PREUNIVERSITAR

REZULTATE BAC 2014 Primele note de la Bacalaureat 2014 au fost afişate pe edu.ro şi la avizierele liceelor. Situaţia pe judeţe

Rezultatele parţiale la examenul de Bacalaureat 2014 au fost publicate pe edu.ro şi afişate la avizierele liceelor. Cei nemulţumiţi de rezultatele la BAC 2014 pot depune contestaţii între orele 12.00 şi 16.00. Mediile finale se publică pe EDU.RO vineri, 11 iulie. Din datele parţiale centralizate de Ministerul Educaţiei, 59,22% dintre candidaţi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare probă şi cel puţin media 6 la probele scrise. UPDATE Rezultatele finale de la Bacalaureat 2014 au fost publicate pe site-ul edu.ro

Conform rezultatelor finale publicate pe site-ul Edu.ro, 95 de elevi din ţară au obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat în 2014. Niciun elev din Capitală nu a reuşit să obţină media 10 la Bacalaureatul din 2014 UPDATE Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 au fost publicate pe site-ul edu.ro.  Conform notelor afişate, 62 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut.      Rezultatele parţiale, publicate aseară de Ministerul Educaţiei, arată că anul acesta rata de promovare, estimată la 60%, este mai mare cu aproape 3% faţă de anul trecut.  Însă, în cifre absolute, avem în 2014 cu aproape 10.000 mai puţini elevi care au luat Bac-ul, faţă de 2013, susţin experţii în educaţie.   Comparaţie între Bacalaureat 2013 şi 2014   Ca în fiecare an, mediile la română le depăşesc pe cele de la proba obligatorie a profilului (matematică, respectiv istorie), deşi atât candidaţii de la real, cât şi cei de la uman s-au plâns de eseul neaşteptat despre poezia românească. Astfel, la proba scrisă de Limba şi literatura română, din cei peste 137.000 de absolvenţi, aproape 79% au obţinut medii peste 5, în timp ce, la proba scrisă de la materia obligatorie (matematică şi istorie cumulat), în jur de 78% au promovat. La maternă, rata depăşeşte 94%, în timp ce la proba scrisă la materia opţională a profilului peste 80% au luat note mai mari de 5.   Cât despre picaţi, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le-a trimis o încurajare. „Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a declarat Pricopie.   273 de elevi eliminaţi   Datele oficiale mai arată că, din cei aproape 162.000 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la probe peste 150.000, iar 273 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei atrag atenţia că „media minimă de promovare, pe disciplină, este 5, iar media finală, totală, a tuturor disciplinelor, necesară pentru promovarea Bacalaureatului, este minimum 6“.   UPDATE După centralizarea a 99,62% din date, 59,18% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014 (situaţie centralizată până la ora 17.00/6 iulie).   Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40% ) au obţinut medii peste 5.

La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 137.555 de absolvenţi, 110.486 (80,32%) au obţinut medii peste 5.   UPDATE: Mediile candidaţilor din Bucureşti de la Bacalaureat 2014 vor fi afişate luni, la ora 10.00, la avizierele liceelor, a declarat inspectorul şcolar general Constantin Trăistaru. În ţară, există licee care au publicat deja notele din această după-amiază, iar cele mai multe, care au finalizat evaluarea rezultatelor şi introducerea lor în sistem, le afişează după ora 17.00.   Primele rezultate de la BAC 2014 vor fi afişate la avizierele liceelor unde candidaţii au terminat studiile, până luni, la ora 12.00, iar cei nemulţumiţi pot depune contestaţii imediat după aflarea rezultatelor parţiale la BAC 2014, între orele 12:00 şi 16:00.   Rezolvarea contestaţiilor la Bacalaureat 2014 se va face între 8 şi 10 iulie.   Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro.   Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a transmis un comunicat de presă în care îi felicită pe candidaţii care au promovat şi îi încurajează pe cei care au picat, spunându-le că „vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor”. În plus, acesta le mulţumeşte dascălilor pentru efortul depus la Bacalaureat 2014.

„Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a declarat ministrul Pricopie.   Rezultate parţiale pe ţară   După centralizarea a 97,80% din date, 59,06% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014 (situaţie centralizată până la ora 15.00 / 6 iulie), potrivit Ministerului Educaţiei.   „Până la ora 15:00 au fost încărcate 99,12% din date. Conform acestora, 59,06% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul. Procentul este mai mare cu 3, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013 (pentru aproximativ 99% din date), când acesta era de 55,52. În rândul candidaţilor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99, respectiv 25.066.”, se arată în comunicatul oficial. Situaţia statistică referitoare la rata de promovare a examenului de Bacalaureat în ultimii 10 ani:

Examene mai uşoare în 2014 La nivel naţional, 146.000 de elevi au susţinut examenul de Bacalaureat 2014, la proba la alegere. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la examen 149.885, iar 11.797 au absentat. Alţi 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Elevii au putut urmări rezolvarea subiectelor de la geografie şi rezolvarea subiectelor la biologie în cadrul aceleiaşi emisiuni.

Ultima probă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014, cea scrisă la alegere a profilului şi a specializării, a avut loc vineri, 4 iulie. „Adevărul“ a publicat subiectele la Bacalaureat 2014 imediat după încheierea examenului, iar rezolvarea subiectelor s-a făcut în direct în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BACALAUREAT 2014 Lista candidaţilor cu 10 pe linie la BAC 2014. Niciun absolvent din Capitală în top

Rezultatele parţiale de la Bac 2014, publicate duminică seara pe EDU.RO, arată că 62 de elevi din ţară au reuşit să ia 10 la toate probele de la examenul de Bacalaureat, sesiunea din vară. Anul trecut, 122 de candidaţi s-au putut lăuda cu acest rezultat. Lista completă a elevilor de nota 10 nu conţine niciun absolvent din Bucureşti, deşi Capitala se laudă cu cele mai bune licee după mediile de admitere. Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 au fost publicate pe site-ul edu.ro, duminică seară.   Conform notelor afişate, 62 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut. Însă niciun absolvent din Bucureşti nu a reuşit anul acesta să pătrundă în topul candidaţilor de nota 10.   GRAFIC Rezultate Bacalaureat 2013: Cei 122 de elevi care au luat nota 10 pe linie     Rezultatele parţiale, publicate aseară de Ministerul Educaţiei, arată că anul acesta rata de promovare, estimată la 60%, este mai mare cu aproape 3% faţă de anul trecut.  Însă, în cifre absolute, avem în 2014 cu aproape 10.000 mai puţini elevi care au luat Bac-ul, faţă de 2013, susţin experţii în educaţie.   Comparaţie între Bacalaureat 2013 şi 2014   Ca în fiecare an, mediile la română le depăşesc pe cele de la proba obligatorie a profilului (matematică, respectiv istorie), deşi atât candidaţii de la real, cât şi cei de la uman s-au plâns de eseul neaşteptat despre poezia românească.   Astfel, la proba scrisă de Limba şi literatura română, din cei peste 137.000 de absolvenţi, aproape 79% au obţinut medii peste 5, în timp ce, la proba scrisă de la materia obligatorie (matematică şi istorie cumulat), în jur de 78% au promovat. La maternă, rata depăşeşte 94%, în timp ce la proba scrisă la materia opţională a profilului peste 80% au luat note mai mari de 5.   Cât despre picaţi, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le-a trimis o încurajare. „Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a declarat Pricopie.   273 de elevi eliminaţi   Datele oficiale mai arată că, din cei aproape 162.000 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la probe peste 150.000, iar 273 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei atrag atenţia că „media minimă de promovare, pe disciplină, este 5, iar media finală, totală, a tuturor disciplinelor, necesară pentru promovarea Bacalaureatului, este minimum 6“.   Situaţia statistică referitoare la rata de promovare a examenului de Bacalaureat în ultimii 10 ani:

Examene mai uşoare în 2014 La nivel naţional, 146.000 de elevi au susţinut examenul de Bacalaureat 2014, la proba la alegere. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la examen 149.885, iar 11.797 au absentat. Alţi 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Elevii au putut urmări rezolvarea subiectelor de la geografie şi rezolvarea subiectelor la biologie în cadrul aceleiaşi emisiuni.

Ultima probă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014, cea scrisă la alegere a profilului şi a specializării, a avut loc vineri, 4 iulie.

„Adevărul“ a publicat subiectele la Bacalaureat 2014 imediat după încheierea examenului, iar rezolvarea subiectelor s-a făcut în direct în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BAC 2014 Rată parţială de promovare de peste 59% la Bacalaureat. Ministrul Pricopie: elevii picaţi vor fi sprijiniţi să obţină performanţă în viitor

Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 arată că rata de promovare din sesiunea iunie-iulie 2014, înaintea contestaţiilor, este de 59,22%, după centralizarea a 99,88% din date, cu peste 3% mai mult faţă de situaţia înregistrată anul trecut, a anunţat duminică Ministerul Educaţiei. Mediile candidaţilor la BAC 2014, înainte de contestaţii, au fost publicate pe EDU.RO. UPDATE Rezultatele parţiale de la Bacalaureat 2014 din toată ţara, dar şi din fiecare judeţ în parte, au fost publicate pe site-ul edu.ro.    Conform notelor afişate, 62 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut.      Rezultatele parţiale, publicate aseară de Ministerul Educaţiei, arată că anul acesta rata de promovare, estimată la 60%, este mai mare cu aproape 3% faţă de anul trecut.  Însă, în cifre absolute, avem în 2014 cu aproape 10.000 mai puţini elevi care au luat Bac-ul, faţă de 2013, susţin experţii în educaţie.   Comparaţie între Bacalaureat 2013 şi 2014   Ca în fiecare an, mediile la română le depăşesc pe cele de la proba obligatorie a profilului (matematică, respectiv istorie), deşi atât candidaţii de la real, cât şi cei de la uman s-au plâns de eseul neaşteptat despre poezia românească.   Astfel, la proba scrisă de Limba şi literatura română, din cei peste 137.000 de absolvenţi, aproape 79% au obţinut medii peste 5, în timp ce, la proba scrisă de la materia obligatorie (matematică şi istorie cumulat), în jur de 78% au promovat. La maternă, rata depăşeşte 94%, în timp ce la proba scrisă la materia opţională a profilului peste 80% au luat note mai mari de 5.   Cât despre picaţi, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, le-a trimis o încurajare. „Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a declarat Pricopie.   273 de elevi eliminaţi   Datele oficiale mai arată că, din cei aproape 162.000 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la probe peste 150.000, iar 273 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei atrag atenţia că „media minimă de promovare, pe disciplină, este 5, iar media finală, totală, a tuturor disciplinelor, necesară pentru promovarea Bacalaureatului, este minimum 6“. UPDATE: După centralizarea a 99,62% din date, 59,18% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014 (situaţie centralizată până la ora 17.00/6 iulie), adică au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare probă şi cel puţin media 6 la probele scrise.   Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.182 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40% ) au obţinut medii peste 5.   La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 137.555 de absolvenţi, 110.486 (80,32%) au obţinut medii peste 5.   UPDATE: Mediile candidaţilor din Bucureşti de la Bacalaureat 2014 vor fi afişate luni, la ora 10.00, la avizierele liceelor, a declarat inspectorul şcolar general Constantin Trăistaru.   În ţară, există licee care au publicat deja notele din această după-amiază, iar cele mai multe, care au finalizat evaluarea rezultatelor şi introducerea lor în sistem, le afişează după ora 17.00.   UPDATE: Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a transmis un comunicat de presă în care îi felicită pe candidaţii care au promovat şi îi încurajează pe cei care au picat, spunându-le că „vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor”. În plus, acesta le mulţumeşte dascălilor pentru efortul depus la Bacalaureat 2014.   „Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a declarat ministrul Pricopie.   UPDATE: După centralizarea a 99,12% din date, până duminică la ora 15.00, 59,06% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014.   Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.180 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5.   La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40% ) au obţinut medii peste 5.   La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.677 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 136.762 de absolvenţi, 109.744 (80,24%) au obţinut medii peste 5.   UPDATE: După centralizarea a 97,80% din date, 59% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014 (situaţie centralizată până la ora 13.00/6 iulie), potrivit Ministerului Educaţiei.   Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa online pe 11 iulie, după soluţionarea contestaţiilor, pe adevarul.ro şi site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro.   „Până la ora 13.00, au fost încărcate 97,80% din date. Conform acestora, 59% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul. Procentul este mai mare cu 3%, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013, când acesta era de 55,52%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 24.497”, se arată în comunicatul oficial. Pe discipline, situaţia arată astfel: La proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.180 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului (matematică, respectiv istorie) E)c), din cei 137.665 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 128.772 de absolvenţi, 107.164 (80,16%) au obţinut medii peste 5. Până duminică la ora 12.00, Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat situaţia parţială a ratei de promovare a examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014. Conform acestora, 58,99% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul. Procentul este mai mare cu 3 comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013, când acesta era de 55,52. În rândul candidaţilor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99, respectiv 24.497. Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.180 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40% ) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.665 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 128.772 de absolvenţi, 107.164 (80,16%) au obţinut medii peste 5. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat 146.781. Alţi 10.361 au absentat. 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Rezultatele înregistrate înainte de contestaţii se vor afişa până luni, 7 iulie, zi în care absolvenţii vor putea depune contestaţii (între orele 12:00-16:00). Acestea urmează să fie soluţionate în intervalul 8-10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunţate pe 11 iulie. Situaţia statistică referitoare la rata de promovare a examenului de Bacalaureat în ultimii 10 ani:

Notele candidaţilor, afişate până luni la ora 12.00 la aviziere Primele rezultate de la BAC 2014 vor fi afişate la avizierele liceelor unde candidaţii au terminat studiile, până luni, la ora 12.00, iar cei nemulţumiţi pot depune contestaţii imediat după aflarea rezultatelor parţiale, între orele 12:00 şi 16:00. Rezolvarea contestaţiilor la Bacalaureat 2014 se va face între 8 şi 10 iulie. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afişa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât şi pe site-ul Ministerului Educaţiei – bacalaureat.edu.ro. La nivel naţional, 146.000 de elevi au susţinut examenul de Bacalaureat 2014, la proba la alegere. Elevii au putut urmări rezolvarea subiectelor de la geografie şi rezolvarea subiectelor la biologie în cadrul aceleiaşi emisiuni. Ultima probă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014, cea scrisă la alegere a profilului şi a specializării, a avut loc vineri, 4 iulie. Adevărul a publicat subiectele  imediat după încheierea examenului, iar rezolvarea subiectelor s-a făcut în direct în cadrul emisiunii Adevărul Live.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO ADMITERE LICEU 2014 Sfaturi pentru părinţi şi elevi despre alegerea liceului potrivit

Înscrierea la liceu a început, zilele acestea părinţii şi absolvenţii de clasa a VIII-a completând fişele în care trec liceele dorite pentru repartizarea computerizată din 15 iulie. În afară de respectarea atentă a fişei, aceştia trebuie să selecteze cu obiectivitate şi realism liceele, având în vedere că în joc este viitorul copilului. Vă invităm să revedeţi lecţia video adevarul.ro, cu sfaturile specialiştilor despre alegerea liceului potrivit. În cadrul campaniei de anul acesta „Adevărul te meditează şi te premiază”, adevarul.ro a pus la dispoziţia cititorilor o lecţie video despre cât de importantă este alegerea liceului potrivit pentru un elev şi care sunt criteriile de la baza unei astfel de decizii. Sfaturile au fost discutate de antrenorii Zburd – Educaţie prin coaching – Cristina Eremia şi Alexandra Vasilache, traineri care au lucrat îndeaproape anul trecut cu o serie de licee tehnologice cu probleme anul trecut, care au reuşit performanţe notabile la Bacalaureatul din 2013. Principalele sfaturi: „Este important ca în orientarea elevului, să ţinem cont de preferinţele lui. Este bine să alegi un liceu aproape de casă, cu învăţământ de calitate. Aş vrea să-i încurajez pe elvi şi pe părinţi să caute un traseu de durată lungă, să facă opţiuni bazate pe aspiraţii nu numai pe rezultatele de moment”, a spus Cristina Eremia. „Rolul dirigintelui este important, dar cu siguranţă că părinţii pun în balanţ şi alte aspecte. Uneori părinţii îndrumă copiii în funcţie de propriile lor opţiuni profesionale, ceea ce poate nu este inspirat fiindcă elevul poate să aibă o altă vocaţie, un alt talent”, a atras atenţia Alexandra Vasilache. Tot în această campanie am avut şi o lecţie video despre modul în care trebuie completată, pas cu pas, fişa de înscriere la liceu pentru admitere liceu 2014. Topul elevilor după Evaluarea Naţională 2014 Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Părinţii pot vedea cu ajutorul celor două aplicaţii dezvoltate de admitereliceu.ro la ce liceu au şanse copiii lor şi unde se află liceee dorite în topul colegiilor pe baza ultimelor medii de admitere de anul trecut. CALENDAR Prima etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014 – 2015: 4-8 iulie: Completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a. Completarea fişelor de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a proveniţi din alte judeţe, la centrul special desemnat din judeţul pentru care solicită înscrierea. Introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişele de înscriere. 5-9 iulie – Verificarea, de către părinţi şi candidaţi, a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator 15 iulie – Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014 – 2015 16 iulie – Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listelor cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti. Afişarea de către fiecare unitate de învăţământul liceal a listei candidaţilor repartizaţi în acea unitate. 17 iulie – 25 iulie – Depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape) DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL ŞI PROFESIONAL SPECIAL: 1) cerere de înscriere; 2) hotărâre de încadrare într-o categorie de handicap, eliberată de Comisia de Protecţia Copilului; 3) fişa privind traseul educaţional, eliberată de şcoala de provenienţă; 4) foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale); 5) fişa psihopedagogică 6) fişa medicală sintetică, în copie xerox 7) copie după certificat de naştere/carte de identitate a candidatului 8) copie după actele de identitate ale părinţilor/aparţinătorilor legali

Sursa: Adevarul.ro

Lista grădiniţelor din Capitală cu program de vară. 11 grădiniţe sunt disponibile în judeţul Vaslui

În total, 21 de grădiniţe din Capitală le oferă părinţilor posibilitatea de a avea unde să-şi lase copiii pe perioada vacanţei, unele toată vara, altele doar luna iulie, potrivit autorităţilor locale. Şi în ţară există grădiniţe cu program prelungit, prin rotaţie. Trei grădiniţe din Capitală – două din Sectorul 1 şi una din Sectorul 6 – rămân deschise toată vara, adică până la 31 august, iar alte 18 funcţionează doar în iulie, până în data de 11, 18 sau 25, conform informaţiilor strânse de Mediafax de la autorităţile publice locale. SECTOR 1: • Grădiniţa nr. 206 de pe strada Constantin Dissescu nr. 37 • Grădiniţa nr. 206, a doua locaţie, de pe strada Dobrogeanu Gherea nr. 156 Potrivit reprezentanţilor administraţiei publice de sector, la acest program extraşcolar s-au înscris aproximativ 200 de copii din Sectorul 1, dar şi din alte sectoare. Cele două grădiniţe vor funcţiona până la 31 august, cu program între orele 8.00 şi 18.00, de luni până vineri. Noutatea de anul acesta o reprezintă două ateliere tematice care se vor desfăşura zilnic: atelierul de pictură şi cursul de dezvoltare senzorială, ce vizează inclusiv stimularea inteligenţei emoţionale a celor mici, potrivit Mediafax. Taxa pentru programul „Grădiniţa de vară” din Sectorul 1 este de 15 lei pe zi, reprezentând contravaloarea hranei. SECTOR 2: – Deschise până la 18 iulie: • Grădiniţa nr. 7 • Grădiniţa nr. 189 • Grădiniţa „Albinuţa” • Grădiniţa „Castel”   – Deschise până la 25 iulie: • Grădiniţa ”Licurici ” • Grădiniţa nr. 135 • Grădiniţa nr. 138 • Grădiniţa nr. 280 • Grădiniţa „Clopoţel” SECTOR 3: • Grădiniţa nr. 38 – va funcţiona până la jumătatea lunii august • Grădiniţa nr. 255 – Până în 31 iulie Programul ambelor grădiniţe este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 18.00, părinţii plătesc pentru hrana copiilor 9 lei, respectiv 12 lei. SECTOR 4: Deschise până pe 11 iulie, cu posibilitatea prelungirii perioadei • Grădiniţa nr. 30 „Copiii Soarelui”, bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 16 A • Grădiniţa din cadrul Şcolii nr. 96, strada Rezonanţei nr. 2 SECTOR 5: • Grădiniţa nr. 54 din Calea Ferentari 96 • Grădiniţa nr. 55 din strada Mărgeanului nr. 81 • Grădiniţa nr. 178 din strada Iancu Jianu nr. 26 • Grădiniţa nr. 245 din strada Petre Tunsu nr. 9 • Grădiniţa nr. 269 din strada Constantin Minculescu nr. 12                                                                                                                                                                                                                                          Programul acestora este de luni până vineri, de la 8.00 la 18.00, pe perioada verii. SECTOR 6: • Grădiniţa nr. 217, situată în strada Bucşeneşti nr. 20 din cartierul Drumul Taberei La această grădiniţă, care are program zilnic între 8.00 şi 17.30, au fost înscrişi, până în prezent, 360 de copii. Grădiniţa va funcţiona până la 31 august, iar costul zilnic al hranei pentru un copil este de 14 lei. Soluţii şi pentru părinţii din Vaslui Vasluienii care nu au cu cine să îşi lase copiii în perioada vacanţei au şi în această vară posibilitatea de a opta pentru grădiniţele care, rând pe rând,  vor asigura “permanenţa”. În municipiul Vaslui, atât în iulie, cât şi în august, vor fi funcţionale câte cinci grădiniţe, prin rotaţie, la Bârlad – câte trei, la Huşi – câte două, iar la Negreşti – câte una. Potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare în învăţământul preşcolar, grădiniţele cu program prelungit sunt deschise continuu, asigurând protecţia socială a copiilor. Acestea pot fi închise doar temporar, cu acordul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) şi cu atenţionarea părinţilor, dar nu mai mult de 60 de zile pe an, perioadă în care se fac lucrările de igienizare, dezinsecţie şi reparaţii. Această perioadă este destinată curăţeniei, lucrărilor de reparaţii şi dezinsecţiei. Atunci când una dintre grădiniţe urmează să se închidă, inspectoratul şi conducerea unităţii trebuie să ia măsuri de asigurare a protecţiei copiilor, contactând alte unităţi preşcolare apropiate pentru preluarea micuţilor. (Simona Voicu)

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO ADMITERE LICEU 2014 Au început înscrierile. Cum se completează fişa de înscriere la liceele dorite

Până marţi, 8 iulie, părinţii şi absolvenţii de clasa a VIII-a care au trecut de Evaluarea Naţională 2014 trebuie să completeze fişa de înscriere cu liceele unde şi-ar dori să înveţe copiii din toamnă. Dascălii îi sfătuiesc să bifeze, folosind codul corect, cât mai multe opţiuni, însă în ordinea preferinţelor. Vă invităm să revedeţi lecţia video cu paşii completării fişei de înscriere la liceu în 2014. În cadrul campaniei de anul acesta „Adevărul te meditează şi te premiază”, adevarul.ro a pus la dispoziţia cititorilor şi o lecţie video despre modul în care trebuie completată, pas cu pas, fişa de înscriere la liceu pentru admitere liceu 2014. În platou a fost prezentă Steluţa Vlad, directoarea uneia dintre cele mai bune şcoli gimnaziale din Bucureşti, Şcoala Nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu”, care a venit cu sfaturi utile pentru părinţi, mai ales în această perioadă, când înscrierile sunt în toi. Fişa de înscriere la liceu se completează la şcoala generală absolvită, alături de diriginte. Oricum, în perioada 5-9 iulie, părinţii şi candidaţii pot verifica fişele completate şi editate de calculator alături de diriginţi, la şcoală, pentru a corecta eventualele greşeli în baza de date computerizată, iar apoi pot lista fişele corectate din calculator necesare pentru admitere liceu 2014. Principalele sfaturi: „Se completează media la evaluarea naţională, admiterea şi, dacă este cazul, media de la limba mdoernă. Respectiva fişă conţine un număr de peste 200 de opţiuni. Se începe de la opţiunea numărul 1. Opţiunea 1 este prima dorinţă a elevului. Trebuie avut grijă la codul liceului. Trebuie să fie atenţi – foarte important este profilul – uman, mate-info. Există un cod pentru fiecare profil”, spune Steluţa Vlad. „Trebuie ca opţiunile să fie realiste şi suficiente, astfel încât elevul să nu rămână pe afară. Trebuie completate lizibil, ca să nu existe posibilităţi de confundare. Trebuie să fie atenţi cu numerotarea, orizontală. Fişa trebuie semnată pe faţă-verso de diriginte, elev şi părinte”, a explicat directoarea Şcolii Nr. 11. Ea consideră că „trebuie făcut un număr mare de opţiuni”, după ce anul trecut au fost medii mari, de la 9 la 10, şi s-a intrat la unele licee cu 9,94.  Topul elevilor după Evaluarea Naţională 2014 Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Părinţii pot vedea cu ajutorul celor două aplicaţii dezvoltate de admitereliceu.ro la ce liceu au şanse copiii lor şi unde se află liceee dorite în topul colegiilor pe baza ultimelor medii de admitere de anul trecut. CALENDAR Prima etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014 – 2015: 4-8 iulie: Completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a. Completarea fişelor de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a proveniţi din alte judeţe, la centrul special desemnat din judeţul pentru care solicită înscrierea. Introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişele de înscriere. 5-9 iulie – Verificarea, de către părinţi şi candidaţi, a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator. 15 iulie – Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014 – 2015 16 iulie – Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listelor cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti. Afişarea de către fiecare unitate de învăţământul liceal a listei candidaţilor repartizaţi în acea unitate. 17 iulie – 25 iulie – Depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape) DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL ŞI PROFESIONAL SPECIAL: 1) cerere de înscriere; 2) hotărâre de încadrare într-o categorie de handicap, eliberată de Comisia de Protecţia Copilului; 3) fişa privind traseul educaţional, eliberată de şcoala de provenienţă; 4) foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale); 5) fişa psihopedagogică 6) fişa medicală sintetică, în copie xerox 7) copie după certificat de naştere/carte de identitate a candidatului 8) copie după actele de identitate ale părinţilor/aparţinătorilor legali

Sursa: Adevarul.ro

Avocatul Poporului spune că nu poate sesiza CCR privind ordonanţa din educaţie. Rectorii susţin modificările

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, susţine că nu poate contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) ordonanţa de urgenţă publicată săptămâna aceasta, care modifică din nou radical Legea educaţiei, după ce preşedintele Traian Băsescu i-a trimis o scrisoare în acest sens. Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor şi-a anunţat public susţinerea noilor schimbări din mediul universitar. Ordonanţa de urgenţă publicată luni în Monitorul Oficial şi care modifică radical, pentru a treia oară de la venirea Guvernului Ponta, Legea Educaţiei Naţionale din 2011 are parte de susţinerea mai multor tabere. Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a răspuns solicitării de ieri a preşedintelui Traian Băsescu de a contesta această ordonanţă la CCR, spunând că nu are nevoie de o sesizare oficială pentru a putea ataca OUG. „N-am primit sesizări nici în legătură cu această ordonanţă de urgenţă până acum, aşa încât noi nu putem acţiona decât în cadrul constituţional şi legal stabilit”, a declarat Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, potrivit Digi24. Însă, vineri purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului, Matei Vîrtosu a declarat că a primit scrisoarea preşedintelui României şi urmează să o analizeze declarat vineri purtătorul de cuvânt al instituţiei, potrivit Mediafax. Asta în condiţiile în care, potrivit Constituţiei, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele date. Traian Băsescu spune, în scrisoarea adresată vineri lui Victor Ciorbea, că Executivul a încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, dar şi dreptul la învăţătura şi dreptul la proprietate privată. Rectorii susţin modificările din universitar Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor a transmis un comunicat de presă în care şi-a anunţat susţinerea pentru noile modificări aduse Legii educaţiei, spunând că sunt „moderne”. „Fără a genera reducerea standardelor de calitate şi de performanţă în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educaţie, generând o flexibilitate aşteptată şi necesară în vederea susţinerii autonomiei universitare şi oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universităţile româneşti”, se arată în comunicatul CNR. Aceştii condamnă însă criticile aduse public noii legi, spunând că „trădează intenţii politicianiste” şi „pot afecta grav prestigiul internaţional al învăţământului superior românesc, cu posibile repercursiuni asupra recunoaşterii diplomelor”. Ce susţin rectorii: „Dorim în acest context, cu titlu de exemplu, să apreciem prevederea conform căreia cifra de şcolarizare a universităţilor poate fi mărită pentru studenţii străini, într-o limită bine definită. Măsura oferă deschidere universităţilor româneşti şi poate reprezenta un fundament solid pentru dezvoltarea dimensiunii internaţionale a sistemului universitar românesc. Definirea clară a mobilităţilor academice interne şi internaţionale, ca fiind un drept al studenţilor şi doctoranzilor, instituţionalizarea funcţională a centrelor de orientare şi consiliere în carieră, precum şi alte prevederi ale OUG 49/2014, constituie soluţionarea unor probleme cu care se confruntă de o bună perioadă de timp universităţile româneşti, venind astfel în întâmpinarea nevoilor studenţilor. Departe de a fi o raritate în peisajul academic internaţional, organizarea de doctorate în regim de frecvenţă redusă reprezintă o racordare a sistemului educaţional românesc la practicile internaţionale şi asigură egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul specialiştilor la pregătirea profesională de înaltă ţinută ştiinţifică conferită de studiile doctorale, în foarte multe dintre cazuri în strânsă conexiune cu o carieră profesională de succes. Prin urmare, suntem convinşi că pregatirea doctorală poate fi realizată atât cu frecvenţă, cât şi în condiţiile unui sistem de frecvenţă redusă, dacă acesta este organizat şi tratat într-o manieră riguroasă şi serioasă, calitatea unei teze de doctorat fiind evaluată prin proceduri specifice, care rămân neschimbate, competenţele dobândite de absolventul de studii doctorale fiind cele care trebuie evaluate în vederea acordării titlului, şi nu forma de învăţământ”. Ca atare, spun rectorii, „modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale se constituie într-un pas important către crearea unui sistem educaţional previzibil, transparent, dar mai ales echitabil, care să recompenseze performanţa şi creativitatea”. Legea educaţiei, măcelărită de Guvern Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie. Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată, luni, în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate şi să rămână cu tot patrimoniul după ce o desfiinţează, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate. În plus, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. Conţinutul actului normativ a siderat opoziţia, care acuză Guvernul Victor Ponta că încurajează mediocritatea în toate formele de învăţământ şi, în acelaşi timp, dă o lovitură descentralizării. Părere împărtăşită şi de experţi, care condamnă paşii înapoi în educaţie. Lege contestată şi de experţi Specialiştii în educaţie spun că schimbările aduse Legii Educaţiei reprezintă o recentralizare, o repolitizare şi o feudalizare a sistemului şcolar din România. Şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, consideră că asistăm la o recentralizare şi o politizare a sistemului de educaţie, care vor duce la slăbirea calităţii învăţământului. „Partidele nu vor avea interesul să schimbe aceste prevederi, este în folosul tuturor, este o politizare excesivă. Ministrul este bineînţeles numit politic, inspectorul este numit politic şi directorii sunt numiţi de inspectori. Partea proastă e că după ce o să vină alt partid la putere o să se schimbe iarăşi tot şi tot aşa. Ne trezim că avem o volatilitate în tot ce înseamnă managementul educaţiei de la firul ierbii, de la şcoală şi până la nivel de minister şi ne întrebăm de ce nu mai funcţionează instituţiile“, ne-a declarat Mircea Miclea.

