PREUNIVERSITAR

BACALAUREAT 2014 Luni încep înscrierile pentru Bac-ul de la vară. Olimpicii dau proba scrisă la Română

Începând de luni şi până la sfârşitul săptămânii, elevii care termină anul acesta clasa a XII-a, dar şi cei din promoţiile anterioare se pot înscrie pentru prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2014. De asemenea, tot luni are loc proba scrisă la Limba Română de la sesiunea specială a Bac-ului, destinată olimpicilor şi sportivilor. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de Bacalaureat se face în perioada 26 – 30 mai, prin depunerea fişei-tip informatizate la secretariatele liceelor pe care aceştia le-au absolvit. Potrivit metodologiei examenului de Bacalaureat, candidaţii au dreptul să susţină examenul fără taxă de cel mult două ori, prezentările ulterioare la examen fiind condiţionate de achitarea unor taxe. Astfel, absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare care au picat de cel puţin două ori Bacalaureatul până acum şi care se înscriu la sesiunea din 2014 vor plăti 230 lei pentru susţinerea tuturor probelor examenului de Bac din acest an. În cazul absolvenţilor de liceu care au picat probele Bacalureatului de cel puţin două ori, dar care solicită recunoaşterea unor probe promovate în sesiunile anterioare, stabilirea sumei de plată pentru examen se face diferenţiat, în funcţie de numărul probelor pe care le susţine candidatul, luându-se în calcul toate cheltuielile necesare examinării fiecarui candidat, potrivit precizărilor Ministerului Educaţiei. Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la examenul de Bacalaureat numai după echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţă. Calendar Bacalaureat 2014, prima sesiune: • 26 – 30 mai  Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen • 30 mai  – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a • 10 – 12 iunie –  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română • 1 – 13 iunie  – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă • 16 – 20 iunie  –  Evaluarea competenţelor digitale • 23 – 27 iunie –  Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională • 30 iunie –  Limba şi literatura română, proba scrisă • 1 iulie –  Limba şi literatura maternă • 2 iulie – Proba obligatorie a profilului • 4 iulie – Proba la alegere a profilului şi specializării • 7 iulie – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) • 7 iulie – Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) • 8 -10 iulie –  Rezolvarea contestaţiilor • 11 iulie – Afişarea rezultatelor finale Sesiunea specială a Bacalaureatului Luni are loc proba scrisă la Limba şi Literatura Română în cadrul sesiunii speciale a examenului de Bacalaureat 2014, destinată olimpicilor şi sportivilor. Pe 27 mai urmează proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie), iar pe 28 mai – proba la alegere a profilului (chimie, fizică, biologie, filososfie, psihologie, sociologie, economie, informatică, logică, geografie). Rezultatele se vor afişa pe 29 mai până la ora 18:00, iar depunerea contestaţiilor se va face în aceeaşi zi, între orele 18:00 – 20:00, urmând ca rezultatele finale să fie publicate în data de 30 mai.

Sursa: Adevarul.ro

EVALUĂRI NAŢIONALE 2014 / DEZBATERE Elevii de gimnaziu, educaţi pe româneşte, testaţi pe altă limbă

