll până mai jos, să vedeţi ce spun doi liceeni despre copiat la bacul de anul ăsta. BACUL 2008 Scopul acestui text, scris pe muzica inquisitive a lui Erikah Badu, departe de a fi unul agresiv, este doar de a-mi exprima mirarea vis-a-vis de inocenţa cu care jurnaliştii îşi pun întrebări în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat de anul acesta. Mi-este destul de jenă de această prefăcatorie colectivă. Să vă spun, deci, ce a însemnat „fraudarea examenului de Bacalaureat” în capitala unui judeţ de munte. Nu este nimic comic, nici măcar spectaculos sau cu plăcute întorsaturi de situaţii. E drept, trebuia să mă aştept – mi se spusese deja totuşi că „BAC-ul e doar o formalitate”, că „toata lumea trece”, ba chiar am primit de la profesori şi „Învăţaţi, învăţati, şi când ajungeţi acolo, copiaţi”. Sincer, chiar am sperat că se va putea mişca măcar puţin, cât să permită relaxarea spiritului. Dar, la final, modul în care acest examen s-a desfasurat m-a lăsat un pic descumpănită. PROBELE ORALE Pentru a răspunde la una din întrebările de-a dreptul delicioase şi candide ale unor prezentatori de la Realitatea – „Cum sunt posibile asemenea diferenţe între notele de la oral (foarte mari) şi cele de la scris (uneori, mici)?” – o să încep cu descrierea desfăşurării probelor orale. Acestea sunt, cum ziceau profii mei, numai nişte formalităţi: la liceul meu, foarte mulţi dintre elevii de la cursurile normale au luat 10. „Doamna, păi nu mai termin şi eu de zis?” „Nu, nu mai am chef”. „Sărumâna!”, Mi-a fost teamă de proba orală, mă aşteptam la ceva serios, riguros şi strict. La română am fost penultima în sala mea. Examinatoarele erau foarte plictisite şi agresive. Ţipau la candidati şi treceau zăpăcitor de la un subiect de pe bileţet la altul. Toate, numai pentru a-i intimida puţin pe elevi şi a le da apoi 10, de rămânea fiecare, pe rând, mască. În atmosfera asta, n-am mai putut să mă chinui să mă gândesc la subiecte. Am ajuns în faţa comisiei şi mi-am dat seama ca în textul pe care îl pregătisem pe ciornă erau niste repetitţi grosolane, de care mi-era jenă. Dar examinatoarelor nu le-a păsat. Mi-au dat şi mie zece. După mine, ultimul candidat, un tip de la fără frecvenţă, a spus trei propoziţii şi apoi l-au oprit. „Doamna, păi nu mai termin şi eu de zis? ” „Nu, nu mai am chef”. „Sărumâna!”, a zis fericit tipul. Îi puseseră 8. Apoi a venit proba de limbă străină. Înainte de bac, nu mă interesa dacă la clasă cei care nu ştiau să spună două cuvinte într-o limbă străină reuşeau, totuşi, să ia note mari. Dar la BAC, dacă am acceptat că toată lumea ştie să lege cinci fraze în română, ştiu sigur că nu toata lumea o poate face în engleză. Dar, din nou, pe merit, pe nemerit, mai toată lumea a luat 10. Poate vă întrebaţi de ce? De ce atâţia 10 la oral pentru unii care nu merită ?  Părerea mea e: ca procentul de promovabilitate să se ridice şi să „dea bine”. Aşa cum văd eu, dacă nu ştii nimic şi de-abia te descurci la scris, tot scoţi un 8 ca medie generală. Mediile de 8 la BAC se construiesc, în general, după cum urmează: 10 + 10 + 10 (oral + oral + sport) + 6 +6 +6 (probele scrise) / 6 = 8. Şi asta, dacă n-ai avut baftă să poţi să copiezi la scris. PROBELE SCRISE Cu toată discuţia despre diferenţa dintre notele de la oral şi cele de la scris, totuşi, anul ăsta mulţi au luat note mari şi la scris. Cum? Simplu, hai că explic pas cu pas. Elevii au fost chemaţi la ora 8 în săli. Înainte ne-au pus să ne lăsăm bagajele într-o încăpere. Dar de fapt, cam fiecare a putut să ia cu el cartea cu variatele rezolvate, pe care a transportat-o pe semi-şustache la baia de la etajul sălii unde era repartizat. În plus, şi-au mai păstrat şi telefoanele, băgate în sutien sau în slip. Au aşteptat o oră cuminţi în bănci şi pe la 9 au primit SMS-uri de la mamele lor cu numerele variantelor extrase – care se anunţă live la TV. Până la 10 au avut timp meargă la baie, să-şi deschidă cartea lăsată acolo şi să citească de cinşpe ori subiectele şi rezolvarea. Alţii au rupt direct paginile cu rezolvările din carte, le-au luat cu ei în clase şi şi-au umplut ciornele. Am râs 10 minute de o fată pe care am întâlnit-o la baie, disperată că nu mai avea după ce copia, pentru că o altă elevă rupsese deja din cartea ei, lasată ascunsă în baie, fix paginile cu rezolvările variantelor extrase. Alţii au folosit timpul de la 9 la 10 să îşi scoată discret de de pe sub haine variantele şi rezolvările trase la xerox super mic. La 10 au venit subiectele într-un plic sigilat. Asta cu sigilarea plicurilor mă face să mor de râs, nu alta. În fine, s-au împărţit în sfârşit oficial subiectele. Din momentul ăla am avut la dispoziţie trei lungi, lungi, lungi ore, în care, mai pe ascuns sau mai lejer, s-a putut copia. A fost aşa plăcut şi relaxant, zău, mărturisesc. N-am avut nicio jenă să copiez, sunt destul de desteaptă să îmi dau seama că la cum copia toată lumea, cu tot învăţatul meu mi-aş fi tăiat singură craca de sub picioare, în sensul că elevi mai puţin pregătiţi decât mine ar fi luat note mai mari pentru că au copiat şi eu nu. Au fost vreo doua fete cu mine în sală care refuzau să se uite pe variante, deşi toata lumea le avea. Acest gen de corectitudine mi s-a părut stupidă, m-a înduioşat şi mi-a adus aminte cam ce poziţie aveam şi eu când am dat capacitatea. În fine, am copiat nuanţat şi în slujba logicii mele. Am luat note mari. N-am nicio remuşcare. Dacă la oral ţine de voi, de cum veniţi îmbrăcaţi şi de ce impresie faceţi, la scris ţine numai de profesorii supreveghetori. PROBA F Proba F acum, ca desert. Pentru unii scris, în acelasi regim explicat mai sus, pentru majoritatea, proba de sport. Mică digresiune pe marginea aspectului vestimentar. Este aşa: la oral vii îmbrăcat cu hainele tale cele bune, cele cu care, daca ai fi catolic mic american, te-ai duce duminica la biserică. La scris mergi in adidasi, relaxat – supraveghetorii sunt prietenii tăi – în tricouri largi, sau în orice haine îţi permit prin designul lor să ascunzi cărţi şi copiuţe. Unii profesorii de sport sunt nişte tipi care, deşi nu mai pot alerga, pot încă să privească. Dacă eşti fată, la proba F la sport trebuie sa te aranjezi din nou. Pantaloni scurti, bluziţe mici, unii profesori de sport sunt niste tipi care, deşi nu mai pot alerga, pot încă să priveasca. Pe mine asta chiar ma dezgustă, dar este un mare adevăr. Înainte de profa F, unele dintre colegele mele care dădeau la sport au făcut o mică sesiune de cumpăraturi: toate şi-au luat pantalonasi din aia până sub fese. Note la sport ? Numai peste 9.50. Mediile generale la Bac cam la fel. Nimic din ce am povestit până acum nu are în mintea mea valoare de breaking news. Mirarea voastră despre lucrările identice la Bac e… desuetă, indignarea voastră este ridicolă, mi-e jenă, mi-e jenă. Pentru că atunci când se vorbeşte despre frauda la BAC, trebuie abordat subiectul ca fiind statul quo-ul pe care toată lumea îl îmbrăţisează. BACUL 2014 În textul meu din 2008 încercam vorbesc despre ceva nespus – era un tabu să aduci vorba de copiat, status quo-ul legat de fraudă era îmbrăţişat pe tăcute. Cei de-a doişpea care ajungeau să treacă examenul prin copiat nu le spuneau generaţiilor următoare că aşa am trecut Bacul. Nu le spuneam părinţilor. Dar părinţii ştiau. Părinţii nu spuneau rudelor. Dar rudele cam ştiau. Şcoala nu spunea nimănui, media făcea aluzii sau îi trăgea mirări. Dar toată lumea ştia. Reformele legate de desfăşurarea Bacalaureatului au spart acest tabu. (Yes!) Semnalele pe care le primim din media vorbesc despre un proces de reaşezare a lucrurilor: pe-o parte ştiri despre camerele de luat vederi, pe alta arestarea preventivă a şefului Inspectoratului Şcolar Arad pentru luare de mită. Am vrut deci să aflu cum au stat anul ăsta lucrurile pe teren, la fostul meu liceu din capitala unui judeţ de munte. Am vorbit cu Oana şi Andrei, doi liceeni care tocmai ce-au terminat cu bacul. PROBELE SCRISE Adriana: „Învăţaţi, învăţaţi şi când ajungeţi acolo, copiaţi” – cam asta ne-au zis nouă profii în clasa a douăsprezecea, înainte de BACUL 2008, când am dat eu. Care au fost mesajele legate de BAC şi copiat pe care le-aţi primit voi de la profi anul ăsta? Andrei: Au insistat foarte mult pe cât de serios este examenul acum că sunt camere, că şansele să copiezi sunt nule, ceea ce aşa a şi fost. Prezenţa camerei acolo şi sentimentul că orice mişcare este înregistrată îţi taie elanul. Prezenţa camerei acolo şi sentimentul că orice mişcare este înregistrată îţi taie elanul. Oana: Am fost cam stresaţi de profesori anul acesta. Toţi se ţineau de capul nostru să învăţăm cât mai mult ca să avem un viitor strălucit şi să nu cumva să copiem. Noua ni se părea enervant pentru ne reperau în fiecare zi aceleasi lucruri, dar când am ajuns în ultima luna am intrat în panică. Eu, cel putin, nu învaţasem nimic pâna atunci şi m-am speriat când am vazut cât am de recuperat. Din punctul meu de vedere, acest mesaj [„nu copiaţi”, n.r.] ne-a fost transmis deoarece am avut profesori cărora le-a păsat de noi, de viitorul nostru şi nu voiau să picăm bacul dintr-o prostie. Eu cred că dacă gândeşti puţin logic, chiar dacă nu înveţi mare lucru, poţi lua bacul şi fără copiat. Din punctul meu de vedere, acest mesaj [„nu copiaţi”, n.r.] ne-a fost transmis deoarece am avut profesori cărora le-a păsat de noi, de viitorul nostru şi nu voiau să picăm Bacul dintr-o prostie. Adriana: La noi, la scris, am fost lăsaţi în mod evident să copiem – cei care prindeau vreun prof supraveghetor strict erau cam excepţiile nenorocoase. Care a fost atmosfera la probele scrise, gândindu-te şi la camere, şi la profii supraveghetori? Oana: Eu nu am avut nici o problemă cu camerele, nu mi-au creat niciun fel de emoţie şi m-am concentrat pe examen. Am avut noroc de profesori supraveghetori foarte de treabă, chiar înainte de a primi subiectele făceau glume şi povesteau de când au dat dânsii bacul. Nu ştiu daca ne-ar fi lasat să copiem pentru că nici nu am încercat, cel putin eu. Sincer, nu am auzit pe nimeni spunând că a copiat. Probabil au fost persoane care cel putin au încercat să copieze, dar nu cred că au reuşit. Andrei: Supraveghetorii au fost foarte ok, neaşteptat chiar. Dar camere sunt alea care te fac să reconsideri ideea de a copia. De exemplu am avut o tentativa de a o întreba pe o colegă în ce an a apărut Testament de Tudor Arghezi şi după m-am gandit mai bine şi am zis lasă :)). Adriana: „foarte OK”, adică simpatici, amiabili, dar netolerând copiatul, cam aşa? Andrei: Exact aşa. De la bun început şi-au spus discursul despre cum să nu copiem şi cum vom fi daţi afară etc. etc. Cred că politica fricii promovată tot anul ăsta şi-a facut efectul. Ideea că ai putea fi dat afară din bac pentru tentativa de copiat a speriat pe mulţi. Cred că în sfârşit suntem pe drumul cel bun. PROBELE ORALE Some things never change. Adriana: OK. Acum despre probele orale. În experienţa mea, la oral notele de 10 s-au dat foarte uşor. În ce măsură simţiţi că s-au petrecut lucrurile similar anul ăsta? Aţi resimţit stricteţe în desfăşurarea examenului şi în notare la oral? Andrei: Nu. Some things never change. Pe listele afişate cu o zi sau două înainte elevii erau repartizati în ordine alfabetică şi era precizată ora la care se intra. Ultimul elev era programat undeva în jurul orei 7, dar probele s-au miscat foarte repede şi au fost gata la ora 1-2. A fost stupid, zic eu, adică noi cei care eram la şcoală îi sunam pe cei care erau programaţi mult mai tarziu să vină mai repede, că vor examinatoarele să plece acasă. Iar notele au fost aproape in totalitate de 10. Mă rog, calificative, toţi au fost „experimentaţi”, sau aşa ceva. Oana: Şi mie mi s-a părut că s-au dat destul de uşor notele maxime, dar nu pot spune neapărat că nu au fost pe merit. Eu nu am resimţit stricteţe în desfăşurarea examenului chiar deloc, profesorii au fost foarte ok, am purtat o conversaţie frumoasă şi am fost notată pe merit, cred eu. Adriana: În ce măsura poţi să confirmi ce povesteşte colegul tău despre decalarea programărilor la oral ? Oana: Mai mult sau mai puţin adevărat…Într-adevăr ritmul a fost puţin mai rapid, dar asta nu înseamnă că nu s-a evaluat cum trebuie. Eu spun doar ce am văzut cât timp am fost prezentă, nu ştiu ce s-a intamplat cu ceilalţi. Eu am plecat dupa ce am fost evaluată, însemnând în jurul orelor 10-11, nu mai ştiu exact. Prin urmare, nu ştiu când s-au terminat. Adriana : Când am dat eu bacul nu exista proba de competenţe digitale. Cum funcţionează evaluarea la competenţele digitale? Se face în laboratorul de info? Cum şi la ce vă testează? Andrei : În laboratul de info. Se testeaza tot ce înseamnă Microsoft Office, Web, HTML şi Windows, plus întrebări despre partea de hardware a calculatorului. 90% din test se dă pe calculator, iar restul de 10% în scris. Adriana : Cât de în serios e luată această probă în mentalul colectiv de elev de clasa a douăsprezecea ? Andrei: Elevul nu ia in serios nicio probă de bac în afara celor 3 scrise pentru că i s-a băgat în cap că toată lumea trece la orale, ceea ce e adevărat. Oana a ţinut să le mulţumească profesorului ei de română şi profesoarei istorie „pentru efortul pe care l-au depus sa ne aducă pe drumul cel bun şi chiar pentru exigenţa lor, căci fără exigenţă probabil că nu am fi reuşit. #amcopiatdarnumaifac În anul 2008, promovabilitatea la bacalaureat a fost de aproximativ 77%. 87 de eleve şi elevi au luat bacul cu 10, şi aproximativ 20% au luat note mai mari de 9. Nu sunt mândră că în clasa a douăsprezecea credem că a copia şi eu e singurul lucru deştept pe care îl puteam face. Cred însă că sistemul cu variantele era făcut pentru a încuraja frauda. Rezultatele înainte de contestanţii, publicate astăzi, arată că rata de promovabilitate la bacalaureatul 2014 este de aproape 60%. 62 de eleve şi elevi au luat bacul cu 10. Diferenţele reflectă faptul că frauda la scris este impiedicată şi că elevii iau note mai pe merit.  În schimb, 67,01% dintre candidaţi au luat calificativul maxim „experimentat” la proba orală de limba română, 21,53%, calificativul avansat, 9,16%, calificativul mediu. Asta înseamnă că examinatorii au apreciat că 97,7% au avut cunoştiinţe cel puţin medii (ce înseamnă asta – nota 7-8?) de limba şi literatura română şi numai 0,3% de „începător”. Deci, în continuare, rezultate bune obţinute foarte uşor la oral. Să ne bucurăm între timp – nu din motive sportive, ci legate de corectitudine şi feminism – că sportul a fost eliminat din lista de probe notate la bacalaureat încă din 2010. Dacă şi tu/şi dumneavoastră ai/aţi copiat la Bac şi vreţi ca frauda să se oprească şi lucrurile să meargă corect şi bine, daţi share acestui articol cu hashtagul #amcopiatdarnumaifac. Mulţumesc!