Sursa: Adevarul.ro

Poveştile elevilor care au baletul în sânge: drumul de la liceu până pe marile scene ale lumii

Sunt la liceu, dar nu sunt ca restul elevilor. Micii balerini de la Liceul de Coregrafie din Bucureşti muncesc zi de zi pentru clipele trăite pe scenă. Pentru unii, viitorul e aici, în ţară, pentru alţii, pe marile scene ale lumii. Chemarea pentru dans se vede în fiecare dintre elevii pe care i-am admirat dansând la Gala aniversară de 65 de ani a Liceului „Floria Capsali“, care a avut loc pe 19 iunie, la Opera Naţională din Bucureşti. Acolo am cunoscut-o pe Francesca Baciu (17 ani). A ales să nu plece din ţară pentru studii, deşi în domeniul în care învaţă, baletul, ai crede că oportunităţile adevărate sunt în străinătate, la marile teatre ale lumii, cum sunt Opera din Paris sau Opera din Berlin, şi la şcolile aferente acestora. Francesca Baciu este una dintre cele mai talentate balerine în devenire de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“ din Bucureşti şi, faţă de alţi colegi ai săi, a refuzat deja două burse la şcoli mari de balet din Occident. De ce? Fiindcă, spune ea, este foarte ataşată de şcoala românească de balet şi de profesorii ei de aici. La 5 ani, părinţii ei au dat-o la gimnastică ritmică şi Francesca a dovedit că are un talent real al mişcării, calificându-se în lotul naţional. „La 10 ani participam la campionatele europene, eram cea mai mică din echipa României“, a povestit ea. Însă totul s-a schimbat când a fost descoperită de un fost balerin de la Opera Naţională din Bucureşti, Ştefan Şoare. Gimnaştii, la fel ca patinatorii sau dansatorii de dans sportiv, fac şi ore de balet pentru a-şi întregi pregătirea fizică, baletul fiind o formă de mişcare care disciplinează corpul cum niciun sport nu o poate face. „Şoare i-a zis mamei mele să mă dea la balet fiindcă o să-mi placă foarte mult. Am început să lucrez cu el de la 9 ani. Cum m-am îndrăgostit de balet? În timp, văzând spectacole. Primul la care m-am dus a fost «Baiadera», care m-a fascinat, deşi nu înţelegeam mişcările cum le înţeleg acum“, spune Baciu. Pasul de la gimnastică la balet Mica balerină recunoaşte că nu i-a fost uşor să treacă de la gimnastică la balet, fiindcă sunt forme diferite de mişcare. „M-a ajutat tehnica de la gimnastică să fac faţă, dar este o sabie cu două tăişuri, pentru că sunt elemente de gimnastică pe care corpul meu le-a învăţat şi de care trebuie să mă dezvăţ. Poate că de asta îmi place mai mult dansul modern decât cel clasic. În plus, dansul modern este mai personal, pui mai mult din sufletul tău în dans, îţi spui povestea exprimând ceva ce ai trăit“, explică tânăra. În 2012, Francesca Baciu a luat locul III la Olimpiada Naţională de Balet şi acum se pregăteşte pentru un concurs de balet de la Varna (15 iulie-30 august), care este unul dintre cele mai grele din lumea dansului. Francesca Baciu va avea de dansat şase variaţii de dans clasic şi două de dans modern, în condiţiile în care, la liceu, în mod normal, învaţă doar două variaţii pe an. Spune că uneori îi vine să se arunce pe geam Francesca Baciu nu a acceptat niciuna dintre bursele care i s-au oferit până acum. „Am primit o bursă la Rockschool în America, dar am decis să nu plec. Am fost invitată şi la şcoala de balet a Operei din Berlin, dar a fost prea din scurt, mi-au zis cu o săptămână înainte să înceapă anul. Nu am acceptat şi pentru că şcoala din România are profesori foarte buni. La ora actua-lă, mă îndoiesc că este bine să merg altundeva. La «Floria Capsali» suntem puţini elevi şi beneficiem de mai multă atenţie din partea profesorilor“, crede Francesca Baciu. Totuşi, tânăra recunoaşte că sunt momente în care îi vine să se arunce pe geam, când o doare tot corpul şi simte că nu mai este în stare să facă nimic. „În momentele acestea trebuie să ai destulă inteligenţă, răbdare şi putere psihică să-ţi controlezi corpul. Dansul se gândeşte, totul porneşte de la minte“, spune Baciu. Visul ei este, desigur, să danseze pe marile scene ale lumii, inclusiv în România, dar cel mai mult îşi doreşte să ajungă în compania „Netherland’s Dance Theater“ din Olanda, care dansează piesele coregrafului ei favorit, Jiri Kilyan. DE PE SCENĂ, PE PLATOUL DE FILMARE Ionuţ Diniţă (17 ani), elev în clasa a X-a la acelaşi liceu „Floria Capsali“, a pornit şi el în balet cu un background diferit: făcuse dansuri de societate înainte, iar profesoara sa i-a sugerat să încerce să dea la liceul de coregrafie. „Mi-a fost greu la început faţă de ce făceam înainte, dar, în timp, m-am îndrăgostit de arta aceasta“, spune Diniţă. El este unul dintre puţinii balerini care studiază la „Floria Capsali“ şi nu înţelege de ce băieţii nu sunt atraşi de dans. Tânărul este atât de talentat încât, la gala liceului, a dansat cele mai multe variaţii, a fost steaua spectacolului. În plus, Ionuţ a fost selecţionat în martie 2014 pentru un rol dintr-un film american despre dans, produs de unul din actorii din „Tânăr şi neliniştit“, Michael Damian, care a mai ţinut audiţii doar la New York şi Londra. „A fost prima audiţie de film la care m-am dus, ne-au întrebat într-o zi la şcoală dacă vrem să participăm şi am zis să încerc şi eu. Am filmat timp de două săptămâni aici, în România, şi a fost mai lejer pe platou decât în teatru, dar mai mult de muncă“, apreciază Diniţă. Pasiune moştenită Unii dintre elevii de la „Floria Capsali“ vin chiar din familii cu tradiţie, familii de artişti. Teodora Carpati (18 ani), spre exemplu, dansează de la 3 ani şi vine dintr-o familie de muzicieni, care au cântat în orchestra Operei din Bucureşti. „Când eram mică, părinţii mă aduceau cu ei aici, în teatru, mi-am petrecut mult din copilărie la Operă. Într-o zi, am văzut o oră de balet şi m-am îndrăgostit de dans. Fiindcă dansez de la 3 ani, nu pot să desluşesc o primă amintire despre balet, dar îmi aduc aminte că primul spectacol de dans pe care l-am văzut a fost «Spărgătorul de nuci» şi mi-a plăcut foarte mult“, povesteşte Teodora, care a dansat rolul Satanellei din „Carnaval la Veneţia“ la Gala liceului, un rol clasic destul de greu, spune ea. DE LA BALŞOI ÎNAPOI PE SCENA OPEREI NAŢIONALE DIN BUCUREŞTI A fost o forfotă mare în culisele Operei Naţionale din Bucureşti la Gala aniversară a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali“. Micii balerini alergau pe lângă noi pe holuri, costumaţi, machiaţi, să-şi facă încălzirea înainte de spectacol. Copiii cu vârste de la 10 la 18 ani au trăit din plin emoţia dinaintea spectacolului care s-a desfăşurat acum două săptămâni în faţa unei audienţe formate din profesori şi artişti din lumea dansului, fini cunoscători ai baletului. Într-un colţ al scenei, una dintre tinere, îmbrăcată într-un tutu în culorile steagului franţuzesc, îşi lega panglicile de la poante în mare grabă fiindcă în 10 minute urma să înceapă spectacolul şi ea era prima solistă a liceului care a dansat în acea seară. Micuţa balerină, de numai 16 ani, este Francesca Velicu, singura româncă acceptată cu bursă de studiu la prestigioasa Academie de balet a Teatrului Balşoi din Moscova. A ajuns la Moscova la invitaţia Academiei, după ce a fost descoperită la cea mai mare competiţie de balet din lume, Youth America Grand Prix (YAGP), de la New York, poveste publicată pe larg în „Weekend Adevărul“. După un an petrecut la Moscova, Francesca a fost nespus de fericită să se întoarcă în ţară la prietenii şi familia ei, în vacanţă. Aşa a putut participa şi la Gala aniversară a liceului în care va reveni peste doi ani. „Reuniunea cu prietenii din România a fost foarte emoţionantă, mi-a fost extrem de dor de ei. La toamnă mă întorc la Balşoi pentru încă un an şi apoi mă întorc la Bucureşti în clasa a XII-a, să dau Bac-ul. Ce o să fac după absolvire? Ştiu că vreau să dansez mult şi sper să dansez şi pe scena operei de aici“, ne-a spus Francesca înainte să intre pe scenă. A dansat o coregrafie din baletul „Flăcările Parisului“, realizat în anii 1930 de  coregraful Vasili Vainonen pe muzica lui Boris Asafiev, după cântecele revoluţionare franţuzeşti. Drama Liceului „Floria Capsali“ Şcoala românească de balet reuşeşte, cu chiu cu vai, să mai scoată artişti de renume, pe care îi prezintă în fiecare an la Gala Liceului „Floria Capsali“. S-au împlinit 65 de ani de când una dintre primele balerine românce, Floria Capsali, care a învăţat arta dansului în străinătate cu profesori de renume, a înfiinţat cea dintâi şcoală de balet din România. Drama acestui liceu este lipsa unui sediu adecvat. De la cutremurul din ’77, când clădirea-palat în care funcţiona Liceul de Coregrafie din Bucureşti a fost avariată,  şcoala nu a mai avut propriul sediu. Astăzi, elevii liceului învaţă baletul în sălile mici dintr-o aripă a Liceului de Muzică „Dinu Lipatti“, nemulţumire care i-a scos pe micii balerini în stradă de curând, organizând o lecţie deschisă de balet chiar în faţa Guvernului. Deşi spaţiul în care se antrenează nu este propice dezvoltării unei arte ca dansul clasic, elevii au rezultate la concursurile internaţionale de balet şi primesc burse la marile şcoli de balet din străinătate.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Topul liceelor după mediile de admitere din 2013

Elevii care au dat examenul de Evaluare Naţională 2014 şi care vor fi repartizaţi prin calculator la liceu pe 15 iulie pot consulta topul liceelor din ţară, judeţ cu judeţ, după ultima medie de admitere de anul trecut, cu ajutorul unei aplicaţii pe care o pot accesa pe adevarul.ro. Colegiul Naţional „Sf. Sava“ ocupă primul loc pe ţară. Absolvenţii de clasa a VIII-a care se înscriu zilele acestea, până pe 8 iulie, la liceele dorite, pot să consulte şi topul liceelor din ţară, judeţ cu judeţ, în funcţie de ultima medie de admitere, de la fiecare specializare, cu ajutorul unei aplicaţii marca admitereliceu.ro, care se va folosi de statisticile de la admiterea de anul trecut, ultimele medii de admitere de la fiecare liceu şi de notele pe care le-au obţinut la Evaluarea Naţională de anul acesta. Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot deja să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Anul trecut, adevarul.ro a prezentat topul celor mai bune colegii din ţară, top 3 licee, în funcţie de o serie de criterii, precum ultima medie de admitere din 2013, rezultatele la olimpiade, profesori de top etc. Acestea sunt liceele foarte bune, cu tradiţie, pe care se bat mulţi elevi.  La nivel naţional, anul acesta 82 de elevi au medii de admitere de 10, cei mai mulţi fiind din judeţul Olt. În schimb doar patru elevi din Bucureşti au media de admitere 10 anul acesta, de şapte ori mai puţini decât anul trecut, când au fost 29 de elevi care au intrat la liceu cu 10 curat. Ultima medie de admitere din Capitală este 2,15, a unui elev de la Şcoala Gimnazială „George Călinescu” din Capitală. Anul trecut, 29 de elevi au avut media de admitere 10, şi în un an înainte, au fost 20 de elevi bucureşteni care au intrat cu 10 la liceu. Majoritatea celor 11.564 de elevi de clasa a VIII-a din Bucureşti au medii de admitere peste 5, iar medii sub 5, mai precis între 2,15 şi 4,99, au obţinut 1.145 de elevi. În total, 1.033 de elevi au medii de admitere peste 9,50, în Bucureşti. În Brăila sunt şapte medii de 10, în Iaşi, şase medii de 10, în Constanţa şi în Dolj cinci medii de 10, iar în Bucureşti, Satu Mare, Sălaj şi Gorj, doar patru elevi au media de admitere 10. Faţă de anul trecut când au fost aproximativ 25% de medii între 9 – 10, anul acesta numărul mediilor de peste 9 a scăzut la aproape 10%. Urmează repartizarea computerizată

De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Ei trebuie să bifeze principalele licee vizate, în funcţie de specializarea dorită, dar şi şansele pe care le au analizând obiectiv media lor, locul în ierarhie şi ultima medie de admitere de anul trecut, strategie valabilă mai ales în cazul celor care vizează licee de top. Admitere cu medii sub 2 la liceele slabe

Mai uşor va fi pentru elevii foarte slabi, care nici nu au dat Capacitatea, pentru că ei vor fi repartizaţi la final, pe locurile libere, şi cu medii chiar mai mici de 2, având în vedere că anul acesta Capacitatea reprezintă 75%, nu 50%, din media finală de admitere la liceu. Asta înb condiţiile în care anul trecut cea mai mică medie a fost aproximativ 3. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere

Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE PROFESIONALĂ 2014 Vineri s-au afişat listele cu elevii admişi în prima etapă. Calendarul etapei a doua

Vineri s-au afişat în şcolile care organizează specializări de învăţământ profesional, listele cu elevii admişi în ordinea mediei de admitere, după rezultatele de la Evaluarea Naţională, potrivit calendarului admiterii în învăţământul profesional de anul acesta. În perioada 5-6 iulie, elevii îşi pot depune dosarele de înscriere la licee, urmând ca pe 6 iulie să se afişeze listele finale ale candidaţilor înmatriculaţi în învăţământul profesional după retragerea celor care vor participa la admiterea la liceu. Profesorii din liceele tehnologice care organizează clase profesionale chiar şi-au exprimat îngrijorarea că elevii şi-ar putea retrage dosarele dacă media de admitere la liceu este suficient de mare să poată intra la un liceu teoretic. În continuare, pe 7 iulie se afişează locurile rămase libere după etapa I. Calendarul etapei a doua: 25-26 iulie 2014 – Eliberarea de către unităţile de învăţământ gimnazial a fişelor de înscriere pentru învăţământ profesional cu durata de 3 ani pentru candidaţii care solicită să participe la admiterea în învăţământul profesional cu durata de 3 ani – etapa a II-a 27-28 iulie 2014 – Înscrierea elevilor la unităţile de învăţământ profesional pe baza fişelor de înscriere în învăţământul profesional cu durata de 3 ani 29 iulie 2014 – Afişarea listei candidaţilor înscrişi la învăţământul profesional cu durata de 3 ani şi a graficului de desfăşurare a preselecţie şi/sau a probei suplimentare de admitere, după caz Preselecţia candadaţilor 30 – 31 iulie 2014 – Derularea probei de preselecţie în unităţile de învăţământ în care s-a decis derularea acesteia Transmiterea de către comisia de admitere din unitatea de învăţământ care organizează învăţământ profesional cu durata de 3 ani, în format electronic şi în scris, către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ profesional cu durata de 3 ani a rezultatelor preselecţiei 1 -2 august 2014 – Validarea de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listei candidaţilor admişi şi respinşi la preselecţie. Afişarea rezultatelor sesiunii de preselecţiei la sediul unităţii de învăţământ. Ridicarea fişelor de înscriere în învăţământul profesional cu durata de 3 ani de la unitatea de învăţământ care a organizat sesiunea de preselecţie de către candidaţii respinşi. 3 -4 august 2014 – Înscrierea elevilor respinşi la sesiunea de preselecţie la altă unitate de învăţământ care şcolarizează învăţământ profesional cu durata de 3 ani fără preselecţie. Transmiterea de către comisia de admitere din unitatea de învăţământ care organizează învăţământ professional cu durata de 3 ani, în format electronic şi în scris, către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listei candidaţilor înscrişi la învăţământul profesional cu durata de 3 ani 5 august 2014 – Validarea de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listei candidaţilor înscrişi la învăţământul profesional cu durata de 3 ani. Afişarea la sediul unităţilor de învăţământ care au ofertă pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listelor candidaţilor înscrişi la învăţământul profesional cu durata de 3 ani. Afişarea informaţiilor (data, locul de desfăşurare, ora, acte necesare de identitate a candidaţilor, alte detalii organizatorice) privind organizarea probei suplimentare de admitere, la unităţile de învăţământ profesional pentru care numărul de candidaţi înscrişi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ. Proba suplimenatră de admitere (în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ) are loc pe 7 august 2014, ora 9.00. Admiterea candidaţilor şi afişarea rezultatelor 8 august 2014 – Afişarea rezultatelor probei suplimentare de admitere la sediul unităţilor de învăţământ care au organizat proba suplimentară de admitere. Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor la proba suplimentară de admitere acolo unde procedura de admitere permite acest lucru. 9 august 2014 – Afişarea rezultatelor finale la proba suplimentară de admitere, în urma contestaţiilor. Realizarea la nivelul unităţilor de învăţământ care au înscris elevi pentru admiterea în învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listelor cu candidaţii admişi. Transmiterea de către comisiile de admitere din unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional cu durata de 3 ani, în format electronic şi în scris, către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listelor cu candidaţii admişi în învăţământul profesional cu durata de 3 ani. 10 august 2014 – Validarea de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listei candidaţilor declaraţi admişi în învăţământul profesional cu durata de 3 ani. Afişarea listei candidaţilor declaraţi admişi în ordinea descrescătoare a mediei şi a celor respinşi la admitere la învăţământul profesional în unitatea de învăţământ care a înscris elevi în învăţământul profesional cu durata de 3 ani. 11 12 august 2014 – Candidaţii declaraţi admişi depun, la unităţile şcolare la care au fost declaraţi admişi, dosarele de înscriere. 13 august 2014 – Transmiterea de către comisia de admitere din unitatea de învăţământ în învăţământul profesional cu durata de 3 ani, în format electronic şi în scris, către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământul profesional cu durata de 3 ani a listelor finale cu candidaţii înmatriculaţi la învăţământul profesional cu durata de 3 ani.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Adevarul.ro îi arată copilului tău la ce liceu poate fi repartizat în funcţie de media de la Evaluarea Naţională

Elevii care au dat examenul de Evaluare Naţională 2014 şi care vor fi repartizaţi prin calculator la liceu pe 15 iulie pot să îşi dea seama, cu aproximaţie, la ce liceu vor intra în funcţie de notele pe care le-au luat la Capacitate 2014 cu ajutorul unei aplicaţii pe care o pot accesa pe adevarul.ro. Absolvenţii de clasa a VIII-a pot să-şi calculeze la ce liceu au cele mai mari şanse să intre cu ajutorul unei aplicaţii marca admitereliceu.ro, care se va folosi de statisticile de la admiterea de anul trecut, ultimele medii de admitere de la fiecare liceu şi de notele pe care le-au obţinut la Evaluarea Naţională de anul acesta. Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. La nivel naţional, 82 de elevi au medii de admitere de 10, cei mai mulţi fiind din judeţul Olt. În schimb doar patru elevi din Bucureşti au media de admitere 10 anul acesta, de şapte ori mai puţini decât anul trecut, când au fost 29 de elevi care au intrat la liceu cu 10 curat. Ultima medie de admitere din Capitală este 2,15, a unui elev de la Şcoala Gimnazială „George Călinescu” din Capitală. Anul trecut, 29 de elevi au avut media de admitere 10, şi în un an înainte, au fost 20 de elevi bucureşteni care au intrat cu 10 la liceu. Majoritatea celor 11.564 de elevi de clasa a VIII-a din Bucureşti au medii de admitere peste 5, iar medii sub 5, mai precis între 2,15 şi 4,99, au obţinut 1.145 de elevi. În total, 1.033 de elevi au medii de admitere peste 9,50, în Bucureşti. În Brăila sunt şapte medii de 10, în Iaşi, şase medii de 10, în Constanţa şi în Dolj cinci medii de 10, iar în Bucureşti, Satu Mare, Sălaj şi Gorj, doar patru elevi au media de admitere 10. Faţă de anul trecut când au fost aproximativ 25% de medii între 9 – 10, anul acesta numărul mediilor de peste 9 a scăzut la aproape 10%. Urmează repartizarea computerizată De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Ei trebuie să bifeze principalele licee vizate, în funcţie de specializarea dorită, dar şi şansele pe care le au analizând obiectiv media lor, locul în ierarhie şi ultima medie de admitere de anul trecut, strategie valabilă mai ales în cazul celor care vizează licee de top. Admitere cu medii sub 2 la liceele slabe Mai uşor va fi pentru elevii foarte slabi, care nici nu au dat Capacitatea, pentru că ei vor fi repartizaţi la final, pe locurile libere, şi cu medii chiar mai mici de 2, având în vedere că anul acesta Capacitatea reprezintă 75%, nu 50%, din media finală de admitere la liceu. Asta înb condiţiile în care anul trecut cea mai mică medie a fost aproximativ 3. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

Ministerul Educaţiei Naţionale continuă parteneriatul cu Samsung pentru o nouă clasă digitală şi instruirea profesorilor

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Samsung Electronics România au semnat extinderea parteneriatului iniţiat în anul 2013 pentru susţinerea învăţământului digital. În următorul an şcolar, Samsung va inaugura o nouă clasă SMART şi va dezvolta un program de instruire dedicat elevilor şi cadrelor didactice din liceele incluse în proiectul educaţional Smart Classroom. În cadrul acestui parteneriat, care are ca scop promovarea educaţiei digitale în România şi creşterea nivelului de abilităţi şi competenţe digitale în rândul profesorilor şi elevilor, au fost utilate, în perioada 2013 – 2014, trei clase Smart în licee din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi cu tehnologie de ultimă generaţie în materie de tablete, E-board-uri, Smart TV, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. În anul 2013, a fost inaugurată prima clasă SMART în cadrul Şcolii Comerciale Superioare „Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti. Anul acesta, proiectul Smart Classroom a continuat cu inaugurarea a două noi clase de acest tip la Timişoara, în cadrul Liceului Pedagogic „Carmen Silva” şi la Iaşi, în cadrul Colegiului „Costache Negruzzi”. „Parteneriatul semnat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Samsung Electronics pentru extinderea programului Smart Classroom le oferă elevilor oportunitatea de a studia aşa cum îşi doresc, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt foarte familiarizaţi cu dispozitivele digitale. Elevii sunt conectaţi cu tot ce se întâmplă în jurul lor, motiv pentru care accesul la învăţământul digital este o şansă în plus pentru viitorul lor profesional”, a declarat ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie. „Ne bucurăm că vom continua parteneriatul cu Ministerul Educaţiei Naţionale în noul an şcolar. Până în prezent am inaugurat împreună trei clase digitale la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, iar în perioada următoare vom oferi elevilor încă o clasă digitală în care aceştia vor putea învăţa folosind tehnologie de ultimă generaţie. Trăim într-o lume tot mai digitală, în care tehnologia are un rol important, cu atât mai mult în domeniul educaţiei. Este şi motivul pentru care am dezvoltat proiectul Smart Classroom, prin care vrem să contribuim la dezvoltarea abilităţilor digitale ale tinerilor, atât de necesare pentru dezvoltarea lor profesională”, a declarat preşedintele Samsung Electronics România, Joseph Kim. Smart Classroom oferă o soluţie digitală de învăţare completă şi include atât suport hardware şi software, cât şi conţinut digital adaptat curriculumului recomandat elevilor de liceu. Fiecare clasă digitală este dotată cu 31 de tablete Samsung GALAXY, un E-Board, un Smart TV şi două laptop-uri, iar elevii (de clasa a XI-a şi a XII-a) pot studia aici şi cursul opţional „Succesul profesional”. Cursul a fost dezvoltat de către Junior Achievement, iar digitalizarea sa în format HTML a fost făcută de Read Forward. În plus, proiectul Smart Classroom facilitează comunicarea în timp real dintre profesori şi elevi şi încurajează schimbul de experienţă cu alte licee, printr-o platformă cloud.

Sursa: Adevarul.ro

CAPACITATE 2014 Profesorii spun că subiectele de la Evaluarea Naţională 2014 au fost mai grele decât anul trecut

Cum au fost subiectele anul acesta, comparativ cu anul trecut? Ce aşteptări au avut profesorii şi elevii lor? Exista vreo îmbunătăţire anul acesta având în vedere rezultatele slabe la examene din anii trecuţi? Acestea sunt doar câteva din întrebările adresate cadrelor didactice în cadrul sondajului realizat de didactic.ro. Potrivit sondajului, 54% dintre respondenţi spun că au observat anul acesta o îmbunătăţire a atitudinii faţă de şcoală la elevilor şi părinţilor lor, având în vedere rezultatele slabe la examenele din anii precedenţi, potrivit unui sondaj realizat de didactic.ro. De asemenea, 62% spun că subiectele de anul acesta u fost mai dificile decât cele din 2013, motiv pentru care 59% dintre cadrele didactice care au răspuns la sondaj au apreciat că rezultatele de anul acesta sunt mai slabe. La fel ca acum doi ani, subiectele de la limba şi literatura română au fost obiectul unor discuţii controversate. Iată o serie dintre comentariile pe care respondenţii le-au făcut în ceea ce priveşte probele de la limba şi literatura română: • “Poezia scrisă de Ion Minulescu a fost dificilă, mai ales pentru elevii care dau la profil real.” • “Au fost neadecvate subiectele de limba română: în primul rând pentru că nu au fost construite pe trepte diferite de dificultate, aşa încât n-au dat nicio şansă elevilor cu rezultate medii. În al doilea rând, pentru că elevii au avut de interpretat o poezie plină de simboluri şi alegorii, poezie simbolistă. În al treilea rând, la exerciţiul 5 de gramatică propoziţiile lăsau loc de interpretări. În al patrulea rând, programa şcolară şi manualele nu au în vedere studiul scriitorilor contemporani. Nu în ultimul rând, unde este literatura pe care elevii o studiază pe parcursul celor patru ani de gimnaziu? Unde sunt speciile literare cu care lucrăm atât?” • “Textul lui Ion Minulescu este atipic pentru genul liric, greu de interpretat de către un copil de 14 ani, iar faptul că s-a cerut relevarea mesajului poeziei, nu o demonstraţie că este o operă lirică- cum se aşteptau elevii- a complicat şi mai mult lucrurile.” • “Poezia de la primul subiect şi de asemenea şi cerintele de la subiectul II care au fost mai dificile decât la simularea din iarnă.” Însă au fost şi altfel de opinii: • “Au fost elaborate conform programei şcolare.” • “Nu pot spune că subiectul a fost conceput în afara programei şcolare, ci că, pentru mulţi elevi  este greu să-şi exprime o opinie privind mesajul unui text! Din moment ce nu se mai citeşte…” • “Mie mi-a plăcut subiectul (Randuri pentru Anul Nou,) dar nu l-aş fi dat la clasa a VIII-a.” În ceea ce priveşte subiectele de la matematică: • “Fiind profesor de matematică consider că subiectele au fost făcute în concordanţă cu programa în vigoare. Mai mult, subiectele au fost de nivel mediu, dar au fost aşa bine selectate încât pentru nota maximă trebuia să ai în spate o activitate de  învăţare susţinută şi continuă.” • “La matematică a fost cel mai frumos şi echilibrat subiect din ultimii 20 ani.” Întrebaţi dacă au “observat anul acesta o îmbunătăţire a atitudinii faţă de şcoală la elevi şi părinţi, având în vedere rezultatele slabe la examene din anii trecuţi “ o parte din cadrele didactice au răspuns: • “Da, la elevii care şi-au propus să intre la un liceu de mare prestigiu şi se pregăteau constant pentru asta. Sper că marirea ponderii la teste îi va face să înţeleagă că trebuie să se pregătească serios. Ar fi excelentă reluarea examenelor de admitere la liceu.” • “Parcă şcoala începe să fie pe făgaşul ei. Mă bucur că s-au înfiinţat şcolile profesionale, dar trebuie reglementată nota de intrare în liceu.” • “Nu, dimpotrivă! Ştiind că pot intra la un liceu şi cu note sub cinci, elevii slabi nu au luat în serios examenul.” • “Din contra. Anul acesta subiectele au fost mai grele decât anul tecut, iar rezultatele au fost mai mici.” • “Unii elevi au acordat o importanţă mare studiului, altii manifestând un dezinteres total legat de şcoală. S-au orientat după modelul de subiect de anul trecut ca şi grad de dificultate.” • “Am observat că atitudinea faţă de şcoală este diferită de la caz la caz, de la clasa la clasa. Exista clase cu elevi mai buni, ei au interes faţă de materia predată, dar şi acest interes este diminuat, în situaţia în care elevul respectiv se meditează în particular. Există şi clase cu elevi care nu manifestă foarte mare interes, această atitudine regăsindu-se şi la părinţii lor.“ • “Cu câteva excepţii, aş zice că elevii şi părinţii, într-o foarte mare măsură, sunt interesaţi de notele mari, nu de cunoştinţe.” • “Atitudinea este constantă, direct proporţională cu statutul social şi nivelul de pregătire al părinţilor.” • “Nu, elevii nu conştientizeză decât foarte târziu importanţa Evaluării Naţionale, părinţii se trezesc doar când trebuie să depună contestaţie.” • “Elevii buni au participat la orele suplimentare oferite de şcoală, au facut multe teme suplimentare. Elevii sunt conştienţi că vor intra la diverse licee fără a promova Evaluarea Naţională.” Pe 1 iulie se vor publica rezultatele finale la Evaluarea Naţională 2014, iar între 4 şi 9 iulie absolvenţii clasei a VIII-a vor completa în fişele de înscriere opţiunile pentru liceul în care doresc să-şi continue studiile. Pe data de 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate.

Sursa: Adevarul.ro

BAC 2014 la „Jean Monnet“: „Moldova, Ucraina şi Serbia sunt în UE din 2004“

Bacalaureatul la Geografie le-a pus probleme elevilor de la Liceul Jean Monnet din Bucureşti, care au ignorat lecţia „Statele Uniunii Europene“. Examenul de la proba de Geografie a Bacalaureatului arată nu doar gradul de pregătire ci şi câtă atenţie dau liceenii lucrurilor care se petrec pe lume. Mass-media turuie în fiecare zi despre lupta geopolitică din Răsăritul Europei. Au fost zile în care s-a vorbit şi de al Treilea Război Mondial. Toate astea trec neobservate când ai 18 ani. La liceul Jean Monnet din Bucureşti, azi, la prânz, numai despre Uniunea Europeană s-a vorbit. Cei mai mulţi dintre elevii de aici au susţinut proba la Geografie. Nu li s-a părut greu, însă ultima întrebare, „Menţionaţi două state care au fost admise în Uniunea Europeană în 2004“ le-a pus mari probleme. „În 2004 eram mici!” Un grup de eleve discutau însufleţit în intervalul de timp în care telefoanele încărcau pagina Wikipedia /Uniunea_Europeană: „Eu am scris Ţările Baltice: Bulgaria şi Grecia“. „Nu, Bulgaria a intrat cu noi, în 2007, – spune o alta, care, la prima vedere, pare mai pregătită – în 2004 au intrat Ucraina şi Polonia“. Intervin şi alţii în discuţie: „Eu am scris Moldova şi Serbia“, „Croaţia şi Belgia“. Dacă ar auzi Jean Monnet, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, sigur nu i-ar pica bine. Pe rând, se rostesc cam toate ţările din Europa. Concluzia: „De unde să ştim noi? Că în 2004 eram mici!“

Altfel, examenul nu a fost greu. Geografia e frumoasă când o vezi de-adevăratelea. Sunt copii din familii bune şi au văzut deja prin hubloul avionului harta Europei care apare la subiectul 1 de pe foaia de examen.  „I want to break free, să se audă peste tot în Primăverii“ Pe parcursul ultimelor două săptămâni am scris scurte relatări de la examenele de Capacitate şi Bacalaureat din Bucureşti şi de pe tot cuprinsul ţării. V-am prezentat nu numai subiectele, rezolvările şi statisticile despre promovabilitate. Am scris şi despre trăirile acestor copii în faţa celor mai importante momente din viaţa lor. Elevii de la Jean Monnet au, totuşi, ceva special. Nu plâng, nu disperă chiar dacă-şi dau seama că au dat-o în bară. Rămân cu bucuria de a trăi şi de a striga „I want to break free, să se audă peste tot în Primăverii“. Fetele care au integrat Serbia în UE pun la cale ieşirea din seara aceasta: „Dacă e vreme frumoasă mergem la Bonton în Herăstrău. Dacă nu, în Bond“. La o jumătate de oră după terminarea examenului, pe şoseaua îngustă din faţa liceului încep să se tureze motoarele maşinilor. Elevii ies în Dorobanţi, frânează o secundă şi-apoi demarează şi mai tare. Cetăţenii privesc mustrător de pe trotuar, dar bineînţeles că sunt invidioşi. Să ai 18 ani, să termini Bacalaureatul, să fie vineri şi să nu ai nimic important de făcut. Să râzi cu prietenii tăi, iar geografia cafenelelor din oraş să fie singurul lucru care te mai interesează…

Sursa: Adevarul.ro

REZULTATE BACALAUREAT 2014 Rezultatele parţiale de la Bac s-au afişat luni, la 10.00, în şcolile din Bucureşti

Rezultatele parţiale de la examenul de Bacalaureat 2014 s-au afişat luni dimineaţa, la ora 10.00, la avizierele şcolilor care au fost centre de examen în Capitală, a anunţat Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Contestaţiile pot fi depuse, luni, 7 iulie 2014, între orele 12:00 – 16:00, la Centrele de Examen conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat, se arată într-un comunicat de la ISMB. Între timp, în mai multe judeţe din ţară, rezultatele au fost afişate încă de duminică seara. Potrivit datelor centralizate până duminică seara la ora 20:00 de către Ministerul Educaţiei, rata de promivare de la sesiunea de vară din acesta an a Bacalaureatului este de 59,22%, după centralizarea a 99,88% din date. Ca în fiecare an, mediile la română le depăşesc pe cele de la proba obligatorie a profilului (matematică, respectiv istorie), deşi atât candidaţii de la real, cât şi cei de la uman s-au plâns de eseul neaşteptat despre poezia românească.