Testele de la evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, care încep miercuri, îi vor pune în dificultate pe elevi, susţin dascălii: timpul alocat nu este suficient şi, în plus, modelele nu seamănă cu ceea ce se predă la clasă. Miercuri se dă startul la evaluările naţionale pentru toţi elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Astfel, în premieră, aproape 600.000 de copii vor da testele de verificare a competenţelor, construite după modelul internaţional. Mai exact, peste 202.000 sunt elevi la clasa a II-a, peste 193.000 învaţă în clasa a IV-a şi peste 197.000 sunt în clasa a VI-a, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Asta, în condiţiile în care România este în jumătatea de jos a clasamentelor mondiale la testele de citit, matematică şi ştiinţe, aplicate atât elevilor de clasa a IV-a şi a VIII-a (PIRLS şi TIMSS 2011), cât şi celor de 15-16 ani (PISA 2012). Însă, modelele publicate încă de la finele lunii martie de Ministerul Educaţiei prezintă câteva probleme, chiar dacă sunt utile pentru exerciţiu, susţin dascălii. Aceştia atrag atenţia că elevii nu vor avea timp să rezolve în 25 de minute, respectiv 60 de minute, testele pentru evaluările naţionale. În plus, stilul în care sunt realizate acestea nu este tocmai similar cu ceea ce se predă la clasă, spun învăţătorii şi specialiştii în educaţie, deoarece testele combină informaţiile de la mai multe materii. De altfel, ministrul Remus Pricopie a decis luna trecută să amâne aceste evaluări cu aproape o lună, până pe 28 mai, tocmai pentru ca elevii să aibă timp să parcurgă la clasă noile modele, inclusiv cele suplimentare publicate ulterior. Timp insuficient, texte cu impact emoţional puternic „Copiii nu se descurcă în 60 de minute, nu e vorba că nu citesc, numai că pentru a pătrunde esenţa textului, trebuie să-l parcurgă de câteva ori. Copilul trebuie să înţeleagă şi mesajul artistic, cum este cazul la textul cu ceasornicarul de la clasa a II-a. Ca să pătrunzi esenţa acestui text, trebuie mult exerciţiu, ori în manualele copiilor textele sunt scurte şi prelucrate, pierd din calitatea artistică“, a explicat învăţătoarea Cornelia Popa, de la Şcoala 194 din Capitală, invitată la Adevărul Live. Mai mult, textele alese nu sunt cele mai fericite, iar multe din întrebări nu se referă la esenţa textului, adaugă învăţătoarea, de asemenea vicepreşedinte la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Spre exemplu, textul de la clasa a IV-a la Română are o mare problemă, Este vorba de povestea unei fetiţe ai cărei părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, ceea ce, spune dascălul, afectează emoţional un copil care se află în această situaţie şi dă acest test. „E un şoc emoţional din care poate nu îşi revine să mai apuce să răspundă la întrebări“, atrage atenţia Popa. Întrebări-capcană la matematică Pe de altă parte, la matematică, testul de la clasa a II-a nu este foarte greu, numai că unele noţiuni sunt introduse abia anul acesta. „Mai sunt şi unele întrebări capcană, cum ar fi cerinţa a patra, unde copilul este întrebat câte pagini sunt de la 97 la 100, răspunsul natural ar fi 3, dar «până la» nu include şi 100“, exemplifică învăţătoarea. Ea spune că aceste teste reprezintă mai mult o abordare anticipată a unei programe viitoare. Nici pentru cei de clasa a VI-a nu e foarte simplu, unde se testează inclusiv matematica şi ştiinţele naturii. „Testul de la clasa a VI-a mi se pare destul de dificil pentru elevi, nu ştiu dacă vor fi în stare să rezolve astfel de exerciţii“, a spus şi profesoara de biologie Angelica Mihăilescu, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc“ din Capitală, invitată de asemenea la Adevărul Live. Profesoara a explicat că genul acesta de exerciţii se fac şi la clasă, dar mai rar, nu în fiecare zi. „Avem practic nişte modele internaţionale de testare aplicate pe un sistem românesc de predare“, a concluzionat Mihăilescu. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, chiar a anunţat de la începutul anului şcolar că acest model de testare interdisciplinară copiază tipicul testelor internaţionale, în ideea de a îmbunătăţi rezultatele ţării noastre la testele internaţionale PISA. Cu alte cuvinte, elevii trebuie învăţaţi să gândească şi să aplice materia învăţată la ore din clasele mici şi să poată corecta pe parcurs acolo unde au probleme. “Nu evaluăm competenţa într-o limbă străină. În acest an, încercăm la testul de clasa a VI-a, este prima dată când facem aşa ceva. Dar nu este un examen, ci un test. În mod normal, la examenul de clasa a VIII-a trebuia să fie şi limba străină”, – Remus Pricopie, Ministrul Educaţiei Ce presupun testele de evaluare a competenţelor În cadrul evaluării la clasa a II-a, testul de evaluare a competenţelor de receptare a mesajelor citite şi testul de evaluare a competenţelor de producere a mesajelor scrise se desfăşoară în aceeaşi zi, cu o pauză de 10 minute între ele. Evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a IV-a presupune un test pentru evaluarea competenţelor de înţelegere a textului scris în limba română şi un test pentru evaluarea competenţelor de matematică. Iar evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a VI-a constă în susţinerea unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Limbă şi comunicare”, respectiv a unui test pentru evaluarea unor competenţe specifice ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe ale naturii“. Fiecare test este elaborat pentru a putea fi rezolvat în 25 de minute la clasa a II-a şi în 60 de minute la clasele a IV-a şi a VI-a, susţin oficialii. Calendarul evaluărilor •    28 mai 2014: evaluare naţională, IV – Limba Română •    29 mai 2014: evaluare naţională, IV – Matematică •    30 mai 2014: evaluare naţională, IV – Limba maternă •    2 iunie 2014: evaluare naţională, II – Scris-citit, Limba română •    3 iunie 2014: evaluare naţională, II – Scris-citit, Limba maternă •    4 iunie 2014: evaluare naţională, II – Matematică  •    5 iunie 2014: evaluare naţională, VI – Limbă şi comunicare •    6 iunie 2014: evaluare naţională, VI – Matematică şi Ştiinţe ale naturii În urmă cu aproape o lună, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că Evaluările Naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, programate să aibă loc începând cu 6 mai, au fost amânate cu o aproape o lună. Astfel, elevii vor fi supuşi testărilor începând cu 28 mai, începând cu cei din clasa a IV-a. Remus Pricopie a precizat că evaluările au fost mutate cu aproape o lună pentru ca elevii să aibă timp să se familiarizeze cu aceste teste, pentru că sunt pe model internaţional. În total, în jur de 594.000 de elevi învaţă acum în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi ar trebui să se prezinte la aceste evaluări, organizate în premieră la nivel naţional.   Acesta a mai spus că prelungirea termenului a fost necesară şi pentru ca modelele publicate la finele lunii martie de minister să ajungă „până în ultima clasă din România“, iar fiecare elev să consulte împreună cu profesorul cel puţin un astfel de model. Asta în condiţiile în care învăţătorii şi profesorii au atras atenţia că nu sunt întrebări şi abordări discutate în mod curent la ore în sistemul românesc de învăţământ şi, ca atare, mulţi elevi nu se vor încadra în timpul scurt alocat fiecărui test. Mai exact, cei de clasa a II-a vor avea 25 de minute pentru fiecare test, iar cei de a IV-a şi a VI-a au la dispoziţie câte o oră.     Fără note şi clasamente Ministrul a susţinut însă ieri că testele sunt de nivel mediu şi seamănă cu evaluările internaţionale, cum e PISA, care se practică de 30 de ani în lume şi la care România participă din anul 2000, pe bază de eşantion.   Acesta a reiterat faptul că nu vor fi puse note în catalog, nici nu se vor afişa clasamente, ci „vor fi stabilite niveluri de performanţă, cât de bine ştiu elevii să citească sau să folosească numerele, spre exemplu“, urmând ca rezultatele să fie discutate la clasă, cu părinţii şi în Consiliul profesoral.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Luni încep înscrierile la şcoala profesională şi la probele din liceele bilingve şi vocaţionale