Sursa: Adevarul.ro

Greu cu BAC-ul la Română. Beizadeaua milionarului Victor Micula nu a obţinut notă de trecere

Examen cu ghinion pentru Victoraş Micula, fiul milionarului bihorean Victor Micula. Este tânăr, moşteneşte un imperiu de sute de milioane de euro, iar extravaganţele lui au ajuns să fie cunoscute de toată lumea. Pentru el şcoala contează mai puţin, drept dovadă fiind notele obţinute la examenul de Bacalaureat, examen pe care nu a reuşit să-l promoveze. Victoraş Micula, fiul afaceristului Viorel Micvula, nu a reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat. Subiectele de la Limba Română au fost, se pare, prea dificile pentru tânărul Micula, astfel că nu a reuşit să obţină o notă de trecere. Tânărul a fost elev la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul”, din Oradea, după ce mai mulţi ani a studiat la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea, de unde a fost nevoit să se transfere după ce acumulase foarte multe absenţe. Victoraş a obţinut nota 4 la Limba şi Literatura Română, 7.80 la disciplina obligatorie a probilului-Matematică, respectiv nota 8.60 la proba la alegere- Geografie. Din păcate, nu a reuşit să promoveze această sesiune a Bacalaureatului, el având posibilitatea să depună contestaţie sau să susţină din nou examenul la Limba şi Literatura Română în sesiunea din toamnă. Victoraş este considerat cel mai excentric băiat de bani gata de la noi. Deşi are doar 18 ani, tănărul se „mândreşte” cu mai multe aroganţe care i-au asigurat locul pe prima pagină a tabloidelor Cum îi stă bine moştenitorului unui imperiu de circa 150-160 de milioane de euro, avere strânsă de tatăl său Viorel Micula şi de fratele acestuia din afacerile din turism, imobiliare, media şi producţie, Victoraş se laudă ori de câte ori are ocazia cu bolizi de peste 100.000 de euro. Este cunoscut drept “mănă-spartă” când vine vorba de gadget-uri noi, telefoane scumpe şi maşini. Pentru că îi plac fiţele, şi-a cumpărat de la mall un telefon de 10.000 de euro, pe care l-a plătit cu bani cash. Anul trecut a reuşit să uimească după ce a ajuns la  mormântul părintelui Arsenie Boca cu un elicopter care l-a lăsat la doar 200 de metri de locul sacru.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BACALAUREAT 2014. Singura absolventă de liceu tehnologic din ţară  cu 10 la Bac: „în România ar trebui schimbat TOTUL”

Doriana Şandru, eleva care a făcut naveta timp de patru ani la o şcoală dintr-un orăşel clujean, este singura absolventă a unui liceu cu profil tehnologic din ţară care a luat media 10 la examenul de Bacalaureat 2014. Ea a excelat fără a lua meditaţii, învăţând la un liceu unde promovabilitatea a fost de 35%. Afişarea rezultatelor la Bac 2014 s-a făcut astăzi la centrele de examinare. Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 au fost publicate pe site-ul edu.ro, duminică seară. Conform notelor afişate, 102 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut. La examenul de Bacalaureat 2014, zece elevi din Cluj au avut medii de 10. Unul dintre ei este un caz unic în ţară. Doriana Şandru (18 ani) a făcut, în ultimii patru ani, aproape zilnic 70 de kilometri pentru a ajunge de la casa părintească din comuna Ciucea, judeţul Cluj, la Huedin, orăşelul unde se află liceul cu profil tehnologic „Vlădeasa”. Ea a reuşit să demonstreze că cine vrea cu adevărat poate reuşi, chiar şi într-un sistem „bolnav”. Doriana a luat media 10 atât la Bacalaureat cât şi în anii de liceu. Ea şi-a ales specialitatea „tehnician în activităţi economice”. „Este prima dată în istoria Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi cred că este un caz unic şi în ţară, când un elev de la un liceu tehnologic are media 10 la Bac. Este un caz de remarcat”, a precizat inspectorul-şef Valentin Cuibus. Ceea ce face ca rezultatul ei să fie şi mai impresionant este faptul că nu a luat nicio oră meditaţii şi a învăţat la un liceu care nu străluceşte din punctul de vedere al rezultatelor, nivelul de promovabilitate fiind de abia 35% anul acesta. Eleva, extrem de modestă, atribuie în primul rând rezultatele bune părinţilor, o artistă  liber-profesionistă şi un şofer: „Totul a pornit din copilărie, adică de la cei 7 ani de acasă. Părinţii mei mi-au indus întotdeauna ideea de a fi conştiincioasă şi faptul că numai prin muncă se pot obţine rezultate bune. Încă din scoala primară mi-a placut să fiu perfectionistă în lucrurile pe care le-am realizat”. Ea a învatat aproximativ 4-5 ore pe zi in perioada examenului de Bac, iar pana acum in toata perioada liceului cel putin 2 ore pe zi, in functie de cantitatea de materie. Nu a  luat nicio oră de meditatii. A ales liceul din Huedin pentru a fi aproape de părinţi, care locuiesc în Ciucea.   La studii în Germania   Ea crede că problema învăţământului din România este că „sunt foarte puţini dascăli care practica meseria lor din plăcere”. Nu ştie încă la ce facultate va da pentru că i-au plăcut toate materiile, dar intenţionează să plece în Germania. „În România, ar trebui schimbat TOTUL, iar asta va dura, din păcate, multe decenii. Elevii îşi doresc sa plece în străinatate deoarece acolo găsesc siguranţă, respect, răsplata cuvenită, probabil tot ceea ce nu găsesc în ţara noastră.”   Examene mai uşoare în 2014 La nivel naţional, 146.000 de elevi au susţinut examenul de Bacalaureat 2014, la proba la alegere. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la examen 149.885, iar 11.797 au absentat. Alţi 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Elevii au putut urmări rezolvarea subiectelor de la geografie şi rezolvarea subiectelor la biologie în cadrul aceleiaşi emisiuni. Ultima probă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014, cea scrisă la alegere a profilului şi a specializării, a avut loc vineri, 4 iulie. „Adevărul“ a publicat subiectele la Bacalaureat 2014 imediat după încheierea examenului, iar rezolvarea subiectelor s-a făcut în direct în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

Pasionaţii de astronomie, aşteptaţi la o şcoală de vară de… privit cerul!

În perioada 15 – 19 iulie 2014, secţia Planetariu-Observator Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, organizează cea de a VII-a ediţie a Şcolii de vară de Astronomie „Priviţi Cerul”. Manifestarea va consta într-o serie de cursuri ce vor aborda diferite teme de astronomie începând cu cunoaşterea constelaţiilor şi a principalelor stele, şi terminând cu teme de astrofizică şi climatologie planetară. Instituţia gălăţeană are alături la acest proiect pe membrii Astroclublui „Călin Popovici”, care funcţionează pe lângă Observatorul Astronomic. „Această şcoală de vară va consta într-o serie de cursuri ce vor aborda diferite teme de astronomie, începând cu cunoaşterea constelaţiilor şi a principalelor stele, şi terminând cu teme de astrofizică. În fiecare zi a şcolii de vară vor fi în prima parte cursuri de astronomie, între orele 18.00 – 22.00,  iar după aceasta urmând observaţiile astronomice şi alte activităţi practice care se vor desfăşura între orele 22.00 – 24.00. Toate aceste activităţi vor încerca să pună în valoare dotarea modernă de care se bucură în acest moment Planetariul si Observatorul astronomic, dar şi perfecţionarea cunoştinţelor de astronomie a celor care sunt interesaţi de acest domeniu”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul acţiunii. Printre temele, teoretice şi practice, care vor fi abordate în cadrul cursurilor acestei Şcoli de vară de Astronomie, amintim: Bolta cerească şi constelaţiile, Recunoaşterea principalelor stele şi constelaţii ale cerului de vară, Vecina noastră Luna, Obiectele Deep-Sky, Insule de lumină şi necunoscut în Univers, Cometele – o privire spre trecut,  etc. „Şcoala de Vară de Astronomie „Priviţi Cerul!” urmăreşte popularizarea astronomiei prin diverse mijloace, dar şi stimularea interesului elevilor, studenţilor şi a publicului larg pentru cunoaşterea astronomiei  prin  participarea la acţiuni interactive”, ne-a declarat Mădălin Şerban, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Sursa: Adevarul.ro

Profesoara şi trompeţica

Am văzut multe scene cu proteste şi cu greve, însă două mi-au rămas lipite pe creier şi vor rămâne acolo cel puţin până mă va ajunge din urmă Alzheimerul, dacă nu chiar şi după… Prima: o sală de clasă de şcoală generală goală: cameramanul stă pitit în fund, în colţul cel mai îndepărtat, cu camera îndreptată spre intrare. Pe tablă scrie mare GREVĂ. Alături, în postură apostatică bine aranjată, o profesoară. Imaginea se mişcă lent spre uşă, stop o secundă, după care aceasta se deschide brusc şi înăuntru năvălesc nişte elevi cu ghiozdanele în spate, cu vuietul aferent. La al treilea pas înlemnesc şi să lasă o tăcere de mormânt. Cameramanul, bun meseriaş, focus pe ei cum se uită speriaţi la cameră, la reporteriţă şi apoi la profesoară, după care reiau ciclul. Tăcere de mormânt, în continuare. După care focus pe profesoară, care începe să explice cum e cu guvernul şi cu salariul ei. Copiii nu se mai uită la cameră sau la reporteriţă, ci numai la profesoară, cu guriţele puţin întredeschise. Reporteriţă are decenţa să nu le pună şi acestora întrebări. A doua: Piaţa Victoriei, miting al cadrelor didactice, puhoi de lume. Cineva, o duduiţă mai charismatică, explică reporterului cum e cu guvernul şi cu salariul ei; în stânga şi în dreapta ei două dudui mai scunde şi rotofeie cu şepcuţe pe cap şi cu nişte trompeţele de carton sau de plastic se agită şi dau din mâini. Cum face duduiţa charismatică o pauză, să-şi tragă sufletul (e foarte cald afară), cum suflă şi ele cu foc în trompeţele… Eu stau comod în fotoliul meu şi îmi închipui un elev văzându-şi profesoara în televizor, asudată, cu şepcuţă pe cap, suflând cu ochii scoşi din orbite într-o trompeţică. Şi mă apucă o tristeţeeeee..

Sursa: Adevarul.ro

Un altfel de Bacalaureat

Am aşteptat, cu uşoară emoţie, ca probele Bacalaureatului să se încheie şi să vedem rezultatele generaţiei 2014. De ce am aşteptat cu emoţie? Pentru că educaţia anului 2014 nu poate fi altfel decât societatea, în ansamblul său. Văzusem, cu câteva zile în urmă, cum s-a încercat un puci la adresa ministrului Educaţiei… al câtelea oare? Toată isteria subiectelor de la română la Evaluarea Naţională a fost un eveniment bine calculat, bine pus în scenă, bine regizat. Speculându-se emoţia firească a părinţilor, dezamăgiţi că ai lor copii au luat note mai mici la nişte subiecte dificile, dar, totuşi, din programa şcolară, speculându-se inabilitatea unui sindicat în a comunica public, dar şi disponibilitatea federaţiei de părinţi, oricând gata să certe sistemul, cineva a vrut ca ministrului Educaţiei să i se creeze o problemă artificială care să conducă la o demisie de onoare sau la o remaniere. Din fericire, puciul a eşuat lamentabil. Ştiam, din experienţa acumulată ca director al corpului de control şi, ulterior, de manager al proiectului de prevenire a faptelor de corupţie din Educaţie, că există o predispoziţie a elevilor, părinţilor şi a profesorilor de a accepta strângerea de bani, fie şi pentru deja neaoşul protocol. Constatasem, direct, ce reacţie au directorii atunci când le spui franc… vă rog să opriţi orice demers de colectare de bani, căci toleranţa este zero şi că organele abilitate îşi vor face treaba până la capăt. Îmi amintesc cu câtă promptitudine se ceruse demiterea mea pentru că aş fi ameninţat conducerile liceelor şi că mi-aş fi încălcat atribuţiile de serviciu. Ştiam că, într-o şedinţă a Consiliului Rectorilor, un distins rector de la o universitate particulară a cerut să se termine cu prostia asta de anticorupţie, că se face rău sistemului de învăţământ românesc. Aveam, aşadar, toate elementele pentru a privi sceptic modul în care evoluau lucrurile. Reacţia procurorilor de la Arad, promptă şi eficientă, realizată în afara şcolii, a arătat că se poate şi altfel decât cu duba, în curtea şcolii. Realizarea subiectelor, impecabilă, a arătat că se poate. Atitudinea profesorilor, a părinţilor şi a elevilor a fost lăudabilă. Îmi scria un fost lider al elevilor, foarte critic cu guvernul, în general, că ne felicită. Spunea el că, pentru prima oară în ultimii 4 ani, în liceul lui nu au fost tentative de strângere de bani şi de fraudare a examenului. Îi mulţumesc pentru aprecieri şi cred că este meritul tuturor celor care vor să aibă un învăţământ mai bun. Aşa cum o tot spun, educaţia nu este coruptă. Sunt elemente, sunt oameni care sunt certaţi cu legea. Aici este sarcina noastră de a interveni, de a pune stavilă unor practici nelegale. Cred cu tărie că drumul pe care a pornit educaţia este ireversibil. Modernizarea se va face, indiferent câte presiuni vor fi încercate în continuare. Educaţia şi-a descoperit anticorpii, iar virusul va fi învins, mult mai devreme decât cei care cred că se poate oricum, orice, oricând. Educaţia nu mai poate fi adusă înapoi. Poate vor mai fi sacrificaţi unii, poate alţii se vor sătura şi vor pleca, dar sistemul educaţional nu mai poate fi învins. Rezultatele la Bacalaureat sunt fireşti. Fără procente artificial mărite, fără subiecte banale, fără anomalii. Am citit articolul domnului Vlaston. Mă bucur că recunoaşte care sunt efectele luptei împotriva corupţiei în învăţământ, dar nu sunt de acord cu implicaţiile pe care le anticipează în învăţământul superior. Maestre, nu toate lucrurile sunt în alb şi negru… mai sunt şi nuanţe. În luna ianuarie, Comisia Europeană ne felicita pentru implementarea proiectului anticoruţie în educaţie şi saluta voinţa fermă a responsabililor din educaţie pentru a avea un învăţământ curat. Acest Bacalaureat arată că nu s-au înşelat responsabilii europeni. Iar eu vreau să mulţumesc miniştrilor care au contractat şi aprobat finanţarea acestui proiect: Funeriu, Baba, Andronescu şi, mai ales, Remus Pricopie. Mulţumesc Ioana Lazăr, Gabi Leahu, Adrian Curaj. Mulţumesc, Alex Cumpănaşu! Mulţumesc premierului Victor Ponta pentru susţinerea totală pe care am simţit- o permanent în a face o educaţia mai curată. Să dea Dumnezeu ca astfel de iniţiative să fie mai numeroase şi cu la fel de multe realizări. PS: Despre ordonanţe şi alţi demoni nu voi comenta atât timp cât exercit o funcţie publică în Ministerul Educaţiei.