Astfel, la proba scrisă de Limba şi literatura română, din cei peste 137.000 de absolvenţi, aproape 79% au obţinut medii peste 5, în timp ce, la proba scrisă de la materia obligatorie (matematică şi istorie cumulat), în jur de 78% au promovat. La maternă, rata depăşeşte 94%, în timp ce la proba scrisă la materia opţională a profilului peste 80% au luat note mai mari de 5. Niciun elev din Bucureşti nu a luat 10 la Bac Conform notelor afişate, 62 de elevi din ţară au luat 10 pe line la examenul de BAC în 2014, jumătate faţă de anul trecut. Însă niciun absolvent din Bucureşti nu a reuşit anul acesta să pătrundă în topul candidaţilor de nota 10. Datele oficiale mai arată că, din cei aproape 162.000 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat la probe peste 150.000, iar 273 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei atrag atenţia că „media minimă de promovare, pe disciplină, este 5, iar media finală, totală, a tuturor disciplinelor, necesară pentru promovarea Bacalaureatului, este minimum 6“.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014. Elevii de 10 din Gorj

Opt elevi de la Şcoala generală „Constantin Săvoiu“, Colegiile Naţionale „Tudor Vladimirescu“ şi „Spiru Haret“ au reuşit să obţină, la Evaluarea Naţională, nota 10 atât la matematică, cât şi la limba şi literatură română. Elevii care au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională sunt: Carmen Mihaela Fîcea, de la Colegiul Naţional „Spiru Haret“. Sorana-Theodora Mitoi, Elena-Roxana Ştiucă, Teodora Jilăveanu, Flavia Maria Nicolescu, de la Şcoala generală „Constantin Săvoiu“. Dalia Miruna Ţîrcă, Cristiana Ioana Dragomir, Alina Elena Vîrţan. de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“. Absolvenţii de clasa a VIII-a care se înscriu zilele acestea, până pe 8 iulie, la liceele dorite, pot să consulte şi topul liceelor din ţară, judeţ cu judeţ, în funcţie de ultima medie de admitere, de la fiecare specializare, cu ajutorul unei aplicaţii marca admitereliceu.ro, care se va folosi de statisticile de la admiterea de anul trecut, ultimele medii de admitere de la fiecare liceu şi de notele pe care le-au obţinut la Evaluarea Naţională de anul acesta. Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot deja să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Anul trecut, adevarul.ro a prezentat topul celor mai bune colegii din ţară, top 3 licee, în funcţie de o serie de criterii, precum ultima medie de admitere din 2013, rezultatele la olimpiade, profesori de top etc. Acestea sunt liceele foarte bune, cu tradiţie, pe care se bat mulţi elevi. Cele mai bune trei licee din judeţul Gorj în funcţie de mediile de admitere, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat de anul trecut şi rezultatele la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale sunt, conform topului realizat anul trecut de adevarul.ro, Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu“,Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ şi Colegiul Naţional „Spiru Haret“.

Sursa: Adevarul.ro

Zece elevi din şcoala aflată în comuna Bustuchin sunt audiaţi. Anchetatorii au suspiciuni cu privire la fraudarea Evaluării Naţionale

Zece copii din comuna Bustuchin au fost duşi la audieri, după ce anchetatorii au început să aibă suspiciuni cu privire la o posibilă fraudă a examenului de Evaluare Naţională. Elevii sunt însoţiţi de părinţi. Zece elevi din comuna Bustuchin, judeţul Gorj, au fost chemaţi la audieri în această dimineaţă. Anchetatorii au suspiciuni cu privire la o posibilă fraudare a examenului de Evaluare Naţională. Alături de copii se află şi părinţii lor care spun nedumeriţi că nu înţeleg cum ar fi putut să fie fraudat examenul din moment ce notele au fost foarte mici. Calculator ridicat de anchetatori La Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu a fost ridicată o unitate de către anchetatori. Aceştia suspectează faptul că s-ar fi aflat subiectele la informatică înainte de examen.

Sursa: Adevarul.ro

Comparaţie între Bacalaureat 2013 şi 2014

Nu avem rezultate finale, dar o imagine ne putem face asupra bacalureatului 2014, în comparaţie cu acela din 2013.  Cifrele cuprind candidaţi din seria curentă şi din seriile anterioare.         2013      2014 Candidaţi înscrişi   188.842  161.682 Candidaţi prezenţi la examen   175.498  149.885 Candidaţi promovaţi    97.140    88.400

În 2014, din seria curentă s-au înscris doar 130.000, din aproximativ 180.000, existenţi în clasele a XII/XIII. Cifra exactă de elevi existenţi în clasele a XII/XIII nu se cunoaşte, pentru că Ministerul Educaţiei se fereşte ca dracu de tămâie să dea astfel de cifre, pentru a nu se putea calcula procentul celor care renunţă din start la înscrierea la bacalaureat. După cum nici rezultatele detaliate din 2013 nu mai sunt accesibile pe site, cine încearcă să le acceseze este redirecţionat la site-ul Bac 2014. Procentul de promovare de 59% de anul acesta, faţă de 56% anul trecut, ar putea fi oarecum de înţeles în măsura în care elevi care nu s-au simţit stăpâni pe materia învăţată nici nu s-au mai înscris la examen, ştiind că şi fraudarea şi copierea sunt mult mai dificile. Profesorii supraveghetori şi examinatori nu-şi mai riscă aşa de uşor slujba şi libertatea, pentru avantaje băneşti de moment. După afişarea rezultatelor pe judeţe şi şcoli, vom vedea ce judeţe şi unităţi şcolare „sar” afară dintr-o statistică normală, dintr-o curbă a lui Gauss firească, semn că acolo s-au întâmplat lucruri necurate, aşa cum am găsit şi în anii trecuţi. Faptul că cele mai multe medii au fost înregistrate, în 2014,  pe segmentul 8 – 8.99: 25.066, este de natură să ridice semne de întrebare, o curbă a lui Gauss care ar ilustra fenomene „normale”, nu „paranormale”, ar avea cele mai multe medii între 6-7. Din cei 88.400 promovaţi, între 5-10.000 pleacă la studii în străinătate, pentru că nu au încredere în învăţământul superior românesc, alte 20-30.000, poate mai mulţi, nici nu au de gând să meargă la facultate, din lipsa resurselor materiale ale părinţilor şi din dorinţa de a-şi câştiga singuri existenţa. În aceste condiţii, nu se vor ocupa nici locurile scoase spre ocupare de către învăţământul de stat, de cel particular cu atât mai puţin. Cum nici în anii anteriori nu s-au bulucit doritori de învăţământ superior, se poate anticipa colapsul în care se prăbuşeşte învăţământul superior privat, o justă răsplată rezultată din faptul că nu echipează studenţii cu competenţe cerute de piaţa muncii. Ajungem la adevărul că piaţa muncii, care nu poate fi păcălită sau ocolită, face ordine în învăţământul românesc. În locul decidenţilor de politici publice. Cum spuneam şi altădată, nici statul, nici sindicatele nu pot aduce cu forţa elevii la şcoală şi la universitate. Dacă nu generăm programe de studii, curriculumul şcolar, formarea profesională, care să-i atragă pe elevi cu perspectiva de a obţine joburi bine plătite, fenomenul de fugă din şi de învăţământul liceal şi superior se va accentua. Iar piaţa muncii va fi din ce în ce mai puţin atractivă în ochii investitorilor, şomajul  va creşte, economia nu va fi competitivă şi nu va sigură un trai decent cetăţenilor.

Sursa: Adevarul.ro

Şase elevi din judeţul Bacău au luat nota 1 la Capacitate

Rezultatele elevilor din judeţul Bacău au lăsat de dorit mai ales în mediul rural, unde se înregistrează, pe fondul sărăcirii populaţiei, un nivel crescut al absenteismului şi abandonului şcolar. Şase elevi au luat media 1 la Capacitate, după ce au dat foile goale la sfârşitul probelor de matematică şi limba şi literatura romană. Şase elevi din judeţul Bacău, care au urmat opt ani de şcoală, nu au fost în stare să scrie nimic care să poată fi punctat la examenul de Capacitate, chiar dacă sunt declaraţi absolvenţi a opt clase. Ultimii clasaţi, cu nota 1 la matematică şi la limba şi literatura română,  provin de la Şcoala gimnazială „Mihai Eminescu“ din Lipova, de la Liceul Tehnologic din Făget, de la Şcoala Gimnazială „Alecu Russo“ din Bacău, de la Liceul Tehnlogic din Dărmăneşti, de la Şcoala „Gheorghe Nechita“ din Motoşeni şi de la Liceul tehnologic din Răchitoasa. Elevii au încheiat gimnaziul, la limită, cu medii cuprinse între 6.27 şi 6.50. Peste o sută de elevi au primit note între 1 şi 2 la Capacitate. 118 elevi la limba şi literatura română şi 141, la matematică nu s-au putut ridica nici măcar până la nota 2. Potrivit evidenţelor Inspectoratului Şcolar Judeţean, în judeţul Bacău, la limba şi literatura română,  s-au prezentat 5 328 de elevi, dintre care:  118 au obţinut note între 1 şi 1.99;  269 de elevi, note între 2 şi 2.99; 516 elevi, note între 3 şi 3.99; 536 de elevi: 4-4.99;  948 de elevi au obţinut note între 5 şi 5.99;  802 elevi,note între 6-6.99; 780 de elevi: 7-7.99; 763 de elevi: 8-8.99; 581 de elevi: 9-9.99; 15 elevi au obţinut note de 10. La matematică s-au prezentat 5 328 de elevi , dintre care: 141 au obţinut note între 1 şi 1.99;  359 de elevi, note între 2 şi 2.99; 457 de elevi, note între 3 şi 3.99; 551 de elevi: 4-4.99;  802 elevi au obţinut note între 5 şi 5.99;  771 de elevi, 6 şi 6.99; 783 de elevi: 7-7.99; 737 de elevi: 8-8.99;  589 de elevi: 9-9.99; 138 de elevi au obţinut note de 10.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 BACĂU Cine sunt elevii cu cele mai mari note la Evaluarea Naţională

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat ierarhia notelor elevilor după examenele de Capacitate. În judeţul Bacău sunt trei elevi care au avut 10 pe linie în anii de gimnaziu şi au obţinut medii de zece la Evaluarea Naţională: Diana Elena Ganea şi Andra Teodora Şoiman, de la Şcoala Gimnazială numărul 1 din Oneşti şi Ioana Sandu, de la Şcoala Spiru Haret din Bacău. În judeţul Bacău, trei eleve au avut note de 10 în anii de gimnaziu şi 10 la Evaluarea Naţională. Diana Elena Ganea, Andra Teodora Şoiman, ambele din Oneşti dar şi Ioana Sandu de la Şcoala Spiru Haret din Bacău sunt eleve de 10 pe linie. În „Top Ten“ în  clasamentul publicat de Ministerul Educaţiei urmează: Locul 4 Elena Teodora Bulichi, de la Şcoala Gimnazială nr 1 Oneşti, cu nota 10 la matematică şi română la Capacitate şi 9.99 în anii de gimnaziu Locul 5 Carla Vlase, de la Şcoala „Ghiţă Mocanu“ din Oneşti, cu 9.98 în gimnaziu şi 10 la Capacitate Locul 6 Andreea Alexandra Gălăţanu, de la Şcoala 1 din Orbeni, cu media 10 în clasele 5-8 şi 10 la matematică şi 9.95 la limba română la Evaluarea Naţională Locul 7 Paula Codreanu, de la Şcoala Emil Racoviţă din Oneşti, cu media 10 în şcoala generală,  iar la Capacitate, 9.90 la matemată şi 10 la limba română Locul 8 Marian Radu Florea, de la Şcoala Alexandru Ioan Cuza din Bacău, cu media 10 în clasele 5-8 iar la Evaluarea Naţională, 9.90 la română şi 10 la matematică Locul 9 Bianca Elena Trofin, de la Colegiul Ferdinand l, cu 9.99 în anii de gimnaziu, iar la Capacitate, 9.90 la română şi 10 la matematică Locul 10 Andra Mădălina Dobraniş, de la Colegiul Pedagogic din Bacău, cu 9.96 în gimnaziu iar la examenele de Capacitate, 9.90 la limba română şi 10 la matematică. Aceeşi medie la Evaluarea Naţională şi aceeaşi medie în anii de gimnaziu o are şi elevul situat pe locul 11, Tudor Gabriel Neagu, de la Colegiul Naţional Ferdinand l din Bacău. Rezultatele finale la Evaluarea Naţională 2014 sunt disponibile şi online, pe site-ul Ministerului Educaţiei,admitere.edu.ro. „Din 2014, media de la aceste teste naţionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faţă de 50%, anul trecut, de altfel acesta este singura noutate faţă de Capacitatea din 2013“, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. După afişarea rezultatelor la Evaluarea Naţională 2014, între 4 şi 8 iulie, elevii împreună cu părinţii lor şi asistaţi de diriginţi vor completa opţiunile în fişele de înscriere la liceu. Repartizarea computerizată a elevilor în învăţământul liceal va avea loc pe 15 iulie 2014, iar rezultatele vor fi publicate la avizierele liceelor dar şi pe admitere.edu.ro/2014. În judeţul Bacău, la limba şi literatura română,  s-au prezentat 5 328 de elevi, dintre care:  118 au obţinut note între 1 şi 1.99;  269 de elevi, note între 2 şi 2.99; 516 elevi, note între 3 şi 3.99; 536 de elevi: 4-4.99;  948 de elevi au obţinut note între 5 şi 5.99;  802 elevi,note între 6-6.99; 780 de elevi: 7-7.99; 763 de elevi: 8-8.99; 581 de elevi: 9-9.99; 15 elevi au obţinut note de 10. La matematică s-au prezentat 5 328 de elevi , dintre care: 141 au obţinut note între 1 şi 1.99;  359 de elevi, note între 2 şi 2.99; 457 de elevi, note între 3 şi 3.99; 551 de elevi: 4-4.99;  802 elevi au obţinut note între 5 şi 5.99;  771 de elevi, 6 şi 6.99; 783 de elevi: 7-7.99; 737 de elevi: 8-8.99;  589 de elevi: 9-9.99; 138 de elevi au obţinut note de 10. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 OLT  Cine sunt elevii de nota 10 din judeţ la Capacitate

Potrivit clasamentului publicat de Ministerul Educaţiei Naţionale, la nivelul judeţului Olt au reuşit performanţa de a obţine media perfectă 10 pe linie la Evaluarea Naţională 2014 nu mai puţin de nouă elevi. Trei dintre cele nouă medii au fost obţinute de elevi de la Şcoala gimnazială “Virgil Mazilescu” din oraşul Corabia. Provincia “a dat clasă” municipiului capitală de judeţ Slatina în acest an. Astfel, la examenul de Evaluare Naţională 2014, elevii cu cele mai mari medii au venit din provincie. Astfel, Şcoala gimnazială “Virgil Mazilescu” din oraşul Corabia a dat nu mai puţin de trei dintre cei nouă elevi din judeţ care au reuşit performanţa de a obţine media merfectă 10 (zece) la examenul de admitere la liceu. Urmează, apoi, oraşele Caracal şi Slatina – cu câte doi elevi “de 10”, respectiv comunele Scărişoara şi Giuvărăşti – cu câte un elev cu media de admitere 10. În fapt, potrivit clasamentului publicat de Ministerul Educaţiei Naţionale despre rezultatele finale la Evaluare Naţională 2014, la nivel naţional au obţinut media de admitere 10 la liceu doar 82 de elevi, dintre care cei mai mulţi provin din judeţul Olt: nouă absolvenţi ai clasei a VIII-a. Elevii din judeţul OLT care au reuşit să obţină media perfectă la Capacitate 2014 sunt următorii: — Bocai A. Elena (Şcoala gimnazială “Virgil Mazilescu” Corabia); — Chiroiu Jitianu F. Doina (Şcoala gimnazială “Nicolae Titulescu” Caracal); — Diaconu A. Maria Loredana (Şcoala gimnazială “Gheorghe Magheru” Caracal); — Ficiu I. Bogdan (Şcoala gimnazială “Virgil Mazilescu” Corabia); — Marcu D. Maria Gabriela (Şcoala gimnazială comuna Giuvărăşti); — Neaşcu C. Adela Daria (Şcoala gimnazială “Virgil Mazilescu” Corabia); — Orzaţă F. Miruna Narcisa (Şcoala gimnazială comuna Scărişoara); — Popescu V. Eduard Cristian (Şcoala gimnazială “Vlaicu Vodă” Slatina); — Silinescu A. Maria Iulia (Şcoala gimnazială “Vlaicu Vodă” Slatina). Întregul clasament poate fi consultat AICI. Potrivit datelor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, peste 550 de elevi au depus contestaţii după afişarea primelor rezultate. Cei mai mulţi nemulţumiţi s-au înregistrat la Limba Română, unde 399 de elevi au contestat notele obţinute la examen, în vreme ce 153 s-au arătat nesatisfăcuţi de notele de la Matematică. După corectarea contestaţiilor depuse (552 reclamaţii, n.a.), a rezultat că procentul final de promovare a examenului de Evaluare Naţională 2014 a crescut cu câteva sutimi faţă de rezultatele iniţiale afişate vineri – 27 iunie: respectiv de la 64,47 %, cifra a sărit la 64,63 %. În judeţul Olt s-au înscris la Evaluare Naţională 2014 un număr de 3.940 absolvenţi ai clasei a VIII-a, dintre care 227 au absentat la cele două probe, Limba Română şi Matematică. Când s-a tras linie la afişarea rezultatelor finale a rezultat că, în afară de cei nouă elevi din judeţ care au obţinut media de admitere la liceu 10 (zece), alţi 879 de elevi din clasa a VIII-a din judeţ au avut medii generale între 1-4,99, iar 2.834 elevi au terminat cu medii peste 5, dintre aceştia nu mai puţin de 2.825 de elevi obţinând medii între 5-9,99. Absolvenţii de clasa a VIII-a pot să-şi calculeze la ce liceu au cele mai mari şanse să intre cu ajutorul unei aplicaţii marca admitereliceu.ro, care se va folosi de statisticile de la admiterea de anul trecut, ultimele medii de admitere de la fiecare liceu şi de notele pe care le-au obţinut la Evaluarea Naţională de anul acesta. Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi, practic, cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii pot să vadă unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014 (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu care le va decide soarta în următorii patru ani. Urmează repartizarea computerizată De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimnanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere; • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I; • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro); • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee; • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară); • 1 august – 8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape).

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014. Care sunt liceele cu cea mai mică medie de admitere din judeţul Satu Mare

În funcţie de notele pe care le-au luat la examenul de evaluare naţională, dar şi de media cu care au terminat cei patru ani de şcoală, elevii pot să îşi aleagă liceul la care vor să studieze în continuare. Adevărul.ro vă prezintă unităţile de învăţământ cu cele mai mici medii de admitere din Satu Mare. Elevii din Satu Mare pot să consulte, pe edu.ro, notele şi mediile candidaţilor din Satu Mare la evaluarea naţională 2014, pentru a-şi putea face o idee despre poziţia pe care o ocupă faţă de contracandidaţii din judeţul său. În funcţie de notele pe care le-au luat la examenul de evaluare naţională, dar şi de media cu care au terminat cei patru ani de şcoală, elevii pot să îşi aleagă liceul la care vor să studieze în continuare. Edu.ro a publicat notele şi mediile candidaţilor din Satu Mare, astfel că fiecare îşi poate face o idee despre poziţia pe care o ocupă faţă de contracandidaţii din judeţul său. Dupa ce Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a publicat oficial situaţia admiterii în învăţământul liceal la nivelul întregii ţări, în topul celor mai bune şi mai slabe unităţi de învăţământ  preuniversitar din judeţul Satu Mare se află o serie de colegii şi licee din municipiu. La polul opus se află atât licee şi grupuri industriale şi tehnologice, în special din mediul rural. Astfel, colegiile Mihai Eminescu, Ioan Slavici sau Doamna Stanca se află pe primele locuri. Cu cele mai mici medii din judeţul se remarcă Şcoala Gimnazială Cidreag, Şcoala Gimnazială Mărăras, Odoreu sau chiar Octavian Goga din Satu Mare. Liceul T    ethnologic din Tarna Mare se numără printre şcolile cu cele mai mici medii de admitere, împreună cu Liceul Tehnologic Anghel Saligny din Turţ. Întregul clasament poate fi consultat aici. Din totalul de 198 contestaţii depuse la Satu Mare, în urma evaluării, pentru 120 lucrări scrise s-a păstrat nota iniţială, pentru 68 lucrări scrise s-a acordat notă mai mare, iar pentru 10 lucrări nota după contestaţii este mai mică. În conformitate cu rezultatele finale, la nivelul judeţului Satu Mare, ponderea mediilor generale peste 5 la Evaluarea Naţională este de 65,47%. Evaluarea Naţională 2014 a început luni, 23 iunie, cu proba la Română, examen naţional prin care au trecut peste 166.000 de elevi de clasa a VIII-a, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Marţi, 24 iunie, a avut loc examenul de capacitate la limba maternă, iar miercuri, 25 iunie,examenul de capacitate la matematică. Ce se întâmplă după Capacitate: admiterea la liceu În intervalul 4-8 iulie, elevii vor completa, împreună cu părinţii şi cu diriginţii, fişele cu opţiuni în vederea admiterii la liceu. Rezultatele admiterii computerizate vor fi afişate în ziua de 15 iulie 2014, pesite-ul Ministerului Edu¬caţiei. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Două eleve din Timiş au medie maximă la admiterea la liceu

Oana Cosmina Nuţă, de la „Gigore Moisil” şi Ana-Maria oraviţan de la Şcoala Gimnazială nr.16 din Timişoara, sunt performerele anului 2014 În judeţul Timiş, patru elevi au doar au avut pe linie media zece, la examenul de Capacitate 2014. Este vorba de Oana Cosmina Nuţă, de la Liceul teoretic “Grigore Moisil” din Timişoara şi de Ana-Maria Oraviţan, care a învăţat la Şcoala Gimnazială nr.16 din Timişoara, Tania Maria Topciov de la Şcoala Gimnazială nr.24 din Timişoara şi Ştefania Sturza de la Liceul teoretic “Grigore Moisil” din Timişoara. Cele patru tinere au obţinut nota zece la limba şi literatura şi matematică.

Însă doar Oana Cosmina Nuţă şi Ana-Maria Oraviţan au media maximă pentru deadmiterea la liceu.  Tania Maria Topciov are media 9,99, pentru că media de absolvire a fost 9,98, în timp ce Ştefania Sturza are media generală 9,98, ea absolvind clasa a VIII-a cu media 9,92. “Specialiştii spun că subectele la matematică au fost mult mai abordabile, mai uşoare. La Limba şi Literatura Română au fost mai grele. Procentul elevilor cu note de peste cinci este mai scăzut cu opt la sută faţă de anul trecut. Acest rezultat este dat de rezultatul la Limba Română. 17 la sută au obţinut note mai mici faţă de anul anterior. Tot ca procente, anul acesta au fost 0,15 la sută cu la nota zece, faţă de 0,57 la sută de anul trecut. O scădere s-a înregistrat şi la nota nouă: 6,45 la sută anul acesta, 13,39 la sută”, a declarat Aura Danielescu, inspector şef al ISJ Timiş. La proba de Limba şi Literatura Română au participat 4.714 elevi, în judeţul Timiş: 173 au obţinut note între 1-1,99, 377 între 2-2,99, 621 între 3-3,99, 631 între 4-4,99, 799 între 5-5,99, 689 între 6-6,99, 583 între 7-7,99, 530 între 8-8,99 şi 304 între 9-9,99. Şapte elevi au primit nota maximă zece.   La Matematcă au partricipat 4.707 elevi: 253 cu note între 1-1,99, 378 între 2 -2,99, 603 între 3-3,99, 530 între 4-4,99, 602 între 5-5,99, 551 între 6-6,99, 659 între 7-7,99, 634 între 8-8,99 şi 412 între 9-9,99. Un număr de 85 de elevi au fost notaţi cu zece la matematică. La Limba Maternă au fost evaluaţi 189 elevi: 3 cu note între 1-1,99, 4 între 3-3,99, 9 între 4-4,99, 17 între 5-5,99, 25 între 6-6,99, 39 între 7-7,99, 49 între 8-8,99, 40 între 9-9,99 şi trei elevi cu media nota zece. Aproximativ 5.000 de elevi de clasa a VIII-a din judeţul Timiş s-au înscris la Evaluarea Naţională 2014. Examenul de Capacitate 2014 a avut loc în sunt 47 de centre de examen în judeţul Timiş. Au existat şi şapte centre de evaluare a lucrărilor. Vineri, 27 iunie, s-au afişat rezultatele parţiale, până la ora 16.00. În aceeaşi zi, între orele 16.00 şi 20.00, s-au putut depune contestaţiile. Între 28 şi 30 iunie a avut loc rezol¬varea contestaţiilor. Notele finale sunt afişate pe site-ul edu.ro pe data de 1 iulie. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00.

Sursa: Adevarul.ro

Ordonanţa „garantată Vanghelie”

Cum adică? Păi, simplu: ordonanţa e „garantată” Pricopie şi Costoiu, că ei au scris-o, ca miniştri. Pricopie şi Costoiu sunt “garantaţi” Andronescu, că ea i-a pus unde sunt acum. Şi Andronescu e „garantată Vanghelie”, cu acte în regulă, de mult, în sectorul „care este”, după cum ştim toţi. Q.E.D.!… Eu, cetăţeanul, v-am votat să scoateţi Şcoala din comunism şi voi, acum, vă bateţi joc de votul meu. Să vă fie ruşine!… De ce zic cum zic? Pentru că povestea începe hăt, în 2011, din acelaşi pix otrăvit „garantat Vanghelie”, cu o sinistră propunere legislativă, despre care am scris la vremea ei, http://scoala-pe-bune.blogspot.ro/2011/10/curat-murdar-garantat-vanghelie.html. Vă mai aduceţi aminte? I-auzi, ia!… Pl-x nr. 537/2011 • Propunere legislativă privind modificarea alin. (1) al art.77 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 „La art. 77, după alin. 1, se introduc următoarele aliniate: 11. Absolvenţii învăţământului liceal cu diplomă de absolvire şi media de absolvire cel puţin nota 7 care nu au promovat examenul de bacalaureat au dreptul să urmeze în universităţi, în condiţiile aprobate de Senatele universitare, un an pregătitor, potrivit programelor de studii de licenţă, organizate legal în universitate, şi programei de bacalaureat. 12. Senatul universitar stabileşte condiţiile de înscriere şi de finanţare a studiilor în anul pregătitor. 13. Absolvenţii anului pregătitor care promovează şi examenul de bacalaureat pot beneficia de echivalarea totală sau parţială a studiilor efectuate în anul I al programului de licenţă şi pot continua studiile, în condiţiile stabilite de Senatul universităţii. […] 17. Statul susţine financiar absolvenţii de liceu care se încadrează în prevederile alin. 11 şi 16 cu o finanţare corespunzătoare, cel puţin la nivelul ajutorului de şomaj.² Tot aşa, de încălzire, o vorbă de duh cântată de Viorica şi Ioniţă de la Clejani, mânca-le-aş eu sufletul lor, cum le zic ei de dumnezeieşte!… I-auzi, ia!… http://www.youtube.com/watch?v=jzoV0I0ax9Y „Of-ooooooooooooofffff, măi-măăăăăăăăăi!… Foaie verde foi de prun Spune, spune, moş bătrân Căişorii când se fur? Noaptea pă fulgerătură Atunci căişori se fură Când e negură şi ceaţă Atunci căişori se-nhaţă!… Of-ooooooooooooofffff, măi-măăăăăăăăăi!…” V-aţi prins, nu-i aşa? Şi cu OUG 49/2014 e ca cu (sic!…) caii Viorichii. Hoţeşte, adică. Pe blat. Departe de ochii lumii. “În cel mai pur stil mafiot”, ca să citez dintr-o celebră încheiere recentă referitoare la modus operandi al unui fost prim-ministru, aflat acum în puşcărie. Cât mai pe neaşteptatelea şi pe neatinselea, până când răul furăciunii să fie împlinit în fapt, deci să fie cât mai greu de întors. Golăneşte, adică, şi în dispreţul vulgului idiot din agora (adică piaţa publică, forul civic al cetăţii, cel îndreptăţit democratic să cunoască, zic, a priori ce-i coc guvernanţii – nu a posteriori, ca la neoameni), care aşteaptă naiv de la Guvern proiectele de scos Şcoala din hăul comunistoid în care se află, starea de fapt frizând acum statutul de pericol iminent la fibra statului de drept. Şi ce primeşte, în loc, vulgul? OUG 49/2014! Vorba lui Ţuţea, citat de Pleşu, http://adevarul.ro/cultura/carti/mustele-noastre-1_538b93830d133766a8354944/index.html: “Suntem curul Europei!…” Mulţi au exprimat public, în zilele post-OUG 49/2014, droaie de probleme de fond faţă de incalificabilul demers recent al guvernului României (nu scriu instituţia cu majusculă, că nu merită). Profesorul Mircea Miclea face aici, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17598536-prima-luare-pozitie-fata-lovitura-data-educatiei-guvern-mircea-miclea-este-pact-national-anti-educatie-readuce-impostura-doctorate-rectorii-pot-viata-universitatile-private-isi-fac-regulile-este-groza.htm,  o analiză solidă a modificărilor aduse Legii Educaţiei, şi califică demersul drept „pact naţional anti-educaţie”. Doctorul în ştiinţe politice Sorin Bocancea trage şi el un puternic semnal de alarmă în materia OUG 49/2014: http://adevarul.ro/news/politica/ordonanta-atentat-adresa-educatiei-nationale-extremaurgenta-1_53b579ac0d133766a81c67a5/index.html. Jurnalistul Laurenţiu Mihu comentează la obiect şi analizează schimbarea schimbării: http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/ciorbea–bresa-cea-lacoma-din-planul-lui-ponta–341773. Înb fine, şeful statului a sesizat formal Avocatul Poporului pe acelaşi subiect: http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/presedintele-cere-avocatului-poporului-sa-se-sesize-din-oficiu-modificarile-din-legea-educatiei-341842. Eu detaliez aici două probleme grele cu OUG 49/2014: • Prima problemă este de principiu şi vizează dimensiunea profund ne-etică a modului de lucru: în spatele uşilor închise, fără o dezbatere deschisă prealabilă. Fait accompli. În dispreţul deplin al opiniei publice. Dă-i în mă-sa pe ăştia cu schimbarea lor de paradigmă, să urle ca apucaţii după ce trecem Ordonanţa, treaba e făcută. Mucles!… Aici subliniez comportamentul dezonorant al ministrului Pricopie, care a minţit cu bună-ştiinţă, la 17 septembrie 2013, în direct, la oră de vârf. Iată ce l-am întrebat eu şi ce a răspuns el, verbatim, http://adevarul.ro/educatie/scoala/valul-tsunami-cartul-ministrului-pricopie-1_523b63dbc7b855ff56a1cdd5/index.html: CONTEXT. Fără excepţie, evaluările internaţionale din ultimele două decenii constată starea sistemului public al Educaţiei din România drept una structural, endemic sub-performantă. Rezultatele la examenele naţionale de bacalaureat din ultimii trei ani confirmă incontestabil inadecvarea profundă a sistemului public al Educaţiei la realitatea României de azi şi, cu atât mai mult, de mâine. ÎNTREBĂRI. CÂND şi CUM, specific, veţi iniţia procesul schimbării paradigmei actuale a Educaţiei în România? Din răspunsul care a durat şapte minute mult prea lungi, secvenţa cea mai relevantă pentru mine a fost aceasta: „Repet, fără să am pretenţia unei schimbări de filosofie – pentru că şi schimbarea de filosofie a modului în care noi organizăm şcoala românească trebuie să fie, de fapt, rezultatul unei dezbateri foarte mari, apoi această schimbare de filosofie trebuie să se reflecte într-o nouă lege a educaţiei… Ăăăă… Ce credeţi că se va întâmpla astăzi dacă eu acum în acest interviu spun într-un an de zile vom avea o nouă lege a educaţiei, care va avea o nouă filosofie? Păi, evident că va incepe o agitaţie, şi în special politică, de nemăsurat. Prin urmare, nu spun acest lucru… Eu spun că trebuie să avansăm gradual, că trebuie să conservăm tot ceea ce s-a facut bun în sistem de-a lungul timpului şi pe măsura ce corectăm aceste deficienţe de-ale sistemului să încercăm să ne gândim şi la şcoala de mâine…” Dacă, în acest moment, nu vorbim în fapt despre o nouă lege a Educaţiei, atunci despre ce vorbim?!… Şi ca să nu facem valuri, mai bine lucrăm pe la spate, prin ordonanţe. Nu vorbim de o nouă lege, în schimb mânărim pe blat Legea 1 / 2011, până iese cum vrem noi. Nu ştiu cum e cu „agitaţia politică de nemăsurat”, dar vestea proastă, domnule Pricopie, este că tocmai v-aţi ridicat în cap, nemăsurat de mult, o bună parte din cei care ştiţi prea bine că ştim bine de tot educaţie şi ştiţi prea bine că v-am creditat din start cu buna noastră credinţă şi încrederea noastră că veţi împlini o menire istorică în Educaţiei. Cum aş fi eu, de pildă. În acest mod acţionaţi laş şi fricos. Dar, mai ales, acţionaţi împotriva interesului naţional strategic al României, acela de a duce Şcoala din secolul XX unde ea se află acum, în secolul XXI, unde ar trebui să fie. Nu faceţi ceea ce aveţi obligaţia să faceţi ca ministru în Guvernul României, pentru ca Educaţia să nu mai fie ameninţare la siguranţa naţională, ca acum. Drept pentru care, începând din acest moment puneţi-mă pe lista adversarilor dumneavoastră, în loc de partener pentru schimbarea paradigmei Educaţiei în României, aşa cum m-am oferit, onest şi loial faţă de proiect, şi cum n-aţi avut curaj să o faceţi de doi ani încoace (inclusiv în materia generosului tri-master România-S.U.A., despre care ştiţi prea bine – proiect avortat deocamdată) Evident, în buna tradiţie a învăţăturii lui Octavian Paler, am în vedere dimensiunea cordială a “polemicii” noastre, polemică focalizată pe proiect şi nu pe persoane. Sincer, nu înţeleg de ce vă e frică să rupeţi pisica – dar asta e problema dumneavoastră. Deocamdată, încă sunteţi profund captiv în establishment, dar eu îmi menţin o rezervă de încredere că sunteţi vindecabil, cu o ţâră de curaj autentic. Hadeţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat!… • A doua problemă are în vedere conţinutul propriu-zis al infamului text. Mircea Miclea a numărat peste 90 de modificări ale Legii 1 / 2011, care, adăugate celorlalte câtorva zeci operate prin ordonanţele anterioare, duc, în fapt, la o altă lege a Educaţiei (atenţie, eu nu spun că Legea 1 / 2011, lege organică de altminteri, e bună aşa cum e, ci doar că, de facto, ea încetează să mai opereze în litera şi spiritul său, trecând practic în altceva) Faptul inadmisibil pentru mine este că în frenezia mafiotă a zecilor şi sutelor de modificări mutilante, tovarăşii politrucieni care au în fişele de pot diriguirea strategică a Educaţiei nu scriu un singur cuvânt măcar, de natură să ducă Şcoala în viitor, ci dimpotrivă, îngroapă mai cu sete sistemul public al Educaţiei în mlaştina mafiot-comunistoidă a re-împărţirii pe sprânceană a feudelor care aduc bani, funcţii, re-centralizând feroce în loc să dea curs Pactului Politic pe Educaţie, http://www.presidency.ro/static/ordine/Pactul_National_pentru_Educatie.pdf, pe care tot ei, politrucienii, l-au semnat ipocrit în 2008, ştiind dintru bun început că nu-i vor da viaţă în veci. Nimic despre VALORI ăn Educaţie! Nimic despre ARHITECTURI CURRICULARE! Nimic despre CARIERE DIDACTICE! Nimic despre ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE puternice!… Consiliul Naţional al Rectorilor zice că cu OUG 49/2014 e foarte bine, http://www.cnr-romania.ro/admin/documente/Comunicat-de-presa-CNR.pdf. Minunat! Atunci vă urez să folosiţi OUG 49/2014 pentru a vă propulsa universităţile în primele 100 din lume, de acolo de unde ele sunt acum (300+? 400+? 500+?). Ce poate fi mai tare decât OUG 49/2014 pentru a vă consolida exponenţial strădania pe care oricum o depuneţi (nu-i aşa?!…), de a vă alătura, ca valoare şi performaţă de nivel mondial, benchmark-urilor Harvard-MIT-Oxford-Cambridge şi altele asemenea, detronându-le pe ele şi punând în loc celebrele universităţi ale dumneavoastră? (Eu vorbesc din “loja Harvard”, care, din 1999, îmi este şi Alma Mater, şi angajator.) Tot în context, eu sunt total convins că OUG 49/2014 pe care o salutaţi oficial este fix instrumentul ce vă lipsea pănâ acum, şi pe care îl veţi folois la greu şi ca să propulsaţi România noastră eternă, fascinantă şi mioritică de acolo de unde ea, meschin, puchinos şi mediocru, este acum: adică a 28-a în Europa la Indicele Competitivităţii, conform recentului raport WEF, http://adevarul.ro/news/societate/europa-2020-raport-competitivitatii–editia-2014-romania-28-a-ue-adica-ultima-1_53a5f1850d133766a8c858d0/index.html. A 28-a, din 28 de state membre, adică. Ultima, carevasăzică. Ptiu!… Drept pentru care cer public Avocatului Poporului: atacaţi OUG 49 / 2014 la Curtea Constituţională! Aşa să vă ajute Dumnezeu! În rest, credeţi-mă pe cuvânt de onoare, rămâne cum am stabilit deja de mult, http://adevarul.ro/educatie/universitar/scrisoare-deschisa-primului-ministru-ministrului-educatiei-1_50eae33456a0a6567e4d4449/index.html: ca în Coşbuc. Uitre cum: „Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa Nici în mormânt!… p.s. Distinse doamne şi distinşi domni rectori, semnatare şi semnatari ai adeziunii C.N.R. citate în textul meu, vă cer permisiunea de a-mi îngădui un feedback respectuos, gramatical: din motive de etimologie corectă, scriem repercusiuni, şi nu reperCURsiuni. Detalii, aici: http://dexonline.ro/definitie/repercusiune.