Luni încep înscrierile pentru admiterea în învăţământul profesional din anul şcolar 2014-2015. De asemenea, tot luni, au loc înscrierile la probele de aptitudini şi de limbă străină pentru admiterea la liceele de profil. Între 22-23 mai, secretariatele şcolilor unde au învăţat candidaţii au completat fişele de înscriere, iar în zilele de 26 şi 27 mai, luni şi marţi, va avea loc înscrierea propriu-zisă la liceele care au clase de profesională din toamnă. Ce presupune înscrierea candidaţilor: Etapa de înscriere presupune completarea de formulare atât la şcoala gimnazială, cât şi apoi la unitatea de învăţământ unde se organizează şcoala profesională vizată de candidaţi. La unitatea de învăţământ gimnazial s-au completat doar informaţiile referitoare la datele personale ale candidatului (CNP, data naşterii, numele şi prenumele candidatului şi iniţiala tatălui) şi cele referitoare la şcoală de provenienţă (cod judeţ + cod şcoală de provenienţă, denumirea şcolii de provenienţă), după cum urmează: • Codul numeric personal (câmp obligatoriu) • Data naşterii (câmp obligatoriu) • Numele (câmp obligatoriu) = numele candidatului • Init. tată (câmp obligatoriu) = iniţala tatălui • Prenumele (câmp obligatoriu) = prenumele candidatului • Cod judeţ – cod şcoală provenienţă (câmp obligatoriu) – se observă că sunt două seturi de căsuţe. În primul set se introduce codul judeţului iar în al doilea set se introduce codul şcolii de provenienţă. (Exemplu: un elev din Vaslui, introduce la codul judeţului VS, pentru Bucuresti se va completa cu B, iar celălalt câmp se completează cu codul şcolii de provenienţă). Codul şcolii de provenienţă este acelaşi cu cel folosit pentru admiterea în învăţământul liceal. • Şcoala de provenienţă (câmp obligatoriu) = denumirea şcolii de provenienţă. La unitatea de învăţământ care organizează învăţământ profesional cu durata de 3 ani se completează informaţiile referitoare la: unitatea de învăţământ la care se înscrie candidatul, opţiunile candidatului (înregistrate în ordinea preferinţelor), rezultatele la probele de preselecţie (dacă e cazul), rezultatele la proba suplimentară de admitere (dacă e cazul), rezultatele la proba la limba maternă (dacă e cazul), media de admitere şi rezultatul admiterii, precum şi eventuale menţiuni, după cum urmează: • Unitatea = unitatea învăţământ la care se înscrie candidatul • Opţiuni pentru calificările profesionale din unitate – reprezintă lista opţiunilor alese de candidat din oferta şcolii respective, în ordinea preferinţelor. • În fişa de înscriere candidaţii completează, cu asistenţa unităţii de învăţământ la care se face înscrierea, codurile calificărilor pentru care optează din oferta şcolii respective, începând cu calificarea pe care o preferă cel mai mult şi continuând cu următoarele, în ordinea preferinţelor. • Ordinea opţiunilor de pe fişa este semnificativă, prima opţiune exprimată este luată în considerare înaintea celorlalte opţiuni. • Codurile opţiunilor sunt formate din 3 cifre şi sunt unice pentru fiecare calificare la nivel naţional pentru toate şcolile, conform codificării din Anexa 2 şi se regăsesc, pentru fiecare şcoală, în broşura admiterii editată de inspectoratul şcolar, secţiunea pentru admiterea în învăţământul profesional. Ce urmează după înscrierea candidaţilor Între 29 – 30 mai are loc examenul de admitere în liceele care organizează preselecţie, rezultatele urmând să fie publicate pe 3 iunie. Apoi urmează alte două etape ale admiterii: a doua destinată selecţiei candidaţilor prin examen de admitere în cazul în care sunt mai mulţi pe un loc, iar a treia etapă de admitere se organizează în cazul în care au rămas locuri libere după primele două etape. De anul viitor, elevii care vor să înveţe o meserie se pot înscrie direct la şcoala profesională după Evaluarea Naţională, unde vor studia timp de trei ani de zile şi vor face practică în companii partenere, cu o bursă lunară de 200 de lei. Pe parcursul celor 3 ani de studiu, elevii vor parcurge discipline ale învăţământului obligatoriu, cât şi module de pregătire practică pentru calificare profesională, se mai arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, care reuneşte organizaţii reprezentantive ale mediului de afaceri din România. Certificat recunoscut şi în UE La terminarea studiilor, tinerii primesc un certificat de calificare profesională cu care se pot angaja atât în România, cât şi în orice altă ţară a Uniunii Europene. De asemenea, în baza certificatului de absolvire a învăţământului obligatoriu, din clasa a XI-a , elevii îşi pot continua studiile în învăţământul liceal. Tinerii cu calificare profesională pot obţine mai rapid un loc de muncă, iar, după finalizarea cursurilor, aceştia îşi pot continua studiile în cadrul unui liceu, însă pot decide să şi lucreze în acelaşi timp. De asemenea, printr-un program naţional de susţinere a învăţământului profesional, tinerii pot beneficia de o bursă lunară în valoare de 200 lei pe parcursul studiilor.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie: Nu exclud o sesiune de Bacalaureat în februarie-martie şi meditaţii plătite de stat

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, doreşte „instituţionalizarea” meditaţiilor pentru absolvenţii de liceu care nu promovează Bacalaureatul, cursurile de trei-patru luni urmând să fie plătite de stat, iar o sesiune specială de examene să fie introdusă în februarie-martie. Prezent la Arad pentru întâlniri cu profesorii din mediul universitar şi cu directorii de şcoli din mediul preuniversitar, Remus Pricopie a spus că are în vedere „instituţionalizarea” meditaţiilor pentru cei care nu reuşesc să promoveze Bacalaureatul, iar aceştia să primească o şansă în plus într-o sesiune specială de examene, transmite Mediafax. „Niciun sistem din lume nu are rată de succes de sută la sută. Atunci când ai 200.000 – 300.000 de copii într-un ciclu, unii vor fi foarte buni, unii medii, unii nu vor ţine acelaşi ritm de pregătire. Nu trebuie să-i pedepsim pe cei care nu reuşesc de prima dată, trebuie sprijiniţi. Prin urmare, la Ministerul Educaţiei lucrăm la un proiect ca instituţiile de învăţământ acreditate, respectiv liceele şi universităţile să poată să desfăşoare meditaţii instituţionalizate pentru o perioadă de trei – patru luni, strict cu programa de Bacalaureat”, a declarat ministrul. Pricopie a mai spus că după aceste cursuri, absolvenţii ar fi examaminaţi într-o sesiune de Bacalaureat care ar fi programată în februarie-martie. „Nu exclud să introducem o sesiune de Bacalaureat, după ce se termină această sesiune de pregătire. Apare o singură problemă, aceea că programul, calendarul şcolar este foarte încărcat”, a spus ministrul, adăugând că se caută soluţii pentru stabilirea unui calendar. Absolvenţii ar putea să nu fie interesaţi de meditaţii la început Întrebat dacă nu există riscul ca tinerii să nu fie interesaţi de meditaţii, pentru că programe similare au fost desfăşurate în unele licee şi universităţi, dar nu au avut succes, ministrul a spus că în primul an „este foarte posibil ca absolvenţii să nu fie foarte interesaţi de meditaţii”. „Intenţionăm ca aceste cursuri să fie finanţate de stat, fie pe proiecte cu fonduri structurale, fie că vorbim de bugetul statului”, a completat Pricopie.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie: Finanţarea elevilor din învăţământul privat a fost amânată timp de trei ani din motive financiare

Finanţarea elevilor din învăţământul privat, prevăzută de legislaţie din 2011, este un principiu corect care trebuie aplicat, însă, la recomandarea Ministerului Finanţelor, din motive bugetare, a fost amânată an de an, a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Aflat la Arad, sâmbătă dimineaţă, într-o vizită la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a vorbit despre finanţarea elevilor din şcolile particulare, care este prevăzută în legislaţie de trei ani, dar care a fost amânată în fiecare an din lipsa resurselor bugetare, transmite Mediafax. „E un principiu corect acela de a finanţa elevul. Pentru că fiecare dintre noi plătim taxe către stat şi atunci, indiferent de opţiunea noastră ca părinţi de a ne orienta copiii către instituţiile de învăţământ de stat sau private, trebuie să beneficiem de acelaşi sprijin”, a spus ministrul. Pricopie a precizat că măsura a fost amânată an de an, la recomandarea Ministerului Finanţelor. „Din motive de ordin financiar şi la recomandarea Ministerului Finanţelor – nu dau vina pe Ministerul Finanţelor, că am semnat şi eu, nu pot să mă disculp – s-a prorogat termenul de fiecare dată cu un an (…) Voi face tot posibilul ca la un moment dat, şi acest moment dat să fie cât mai curând, să şi punem în practică. Acest principiu trebuie aplicat pentru că noi nu finanţăm instituţii de învăţământ, noi finanţăm educaţia copiilor”, a declarat ministrul. În Legea Educaţiei Naţionale din 2011 se stipulează că finanţarea de bază se asigură pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat.