Sursa: Adevarul.ro

Avocatul diavolului

Departe de a-şi exercita atribuţiile ce îi revin ca Avocat al Poporului, Victor Ciorbea cauţionează mutilarea legii educaţiei, jucând mai degrabă rolul de avocat al diavolului. Ordonanţa ce modifică până la distrugere Legea educaţiei este neconstituţională. Nu trebuie să fii specialist în drept pentru a lectura din Constituţie Art. 115, ce se referă la delegarea legislativă, care prevede următoarele: „(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. (…) (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. Ordonanţa mutilează o lege organică; deci, este neconstituţională. Ea nu poate dovedi nici urgenţa. În afară de aceste evidenţe, prevederile ei încalcă decizii ale Curţii constituţionale asumate în corpul Legii Educaţiei. Este vorba cel puţin de Deciziile 731 şi 732/2009. După cum era şi normal, societatea civilă a reacţionat, cerând Avocatului Poporuluui să conteste această ordonanţă, în baza atribuţiilor sale. Ca să nu fie niciun dubiu, citez de pe site-ul oficial al acestei instituţii. La atribuţii, la punctul 1 (c), se precizează că Avocatul Poporului  „poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor”. Potrivit aceluiaşi site, „Instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile: – din oficiu; – la cererea: a. persoanelor fizice – fără deosebire de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă politică sau convingeri religioase; b. societăţilor comerciale; c. Asociaţiilor; d. altor persoane juridice”. În legătură cu neconstituţionalitatea acestei ordonanţe, Avocatul  Poporului a fost sesizat şi de către Preşedintele României. Cu toate acestea, Victor Ciorbea, cel care ocupă vremelnic şi, din păcate, nedemn această funcţie a considerat în primă instanţă că e bine să mintă cu privire la primirea sesizării. În mod contradictoriu, el a afirmat că nu are nevoie de sesizare oficială pentru interveni, dar că nu a primit nicio sesizare şi că, de aceea nu poate interveni. Pentru ca penibilul să fie realiyat fără cusur, el invocă o scuză de-a dreptul comică: ordonanţa e susţinută de rectori (făcând trimitere la o adresă de toată ruşinea emisă de către Consiliul Naţional al Rectorilor în care se arată că ordonanţa modernizează Legea Educaţiei). Noaptea minţii! Autosesizaţi-vă domnule avocat Ciorbea! Daţi-vă seama ce vorbiţi! Dacă un grup de deţinuţi ar susţine modificarea Codului penal în sensul exonerării de vină a infractorilor aţi da curs solicitării lor? Cum să nu fie rectorii de acord cu revenirea înveşnicirii lor în funcţii, de care ne scăpase Legea Educaţiei? Ce cântăreşte mai mult în faţa Avocatului Poporului: interesele unui grup de persoane sau neconstituţionalitatea flagrantă a unui act normativ? Domnule Ciorbea, în toţi anii de când faceţi politică aţi ţinut să povestiţi în mod repetat că aţi fost şef de promoţie, că aţi fost un geniu al dreptului ce a fost sabotat de activistul Adrian Severin la repartiţie. Probabil că aţi fost sabotat, dar nu dovediţi că aţi fost un absolvent eminent. Un şef de promoţie nu ar cauţiona un document ce legitimează mediocritatea din sistemul de educaţie (prin organizarea sesinilor de bacalaureat la nesfârşit, prin posibilitatea intrării la  facultate fără absolvirea bacalaureatului ş.a.m.d.). Prin poziţionarea faţă de atacul violent asupra educaţiei, şefia dumneavoastră de promoţie capătă valoare cât şi docoratul lui Victor Ponta. Sunteţi foarte departe de ceea ce ar trebui să fie Avocatul Poporului, pentru că, din motive de obedienţă politică jucaţi foarte bine rolul de avocat al diavolului. Din păcate, în cazul dumneavoastră, nu e vorba nici de figuri de stil şi nici de ficţiune.

Sursa: Adevarul.ro

Procentaj maxim de promovare a examenului de bacalaureat în colegiile naţionale militare

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a transmis un mesaj de felicitare absolvenţilor celor trei colegii naţionale militare, precum şi profesorilor acestora,  pentru procentajul de sută la sută obţinut la promovarea examenului de bacalaureat. În acest context, ministrul Duşa a subliniat că rezultatul examenului naţional este încă o dovadă care certifică faptul că instituţiile militare de învăţământ preuniversitar sunt în elita instituţiilor de profil din România. De asemenea, ministrul apărării naţionale a transmis un mesaj de felicitare pentru rezultatele obţinute în procesul de admitere în colegiile naţionale militare, unde mediile generale de admitere s-au situat, şi în acest an, peste cea naţională. Dintre cei 315 elevi care au absolvit în acest an colegiile naţionale militare, peste o treime au obţinut cel puţin o notă de 10 la una dintre probele bacalaureatului, cele mai mari medii generale fiind de 9,86 la Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia şi la Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, respectiv 9,73 la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.

Sursa: Curentul.ro

BAC 2014: Judetul Braila, pentru al treilea an consecutiv pe primul loc la promovabilitate

Braila a obtinut, pentru al treilea an consecutiv, cel mai mare procent de promovabilitate la Bacalaureat, respectiv 77,82%, in conditiile in care la nivel national a fost de 59,25%. Seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Braila, Iulian Danielescu, a declarat luni pentru Agerpres ca rezultatele bune de la Bacalaureat se datoreaza faptului ca elevii care au intrat la liceu in urma cu patru ani au fost bine pregatiti, asa cum au demonstrat si rezultatele de la evaluarea nationala de atunci. „In primul rand, rezultatele bune de la Bacalaureat de anul acesta se bazeaza pe rezultatele bune de la evaluarea nationala. Una este sa ai copii bine pregatiti la clasa a IX-a si sa ii ridici pana la clasa a XII-a peste stacheta de promovare la Bacalaureat si cu totul alta este sa ai un procent de promovabilitate scazut la evaluarea nationala”, a afirmat Iulian Danielescu. El a spus ca „aceste rezultate frumoase se datoreaza, in primul rand, corpului profesoral deosebit pe care il avem in judetul Braila, pentru ca toate aceste rezultate se bazeaza pe educatia copiilor in 12 ani de scoala, elevii invatand ca totul se promoveaza prin munca si nu prin alte mijloace”. Avand in vedere ca Braila se afla pentru al treilea an consecutiv pe primul loc pe tara in ceea ce priveste procentul de promovabilitate la Bacalaureat, seful ISJ a precizat ca acest judet merita „cu prisosinta o universitate de stat, care ar mobiliza si mai mult tinerii liceeni sa aiba rezultate bune”. Anul acesta, in Braila, au fost obtinute si opt medii de 10, respectiv patru la Colegiul National „Nicolae Balcescu”, trei Colegiul National „Gheorghe Munteanu Murgoci” si una la Liceul de Arta „Hariclea Darclee”. Judetul Braila a obtinut tot anul acesta, pentru al doilea an consecutiv, cel mai mare procent de promovabilitate la evaluarea nationala, respectiv 87,14%, in conditiile in care la nivel national a fost de 70,8%.

REFERINTE Rezultate BAC 2014: Promovabilitate de 59,25% inainte de contestatii BAC 2014 Promovabilitate de 56,23% in Bucuresti, inaintea constestatiilor BAC 2014 Teleorman: Liceu cu promovabilitate zero si nicio medie de 10 in judet

Sursa: Hotnews.ro

Cum a „legalizat” Guvernul conflictul de interese prin modificarea Legii Educatiei

Ordonanta de urgenta care aduce 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale, adoptata recent de Guvernul Ponta, este de natură să afecteze grav și iremediabil exercitarea în condiții de transparență și legalitate a funcțiilor publice pentru care sunt stabilite obligații privind regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, spun juristii consultati de HotNews.ro. Potrivit acestora, au fost facute modificari care afecteaza cadrul legal privind conflictele de interese si incompatibilitatile.

Principalele modificari: • Participarea în calitate de membri în consiliile de administrație a unităților de învățământ de stat a primarilor și președinților Consiliilor județene, în condițiile în care art. 87 din legea nr. 161/2003 interzice acest lucru; • Instituțiile de învățământ, definite în vechea reglementare, conform Constituției României, instituții publice, au fost definite prin ordonanța de urgență ca fiind persoane juridice de drept public, afectând pe fond regimul juridic al incompatibilităților, generând confuzii și dificultăți în aplicarea sancțiunilor specifice incompatibilităților pentru toate categoriile de funcții publice prin Legea nr. 161/2003; • Creearea în mod artificial a unei noi categorii de funcții didactice cu scopul ca persoanele care ocupă funcții de conducere în universitățile de stat să poată ocupa și alte funcții publice. În aceasta modalitate, practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu -ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.). • Legiferarea coflictului de interese. Prin ordonanța de urgență s-a modificat conținutului normei didactice universitare de la art. 287 prin introducerea în categoria activităților didactice a activităților de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității, realizarea conducerii activităților/structurilor universității, facultății sau departamentelor, îndeplinirea atribuțiilor specifice funcțiilor didactice de conducere în cadrul universității. Prin modificarea adusa art 96 din legea educației nr. 1/2011, va fi permisa participarea în calitate de membri în consiliile de administrație a unităților de învățământ de stat a primarilor și președinților Consiliilor județene. Insa aceasta modificare contravine art. 87 din legea nr. 161/2003. Aceasta prevede ca functiile de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu orice functie de conducere sau de executie la institutiile publice. În conformitate cu dispozițiile art.10 din Legea  nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale, in România, învăţământul este serviciu de interes public. Practic, această modificare încalcă flagrant dispozițiile care stabilesc regimul juridic privind incompatibilitățile pentru alesii locali. Un alt efect este acela al generării situațiilor de conflict de interese, care decurge din atribuțiile primarilor și președinților de consilii județene  din Legea nr. 215/2001, respectiv calitatea acestora de ordonatori de credite pentru unitățile de învățământ.

În ceea ce privește modificările aduse art. 114 respectiv, faptul că instituțiile de învățământ, definite în vechea reglementare, conform Constituției României instituții publice, au fost definite prin ordonanța de urgență ca fiind persoane juridice de drept public, afectând pe fond regimul juridic al incompatibilităților, stabilit pentru toate categoriile de funcții publice prin Legea nr. 161/2003, coroborat cu modificările de la art. 207, respectiv noua reglementare că funcțiile de conducere de rector, decan, sef de departament nu presupun prerogative de putere publică. Dupa domeniul dreptului de care apartin se disting persoane juridice de drept public precum: • „Noțiunea de organ al administrației publice este folosită într-un sens restrictiv,  dar și într-un sens mai larg”. „noțiunea de organ al administrației publice în sens restrictiv este sinonimă cu noțiunea de de autoritate a administrației publice, după cum noțiunea generică de organ este sinonimă este sinonimă cu noțiunea generică de autoritate, care reprezintă dreptul, împuternicirea de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare”. • „noțiunea de instituție publică nu este sinonimă cu aceea de organ al administrației publice pentru că instituțiile publice există, într-adevăr, în principal în sistemul administrației publice, dar și în celelalte sisteme ale puterii de stat , adică în sistemul puterii legiuitoare și în sistemul puterii judecătorești” • „Instituția publică reprezintă o colectivitate umană constituită pe baza și pentru executarea legii, înzestrată cu mijloace materiale și financiare, cu personalitate juridică și competență, necesare pentru a acționa în vederea organizării executării efective a legii, integrată în unul dintre sistemele prin care se realizează serviciul public legislativ, serviciul public judiciar sau serviciile publice administrative, cu scopul ca prin aplicarea legii să se obțină satisfacerea cerințelor sociale de interes public.”3 • „Noțiunea instituției publice este mai largă decât noțiunea de organ al administrației publice, pe care o include. Astfel, toate organele administrației publice sunt, în același timp, și instituții publice, dar nu toate instituțiile publice sunt și organe ale administrației publice, pentru că, așa cum am mai amintit, instituții publice funcționează și în subsistemele celorlalte două puteri ale statului: puterea legislativă și puterea judecătorească” Rezultă astfel că sfera instituțiilor publice este mai largă decât sfera autorităților publice. Art. 191 din Noul Cod Civil arată că, pe de o parte, persoanele juridice de drept public se înființează prin lege și, pe de altă parte, numai cu caracter de excepție, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. Astfel, se poate spune că sfera persoanelor juridice de drept public cuprinde și sfera instituțiilor publice care, la rândul său, cuprinde categoria autorităților publice. Atât persoana juridică de drept public cât și instituția publică pot fi caracterizate prin faptul că sunt purtătoare ale puterii publice și acționează în regim de putere publică. Astfel, instituția publică este considerată o persoană juridică de drept public, dar nu orice persoană juridică de drept public este o instituție publică. De exemplu în art 1 din Legea 14/2003- privind partidele politice se prevede faptul că:  Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public. In aceste conditii, este de neînțeles intenția inițiatorului acestei propuneri legislative de a emite o normă lipsită de claritate juridică și care poate fi natură să dea naștere la foarte multe interpretări în special în ceea ce privește stabilirea unor stări de incompatibilitate. După intrarea în vigoare a acestei modificări, vor fi generate foarte multe dificultăți de aplicare a Legii nr. 161/2003 care reglementează incompatibilități pentru toate categoriile de funcții publice. Spre exemplu, conform art. 94 din Legea nr. 161/2003,  calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei  alte activităţi, remunerate sau neremunerate în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice. În situația în care această ordonanță de urgență stabilește că universitatea nu mai este o instituție ci este o persoană juridică de drept public iar funcțiile de rector, decan, sef de departament nu presupun prerogative publice, ci chiar sunt funcții didactice, atunci orice funcționar public, chiar din Ministerul Educației va putea să se prevaleze de această nouă reglementare și va putea exercita în cumul cu funcția publică si calitatea de rector (care conform noii reglementări nu mai este una cu prereogative de putere publică). Astfel, va fi  anevoios pentru instituțiile de aplicare a legii să aplice sancțiuni pentru încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile. În ceea ce privește creearea în mod artificial a unei noi categorii de funcții didactice cu scopul ca persoanele care ocupă funcții de conducere în universitățile de stat să poată ocupa și alte funcții publice, in aceasta modalitate, practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.). In vechea reglementare, la Secțiunea 1 Norma universitară, sunt menționate funcțiile didactice din învățământul superior precum și funcţiile de cercetare. În instituţiile de învăţământ superior funcţiile didactice sunt: asistent universitar; lector universitar/şef de lucrări; conferenţiar universitar; profesor universitar. În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt: asistent cercetare; cercetător ştiinţific; cercetător ştiinţific gradul III; cercetător ştiinţific gradul II; cercetător ştiinţific gradul I. Insa, prin modificarea propusă se crează în mod artificial o nouă categorie de funcții didactice: • Funcții de conducere: a)rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universităţii; b) decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii; c) directorul de departament, la nivelul departamentului. • Funcții didactice auxiliare: a)funcții didactice auxiliare de conducere b)funcții didactice auxiliare de execuție. Aceste funcții de conducere menționate nu sunt funcții didactice în accepțiunea raportată la fondul atribuțiilor efective, ci sunt funcții prin care se asigură managementul universității, facultății, respectiv departamentului, având conferite atribuții specifice de conducere (art. 207-214 din Legea nr. 1/2011), persoana care deține una dintre aceste funcții fiind aleasă sau numită din rândul cadrelor didactice. Introducerea funcțiilor de conducere în categoria funcțiilor didactice și asimilarea atribuțiilor de conducere a structurilor universității, facultății sau departamentului cu activitățile didactice este de natură să afecteze însăși substanța Legii nr. 1/2011. În niciun caz o funcție de conducere din cadrul învățământului superior nu se poate confunda cu o funcție didactică având în vedere: conținutul diferit al acestora precum și modalitatea distinctă de ocupare a acestora. Activitatea didactică implică activităţi de predare, activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an, activităţi de evaluare etc, și nu poate fi confundată cu activitatea de conducere/management a universității, facultății sau departamentului. Funcțiile de conducere din învățământului superior pot fi ocupate fie prin concurs (decan,rector) fie prin alegeri în cadrul instituției de învățământ superior (rector, directorul de departament) sau prin numire (prorector, prodecan), pe când funcțiile didactice din învățământului superior pot fi ocupate numai prin concurs. In urma acestei modificări a Legii nr. 1/2011, deputații și senatorii nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.) Situația este identică în cazul managerilor de spital, membrii Guvernului, primari, funcționari publici, judecători, procurori etc. Practic, aproape toate categoriile de persoane prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010 nu s-ar mai afla în stare de incompatibilitate dacă ar cumula și o funcție de conducere din domeniul didactic (rector, decan etc.). În ceea ce privește legiferarea coflictului de interese, prin ordonanța de urgență s-a modificat conținutului normei didactice universitare de la art. 287 prin introducerea în categoria activităților didactice a activităților de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității, realizarea conducerii activităților/structurilor universității, facultății sau departamentelor, îndeplinirea atribuțiilor specifice funcțiilor didactice de conducere în cadrul universității. Funcțiile didactice presupun în mod obligatoriu activități didactice de predare și/sau cercetare pe când funcția de conducere presupune o activitate de management, o activitate administrativă care în niciun caz nu se încadrează în categoria activităților didactice. Prin introducerea în categoria activităților didactice a celor de realizare și implementare a proiectelor finanțate din surse interne sau externe universității se crează premisa unor conflicte de interese în situația în care rectorul unei universități deține și calitatea de manager de proiect fiind astfel pus în situația de a emite acte administrative sau să încheie acte juridice ori să participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei de autoritate și care produce un folos material pentru sine.