p.p.s. Constat absenţa, din lista universităţilor semnatare ale adeziunii C.N.R. citate, a Universităţii din Bucureşti. Dacă nu e doar o omisiune întâmplătoare, atunci sunt mândru de instituţia în care, de cinci ani, predau şi eu un curs. p.p.s. UBB?!… Ouch!…

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Aproape 1.000 de elevi din provincie au venit vineri să se înscrie la licee din Capitală

Aproape 1.000 de elevi din provincie, niciunul cu media 10, au fost înscrişi, vineri, în prima zi de depunere a fişelor de înscriere, pentru admiterea la licee din Bucureşti, la Şcoala „Sfinţii Voievozi“ din Sectorul 1. Vineri este prima zi de completare a fişelor de înscriere la licee. Ierarhia elevilor a fost publicată joi seara de Ministerul Educaţiei pe site-ul admitere.edu.ro. Iniţial se anunţase că pe 4 iulie mediile finale la Evaluarea Naţională 2014 şi practic cele de la admitere liceu vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Elevii vor putea vedea unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014  (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, care le va decide soarta în următorii patru ani. Înscrierile celor din provincie în liceele din Bucureşti, se fac la centrul organizat la Şcoala „Sfinţii Voievozi” din Sectorul 1. Aproape 1.000 de elevi din provincie, niciunul cu media 10, au fost înscrişi, vineri, pentru admiterea la licee din Bucureşti. „Încă de la prima oră, curtea şcolii a fost plină de copii şi părinţi, dar ne-am descurcat foarte bine, astfel că la ora 17.00 ultimul grup de copii a intrat în săli. În prima zi de înscrieri, am avut un record de 950 de înscrişi”, a precizat preşedintele Comisiei municipale de admitere, Ştefan Pacearcă, citat de Mediafax. Dintre cei 950 de copii înscrişi vineri, 42 au medii de admitere între 9.50 şi 9.99. Alţi 54 au medii cuprinse între 9.00 şi 9.49, iar 66, între 8.00 şi 8,49. Au fost înscrişi, de asemenea, doi candidaţi cu medii între 2.50 şi 2.99, a precizat Pacearcă. Cei mai mulţi candidaţi înscrişi în prima zi provin din judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi. Înscrierile continuă până marţi inclusiv Sâmbătă dimineaţă vor fi verificate fişele de încriere ale elevilor care au completat vineri opţiunile pentru admitere. Înscrierile continuă până marţi inclusiv. Anul trecut, în prima zi de înscrieri, la centrul de la Şcoala „Sfinţii Voievozi” au venit aproximativ 600 de elevi din provincie. Potrivit Comisiei de admitere, elevii trebuie să aibă la ei fişa de înscriere eliberată de unitatea şcolară absolvită, cu număr de înregistrare şi ştampila unităţii de învăţământ, precum şi cartea de identitate a lor şi a părintelui însoţitor, în original şi copie xerox. „Este obligatoriu ca toţi candidaţii să fie însoţiţi de părinte sau tutore”, a mai spus preşedintele Comisiei municipale de admitere. Urmează repartizarea computerizată În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Ei trebuie să bifeze principalele licee vizate, în funcţie de specializarea dorită, dar şi şansele pe care le au analizând obiectiv media lor, locul în ierarhie şi ultima medie de admitere de anul trecut, strategie valabilă mai ales în cazul celor care vizează licee de top. Admitere cu medii sub 2 la liceele slabe Mai uşor va fi pentru elevii foarte slabi, care nici nu au dat Capacitatea, pentru că ei vor fi repartizaţi la final, pe locurile libere, şi cu medii chiar mai mici de 2, având în vedere că anul acesta Capacitatea reprezintă 75%, nu 50%, din media finală de admitere la liceu. Asta înb condiţiile în care anul trecut cea mai mică medie a fost aproximativ 3. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00. Calendarul admiterii la liceu 2014, pe scurt: • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee • 16-31 iulie: a doua etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară) • 1 august-8 septembrie: a treia etapă a admiterii la liceu (pentru cei rămaşi nerepartizaţi după cele două etape)

Sursa: Adevarul.ro

Andrei Manolescu: Eminescu e mate-info, Eliade e sportiv

Ca de fiecare dată, admiterea la licee şi bacul creează o întreagă isterie naţională. Nu e an în care printre subiectele de examen să nu apară cel puţin un punct controversat care să devină apoi subiect de ştiri şi contestaţii. Se cer demisii, se iese în stradă etc. Dincolo de examen însă, alegerea liceului pare o operaţiune existenţială. Printre elevi şi părinţi circulă diverse zvonuri despre fiecare: unul ar fi „de fiţe“, pentru odrasle de bogătani, altul ar fi numai pentru olimpicii obsedaţi de şcoală, dintr-un al treilea n-ai avea scăpare fără droguri iar un altul e vestit pentru cei cărora le place alcoolul. Pînă una-alta însă, studiind lista liceelor din Bucureşti, altceva te poate frapa, în primul rînd. E de înţeles că unele dintre ele au un nume şi o tradiţie foarte veche. Şi dacă pe vremuri au apucat să fie botezate cu numele vreunui domnitor, ca Mihai Viteazul (Mishu – cum îi zic elevii) sau Matei Basarab, ori al vreunui mare formator sau reformator de şcoală, ca Gheorghe Lazăr sau Spiru Haret, e normal să rămînă aşa, indiferent de profilul pe care-l au. Nu e o nenorocire nici dacă, să zicem, la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“ (că tot e şi patronul spiritual al Dilemei vechi), numărul de clase de filologie e egal cu cel de clase de matematică-informatică. Ceva mai curios pare însă cînd afli că la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ se face mai multă matematică-informatică decît filologie. Ba, există acolo şi o clasă de ştiinţe ale naturii (fireşte: lacul, teiul, luna). În fond, şi la „Ion Creangă“, dincolo de omniprezenta mate-info şi de filologie, există şi o clasă de ştiinţe ale naturii. La „Nichita Stănescu“, în schimb, filologia nu face parte din profil. Acolo sînt doar clase de ştiinţe sociale şi mate-info.  Ca dovadă că aiureala tinde să devină regulă, „A.D. Xenopol“ este un colegiu economic cu un subprofil de turism şi alimentaţie. Aşa aflăm că renumitul istoric s-a ocupat puţin şi de economie. Dar, de-a lungul timpului, liceul s-a mai numit şi Şcoala Comercială „Marele Voievod Mihai“ sau Liceul Comercial „Regele Mihai I“. Astăzi, „Mihai I“ este numele Colegiului Tehnic Feroviar, iar clase de ştiinţe sociale, adică unde se face multă istorie, pot fi găsite, de exemplu, la un liceu ce poartă numele unui celebru cercetător în medicină: Victor Babeş. O clasă de ştiinţe sociale se poate găsi şi la „Dimitrie Gusti“, nimic în neregulă aici, dar „Dimitrie Gusti“ are alte patru clase de mecanică, profilul său general fiind tehnologic. Pe de altă parte, turism şi alimentaţie ca la „Xenopol“ se poate învăţa şi la Colegiul Tehnic numit „Mihai Bravu“. Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro

Sursa: Adevarul.ro

Pregătirea pentru bacalaureat poate fi o pregătire pentru viaţă

Emoţiile pot fi constructive, iar pentru asta trebuie să îţi asiguri o pregătire adecvată care să îţi dea siguranţa că poţi face faţă oricărui subiect de examen, fie el scris sau oral. Pentru asta, este necesară o pregătire nu doar a materiei de examen ci şi a abilităţilor de a vorbi în public, de a susţine şi a argumenta o idee. Prin natura “meseriei” pe care mi-am ales-o, sunt mereu înconjurată de cursanţi. Şi cum unii dintre ei sunt zilele acestea în febra examenelor de bacalaureat, resimt şi eu, alături de ei, emoţia cu care întâmpină această perioadă importantă din viaţa lor. Orele de studiu, materia parcursă, zecile de subiecte model pe care le-au rezolvat înainte pentru fiecare probă în parte ar fi trebuit să alunge emoţiile pentru cei mai studioşi dintre ei. Însa noi, care am trecut la rândul nostru, e drept, cu ceva ani în urmă, prin aceleaşi emoţii, ştim că ele nu trec atât de uşor. De altfel, elevii care dau astăzi bacalaureatul vor avea multe alte ocazii să se întâlnească cu aceste emoţii pe parcursul traiectoriei spre statutul de adulţi: emoţiile examenelor de admitere în facultate, cele din sesiune, cele de la testările pentru certificările în diferite discipline sau chiar cele de la intreviurile pentru obţinerea unui job. Emoţiile pot fi constructive, iar pentru asta trebuie să îţi asiguri o pregătire adecvată care să îţi dea siguranţa că poţi face faţă oricărui subiect de examen, fie el scris sau oral. Pentru asta, este necesară o pregătire nu doar a materiei de examen ci şi a abilităţilor de a vorbi în public, de a susţine şi a argumenta o idee. Deprinderea şi dezvoltarea abilităţilor de public speaking implică multă pregătire care, din păcate, nu se regăseşte în curricula şcolilor noastre de stat. Profesorii, părinţii dar şi elevii ar trebui să acorde o mai mare atenţie acestui aspect în timpul anilor de studiu, pentru a putea fi pregătiţi în faţa unui examen atât de important cum este bacalaureatul. Pentru mulţi dintre elevi, probele orale de la bacalaureat sunt primele situaţii în care sunt nevoiţi să vorbească în public în faţa unei audienţe atât de importante cum sunt profesorii. La şcoală, copiilor li se sugerează să acorde atenţie conţinutului unui discurs sau a unei instanţe de comunicare în ceea ce priveşte gramatica şi vocabularul, însă despre tonul vocii lor în momentul în care se adresează unei audienţe, despre volum, mimică, gestică, ritmul sau intonaţia discursului lor nu li se povesteşte. Acestea sunt câteva dintre noţiunile pe care un copil bine pregătit trebuie să le aibă în vedere atunci când este pus într-o situaţie de importantă din viaţa lui, precum un examen oral. Chiar dacă şcoala nu îi pregăteşte pentru asta, există cursuri specializate care pun accent pe dezvoltarea abilităţilor de vorbire liberă în faţa unei audienţe. Fie că sunt cursuri de vară dedicate vorbirii libere, fie că fac parte din metoda de predare a unor cursuri de vară în limba engleză, fie că sunt competiţii de dezbateri publice organizate în cadrul şcolii, acest tip de activităţi ar trebui să fie o experienţă pentru orice elev. Eu le recomand de fiecare dată cursanţilor noştri astfel de activităţi. Mai mult decât atât, am dezvoltat alături de profesorii centrului de învăţare a limbii engleze pe care îl conduc cursuri de vară care au ca scop dezvoltarea abilităţilor de vorbire prin metode de predare care îmbină jocul de rol cu exerciţiile de vocabular, improvizaţia, competiţiile, activităţi individuale şi lucrul în echipă. Pentru cursanţi, beneficiile, în afară de exersarea şi consolidarea cunostinţelor de limba engleză, sunt mult mai mari: dezvoltarea fluenţei,a gândirii critice şi a creativităţii, o mai bună gestionare a emoţiilor în public, precum şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi comunicare. Cred foarte mult că orice astfel de ocazie este o oportunitate pentru că vorbitul în public este o abilitate de viaţă atât de importantă în societatea zilelor noastre. Un tânăr conştient de importanţa acestor abilităţi va avea mai multe şanse să-şi facă auzită vocea, să se diferentieze şi să se impună ca lider.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014. Elevi de 10 din Satu Mare la evaluarea naţională 2014

Potrivit clasamentului publicat de Ministerul Educaţiei Naţionale, la nivelul judeţului Satu Mare au reuşit performanţa de a obţine media 10 pe linie la evaluarea naţională 2014 cinci elevi. Trei dintre cele cinci medii au fost obţinute de elevele Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”. Colegiul ”Mihai Eminescu”  este şcoala din Satu Mare cu cele mai multe note de 10 la Evaluarea Naţională 2014. Nu mai puţin de trei elevi au luat 10 la Evaluarea Naţională, confirmând- şi şi anul acesta statutul colegiului de cea mai bună şcoală din judeţ. Cele trei eleve de 10 sunt Andrada Groza, Luiza Jurguţ şi Georgiana Maxim.  Toate cele trei fete au terminat clasele V-VIII cu media 10 pe linie, astfel că rezultatul de la Evaluare a fost unul firesc. Tot media 10 pe linie au obţinut-o şi Gale-Cazan Cristiana Bogdana şi Szucs Rebeca Paula de la Şcoala Gimnazială Tăşnad. Pe locul VI în ierarhia mediilor de admitere se clasează Ioana Lazăr, tot de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, care a reuşit performanţa de a obţine un 9.99. Ea este urmată de Marcel Pintilie, de la Colegiul Naţional Doamna Stanca din Satu Mare, care are media 9.97. Urmtătorul clasat în top este Ioana Cristiana Tripon de la Şcoala Gimnazială Octavian Goga, cu media de admitere 9.96. Întregul clasament poate fi consultat aici. Din totalul de 198 contestaţii depuse la Satu Mare, în urma evaluării, pentru 120 lucrări scrise s-a păstrat nota iniţială, pentru 68 lucrări scrise s-a acordat notă mai mare, iar pentru 10 lucrări nota după contestaţii este mai mică. În conformitate cu rezultatele finale, la nivelul judeţului Satu Mare, ponderea mediilor generale peste 5 la Evaluarea Naţională este de 65,47%. Evaluarea Naţională 2014 a început luni, 23 iunie, cu proba la Română, examen naţional prin care au trecut peste 166.000 de elevi de clasa a VIII-a, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Marţi, 24 iunie, a avut loc examenul de capacitate la limba maternă, iar miercuri, 25 iunie,examenul de capacitate la matematică. Ce se întâmplă după Capacitate: admiterea la liceu În intervalul 4-8 iulie, elevii vor completa, împreună cu părinţii şi cu diriginţii, fişele cu opţiuni în vederea admiterii la liceu. Rezultatele admiterii computerizate vor fi afişate în ziua de 15 iulie 2014, pesite-ul Ministerului Edu¬caţiei. Pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Cum se calculează media de admitere Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% este media anilor de gimanziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. De exemplu, în cazul unui elev care a avut în clasele V-VIII o medie de 8,40 şi a luat la Evaluarea Naţională 9,20, formula va avea următorul rezultat: (8,40+3×9,20)/4=9,00.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 IALOMIŢA. Un singur elev cu note maxime la Evaluarea Naţională

Pe data de 1 iulie s-au afişat rezultatele finale ale Evaluării Naţionale 2014. Datele Ministerului Educaţiei arată că în judeţul Ialomiţa există doar un singur elev de clasa a VIII-a cu media 10 la Evaluarea Naţională. În perioada 23 – 25 iunie s-a desfăşurat Evaluarea Naţională 2014. 1995 de elevi din Ialomiţa au susţinut probele scrise la Limba Română şi Matematică pentru a putea merge mai departe la un liceu din judeţ. Rezultatele parţiale au fost afişate pe data de 25 iunie, iar cele finale, după rezolvarea contestaţiilor, au fost făcute publice în urmă cu o săptămână, pe data de 1 iulie. Ambele rezultate, atât cele parţiale, cât şi cele finale, confirmă faptul că la Evaluarea Naţională 2014 un singur elev de clasa a VIII-a din judeţ a reuşit să obţină media zece la Capacitate 2014.  Note de 10 la Limba Română şi Matematică la Evaluarea Naţională 2014 a obţinut eleva Mălina Andra Stroe de la Şcoala Generală „Sfântul Andrei” din Slobozia. Deşi la Evaluarea Naţională 2014 au fost făcute peste 200 de contestaţii, rezolvarea acestora nu a schimbat cu nimic rezultatele în ceea ce priveşte mediile maxime. Eleva Şcolii Generale „Sfântul Andrei” din Slobozia, rămâne singurul elev de clasa a VIII-a cu medie maximă la Evaluarea Naţională 2014.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie are un mesaj și pentru cei care nu au promovat

Ministrul Educației îi felicită pe absolvenții de liceu care au promovat bacalaureatul Ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, i-a felicitat duminică pe toți absolvenții de liceu care au promovat prima sesiune a examenului de bacalaureat. „Felicitări tuturor absolvenților de liceu care au susținut, zilele acestea, examenul de Bacalaureat. Le urez succes pe mai departe celor care au promovat și, totodată, îi încurajez pe cei care nu s-au pregătit suficient să-și păstreze încrederea în forțele proprii și să învețe mai mult pentru următoarele sesiuni de examen. De asemenea, mulțumesc cadrelor didactice care s-au implicat în buna organizare și derulare a probelor de anul acesta. Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât și de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu”, a afirmat ministrul, potrivit unui comunicat de presă. Pricopie a reiterat ideea potrivi căreia elevii care nu au promovat în această sesiune nu vor fi abandonați. „Există, desigur, o departajare în funcție de performanțe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniți pentru a obține performanță în viitor. Ei nu sunt și nu trebuie să se simtă abandonați”, susține Pricopie. Potrivit Ministerului Educației 59,18% dintre absolvenții de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul în sesiunea iunie— iulie 2014, după centralizarea a 99,62% din date. Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova, a vorbit sâmbătă despre Ordonanța de urgență ce modifică Legea Educație, în contextul disputelor iscate în jurul oportunității demersului inițiat de guvern afirmând că actul normativ nu numai că aduce lucruri bune, ci remediază o lege făcută prost. Șova a mai susținut că demersul guvernului ar trebuie înțeles și ca un semnal în favoarea elevillor care nu au trecut examenul și pe care PSD-ul nu îi abandonează, așa cum face președintele Băsescu. Acelați lucru a spus și Remus Pricopie sâmbătă, acesta afirmând că ordonanța cu pricina reprezintă rezultatul unor discuţii şi negocieri și că schimbările nu vor bulversa sistemul. În legătură cu a treia sesiune de bacalaureat, Pricopie a spus că prin OUG vor fi sprijiniţi cei care nu trec acest examen. Nemulțumit de Ordonanța de Urgență care modifică Legea Educației, Traian Băsescu a trimis o scrisoare Avocatului Poporului, Victor Ciorbea. Preşedintele solicită să fie sesizată Curtea Constituțională, acesta nefiind de acord cu introducerea unei a treia sesiuni a examenului de bacalaureat.

Sursa: Cotidianul.ro

Despre OUG de modificare a Legii educației

Șova: PSD nu-i abandonează pe cei care nu au luat un examen, cum face Băsescu Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova, vorbește depre Ordonanța de urgență ce modifică Legea Educație, în contextul disputelor iscate în jurul oportunității demersului inițiat de guvern. Șova este de părere că actul normativ nu numai că aduce lucruri bune, ci remediază o lege făcută prost. Șova spune că demersul guvernului ar trebuie înțeles și ca un semnal în favoarea elevillor care nu au trecut examenul și pe care PSD-ul nu îi abandonează, așa cum face președintele Băsescu. „Ea oferă un sprijin elevilor care nu trec examenul de Bacalaureat, vizând astfel atingerea de către România a obiectivelor Strategiei Europa 2020, oferă recunoaștere cadrelor didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, susține învățământul profesional, țintește reducerea abandonului școlar și întărește autonomia universitară. Actul normativ propune o abordare sistemică de modernizare și dezvoltare graduală a sistemului de educație”, spune Șova. Educația reprezintă o prioritate pentru PSD, a ținut să reamintească purtătorul de cuvânt al partidului. „(…) scoaterea educației din zona gri în care a fost aruncată de guvernarea PDL a presupus și măsuri de reparare a unor greșeli majore făcute în trecut, greșeli care își au sursa în Legea educației naționale”, explică Șova. Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, OUG nr. 49/ 2014 este expresia unei viziuni despre educație bazată pe principiile echității, solidarității și responsabilității. La rândul său, Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spune că OUG de modificare a Legii Educaţiei reprezintă rezultatul unor discuţii şi negocieri și că schimbările nu vor bulversa sistemul. Atunci când vorbim despre educaţie, ar fi bine să avem o abordare echilibrată şi responsabilă. Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, adoptată de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discuţii şi negocieri cu profesori, directori de şcoli, rectori, sindicate, asociaţii de elevi şi părinti, reprezentanţi ai autorităţilor locale etc. Nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare”, a arătat ministrul Remus Pricopie, într-un comunicat de presă transmis Mediafax. Pricopie mai spune că emiterea Ordonanţei de urgenţă a fost anunţată cu mai multe săptămâni în urmă şi a apărut ca o necesitate pentru ca anul şcolar 2014-2015 să înceapă în bune condiţii. În legătură cu a treia sesiune de bacalaureat, Pricopie a spus că prin OUG vor fi sprijiniţi cei care nu trec acest examen. „Se vorbeşte mult despre Bacalaureat şi despre intenţia acestei OUG de a veni în sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni, însă, din fosta guvernare nu s-a gandit ce se va întampla cu sutele de mii de absolvenţi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (între 2010 şi 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se întâmplă cu ei? Ce opţiuni au ei şi ce face statul pentru a le oferi o alternativă? Îi lăsăm să devină o problemă socială doar pentru că n-au reuşit să treacă un examen? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusivă, prin care vrea să ofere o şansă fiecărui elev. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie să aplicăm politici diferenţiate în funcţie de performanţe: cei merituoşi trebuie promovaţi, trebuie recompensaţi – iar ultimii ani chiar au însemnat eforturi în plus pentru toţi cei care au obţinut rezultate foarte bune -, iar cei care eşuează la acest examen nu trebuie abandonaţi”, a mai arătat Pricopie. Nemulțumit de Ordonanța de Urgență care modifică Legea Educației, Traian Băsescu a trimis o scrisoare Avocatului Poporului, Victor Ciorbea. Preşedintele solicită să fie sesizată Curtea Constituțională, acesta nefiind de acord cu introducerea unei a treia sesiuni a examenului de bacalaureat.

Sursa: Cotidianul.ro

40% dintre elevi au picat examenul de Bacalaureat

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2014, înaintea contestaţiilor, este de 58,99%, după centralizarea a 97,19% din date, cu 3% mai mult faţă de situaţia înregistrată anul trecut, a anunţat duminică Ministerul Educaţiei. Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat situaţia parţială a promovării examenului de Bacalaureat 2014, sesiunea iunie – iulie 2014. Până la ora 12.00 s-au încărcat 97,19% din date, potrivit MEDIAFAX. Conform acestora, 58,99% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul. Procentul este mai mare cu 3 comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013, când acesta era de 55,52. În rândul candidaţilor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99, respectiv 24.497.

Sursa: Curentul.ro

ADMITERE LA LICEU. Elevii așteaptă repartizarea. Topul celor mai bune licee din București

ADMITERE 2014. Vineri, absolvenții de gimnaziu au început să completeze opțiunile în baza cărora vor fi înscriși la licee. Aceștia vor afla unde au fost repartizați, pe 16 iulie. Anul acesta, mediile de admitere vor fi mai mici decât în 2013, având în vedere că și notele obținute la Evaluarea Națională sunt mai proaste, iar rezultatele contează în proporție de 75% (anul trecut, a fost 50%). Opțiunea pentru un liceu sau altul e o decizie dificilă, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și, deși mediile de admitere sunt importante, nu sunt singurul indicator. Contează și înclinarea copiilor spre profilul Real sau Uman, rigoarea academică, activitațile extracurriculare etc. În București, există câteva licee cu tradiție. EVZ a realizat un top al acestora: 1. Colegiul „Sf. Sava” are cea mai bună reputație și se axează pe profilul Real. Anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9,59, iar rata de promovare la Bac a absolvenților se apropie de 100%. Limbi străine sau olimpiade 2. La Liceul „Gheorghe Lazăr” (foto) s-a intrat, anul trecut, cu cea mai are medie – 9,63. Este renumit pentru cea mai plăcută viață de liceu, cele mai multe activități extracurriculare, printre care cursuri de teatru, și cele mai frumoase festivități. 3. Colegiul „Mihai Viteazul” se axează pe profilul Real și are foarte mulți olimpici la Matematică, Fizică și Chimie. Anul trecut, s-a clasat pe locul trei în ceea ce privește media de admitere, 9,57 fiind ultima notă cu care s-a intrat. 4. La Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” s-a intrat, anul trecut, cu media 9.50, fiind un liceu recunoscut pentru numărul mare de olimpici. Rata de promovare la Bac e aproape de 100%. 5. Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” este văzut drept cel mai bun liceu de limba engleză din București, unde predau și profesori din Marea Britanie, SUA și Australia. Ultima medie de admitere în 2013 a fost 9,24. 6. Liceul Internațional de Informatică, înființat în 1995, e adevărată pepinieră de olimpici internaționali. Numai în anul școlar 2007-2008, a avut 45 de olimpici, care sunt pregătiți intensiv în clase speciale. Taxele de școlarizare ajung însă la 3.700 de euro pe an, dar se pot obține și burse.

Sursa: Evz.ro

BAC 2014 Rectorul Universitatii de Vest: Sunt 44.000 de elevi care nu au dat examenul, dublu fata de anul trecut/ Este necesar un bacalaureat profesional

Rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, prof.univ. dr. Marilen Pirtea, considera ca rezultatele de la bacalaureat, care arata un procentul este cu 3% mai mare fata de situatia partiala centralizata in iulie 2013, nu arata niciun progres, avand in vedere ca sunt 44.000 de elevi care nu s-au inscris la examen, dublu fata de anul trecut. “Din rezultatele prezentate de către Ministerul Educației aflăm că, la nivel național, au promovat bacalaureatul cu 3% mai mulți absolvenți decât în 2013. Însă, nu putem privi aceste date fără să nu luăm în calcul că aproximativ un sfert dintre elevii claselor a XII-a nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat. Sunt 44.000 de elevi care nu au dat testul maturității, dublu față de anul trecut. În asemenea condiții, nu consider că această creștere în procentaj este un moment de bucurie, ci avem de a face cu o serie de calcule reci care nu arată niciun progres în această privință. Situația este similară și la nivelul județului Timiș, unde aproximativ 2000 de absolvenți de liceu din această promoție nu s-au înscris la bacalaureat, iar procentul de promovare de 56 % nu mulțumește nici pe departe pe oricine care înțelege importanța acestui examen susținut la finalul a 12 ani de școală”, precieaza rectorul UVT, intr-un comunicat transmis HotNews.ro. Pirtea afirma ca este necesar un bacalaureat profesional si vocational pentru a nu se pierde elevii care nu se prezitnta la examen. “În această situație, consider necesar ca pe lângă bacalaureatul din prezent care dă acces la studiile universitare, să se introducă un bacalaureat profesional și vocațional. Astfel, nu i-am pierde pe cei care nu se prezintă la examen, nu doresc să urmeze o facultate sau nu fac față rigorilor examenului actual, dezvoltând, de asemenea, învățământul postliceal profesional de meserii. În susținerea acestui punct de vedere sunt și datele conform cărora România este sub media UE la numărul de absolvenți per 1000 de locuitori în cazul învățământului terțiar, țara noastră fiind trasă în jos de lipsa învățământului postliceal, nu a numărului de studenți”, se arata in pozitia sa. El atrage atentia asupra multor schimbari care au avut loc in acest domeniu si asupra importantei educatiei. “Factorii care au condus la rezultatele slabe la bacalaureat și în acest an sunt mulți, decidenții din domeniu sunt mulți, schimbările din domeniu…și mai multe. Puține, însă, sunt șansele acestei țări de a deveni competitivă cu vecinii ei vestici, educația fiind cea mai bună investiție. România nu își permite să mai piardă încă o generație pentru că riscă să rămână mereu în eșalonul doi al Uniunii Europene. Decidenții despre care vorbeam mai sus trebuie să conștientizeze că sistemul de învățământ este un bun al fiecăruia dintre noi și că au o responsabilitate față de fiecare cetățean în parte. Prin eforturi comune, doar în interesul copiilor noștri, putem atinge un nivel la care zeci de mii de tineri, în fiecare an, să nu mai afle că nu au învățat în 4 ani de liceu nici cât pentru un examen”, mai spuns Pirtea.