Sursa: Adevarul.ro

Remus Pricopie: În următorii ani, în România ar trebui să dublăm numărul de absolvenţi de studii superioare

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spune că în următorii ani România ar trebui să îşi dubleze numărul de absolvenţi de studii superioare, iar tinerii care termină liceul trebuie încurajaţi să meargă la facultate, astfel ca procentul acestora să ajungă la 26,7, pentru că „nu e fezabil mai mult”. Prezent la Arad, sâmbătă dimineaţă, într-o vizită la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, le-a spus cadrelor didactice universitare că România ar trebui să îşi dubleze, în următorii ani, numărul de absolvenţi cu studii superioaretransmite Mediafax. El a mai spus că instituţiile universitare serioase ar trebui sprijinite şi că tinerii care îşi finalizează studiile liceale trebuie încurajaţi să meargă la facultate, astfel ca procentul acestora să ajungă la 26,7. „Conform obiectivelor asumate de strategia Europa 2020, la nivel european media ar trebui să fie de 40 la sută tineri cuprinşi între 30 şi 34 de ani cu studii superioare. Pentru România este un obiectiv specific de 26,7 pentru că nu e fezabil să ajungem la 40 la sută. Dacă am fi ştiut să lucrăm în ultimii zece ani şi să investim solid în instituţiile de învăţământ superior, poate că era fezabil”, a declarat Pricopie. El a adăugat că nu este de acord cu afirmaţia că sunt prea multe universităţi în România. „Dacă am face un sondaj, probabil că 90 la sută dintre români ar spune că sunt prea mulţi studenţi. Dar răspunsul este în raport cu ce se întâmpla în anii ’80, când numai nouă la sută dintre absolvenţii de liceu reuşeau să ajungă la universitate. Evident că astăzi, când ai 19 – 20 la sută, sunt mai mulţi”, a spus Pricopie. Ministrul a adăugat că în Japonia şi Coreea de Sud procentul de tineri care finalizează studiile superioare este de 70 – 80.

Sursa: Adevarul.ro

Elevii ar putea învăţa istorie în Fortul 13 de la temuta închisoare comunistă Jilava

Ministerul Educaţiei negociază cu Agenţia Naţională a Penitenciarelor pentru ca elevii să poată învăţa istorie în Fortul 13 de la Jilava, una dintre cele mai temute şi cunoscute închisori comuniste unde a fost întemniţat şi Corneliu Coposu. Elevii ar putea învăţa istoria închisorilor comuniste chiar la Fortul 13 de la Jilava, construit în secolul al XIX-lea ca sistem de apărare a Capitalei împotriva turcilor şi transformată în temniţă pentru disidenţi în timpul comunismului. „Din toamnă, sperăm ca programul, lecţiile de istorie recentă, în special represiunea comunistă, să poată să se facă aici de către diferite şcoli, pentru ca elevii să simtă, să intre în această atmosferă”, a spus Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, citat de Digi24. Una dintre celulele din Fortul 13 poartă, de vineri, numele prizonierului care a fost întemniţat acolo, Corneliu Coposu. „Fratele nostru, care a intrat în închisoare cu 112 kilograme, la 1 metru 91 (centimetri), a ieşit cu 52 de kilograme. Mi-a spus aşa, că dacă el nu avea credinţă în Dumnezeu şi nu ar fi fost sigur că va supravieţui, probabil că nu ar fi rezistat”, a povestit Rodica Coposu, sora lui Corneliu Coposu. Pe 20 mai s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, secretar personal al lui Iuliu Maniu şi şef al tineretului ţărănist. Coposu a fost reţinut în iulie 1947 şi condamnat în 1956 la muncă silnică pe viaţă. A fost întemniţat timp de 17 ani, iar după ce a ieşit din închisoare a dus o existenţă modestă, sub permanenta supraveghere a Securităţii. După Revoluţie a devenit liderul opoziţiei din România anilor ’90. Istoria Fortului 13 de la Jilava Fortul 13 de la Jilava face parte din centura de fortificaţii a Capitalei (18 forturi şi bateriile aferente), construită la sfârşitul secolului al XIX-lea (1870 – 1890), la iniţiativa regelui Carol, de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (autorul fortificaţiilor oraşului Anvers) şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer, scrie Mediafax. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor. Aici au fost deţinuţi şi judecaţi membri ai Partidului Comunist, muncitori implicaţi în greva de la Atelierele CFR Griviţa, din 1933, dar şi opozanţi ai mişcării legionare. În 1940, 64 dintre aceştia au fost împuşcaţi la Jilava. Prizonierii de la Jilava Tot aici, şase ani mai trâziu, au fost încarceraţi cei care au alcătuit „lotul marilor criminali de război” – mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Eugen Cristescu şi Radu Lecca. Pe 1 iunie 1946, în Valea Piersicilor de la Jilava au fost executaţi Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu. În 2012, Fortul 13 – Jilava a fost clasat ca monument istoric de grupă A (importanţă naţională) prin ordin al ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Sursa: Adevarul.ro