Sursa: Hotnews.ro

14 elevi ieşeni au luat nota zece la BAC. Procentaj mai bun al promovabilităţii faţă de anul trecut

Astăzi, Inspector Şcolar General, prof. dr. Camelia Gavrilă, şeful Inspectoratului Şcolar General Iaşi, a subliniat faptul că la Iaşi procentul de promovare la examenul de bacalaureat a crescut semnificativ faţă de anul trecut. De asemenea, la Iaşi s-a înregistrat un număr de 14 absolvenţi care au obţinut media generală 10 la examenul de bacalaureat. Rezultatul mai bun faţă de anul anterior s-a datorat în opinia domniei sale bunei organizări a simulărilor, dar în special faptului că s-au luat măsuri ferme la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ. “Ore de pregătire, diferite forme de intervenţie, în aşa fel încât elevii, absolvenţii să beneficieze de o educaţie şi de o pregătire adecvată pentru examen”, a spus şeful IŞJ. Ea a punctat şi corecta atitudine în cazul sesizării unor evenimente ieşite din comun. De exemplu, la o şcoală din Paşcani a fost întreruptă furnizarea energiei electrice timp de patru minute în timpul derulării exemenului de bacalaureat. “Timp de patru minute energia electrică a fost întreruptă la Colegiul Naţional Mihail Sadoveanu din Paşcani, însă înregistrarea celor petrecute a fost arhivată. De altfel a fost monitorizată permanent activitatea prin intermediul camerelor de luat vederi din şcoli”, a spus prof. dr. Camelia Gavrilă.

800 de elevi au luat note între nouă şi zece “Promoţia curentă s-a prezentat mult mai bine promoţia curentă, elevii s-au prezentat mai bine faţă de cei de anul trecut. Avem un procentaj de 73.65 la sută promovabilitate, un procentaj mai mare faţă de 2013, 67.55 %. Procentele care s-au adăugat faţă de anii anteriori le-aş interpreta dintr-o dublă perspectivă, pe de o parte noi am fost consecvenţi în organizarea unor simulări foarte serioase şi am insistat asupra prezenţei. În afară de cea organizată de minister au existat anul trecut şi anul acesta câte două simulări, anul acesta cu cea a ministerului, două, dar foarte riguros organizate şi am urmărit prin inspecţiile tematice modul cum au fost prelucrate la nivelul clasele şi în şedinţele cu părinţii aceste rezultate. Am monitorizat absenţele şi am solicitat directorilor să fie foarte fermi în intoleranţa faţă de absenteismul ridicat şi s-a urmărit atenuarea fenomenului, dar şi de relaţionarea foarte bună cu părinţii, în aşa fel încât să fie recuperaţi elevii cu tendinţe spre absenteism şi evident, către o pregătire superficială. În afară de acestea s-ar mai adăuga şi o nemulţumire a şcolilor în momentul când se vedeau cu procentaje mai slabe faţă de altele, e vorba şi de imaginea de sine a fiecărei unităţi. Astfel s-au luat măsuri prin ore de pregătire, diferite forme de intervenţie, în aşa fel încât elevii, absolvenţii să beneficieze de o educaţie şi de o pregătire adecvată pentru examen”,a subliniat prof. dr. Camelia Gavrilă, şefa IŞJ Iaşi. La Iaşi, din totalul celor 6000 de absolvenţi, 5000 au ajuns pe listele bacalaureatului (au susţinut examenul). “1000 de elevi au preferat să rămână cu diploma de absolvire sau cu certificatele de la liceele tehnologice ce le permite intrarea pe piaţa muncii. Avem 14 elevi cu media generală 10. Iar note între nouă şi 9.99 au fost la 798 de elevi. Aşadar şase procente de creştere la promovabilitate faţă de anul trecut”, a adăugat prof. dr. Gavrilă.

Sursa: Jurnalul.ro

Rezultate Bacalaureat 2014. Cei 104 elevi de nota 10. „Nu pot să zic că am o metodă de învăţat, ci pur şi simplu că am învăţat”

Rezultate Bacalaureat 2014. Pentru 104 absolvenţi de clasa a XII-a examenul de bacalaureat a fost un succes: au obţinut 10 pe linie, potrivit datelor publicate pe edu.ro. Răspândiţi în toată ţara, pentru elevii de 10 reţeta succesului pare a fi aceeaşi: multe ore de muncă şi multă ambiţie. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Să iei 10 pe linie la bacalaureat li se poate părea multora o adevărată performanţă în condiţiile în care, în ultimi ani, doar unul din doi absolvenţi de liceu a reuşit să obţină cel puţin media şase. Anul acesta, 104 elevi se pot mândri că au luat bacul cu 10. Gândul a stat de vorbă cu cinci dintre ei –  Lorena Budulan, Diana Gheorghe, George Pop, Cosmina Crăiniceanu şi Mădălina Cerbu – pentru a afla care este secretul mediei de 10 la bacalaureat şi care sunt planurile lor de viitor. Lorena Budulan este singura elevă din judeţul Braşov care a obţinut 10 pe linie la bacalaureat. Este absolventă a Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, unde a urmat profilul de Matematică Informatică. „A fost destul de uşor. Dacă înveţi şi dacă eşti atent la ore nu ai cum să nu reuşeşti”, spune Lorena. Fata recunoaşte că a făcut câteva ore de meditaţii la limba română, dar asta numai ca să-i linişteaşcă pe părinţii îngrijoraţi că va avea probleme. ”Cel mai important este să nu ieşi din sală mai devreme de terminarea examenului, că aşa poate îţi aduci aminte şi scrii”, mai spune Lorena care recunoaşte că nu se aştepta chiar la 10 pe linie. „Nu e foarte importantă media de la Bacalaureat pentru mine, pentru că voi da admitere la Universitatea de Arte şi Design din Capitală. Dar oricum îmi dă satisfacţia că am învăţat”, spune eleva. Lorena Budulan îi sfătuieşte pe colegii care nu au reuşit în prima sesiune de examen să nu fie speriaţi şi să înveţe logic până la sesiunea din august-septembrie. Diana Gheorghe: ”Am învăţat constant din clasa a IX-a” Diana Gheorghe este o altă absolventă de clasa a XII-a, de la Colegiul Naţional Ion Brătianu din Piteşti,  care a luat 10 pe linie la bacalaureat. Este unul dintre cei cinci elevi din judeţul Argeş cu 10 pe linie şi în acelaşi timp una dintre cele două eleve care au luat 10 din liceul ei. „Eu ştiu că am scris tot ce am ştiu. Nu ştiam sigur dacă m-am încadrat perfect pe barem, mai ales că este subiectiv, dar mă aşteptam la o notă bună, nu e chiar o surpriză. Eu am învăţat constant din clasa a IX-a şi cred că aici este cheia, să înveţi tot timpul, nu să laşi totul în ultimul moment”, spune Diana. Eleva a făcut meditaţii numai la Economie, dar asta pentru că vrea să susţină examen de admitere la Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucureşti. „Cred că o să dau şi la ASE, să fiu sigură că voi intra la facultate. Sunt sigură pe mine, dar nu ştii ce se întâmplă la examen”, spune Diana, care îi sfătuieşte pe elevii care au picat examenul să-l dea până îl iau „pentru că este un examen de luat”. George Pop: „După invăţat vine şi răsplata” George Pop este unul dintre puţinii băieţi care au luat bacalaureatul cu 10 pe linie. Absolvent al Colegiului Naţional Şimleul Silvaniei, George este unul dintre cei patru elevi din judeţul Sălaj cu media maximă la examen şi singurul de la el din liceu.   Proba scrisă la limba română n-a fost deloc o problemă pentru el, deoarece a fost olimpic la română încă din clasa a IX-a. „Nu pot să zic că am o metodă de învăţat, ci pur şi simplu că am învăţat. În plus, şi subiectele au fost uşoare, cel puţin la matematică”, spune George Pop. Băiatul a susţinut examenul la română, matematică şi anatomie. „Mă gândeam la fizică la început, dar după simulare m-am răzgândit, că am zis că la anatomie e mai uşor reţinut”, mai spune elevul. Din septembrie, George va pleca în Marea Britanie, unde a fost admis la Facultatea de Arhitectură de la Universitatea din Portsmouth. „De fapt m-am pregătit un an de zile pentru Facultatea de Arhitectură de la Cluj-Napoca, dar când am văzut ce-ţi trebuie pentru admiterea din Anglia am zis să încerc. Şi am fost admis. Mi se pare că ai mai multe orizonturi şi mai multe oportunităţi. Acolo se face mai multă practică”, arată George Pop. Elevilor care au picat bacalaureatul le spune să înveţe „pentru că după ce învaţă vine şi răsplata”. ”Să nu se gândească neapărat la o răsplată financiară, ci la satisfacţia că eşti primul pe listă”, a mai spus George. Cosmina Crăiniceanu: „Nu m-am gândit chiar la media 10” Cosmina Crăiniceanu de la Colegiul Naţional Emil Racoviţă din Iaşi este printre cei 14 elevi din judeţul Iaşi cu media 10 la bacalaureat. „De aşteptat mă aşteptam la o notă foarte mare, dar fiindcă materiile sunt subiective nu m-am gândit chiar la media 10. Cred că a contat şi că am învăţat constant, am participat la toate simulările”, spune Cosmina. De fapt, eleva este obişnuită cu învăţatul pentru că de-a lungul timpului a fost olimpică la psihologie, la sociologie, iar la limba română s-a clasat pe primele locuri la olimpiadă la nivel de judeţ. Din septembrie, Cosmina va pleca în Anglia, unde a fost admisă la Facultatea de Drept de la Universitatea din Exetter. „Cred că e mai bine acolo în primul rând pentru metodele de predare şi pentru calitatea educaţiei, dar şi pentru oportunităţile pe care le ai după ce termini”,  a mai spus Cosmina. Mădălina Cerbu, abolventă a colegiului Naţional Petru Rareş din Piatra Neamţ, este singura elevă din judeţul Neamţ care a luat 10 la toate cele trei probe scrise de la bacalaureat. „Pe mine mă ajută cât de cât media de admitere pentru că va conta 25% pentru admiterea la facultate”, spune fata care vrea să dea examen la Facultatea de Medicină de la Iaşi. Pentru bacalaureat a învăţat tot timpul. „Dar la biologie m-am pregătit mai mult pentru că dau examen şi la medicină. Oricum subiectele nu au fost grele. Şi asta îi sfătuiesc pe elevii care au picat: să înveţe pentru că se poate lua, mai ales că subiectele sunt din ce în ce mai uşoare. Pentru mine surpriza a fost la matematică, unde a fost foarte uşor”, a conchis Mădălina. Media 10 la un liceu tehnologic Doriana Şandru este unul dintre cei 10 elevi din Cluj care au obţinut 10 la bacalaureat, dar este singura care a absolvit un liceu tehnologic. A făcut zilnic naveta din comuna natală în Huedin. „Am urmat Şcoala Generală din comuna Ciucea şi am vrut să fiu la un liceu mai aproape de casă, de părinţi. Am învăţat bine întotdeauna, iar în fiecare din cei patru ani ai Liceului Tehnologic «Vlădeasa» din Huedin am avut media 10. Am fost singura din tot liceul cu astfel de medii. Nu pot să spun că mă aşteptam la media 10 la bacalaureat, dar speram, totuşi, la o medie mare. Nu am luat nicio meditaţie pentru bacalaureat. Adevărul e că proba de matematică a fost destul de simplă”, a spus Doriana, corespondentului Mediafax. “Nu ştiu, deocamdată, ce voi face după bacalaureat, la ce facultate să mă înscriu. Pentru că specializarea la liceu a fost tehnician activităţi economice, adică un fel de contabilitate, m-aş orienta spre Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la UBB. Am o bunică în Germania, aş putea să studiez şi acolo, dar parcă îmi place mai mult în România”, a afirmat absolventa de zece. Trei dintre cele patru eleve de 10 din Ploieşti merg la medicină Maria Carina Dumitrescu, Laura Voicu, ambele absolvente ale Colegiului Naţional ”Ion Luca Caragiale” din Ploieşti, Diana Şerban de la Colegiul ”Jean Monnet” din Ploieşti şi Alexandra Borcan de la Colegiul ”Alexandru Ioan Cuza” din Ploieşti au reuşit să promoveze bacalaureatul cu media 10. Trei dintre ele vor merge la Medicină. În afară de nota maximă, cele patru tinere au multe alte lucruri în comun. Pentru ele, examenul a fost cu emoţii sau cu subiecte neaşteptate, dar în niciun caz dificil. Pentru fiecare dintre ele notele mari sunt rezultatul unei munci constante, iar trei dintre ele vor să continue studiile la Medicină şi să profeseze în România. Cea de-a patra a fost tentată şi ea de Medicină, dar nu crede că sistemul îi poate oferi prea mult, aşa că vrea să urmeze cursurile facultăţii de Farmacie. Maria Carina Dumitrescu a absolvit Colegiul Naţional ”I.L. Caragiale” la clasa de Matematică-Informatică bilingv. Nu s-a aşteptat să ia 10 la Bac şi spune că a avut multe emoţii pentru că ştie că la unele probe este vorba despre mult subiectivism. Tânăra vrea să urmeze Facultatea de Medicină la Bucureşti, după ce în ultimul an de liceu a cochetat cu ideea de a pleca din ţară şi a studia la o facultate din Olanda. Aplicase chiar la facultăţi din ţara lalelelor şi era pe cale de a fi admisă, dar a decis să rămână. ”Nici nu mă pot bucura cum trebuie pentru că în două săptămâni am admiterea la facultate şi este destul de complicat. La ora asta mi-e greu să spun dacă plec sau rămân. Deocamdată rămân aici. Depinde ce-mi va rezerva viitorul”, spune Maria Carina Dumitrescu, potrivit Mediafax. Laura Voicu a terminat tot ”I.L. Caragiale”, unul dintre cele mai bine cotate licee din Ploieşti, studiind la o clasă cu profil de Ştiinţele Naturii. Pentru ea, subiectele au fost ”de nivel mediu, aşa cum se anunţase că vor fi” şi se aştepta la note mari, dar nu chiar la 10 pe linie. Spune că a simţit ”foarte mult ajutorul lui Dumnezeu” şi ştie că ”dacă înveţi în toţi cei patru ani de liceu nu ar trebui să ai o problemă la Bac”. Tânăra vrea să urmeze tot Facultatea de Medicină şi să profeseze în România. Diana Şerban, absolventă a Colegiului Naţional ”Jean Monnet” din Ploieşti, la o clasă de Matematică-Informatică bilingv germană, spune că examenul de bacalaureat ”nu a fost greu, dar a fost neaşteptat, mai ales la proba de limba română”. ”Mă aşteptam la notă mare, dar nu chiar atât de mare”, mărturiseşte Diana. Ea este decisă să urmeze Facultatea de Medicină şi să profeseze în România: ”Aş vrea să rămân aici, nu să plec. Nu mă văd în altă parte şi mi-ar plăcea să pot să fac ceva în ţara mea, nu afară”. Alexandra Borcan, absolventă a Colegiului ”Al. I. Cuza” din Ploieşti la o clasă de Matematică-Informatică, are o poveste mult diferită de cea a tinerelor adolescente din zilele noastre. Crescută la Măneşti, o localitate situată la peste 20 de kilometri de Ploieşti, tânăra a intrat la unul dintre cele mai bune licee din Ploieşti şi a locuit, timp de patru ani, în cămin. În primii doi a avut şi şase colege de cameră, în clasa a XI-a a împărţit camera de cămin cu alte patru fete, iar în ultimul an de liceu a avut trei colege de cameră. ”Am fost tentată să-mi fac un viitor şi pe asta mi-am canalizat energia. Tentaţii sunt, dar am avut parte de un colectiv de fete care învăţau. Cât despre învăţat, mi-a fost dificil la început, până m-am obişnuit. După aceea m-am adaptat condiţiilor pentru că nu aveam ce să fac. Cu naveta era greu, pierdeam mult timp şi nu aş mai fi avut când să învăţ”, explică Alexandra. Tânăra va susţine admiterea la Facultatea de Farmacie pentru că îi place chimia. ”La un moment dat am fost tentată de Medicină, dar sistemul din România nu cred că oferă atât de multe condiţii şi avantaje pentru toţi studenţii care se luptă şi care se chinuie în facultatea asta. Şi am ales Farmacia pentru că mi se pare mult mai ok”, afirmă Alexandra Borcan. Eleva de 10 din Buzău vrea o carieră în psihologie judiciară Unul din cei doi absolvenţi din Buzău care au obţinut media 10 la bacalaureat este Bianca Toma de la Colegiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Spune că nu se aştepta la nota maximă, subiectele fiind „surprinzătoare”. Inspirată de serialele poliţişte, visează acum la o carieră în psihologie judiciară, scrie Mediafax. „Nu mi s-au părut subiectele foarte grele, ci mai degrabă surprinzătoare pentru că mă aşteptam să se dea altceva. Am terminat cu 10 şi am luat şi 10 la bac. Materiile preferate sunt cele la care am dat examenul: psihologie, istorie şi română”, a declarat tânăra corespondentului Mediafax.. Odată terminat liceul, Bianca Toma spune că are de gând să urmeze o carieră în psihologie judiciară, fiind inspirată să urmeze acest profil de filmele psihologice poliţiste pe care le-a urmărit în ultima perioadă. ”Vreau să fac o carieră în Psihologie judiciară. Am aflat despre servicii secrete şi despre psihologia în magistratură din seriale, dar şi din romanele psihologice. Toate m-au condus către această decizie. Momentan nu sunt tentată să plec din ţară, doar dacă nu o să găsesc un serviciu adecvat după studii”, spune tânăra Singura elevă de 10 din Sibiu vrea să devină chirurg Denisa Savu este singura elevă din Sibiu care a obţinut media zece la bacalaureat. Îşi doreşte să devină chirurg şi ar prefera să rămână în România pentru că spune că iubeşte această ţară şi speră că sistemul sanitar se va mai schimba. „La Matematică şi Biologie mă aşteptam la notă mare, nu chiar la zece curat. Ştiam de când am văzut subiectele că voi lua undeva pe la 9.50. La Limba română am avut şi noroc, pentru că învăţasem nuvela şi romanul şi, cu ceva timp înainte de examen un prieten mi-a zis: «De ce nu înveţi şi poezia?». Nu credeam că voi primi poezie, dar am mai citit o dată şi am avut noroc. Mi-a picat Eminescu. La liceu ne-au învăţat foarte mult să gândim, aşa că nu le-am învăţat pe de rost. Vreau să spun că este şi meritul doamnei profesoare de română. Abia acum mi-am dat seama cât de excepţională este. Chiar ne-a învăţat, ne făcea scheme şi desene pe tablă ca să putem să înţelegem cât mai bine şi chiar am înţeles. Are o tehnică unică”, explică Denisa succesul ei la bacalaureat, potrivit Mediafax. Povesteşte veselă că şi-a trăit viaţa de liceu ca orice copil: cu bune, cu rele, cu unele prostioare, cu câte o oră chiulită de la şcoală, cu prieteni foarte buni şi un colectiv extraordinar de colegi de clasă. De-a lungul timpului a vrut să urmeze tot felul de meserii, arhitect, arheolog, biolog marin, dar, în clasa a X-a a participat la Olimpiada naţională de Biologie şi a cunoscut acolo oameni extraordinari care doreau să devină medici şi să facă bine, să schimbe ceva. „Când am ajuns acasă i-am spus mamei că vreau să devin medic. Până atunci vroiam să mă fac de toate. Cred că nu a existat o meserie pe care să nu vreau să o fac. Dar am rămas pe Medicină. Ştiu că vreau să devin chirurg, iar ca specializare încă nu m-am decis, poate cardiologie sau neurochirurgie, încă nu ştiu. Mi s-a spus că am o fire artistică şi ar trebui să fac chirurgie plastică, dar nu cred. Mi se pare un pic sec”, spune Denisa. Cele mai multe medii de 10 la Iaşi, Dolj şi Cluj Rezultate bacalaureat 2014 . Iaşiul ocupă primul loc în topul judeţelor cu cele mai multe medii de 10, cu 14 elevi care au obţinut notă maximă la toate cele trei probe scrise. Majoritatea provin de la Colegiul Naţional Iaşi (7 elevi) şi de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi de la Colegiul Naţional Costache Negruzzi, cu câte doi elevii cu medii de 10. Pe locul al doilea este judeţul Dolj, cu 12 medii de 10. Patru elevi de la Colegiul Naţional Carol I din Craiova şi trei de la Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti au obţinut medii de 10. Celelalte medii de 10 au fost obţinute de elevi de la Liceul theoretic Constantin Brâncuşi – 2 şi Colegiul Naţional Elena Cuza – 1. Clujul ocupă al treilea loc al acestui clasament cu 10 medii de 10. La Liceul Teoretic Gheorghe Şincai, trei elevi au obţinut media 10, iar la Liceul teoretic Onisifor Ghibu şi la Colegiul Naţional Emil Racoviţă, câte doi. Numărul mediilor de 10 de anul acesta – 104 – este mai mic decât în 2013, când 122 de elevi au obţinut notă maximă la toate materiile. Numărul mediilor de 10 este totuşi mult mai mare comparativ cu 2012 când au fost 67 de medii maxime, dar şi cu 2011, când sau fost numai 65 de elevi cu 10 pe linie în toată ţara. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro.  Datele oficiale de la Ministerul Educaţiei arată că  59,25% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat examenul în sesiunea iunie- iulie. Comparativ cu 2013, când 54,4% dintre elevi au luat medii de trecere, procentul de promovare din 2014  este cu  4 procente mai mare. Din promoţia curentă procentul de promovare este de 67,61%, cu 4,5% mai mare faţă de anul 2013, când a fost de  63,1%. În 2014, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99:  25.423. Topul judeţelor pe procentul de promovare arată că cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judeţele Brăila – 77,82%,  Cluj -73,91% şi Iaşi -73,67%. Cea mai scăzută rată de promovare s-a înregistrat în judeţele Ilfov – 27,93%, Giurgiu -38,14% şi Teleorman 44,10%. Pe discipline,  la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a),108.234 din totalul celor 137.182 de absolvenţi  au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.003 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 138.161 de absolvenţi, 111.005 (80,34%) au obţinut medii peste 5. Elevii care nu iau bacalaureatul din prima sesiunea au la dispoziţie o nouă sesiune, în luna septembrie. Bacalaureat 2014. Sesiunea august-septembrie 2014: 14 – 18 iulie Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18 – 19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 18 – 19 august  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 19 – 20 august  Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 21 – 22 august  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 25 august  Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă 26 august Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 27 august Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 29 august Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 1 septembrie  Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 2 – 3 septembrie Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Gandul.info