REFERINTE BAC 2014 Inspectoratul Scolar Bucuresti: Rezultatele la examen vor fi afişate luni la ora 10:00 BAC 2014 Promovabilitate 58,99% dupa centralizarea a 97,19% din date, cu 3% mai mult fata de 2013 ISMB: Rezultatele la Bacalaureat vor fi afisate luni la ora 10

Sursa: Hotnews.ro

INTERVIU Ana Caraiani, singura femeie care a castigat de doua ori prestigiosul concurs de matematica Putnam: Din punct de vedere al pregatirii academice, lucrurile stau destul de prost in Romania. Tinerii din SUA pot lua cursuri de facultate deja din liceu

A obtinut de doua ori aurul la Olimpiada Internationala de Matematica, este singura femeie care castigat de 2 ori prestigiosul concurs Putnam, a absolvit cu Summa cum Laudae universitatea Princeton si si-a facut doctoratul la Harvard. Dar “experienta mea personala la olimpiade a fost un pic intunecata de faptul ca am fost prima fata foarte buna din Romania dupa mai mult de 20 de ani si cand am inceput liceul au fost cativa profesori care au incercat sa ma decurajeze”, a povestit Ana Caraiani, astazi postdoctoranda la Princeton si Institute for Advanced Study, intr-un interviu acordat HotNews.ro. “Daca asa ceva i se intampla unei alte fete, sa stie ca nu este singura si ca nu este vina ei. Din fericire, atitudinea mea a fost intotdeauna: Nu crezi ca pot reusi asta? Priveste-ma!” – povesteste Ana Caraiani. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania Ana Caraiani a obtinut o medalie de argint si doua medalii de aur la Olimpiada Internationala de Matematica (argint in 2001, aur in 2002 si 2003). Dupa absolvirea liceului a urmat facultatea la Princeton, pe care a terminat-o cu distinctia Summa cum Laudae in 2007. A castigat prestigiosul concurs Putnam de doua ori, in 2003 si 2004, si este singura femeie care a reusit vreodata aceasta performanta. De asemenea, a castigat numeroase premii din partea departamentului de matematica de la Princeton si premiul Alice T. Schafer pentru cea mai buna studenta la matematica din Statele Unite. A urmat doctoratul la Harvard, pe care l-a terminat in 2012 cu o teza in teoria numerelor. “In ea, demonstrez, printre altele, noi cazuri care generalizeaza conjectura celebra a lui Ramanujan”, a declarat pentru HotNews.ro Ana Caraiani. A petrecut anul 20012-2013 la University of Chicago cu o bursa postdoctorala oferita de National Science Foundation. In prezent, este postdoctoranda la Princeton si Institute for Advanced Study. Vezi aici CV-ul Anei Caraiani “Pasiunea pentru matematica a inceput ca un joc, din dorinta de a desoperi raspunsul la diverse intrebari ale tatalui meu. Nu a fost niciodata o constrangere si niciodata nu am petrecut mai mult timp cu matematica decat mi-as fi dorit”, a povestit Ana Caraiani pentru HotNews.ro. Aceasta a precizat ca “pasiunea pentru matematica s-a imbinat foarte frumos cu pasiunea de a citi, in sensul ca am citit si carti despre istoria matematicii sau fizicii care m-au inspirat”. In ceea ce priveste experienta celor trei participari la internationala, Ana Caraiani spune ca “olimpiadele sunt o experienta foarte placuta din multe puncte de vedere: calatoresti intr-un loc nou, cunosti oameni interesanti, sunteti toti tineri si va distrati impreuna. Datorita olimpiadelor, mi-am facut prieteni de care sunt foarte apropiata pana astazi”. “Totusi, experienta mea personala la olimpiade a fost un pic intunecata de faptul ca am fost prima fata foarte buna din Romania dupa mai mult de douazeci de ani si cand am inceput liceul au fost cativa profesori care au incercat sa ma decurajeze. Este important pentru mine sa spun acest lucru pentru ca daca asa ceva i se intampla unei alte fete sa stie ca nu este singura si ca nu este vina ei. Din fericire, atitudinea mea a fost intotdeauna: Nu crezi ca pot reusi asta? Priveste-ma!”, a declarat pentru HotNews.ro tanara matematiciana. Emotiile nu au facut-o sa se piarda in concurs, pentru ca “pur si simplu am participat la suficiente concursuri incat sa stiu ca, oricat de mari ar fi emotiile inainte, in momentul in care primesc subiectele trebuie sa uit de ele si sa ma gandesc la problemele din fata mea”. Matematica este considerata de elevi din intreaga lume una dintre materiile dificile si, in consecinta, este antipatizata de acestia. Dar “nu este vina copiilor” daca resping matematica, spune Ana Caraiani. Aceasta explica faptul ca “matematica nu este de obicei predata foarte bine si chiar de multe ori nu e predata de oameni care ii inteleg cu adevarat frumusetea”. “Frumusetea matematicii consta in conexiunile care exista intre idei si domenii diferite din cadrul matematicii, si care iti permit sa privesti obiectele matematice din perspective diferite si sa descoperi mai mult despre ele in acest mod. De asemenea, este foarte satisfacator cand intelegi cu adevarat o demonstratie si poti sa-i redai ideea cheie in cateva propozitii”, spune olimpica.

Aceasta povesteste ca nu a respins niciodata matematica, “dar am avut perioade in care m-a interesat altceva mai mult (cum ar fi, cand am inceput facultatea la Princeton, m-a interesat mult mai mult sa ma adaptez la o cultura diferita) si perioade in care matematica a fost prioritara”. Curiozitatea a fost elementul cheie in evolutia sa de pana acum. “Sunt o persoana foarte curioasa si cand imi doresc sa inteleg ceva imi este foarte greu sa renunt. Imi amintesc ca aveam 12 ani cand am citit pentru prima data despre marea teorema a lui Fermat, care tocmai fusese demonstrata de Andrew Wiles si mi-am dorit sa pot intelege demonstratia intr-o zi. Am fost foarte fericita cand am ajuns la Princeton, mi-am facut teza de licenta cu indrumarea lui Wiles si am inceput sa invat despre aceasta parte din matematica. De atunci, am decis sa studiez in continuare teoria numerelor”, isi aminteste Ana Caraiani. Aceasta povesteste ca atunci “cand mergeam la olimpiade, ma interesa foarte mult sa rezolv probleme si mi se parea ca tot asa sunt si matematicienii profesionisti, numai ca se gandesc la probleme mult mai grele. In ultimii ani, ma intereseaza mult mai mult sa inteleg legaturi intre diferite aspecte ale domeniului in care lucrez, sa raspund la intrebari care mi se par mie interesante si sa urmez un fir natural de gandire”. Acum, lucrul la o problema poate dura “chiar si opt ore cu mici intreruperi”, “atunci cand ma intalnesc cu colaboratorii mei”. “De fapt, de cele mai multe ori problema mai mare este sa pot sa imi intrerup concentrarea ca sa pot sa mananc de pranz”, spune tanara matematiciana. Intrebata care sunt momentele dificile din cariera sa de matematician, Ana Caraiani spune ca, “in general, imi este greu dupa ce demonstrez un rezultat important, in sensul ca ma intreb care va fi urmatorul subiect foarte interesant pe care il voi putea aborda. In acelasi timp, aceste perioade sunt benefice pe termen lung pentru ca ma imping sa invat lucruri noi si sa imi extind orizontul”. “Matematica imi satisface atat dorinta de creativitate, cat si curiozitatea”, spune olimpica, desi efortul in rezolvarea unei probleme poate dura ani de zile: “sunt probleme pe care nu le-am rezolvat nici astazi, dar la care inca ma mai gandesc. De fapt, chiar am visat cum sa rezolv o problema. In general, mi se pare ca dupa un somn bun, incep sa inteleg totul mult mai bine”. “Pasiunea pentru matematica nu m-a transformat intr-un outsider, dimpotriva. Datorita matematicii am calatorit in tari indepartate, mi-am facut prieteni din alte culturi si am avut experiente care nu mi-ar fi fost la indemana altfel”, povesteste Ana Caraiani. Din experienta de pana acum, tanara spune ca “lumea pe care am cunoscut-o prin intermediul matematicii si accesul pe care il am la aceasta lume mi-a depasit asteptarile. Nu m-as fi asteptat ca voi putea lucra la probleme atat de interesante si ca voi putea colabora cu matematicieni atat de buni. Ma consider foarte privilegiata din punctul acesta de vedere”. Cat priveste diferentele dintre Romania si celelalte state performere la olimpiadele internationale de Matematica, Ana Caraiani este de parere ca, “din punct de vedere al performantei la olimpiadele internationale, Romania este printre statele de succes. Din punct de vedere al pregatirii academice si descoperirii potentialului tinerilor, lucrurile stau destul de prost in Romania, in sensul ca aici olimpiadele sunt singura optiune. Parerea mea este ca olimpiadele sunt minunate, dar favorizeaza oamenii motivati de competitie”. “Accesul la teorii mai avansate sau posibilitatea de a face cercetare inca din liceu sunt importante de asemenea si pot selecta tipuri de personalitati diferite; din pacate acestea sunt complet inexistente in Romania. Tinerii din Statele Unite cu potential au o varietate de optiuni pentru a-si dezvolta acest potential; de exemplu, pot lua cursuri de facultate deja din liceu sau pot participa la programe de cercetare. De fapt, in cursul de teoria numerelor pe care l-am predat in anul care a trecut la Princeton am avut zece elevi de liceu”, spune Caraiani. “Sfatul meu este ca parintii sa incurajeze curiozitatea copiilor si, in special, sa-i incurajeze sa citeasca despre o varietate de subiecte. De asemenea, ar fi bine ca parintii sa-si lase copiii sa urmeze orice domeniu ii atrage, fara constrangere”, spune aceasta. Iar sfatul sau catre un copil care isi doreste sa devina un profesionist intr-un anumit domeniu este urmatorul: “ca sa devii profesionist, trebuie sa muncesti foarte mult si sa nu-ti permiti sa renunti, oricat de dificil ti s-ar parea domeniul care te intereseaza. De asemenea, ar fi bine sa te imprietenesti cu alti copii care sunt pasionati de acelasi domeniu, pentru a iti crea o retea de suport. Cu cat comunici mai mult cu altii, cu atat inveti mai repede. Nu in ultimul rand, este important sa nu ramai niciodata la un nivel la care esti confortabil, ci sa incerci mereu sa fii un pic in afara zonei tale de confort”. “Matematica este frumoasa, este o forma de arta si iti dezvolta atat capacitatea de a gandi logic, cat si imaginatia si creativitatea”, este de parere Ana Caraiani. Aceasta le transmite elevilor care se intreaba de ce sa invete aceasta materie, ca unul dintre motive este urmatorul: “pentru ca a fi bun la matematica este destul de rar in lumea in care traim si, de aceea, este ceva valoros”.

Sursa: Hotnews.ro

Prima scoala cu predare in limba chineza a fost inaugurata sambata in Bucuresti

O scoala cu predare in limba chineza a fost inaugurata sambata in Complexul Sf. Pantelimon din sectorul 2 al Capitalei. Inaugurarea scolii cu predare in limba chineza si ceremonia de decernare a Bursei „Visul chinezesc”, aflata la a doua editie, au reunit sambata sute de elevi, studenti, profesori, parinti, iubitori ai culturii, traditiilor si limbii chineze si reprezentanti ai autoritatilor din administratia centrala si locala la Complexul pentru Activitati Recreative si Educatie Sf. Pantelimon, potrivit Agerpres. Ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Huo Yuzhen, prezenta pentru a treia oara in Centrul Sf. Pantelimon si subsecretarul de stat in Ministerul Educatiei, Liliana Preoteasa, au dezvelit placa cu denumirea scolii. „Pe langa vizitele la Guvern, la autoritati, aici este un loc in care vin cel mai des. De fiecare data cand vin aici incerc noi sentimente. Cele doua evenimente de azi sunt un test fara precedent, scoala cu predare in limba chineza fiind prima din Romania. Pentru a invata limba chineza e nevoie de atmosfera prielnica, sprijin si daruire pentru desfasurarea acestei activitati. Adica pamant – interes deosebit din partea elevilor, ploaie – sprijin, imbunatatirea conditiilor si soare – viitorul, preluarea stafetei pentru dezvoltarea relatiilor romano-chineze”, a afirmat Huo Yuzhen. La randul sau, Liliana Preoteasa a declarat ca „invatarea limbii celuilalt este o cale de a-l intelege, pentru a-i cunoaste cultura si civilizatia poporului din care provine”: „Sigur, acest lucru lucru se poate face prin intermediul altor limbi, dar cel mai bine se face prin limba tarii despre care vorbim. In momentul in care cunoastem limba celuilalt avem deja alt sentiment fata de acea persoana (..) E nu numai capacitatea de a comunica cu celalalt, dar este si capacitatea de a te integra intr-o societate noua”, a spus Preoteasa. Ea a precizat ca in sistemul de invatamant romanesc se preda printre limbile straine si limba chineza. Bursele „Visul chinezesc” au fost acordate elevilor care au urmat cursurile de limba chineza, profesorilor de limba chineza si unor studenti chinezi care s-au remarcat prin insusirea aprofundata a limbii romane. Predarea cursurilor de limba chineza a inceput in urma cu an la Centrul ‘Sf. Pantelimon’, acestea desfasurandu-se in trei module de cate trei luni adresate elevilor cu varste cuprinse intre 9 si 18 ani. Premiile au constat in diplome si cadouri: televizoare, telefoane, tablete si aparate de aer conditionat. Au fost acordate pentru 8 premii pentru contributii speciale in raspandirea limbii chineze, 10 premii III, 5 premii II si 5 premii pentru profesor eminent. Ambasadoarea Huo Yuzhen a inmanat Lilianei Preoteasa, atat ei, cat si pentru ministrul Educatiei, Remus Pricopie, Premiul pentru contributii speciale in raspandirea limbii chineze. Initiativa de a-i incuraja pe tinerii romani sa persevereze pentru a obtine performante in stapanirea limbii chineze i-a apartinut lui Zeng Osten, directorului general al unei agentii de turism: „Ma tot sunau reprezentanti ai unor firme si ma intrebau unde pot gasi studenti care stiu si chineza si romana. Erau companii prezente in Romania sau care intentionau sa vina cu investitii si care doreau sa angajeze pe cineva care sa vorbeasca bine cele doua limbi. Si chiar daca pot folosi engleza, mult mai bine ar fi ca sa se poata vorbi in chineza si in romana, spuneau firmele. Atunci, eu am vorbit cu responsabili din Ambasada si asa s-au pus bazele acestui proiect – bursele ‘Visul chinezesc”, a spus Zeng Osten.

Sursa: Hotnews.ro

VIDEO Remus Pricopie despre modificarea Legii Educatiei: Nu sunt schimbari care sa bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare

Ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, sustine ca Ordonanta de urgenta nr. 49/ 2014 de modificare a Legii Educatiei Nationale, adoptata de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discutii si negocieri cu profesori, directori de scoli, rectori, sindicate, asociatii de elevi si parinti, reprezentanti ai autoritatilor locale. Pricopie sustine ca modificarile din lege sunt „corecturi absout necesare”. „Nu sunt schimbari care sa bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare. Legea Educatiei, adoptata in 2011, cuprindea o serie de masuri gresite sau pur si simplu inaplicabile (de exemplu: titularizarea la nivel national a cadrelor didactice in urma unui examen desfasurat la nivel de unitate de invatamant – masura contestata de la bun inceput de sistem – sau regulile de functionare a consiliului de administratie al unitatilor de invatamant, reguli care nu au tinut cont de situatia de pe teren, motiv pentru care, de mai bine de trei ani, in multe unitati de invatamant aceste consilii nu s-au putut intruni). Emiterea acestei Ordonante a fost anuntata cu mai multe saptamani in urma si a aparut ca o necesitate pentru ca anul scolar 2014-2015 sa inceapa in bune conditii”,  afirma Remus Pricopie, intr-o declaratie pentru Agerpres. In opinia ministrului Educatiei ‘acest Guvern a facut multe reparatii in zona educatiei, care au dus la stabilizarea si echilibrarea sistemului, incepand cu masurile salariale reparatorii, cresterea salariilor mici, cresterea constanta a bugetului si refacerea statutului acestei profesii in Romania’, necesitatea modificarii Legii educatiei fiind dictata de faptul ca ‘ea nu a fost realizata in 2011 prin consultari si dialog cu profesorii, parintii si societatea civila’, in timp, descoperindu-se constant ‘efecte negative ale unor prevederi insuficient gandite si pregatite’, care impun corecturi’, intr-un ‘proces continuu, de adaptare la realitate’. „Se vorbeste mult despre Bacalaureat si despre intentia acestei OUG de a veni in sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni insa din fosta guvernare nu s-a gandit ce se va intampla cu sutele de mii de absolventi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (intre 2010 si 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se intampla cu ei ? Ce optiuni au ei si ce face statul pentru a le oferi o alternativa ? Ii lasam sa devina o problema sociala doar pentru ca n-au reusit sa treaca un examen ? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusiva, prin care vrea sa ofere o sansa fiecarui elev. Sigur, asta nu inseamna ca nu trebuie sa aplicam politici diferentiate in functie de performante: cei merituosi trebuie promovati, trebuie recompensati – iar ultimii ani chiar au insemnat eforturi in plus pentru toti cei care au obtinut rezultate foarte bune -, iar cei care esueaza la acest examen nu trebuie abandonati”, spune ministrul. Potrivit ministrului Educatiei, multe din modificarile OUG despre care se vorbeste acum vizeaza intarirea calitatii, dar si a sprijinului acordat tinerilor elevi si studenti: „Aici vedem diferenta de gandire: noi credem ca statul trebuie sa fie responsabil si sa intinda o mana de ajutor catre toti elevii. Conform strategiei Europa 2020, asumata de Romania, ponderea populatiei cu studii superioare si varsta intre 30 si 34 de ani ar trebui sa fie de peste 25%, fata de 40% la nivel european. Cum atingem acest obiectiv daca nu ii sustinem si nu ii incurajam pe absolventi? Putem atinge acest procent specific unei societati dezvoltate si fara sa reducem standardele de calitate ! Or, in acest sens am gandit multe din modificarile OUG despre care se vorbeste acum: intarirea calitatii, dar si a sprijinului acordat tinerilor elevi si studenti”. Ministrul Educatiei mai spuna ca „trebuie inteles ca nu este vorba doar de o masura, ci de o viziune, exprimata prin decizii”. „Trebuie inteles ca nu este vorba doar de o masura, ci de o viziune, exprimata prin decizii, asa cum a fost si cresterea salariilor profesorilor debutanti, de a-i sprijini pe tineri, dar si sistemul de educatie, inclusiv acolo unde sunt tineri in situatii defavorizate (de exemplu: la tara, in zone sarace), extinderea invatamantului postliceal, a celui profesional, interesul aratat pentru educatia persoanelor care au abandonat scoala si au depasit varsta care le permite revenirea in sistem,  eliminarea taxelor pentru eliberarea documentelor de studii si altele, care au menirea de a da sistemului de invatamant un sens corect’, mai afirma ministrul, mentionand ca ‘multe dintre aceste masuri au fost discutate cu partenerii internationali, dezbatute public la nivel national si incluse in strategia pe educatie, in curs de avizare, pentru perioada 2014-2020.” Ministrul Pricopie considera ca atunci cand vorbim despre educatie ar fi bine sa avem o abordare echilibrata si responsabila: „Daca vrem o societate in care cei mai multi sa aiba o sansa, sa poata evolua, sa obtina o slujba mai buna, daca vrem egalitate de sanse pentru tineri, care sa traiasca intr-o societate mai buna, atunci ar fi bine sa ne raportam la educatie cu mai mult echilibru si responsabilitate.”

REFERINTE Rectorii saluta posibilitatea de a conduce pe viata universitatile de stat: O abordare moderna, capabila sa permita o dezvoltare graduala a sistemului de educatie Presedintele Basescu ii cere oficial lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu Ordonanta de urgenta care stopeaza reforma din Educatie: „Ordonanta nesocoteste dreptul la invatatura si dreptul la proprietate privata” Sfanta Treime a sindicatelor din invatamant lauda guvernul pentru decapitarea legii educatiei: Modificarea legii este un pas inainte in construirea unei societati democratice, nicidecum o sindicalizare a invatamantului Doua abuzuri ale Guvernului Ponta care vor costa scump Romania: educatia si achizitiile publice Daniel Funeriu: Ordonanta de modificare a legii educatiei este un viol in grup la adresa educatiei nationale Studentii cer demisia ministrului pentru Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, „pentru dezastrul din sistem cauzat de schimbari legislative demne de tarile din lumea a treia”

Sursa: Hotnews.ro

OUG 49 / 2014 – Protectia sociala a celor care nu invata, pe agenda de probleme a actualei guvernari

Ordonanța de Urgență nr. 49 / 2014 (care modifică Legea Educației Naționale 1/2011) are o dublă încărcătură: puternic politizată și orientată cvasi-exclusiv spre protecția socială a celor neperformanți în propria educație. Consecințele unui astfel de act normativ sunt extrem de periculoase pe termen lung pentru calitatea educației naționale sau pentru dezvoltarea motivației de a învăța. Nu numai că acestea vor scădea dar vor contribui și mai mult la adâncirea decalajului în care se află România în raport cu sistemelele de învățământ performante europene. Pentru a înțelege substanța OUG 49/2014, se impun câteva referințe contextuale, dat fiind faptul că orice politică sau măsura propusă și implementată de stat trebuie să răspundă unui anumit orizont de nevoi și să corespundă unei anumite stări de fapt. Date de context. Modificarea Legii Educației Naționale, avansată de actuala guvernare prin OUG 49/2014, vine într-un context național dominat de scăderea populației școlare, a absolvenților de liceu și de învățământ superior (vezi Figurile 1 și 2). În șapte ani, numărul absolvenților de învățământ pre-universitar a scăzut cu 200,000 de persoane (de la 614,160 în 2004, la 400,076 în 2011), în timp ce numărul de absolvenți de învățământ superior a scăzut cu aproape 100,000 de persoane (de la 232,885 în 2007, la 136,671 în 2011). Scăderea numărului de absolvenți trebuie asociată scăderii populației școlare. Astfel, în învățământul pre-universitar, numărul persoanelor înregistrate ca elevi/eleve este în continuă scădere din 1996. După un vârf de studenți/studente de 907,353, consemnat în 2007, populația de studenți/studente a intrat pe o tendință descendentă, ajungând, în 2012, la 464,592 de persoane (o cifră similară cu cele de la sfârșitul anilor 90). După numai 20 de ani, tendința este de a ne întoarce la fluxurile universitare din perioada comunistă.   Figura 1. Evoluția numărului de absolvenți în învățământul românesc   Figura 2. Evoluția populației școlare în învățământul românesc Obișnuite cu o creștere permanentă a numărului de studenți (tendință care s-a păstrat după 89 până în 2007/ 2008), cele mai multe universități și-au centrat strategiile de dezvoltare pe creșterea cifrei de școlarizare. Doar puține universitati, circa 10, au pus accentul pe dezvoltarea capacităților proprii de cercetare științifică și de atragere de resurse din alte zone. În acest context, deficitul de candidați din ultimii ani, care se profilează și mai puternic în perioada imediat următoare, reprezintă una dintre principalele amenințări la adresa instituțiilor de învățământ superior. Sistemul de învățământ ca întreg nu este compus doar din unități de învățământ pre-universitar și din instituții de învățământ superior și nu este izolat de restul societății. Analizând descriptiv, atât date factuale, cât și date de percepție, vom constata că învățământul românesc rămâne la periferia intereselor, atât pe agenda publică a statului, cât și pe agenda de probleme a indivizilor. Sub-finanțării cronice a sistemului de învățământ din fonduri publice îi corespunde și o preocupare marginală a cetățenilor față de propria educație. Când privim la statistici,  obținem imaginea unei țări care nu este interesată de educație în mod prioritar. Atât apărarea, ordinea publică și siguranța națională, cât și asigurările și asistența socială reprezintă principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat, în timp ce învățământul, cultura și sănătatea rămân încă slab finanțate. În mod cert, învățământul nu este încă una dintre categoriile de cheltuieli preferate ale guvernării (vezi Figura 3).   Figura 3. Execuția bugetului de stat pe categorii de cheltuieli, în intervalul 2008 – 2012, în România Notă. Graficul ilustrează datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS), prin intermediul platformei TEMPO-ONLINE Mai mult decât atât, conform Raportului UEFISCDI – CNFIS pentru 2013, finanțarea din fonduri publice a universităților este cu mult mai mică decât nevoile lor reale, existând un decalaj foarte mare între cheltuielile înregistrate la nivel național pentru educație în învățământul superior și alocările financiare pentru finanțarea de bază a universităților (vezi Figura 4).   Figura 4. Alocația pentru finanțarea de bază a universităților publice Notă. Datele ilustrate în cadrul acestui grafic sunt preluate din Raportul public anual – 2012. Starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun, raport disponibil pe pagina de web a Consiliului Național pentru Finanțarea Invățământului Superior (www.cnfis.ro). Datele statistice relevă un fapt important: cheltuielile cu educația nu reprezintă o categorie de cheltuieli importantă nici pentru familii și nici pentru indivizi. În structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor (vezi Figura 5), educația nu depășește 1%.  Ca pondere în bugetul familial reprezintă ultima categorie de cheltuieli, cu mult sub nivelul mediu al cheltuielilor pentru băuturi alcoolice și tutun.   Figura 5. Structura, în procente, a cheltuielilor totale de consum, în intervalul 2008 – 2013, în România Notă. Graficul ilustrează datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS), prin intermediul comunicatelor de presă publicate în mod regulat Complementar, din Figurile 6 și 7, se poate constata că România se află sub media percepțiilor, distribuite pe categorii țări, cu privire la importanța in sine a învățării și cu privire la importanța învățării în perspectiva obținerii unei slujbe bune.   Figura 6. ”Să învăț cât mai bine la școală este un lucru important„ Notă. Graficul ilustrează procentul elevilor din statele europene, participante în cadrul testării PISA 2012, care au declarat că sunt ”de acord” și ”total de acord” cu enunțul ”Să învăț cât mai bine la școală este un lucru important„. Datele prelucrate și raportate în cadrul graficului provin din baza de date OECD în care au fost centralizate răspunsurile colectate în cadrul studiului PISA 2012. În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu din scorurile medii pe țară. De asemenea, trebuie menționat că în cadrul figurii, sunt raportate atât scorurile calcultate la nivelul tuturor elevilor care au participat la studiu, cât și scorurile calculate doar pentru elevii considerați în cadrul testării PISA 2012 ca provenind din medii defavorizate socio-economic.   Figura 7. ”Dacă voi învăța cât mai bine la școală mă va ajuta să obțin o slujbă bună„ Notă. Graficul ilustrează procentul elevilor din statele europene, participante în cadrul testării PISA 2012, care au declarat că sunt ”de acord” și ”total de acord” cu enunțul ”Dacă voi învăța cât mai bine la școală mă va ajuta să obțin o slujbă bună„. Datele prelucrate și raportate în cadrul graficului provin din baza de date OECD în care au fost centralizate răspunsurile colectate în cadrul studiului PISA 2012. În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Liechtenstein, Luxemburg, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu din scorurile medii pe țară. De asemenea, trebuie menționat că în cadrul figurii, sunt raportate atât scorurile calcultate la nivelul tuturor elevilor care au participat la studiu, cât și scorurile calculate doar pentru elevii considerați în cadrul testării PISA 2012 ca provenind din medii defavorizate socio-economic. În ceea ce privește poziționarea României în context european, trebuie observat că sumele cheltuite cu educația poziționează țara noastră, sistematic, sub media europeană și sub media cheltuielilor înregistrate pentru diferite categorii de țări europene (categorii construite pe criteriul geografic) (vezi figura 8). De asemenea, România a cheltuit în 2012 pentru cercetare și dezvoltare cei mai puțini bani per cap de locuitor, la nivel european (vezi figura 9).   Figura 8. Dinamica cheltuielilor cu educația ca procent din PIB, pe intervalul 1990 – 2011. Notă. Datele ilustrate în figură sunt preluate din baza de date a UNESCO Institute for Statistics (2014). În categoria țărilor Europei de Vest au fost incluse: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Marea Britanie și Olanda. În categoria țărilor Europei de Nord au fost incluse: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. În categoria țărilor Europei de Sud au fost incluse: Cipru, Grecia, Italia, Portugalia și Spania. În categoria țărilor Europei Centrale și de Est au fost incluse: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Pentru fiecare categorie de state europene a fost calculat un scor mediu al procentelor din PIB alocate educației.   Figura 9. Cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare, în 2012, exprimate ca euro / locuitor. Notă. Datele ilustrate au fost preluate din baza de date a Eurostat (2014). Sintetizând cele de mai sus, rezultă că în prezent dispunem de un învățământ: a) care se confruntă cu o scădere a populației școlare și a absolvenților; b) aflat la periferia intereselor statului în ceea ce privește finanțarea; c) poziționat la periferia intereselor cetățenilor în ceea ce privește preferințele de cheltuire a veniturilor și valorizarea socială a educației; d) aflat în decalaj în raport cu restul Europei în ceea ce privește alocările bugetare. Altfel spus, ocupăm unul din ultimele locuri în ierarhia europeană a performanțelor din educație și cercetare, educația se află la periferia intereselor investiționale ale statului, economia și societatea sunt amenințate de o scădere demografică dramatică și de apariția unei populații de tineri tot mai puțin educați. Avem șanse mari să rămânem căpșunarii Europei. Într-un astfel de context, inițiativa actualului guvern de modificare a Legii Educației Naționale nu vizează măsuri de îmbunătățire a calității educației sau de diminuare a decalajelor pe care România le are în raport cu celelalte state europene. Niciuna dintre propunerile pe care le avansează OUG nr. 49 / 2014 nu vizează stimularea creșterii populației școlare la nivel pre-universitar, diminuarea decalajelor în raport cu restul Europei sau aprecierea valorii sociale a educației la nivel public. Utilizarea ineficientă a resurselor financiare publice prin dubla finanțare. În condiții de subfinanțare cronică a educației, statul propune prin OUG 49/2014 introducerea unei duble finanțări a bacalaureatului: organizarea de cursuri pregătitoare pentru promovarea examenului și organizarea de sesiuni de bacalaureat suplimentare. Nici vorbă de stimularea calității învățării la nivel pre-universitar sau universitar, ci doar recuperarea celor care în mod repetat au dovedit că nu au învățat la timp și în mod ritmic în vederea creșterii șanselor de promovabilitate la examenul de Bacalaureat. Un astfel de aranjament instituțional urmărește, cu eforturi financiare publice suplimentare, să mențină captivi în sistemul educațional cât mai mulți dintre tineri. Sau, altfel spus, este un instrument de creștere artificială, pe bani publici, a ratei de promovabilitate la Bacalaureat, a ponderii populației cu studii superioare și, într-un final, prin deschiderea învățământului de tip doctoral la fără frecvență, a numărului de titluri de doctor. Mai mult, introducerea doctoratului la forma de învățământ cu frecvență redusă reprezintă o măsură de depreciere a valorii sociale a statutului de doctor în științe și un argument în favoarea ideii că cercetarea doctorală se poate realiza după orele de serviciu ale studentului doctorand.

Sursa: Hotnews.ro

Sfanta Treime a sindicatelor din invatamant lauda guvernul pentru decapitarea legii educatiei: Modificarea legii este un pas inainte in construirea unei societati democratice, nicidecum o sindicalizare a invatamantului

Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” anunta ca ordonanta de urgenta care modifica radical legea educatiei nationale „este un pas inainte in construirea unei societati democratice, nicidecum ‘o sindicalizare a invatamantului'”. Acesta este al treilea sindicat din invatamant care saluta oprirea reformelor din Educatie, dupa Federatia Spiru Haret si FSLI. Federatia Alma Mater „apreciaza dialogul purtat cu Ministerul Educatiei Nationale, reprezentat de ministrul delegat pentru invatamant superior”, pentru promovarea ordonantei de urgenta, se arata intr-un comunicat remis HotNews.ro. Reactia vine dupa ce ordonanta de urgenta le-a dat sindicatelor o putere sporita in cadrul educatiei, atat in preuniversitar, cat si in universitati. • Guvernul Ponta a adoptat in sedinta de joi, 26 iunie, o Ordonanta de urgenta care aduce 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale. • OUG prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de BAC, pregatirea elevilor fara bacalaureat la facultate, posibilitatea trecerii terenurilor cluburilor elevilor in domeniul autoritatilor locale, organizarea de doctorate la formele de invatamant cu frecventa redusa • Vezi aici textul OUG comparat articol cu articol cu Legea Educatiei Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” sustine, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca „inca nu s-a cicatrizat decapitarea invatamantului superior romanesc prin pensionarea pripita a celor care implinisera varsta de 65 de ani, inca exista o discriminare intre cei care au obtinut doctoratul inainte de 2010 si cei care l-au obtinut dupa, inca mai exista rectori care considera dialogul social o piedica”, ca urmare a adoptarii in 2011 a Legii Educatiei Nationale.