25 mai 2014. România, ţara căreia încă îi este frică de ea însăşi

Nu toată – „decât” cea mediocră şi „de turmă” (C. Rădulescu-Motru, 1937). Cea complexată şi inferior, şi superior (Daniel David, 2014). Cea mioritică, în sens propriu: doi i-o coc celui de-al treilea, „Că-i mai ortoman / Şi-are oi mai multe / Mândre şi cornute” (Mioriţa). Medalie de argint continentală la economie subterană, coada clasei la Educaţie şi absorbţie fonduri europene. Cea formă fără fond, la greu. Încă… România care primeşte deunăzi lecţia usturătoare “corupţia înseamnă tiranie, iar punerea la pământ a corupţiei înseamnă patriotism în stare pură” (sintagma enunţată de Joe Biden, trimite în fapt la citatul clasic al lui Thomas Jefferson: „The time to guard against corruption and tyranny, is before they shall have gotten hold on us….” etc.). România acelor judecători, medici, profesori, generali, miniştri şi profesori băgaţi la puşcărie pentru şpăguieli ordinare, pe bani, cârnaţi şi alte porcării ridicole. Ruşine!… România “garantată care este”, spălată pe creier, din almanahe tembele, de măruţi, dani, capatoşi, mame de schimb, mirese de împrumut, masterşefi şi telenovele matinale, siropoase până în pragul decerebrării. România  unei clase politice submediocre, de nota 3. O clasă politică repetentă la examenul istoriei, în formă agravant continuată. De ce? Pentru că a dovedit în fapt că nu-i pasă de Educaţie, sau Educaţia publică n-ar fi unde este acum, după un sfert de veac de crasă incompetenţă de sistem. Cum pe ce mă bazez? E, sau nu e, România ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa? E, sau nu e, România ţara cu jumătate din absolvenţii de liceu picaţi la examenul naţional de bacalaureat, în anii 2011, 2012, 2013? E, sau nu e, România ţara cu 0 judeţe din 42 cu peste 50% note peste 5 la Matematică, la simularea evaluării naţionale de clasa a VIII-a, în luna martie 2014? E, sau nu e, România ţara cu 1 judeţ din 42 cu peste 50% note peste 5 la Matematică sau Istorie, la simularea de bac, clasa a XI-a, tot în luna martie 2014? E, sau nu e, România ţara cu 5 judeţe din 42 cu peste 50% note peste 5 la Matematică sau Istorie, la simularea de bac, clasa a XII-a, tot în luna martie 2014? E, sau nu e, România ţara clasată constant în ultimul sfert / ultima treime a performanţei sistemelor publice ale Educaţiei în lume, fără excepţie de când e parte a testărilor internaţionale PISA şi care or mai fi fiind ele? Sau e altfel, şi mi-a luat mie Dumnezeu minţile de văd ce nu este?!… …România, ţara încă formă fără fond sau cu pospai de fond, ici-colo – mult prea puţin, pentru ca anomalia să nu sară în ochi de la distanţă, oricărui privitor onest, cu judecată limpede, imparţială. România, ţara căreia încă îi este frică să-şi asume în mod real şi deplin destinul modern, european, de secol XXI, din cu totul alt film decât cel duplicitar-comunist, de până în 1989. …În fine, România, ţara căreia mântuirea îi stă pe deplin în puteri, dacă vrea cu adevărat, şi dacă începe acum-acum, de la vlădică la opincă. Cred acest lucru cu tărie, şi îl afirm public, răspicat. E chiar Proiectul de Ţară, ce are a fi pus în fapt de elitele existente sau emergente ale României: schimbarea paradigmei sistemului public al EDUCAŢIEI, adică trecerea Şcolii ca sistem din secolul XX, unde se aflaă acum, în secolul XXI, unde ţara este acum. Termen: 1 Decembrie 2018. Exact: ziua în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire. Aşa să ne ajute Dumnezeu! p.s. Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!… Apreciez că aţi cumpărat suficient timp până acum, iar societatea vă aşteaptă de mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul azi. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat! Termen: 1 Decembrie 2018. Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!… Apreciez că aţi cumpărat suficient timp până acum, iar societatea vă aşteaptă de mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul azi. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat! Termen: 1 Decembrie 2018.

Citeste mai mult: adev.ro/n5u4rm

Sursa: Adevarul.ro

Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi. Dovada că este mai bine să fii tocilar decât popular

Un studiu de amploare desfăşurat de Universitatea din Miami, care s-a întins pe o perioadă de ani de zile, din perioada în care subiecţii erau elevi de liceu şi până la anii maturităţii, a relevat că zicala „ai carte, ai parte“ se justifică la modul cât se poate de real. Studiul realizat de americani va fi publicat curând în Eastern Economic Journal şi se centrează pe observaţiile obţinute urmărind evoluţia şcolară a mai multor elevi americani, băieţi şi fete, până la terminarea studiilor şi, mai departe, comparând mediiile academice (GPA) ale subiecţilor cu câştigurile financiare obţinute în primii ani de viaţă ca adult. Lucrarea departamentului de cercetări economice a arătat că băieţii care înregistraseră o medie academică cu un punct în plus faţă de restul aveau şanse să obţină venituri cu până la 11.85% mai mari în viitor. În cazul fetelor, acelaşi punct în plus la media academică s-a tradus, peste ani, într-un venit cu 13.77%  mai mare. Studiul a luat în calcul mai mulţi factori demografici, dar şi inteligenţa nativă a subiecţilor. Important de menţionat, datele analizate au presupus informaţii preluate din dosarele din liceu ale participanţilor la studiu pentru a elimina riscul infiltrării de date eronate sau a cifrelor comunicate greşit de participanţi. Venitul mediu realizat de un adult, în funcţie de media academică (GPA)   Până la acest moment, studiul acesta ar fi singurul care a făcut în mod concret legătura pe termen lung dintre mediile academice din perioada liceului şi viitoarele câştigurile financiare. La modul concret, cercetarea de faţă a inclus şi urmărirea anilor de educaţie şcolară pe care subiecţii i-au terminat şi materiile studiate. Cercetarea s-a conturat în jurul ideii că rezultatele la învăţătură (media academică) pe care un elev la obţine în anii de liceu reprezintă un indicator credibil al şanselor ca un subiect să urmeze studii superioare. Pe de altă parte, mai multă educaţie implică, cel puţin la nivel teoretic, şi obţinerea unor venituri mai bune. Nu în ulimul rând, abilităţile individuale dovedite în timpul liceului în ceea ce priveşte capacitatea unui elev de a se descurca bine la învăţătură conturează şi un „tablou“ al motivaţiei intrinsece a individului. Acelaşi studiu a mai arătat că popularitatea de care un elev s-a bucurat în timpului liceului nu are niciun fel de influenţă asupra câştigurilor financiare din viitor şi că elevii studioşi au avantajul cunoştinţelor acumulate în luarea deciziilor de viaţă pe care trebuie să le ia. Cel mai concret şi la îndemână exemplu că acest studiu nu este o statistică oarecare se numeşte Silicon Valey, creuzetul în care tocilarii de ieri s-au transformat în milionarii de azi, menţionează slate.com.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO VIDEO Roverul planetar al elevilor de la Info Piatra Neamţ, pregătit pentru lansarea în Arctica