Ecaterina Andronescu spune că nu este de acord cu a treia sesiune a BAC-ului: „Este inutilă”

Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, consideră inutilă organizarea unei a treia sesiuni de Bacalaureat pentru elevii care nu au luat examenul de maturitate, afirmând că i-a transmis acest lucru şi actualului ministru, Remus Pricopie. Prezentă în emisiunea Gândul LIVE, Ecaterina Andronescu a afirmat că la o a treia sesiune de Bacalaureat, care poate fi organizată în iarnă, în baza unei ordonanţe de urgenţă care modifică Lega Educaţiei şi care a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial, se vor înscrie foarte puţini elevi. „Eu nu sunt de acord cu o a treia sesiune a Bacalaureatului. Am vorbit şi cu domnul Pricopie”, a declarat fostul ministru al Educaţiei. Aceasta a aprobat, însă, introducerea prin ordonanţă de urgenţă a doctoratului cu frecvenţă redusă la cel de-al treilea ciclu de studiu la învăţământul superior, susţinând că cercetarea poate fi făcută şi la locul de muncă.

Sursa: Gandul.info

Cum se predă religia în țările Europei occidentale

Pe bătrânul continent, problema predării religiei în școli a fost tranșată. În Franța e interzisă, în Luxemburg s-a ieșit în stradă când guvernul a vrut să o interzică. În Italia, religia e curs opțional, în Grecia orele încep cu o rugăciune, în Olanda se predă precum o știință, iar în Anglia și anumite landuri germane e obligatorie. Predarea religiei în școli, într-o țară unde 90% din populație se declară ortodoxă, precum România, a stârnit dezbateri puternice. Au existat grupuri de inițiativă, intelectuali, dar și părinți care au respins ideea ca religia să fie obiect de studiu în școala generală, gimnazială sau la liceu. Alții, mai radicali, de stânga, extrem de corecți politic sau din simplă convingere, au mers mai departe și s-au declarat împotriva includerii religiei ca un curs opțional în programa școlară, așa cum prevede Legea Educației în acest moment. Polemica a fost întreținută de poziția destul de inflexibilă a Bisericii, care a cerut să își dea acordul final în privința persoanelor care urmează să predea religia în școli. De aici, un nou iureș mediatic. În alte state occidentale chestiunea predării religiei în școli a fost tranșată, iar opinia publică a avut un cuvânt important de spus în dezbaterile care au precedeat decizia finală. „România liberă“ a stat de vorbă cu români plecați de multă vreme în Occident sau cu oameni din sistemul de învățământ de afară și a descoperit că religia este prezentă sub diverse forme în aproape toate instituțiile de învățământ ale Europei. Cu o excepție notabilă – Franța. Italia. Românii frecventează ¬cursurile de religie pentru a se ¬integra social Religia este prezentă în școlile italiene din prima clasă a ciclului primar și până în ultima clasă de liceu. Este o disciplină opțională, astfel încât părinților li se cere acordul, sub semnătură, în ceea ce privește prezența copilului la orele de spiritualitate creștină. Nu se pun note, nu se dau lucrări de control. Cei care decid să nu participe la orele de religie își fac temele la alte obiecte, într-o altă clasă, sub supravegherea unui profesor. În general, în primii ani participă toți copiii, numărul acestora scăzând pe măsură ce cresc, după cum ne-a declarat Alexandra Robu, elevă în clasa a XI-a la un liceu din Giaveno (Torino). „Este un obiect de studiu util, te determină să îți pui anumite întrebări și să cauți răspunsuri. Evident că succesul orelor depinde foarte mult de profesor, care nu este preot, dar în general este o persoană inteligentă. Ni se predă istoria religiilor, relația dintre religii și cultură, problemele concrete ale vieții de zi cu zi. În școala primară și la gimnaziu vizionam filme, coloram cărți specifice sau învățam lucruri generale despre religie, dar niciodată nu am fost puși să spunem rugăciuni sau să facem ritualuri religioase”, ne-a declarat Alexandra. Pentru românii din Italia prezența copiilor la orele de religie are și un aspect pragmatic: integrarea. Chiar dacă majoritatea copiilor sunt ortodocși, ei participă la orele de religie catolică pentru a nu face notă discordantă cu restul clasei. ”Va alege când va crește și va înțelege singur. Acum nu vreau să fie discriminat și din cauza religiei”, declară Elena ¬Cojocaru, mama unui băiețel de 12 ani, care frecventează de trei ani școala la Torino. Grecia. Copiii se roagă înainte de ore În Grecia nu se predă neapărat religia ca materie, însă este prezentă tot timpul în şcoli. În toate şcolile, înainte de a intra la cursuri, profesorul sau învăţătorul începe cursurile cu o rugăciune, după cum ne declară Adriana Souleimezis, o româncă căsătorită cu un grec, mamă a doi copii. “Dacă copilul nu este prezent la rugăciune, riscă să nu mai fie primit la şcoală în ziua respectivă. Şi la prânz, pentru cei care servesc masa la şcoală sau la grădiniţă, se spun, de asemenea, rugăciuni. Nu există ore de religie separat. Dar, ori de câte ori sunt sărbători importante, copiii învaţă cu două săptămâni înainte semnificaţiile religioase ale sărbătorilor respective şi de multe ori ştiu mai multe despre religie decât noi.” Părintele unui copil care învaţă în ciclul gimnazial în Grecia ne-a spus că religia este predată în cadrul celorlalte ore şi consideră că este un lucru extrem de bun pentru copiii săi: ”Grecia este o ţară cu specific ortodox şi de aceea se vorbeşte foarte mult numai despre ortodoxism. Nu există catolici sau musulmani decât foarte puțini, prin unele insule, iar acolo am auzit că există ore speciale pentru acei copii, ore de etică”, ne-a precizat respectivul părinte. Germania. Se învață istoria religiilor, dar și despre toleranță În Germania orele de religie sunt obligatorii, dar numai în anumite landuri. În Hessen, de exemplu, ¬Miruna Levanda este elevă în clasa a VI-a şi participă la cursurile de etică. ”La noi orele de religie se fac pe grupe. Sunt obligatorii şi fiecare dintre noi trebuie să opteze pentru una dintre grupe. Există o grupă de catolici, una de evanghelişti şi una, numită de etică, unde participă musulmanii, ortodocșii sau cei de alte religii. Facem ore cu profesori specializaţi, nu cu preoţi, şi învăţăm despre istoria religiilor, diferenţele dintre confesiuni etnice şi diferite culturi”. Mama Mirunei, Dana Levanda, ne spune că este foarte mulţumită de orele de religie pe care le face fiica sa: „În România am lucrat în învăţământ şi vă pot spune că există diferenţe uriaşe între şcoala din România şi cea din Germania. Aici la orele de religie, pe cei de la grupa de etică îi învaţă în primul rând despre toleranţă, cum să convieţuiască alături de multele confesiuni prezente în Germania, ştiut fiind faptul că aici sunt foarte mulţi imigranţi”. Anglia. Religia – obligatorie, dar copiii învață să se ajute între ei O tânără mamă, stabilită de mai mulți ani la Londra, spune că fetița ei merge la o școală anglicană deoarece sunt cele mai competitive. “Aici orele de religie sunt obligatorii, dar în cadrul acestor ore copiii învață să îi ajute, de pildă, pe cei mai mici. Există adunări în cadrul cărora se donează jucării sau se organizează tombole pentru diverse cauze umanitare. Pe de altă parte, deși eu sunt ortodoxă, iar soțul meu anglican, nu s-a pus problema ca fata mea să nu fie acceptată la școala anglicană. Există și școli laice unde nu se învață religie.” Franța. Religia e un tabu Maria, care are o fetiță în clasa a V-a, spune că în Franța nu se studiază religia în școlile publice. “Copiii nici măcar nu au voie să meargă la școală cu însemne religioase vizibile. Cred că aici e fix invers decât în România, religia fiind un mare tabu. Eu fiicei mele nu îi predau religia. Când era mai mică am vizitat catedralele celebre din Franța. A mai dobândit unele noțiuni de la cursurile de istorie, mai discutăm în familie. Când eram în România era mai interesată de problema religioasă datorită poveștilor spuse de bunici, dar acum nu mai aude despre asta niciunde. Nu știu dacă e bine sau rău. În Franța se presupune că religia e ceva privat, care se învață în familie”, ne-a precizat Maria Olanda. Religia se predă ca o știință Cătălina Robu trăiește de doi ani în Olanda, unde fiica sa urmează cursurile de preșcolari. Sistemul de învățământ are în majoritate școli publice normale. “Religia se predă ca o știință, un fel de istorie a religiilor”, arată Cătălina, care spune că aceste cursuri nu reprezintă o îndoctrinare, ci au un caracter mai degrabă informativ. “În schimb, la școlile catolice sau protestante se serbează marile sărbători creștine, cum ar fi Crăciunul sau Paștele. Nu cred că se organizează rugăciuni comune, ci serbări. Copiii din alte culte care vin la aceste școli vor sărbători și ei Crăciunul și Paștele. Mai există școlile musulmane, profund religioase, destul de prezente deoarece aici cele mai mari minorități le constituie marocanii și turcii. Ca un comentariu general, să nu uităm că Olanda este tot mai laicizată. ¬Multe biserici se desființează din lipsă de enoriași.” Lituania. Se poate alege între etică și religie Vorbim de o țară eminamente catolică, ortococși fiind doar rușii pravoslavnici în procent de 6%. În școală există o disciplină numită „educație morală” care este obligatorie. În cadrul acesteia, în funcție de convingerile copilului sau ale familiei poți alege să i se predea religia sau etica. În cadrul religiei se predau particularitățile religiei, dar nu se face istoria religiilor. În ciclul primar mulți aleg să urmeze cursuri de religie, însă din clasa a V-a majoritatea părinților preferă ca inerii să facă studii de etică. La orele de religie copiii învață cum să găsească răspunsuri la problemele vieții bazându-se pe învățămintele catolice, cum să comunice cu Dumnezeu și cu prietenii, se face analiza Sfintei Scripturi. Toate aceste informații le-am aflat de la Audra Margenyte, expert în educație în Lituania. Luxemburg. Proteste pro-religie Copiii între 6 și 11 ani pot urma o oră pe săptămână, la alegere, fie de educație morală și socială (unde învață despre drepturile omului, de exemplu), fie de instruire religioasă (ore de religie catolică, pentru că nu sunt destule cereri pentru alte religii). Anul trecut guvernul a vrut să scoată religia complet din școală, dar au fost proteste de stradă împotriva acestei decizii. S-ar fi dorit introducerea unui curs care să se intituleze „de valori“. Conform statisticilor, 60 % din copii sunt înscriși la orele de religie catolică și doar 30% la morală laică. Ce spune legislația românească Modul în care se predă religia în școlile românești este stipulat la articolul 18 din Legea Educației Naționale. „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară. Elevilor aparținând cultelor de stat recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul de a participa la ora de religie conform confesiunii proprii. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau tutorelui legal instituit pentru minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina religie.” În concluzie, religia este materie opțională în învățământul românesc.