Aprecierile fata de modificarile aduse legii vin dupa ce ordonanta a fost puternic criticata de catre fostii ministri ai Educatiei Mircea Miclea si Daniel Funeriu, de catre rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, si dupa ce studentii au cerut demisia ministrului pentru Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, „pentru dezastrul din sistem cauzat de schimbari legislative demne de tarile din lumea a treia”.   Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Mircea Miclea a explicat care sunt cele mai nocive prevederi ale ordonantei. De la crearea unui sistem paralel pentru universitatile private – care nu mai trebuie sa respecte legea in atributii, mandate si structura -, crearea modalitatii ca rectorii de la stat sa fie in functie pe viata, posibilitatea ca o persoana fizica sa fondeze o universitate in mainile careia sa se intoarca apoi patrimoniul acesteia, reintroducerea doctoratului la frecventa redusa si pana la politizarea sistemului preuniversitar si intarirea sindicatelor – totul „este o grozavie”, spune Miclea.   Citeste mai jos comunicatul integral al Federatiei Nationale Sindicale „Alma Mater”

OUG 49/2014 – un pas spre normalitate

Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” considera ca adoptarea OUG nr. 49/2014, privind modificarile si completarile la Legea Educatiei nr. 1/2011, lege asumata prin raspundere guvernamentala de Guvernul Boc, dupa mimarea dialogului social, este un pas inainte in construirea unei societati democratice, nicidecum „o sindicalizare a invatamantului”. Legea educatiei nationale (Legea 1/2011), ca produs al clasei politice si nu al unui consens national, si-a dovedit incapacitatea gestionarii sistemului de educatie, ceea ce a impus multiple modificari ale acesteia. Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” a solicitat tuturor guvernelor, masuri care sa ofere solutii pentru problemele cu care se confrunta invatamantul superior romanesc, sustinand astfel demersurile permanente pe care universitatile si mediul academic, in general, le intreprind in vederea cresterii calitatii si performantei educatiei. Inca nu s-a cicatrizat decapitarea invatamantului superior romanesc prin pensionarea pripita a celor care implinisera varsta de 65 de ani, inca exista o discriminare intre cei care au obtinut doctoratul inainte de 2010 si cei care l-au obtinut dupa, inca mai exista rectori care considera dialogul social o piedica, sunt numai cateva exemple ale unei Legi adoptate prin „raspundere guvernamentala”. Ca urmare a dialogului social, datorita actualului act legislativ, personalului didactic din unitatile de invatamant conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are postul, i se pot deconta cheltuielile de transport, personalul didactic beneficiaza, in limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau din sponsorizari de acoperirea integrala ori partiala a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate in strainatate, copiii personalului didactic aflat in activitate sunt scutiti de plata taxelor de inscriere la concursurile de admitere in invatamantul superior si beneficiaza de gratuitate la cazare in camine si internate, personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de o compensatie de la bugetul asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei si a tratamentului in bazele de odihna si tratament. In plus, potrivit acestei Ordonante, se clarifica statutul si componenta personalului didactic din invatamantul superior si se extinde accesul la studii doctorale, in regim de frecventa redusa, pentru cei care au deja statut de angajati. Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” apreciaza dialogul purtat cu Ministerul Educatiei Nationale, reprezentat de ministrul delegat pentru invatamant superior si cercetare, pentru promovarea OUG nr. 49/2014. Acest pas spre normalitate este dovedit de modificarile si de completarile la Legea Educatiei nr. 1/2011. F.N.S. „Alma Mater” atrage din nou atentia asupra faptului ca orice act normativ promulgat politic, fara un dialog social real si fara un consens national, reprezinta o forma fara fond, condamnata la interminabile amendamente si modificari, generatoare de conflicte. In acest context, Federatia „Alma Mater” sustine necesitatea unui Acord Social National pentru Educatie, prin care se pot stabili principii, reguli si niveluri de finantare, care nu vor mai fi schimbate la fiecare noua guvernare. Bucuresti, 04.07.2014                    Presedinte F.N.S. „Alma Mater”, Prof.univ.dr.ing. Anton HADAR

Federatia Spiru Haret: In sfarsit un prim-ministru a inteles importanta Educatiei / FSLI: Guvernul rezolva partial problemele din invatamantul preuniversitar

Reactia Federatiei Nationale Sindicale „Alma Mater” este in linia celei anuntate de catre sindicatele din preuniversitar. In urma cu o zi, Federatia Sindicatelor din Educatie „Spiru Haret” a laudat Guvernul Ponta pentru aceasta Ordonanta de Urgenta. „In sfarsit un prim-ministru a inteles importanta Educatiei”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, presedintele federatiei, intr-un comunicat remis HotNews.ro. Potrivit lui Nistor, „aparitia acestei ordonante demonstreaza tuturor ca parteneriatul social la nivelul Ministerului Educatiei Nationale functioneaza si cu rezultate benefice in favoarea angajatilor din invatamant”. Prima reactie a venit de la Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, care a comunicat miercuri, 2 iulie, ca „apreciaza faptul ca Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta de modificare a Legii Educatiei Nationale, prin care se rezolva o parte din multiplele probleme cu care se confrunta sistemul de invatamant preuniversitar”. Prin acest act normativ au fost eliminate prevederi contestate de majoritatea salariatilor din preuniversitar, sustine FSLI intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Ce castiga sindicatele prin Ordonanta de Urgenta care modifica Legea Educatiei • Directorul scolii „are obligatia” sa ii convoace pe reprezentantii sindicatelor din scoala „la toate sedintele consiliului de administratie” ale scolii / Pana acum legea spunea ca „la sedintele consiliului de administratie participa, de regula, un lider de sindicat si un reprezentant al elevilor, cu statut de observatori”. • Sindicatele intra si in Consiliile de Administratie ale universitatilor: „In cadrul universitatilor unde salariatii sunt organizati in sindicat, un reprezentant al acestuia participa, in calitate de observator, la sedintele consiliului de administratie” – prevede noua OUG. • Reprezentantii sindicatelor vor participa ca observatori la toate etapele de organizare si desfasurare a concursurilor organizate de Inspectoratul scolar sau de unitatile de invatamant / Pana acum, legea le acorda dreptul de a participa la concursurile organizate la nivelul scolii sau al consortiilor scolare • Sindicatele vor fi prezente ca observatori si la concursul pentru ocuparea functiei de director/director adjunct Intr-un interviu acordat HotNews.ro, fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea a explicat si care este mecanismul prin care sindicatele capata putere, odata cu aceste modificari. „Peste tot, in toate Consiliile de Administratie, sindicatele sunt prezente, si la nivel de preuniversitar, si la universitate. Este o sindicalizare totala. Aceasta putere o vor folosi in favoarea lor, vor cere iar bani de la toti profesorii, pentru ca profesorii stiu ca daca te pui bine cu sindicatul, e ok, pentru ca ei sunt in consiliul de administratie al scolii, deci sunt pe langa director, sunt in consiliul de administratie al inspectoratelor – consiliu care poate printr-o decizie ‘motivata’ sa concedieze un director”, a explicat Mircea Miclea.

Sursa: Hotnews.ro

Cea mai mare amenintare la adresa viitorului Romaniei

Cea mai mare ameninţare la adresa viitorului României este iresponsabilitatea celui pe care l-am numit un piroman politic. Mă refer la Victor Ponta. Mitoman în serie şi structural amoral, Ponta nu are decât un scop în viaţă: să-i fie lui bine. Simplu spus, deviza sa ar suna astfel: „Să-mi fie mie bine, chiar de-ar fi să piară lumea”. Când spun Ponta, mă refer la discipolul lui Iliescu şi Năstase, deci la exponentul unui sistem parazitar şi profitocratic pe care îl numesc regimul pontocratic. În 2012, în timpul loviturii de stat avortate, existau afişe care reluau acest termen pe care l-am propus în acele zile nevrozante: „Vrem democraţie, nu pontocraţie”. Aceasta este miza cea mare a alegerilor prezidenţiale din acest an. Victor Ponta este un populist emblematic: lipsit de convingeri doctrinare veritabile, el nu face decât să stârnească patimile patriotarde în rândurile unor straturi sociale debusolate. Ieri era guevarist, azi e social-democrat, mâine poate fi cosmonaut. Pasajul de mai sus este preluat din interviul luat de Melania Cincea, aparut in revista timisoreana “Timpolis”: http://timpolis.ro/vladimir-tismaneanu-romania-si-polonia-sunt-direct-vizate-de-ofensiva-propagandistica-si-politica-a-rusiei-lui-putin/ Cand spuneam ca Victor Ponta, cu al sau cinism fara margini si nu mai putin netarmurita lipsa de responsabilitate este cea mai mare amenintare pentru viitorul democratic al Romaniei nu ma lansam intr-o hiperbola fara acoperire in realitate. “Omul Nou” Ponta nu doreste ca educatia romanesca fie competitiva international. Plagiatorului putin ii pasa de standardele universale din acest domeniu vital pentru viitorul unei natiuni. Strategia sa este de a reduce discutia la cel mai mic numitor comun, adica la interesele imediate ale bonzilor din sistemul educational. Mai exact spus, strategia sa consta in a suprima orice discutie serioasa si de a opera prin ucazuri. Faptul ca doi ministri tineri au patronat aceasta Ordonanta de Urgenta este cat se poate de dezolant. Faptul o persoana care preda la o mare universitate americana, membra a guvernului, nu a protestat, este consternant. Este doamna ministru de finante Ioana Petrescu de acord cu aceste modificari? Si le asuma? Recunosc ca nu ma asteptam ca diagnosticul deloc optimist sa-mi fie confirmat cu o asemenea celeritate. Ordonanta de urgenta privind Legea Educatiei macelareste de fapt aceasta lege, face caduce prevederile menite sa sustina, sa garanteze si sa consolideze competenta. Revin amatorismul, diletantismul, sistemul de aranjamente locale in detrimentul procedurilor si normelor impersonale. Educatia romaneasca se de-profesionalizeaza si se re-feudalizeaza. Recomand editorialul lui Cristian Pantazi aparut pe platforma Hotnews. Iata un fragment: “Ordonanta pe educatie elimina si ultimele elemente reformiste din actuala legislatie: introduce din nou arbitrariul in formarea profesorilor, da iar putere sindicatelor, le permite rectorilor sa ramina pe viata in functie (printr-un artificiu de forma) si da sperante mari fabricilor particulare de diplome ca-si pot vedea iar amfitetrele pline cu studenti care trec bacul cu ajutorul unui guvern disperat sa sparga planul cincinal de licentiati.”

Sursa: Hotnews.ro

Notez aici excelenta interventie a lui Catalin Predoiu, candidatul prezidential al PDL, legata de ultimele ispravi ale celui pe care l-am numit un Munchausen din Balcani, caidul Organizatiei Ponta-Ghita:

“Ponta loveste din nou. De data aceasta in educatie, prin modificarea legii educatiei nationale. Bineinteles, o face prin ordonanta de urgenta. El, care a ajuns la putere printr-o motiune care reprosa ordonantele de urgenta! Ponta a modificat legea in 97 de locuri! Printre altele, doctoratele se fac mai usor, la termen redus, iar terenurile scolilor pot fi trecute baronilor locali. Ponta a modificat legea in 97 de locuri, care echivaleaza cu 97 de “lovituri de cutit” date sistemului national de educatie. Comportament de talhar. Multa frustrare trebuie sa zaca in acest “premier”, ca sa vrea sa distruga totul in cale. In spatele modificarilor se afla din nou ignoranta, iresponsabilitatea si, mai presus de toate, sistemul mafiot care il tine pe Ponta ca pe o paiata in fruntea Guvernului. Ponta spune ca membrii CNA, respectiv Laura Georgescu, nu pot fi revocati. Praf in ochi! Daca Guvernul a emis o ordonanta prin care a “asasinat” legea educatiei nationale cu 97 de “lovituri de cutit” (97 de modificari), de ce nu emite o ordonanta prin care sa poata fi revocati? Raspunsul e evident: pentru ca Ponta vrea in fruntea institutiilor oameni neprofesionisti, coruptibili si la fel de mediocri ca si el. Pentru ca numai cu astfel de oameni Organizatia Ponta-Ghita isi poate pune in aplicare planul pentru acapararea Romaniei. Ponta = Pericol National.”

Sursa: Hotnews.ro

Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Toate notele obţinute de elevi la Bac 2014, situaţia contestaţiilor şi statistici

Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Ministerul Educaţiei Naţionale publică mediile candidaţilor care au participat la bacalaureat 2014.Cei nemulţumiţi de note pot depune contestaţii în aceeaşi zi în intervalul 12:00-16:00, urmând ca rezolvarea acestora să se facă în intervalul 8 – 10 iulie. Ministerul Educaţiei arată că, după centralizarea a 99,88 la sută din notele de la probele scrise, 59,22% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014. Rezultate Bacalaureat 2014 au fost publicate pe portalul Edu.ro. Cele mai multe medii de promovare au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8,99, respectiv 25.290. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Ministerul Educaţiei Naţionale publică  mediile candidaţilor care au participat la Bacalaureat 2014. Pentru a promova examenul de Bac 2014, cei aproximativ 146.000 de elevi de clasa a XII-a trebuie să îndeplinească mai multe condiţii în acelaşi timp: să fi susţinut probele de evaluare a competenţelor  şi  toate probele scrise şi să obţină  cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, iar media generală să fie cel puţin media 6 la probele scrise. Cei nemulţumiţi de note pot depune contestaţii în aceeaşi zi în intervalul 12:00-16:00. Rezolvarea contestaţiilor se va face în intervalul 8 – 10 iulie 2014, iar apoi vor fi publicate rezultate Bacalaureat 2014 finale. Ultimele date de la Ministerul Educaţiei arată că, după centralizarea a 99,88% din date, 59,22% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014. Procentul este mai mare cu aproape 4%, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013 (pentru aproximativ 99% din date), când acesta era de 55,52%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.066. Gândul publică rezultate Bacalaureat 2014 imediat ce acestea vor fi disponibile pe  Edu.ro. Elevii vor găsi toate notele obţinute la examen, dar şi mediile de absolvire, pe site-ul bacalaureat.edu.ro. După centralizarea a 99,88% din date, 59,22% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 20. Promovabilitatea la bacalaureat este de 60,66 la sută în judeţul Buzău, cu trei procente mai mică decât anul trecut, la Colegiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” promovabilitatea fiind de sută la sută, în timp ce la trei licee din mediul rural niciun absolvent nu a reuşit să promoveze examenul. Potrivit inspectorului şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Buzău, Geta Burducea, procentul de promovabilitate înainte de contestaţii este de 60,66, în judeţ, transmite corespondentul Mediafax. De asemenea, 67,26 la sută din candidaţii promoţiei curente au reuşit să obţină media 6, la rezultate Bac 2014. Conform sursei citate, la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu” promovabilitatea este de sută la sută, urmat de Colegiul „Mihai Eminescu” – 99,28 la sută şi de Liceul „Ştefan cel Mare” – 90,24 la sută. Doi candidaţi, unul de la Colegiul „B.P. Hasdeu” şi unul de la „Mihai Eminescu”, au avut media 10 la bacalaureat. Pe de altă parte, la trei unităţi de învăţământ din mediul rural – Liceul Tehnologic Pătârlagele, liceul din Lopătari, liceul din Ruşeţu – niciun candidat nu a reuşit să promoveze examenul. „Ne aşteptam la aceste razultate, procentul e puţin peste media pe ţară, e mulţumitor. Elevii au fost mai serioşi anul acesta, profesorii mai implicaţi, s-a participat la pregătirea suplimentară organizată în şcoli iar rezultatele sunt mulţumitoare. Sperăm ca după contestatii să mai crească un pic procentul, iar în sesiunea din toamnă să reuşească să promoveze şi alţi candidaţi”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX inspectorul general adjunct al ISJ Buzău, Geta Burducea. În judeţul Buzău, 3.584 de candidaţi s-au prezentat la bacalaureat, trei fiind eliminaţi. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 19. Promovabilitatea la bacalaureat este de 56,09 la sută în judeţul Timiş, uşor mai mare decât rezultatul din vara anului trecut, care a fost de 55,56 la sută, însă niciun candidat nu a reuşit să obţină media 10, în timp ce la două licee niciun absolvent nu a promovat examenul. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Timiş, la examenul de bacalaureat, înaintea contestaţiilor, promovabilitatea este de 56,09 la sută, în judeţ, transmite corespondentul Mediafax. La examen s-au înscris 4.933 de candidaţi atât din promoţia actuală, cât şi din promoţii anterioare, iar 4.473 s-au prezentat la concurs. Dintre aceştia, zece au fost eliminaţi după ce au încercat să copieze, 2.509 au fost declaraţi admişi, iar 1.954 nu au reuşit să promoveze. După afişarea rezultate Bac 2014, 748 de candidaţi au obţinut medii cuprinse între 6 şi 6,99. De asemenea, 730 de candidaţi au luat între 7 şi 7,99, iar 702 au obţinut medii între 8 şi 8,99. Medii cuprinse între 9 şi 9,99 au obţinut 329 de candidaţi din Timiş. În judeţul Timiş, nu s-a înregistrat nicio medie de 10, înaintea depunerii contestaţiilor. Totodată, la trei licee din judeţul Timiş niciun candidat nu a promovat examenul, fiind vorba despre Liceul Tehnologic Agricol din Orţişoara, Liceul Tehnologic „Cristofor Nako” din Sânnicolau Mare şi Liceul Tehnologic „Petru Mitroi” din Biled. Anul trecut, promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost de 55,56 la sută şi, de asemenea, niciun candidat nu a obţinut media 10. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 18. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeţul Vaslui este de 65,47 la sută, înainte de contestaţii, cu patru procente mai mare faţă de 2013, rezultatul de anul acesta fiind considerat „acceptabil” de către reprezentanţii Inspectoratul Şcolar Judeţean, transmite corespondentul Mediafax. Potrivit rezultatelor prezentate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui, două treimi din cei peste 2.900 de candidaţi din judeţ care susţinut bacalaureatul au promovat examenul după publicarea rezultate Bac 2014, promovabilitatea fiind de 65,47 la sută, cu patru procente mai mare faţă de anul trecut. „Putem spune că este un procent acceptabil, care reflectă nivelul de pregătire corespunzător al candidaţilor. Asta în condiţiile în care şi subiectele de examen au fost accesibile la toate disciplinele”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX inspectorul general adjunct al ISJ Vaslui, Doru Bălan. În judeţul Vaslui, patru candidaţi au obţinut media 10 la examen, cel mai bun rezultat fiind înregistrat la Liceul „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, respectiv 98,38 la sută. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 17. Probovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 68,22 la sută în judeţul Braşov, cu aproape şapte procente mai mare faţă de 2013, un singur elev braşovean reuşind să obţină media 10, iar la un liceu înregistrându-se promovabilitate de sută la sută, transmite corespondentul Mediafax. Dintre cei 3.511 candidaţi înscrişi la bacalaureat, 3.332 s-au prezentat la examen, iar trei au fost eliminaţi după ce au încercat să copieze. Potrivit inspectorului general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Braşov, Maria Szabo, după corectarea lucrărilor, promovabilitatea în judeţ este de 68,22 la sută, 2.273 de elevi fiind declaraţi admişi, iar 1.056, respinşi. Un singur elev braşovean, de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, a reuşit să obţină media 10 la bacalaureat, unitatea de învăţământ fiind, de altfel, singura cu promovabilitate sută la sută din judeţ, la fel ca şi în anii trecuţi. De asemenea, la alte şase licee procentul de promovabilitate este de peste 9,90, după ce unul sau doi elevi nu au reuşit să obţină media 6, potrivit sursei citate. „Un exemplu este Colegiul «Ioan Meşotă», care este, de asemenea, un liceu foarte foarte bun unde a fost un singur respins, prin urmare promovabilitatea acestuai a fost de 9,93 la sută”, a spus Maria Szabo. Pe de altă parte, la un liceu din Săcele, care nu are clase a XII-a, s-a prezentat la examen un singur candidat restanţier de anul trecut, care nu a reuşit însă să promoveze. Update 16. 56,23% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat examenul la Bucureşti. Toate centrele de examen au afişat notele. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 15. Reacţia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara, Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, la rezultate Bac 2014: „Din rezultatele prezentate de către Ministerul Educaţiei aflăm că, la nivel naţional, au promovat bacalaureatul cu 3% mai mulţi absolvenţi decât în 2013. Însă, nu putem privi aceste date fără să nu luăm în calcul că aproximativ un sfert dintre elevii claselor a XII-a nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat. Sunt 44.000 de elevi care nu au dat testul maturităţii, dublu faţă de anul trecut. În asemenea condiţii, nu consider că această creştere în procentaj este un moment de bucurie, ci avem de a face cu o serie de calcule reci care nu arată niciun progres în această privinţă. Situaţia este similară şi la nivelul judeţului Timiş, unde aproximativ 2000 de absolvenţi de liceu din această promoţie nu s-au înscris la bacalaureat, iar procentul de promovare de 56 % nu mulţumeşte nici pe departe pe oricine care înţelege importanţa acestui examen susţinut la finalul a 12 ani de şcoală. În această situaţie, consider necesar ca pe lângă bacalaureatul din prezent care dă acces la studiile universitare, să se introducă un bacalaureat profesional şi vocaţional. Astfel, nu i-am pierde pe cei care nu se prezintă la examen, nu doresc să urmeze o facultate sau nu fac faţă rigorilor examenului actual, dezvoltând, de asemenea, învăţământul postliceal profesional de meserii. În susţinerea acestui punct de vedere sunt şi datele conform cărora România este sub media UE la numărul de absolvenţi per 1000 de locuitori în cazul învăţământului terţiar, ţara noastră fiind trasă în jos de lipsa învăţământului postliceal, nu a numărului de studenţi. Factorii care au condus la rezultatele slabe la bacalaureat şi în acest an sunt mulţi, decidenţii din domeniu sunt mulţi, schimbările din domeniu…şi mai multe. Puţine, însă, sunt şansele acestei ţări de a deveni competitivă cu vecinii ei vestici, educaţia fiind cea mai bună investiţie. România nu îşi permite să mai piardă încă o generaţie pentru că riscă să rămână mereu în eşalonul doi al Uniunii Europene. Decidenţii despre care vorbeam mai sus trebuie să conştientizeze că sistemul de învăţământ este un bun al fiecăruia dintre noi şi că au o responsabilitate faţă de fiecare cetăţean în parte. Prin eforturi comune, doar în interesul copiilor noştri, putem atinge un nivel la care zeci de mii de tineri, în fiecare an, să nu mai afle că nu au învăţat în 4 ani de liceu nici cât pentru un examen. În anii petrecuţi la conducerea Universităţii de Vest din Timişoara, cât şi în cei de la Facultate de Economie, am mers mai departe de munca depusă în mediul universitar şi am acordat mereu sprijin celor din preuniversitar, acolo unde se formează, iniţial, studenţii noştri. Am făcut asta în baza unui simţ al responsabilităţii faţă de ceea ce înseamnă întregul sistem de învăţământ, faţă de tinerii care caută în noi soluţii şi sprijin pentru viitor. Tocmai acest lucru îmi doresc, ca învăţământul să reprezinte soluţia şi cheia viitorului pentru copiii noştri. La final, aş dori să revin asupra ideii de „eforturi comune”. Rezolvarea problemelor din învăţământ nu stă în mâna unui singur om, ci în a noastră, a tuturor. Noi alegem decidenţii din domeniu pentru ca ei să aleagă pentru noi. Însă, în momentul în care deciziile nu sunt conforme cu ceea ce ne-am dorit, trebuie să luăm atitudine, să arătăm calea pe care majoritatea o doreşte şi o consideră cea mai potrivită. Împreună suntem o voce puternică pe care nu o poate ignora nimeni cu un simţ al responsabilităţii”. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 14. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de aproximativ 65 la sută în judeţul Suceava, potrivit estimărilor ISJ, fiind înregistrată o singură medie de 10, obţinută de un elev de la un liceu teoretic din Vatra Dornei, iar la două licee sucevene doar doi candidaţi reuşind să promoveze. Potrivit rezultatelor publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei, în judeţul Suceava, un singur candidat a obţinut media 10 la bacalaureat, fiind vorba despre un elev de la Liceul Teoretic „Ion Luca” din Vatra Dornei, profilul matematică-informatică. Următoarea medie, 9,98, a fost obţinută de un absolvent de la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, profilul matematică-informatică, fiind urmat de un candidat de la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, care a obţinut media 9,96, şi de un elev de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, cu media 9,95. La Colegiile „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, „Dimitrie Cantemir” din Suceava şi „Mihai Eminescu” din Suceava cea mai mare medie obţinută la bacalaureat este 9,93. La Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” din Siret cea mai mare medie este 9,90, în timp ce la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi este 9,86. Singura unitate de învăţământ unde toţi candidaţi – 101 – au promovat examenul este Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, cea mai mare medie fiind 9,73, iar cea mai mică 6,65. Pe de altă parte, la Centru de Studii „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Câmpulung Moldovenesc, cu formă de învăţământ frecvenţă redusă, un singur candidat din cei 16 înscrişi a promovat examenul, cu media 7,2, o situaţie similară fiind înregistrată şi la Liceul Tehnologic „Vasile Gherasim” din Marginea, unde singurul candidat care a promovat a obţinut media 6,25. De asemenea, doar doi absolvenţi de la Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Suceava au reuşit să obţină medii de promovare a bacalaureatului. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, Gheorghe Lazăr, a declarat că promovabilitatea la bacalaureat este estimată la aproximativ 65 la sută, după rezultate Bac 2014. Promovabilitatea la examenul de bacalaureat în judeţul Suceava a fost anul trecut, înainte de soluţionarea contestaţiilor, de 64,48 la sută. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 13. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sibiu, Livia Creţulescu, a declarat, duminică seară, corespondentului Mediafax că 69,02 la sută din elevii înscrişi la bacalaureat au reuşit să obţină medii peste 6. Promovabilitatea la bacalaureat în acest an este cu aproape şase procente mai mare decât rezultatul din vara anului trecut, care a fost de 63,7 la sută, înainte de contestaţii. Potrivit Liviei Creţulescu, în judeţul Sibiu s-au înscris la examenul de bacalaureat 2.482 de elevi, doar 2.353 dintre aceştia prezentându-se la toate probele. De asemenea, trei elevi au fost eliminaţi din examen după ce au fost prinşi cu telefoane mobile sau cu foi de pe care ar fi putut copia. Potrivit datelor furnizate de ISJ Sibiu, la Liceul Tehnic pentru Transport Rutier din Târnava promovabilitatea este de sută la sută. „La această unitate s-a obţinut acest procent datorită faptului că a fost un singur elev înscris, unul prezentat şi reuşit”, a precizat Livia Creţulescu. În afara acestui liceu, cea mai mare promovabilitate s-a înregistrat la Colegiul „Octavian Goga” – 99.07 la sută, urmat de Colegiul Naţional „Brukenthal”, cu 97,44 şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, cu 97,21, toate din municipiul Sibiu. O singură elevă din judeţ – Denisa Savu, de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” – a obţinut media 10. Pe de altă parte, la două licee din judeţ – Liceul Tehnic „Ilie Măcelaru” din Miercurea Sibiului şi Liceul Tehnic Cisnădie – niciun candidat nu a reuşit să promoveze examenul. La prima unitate de învăţământ au fost zece elevi înscrişi, însă niciunul nu a promovat examenul, iar la cea de-a doua unitate s-au înscris nouă elevi şi s-au prezentat doar opt, de asemenea, niciunul nereuşind să obţină medie peste 6. Update 13. Cele mai multe medii de promovare au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8,99, respectiv 25.290. Rezultate Bacalaureat 2014 – Edu.ro Update 12. Absolvenţii care nu au promovat bacalaureatul vor fi sprijiniţi să obţină performanţă în viitor, a declarat duminică ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, după ce aproximativ 40% dintre cei aproape 150.000 de absolvenţi care s-au prezentat la probele nu au reuşit să obţină media 6 de promovare. „Felicitări tuturor absolvenţilor de liceu, care au susţinut, zilele acestea, examenul de Bacalaureat! Le urez succes pe mai departe celor care au promovat şi, totodată, îi încurajez pe cei care nu s-au pregătit suficient să-şi păstreze încrederea în forţele proprii şi să înveţe mai mult pentru următoarele sesiuni de examen”, a spus ministrul Remus Pricopie, după afişarea primelor rezultate Bac 2014. Media minimă de promovare, pe disciplină, este 5, iar media finală, totală, a tuturor disciplinelor, necesară pentru promovarea bacalaureatului, este minimum 6. Candidaţii care au fost eliminaţi din examen nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale bacalaureatului. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 11. 55,15 la sută dintre absolvenţii de liceu au promovat bacalaureatul în judeţul Dolj, cu aproape şapte procente mai mare decât în vara anului trecut, transmite corespondentul Mediafax. Conform reprezentanţilor ISJ Dolj, în sesiunea iunie-iulie 2014 a bacalureatului s-au înscris 5.643 de candidaţi, iar din aceştia 2.810 au promovat examenul. Unităţile de învăţământ cu cea mai mare rată de promovabilitate după primele rezultate Bac 2014 sunt Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova – 100 la sută, Colegiul Naţional „Carol I” Craiova – 97,77 la sută, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova – 95,52 la sută, Liceul Teologic Adventist Craiova – 93,48 la sută, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan” Craiova – 92,20 la sută. La polul opus se află Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Craiova – 8,33 la sută, Liceul Tehnologic Auto Craiova – 7,26 la sută, Liceul Tehnologic „Ştefan Anghel” Băileşti – 2,78 la sută, în timp ce la Liceul Tehnologic „Ionete Aurelian” din localitatea Malu Mare niciun candidat nu a promovat bacalaureatul. În judeţul Dolj, în anul 2013, promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost de 48,24 la sută. Rata de promovare la examenul de bacalaureat 2014 este de 45,28 la sută în judeţul Mehedinţi, mai mică decât rezultatul din vara anului trecut, care a fost de 46,94 la sută, înainte de contestaţii, iar la două licee niciun candidat nu a reuşit să obţină medii de promovare. Cele mai bune medii au fost obţinute de elevii de la Colegiul „Gheorghe Ţiţeica”, unde promovabilitatea a fost de 88,7 la sută, Colegiul „Traian” – 86,54 la sută, ambele din Drobeta Turnu Severin, precum şi de cei de la Liceul teoretic „Traian Lalescu” din Orşova – 79,44 la sută. Niciun elev de la cele trei unităţi de învăţământ nu a obţinut însă media 10 la bacalaureat. De partea cealaltă, la Colegiul Tehnic de Transporturi Auto din Drobeta Turnu Severin niciunul dintre cei 39 de elevi care au susţinut bacalaureatul nu a promovat, arată primele rezultate Bacalaureat 2014. Aceeaşi situaţie este şi la Grupul Şcolar „Halînga”, unde au fost prezenţi 34 de absolvenţi, dar niciunul nu a obţinut medie de promovare. De altfel, la Grupul Şcolar „Halînga” s-a înregistrat cel mai mare număr de candidaţi absenţi, respectiv 120. Potrivit inspectorului şcolar general al ISJ Mehedinţi, Mirela Pintea Enea, 52,34 la sută din cei 1.777 de candidaţi din promoţia curentă au promovat examenul, în timp ce din cei 425 de absolvenţi din promoţia anterioară doar 15,76 la sută au reuşit să promoveze. „Noi suntem mult mai buni, vorbim despre colegii naţionale de la noi din judeţ, cum ar fi „Gheorghe Ţiţeica”, situat pe primul loc, urmat de „Traian”, însă contribuie liceele tehnice care ne trag în jos. Se poate mai bine, însă din punctul meu de vedere, voi mobiliza echipa pe care o coordonez în acest moment, toţi dascălii din judeţ, astfel încât la viitoarele examene de acest tip rezultatele să fie altele”, a spus Mirela Pintea Enea. Ea a precizat că la liceele unde niciun candidat nu a promovat, elevii sunt dezinteresaţi, iar admiterea în clasa a IX-a se face cu notele 1,2 şi 3. În anul 2013, în sesiunea din vară a examenului de bacalaureat, în Mehedinţi, promovabilitatea a fost de 46,94 la sută, înainte de soluţionarea contestaţiilor, iar după rezolvarea acestora procentul a urcat la 48,1. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 10. Puţin peste 55,15% dintre absolvenţii de clasa a XII-a din judeţul Dolj au promovat examenul, cu 7% mai mult ca anul trecut, când procentul a fost de 47,10%. În judeţul Dolj, sunt 12 medii de 10. Potrivit inspectorilor generali, candidaţii pot afla din seara asta, începând cu ora 18, toate notele de la examen la centrele unde au susţinut probele scrise. Absolvenţii de clasa a XII-a  din judeţul Prahova află luni la ora 9.00 toate notele de la probele scrise de la bacalaureat. „Din ce estimăm vom avea un procent mai mare cu 3-5% mai mare comparativ cu 2013, când am avut procentul de promovare de 60%. Din promoţia actuală au promovat aproximativ 70%”, a spus Petre Nachilă, inspector de la judeţul Prahova, după afişarea rezultate Bacalaureat 2014. Procentul de promovare în judeţul Arad, înainte de contestaţii, este de 50,66%. Pe promoţii, datele centralizate de inspectorat arată că au promovat 57,04% dintre candidaţii din promoţia actuală, iar şi numai 16,12% din promoţiile anterioare. Faţă de sesiunea din vara anului trecut, înainte de contestaţii, promovabilitatea în judeţ este uşor mai ridicată, în 2013 fiind de 49,58 la sută. Conform datelor oferite de ISJ, procentul de promovabilitate în cazul absolvenţilor din promoţia actuală este mult mai mare decât pentru candidaţii din promoţiile anterioare. Astfel, 57,04 la sută din candidaţii promoţiei actuale au fost declaraţi promovaţi, în timp ce numai 16,12 la sută din candidaţii promoţiilor anterioare au obţinut media de promovare. La două licee din municipiul Arad – Liceul Tehnologic de Transporturi Auto „H. Coandă” şi Liceul UCECOM „Spiru Haret” – niciun candidat nu a obţinut media 6 după afişarea rezultate Bacalaureat 2014, necesară pentru a promova examenul. Liceele arădene unde s-au obţinut cele mai bune rezultate la bacalaureat sunt: Colegiul Naţional „M. Nicoară” din Arad – 98.67 la sută, Liceul Pedagogic „D. Ţichindeal” Arad – 93.44 la sută, Colegiul Naţional „E.G. Birta” Arad – 90.91 la sută, Liceul Teologic Bapatist „Alexa Popovici” Arad – 90.74 la sută, Colegiul Naţional „V. Goldiş” Arad – 88.15 la sută, Liceul Tehnologic Vinga – 73.68 la sută, Colegiul Economic Arad – 72.20 la sută, Liceul de Arte „S. Drăgoi” – 68.22 la sută, Liceul Teoretic „A.M. Guttenbrunn” – 62.65 la sută, Seminarul Teologic Liceal Ortodox Arad – 58.33 la sută. În judeţul Arad, 3.353 de absolvenţi de liceu s-au înscris la bacalaureat, iar 2.858 dintre aceştia s-au prezentat la toate probele, rezultând 158 de absenţi. În timpul probelor au fost eliminaţi patru candidaţi, fie pentru că au fost prinşi cu fiţuici de pe care copiau, fie pentru că aveau telefoane mobile sau chiar tehnologie mai performantă, cum ar fi un pix cu o cameră video încorporată, găsită asupra unui tânăr. Procentul de promovare din judeţul Vâlcea va fi apropiat de cel naţional, care este de 59%. Candidaţii de la examen vor afla toate notele luni la ora 9.