Echipa Ro-Sat One, a Colegiului Naţional de Informatică va participa la începutul lui iunie la concursul CANSAT organizat în Norvegia de Agenţia Spaţială European (ESA) şi NAROM (Centrul norvegian pentru educaţie şi ştiinţă). După aproape jumătate de an de muncă, echipa formată din şapte elevi ai Colegiului Naţional de Informatică (CNI), coordonaţi de profesoara Diana Bejan a reuşit să treacă de cele trei evaluări ale organizatorilor concursului CANSAT, programat în perioada 1-5 iunie. Cei şapte elevi de la clasele a X-a şi a XI-a (Ştefan Arădăvoaicei, Matei Bosînceanu, Andrei Gavrilă, Cornel Ghineţ, Claudiu Neculau, Claudiu Nohai şi Alexandru Tudose) formează echipa Ro-Sat One care va concura la secţiunea avansaţi.   „În total sunt 14 echipe care vor concura, din cele 60 câte au aplicat la startul în octombrie 2013. Şapte echipe, printre care şi a noastră, vor fi la avansaţi, iar alte şapte la începători. Din România mai este o echipă, de la un liceu din Eforie, dar ei s-au înscris la începători, aşa cum am fost noi anul trecut. Grecia, Germania şi România au câte două echipe, iar celelate ţări – Polonia, Cehia, Spania, Belgia, Irlanda, Italia, Portugalia şi Norvegia sunt reprezentate de câte o echipă”, a precizat profesoara Diana Bejan.   Ediţia din acest an a concursului  CANSAT va avea loc în Norvegia la Andenes, o localitate  situată la 300 km nord de cercul polar, adică în Arctica. Lansarea minisateliţilor de la 1.000 de metri altitudine se va realiza cu ajutorul unor rachete în poligonul   Andoya Rocket Range, o bază ce aparţine de Ministerul Comerţului şi Industriei din Norvegia.   Satelit cât o doză de suc   În ultimele luni, liceenii de la CNI Piatra Neamţ au creat în laboratorul de fizică un minisatelit, de forma unui rover planetar cu care au fost selectaţi să intre în concursul din Norvegia. „CANSAT reprezintă un satelit de mărimea unei doze de suc, creat cu scopul de a îndeplini două misiuni în cursul unei lansări la 1.000 de metri altitudine. Misiunea primară constă în colectarea de date despre temperatură şi presiune, iar cea secundară este diferită pentru fiecare echipă în parte, fiind la alegerea fiecăreia”, spune profesoara Diana Bejan.   Claudiu Necula, unul din membrii echipei spune că pe parcursul aterizării minisatelitului, adică în maxim 2 minute, minisatelitul va colecta datele despre concentraţia de oxigen, de bioxid de carbon şi metan. De asemenea, va fi măsurată temperatura, presiunea, umiditatea, lumina şi câmpul magnetic terestru.   „În pasul doi, atunci când minisatelitul va ajunge pe sol, acesta se va deplasa cu ajutorul unor roţi montate de noi. Noi pornim filmarea, şi în timpul cât o să-l ghidăm, vom prelua aceleaşi date care se stochează pe un card. Avem trei microprocesoare care au rol de coordonare, de mişcarea la sol şi de transmiterea datelor”, spune Claudiu. „Noi am prevăzut trei variante de paraşute care să atenueze căderea de la 1000 de metri, la circa 11m/sec, astfel încât să ne încadrăm în cele 120 de secunde alocate”, îl completează Cornel Ghineţ.   Poveste inspirată din misiunea de pe Marte   Povestea care stă în spatele minisatelitului creat de elevii de la Info este inspirată din misiunea Curiosity (2012), de pe Marte.   „Motto-ul proiectului nostru este: <How the Future CAN Be?>. Imaginaţi-vă civilizaţia umană dupa câţiva ani, pe o altă planetă, numită Nova Domo. Recentele dovezi arheologice arată faptul că legendele despre Terra, o planetă distantă ce a reprezentant temelia omenirii, sunt adevărate. Epuizând resursele, datorită neglijenţei oamenilor, Terra a fost abandonată şi oamenii au colonizat o noua planetă, cea unde locuim acum. Cu un efort din partea omenirii a fost lansată misiunea <Back to Earth>. Un mic rover, ce încape într-o navă spaţială, a fost trimis pe Terra să afle dacă aceasta s-a regenerat din punct de vedere al resurselor necesare vieţii”, este cadrul creat de tinerii de la Informatică pentru pregătirea misiunii. Simulând situaţia prezentată, minisatelitul echipei Ro-Sat One va colecta un set de date, ce vor fi trimise către staţia de la sol, şi vor oferi astfel o privire de ansamblu asupra planetei Terra. Împreună cu misiunea primară, se vor obţine informaţii despre condiţiile de viaţă de pe Terra.

MOBI-DECTO, numele de botez al minisatelitului În timpul pregătirii proiectului, elevii au lansat şi un concurs pentru găsirea celui mai potrivit nume pe care să-l poarte minisatelitul lor. Cea mai inspirată a fost o fetiţă de 11 ani, Rose-Marie Culbece, elevă la şcoala nr. 2 din Piatra Neamţ, în clasa a V-a, care a propus numele MOBI-DECTO. „Mi-a venit ideea de la faptul că minisatelitul de mişcă şi, în acelaşi timp, detectează tot felul de date. Am aflat de concurs de pe pagina de faceboog a echipei Ro Sat One”, spune fetiţa care a primit drept premiu un tricou cu logo-ul echipei şi o poză de colecţie cu membrii echipei.   Drum de peste 8.000 de kilometri cu microbuzul   Echipa care va pleca miercuri, 28 mai, spre Norvegia va avea de străbătut circa 4.200 de kilometri până în localitatea Andenes. „Pe 1 iunie va fi primirea concurenţilor, a doua zi prezentare echipelor, iar pe 3 iunie va fi concursul propriu-zis, cu lansarea minisateliţilor, câte doi pe câte o rachetă”, spune Cornel Ghineţ.   Cum organizatorii nu asigură cazarea şi deplasarea pentru 4 elevi şi un profesor, echipa Ro Sat One va fi restrânsă la cinci elevi şi doi mentori. „Pe lângă ajutorul firmelor care ne sponsorizează această deplasare, am avut parte şi de alte  surprize plăcute. Astfel, un grup de foşti elevi ai CNI, din promoţia 1995, s-a mobilizat şi au făcut o chetă adunând 8.800 de lei. De asemenea, un român care trăieşte în Suedia s-a oferit să ne găzduiască la el la întoarcere, însă ar trebui să facem un ocol şi nu putem onora invitaţia”, spune profesoara Bejan.