Sursa: Romanialibera.ro

Licee cu promovabilitate zero la Bac în județul Constanța

Patru licee din judeţul Constanţa au promovabilitate zero la examenul de bacalaureat din acest an. Acestea sunt: Liceul Tehnologic „Nicolae Istrăţoiu“ – Deleni, Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu“ – Cumpăna, Liceul Tehnologic „Radu Prişcu“ – Dobromir, Liceul Tehnologic „I.C. Brătianu“ – Nicolae Bălcescu. Potrivit datelor centralizare de Inspectoratul Școlar Județean Constanța, situaţia la nivelul judeţului Constanţa se prezintă astfel: 56,78% din absolvenţii din seria curentă – 2013-2014 – au promovat examenul de bacalaureat şi 13,97% din candidaţii din seriile anterioare au obţinut medii de promovare. Absolvenţii care au obţinut medii între 5 și 5,98 sunt: serie anterioară – 13,51% şi serie curentă – 5,22%. Examenul de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea și au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise. Contestaţiile s-au depus ieri, iar acestea vor fi soluţionate în perioada 8-10 iulie, urmând ca rezultatele finale să se afişeze pe 11 iulie. Configuraţia promovabilității din ultimii doi ani, după rezolvarea contestaţiilor, arată astfel: 2012 – 45,17% şi 2013 – 54,28%. Liceul din Bălcescu nu se poate lăuda cu nici un absolvent

Sursa: Romanialibera.ro

Bezna din ochi si lumina din perspectiva Reportaj la o scoala de nevazatori

Cu totii stim ca exista persoane care nu pot vedea deloc sau de abia zaresc lumina zilei, insa v-ati pus vreodata intrebarea cum este viata unui copil nevazator? Ziare.com a mers la Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta” din sectorul 2 al Capitalei, pentru a afla cum invata si ce isi doresc elevii cu grave probleme de vedere. Aici am gasit tineri cat se poate de firesti, care si-au gasit la o varsta frageda o cale in viata si sunt mandri sa o urmeze. Acesti adolescenti stiu ce vor si nu isi plang de mila, doar pentru ca sunt privati de cel mai important simt al omului. Situat pe strada Vatra Luminoasa, intr-o zona cu case, liceul ne intampina de la intrare cu o liniste nespecifica peisajului urban, perturbata doar de pasarile care canta. Curtea interioara este plina de verdeata, iar de o parte si de alta a micii gradini se afla cladirile unitatii de invatamant, a caror constructie a fost inaugurata in 1908, la initiativa reginei Elisabeta, cea care a fondat si Societatea Orbilor din Romania. Cladirea, desi veche, este renovata, iar in interior sunt amenajate sali de curs, laboratoare, dar si camere de internat, in care locuiesc elevii veniti din provincie.

Scrisul in Braille si scrisul in negru Am ajuns la Liceul „Regina Elisabeta” in perioada bacalaureatului, cand elevii de liceu, dar si cei de la scoala postliceala traiesc emotiile examenelor finale. Vreo 5 – 6 baieti stau pe o banca din curtea unitatii de invatamant, fac glume si rad. Intrand in vorba cu ei, descopar ca unii au deficiente de vedere mai grave, iar altii mai putin grave. Astfel, unii scriu in Braille, iar unii scriu „in negru”, ca persoanele fara deficiente de vedere, astfel ca s-ar putea integra perfect si intr-o scoala obisnuita. Unii dintre elevii liceului sunt olimpici la materii teoretice, alti absolventi au urmat facultati in alte domenii, unii ajungand chiar sa lucreze ca profesori in aceeasi unitate de invatamant. Asa se face ca astazi exista profesori nevazatori la Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta”. In scoala exista insa si un atelier de tamplarie, acolo unde fac practica elevii cu rezultate mai slabe la invatatura.

Cei mai multi vin aici insa pentru cursurile de masaj. Este si cazul lui Cristi, care este in clasa a XII-a. Originar dintr-o localitate din Teleorman, este unul dintre cei care ar fi putut urma fara probleme cursurile unei scoli normale. „A fost in felul urmator: era in Bucuresti, era in apropiere, eu fiind din provincie, mi s-a parut OK scoala. (…) Am aflat de scoala asta, am vazut ca se poate face masaj, m-am gandit ca e o meserie OK si am zis sa ma inscriu si sa continui”, povesteste tanarul, care vrea sa urmeze cursurile postliceale organizate in cadrul aceleiasi institutii de invatamant.

Internatul liceului, o mare familie Elevii care scriu in Braille si cei care folosesc alfabetul latin invata in aceleasi clase, pentru a nu exista discriminare. Atat in salile de curs, la ore, cat si la practica sau in camerele internatului, tinerii si adolescentii de aici simt ca sunt ca intr-o familie. Se ajuta reciproc, se sustin, invata impreuna, glumesc si isi impartasesc micile bucurii. Intre ei „nu exista diferente”, aclama la unison. „Suntem la internat ca la camin, la facultate, numai ca noi avem mai multe reguli. Dar in rest e bine, ne intelegem intre noi, avem mancare, avem cazare, apa calda, conditii destul de bune. Ca-n orice internat. (…) Ne lipsesc parintii aici, atat”, spune Aurelian, care este in clasa a XII-a si este originar din Fetesti, judetul Ialomita. El vrea sa urmeze cursurile postliceale tot „la masaj”, iar apoi sa profeseze in acest domeniu. Ionut are 22 de ani si este in anul al treilea la scoala postliceala de masaj. Este mandru ca acum termina cursurile si si-a gasit deja si un loc de munca de munca la un salon de masaj din Bucuresti. Este de loc din celalalt capat al tarii, din Botosani. A venit la Bucuresti la 19 ani, dupa ce a terminat un liceu pentru persoane cu deficiente de vedere din Targu Frumos. „Adaptarea a fost foarte buna. E extraordinar orasul. Dupa ce termin (scoala – n.red.) o sa stau in chirie in Bucuresti cu mai multi colegi. Eu cred ca masajul e meseria pe care am cautat-o toata viata. Imi place meseria. Poate sa vina unul sa imi dea un miliard sa imi schimb meseria, ca eu nu mi-o schimb”, spune Ionut, care sufera de mai multe afectiuni de vedere, printre care si o miopie severa. Acesta sustine ca ar fi riscant sa faca o operatie la ochi, asa ca nu vrea sa ramana fara putina vedere pe care o are si ca prefera sa ramana asa.

„Daca nu ar fi fost cei aici, ramaneam cu opt clase” Alina, o tanara de 32 de ani, care in prezent urmeaza un master la Facultatea de Psihologie, este pedagogul scolii. Concret, ea are grija de elevi, ii indruma sa invete, ii trezeste dimineata si ii incurajeaza pe cei care sunt lipsiti de incredere in sine. Ea explica faptul ca elevii cu deficiente de vedere au aceeasi capacitate de invatare ca ceilalti, doar ritmul si metodele folosite sunt diferite. „Pentru copilasii pe care ii avem noi aici in scoala nu se pune problema ca nu ar putea sa urmeze o scoala de masa, dar avand dificultatile pe care le au, sunt integrati aici tocmai pentru ca invatamantul este axat pe problemele lor, dar nu in sensul ca s-ar invata mai putin decat in alte scoli. Doar ca aici se foloseste Braille, se vorbeste mai mult, nu se scrie foarte mult la tabla, iar daca se scrie se explica tot ce se scrie acolo”, explica pedagogul. Povestea de viata a Alinei este povestea unui invingator. Pana in clasa a VIII-a a urmat cursurile unei scoli de masa, dupa care a dat admitere la un liceu cu profil veterinar. A intrat cu medie mare, insa din cauza ca i s-a agravat boala la ochi a decis sa urmeze cursurile Liceului „Regina Elisabeta”.

„Aveam si eu visuri, ca orice adolescenta, voiam sa fac medicina, dar mi s-a agravat boala la ochi. Eu am glaucom, cu un ochi nu vad deloc de cand aveam 10 ani, iar apoi mi s-a agravat si la ochiul celalalt. Aici am venit mai mult ca o epava, pentru ca mi s-a spus ca o sa raman oarba. A fost un soc mare. In clasa a IX-a a fost mai greu, dar m-au inteles si mi s-a dat incredere ca sa merg inainte. Daca nu erau cei de aici, de la scoala, ca sa imi dea incredere in mine si sa imi arate ca se poate, cred ca as fi ramas cu opt clase, fiindca boala nu ne-ntreaba”, povesteste Alina, care se mandreste cu faptul ca are 10 pe linie la master. Pe viitor, ar vrea sa intre in invatamant, sa fie profesoara.

Slaba finantare, o eterna problema Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta” este o scoala cu circuit inchis, astfel ca elevii care invata aici mananca si locuiesc in internatul din curtea scolii si pot pleca doar cu bilet de voie din incinta, a precizat directorul unitatii de invatamant, Eugen Trifan. Acesta sustine ca modul in care este gandit invatamantul special le asigura integrare pe piata muncii persoanelor cu deficiente precum cele de vedere, chiar daca exista si lipsuri. Acesta explica faptul ca scoala functioneaza cu ajutorul Primariei Sectorului 2. Un ajutor care este insa insuficient, potrivit directorului, care sustine ca, si cu banii de la municipalitate, elevilor tot le lipsesc lucruri precum materialele din atelierele de practica. De asemenea, directorul ne spune nemultumit ca nu exista suficienta finantare pentru acesti tineri, care sunt „niste copii care invata”. In plus, sustine el, statul plateste 10 lei pe zi pentru mancarea unui tanar asistat social, iar un caine comunitar beneficiaza de subventie de 12 lei. Chiar si asa, viata merge inainte pentru cei cu deficiente de vedere, care se integreaza si isi depasesc conditia, ajungand sa faca uneori lucruri mai impresionante decat persoanele cu toate simturile intacte.

Sursa: Ziare.com

http://www.ziare.com/scoala/educatie/invitatii-ziare-com-oana-badea-5-minciuni-sau-dezinformari-in-nici-12-randuri-1309782Invitatii Ziare.com Oana Badea: 5 minciuni sau dezinformari in nici 12 randuri

Cu buna stiinta sau din nestiinta, primele 12 randuri ale comunicatului de presa prin care ministrul Remus Pricopie explica public ordonanta de urgenta din educatie abunda, practic, in minciuna si dezinformare.

Astfel:

1. Ministrul ne spune ca Ordonanta de urgenta este „rezultatul unor lungi discutii si negocieri”. Pai, daca au fost lungi inseamna ca nu a existat urgenta. Ce e mai grav este ca a omis sa tina cont de declaratia premierului din noiembrie 2013: „sunt de acord sa le adoptam pe calea ordonantei”. Mai mult, Mihaela Guna, presedinta Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti, intrebata fiind daca au fost consultati cu privire la modificari, a declarat cu subiect si predicat: „RECUNOSC ca de data aceasta NU.” (emisiunea Fabrica, Realitatea TV, 5 iulie 2014, ora 15, minutul 7)

2. Aflam in mod oficial ca ordonanta face „corecturi absolut necesare”. De altfel, singuri constatam ca era ‘absolut necesar si foarte urgent’ sa putem trece terenurile si cladirile cluburilor elevilor, cluburilor sportive si ale palatelor copiilor din proprietatea publica a statului in cea a autoritatilor publice locale… Mai conteaza faptul ca o instanta precum Curtea Constitutionala a stabilit ca in acest domeniu legiferarea unor proceduri paralele de transfer de proprietate nu e constitutionala? Pare ca nu. Guvernul a modificat Legea educatiei, sfidand Constitutia si Parlamentul – Interviu

3. Ministrul vorbeste despre „titularizarea la nivel national a cadrelor didactice in urma unui examen desfasurat la nivel de unitate de invatamant” ca despre o problema a legii 1/2011. Aceasta este dovada ca nici nu a citit macar legea. O astfel de prevedere nu a existat in forma adoptata in 2011. A fost insa introdusa prin modificarea articolului 253 printr-o alta contestata ordonanta OUG 21/2012 initiata si semnata de nimeni altcineva decat Ecaterina Andronescu. Corect ar fi fost sa spuna adevarul despre mandatul Ecaterinei Andronescu in privinta transformarii abracadabrante a titularizarii de la nivel de scoala in titularizare la nivel de sistem. Nu e onest sa pui in carca altora asemenea enormitati. Altfel spus OUG – Ponta 49/ 2014 corecteaza OUG- Ponta 21/2012. Si tot asa pana la adanci batraneti?