Teleorman. Candidaţii de clasa a XII-a din judeţul Teleorman află luni dimineaţă toatele notele de la examen. Inspectorii şcolari susţin că încă încarcă în sistem notele de la examen. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro, Update 9. În judeţul Mehedinţi, notele vor fi afişate în jurul orei 19:00, în timp ce în Mureş rezultatele vor fi publicate pe site-ul inspectoratului în această seară, iar mâine la fiecare centru de evaluare. Inspectorul general Ştefan Someşan a declarat pentru gândul că nu ştie exact cât este rata de promovare în judeţ, dar spune că va fi cu cel puţin 10% mai mare decât anul trecut. În 2013, rata de promovare în Mureş a fost de 54,69%. Elevii din Caraş-Severin afla notele în această seară, potrivit inspectorului adjunct Nicolae Grindeanu. Acesta a precizat că rata de promovare în judeţ , după rezultate Bacalaureat 2014, este de 49,27%, mai mare cu aproape 6 puncte procentuale faţă de cea din 2013, când a fost de 43,02%. În judeţele Neamţ şi Suceava, rezultatele la bacalaureat 2014 vor fi afişate mâine, potrivit calendarului, au declarat pentru gândul inspectorii şcolari. Rezultate Bac 2014 Update 8. Ultimele date de la Ministerul Educaţiei arată că, după centralizarea a 99,12% din date, până la ora 15,  59,06% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014. Procentul este mai mare cu 3%, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013 (pentru aproximativ 99% din date), când acesta era de 55,52%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 25.066. Update 7. Tulcea. Candidaţii care au participat la Bacalaureat în judeţul Tulcea vor afla toate notele de la probele scrise luni dimineaţă, în între orele 8 şi 9. Inspectorii şcolari spun că procentul de promovare va fi un pic mai mare ca cel de anul trecut. „Avem un procent de promovare în jur de 60%, faţă de anul trecut când am avut 57,85%. Anul acesta nu avem medii de 10”, a spus Dumitru Damian, inspector general la Tulcea, despre Rezultate Bac 2014. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 6. Giurgiu. Absolvenţii de liceu din judeţul Giurgiu află luni între orele 10 şi 12 toate notele de la examenul de maturitate. „Încă mai avem de introdus în aplicaţie lucrările de la un centru de examen. Mâine dimineaţă vom titpări cataloagele şi le vom afişa la centre”, a spus Gigi Oprişan, inspectorul coordonator al comisiei de bacalaureat Galaţi. Absolvenţii de clasa a XII-a află luni la ora 11 toate notele de la Bacalaureat. ”Sunt note mult mai mari ca anul trecut la matematică -profilul tehnologic, dar şi la biologie. Ne aşteptăm la un procent ceva mai mare ca în 2013, peste 60%”, a spus Luminiţa Bulai, inspector de la Galaţi. Bacău. Absolvenţii de clasa a XII-a din judeţul Bacău vor afla toate notele de la bacalaureat luni la ora 10.00, când vor fi afişate la centrele de examen. Inspectorii şcolari de la Bacău spun că procentul din acest an este mai mare cu 6-7% mai mare ca anul trecut, când a fost de 59,36%. Astfel, în 2014, procentul de promovare înainte de contestaţii va fi de aproximativ 63%. REZULTATE BACALAUREAT 2014. TABEL: RATA DE PROMOVARE ÎN ULTIMII 10 ANI În 2013 au susţinut examenul de bacalaureat 175.513 absolvenţi şi au promovat, după soluţionarea contestaţiilor, 99.060 dintre aceştia (56,44%). În 2012, din cei 186.992 de candidaţi, au promovat 83.049 (44,41%), iar în 2011 au fost prezenţi la testele scrise 204.103 candidaţi şi au promovat 93.331 (45,73%). În 2010 au fost la testele scrise 202.558 de candidaţi şi au promovat 140.367 (69,3%), iar în 2009, din cei 208.455 de absolvenţi prezenţi, au promovat 169.821 (81,47%). În 2008, examenul de bacalaureat a fost promovat de 172.848 (78,3%) dintre cei 220.760 de candidaţi care s-au prezentat la probele scrise, în timp ce în 2007 a fost înregistrată o rată de promovare de 82,08%, respectiv 159.724 dintre cei 194.590 de candidaţi. În 2006 au promovat bacalaureatul 150.727 (80,48%) din 187.295 de candidaţi prezenţi la testele scrise. Cele mai bune rezultate la bacalaureat din ultimii zece ani au fost în 2004 şi 2005, când promovabilitatea a fost de 84,59% şi, respectiv, 84,68%. În 2004 au promovat bacalaureatul 143.127 de candidaţi din 169.194, iar un an mai târziu, 149.438 din 176.478.   Update 5. Argeş. Absolvenţii de clasa a XII-a vor afla toate notele luni dimineaţă, când vor fi afişate la fiecare centru de examen. „Va fi un procent mai mare ca anul trecut. Mai avem de introdus notele de la un centru de examen. Luni dimineaţă vom da oficial şi procentul final de promovare”, a spus Constantin Biriboiu, inspector general adjunct de la judeţul Argeş. Update 4.  Arad. Inspectorii şcolari din judeţul Arad spun că notele elevilor vor fi afişate până diseară. De asemenea, procentul de promovare al judeţului va fi făcut public tot în cursul serii de duminică. În judeţul Harghita, notele absolvenţilor de clasa a XII-a vor fi afişate mâine dimineaţă, spun inspectorii şcolari. În judeţul Timiş, notele  se vor afişa luni dimineaţă la fiecare centru de examen. Inspectorii şcolari de la Timiş spun că, per total, procentul este de aproximativ 57%, cu 3 % mai mult decât în 2013, când înainte de contestaţii procentul era de 54,41%.  În judeţul Brăila, aproximativ 77% dintre absolvenţii  de clasa a XII-a au obşinut medii de trecere la Bacalaureat. „Avem şi note de 10 pe discipline, dar nu ştiu acum câte medii de 10 sunt. Anul acesta însă avem un procent foarte scăzut de promovare la disciplinele fizică-profil tehnologic şi la biologie”, a spus Iulian Danielescu, inspector general la Brăila. Acesta a spus că notele vor fi afişate în această după amiază la centrele de examen. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro Update 3. Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, spune într-o postare pe Facebook că numărul elevilor care au promovat anul acesta este mai mic în comparaţie cu anii trecuţi. „Înţeleg că 59% dintre elevi au promovat bacalaureatul. Asta înseamnă un număr de 86.000 de elevi care vor obţine diploma de bacalaureat, număr puţin mai mic decât cel din anii trecuţi. În tranşa de vârstă care dă bacalaureatul avem aproximativ 230.000 (cei născuţi în 1996) de copii. Asta înseamnă că 37% din tranşa de vârstă a obţinut bacalaureatul”, scrie Funeriu. Update 2. La Cluj, 73,96% dintre cei care au susţinut examenul de bacalaureat în 2014 la Cluj au luat note de trecere. La Cluj sunt 10 note de 10 la bac 2014. Rezultate Bacalaureat 2014 Update 1. Ministerul Educaţiei arată că, după centralizarea a 97,19% din notele de la probele scrise, 58,99% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în sesiunea iunie – iulie 2014. 58,99% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul, potrivit primelor rezultate Bacalaureat 2014, centralizate până la ora 12:00 Procentul este mai mare cu 3%, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013, când acesta era de 55,52%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99: 24.497. Pe discipline, situaţia arată astfel: la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), din totalul celor 137.180 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), din totalul celor 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40% ) au obţinut medii peste 5. La proba scrisă obligatorie a profilului E)c), din cei 137.665 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au reuşit să obţină medii peste 5, iar la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d), din cei 128.772 de absolvenţi, 107.164 (80,16%) au obţinut medii peste 5. Din totalul celor 161.682 de absolvenţi înscrişi, s-au prezentat 146.781. Alţi 10.361 au absentat. 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Rezultatele înregistrate înainte de contestaţii se vor afişa până luni, 7 iulie, zi în care absolvenţii vor putea depune contestaţii (între orele 12:00-16:00). Acestea urmează să fie soluţionate în intervalul 8-10 iulie. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe data de 11 iulie. Rezultate Bac 2014 din judeţe:   Bucureşti Cluj Sibiu Braşov Dolj Timiş Iaşi Prahova Constanţa Brăila Rezultate Bac 2014, pe Edu.ro. Cum se rezolvă contestaţiile Contestaţiile se depun la centrele de examen unde elevii au susţinut examenele. Comisia care recorectează lucrările este condusă de preşedinte – inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului în care se organizează centrul. În cazul în care se organizează centre judeţene de  contestaţii, inspectorul şcolar numit în calitate de preşedinte trebuie să fie altul decât cei numiţi în comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti. De asemenea, din comisie mai face parte un  vicepreşedinte – un inspector şcolar de specialitate; 1 – 2 secretari – informaticieni, inspectori şcolari de specialitate, profesori; membri – profesori evaluatori – câte doi profesori, de regulă cu gradul didactic I,pentru fiecare disciplină şi pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situaţii justificate, pot fi numiţi evaluatori şi profesori cu gradul didactic II. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Cum s-a desfăşurat examenul de Bac 2014 Pe discipline, cei mai mulţi elevi de clasa a XII-a s-au înscris la ultima probă de examen. Pentru prima probă de bacalaureat, proba scrisă la limba română, s-au înscris 143.968 de absolvenţi ai clasei a XII-a. Pentru proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie, s-au înscris 145.625 de elevi. Dintre aceştia, cea mai mare parte au dat examenul la Matematică – 107.439, iar 38.186 proba la Istorie. La ultima probă de la Bacalaureat 2014 s-au înscris 146.208 de absolvenţi de clasa a XII-a. Dintre aceştia, 60.595 susţin examenul la Biologie, 50.924 la Geografie, 8.499 la Fizică, 7.913 la Chimie, 6.020 la Informatică, 5.809 la Logică, 1.580 la Economie, 1.419 la Psihologie, 2.709 la Sociologie şi 740 la Filosofie. Potrivit calendarului de examen, afişarea rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie, până în ora 12.00, la centrele de examen unde candidaţii au susţinut probele scrise. În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile, între orele 12.00 – 16.00,  Acestea urmează a fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultate Bacalaureat 2014 finale vor fi făcute publice în data de 11 iulie. A doua sesiune a examenului de bacalaureat din 2014 va avea loc în perioada 18-29 august, în 4 septembrie fiind programată afişarea rezultatelor finale. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Ce rezultate au fost anul trecut Anul trecut, la sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului, promovabilitatea a fost de 55,4%, potrivit rezultatelor finale, înaintea contestaţiilor. Potrivit aceloraşi rezultate, au promovat bacalaureatul 62 la sută dintre absolvenţii de clasa a XII-a din promoţia 2012 – 2013 şi 30,6 la sută din absolvenţii promoţiilor anterioare. Pentru filiera teoretică, procentul de promovare, după afişarea rezultate Bacalaureat, a fost de 83,62 la sută, pentru filiera vocaţională – 72,96 la sută, iar pentru cea tehnologică – 37,32 la sută. După soluţionarea contestaţiilor şi publicarea rezultate Bacalaureat finale, promovabilitatea la nivel naţional a crescut cu un procent, la 56,4%, 63,1 la sută dintre absolvenţii promoţiei 2012 – 2013 şi 31,7 la sută dintre absolvenţii promoţiilor anterioare promovând examenul. În prima sesiune a bacalaureatului s-au înscris 188.842 de candidaţi şi s-au prezentat 175.513, dintre care 320 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Rezultate Bacalaureat 2014, pe Edu.ro. Se ia în calcul o a treia sesiune de Bac O parte a modificărilor aduse Legii educaţiei se referă la absolvenţii de liceu care nu au luat bacalaureatul. Astfel, se introduce posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni de Bac, pentru cei care nu au promovat examenul în anii precedenţi. De asemenea, apare posibilitatea de a pregăti absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat bacalaureatul, prin meditaţii instituţionalizate, care pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a spus că prin OUG vor fi sprijiniţi cei care nu trec acest examen în cele două sesiuni anuale. „Nimeni nu s-a gandit ce se va întampla cu sutele de mii de absolvenţi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (între 2010 şi 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se întâmplă cu ei? Ce opţiuni au ei şi ce face statul pentru a le oferi o alternativă? Îi lăsăm să devină o problemă socială doar pentru că n-au reuşit să treacă un examen? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusivă, prin care vrea să ofere o şansă fiecărui elev. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie să aplicăm politici diferenţiate în funcţie de performanţe: cei merituoşi trebuie promovaţi, trebuie recompensaţi – iar ultimii ani chiar au însemnat eforturi în plus pentru toţi cei care au obţinut rezultate foarte bune -, iar cei care eşuează la acest examen nu trebuie abandonaţi”, a declarat Pricopie.

Sursa: Gandul.info

Suspiciuni de fraudă la Evaluarea Naţională în judeţul Gorj. Elevi, chemaţi la audieri

Toţi elevii unei clase de la Şcoala Generală Poiana Seciuri, judeţul Gorj, au fost chemaţi la audieri, în calitate de martori într-un dosar privind suspiciuni de fraudă la Evaluarea Naţională. Aproximativ 30 de elevi de la Şcoala Generală Poiana Seciuri, comuna Bustuchin, au fost chemaţi la audieri într-un dosar privind suspiciuni de fraudă la Evaluarea Naţională. Adolescenţii au fost solicitaţi în calitate de martori, relatează Digi24. Anchetatorii au solicitat DVD-urile cu imagini de la camerele de supraveghere din toate centrele de examen din judeţul Gorj. În plus, percheziţii au fost făcute şi la o şcoală din Târgu Jiu, fiind comparate notele din catalog cu mediile obţinute la Evaluarea Naţională.

Sursa: Gandul.info

Bacalaureat 2014, aproape de pragul psihologic

Cincizeci şi nouă la sută din absolvenții clasei a XII-a au promovat examenul de bacalaureat din sesiunea iunie 2014, arată centralizarea datelor efectutată de Ministerul Educației Naționale (MEN). Procentul este mai mare cu 3% față de anul trecut, când s-a înregistrat o promovabilitate de 56,44%. Cele mai multe medii obținute au fost de 8, iar cele mai bune rezultate au fost obținute de elevii care au susținut proba de Limba și literatura maternă (94,4% au primit note peste 5). Dintre cei peste 161.000 de participanți, 273 de absolvenţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Statistica ultimilor ani ne arată că rezultatele la bacalaureat se îmbună¬tățesc, după ce rata promovabilității a scăzut dramatic o dată cu introducerea, în 2010, a camerelor video de supraveghere a sălilor de examen. Astfel, în 2012 a fost înregistrat cel mai scăzut nivel de promovare a bacalaureatului, cu numai 44,41% din absolvenți care au obținut media de trecere. În total, între 2010 și 2013 nu au promovat examenul de bacalaureat 209.000 elevi, potrivit ministrului Educației, Remus Pricopie. Totuși, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, cel care a decis introducerea camerelor de filmat la bacalaureat, a menționat că, în ciuda procentului mai bun de promovare de anul acesta, în realitate numărul de elevi care au trecut examenul este mai mic decât în anii trecuți. “Înțeleg că 59% din elevi au promovat bacalaureatul. Asta înseamnă un număr de 86.000 de elevi care vor obține diploma de bacalaureat, număr puțin mai mic decât cel din anii trecuți. În tranșa de vârstă care dă bacalaureatul avem aproximativ 230.000 (o parte născuți în 1996, o parte în 1995) de copii. Asta înseamnă că doar 37% din tranșa de vârstă au obținut bacalau¬reatul”, a explicat Daniel Funeriu, ¬într-un comentariu public. Mită pentru o notă de trecere Nici sesiunea de bacalaureat de anul acesta nu a fost lipsită de scandaluri de fraudă și chiar de rețineri printre profesori. Astfel, la Arad, procurorii au găsit în casele a trei profesori circa 10.000 de euro despre care se bănuiește că ar fi provenit din mita dată de unii candidați la bacalaureat. Mai grav e că inspectorul general adjunct din județ ar fi fost implicat în această intermediere, alături de un alt inspector și o profesoară. Cei trei ar fi primit de la elevi între 300 și 500 de euro, în funcție de disciplină, pentru a obține note de trecere, potrivit anchetatorilor. Inspectorul școlar adjunct a fost demis din funcție, după ce a fost reținut pentru 24 de ore. Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat se vor afișa pe 11 iulie, după soluționarea contestațiilor care vor putea fi depuse doar azi, până la ora 16.00. EXAMEN Situaţia, pe discipline proba scrisă de Limba şi literatura română E) a): din 137.180 de absolvenţi, 108.234 (78,90%) au obţinut medii peste 5 proba scrisă de Limba şi literatura mater¬nă E) b): din 6.658 de absolvenţi, 6.285 (94,40%) au obţinut medii peste 5 proba scrisă obligatorie a profilului E) c): din 137.665 de absolvenţi, 107.002 (77,72%) au obţinut medii peste 5 proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E) d): din 128.772 de absolvenţi, 107.164 (80,16%) au obţinut medii peste 5

Sursa: Romanialibera.ro

Pricopie: Elevii care nu au promovat Bacalaureatul vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. „Felicitări tuturor absolvenţilor de liceu, care au susţinut, zilele acestea, examenul de Bacalaureat! Le urez succes pe mai departe celor care au promovat şi, totodată, îi încurajez pe cei care nu s-au pregătit suficient să-şi păstreze încrederea în forţele proprii şi să înveţe mai mult pentru următoarele sesiuni de examen. Rezultatele acestui examen reflectă munca depusă atât de elevi, cât şi de profesori de-a lungul celor patru ani de liceu. Există, desigur, o departajare în funcţie de performanţe, dar este foarte important că elevii care nu au promovat Bacalaureatul în sesiunea de vară vor fi sprijiniţi pentru a obţine performanţă în viitor. Ei nu sunt şi nu trebuie să se simtă abandonaţi”, a spus Remus Pricopie. Ministrul Educaţiei a mulţumit cadrelor didactice care s-au implicat în buna organizare şi derulare a probelor de anul acesta. Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat duminică rezultatele parțiale la sesiunea din vară a examenului de Bacalaureat: 59,06% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul. Procentul este mai mare cu 3%, comparativ cu situaţia parţială centralizată în iulie 2013, când acesta era de 55,52%. În rândul celor promovaţi, cele mai multe medii au fost înregistrate pe segmentul 8 – 8.99.

Sursa: Romanialibera.ro

Explicatiile ministrului Pricopie pe ordonanta din Educatie (Video)

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, sustine ca ordonanta de urgenta 49/2014 de modificare a Legii Educatiei Nationale, adoptata de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discutii si negocieri cu profesori, directori de scoli, rectori, sindicate, asociatii de elevi si parinti, reprezentanti ai autoritatilor locale. Pricopie afirma ca sunt corecturi absolut necesare. „Nu sunt schimbari care sa bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare.

PSD, atac la Basescu pe Educatie: Noi nu-i abandonam pe cei care nu iau un examen

Legea Educatiei, adoptata in 2011, cuprindea o serie de masuri gresite sau pur si simplu inaplicabile (de exemplu: titularizarea la nivel national a cadrelor didactice in urma unui examen desfasurat la nivel de unitate de invatamant – masura contestata de la bun inceput de sistem – sau regulile de functionare a consiliului de administratie al unitatilor de invatamant). Emiterea acestei ordonante a fost anuntata cu mai multe saptamani in urma si a aparut ca o necesitate pentru ca anul scolar 2014-2015 sa inceapa in bune conditii”, afirma Pricopie.

Basescu: Ordonanta de modificare a Legii educatiei face din Educatie un chiosc de diplome In opinia ministrului Educatiei, „acest guvern a facut multe reparatii in zona educatiei, care au dus la stabilizarea si echilibrarea sistemului, incepand cu masurile salariale reparatorii, cresterea salariilor mici, cresterea constanta a bugetului si refacerea statutului acestei profesii in Romania”. Necesitatea modificarii Legii educatiei, in opinia ministrului Pricopie, este dictata de faptul ca „ea nu a fost realizata in 2011 prin consultari si dialog cu profesorii, parintii si societatea civila”, in timp, descoperindu-se constant „efecte negative ale unor prevederi insuficient gandite si pregatite”, care impun corecturi intr-un „proces continuu, de adaptare la realitate”.

Bacalaureat: Sesiune speciala in primavara si meditatii platite de stat pentru nepromovati

„Se vorbeste mult despre Bacalaureat si despre intentia acestei OUG de a veni in sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni insa din fosta guvernare nu s-a gandit ce se va intampla cu sutele de mii de absolventi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (intre 2010 si 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se intampla cu ei? Ce optiuni au ei si ce face statul pentru a le oferi o alternativa? Ii lasam sa devina o problema sociala doar pentru ca n-au reusit sa treaca un examen? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusiva, prin care vrea sa ofere o sansa fiecarui elev. Sigur, asta nu inseamna ca nu trebuie sa aplicam politici diferentiate in functie de performante: cei merituosi trebuie promovati, trebuie recompensati – iar ultimii ani chiar au insemnat eforturi in plus pentru toti cei care au obtinut rezultate foarte bune-, iar cei care esueaza la acest examen nu trebuie abandonati”, afirma ministrul. Potrivit ministrului Educatiei, multe din modificarile OUG despre care se vorbeste acum vizeaza intarirea calitatii, dar si a sprijinului acordat tinerilor elevi si studenti. „Aici vedem diferenta de gandire: noi credem ca statul trebuie sa fie responsabil si sa intinda o mana de ajutor catre toti elevii. Conform strategiei Europa 2020, asumata de Romania, ponderea populatiei cu studii superioare si varsta intre 30 si 34 de ani ar trebui sa fie de peste 25%, fata de 40% la nivel european. Cum atingem acest obiectiv daca nu ii sustinem si nu ii incurajam pe absolventi? Putem atinge acest procent specific unei societati dezvoltate si fara sa reducem standardele de calitate! Or, in acest sens am gandit multe din modificarile OUG despre care se vorbeste acum: intarirea calitatii, dar si a sprijinului acordat tinerilor elevi si studenti”, explica Pricopie. Ministrul Educatiei afirma ca „trebuie inteles ca nu este vorba doar de o masura, ci de o viziune, exprimata prin decizii”.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

VIDEO Vin vremuri bune pentru cultură? „Avem o mare lipsă de educaţie în zona de administrare a culturii“

Competiţia pentru „Capitală culturală europeană” a animat oraşele din România: cele care candidează îşi fac strategii, celelalte nu vor să rămînă mai prejos. Au loc festivaluri şi evenimente culturale de tot felul. INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live   Au apărut mai multe organizaţii neguvernamentale care se ocupă de proiecte culturale. Iar din 2014, Comisia Europeană a lansat programul „Europa creativă”. Vin vremuri bune pentru cultură? Între Stat şi organizaţii neguvernamentale, cine şi cum croieşte strategiile culturale în România? Şi la ce sînt bune, de fapt, politicile culturale?   Invitate: Raluca Pop, preşedinte, şi Ioana Tamaş, secretar – Asociaţia „Metru cub – resurse pentru cultură”.

Ioana Tamaş: „E foarte bine să fii în domeniul acesta, pentru că toate reflectoarele sunt brusc îndreptate pe cultuiră, se descoperă dimensiunea socială a culturii, cea economică, marele potenţial pe care îl are pentru turism. Toate ramificaţiile pe care cultura le are dincolo de prestanţa scenică pe care noi o vedem ca spectatori, modul foarte sensibil de a acţiona în societate la nivel intelectual, economic, sunt aboslut reale. Acum se descoperă cum cultura poate face şi altceva decât entertaining sau decor.“

Raluca Pop: „Există nişte studii care arătau, în 2009, că instituţiile culturale şi creative aveau o pondere economică mai mare decât alte domenii pe care le percepem ca fiind mai importante, precum transporturile.“

Ioana Tamaş: „Coeziunea socială o putem fragmenta: capitala culturală atrage atenţia – mobilizează multe instituţii şi mulţi cetăţeni – asupra vieţii oraşului. Investiţia în cultură produce cetăţeni mult mai implicaţi. Nu sunt atât de puţini bani în cultură: 0,7% este şi bugetul Poloniei pentru cultură. Cred că doar în 2007 a depăşit 1%, când Sibiul a fost capitală culturală europeană. Plângerea asta continuă mi se pare că ar mai bine să se îndrepte spre cum sunt cheltuiţi banii respectivi. Important este cum se cheltuie acei bani.“

Raluca Pop: „Cred că, în momentul de faţă, ar trebui să ne concentrăm pe mai multe tipuri de artă şi tipuri de actori care fac cultură publică, pentru a fi eligibili pentru ceea ce înseamnă finanţare: luarea în serios şi ascultarea operatorilor culturali nonprofit. Organizaţiile care se ocupă de acest lucru sunt foarte puţin recunoscute. Cultura publică poate fi făcută de ONG-uri, iar acest lucru presupune, ulterior, mai multe măsuri.“ Ioana Tamaş: „Deşi suntem la aproape 25 de ani după revoluţie, încă ţinem cu dinţii de nişte instituţii publice şi de un singur model de a face cultură, acea cultură bine de etalat. ONG-urile sunt intotdeauna proactive. Problema e cum decide autoritatea publică, sau sacul mare de bani, să le răspundă, să-i legitimeze şi să-i creadă pe cuvânt.“

Raluca Tamaş: „În România, lupta politică din prezent va sabota complet planurile pentru un astfel de demers. Nu avem cultura politică a administraţiei publice pentru a avea un astfel de demers (de a promova un oraş românesc drept capitală culturală europeană, n.r.)“

Ioana Tamaş: „Avem o mare lipsă de educaţie în zona de administrare şi gândire sistemică a culturii în România. Politice culturale, dacă nu sunt gândite pe termen lung, degeaba le facem. Strategia pe 10 ani, care e o noutate în România – să fie propusă, să fie bugetată – dacă nu-şi iau o iniţiativă de a proiecta pe o durată de 10 ani, se joacă degeaba. Politica culturală pe 10 ani prinde forma prin forţa celor care fac cultură, care performează şi pun în pagină acte artistice.“

Sursa: Adevarul.ro

Rectorii saluta posibilitatea de a conduce pe viata universitatile de stat: O abordare moderna, capabila sa permita o dezvoltare graduala a sistemului de educatie

Consiliul National al Rectorilor din Romania „apreciaza pozitiv aspectele incluse in OUG nr.49/2014″”. Schimbarile aduse legii educatiei „reprezinta o abordare moderna, capabila sa permita o dezvoltare graduala a sistemului de educatie”, sustine Consiliul, condus pana in urma cu un an de Ecaterina Andronescu. De asemenea, rectorii isi exprima aprecierea pentru colaborarea pe care au avut-o cu ministrul delegat Mihnea Costoiu „in procesul de elaborare al OUG” si isi exprima „ingrijorarea” cu privire la criticile care au fost aduse acestor modificari. • Amintim ca ordonanta de urgenta promovata de Guvernul Ponta le da rectorilor posibilitatea de a sta in functii „pe viata”, elimina total incompatibilitatea rector-parlamentar, acorda invatamantului superior finantare suplimentara prin introducerea, pe bani de la stat, a anului pregatitor la facultate pentru elevii fara BAC • Tot prin aceasta OUG universitatile vor putea organiza programe de doctorat si la frecventa redusa, universitatile particulare vor putea fi infiintate si de persoane fizice, in mana carora se intoarce tot patrimoniul universitatii dobandit inclusiv prin taxe de la studenti daca fondatorii cer desfiintarea, universitatile private nu mai trebuie sa respecte legea in atributii, mandate si structura Guvernul Ponta a adoptat in urma cu o saptamana o Ordonanta de urgenta care aduce 97 de modificari la Legea Educatiei Nationale. Luni, 30 iunie, „Ordonanta de urgenta nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative” a fost publicata in Monitorul Oficial. OUG prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de BAC, pregatirea elevilor fara bacalaureat la facultate – cu finantare de la stat, crearea modalitatii ca rectorii de la stat sa fie in functie pe viata, posibilitatea ca o persoana fizica sa fondeze o universitate in mainile careia sa se intoarca apoi patrimoniul acesteia, reintroducerea doctoratului la frecventa redusa. Ordonanta care decapiteaza intreaga Lege a Educatiei Nationale din 2011 a fost aspru criticata de fostul ministru al Educatiei, Mircea Miclea, iar studentii au cerut demisia ministrului pentru Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, „pentru dezastrul din sistem cauzat de schimbari legislative demne de tarile din lumea a treia”. Citeste mai jos comunicatul integral al Consiliul National al Rectorilor din Romania si vezi cine conduce institutia „Consiliul National al Rectorilor din Romania, in calitate de reprezentant al mediului universitar si partener de dialog al Ministerului Educatiei Nationale, apreciaza pozitiv aspectele incluse in OUG nr.49/2014 de modificare a Legii 1/2011, in mod deosebit cu privire la facilitarea posibilitatilor de dezvoltare a activitatii universitatilor romanesti, de intarire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum si de consolidare a statutului institutional al universitatilor romanesti. Dorim in acest context, cu titlu de exemplu, sa apreciem prevederea conform careia cifra de scolarizare a universitatilor poate fi marita pentru studentii straini, intr-o limita bine definita. Masura ofera deschidere universitatilor romanesti si poate reprezenta un fundament solid pentru dezvoltarea dimensiunii internationale a sistemului universitar romanesc. Definirea clara a mobilitatilor academice interne si internationale, ca fiind un drept al studentilor si doctoranzilor, institutionalizarea functionala a centrelor de orientare si consiliere in cariera, precum si alte prevederi ale OUG 49/2014, constituie solutionarea unor probleme cu care se confrunta de o buna perioada de timp universitatile romanesti, venind astfel in intampinarea nevoilor studentilor. Departe de a fi o raritate in peisajul academic international, organizarea de doctorate in regim de frecventa redusa, reprezinta o racordare a sistemului educational romanesc la practicile internationale si asigura egalitatea de sanse in ceea ce priveste accesul specialistilor la pregatirea profesionala de inalta tinuta stiintifica conferita de studiile doctorale, in foarte multe dintre cazuri in stransa conexiune cu o cariera profesionala de succes. Prin urmare, suntem convinsi ca pregatirea doctorala poate fi realizata atat cu frecventa, cat si in conditiile unui sistem de frecventa redusa, daca acesta este organizat si tratat intr-o maniera riguroasa si serioasa, calitatea unei teze de doctorat fiind evaluata prin proceduri specifice, care raman neschimbate, competentele dobandite de absolventul de studii doctorale fiind cele care trebuie evaluate in vederea acordarii titlului, si nu forma de invatamant. Fara a genera reducerea standardelor de calitate si de performanta in sistemul universitar, consideram ca modificarile aduse LEN reprezinta o abordare moderna, capabila sa permita o dezvoltare graduala a sistemului de educatie, generand o flexibilitate asteptata si necesara in vederea sustinerii autonomiei universitare si oferind instrumente adecvate in vederea indeplinirii misiunii asumate de catre universitatile romanesti.

Luand in considerare aspectele mentionate, ne exprimam ingrijorarea cu privire la o serie de critici neintemeiate aduse prevederilor OUG nr. 49/2014, aspecte care pot afecta grav prestigiul international al invatamantului superior romanesc, cu posibile repercursiuni (sic!) asupra recunoasterii diplomelor. Regretam in egala masura existenta acelor mesaje critice care tradeaza intentii politicianiste, demonstrand din pacate o lipsa de interes si de preocupare pentru situatia invatamantului universitar, prin necunoasterea sau prin ignorarea problemelor reale cu care se confrunta invatamantul superior. In acest context, apreciem colaborarea Ministrului Delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica cu reprezentantii universitatilor romanesti in procesul de elaborare al OUG, precum si in general, in ceea ce priveste deciziile MEN in domeniul invatamantului superior. Consideram ca modificarile aduse Legii Educatiei Nationale se constituie intr-un pas important catre crearea unui sistem educational previzibil, transparent, dar mai ales echitabil, care sa recompenseze performanta si creativitatea. Presedinte Prof.univ.dr. Cimpeanu Sorin Mihai Rector, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Vicepresedinti Prof.univ.dr.Abrudan Ioan Vasile Rector, Universitatea „Transilvania” din Brasov Prof.univ.dr.Bondrea Ioan Rector, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Prof.univ.dr.Darie George Rector, Universitatea Politehnica din Bucuresti Prof.univ.dr.Dediu – Sandu Dan Rector, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti Prof.univ.dr.Dumitrescu Corina Adriana Rector, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti Prof.univ.dr.Nastase Pavel Rector, Academia de Studii Economice din Bucuresti Prof.univ.dr.Folcut Ovidiu Rector, Universitatea Romano-Americana din Bucuresti Prof.univ.dr.Giurma Ion Rector, Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi Prof.univ.dr.Pirtea Marilen Gabriel Rector, Universitatea de Vest din Timisoara Prof.univ.dr.Pop Ioan Aurel Rector, Universitatea „Babes Bolyai” din Cluj-Napoca Prof.univ.dr. Sinescu Ioanel Rector, Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti Secretar General Prof.univ.dr.Breaz Valer Daniel Rector, Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia” Fostul ministru al Educatiei Ecaterina Andronescu a condus Consiliul National al Rectorilor din 2004 pana in 2013, iar de anul trecut este presedinte de onoare al Consiliului, potrivit EVZ.ro La alegerile de anul trecut, Danut Tiberius Epure – fostul rector al Universitatii Ovidius din Constanta care a fost retinut de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru luare de mita – a fost ales in functia de vicepresedinte al Consiliului National al Rectorilor, pozitie din care a fost suspendat dupa actiunea DNA. Ce castiga Rectorii prin Ordonanta de Urgenta care modifica Legea Educatiei:

1. Rectorii pot ramane in functii pe viata Ordonanta spune ca “o persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete”. Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, a explicat pentru HotNews.ro ca “daca esti la al doilea mandat si te-ai suspendat 2 zile din functia de rector, poti sa intri la al treilea mandat pentru ca nu a fost complet al doilea mandat. Faci al treilea mandat, te suspenzi iar 2 zile, candidezi a patrea oara samd. (…) Poti sa fii rector cat vrei, pentru ca este vorba de doua mandate succesive complete”. Doua persoane pot face de asemenea rocada si pot imparti functia de rector cat doresc, pentru ca OUG spune ca nu poti avea mai mult de “doua mandate succesive”. 2. Scapa total de incompatibilitatea rector-parlamentar Prima etapa in eliminarea incompatibilitatii rector-parlamentar a fost facuta de Ecaterina Andronescu tot printr-o ordonanta de urgenta care a modificat Legea Educatiei, in decembrie 2012, cand a abrogat articolul care prevedea ca persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita concomitent si functia de rector. Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) a remarcat insa ca Guvernul Ponta a facut acum miscarea decisiva de eliminare a incompatibilitatilor. “Avand in vedere ca textul Constitutiei prevede ca functia de parlamentar e incompatibila cu functia publica de autoritate”, OUG a specificat clar ca functiile de conducere din universitate nu sunt functii publice de autoritate. 3. Universitatile pe care le conduc vor putea inmatricula cu 10% mai mult studenti decat stabileste ARACIS ca le este capacitatea de scolarizare = Mai multi bani la universitate Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior are printre activitati aceea de a stabili capacitatea de scolarizare a programelor de studii ale universitatilor. Adica stabileste cati studenti poate “educa” maxim o facultate. OUG prevede insa ca Ministerul Educatiei va putea suplimenta cifra de scolarizare a unei universitati, cu pana la 10% din capacitatea stabilita de ARACIS. “Este o modalitate prin care Ministerul Educatiei poate sa redistribuie resurse si locuri pentru cei catre care doreste, pentru cei loiali”, a explicat pentru HotNews.ro fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea. 4. Rectorii universitatilor private pot sa nu respecte legea educatiei in atributii si durata mandatelor OUG modifica articolul 227 din Legea Educatiei astfel: “Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizata de fondatori si aprobata de senatul universitar. Deciziile in acest sens apartin universitatii”. Mircea Miclea sustine ca “asta este o greseala, pentru ca in Legea Educatiei scria ca universitatile particulare isi pot stabili structurile, atributiile, durata mandatelor ‘cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi’. Anume ca sa nu creez doua tipuri de organisme paralele, am zis ca trebuie sa se respecte strict prezenta lege. Ori OUG taie exact respectarea legii. Deci daca faci o universitate particulara, nu mai trebuie sa respecti prevederile actualei legi privitoare la durata mandatelor etc, decizia apartine numai universitatilor. Universitatile vor putea decide la ce varsta sa fie o persoana rector, cat e durata mandatelor, pentru ca totul e la decizia lor. Universitatile particulare pot face tot ce doresc ele”.