Sursa: Adevarul.ro

România a câștigat un premiu internațional pentru un program de educaţie financiară

România a fost premiată pentru programul de educaţie financiară derulat de către Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale, în cadrul proiectului internaţional „Global Money Week”. Delegaţia României, formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) şi ai Băncii Naţionale a României (BNR), a primit trofeul în cadrul ceremoniei anuale a Child and Youth Finance International 2014 (CYFI), desfăşurată la sediul ONU din New York, în prezenţa ambasadorului României la ONU, Simona Miculescu. Trofeul reprezintă recunoaşterea, la nivel mondial, a eforturilor depuse de către BNR şi MEN în domeniul educaţiei financiare a copiilor şi tinerilor din România. „Global Money Week” este un proiect iniţiat de organizaţia neguvernamentală CYFI, în anul 2012, care se desfăşoară anual, pe parcursul unei săptămâni. În 2014, în acest program au fost implicaţi peste 3 milioane de copii şi tineri din 118 ţări ale lumii. „Global Money Week Award” se acordă unei singure ţări din fiecare continent, fiind cea mai importantă dintre cele trei secţiuni premiate de către CYFI. Statele nominalizate la această categorie din Europa, în 2014, au fost România, Olanda şi Albania. În România, la activităţile desfăşurate între 10 şi 17 martie 2014, de către BNR în parteneriat cu MEN, în toate sucursalele şi agenţiile băncii centrale din ţară au participat peste 6.100 de elevi din şcoli şi licee, din 19 judeţe şi municipiul Bucureşti. Seria de evenimente derulate pe parcursul celor şapte zile s-a încheiat cu Conferinţa internaţională „Educaţia Financiară: investiţie în viitorul societăţii!”, organizată de BNR şi MEN, împreună cu CYFI, Junior Achievement România, cu sprijinul Visa Europe. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, consideră că acest trofeu a fost obţinut de către toţi copiii şi tinerii din România participanţi la „Global Money Week” şi felicită echipele de implementare formate la nivelul celor două instituţii, al inspectoratelor judeţene, agenţiilor şi sucursalelor BNR, dorind ca acest proiect, alături de alte activităţi în domeniul educaţiei financiare, să fie dezvoltat şi consolidat în anul 2015.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

FOTO Cum arată singurul campus universitar, din România, construit de la zero, după 1989. Are şi un Institut de Cercetare

Campusul Universităţii Valahia din Târgovişte ar putea fi inaugurat în toamna acestui an. Asigurările vin de la Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, care a vizitat, recent, judeţul Dâmboviţa. Campusul de la Târgovişte, singurul construit de la zero în ultimii 25 de ani, a costat până acum, peste 14 milioane de euro, iar pentru finalizarea lucrărilor mai fi nevoie de încă 35 de miliarde de lei vechi. Suma va fi alocată de la Guvernul României.   “Problema pe care o mai avem de rezolvat şi pentru care avem nevoie de finanţare este partea aceasta de pardoseală, dar din fericire, sunt în numai în laboratoare aceste probleme şi în sălile de curs. Avem două etaje pe care se întind laboratoarele la Corpul de Cercetare”, a spus rectorul UVT, Călin Oros.   La acest moment, Insititutul are 19 cercetători angajaţi şi plătiţi din fondurile Universităţii şi ar mai fi nevoie de încă 10 specialişti.  Vor fi 25 de cercetători în Institut, alături de cei 298 de profesori care îşi desfăşoară activitatea deja.   “Sunt curios şi vreau să vin aici după ce se va inaugura acest Centru de Cercetare, să văd oamenii cum lucrează la capacitate maximă. Acum până îi angajăm, până se acomodează, mai durează. Trebuie să aibă deja proiecte scrise şi să înceapă cercetarea efectivă”, a spus Pricopie.   Institutul de Cercetări va dispune şi un amfiteatru, cu o capacitate de 130 de locuri.   Date despre proiect   Contractul de finanţare al proiectului cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a fost semnat la 28 septembrie 2010 de către Universitatea Valahia din Târgovişte. Proiectul a fost selectat spre finanţare în cadrul competiţiei POSCCE-A2-O2.2.1-2009-4 şi are o valoare totală de 57.971.600 LEI şi se va derula pe o perioadă de 36 luni.   Obiectivul proiectului este acela de a construi în campusul universitar un institut de cercetare cu 20 de laboratoare (36 spatii nou create) şi de a-l dota cu infrastructură de cercetare de cel mai înalt nivel, în domeniul energiilor regenerabile, al produselor şi proceselor inovative. Activitatea institutului se va concretiza în dezvoltarea de materiale, dispozitive şi sisteme cu aplicabilitate în producerea energiei regenerabile şi integrarea acestora în clădiri, pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumurilor de materii prime şi combustibili. Proiectul va conduce la creşterea capacităţii de cercetare-dezvoltare la nivelul Regiunii 3 Sud-Muntenia şi la întărirea competitivităţii cercetării ştiinţifice romaneşti la nivel european. Ministrul Educaţiei a efectuat joi o vizită în Dâmboviţa, unde a mers la Conţeşti, la o şcoală care este modernizată şi extinsă cu fonduri europene, apoi a fost prezent la Casa Sindicatelor din Târgovişte, la o întâlnire cu profesori şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean. De asemenea, a efectuat o vizită la campusul Universităţii Valahia şi a fost prezent la inaugurarea unei grădiniţe din comuna Răzvad.

Sursa: Adevarul.ro

INTERVIU Horia Calin Pop, profesor de Computer Science in California: Semi-saracia din epoca sputnick-ului ne-a condus pe multi sa alegem stiintele exacte / Ajutati-i pe copii sa intilneasca persoane de calitate