4. Remus Pricopie sustine ca ordonanta a corectat „regulile de functionare a consiliului de administratie al unitatilor de invatamant, reguli care nu au tinut cont de situatia de pe teren, motiv pentru care, de mai bine de trei ani, in multe unitati de invatamant aceste consilii nu s-au putut intruni”. Fals. Adresa 38.559 din 4.04.2013 emisa de MEC in mandatul domnului ministru Remus Pricopie, precizeaza ca toate consiliile de administratie din scoli se organizeaza in conformitate cu un ordin din 2005. Faptul ca ordinul din 2005 se baza pe o lege abrogata nu pare sa fi contat pentru ca oricum ideea a preluat-o drept valabila de la nimeni altul decat inegalabilul interimar Liviu Marian Pop. Ordinul nr. 4607/2012 initiat si semnat de Liviu Marian Pop, completa Ordinul 4.925/2005. Este marturia „geniului binefecator” al unui interimar la educatie dar si izvorul unei probleme care s-a vrut din nou a fi pusa tot in carca Legii 1/2011.

5. Ne mai se comunica, plin de siguranta, ca „ordonanta este o necesitate pentru ca anul scolar 2014-2015 sa inceapa in bune conditii.” Inseamna ca de cand este ministru fiecare an scolar nu a debutat in conditii bune din moment ce aceste „urgente” nu au operat. E bine ca recunoaste acest lucru. Doar ca modificarile impuse prin ordonanta de urgenta nu aduc nici banii restanti pentru naveta elevilor si profesorilor, nici manuale si programe noi si nici mai putina birocratie in sistem. Acestea fiind printre masurile necesare si urgente cu adevarat. In concluzie avem o ordonanta facuta sah-mat in nici douasprezece randuri chiar de catre initiator. Cum zicea Creanga? „Cumplit mestesug de tampenie, Doamne fereste!” Clasicii mereu pe faza. Textul analizat, publicat pe site-ul Ministerului Educatiei: „Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 de modificare a Legii Educatiei Nationale, adoptata de Guvern pe 26 iunie, esterezultatul unor lungi discutii si negociericu profesori, directori de scoli, rectori, sindicate, asociatii de elevi si parinti, reprezentanti ai autoritatilor locale etc.Nu sunt schimbari care sa bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare. Legea Educatiei, adoptata in 2011, cuprindea o serie de masuri gresite sau pur si simplu inaplicabile (de exemplu: titularizarea la nivel national a cadrelor didactice in urma unui examen desfasurat la nivel de unitate de invatamant – masura contestata de la bun inceput de sistem – sau regulile de functionare a consiliului de administratie al unitatilor de invatamant, reguli care nu au tinut cont de situatia de pe teren, motiv pentru care, de mai bine de trei ani, in multe unitati de invatamant aceste consilii nu s-au putut intruni). Emiterea acestei Ordonante a fost anuntata cu mai multe saptamani in urma si a aparut ca o necesitate pentru ca anul scolar 2014-2015 sa inceapa in bune conditii”.

Oana Badea a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Educatiei in Guvernul Boc, dupa ce, anterior, a fost inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Alba.

UNIVERSITAR

VIDEO Adevărul Live Dezbatere despre schimbările aduse Legii Educaţiei, cu ministrul delegat Mihnea Costoiu

Ministrul delegat pentru Învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a dezbătut astăzi, de la ora 14.00, la Adevărul Live, împreună cu bloggeri adevarul.ro, experţi în educaţie şi rectori, schimbările aduse Legii Educaţiei prin ultima ordonanţă de urgenţă, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii instituţiilor de învăţământ,  doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. Despre toate acestea am discutat la Adevărul Live de la ora 14:00 împreună cu invitatul din platou, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, şi cu bloggerii adevărul.ro: psihologul Mihai Copăceanu şi expertul în educaţie Marian Staş. De asemenea, vor mai interveni în live preşedintele Consiliului Rectorilor, profesorul Sorin Cîmpeanu, şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea. Oana Crăciun: De ce nu au fost făcute aceste modificări în Parlament? De ce a fost nevoie de o nouă ordonanţă de urgenţă? Mihnea Costoiu: „Modificarea Legii este în dezbatere la Parlament de foarte multă vreme şi nu a reuşit să fie promovată. Foarte multe dintre lucrurile schimbate trebuiau aprobate fiindcă intră în viaţa comunităţii educaţionale acum, la început de an şcolar şi universitar, deci nu mai aveam când să facem acest lucru astfel încât modificările să fie implementate în sistem. Despre această ordonanţă am discutat de peste şase luni cu actorii importanţi din sistem (studenţi, sindicate, rectori, asociaţii patronale). Sunt modificări solicitate şi discutate şi cu partenerii noştri internaţionali (UE, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional), modificări care sunt deja cuprinse ca intenţie în strategia noastră pentru 2014-2020, care este în dezbatere publică”, a explicat Costoiu. Liviu Avram: Ce a justificat urgenţa la modificarea care prevede că şi persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi, nu doar, ca până acum, asociaţii, fundaţii şi culte religioase? Mihnea Costoiu: „Vorbim de un concept care a fost „scăpat” mi s-a spus, ca foarte multe alte prevederi, ca cele care menţionează drepturile personalului didactic. Unele dintre aceste drepturi erau menţionate în capitolul preuniversitar şi nu erau menţionate la universitar. Spre exemplu, un profesor din preuniversitar beneficia de dreptul ca familia sa, copiii săi, dacă dau examen la facultate, să fie scutiţi de taxa de admitere, în timp ce un profesor din învăţământul superior nu beneficia de acest avantaj. Cred că a fost o scăpare a legiuitorului în momentul când s-a făcut Legea Educaţiei, fiindcă s-au făcut nişte discrepanţe foarte mari şi poate chiar nedrepte”. Liviu Avram: Dacă universităţile sunt înfiinţate doar de către persoane juridice cum era până acum, patrimoniul obţinut ca urmare a derulării activităţii are un anumit regim. O fundaţie nu se poate desfiinţa de la sine, iar patrimoniul să revină fondatorilor potrivit legii, este preluat de fundaţii şi asociaţii cu obiect de activitate similar. În cazul universităţilor, dacă o persoană fizică înfiinţează o universitate, acumulează un patrimoniu şi apoi o desfiinţează, patrimoniul astfel acumulat devine profit personal, ori aici cred că este o problemă cu atât mai mult cu cât emiterea de diplome este o activitate economică cu piaţa asigurată în condiţiile în care în România, toată lumea vrea o diplomă. Aici cred că Guvernul a fost puţin imprudent şi a deschis această portiţă pentru profitori. Mihnea Costoiu: Piaţa nu este asigurată, ca dovadă că între universităţi este o concurenţă acerbă, multe dintre ele nu mai au destui studenţi şi din cauza condiţiilor de calitate. În momentul în care vorbim de o instituţie de învăţământ superior, ca să fie recunoscută ca atare, ea trebuie să fie acreditată, spune legea învăţământului. În momentul în care este acreditată, patrimoniul fundaţiei se transferă universităţii. Aceasta a fost o condiţie de acreditare care a fost menţinută indiferent de guvernul care a venit. Pe cale de consecinţă, persoana juridică sau persoana fizică este „deposedată” pentru că cedează de bunăvoie tot acest patrimoniu noii entităţi care se cheamă universitate. Au fost mai multe încercări de a defini ce se întâmplă cu patrimoniul şi există mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care spun că patrimoniul nu revine automat fondatorului. Nu am intervenit în lege să modificăm această prevedere. Nu fondatorului îi revine tot patrimoniul universităţii ci doar acea parte din patrimoniu cu care a contribuit. Patrimoniul dobândit rămâne universităţii. Oana Crăciun: O altă noutate ar fi introducerea de studii de doctorat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. De ce a fost introdusă această modificare? Mihnea Costoiu: Este o modalitate de finanţare care a existat şi până la Legea Educaţiei din 2011 şi care a fost cerută de majoritatea universităţilor. Să vă dau un exemplu: la ASE, erau puşi în următoare asituaţie: un grup important de bănci private doreau să-şi pregătească salariaţii cu o anumită poziţie în ierarhia băncii, prin studii de doctorat, pe teme pe care le generau împreună banca şi universitatea, iar banca finanţa studiile de doctorat. Conform Legii Educaţiei, nu exista decât doctorand cu frecvenţă, fie el bugetat de la stat sau privat, moment în care băncile şi-au pus problema cum poate un angajat al băncii să fie scos din circuitul bancar complet, cum pot să fie ei angajaţi, în timp ce au teme, vor să facă un doctorat de calitate, vor să-l finanţeze, dar nu pot să-şi scoată oamenii din circuit. Acesta este unul din motivele pentru acre am repus pe tapet doctoratul cu frecvenţă redusă şi nu doctoratul fără frecvenţă. Al doilea motiv este că avem şi acum în sistemul educaţional oameni care veneau la doctorat cu frecvenţă şi conform legii le dădeam bursă (800 lei), dar care nu participau efectiv, mai mult mimau doctoratul cu frecvenţă, în timp ce doctoranzii care stăteau cu adevărat în universitate şi erau legaţi sistemul de educaţie, nu puteau să fie finanţaţi mai mult pentru că aveau aceeaşi bursă. Acum creăm posibilitatea ca doctoranzii cu frecvenţă redusă să nu mai beneficieze de bursă din partea statului, putem să-i finanţăm doar pe acei oameni care doresc să rămână în sistem şi să aibă legătură cu şcoala. În al treilea rând, în Europa şi în Occident există aceste două tipuri de doctorat. Din punct de vedere al calităţii, al finalizării, ambele lucrări de doctorat au acelaşi parcurs de evaluare în univeristate. Nu schimbăm regula standardului de calitate, nu se pune promblema ca cei de la frecvenţă redusă să fie favorizaţi. Nu creăm un mecanism paralel de aprobare.” Mircea Miclea: „Dacă scopul nostru este de a da doctorate la cât mai multă lume, atunci sigur că prin doctoratul la frecvenţă redusă, se va întâmpla asta. Dacă scoăpul nostru este să ridicăm calitatea cercetării, atunci trebuie întărit doctoratul cu frecvenţă. Cine poate să facă mai bună activitate de cercetare? Cineva care se dedică de ani de zile sau cineva care după orele de serviciu se mai ocupă şi de un doctorat? Doctoratul de lşa frecvenţă are mult mai multe şanse de a creşte calitatea cercetării din România. Dacă scopul este să mulţumim cât mai mulţi oameni, atunci sigur soluţia este cea găsită de minister” Mihnea Costoiu: „Scopul nu este de a da doctorate la cât mai mulţi oameni, ci de a permite oamenilor să-şi susţină studiuile de doctorat la un program cât mai flexibil. Vrem să centrăm resursele către acei oameni care contribuie la cercetare şi la calitatea acesteia, tocmai de aceea oferim burse generoase la frecvenţă şi am semnat contracte de aproape un miliard de euro pentru a finanţa cercetare”. În ceea ce priveşte situaţia rectorilor: „Acestea sunt exagerări răuvoitoare. Prevederea din legea Educaţiei care spunea de opt ani făcea referire la doi rectori. Nu a existat niciun rector, poate o singură excepţie discutabilă, care să depăşească două mandate, de la apariţia legii educaţiei în anii ’90”, a explicat Costoiu. „Rectorul nu mai este ales doar de o comunitate mică, fie ea şi Senatul Universitar, ci de toată suflarea academică, prin concurs public. Eu am fost ales rector al Politehnicii cu aproape 77% din voturi, cu o prezenţă de 97%, ei au considerat prin vot să aleagă şi asta este valabil pentru toate universităţile. Dacă comunitatea te vrea din nou rector, de ce nu?” Marian Staş: „Atât demersul din decembrie cât şi cel de acum îmi dă senzaţia de pedalare în gol în ceea ce priveşte schimbarea paradigmei educaţiei. Când planificaţi să încorporaţi şi feedback-ul negatiov privind aceste ordonanţe de urgenţă? Spre exemplu, transferabilitatea autentică a creditelor sau faptul că în preuniveristar pedalăm în gol în ceea ce priveşte curriculumul nou”. Mihnea Costoiu: „Am făcut deja primul pas: o recunoaştere cu adevărat a creditelor pentru a deschide drumul studenţilor. Într-adevăr cred că este extrem de necesar să realizăm schimbarea arhitecturii curriculumului cât mai curând posibil”. „Universităţile erau obligate să-i angajeze pe doctoranzi, acum nu mai este cazul”, spune Costoiu. Mihai Copăceanu: „Un doctorat la frecvenţă redusă nu face decât să încurajeze mediocritatea şi afacerile făcute de către universităţi. Câd am intrat la doctorat în 2012 mi-au spus că trebuie să vin în Anglia, nu să stau în România, şi că trebuie să stau minimum opt ore în departament, eu am stat şi 13 ore, alţi colegi de ai mei stăteau până la 1 noaptea. Dacă vrei să faci un doctorat, care înseamnă cercetare, te opreşti din munca pe care o faci, mergi trei ani la universitate şi lucrezi pentru doctorat” Liviu Avram: „Acum câteva luni publicam un material despre o firmă privată are un soi de exclusivitate în gestionarea şi eliberarea diplomelor preuniversitare, universitare şi postuniveristare. Am înţeles atunci că pregătiţi o hotărâre de guvern care să clarifice aceatsă situaţie cel puţin stranie” Mihnea Costoiu: „Hotărârea de Guvern este pe circuitul de aprobare, din nefericire nu m-am ocupat eu de acest subiect. Această firmă are exclusivitate din 1960, când era firma Ministerului Educaţiei, nu era firmă privată. În acest an am pregătit o hotărâre de guvern astfel încât una dintre instituţiile statului (Imprimeria Naţională, Imprimeria Băncii Naţionale) să realizeze aceste diplome. Este la avizat şi sper ca săptămâna viitoare să iasă. Mircea Miclea consideră că prin schimbările aduse Legii Educaţiei Naţionale, asistăm la o recentralizare şi o politizare a sistemului de educaţie, care vor duce la slăbirea calităţii învăţământului. „Partidele nu vor avea interesul să schimbe aceste prevederi, este în folosul tuturor, este o politizare excesivă. Ministrul este bineînţeles numit politic, inspectorul este numit politic şi directorii sunt numiţi de inspectori. Partea proastă e că după ce o să vină alt partid la putere o să se schimbe iarăşi tot şi tot aşa. Ne trezim că avem o volatilitate în tot ce înseamnă managementul educaţiei de la firul ierbii, de la şcoală şi până la nivel de minister şi ne întrebăm de ce nu mai funcţionează instituţiile“, ne-a declarat Mircea Miclea. Rectorii susţin modificările din universitar Consiliul Naţional al Rectorilor a transmis un comunicat de presă în care şi-a anunţat susţinerea pentru noile modificări aduse Legii educaţiei, spunând că sunt „moderne”. „Fără a genera reducerea standardelor de calitate şi de performanţă în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educaţie, generând o flexibilitate aşteptată şi necesară în vederea susţinerii autonomiei universitare şi oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universităţile româneşti”, se arată în comunicatul CNR. Aceştii condamnă însă criticile aduse public noii legi, spunând că „trădează intenţii politicianiste” şi „pot afecta grav prestigiul internaţional al învăţământului superior românesc, cu posibile repercursiuni asupra recunoaşterii diplomelor”.