5. Patrimoniul universitatilor private se poate transforma intr-un business

Ordonanta de Urgenta spune si ca universitatile pot fi infiintate si de persoane fizice. “Este extrem de riscant”, avertizeaza Mircea Miclea, care explica faptul ca in Legea Educatiei Nationale “am spus ca universitatile pot fi fondate numai de fundatii sau asociatii, nu tu ca persoana fizica”. Amintim ca primii care au incercat sa modifice legea in acest sens au fost Petru Filip si Catalin Croitoru (ambii fosti parlamentari PDL, ulterior trecuti la PSD), iar Curtea Constitutionala a decis in 2012 ca modificarea Legii Educatiei Nationale care faciliteaza trecerea patrimoniului universitatilor private in mainile fondatorilor este neconstitutionala. Ulterior, in iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constitutiei a adoptat un amendament care prevede ca universitatile isi gestioneaza „direct si nemijlocit patrimoniul”. Mircea Miclea a explicat ca dupa adoptarea acestei ordonante “eu, ca persoana fizica, infiintez o universitate privata, pot sa imi fac reguli fara sa tin cont de lege, din banii din taxe maresc patrimoniul, pe care nu platesc impozite in regim normal, cer desfiintarea universitatii si patrimoniul ramane al meu. Este un business extrem de bun”. 6. Universitatile au liber la organizarea de doctorate fara frecventa Ordonanta de Urgenta stabileste ca, de acum inainte, la invatamantul superior doctoratul se poate organiza si in regim de frecventa redusa. “Daca va uitati la toti cei cu imposturi la doctorat, toti au facut doctoratul in regim de frecventa redusa. Eu am scris in legea educatiei ca doctoratul se face exclusiv in regim de zi. Atunci sansa de a frauda era mica, pentru ca asta este ceea ce faci, te duci la doctorat pentru ca ai o vocatie. Nu sa te trezesti ca esti parlamentar sau altceva si spui: ia sa imi si eu un doctorat sa mi se spuna doctor. De asta am zis ca se face doar in regim cu frecventa. Din nou se deschide poarta de a face teze de doctorat foarte proaste, pentru ca majoritatea covarsitoare a tezelor proaste sunt facute de cei de la forma de invatamant cu frecventa redusa, care nu au vocatie”, a declarat Mircea Miclea. 7. A treia sesiune de Bacalaureat – o sansa pentru fabricile de diplome sa aiba mai multi clienti Ordonanta prevede posibilitatea organizarii unei a treia sesiuni de Bacalaureat. Textul OUG: “in cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat speciala, aprobata prin ordin al ministrului educatiei nationale”.

8. Bani in plus de la stat catre universitati, pentru a-i pregati pe elevii care n-au luat Bacalaureatul OUG prevede ca “pentru absolventii de liceu care nu au sustinut/nu au promovat examenul de bacalaureat national, statul poate asigura, din finantarea de baza sau din alte surse de finantare, organizarea de cursuri de pregatire pentru examenul de bacalaureat”. “Daca acesti absolventi nu au beneficiat de cursurile tot gratuite oferite de stat pana la Bacalaureat, adica de scoala, la ce bun sa le mai platesti alte cursuri? Nu vad aici deloc valoare adaugata. Cred ca ar fi fost mult mai bine sa fi fost indrumati spre scoli postliceale. Platesti aceste cursuri daca vrei neaparat cat mai multi absolventi cu Bacalaureat ca sa avem cat mai multi studenti pentru fabricile de diplome. Acesta nu este un interes dictat de piata muncii, pentru ca atunci ar fi vazut ca este o criza de muncitori cu studii medii, de absolventi de scoli postliceale”, a explicat pentru HotNews.ro Mircea Miclea.

Sursa: Hotnews.ro

REACŢIA rectorilor după ce guvernul a introdus doctoratul la fără frecvenţă. Fost ministru al Educaţiei: „Lucrările de doctorat suspecte de plagiat provin de aici”

Introducerea prin ordonanţă de urgenţă a doctoratului cu frecvenţă redusă la cel de-al treilea ciclu de studiu la învăţământul superior a împărţit mediul universitar în două tabere. Unii rectori se tem că acestă măsură va încuraja universităţile să mărească numărul de locuri la doctorat şi să scadă calitatea, iar un fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, se arată extrem de tranşant: „Lucrările de doctorat de proastă calitate şi acuzate de plagiat provin de la frecvenţă redusă”. Pe de altă parte, rectori precum Mihai Cîmpeanu, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, se declară în favoarea acestei forme de doctorat. ”Un director de bancă are şi el dreptul la studii doctorale”, a declarat el pentru Gândul. Ordonanţa prin care guvernul a modificat legea educaţiei naţionale cuprinde printre cele 97 de articole modificate şi unul referitor modul în care se desfăşoară studiile doctorale. Astfel, la articolul 140 din legea educaţiei se arată că se introduce o nouă prevedere: ”prin excepţie de la programele de studii universitare de doctorat se pot organiza şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Cu alte cuvinte, universităţile pot decide dacă organizează doctorate la frecvenţă redusă”. Înainte de 2011, exista posibilitatea de a-ţi face doctoratul la fără frecvenţă, o practică la care s-a renunţat în urmă cu trei ani. Fiecare Universitate poate decide Rectorul Universităţii Babeş Bolyai: ”Nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigenţa”  Aurel Pop, rectorul de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, arată că universitatea pe care o conduce nu se gândeşte să introducă forma de doctorat cu frecvenţă redusă. „O universitate serioasă este o universitate care conservă ceea ce are deja. Chiar dacă există cereri din partea unor oameni respectabili pentru a-şi face doctoratele la frecvenţă redusă, nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigenţa”, a spus Ioan Aurel Pop. Rectorul este un susţinător al publicării online a tutoror lucrărilor de doctorat, aşa cum a propus gândul recent. „Noi deja am cerut Ministerului Educaţiei să publice lucrările. Suntem absolut de acord cu publicarea tuturor lucrărilor”, a mai spus rectorul Ioan Aurel Pop. Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pîrtea, susţine că  organizarea de doctorate cu frecvenţă redusă constituie de fapt „o provocare care va genera efecte directe asupra calităţii corpului profesoral, dar mai ales asupra cercetării ştiinţifice asociate programelor doctorale de studii”. Rectorul spune că forma de doctorat la frecvenţă redusă există în universităţile din multe ţări europene, printre care Franţa şi Germania, dar mai ales în SUA, însă România nu-şi poate permite după atâtea scandaluri cu doctoratele să organizeze astfel de studii. „Este cunoscut faptul că, programele de studii doctorale cu frecvenţă au constituit un prilej de a îmbina activitatea de cercetare ştiinţifică cu activitatea didactică a doctorandului şi implicit cu implicarea acestuia în activităţi de predare sub directa coordonare a conducătorului de doctorat sau a coordonatorului de disciplină”, spune rectorul, care recunoaşte că şi el şi mulţi alţi români care au titlul de doctor au făcut doctoratul la frecvenţă redusă. „Dar atunci aşa era legislaţia, iar doctoratul era o formă de învăţământ postuniversitar, acum face parte din procesul Bologna şi este al treilea ciclu de educaţie din învăţământul universitar. Acestă măsură va încuraja universităţile să mărească numărul de locuri la doctorat şi să scadă calitatea. Per ansamblu însă, nu considerăm reintroducere studiilor doctorale cu frecvenţă redusă, chiar dacă prin excepţie, ca fiind un pas în ameliorarea calităţii studiilor doctorale”, a spus Marilen Pîrtea. Rectorul Mihai Cîmpeanu: ”Un director de bancă are şi el dreptul la studii doctorale” De la Iaşi, Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, spune că universităţile au organizat doctorate la frecvenţă redusă şi înainte de legea educaţiei adoptată în 2011. „Probabil că vom organiza şi noi o astfel de formă de învăţământ pentru doctorat, dar vom păstra aceleaşi obligaţii de calitate. Atâta vreme cât păstrăm aceleaşi standarde de calitate nu cred că va scădea calitatea lucrărilor de doctorat. Mai curând îi ajutăm pe cei care deja lucrează şi vor să urmeze şi doctorat. Cred că forma de organizare nu este singurul factor pentru calitate, este un factor important, dar contează ce studiază doctorandul”, a spus Vasile Işan. O universitate care va organiza doctorat la frecvenţă redusă este Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Rectorul Mihai Cîmpeanu arată că universitatea pe care o conduce are astfel de cereri din doctorat. „Un director de bancă are şi el dreptul la studii doctorale, dar pentru că timpul nu-i permite să vină zilnic la universitate poate opta pentru forma cu frecvenţă redusă. Există un interes pentru o astfel de formă de învăţământ”, a spus Mihai Cîmpeanu. Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a spus pentru gândul că instituţia pe care o conduce  va lua o decizie privind organizarea doctoratelor cu frecvenţă redusă, săptămâna viitoare, când se va întruni consiliul de admnistraţie. Mircea Miclea: „Lucrările de doctorat de proastă calitate şi acuzate de plagiat provin de la frecvenţă redusă” În timp ce rectorii admit posibilitatea organizării de doctorate la frecvenţă redusă, foştii miniştri ai Educaţiei arată că o astfel de măsură nu face decât să scadă calitatea tezelor. Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei, susţine că toate studiile arată că cele mai performante doctorate sunt cele în regim cu frecvenţă. „Altfel spus, dacă ai o vocaţie pentru cercetare îţi dedici timp special pentru a realiza această vocaţie în ciclul numit ciclul de studii doctorale, conform sistemului Bologna. Probabilitatea de a frauda doctoratul sau de a avea o lucrare de calitate slabă este foarte redusă pentru că este vorba de o implicare directă a ta”, a spus Mircea Miclea. În opinia fostului ministru, doctoratele cu frecvenţă redusă trebuie să fie „un fenomen marginal”. „Se recomandă ca aceste doctorate să fie doar în acele domenii în care nu există posibilitatea de a face doctorat la zi. Cine va veni la doctorate cu frecvenţă redusă? Vor veni oamenii cu vocaţie de cercetare ştiinţifică care să facă cercetare de calitate? Nu cred. Vor veni oameni care lucrează în alte domenii precum economia sau administraţie, care vor să aibă un titlu în plus. Se introduce de fapt un risc major de a scădea calitatea doctoratelor, chiar dacă declarativ se poate spune că lucrările îşi menţin aceeaşi exigenţă”, a mai spus Mircea Miclea. Pe de altă parte, mai arată fostul ministru, „lucrările de doctorat de proastă calitate şi acuzate de plagiat provin de la frecvenţă redusă”. În România există 33.000 de persoane care deţin titlul de doctor. Numărul de doctori de a crescut progresiv după Revoluţie, când multe dintre universităţile de stat şi particulare au organizat anual concurs pentru locurile de la doctorat. Dacă până în 1990 existau aproximativ 1500 de români cu tilul de doctor, în prezent numărul acesta estede aproximativ 33.000, potrivit calculelor gândul. De fapt, nicio instituţie a statului nu deţine numărul precis al doctorilor din România. Ministerul Educaţiei are date doar pentru perioada 2003 – 2011, iar la Institutul Naţional de Statistică sunt date doar până în anul 2009, în cadrul unei cercetări realizate printr-un program PHARE. Daniel Funeriu: „Ordonanţa este un viol în grup la adresa educaţiei naţionale” Pe lângă modificarea doctoratelor, ordonanţa de urgenţă mai prevede şi posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat, după o metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei. Despre această a treia sesiune de examen, rectorii spun că este un atentat la calitatea actului de educaţie. „Acum dacă nu aceştia absolvenţi nu au luat bacalaureat îl susţin până îl iau? Important este să se organizeze în aceleaşi condiţii ca şi celelalte două sesiuni. În plus, se vor da bani pentru pregătirea acestor elevi în universităţi şi şcoli, dar şi în prezent acest lucru are loc dar impactul este foarte mic, iar la aceste ore de pregătire vin în principal elevii buni”, a spus Marilen Pîrtea, rectorul de la Universitatea de Vest. Fost ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, nu numai că nu este de acord cu introducerea unei a treia sesiuni de examen, dar critică întreaga ordonanţă de urgenţă care modifică deopotrivă învăţământul preuniversitar şi pe cel superior. „Ordonanţa de modificare a legii educaţiei este un viol în grup la adresa educaţiei naţionale. Vinovaţi principali: dr. Victor Viorel Ponta şi Ecaterina Andronescu. E sinistru ca doi miniştri tineri să fie părtaşi la aşa ceva. Din acest moment „sistemul naţional de educaţie” este o ameninţare la adresa elevilor şi studenţilor şi nu un sprijin. Elevii, studenţii şi părinţii nu se pot aştepta la nimic bun. Păcat, pentru că prin efectele legii iniţiale România a crescut semnificativ la testele PISA, pentru prima oară în 22 de ani.” Mircea Miclea susţine că cea de fapt toate modificările aduse legii educaţiei sunt de fapt un ”pact anti-educaţie”, pentru că aduce sistemul de învăţământ în starea de dinainte de 2011. „Profesorii vor da consurs la nivel naţional şi vor fi repartizaţi de inspectorat, iar directorul doar va consemna. Acest lucru se întâmplă şi acum, dar legea educaţiei prevedea că şcoala poate organiza concurs. Oricât de prost profesor ai fi nu păţeşti nimi, directorul nu are niciun cuvânt de spus”, arată Mircea Miclea. Fostul ministru apreciază că una dintre prevederile ordonanţei va politiza de fapt şcoala. „Ministrul îl numeşte pe inspector, inspectorul orrganizează concurs pentru director. Asta înseamnă de fapt politizarea şi centralizarea excesivă a managementului şcolii. Normal era ca directorul să fie numit de către consiliul de administraţie, astfel încât şcoala să nu mai stea la mâna politicului”, a mai spus Miclea. Pe de altă parte, Mihail Hărdău, un alt fost ministru al Educaţiei, spune că toate schimbările la legea educaţiei sunt o consecinţă a faptului că în urmă cu trei ani, legea educaţiei nu a  fost dezbătută în Parlament. „Greşelile vin din urmă. a fost un pact al educaţiei care ar fi trebuit să se transforme într-o lege a educaţiei, agreată de toată lumea. Numai că nu s-a întâmplat astfel şi acum e reversul medaliei”, a spus Mihail Hărdău. Ce alte modificări aduce ordonanţa Legii Educaţiei O altă schimbarea adusă legii educaţiei arată că absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul vor primi meditaţii instituţionalizate, care pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru aceste meditaţii, plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN. Dacă în prezent, învăţământul profesional se desfăşoara în clasele IX-XI, în noua ordonanţă există posibilitatea prelungirii acestuia peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. În plus, noua modificare a legii educaţiei prevede că învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu. Noua ordonanţă prevede că elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii. Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului. Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN. În privinţa învăţământului superior, studenţii care vor să devină profesori vor putea urma atât cursurile masteratului didactic, în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie. De asemenea, ordonanţa prevede mărirea numărului de locuri pentru studenţii străini dacă aceştia vin după începerea anului universitar. Astfel, studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare. Noua lege aduce modificări şi în privinţa modului de funcţioanare a şcolilor din învăţământul preuniversitar. Astfel, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul, iar la şedinţele acestui consiliu vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi reprezentanţii elevilor dacă tematica o cere. În privinţa deciziilor din Consiliul de Adminitraţie, ordonanţa prevede că acestea pot fi luate în prezenţa a jumătate plus unu din membri. Legea Educaţiei prevedea că deciziile erau luate prin  votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie.

Sursa: Gandul.info

ANI va solicita ministerelor Educaţiei şi Sănătaţii revocarea din funcţii a lui Vasile Astărăstoae

Agenţia Naţională de Integritate va solicita ministerelor Educaţiei şi Sănătaţii revocarea din funcţii a lui Vasile Astărăstoae, după ce acesta a pierdut definitiv procesul în care a contestat decizia privind conflictul de interese, au declarat sâmbătă, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii ANI. „Având în vedere decizia instanţei, în cursul săptămânii viitoare vom solicita Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Sănătaţii revocarea din funcţii a lui Vasile Astărăstoae”, au spus reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Vasile Astărăstoae este rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi şeful Disciplinei medicină legală din cadrul IML Iaşi, instituţie pe care a condus-o din 2001 până în 2012. Vasile Astărăstoae a pierdut definitiv, la instanţa supremă, procesul în care a contestat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate privind conflictul de interese în care s-ar fi aflat. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins în 3 iulie recursul formulat de Vasile Astărăstoae împotriva deciziei din 22 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, unde preşedintele CMR ceruse anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate privind conflictul de interese. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în decembrie 2011, că Vasile Astărăstoae ar fi fost în conflict de interese şi ar fi comis abuz în serviciu când a semnat contractele de muncă şi de prestări servicii între el şi Institutul de Medicină Legală Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, instituţii pe care le conducea, precum şi cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării mai multor proiecte cu finanţare europeană. Cei doi ar fi obţinut astfel 204.759 de lei. ANI preciza că Vasile Astărăstoae a fost numit rector pentru perioada 2008 – 2012, fiind implicit şi ordonator principal de credite al UMF Iaşi. Din 1 mai 2010, Vasile Astărăstoae a participat, în baza a patru contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, la impementarea a trei proiecte cu finanţare europeană, atât în calitate de reprezentat legal al UMF Iaşi, instituţie publică parteneră în proiect, cât şi în calitate de salariat. Vasile Astărăstoae a contestat, în ianuarie 2012, raportul de evaluare al ANI, iar dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Iaşi până în 22 februarie 2013, când cauza a fost mutată, la cererea acestuia, la Curtea de Apel Piteşti. În 22 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care în 3 iulie a dat o decizie irevocabilă în acest dosar. Potrivit Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”. Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit, joi, că sintagma „aceeaşi funcţie” folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. Astfel, interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese. Vasile Astărăstoae a fost reclamat de Agenţia Naţională de Integritate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice. În aprilie, Parchetul instanţei supreme l-a trimis în judecată pe Vasile Astărăstoae, pentru conflict de interese, iar dosarul se judecă din 9 mai la Judecătoria Iaşi. Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat în proiectul european „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale” câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă. „În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi cea a angajatului”, declara procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Vasile Astărăstoae mai este judecat, alături de alte 18 persoane, în dosarul privind trucarea licitaţiei pentru platforma de e-learning a universităţii ieşene, proiect realizat din fonduri europene cu 6,4 milioane de lei. Procesul în care cele 19 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA se judecă la Tribunalul Suceava.

Sursa: Gandul.info

Guvernul limitează accesul cititorilor la Biblioteca Națională a României

O investiție de 100 de milioane de euro nu poate oferi publicului servicii pe măsura sumelor cheltuite pentru că Executivul a blocat angajările. Biblioteca Națională a României a fost deschisă în ianuarie 2012. Con¬struc-ția la noul sediu al clădirii a fost începută înainte de 1989 şi abandonată imediat după Revoluție. Proiectul a fost reluat în 2009 și terminat după o investiţie de peste 100 de milioane de euro. Suprafața este una extrem de generoasă, fiind vorba de 112.000 de metri pătraţi, cu șase săli de lectură, spații pentru conferințe și expoziții. Codași la lectură în Europa De această bijuterie, una dintre puținele realizări arhitecturale ale capi-talismului românesc postcomunism, bucureștenii beneficiază mult prea puțin, programul sălilor de lectură fiind, după o cercetare a României libere, cel mai scurt din Europa. Astfel, accesul la cărțile Bibliotecii Naționale a României se face de luni până vineri între 10 și 18. Letiția Constantin, coordonator la Departamentul Promovare, ne-a precizat că Biblioteca funcționează cu acest program de avarie deoarece a fost angajat doar un sfert din personalul necesar, iar cererile repetate făcute pentru deblocarea posturilor nu au primit nici un răspuns din partea Ministerului Culturii. “Am fost nevoiți să impunem acest program redus de funcționare a sălilor de lectură din cauza lipsei de personal. Au fost reduceri constante de personal începând cu anul 2000 la Bi¬blioteca Națională, iar acum posturile sunt blocate. Ne-am mutat în clădirea aceasta nouă, unde e nevoie de un personal de 934 de oameni, iar noi suntem doar 230, adică mai puțin de un sfert. De câteva ori pe an facem cereri la Ministerul Culturii, explicându-le situația și necesitatea angajării de noi oameni, dar nu am avut un răspuns pozitiv. Fără îndoială, e nevoie de un program zilnic mai lung și de posibilitatea ca publicul să aibă acces la sălile de lectură și sâmbăta, când lumea are mai mult timp liber. La Biblioteca Națională nu vin doar studenți, ci oameni care fac cercetare… Ideal ar fi ca programul Bibliotecii să fie între 8 și 20, inclusiv sâmbăta, iar în sesiunile studențești programul să fie prelungit și după aceste ore, în noapte”, spune Letiția Constantin. Am încercat să avem o explicație de la Ministerul Culturii, care nu ne-a oferit nici un răspuns, (nici solicitărilor telefonice repetate, nici celor făcute în scris). Bulgarii și ungurii, mai intelectuali Ca și comparație, am descoperit că Bibli¬oteca Națională a Franței are program la sălile de lectură (în sediul central) șapte zile pe săptămână. De luni până sâmbătă de la 9 la 19, iar duminică de la 13 la 19. Biblioteca Națională a Poloniei funcționează de luni până sâmbătă între 9 și 20.30, iar Biblioteca Națională a Spaniei poate fi vizitată de luni până vineri între 9 și 19.30. La sud, Biblioteca Națională a Bulgariei are program ¬luni-vineri 8.30-18.00, iar sâmbătă ¬între 9 și 15. Anterior mutării în sediul nou ultramodern de pe Splaiul Unirii, Biblioteca Națională a României funcționa ¬într-un spațiu impropriu, restrâns, dintr-o clădire veche de la Universitate. Programul era însă generos în comparație cu cel de azi: luni-vineri 8-20.30, iar sâmbăta 8-18. Biblioteca Ungariei are program 9-20. Această nepăsare a autorităților vine în contextul în care lectura a devenit o ocupație marginală. Unul din patru români au admis într-un studiu IRES că nu citesc deloc, peste o treime ¬dintre participanţii la studiu susţin că au citit doar o carte în ultima lună și 23% au citit o carte în ultima săptămână. Un alt impediment în ¬calea lecturii îl reprezintă prețul mare al cărților, în condițiile în Românaia venitul ¬salarial este printre cele mai mici din Europa. În aceste condiții, cu atât mai mult un acces cât mai ¬extins și gratuit la lectură reprezintă o necesitate. „Am fost nevoiți să impunem acest program redus de funcționare a sălilor de lectură din cauza lipsei de personal. Acum posturile sunt blocate. Ne-am mutat în clădirea aceasta nouă, unde e nevoie de un personal de 934 de oameni, iar noi suntem doar 230, adică mai puțin de un sfert.“ Letiția Constantin, coordonator la Departamentul Promovare

Sursa: Romanialibera.ro

Director din cadrul Universității Ovidius, în stare de incompatibilitate

Agenția Națională de Integritate a constatat că Eugen Dumitru, director al Departamentului Discipline Clinice Medicale din cadrul Facultății de Medicină – Universitatea “Ovidius” din Constanța, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât, în perioada 01 noiembrie 2011 – 11 mai 2012, atât el, cât și soția lui au deținut funcții în cadrul aceleiași universități. Astfel, Eugen Dumitru a încălcat dispozițiile art. 295, alin. (4) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „se interzice ocuparea concomitentă de către soţi […] a funcţiilor prin care unul […] se află faţă de celălalt […] într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi universitate”. Eugen Dumitru a deținut funcția de Director al Departamentului de Discipline Clinice Medicale din cadrul Facultății de Medicină a Universității “Ovidius” din Constanța în perioada 01 noiembrie 2011 – 11 mai 2012 .Începând cu data de 27 februarie 2008, soția persoanei evaluate deține funcția de Șef lucrări la Catedra de Discipline Clinice Medicale II în cadrul Facultății de Medicină a Universității ”Ovidius” din Constanța. Persoana evaluată a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Eugen Dumitru a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare. „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”. „Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Sursa: Romanialibera.ro

Invitatii Ziare.com Marian-Daniel Iordache: Bunul-simt la fara frecventa

Niste oameni destepti au constatat, de la inaltimea functiilor lor politice, ca productia de doctori la hectar e in pericol sa scada in Romania. Si, atunci, s-au mobilizat exemplar si au luat masuri de urgenta. O recenta ordonanta de urgenta guvernamentala reda universitatilor dreptul de a derula programe de doctorat la fara frecventa. Aceasta posibilitate fusese anulata in 2011, intr-o timida incercare de imbunatatire a calitatii studiilor doctorale. Un pas inainte, unul inapoi. Incerc sa inteleg logica unei astfel de masuri. Va contribui ea la ridicarea standardelor de calitate in cercetare? Vor fi doctoranzii mai inspirati acasa decat in laborator sau in universitate? Va creste calitatea lucrarilor stiintifice publicate? Personal, nu cred. Inflatia de doctorate din ultimii 20 de ani a aruncat, oricum, o pata oribila si nemeritata asupra celor care au muncit in mod onest ca sa obtina diploma de doctor. Acum functioneaza „prezumtia de vinovatie”, mai mult decat admiratia fata de un om instruit: „Ai doctorat? De unde ai facut rost de el?”. Noutati in educatie: Doctorat cu frecventa redusa, mai putine ore pentru profesorii cu vechime Un doctorat cu norma intreaga presupune minimum trei ani de munca intensa. De obicei, titlul de doctor se obtine dupa o perioada mai lunga. Nu includ aici orele de somn pierdute in fata calculatorului sau in laborator, timpul suplimentar de studiu, cursurile pe care universitatile serioase le impun doctoranzilor din primii ani, finalizate cu examene dure. La Politehnica din Bucuresti, am intalnit doctoranzi cu frecventa in anul al saptelea. Cati ani le-ar fi trebuit lor sa-si finalizeze studiile la fara frecventa? Am prieteni care se trezesc la ora trei, noaptea, sar pe bicicleta si merg in laborator sa verifice daca temperatura, umiditatea si alti parametri ambientali sunt optimi pentru bacteriile lor producatoare de biogaz. Nimeni nu-i plateste suplimentar, dar le place munca lor si sunt constienti ca titlul de doctor nu se obtine fara efort. I-as numi „doctoranzi la ultra-frecventa”. Se vor trezi intr-o zi in fata unui analfabet cu diploma de doctor, avand o functie inalta, si nu vor intelege cum de e posibil ca individul din fata lor sa-si dea aere de intelectual. Doctoratul nu este obligatoriu nicaieri in lume. In Romania, invatamantul obligatoriu se opreste in clasa a zecea. Rectorii multor universitati romanesti respectabile spun ca nu vor abuza de posibilitatea oferita de ordonanta guvernamentala – nu vor introduce programe de doctorat fara frecventa, pentru a nu scadea calitatea cercetarii. Cinste lor! Pe ei i-o fi intrebat cineva ce parere au inainte de semnarea ordonantei? In schimb, rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Mihai Campeanu, spune ca si un director de banca are dreptul la un doctorat. Sigur ca oricine are dreptul, intrebarea e: cat efort este dispus sa investeasca pentru a-l si merita? Elite fara granite – Ei sunt Romania: Doctorul in inginerie si calculatoare, care face cercetare la VITO Masura aceasta face parte dintr-o lunga lista de aberatii lansate de catre diverse personaje politice in mediul academic si de cercetare de-a lungul ultimilor ani, dintre care voi aminti doar trei. Prima care imi trece prin minte este acceptarea elevilor care nu au promovat bacalaureatul in primul an de facultate, idee (nematerializata, ce usurare!) lansata de doamna prof. dr. univ. Ecaterina Andronescu. Adica elevul nu a reusit sa-si insuseasca minimul de cunostinte in timpul liceului, dar e bun de facultate. Stiti si dumneavoastra, banii sunt buni, sunt multe locuri cu taxa in universitatile de stat, iar restantierii platesc. Imi amintesc si eliminarea expertilor straini de la evaluarea proiectelor de cercetare finantate de la buget, pe motiv ca erau scumpi. E mai bine sa fim intre prieteni… In fine, amanarea platilor pentru contracte de cercetare aflate in derulare e cireasa de pe tort. Promisiunea ca banii ar fi transferati ulterior are valoare egala cu zero – intr-un proiect de cercetare sunt implicati oameni care trebuie platiti conform contractului semnat intre parti, atat timp cat isi indeplinesc responsabilitatile asumate. Directorul Institutului Tehnologic pentru Teledetectie din cadrul Centrului Aerospatial German, Richard Bamler, m-a intrebat recent cum e posibil ca plagiatorii sa ocupe functii in Guvernul Romaniei, din moment ce au fost demascati. Nu am stiut cum sa-i explic ca, in politica noastra, bunul-simt e aproape inexistent. Si mie mi se pare deplorabil faptul ca astfel de indivizi reglementeaza studiile doctorale. Ma scuzati, am gresit. La noi nici nu prea exista plagiatori. Plagiatul presupune un minim efort de a reformula ideile, de a le prezenta astfel incat cititorul sa creada ca apartin cu adevarat plagiatorului. Adevarul e ca la noi exista o imensa armata de copiatori. Las deoparte discutia despre gradul de urgenta al unei astfel de masuri. Ma intreb de ce nu este urmata calea normala intr-o democratie – votarea unei legi in Parlament. Imi inchipui ca, parlamentarii lucrand la fara freventa, ar fi o problema de cvorum. Marian-Daniel Iordache este cercetator la Institutul Flamand pentru Cercetare Tehnologica, Belgia. A obtinut titlul de Doctor in Inginerie Electrica si Calculatore la Universitatea Tehnica din Lisabona (2011), beneficiind de o bursa de cercetare Marie Curie in cadrul unui proiect european dedicat imaginilor hiperspectrale. Originar din Puchenii Mari, Prahova, a fost desemnat „Studentul Roman al Anului in Europa 2011” (la nivel post-universitar) de catre Liga Studentilor Romani in Strainatate. In 2012, a fost unul dintre cei 10 bursieri Marie Curie, dintr-un total de peste 14.000, care au fost invitati sa tina un discurs la Conferinta finala a programului de burse, organizata de catre Comisia Europeana in Bruxelles, Belgia.

Sursa: Ziare.com

Ciorbea: Il vad prea des pe Basescu insotit de fostul Avocat al Poporului

Dupa ce Traian Basescu l-a acuzat ca nu va contesta niciun act normativ al guvernului Ponta, Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a declarat ca seful statului este influentat de anumiti oameni din anturajul sau. Cirobea l-a mentionat pe fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, care il insoteste „prea des” pe presedinte. „Am convingerea ca domnul presedinte stie foarte bine ca institutia este autonoma si independenta, dar il vad prea des insotit de fostul Avocat al Poporului, care are anumite frustrari, pe care pot sa le inteleg. De aceea, sper sa nu mai fie atat de des langa domnia sa, il vad mereu in stanga domniei sale, care orice demers il face, il face tinandu-l de mana pe acest domn”, a declarat Victor Ciorbea, relateaza Digi 24. Basescu i-a scris lui Ciorbea: Bacalaureatul de primavara e neconstitutional Basescu a cerut ca Avocatul Poporului sa sesizeze Curtea Constitutuionala cu privire la o ordonanta de urgenta prin care Guvernul a modificat Legea Educatiei. Aceasta ordonanta prevede introducerea celei de-a treia sesiuni de Bacalaureat. Basescu: Ordonanta de modificare a Legii educatiei face din Educatie un chiosc de diplome

Sursa: Ziare.com