Sursa: Adevarul.ro

Au început ÎNSCRIERILE la facultățile din Timișoara

Înainte de rezolvarea contestațiilor de la Bac, Universitatea de Vest din Timișoara a dat startul înscrierilor în cadrul admiterii din această vară. Un număr de 73 de specializări de licență, 90 de programe de master, 5 specializări în limbi străine (engleză, franceză, germană) îi așteaptă pe cei toți cei interesați să urmeze cursurile Universității de Vest din Timișoara. „Oferta Universității este una pliată pe necesitățile pieței actuale. Pregătim specialiști cu căutare pe piața muncii, în cele mai diverse domenii. Oferim mai mult decât o carieră. Așa cum am mai spus, la Universitatea de Vest din Timișoara construim cariere, formăm caractere. Oferim, astfel, acel plus de competitivitate necesar pentru a răzbate pe piața muncii, fie ea locală, națională sau internațională”, spune rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea. Pentru acest an sunt disponibile la licență un număr de 2040 de locuri la buget și 3667 la taxă. În cazul studiilor masterale, Universitatea a scos la concurs 1150 la buget și 2858 la taxă. Universitatea de Vest din Timișoara deschide centre de înscriere și admitere pentru toate facultățile sale în Deva, Reșița și Dr. Tr. Severin. Acestea vor funcționa în perioada 15 – 17 iulie și vor prelua dosarele candidaților în aceleași condiții ca în Timișoara. Măsura vine în sprijinul elevilor, pentru a nu mai face deplasarea la Timișoara, economisind astfel timp prețios și resurse financiare. Întregul proces de admitere se desfășoară până pe 30 iulie.

Sursa: Evz.ro

Medicina şi Dreptul pun la bătaie cele mai multe locuri pentru absolvenţii de liceu

Anul acesta, Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” din Bucureşti pune la dispoziţia celor care au promovat examenul de bacalaureat 1.500 de locuri. Aceasta este urmată în clasamentul facultăţilor care scot la concurs cele mai multe locuri, de Facultatea de Drept a Universitaţii din Bucureşti, unde de la toamnă pot învăţa maximum 1 000 de studenţi. Ambele facultăţi organizează ca şi în anii precedenţi examene de admitere pentru absolvenţii de liceu care îşi doresc să le urmeze cursurile. Specializarea Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti încheie podiumul cu un număr de 750 de locuri. Facultatea care se află an de an în topul celor mai „vânate” de absolvenţii de liceu, Academia de Studii Economice din Bucureşti pune la bătaie 550 de locuri la specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune. Concursul de admitere include redactarea unui eseu motivaţional privind alegerea făcută. Cei care au trecut de emoţia examenului de bacalaureat se pot înscrie pentru ocuparea unui loc în cadrul Academiei de Studii Economice în perioada 15-18 iulie, urmând ca pe 19 iulie să fie afişate rezultatele obţinute la eseul motivaţional. Pe 21 iulie candidaţii care optează pentru un program de studii cu predare într-o limbă străină vor susţine un test de competenţe lingvistice, rezultatul acestora urmând să fie afişat în data de 22 iulie. Pe 23 iulie vor fi afişate listele cu candidaţii repartizaţi pe locurile finanţate de la bugetul de stat , la taxă şi a celor aflaţi în aşteptare, urmând ca listele finale să fie afişate pe 29 iulie. Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca scoate la concurs 425 de locuri la specializarea Limba şi Literatura Maghiară cu o Limbă Modernă şi 400 de locuri la Contabilitate şi Informatică de Gestiune. 400 de locuri la trei specializări pune la bătaie şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: Informatică, Limbi şi Literaturi Moderne, Economie şi Afaceri Inernaţionale. Pentru cei pasionaţi de tehnică, Universitatea Politehnica din Bucureşti oferă 300 de locuri la Automatică şi Informatică Aplicată iar Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti are 400 de locuri la specializarea Inginerie şi Managemnet în alimentaţia publică şi agroturism. Cei din provincie pot studia şi ei Construcţii civile, industriale şi agricole la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi care are anul acesta 390 de locuri.

Sursa: Evz.ro

Admitere liceu 2014. Absolvenţii de clasa a VIII a mai au la dispoziţie o singură zi pentru completarea fişei de înscriere la liceu.

După afişarea rezultatelor la evaluarea naţională şi completarea fişelor pentru admitere la liceu emoţiile pentru absolvenţii de clasa a VIII a se vor termina pe 16 iulie când vor fi afişate rezultatele repartizării computerizate. Aceştia au la dispoziie patru zile, în perioada 4-8 iulie pentru a lua decizia finală în ceea ce priveşte unitatea de învăţământ pentru următorii patru ani. Anul acesta au apărut reguli noi în ceea ce priveşte desfăşurarea şi însemnătatea examenului care pentru elevii a fost, conform celor spuse de aceştia, cel mai important examen din viaţa lor de până acum. Regulile noi au adus şi schimbări importante, pondera crescută de 75% dar şi subiectele contestate de profesori şi elevi au condus la scăderea notelor de admitere în liceu, faţă de anul precedent. Acest lucru este demostrat de statistici: dacă în 2013, 303 de elevi au obţinut note între 9.90 şi 10, în 2014 numarul elevilor încadraţi în această categorie a scăzut la 60. Liceele bucureştene sunt vizate şi de elevii din provincie, care în prima zi de înscrieri s-au grăbit să îşi completeze fişa pentru admiterea la liceu. Aproape 1.000 de elevi din provincie s-au înscris viner, 4 iulie la Şcoala “Sfinţii Voievozi” din Sectorul 1. Niciun elev din provincie care şi-a completat vineri fişa pentru un liceu bucureştean nu a avut media 10. Elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Misiunea lor este să bifeze principalele licee vizate, în funcţie de specializarea dorită. Aceştia trebuie să ţină cont şi de şansele pe le au, având la dispoziţie ultima medie de anul trecut a liceului vizat. Pondera de 75% aduce schimbări şi când vine vorba de cele mai mici medii de admitere. Dacă anul trecut cea mai mică medie a fost aproximativ 3, anul acesta există chiar şi medii mai mici de 2. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie. În perioada 17-25 iulie elevii îşi vor depune dosarele de înscriere la liceul la care au fost repartizaţi în urma mediei şi a obţiunii vizate. Încă doua etape de admitere vor avea la dispoziţie elevii rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară, în perioada 16-31 iulie, respective 1 august-8 septembrie.

Sursa: Evz.ro

Programe de rezidenta pentru tineri regizori si etnografi

Asociatia Artoteca organizeaza in aceasta vara la Conacul Otetelisanu o serie de rezidente unice in Romania, dedicate debutantilor din domeniile creative. Cel mai recent program s-a adresat tinerilor regizori, studenti ai Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti si a presupus explorarea prin film documentar a unei comunitati aflate in mijlocul Olteniei, in localitatea Benesti, unde se afla o cula reprezentativa a arhitecturii romanesti, un exemplu de restaurare, Conacul familiei de boieri Oteteliseni. Participantii cu varste cuprinse intre 21 si 35 de ani sunt studenti la Facultatea de Regie in cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografie „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti. Echipele de regizori au avut ocazia sa exploreze localitatea Benesti, dar pentru sateni nu este un lucru neobisnuit sa primeasca vizitele unor cautatori de povesti, fiindca Artoteca a programat in aceasta vara mai multe sesiuni de lucru, inclusiv pentru jurnalisti, fotoreporteri, muzicieni si etnografi. Poarta cu poarta olteneasca s-a deschis in Benesti timp de o saptamana pentru ca satenii sa le prezinte tinerilor regizori istorii demult uitate. In timpul programului, profesorul invitat, regizorul Moscu Copel a coordonat activitatea participantilor, potrivit unui program care, pe langa orele de filmare desfasurate pe teren, a implict atat vizionarea si discutarea imaginilor capturate, indicatii de montaj, cat si urmarirea unor filme artistice si documentare de renume. A avut astfel loc si prima noapte de film experimental intr-un sat din Oltenia, cand pe zidurile Conacului Otetelisanu au fost proiectate productii premiate la Festivaluri Internationale. „Prin programul Artoteca am dorit sa le insuflu studentilor mei capacitatile necesare pentru dezvoltarea aptitudinilor de relationare intre membrii unei echipe de filmare, in asa fel incat produsul final sa reprezinte un film unitar, cu caracteristicile creative ale fiecarui participant”, declara regizorul Moscu Copel. Participantii la randul lor au sustinut in timpul acestei rezidente ca ar fi nevoie de crearea unei scoli de documentar in Romania, in conditiile in care acest gen este practicat doar un singur semestru in timpul facultatii. ” Ar trebui sa existe o scoala de documentare cu 4 ani de studiu, fiindca pentru acest gen exista potential in Romania, dar insuficienta cultura a distribuirii si realizarii.De asemenea nu prea se investeste financiar, iar televiziunile sunt putin interesate in productia de documentare” spune Cristian Pop, regizor invitat la Conacul Otetelisanu. Cand vine vorba de ceea ce studiaza, participantii spun ca semestrial li se cere un proiect de maiestrie pe care il discuta la inceputul cursului si pe care pas cu pas il prezinta profesorului coordonator. „In general se discuta decupajul filmului adica dramatizarea intamplarii, pentru care se face asa numitul storyboard, in care vizualizezi cadrele teste pe care ti le propui”, explica un alt participant al programului de rezindenta Artoteca, Robert Braga- regizor si fotograf. Rezidenta creativa Artoteca pentru film documentar, gazduita de Conacul Otetelisanu, este deja la cea de-a doua editie vara aceasta, fiindca in luna iunie, tot la Conacul din Benesti, a avut loc un program dedicat jurnalistilor culturali si foto-reporterilor. Rezidentele vor continua la sfarsitul lunii iulie cand alti tineri invitati vor fi implicati intr-o rezidenta de etnografie si muzica balcanica. „Ne dorim ca, vara aceasta, sa investim in domeniile creative mai putin explorate si in potentialul tinerilor artisti din Romania, prin organizarea unor activitati care impulsioneaza munca de teren, la granita dintre urban si rural. Conacul Otetelisanu este un spatiu cu o arhitectura reprezentativa zonei, plin de viata, care a beneficiat de o restaurare exemplara, ce s-a desfasurat pe parcursul a zece ani, incepand cu 2002, pana in 2012. Acest loc este martorul unui prezent aflat in plina efervescenta culturala, dar si al unui trecut incarcat de simboluri culturale, pe care dorim sa le expunem spre creatie tinerilor artisti contemporani”, explica reprezentantii Artoteca. „Un documentar in sine este o provocare, trebuie sa fie ceva mai antrenant decat filmul de fictiune. Un film documentar are un subiect mai greu decat unul de fictiune. Marea provocare este ca lucrurile se intampla de la sine, iar un film documentar trebuie sa se mai si termine, ceea ce este mai greu, pentru ca ar putea sa tina cat o viata… Cel mai frumos este sa urmaresti filme la granita dintre documentar si fictiune”, ne-a spus Dragos Hanciu, unul dintre participanti, care se arata interesat si de filmul experimental. Cei dornici sa urmareasca activitatea de la Conacul Otetelisanu pot accesa site-urile www.artoteca.ro sau www.conacul.ro, acolo unde vor fi publicate realizarile din aceasta vara. Pe langa Fundatia Domeniul Otetelisanu, actualul program de rezidenta are ca partener media redactia HotNews si este sustinut si de Restaurantul Don Quijote din Bucuresti, care a oferit o parte din produsele de catering.

Sursa: Hotnews.ro

Reprezentanţii studenţilor cer demisia ministrului Mihnea Costoiu ca urmare a modificărilor aduse Legii Educaţiei

Reprezentanţii studenţilor din România cer demisia ministrului delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu şi abrogarea modificărilor aduse recent Legii Educaţiei. Aceştia susţin că universităţile vor fi transformate în „moşii”, iar OUG dă undă verde politicului să transforme facultăţile în scene de „bătălii politice”. „Universitățile vor fi transformate în moșii, în care rectorii vor putea deține funcții pe viață. Ordonanța de urgență dă undă verde politicului să reintre în universități și să le transforme în scene de bătălii politice. Pe de altă parte, ordonanța reintroduce doctoratul la fără frecvență, la frecvență redusa, deci, practic, cercetătorii de acum înainte vor putea să facă cercetare de acasă, ceea ce din punctul nostru de vedere este o scădere gravă a calității doctoratelor din România”, a precizat Cristi Popescu, vicepreședinte ANOSR. În cadrul unei discuţii care a durat mai bine de trei ore cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, studenţii i-au reproşat că nu au fost consultaţi şi au reclamat că nu a existat o dezbatere publică pe acestă temă.

Sursa: Puterea.ro

Programul anual de burse pentru studenţi. Înscrierile, până pe 15 iulie

Studenţii ambiţioşi pot aplica pentru burse Otto Bayer, Carl Duisberg sau Kurt Hansen pentru a realiza un proiect de studiu în afara ţării. Proiectele sprijinite cu finanţare sunt cele din domenii precum biologie, biochimie, biotehnologie, ingineria bioproceselor, chimie, inginerie chimică, medicină, farmacie, fizică, statistică/biometrie şi materii de formare a cadrelor didactice în discipline ştinţifice. O noutate adusă anul acesta în programul Fundaţiei Bayer pentru Ştiinţă si Educaţie o reprezintă bursele Jeff Schell în ştiinţe agricole şi agronomie, protecţia culturilor, seminţe şi biotehnologie verde, ştiinţele mediului şi durabilitatea în agricultură. Programul de burse este adresat studenţilor din Germania care vor să studieze o perioadă de timp în afara ţării şi studenţilor din alte ţări care vor să facă un proiect de studiu în Germania. Termenul limită de aplicare pentru toate cele cinci programe de burse este 15 iulie a.c.. Formularele de aplicare sunt disponibile online la www.bayer-foundations.com.

Sursa: Puterea.ro

UPDATE. Studenții spun că vor continua presiunile asupra Ministerului Educației, după ce discuția cu Pricopie s-a încheiat fără nici un rezultat

UPDATE 17.20: Discuțiile dintre studenți și Remus Pricopie s-au încheiat, după aproximativ trei ore și jumătate, fără nici un rezultat, a declarat președintele ANOSR, Mihai Dragoș, pentru România Liberă. Ministrul Educației le-a promis studenților că vor exista metodologii de clarificare privind alegerea rectorilor și programele speciale, care vor avea doar cu 10% mai multe locuri, a mai spus Mihai Dragoș. Totodată, ministrul delegat pentru Învățământul Superior, Mihnea Costoiu, nu a fost prezent la discuțiile cu studenții, deși aceștia i-au cerut demisia în mod repetat. Pricopie va avea o nouă întâlnire cu studenții săptămâna viitoare. Studenții din Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se întâlnesc, luni, în jurul orei 13.30, cu ministrul Educației, Remus Pricopie, ca să discute despre OUG 49 / 2014, care modifică Legea Educației.  De asemenea, studenții îi vor înmâna lui Pricopie demisia ministrului delegat pentru Învățământ Superior, Mihnea Costoiu. ”A devenit o practică modificarea Legii Educației prin OUG, fără să fim consultați. Vrem să vedem dacă astăzi (autoritățile din MEN, n.red.) au în vedere o posibilă modificare a OUG”, a precizat, pentru România Liberă,președintele ANOSR, Mihai Dragoș. Totodată, Mihai Dragoș a precizat că studenții vor continua presiunile până la modificarea Legii Educației, iar protestele nu sunt excluse. Deși Guvernul, împreună cu Ministrul Educației și cel al Învatamantului Superior promovează dialogul social, menționând inclusiv în comunicatele de presă consultarile cu studenții, acestea NU se întamplă pe tema modificarilor legislative, ci pe propuneri concrete ale studenților care nu sunt luate niciodată în considerare. Au uitat să ne consulte la fiecare Ordonanță de Urgență publicată în ultimii doi ani și ne-am convins că Ministrul nu are nicio urmă de respect pentru studenți”, arăta ANOSR, săptămâna trecută, într-o scrisoare deschisă, în care cerea demisia lui Mihnea Costoiu. Printre cele mai importante modificări pe care le-au sesizat studenții se numără: ”universitățile devin moșii unde rectorii și membrii senatului universitar pot rămâne în funcție pe viață, vom avea doctoranzi care fac cercetare ”de acasă”, universitățile particulare se vor transforma în afaceri profitabile pentru persoane fizice și vor funcționa după reglementări care nu țin cont de lege, iar cadrele didactice care ajung la vârsta pensionării vor putea candida în continuare pentru funcții de conducere sau vor putea conduce doctorate”.

Sursa: Romanialibera.ro