Cei mai buni studenti au fost cei cu mijloace materiale modeste. Au avut motivatia de a reusi in viata. “Nu zic sa va napastuiti copiii, ajutati-i (…) sa citeasca si mai ales sa intilneasca persoane de calitate”. Declaratia ii apartine lui Horia Calin Pop, medaliat al Olimpiadei Internationale de Matematica din anii ’60, astazi profesor de Computer Science la Mount San Antonio College, California. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, acesta a vorbit despre inceputurile pasiunii pentru matematica, dar si despre modul in care trebuie sa actioneze parintii pentru a-i indruma pe copii sa-si implineasca potentialul. Matematica e precum „muzica clasica, nu poti sa o iubesti daca nu o stii si ia ceva timp”. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania Horia Calin Pop a obtinut medalie de bronz in 1967 si 1968 la Olimpiada Internationala de Matematica si medalie de argint la editia din 1969. A absolvit Facultatea de Matematica a Universitatii Bucuresti in 1974, iar in 1983 si-a obtinut primul doctorat cu teza “On the Structure of Artinian Rings” („Despre structura inelelor artiniene”), avandu-l ca indrumator pe profesorul Nicolae Popescu.   In 1995 a obtinut cel de-al doilea doctorat, la University of Southern California, sub indrumarea profesorului Susan Montgomery, cu teza: “Quantum Group Constructions in a Symmetric Monoidal Category” (sursa). A ocupat pozitia de visiting professor la University of Iowa, iar in prezent este Professor of Mathematics and Computer Science in the Mathematics and Computer Science Department din cadrul Mount San Antonio College, California. Horia Calin Pop este membru de onoare al Institutului de Matematica al Academiei Romane. Am fost implicat in olimpiada atat ca elev participant, in 1967, 1968, 1969 si apoi ca membru al juriului-coordonare la Olimpiada Internationala de Matematica Romania (OIM) 1978, cat si cu lectii de pregatire in cantonament mai multi ani in aceeasi perioada si ca profesor insotitor “deputy leader” la OIM Londra 1979. M-am intrebat ce ar fi fost viata mea fara OIM, asa cum fiecare se intreaba cat de importanta a fost prima dragoste pentru restul vietii. Pentru fiecare participant OIM este o experienta personala, unica si cu ramificatii diferite. Fara OIM as fi fost poate acelasi, dar probabil nu as fi fost matematician. Fiul meu a studiat la Stanford si Harvard si a ales Art History. Uneori il invidiez un pic, daca traia vremurile tineretii mele nu am cea mai mica indoiala ca ar fi ales ca si mine. O intrebare ce se impune este cat de folositoare este Olimpiada scolara pentru societate. Cred ca pentru o investitie minima, castigul pentru societate este enorm. Imi aminteste de premiile Academiei Franceze care au inceput in 1721 si au reprezentat o mare incurajare pentru stiinta si matematica. Revolutia Franceza a desfiintat Academia si premiile. Cam asa a facut si coana Leana cu institutele Academiei Romane. Pastrand proportiile, in Romania un important rol in incurajarea invatamantului matematic a avut Gazeta Matematica si concursul Gazetei. Nu auzim prea mult despre asta. Din pacate cine nu invata din istorie risca sa repete aceleasi greseli. Olimpiada nu e un scop in sine, ci un instrument de descoperire a talentelor, de a ii incuraja si a le da incredere celor care fac bine si merita incurajare. Cantonamentul pentru OIM a fost un deosebit prilej de a cunoaste alti elevi cu aceeasi pasiune pentru matematica, dar reprezentand o alta lume. Pe Radu Gologan [coordonatorul lotului olimpic national de matematica al Romaniei, in prezent, si olimpic international – n.red.] l-am cunoscut in cantonamentul din 1969, si am atatia alti prieteni de atunci. Dar Olimpiada nu este un filtru perfect si nu este potrivita pentru absolut toata lumea; atunci credeam ca ii stiu pe toti din promotia mea, dar in facultate am intilnit talente remarcabile care nu facusera Olimpiada. La virsta participarii la OIM, intre 16 si 18 ani de regula, este o experienta care a marcat profund pe cei mai multi participanti. A fost o experienta profund pozitiva, de validare personala si incurajare. Nu conta din ce oras ai venit si al cui esti, trebuia sa fii intre primii la fiecare din etapele Olimpiadei: locala, regionala si finala ca sa intri in baraj, unde se calificau putini pentru cantonament; intre 12 si 30 elevi in 1967-1979, anii in care am fost eu. Apoi inca 2 baraje in cantonament pentru a intra in echipa. Tot procesul mi-a parut profesional, echitabil si corect in general – micile pasiuni locale le-am uitat – si in acel context politic era o dovada ca lucrurile pot merge si bine si functiona corect. A fost si ocazia de a cunoaste alti iubitori de matematica, profesori sau elevi de aceeasi varsta, si a face prietenii care vor dura o viata, cu romani sau straini.

Am fost si sunt si azi mandru de participarea mea in olimpiada nationala si OIM.

Majoritatea prietenilor mei de atunci au devenit matematicieni, dar unii sunt excelenti ingineri si stiam si un baiat care a devenit medic. In vremurile acelea, cea mai buna investitie pentru copiii dotati din Romania era o buna educatie, iar matematica nefiind expusa exceselor politice era una dintre cele mai bune alegeri. Micile tentatii zilnice de azi inca nu aparusera. Daca nu ar fi fost Olimpiada, poate ma faceam medic ca sora mea sau ma apucam de scris, calea pe care a ales-o fiul meu in America. Semi-saracia din epoca sputnick-ului ne-a condus pe multi sa alegem stiintele exacte sau ingineria, iar matematica mi s-a parut regina stiintelor. Matematica nu era poluata de coruptie, politic si doctrina semi-comunista a vremii, era o oaza de lumina, frumusete, dreptate si adevar. Poate artificiala, dar asa am vazut-o cu ochii mei de copil. Rep: Cum a inceput pasiunea pentru matematica? Horia Calin Pop: Pentru mine, calea spre matematica a fost marcata de cateva repere – am avut norocul sa-l am in clasa a VIII-a pe regretatul profesor Simon Petru si neindoielnic pentru mine asta a fost factorul determinant. Multa lume se temea de dl profesor ca fiind foarte greu de multumit, mie insa nu mi-a inspirat teama; era un profesor intransigent, dar corect si deosebit de competent si cu mare dragoste de matematica. Dupa toti acesti ani, majoritatea elevilor dansului ii poarta o adanca recunostinta. Pe atunci insa era tare greu pentru ca ne punea la munca. Dansul ne-a incurajat sa rezolvam probleme la Gazeta Matematica B si ne-a pornit sa lucram din culegerea de probleme de geometrie a lui Titeica – o carte de exceptie – singura din care am lucrat sistematic. Apoi ne-a incurajat sa participam la olimpiada de matematica. Pentru toti rezultatele s-au vazut cand au intrat la facultate cu usurinta. Eu, spre surprinderea unora si a mea insumi, am ajuns intr-a IX-a pe tara si am luat acolo premiul 3. Intr-a X-a facusem tot in finala, dar concursul a fost prea usor, eu ma asteptam la premiu, dar multi au luat punctaj inalt asa ca am luat mentiune si am intrat in baraj, apoi in cantonament si in echipa pentru Olimpiada Internationala de Matematica (OIM). Nu ma asteptam, dar m-am descurcat si am luat premiul 3 la OIM in Yugoslavia in 1967. Au urmat apoi OIM 1968 la Moscova si OIM 1969 la Bucuresti. Dupa asta, desi colegii mei din liceu au intrat la Politehnica la Calculatoare si dl profesor m-a indemnat sa merg la Politehnica, eu am ales Matematica pura. Rep: Care sunt primele dumneavoastra amintiri despre matematica? Horia Calin Pop: Imi amintesc ca atata timp cat aveam probleme cu date numerice era in regula, dar nu ma prea atrageau. De indata ce am inceput sa folosim litere si notiuni abstracte si am dat de geometrie, totul s-a luminat, a inceput sa faca sens si sa-mi faca placere. In geometrie, prima amintire a fost “cercul lui Euler” si in general geometria triunghiului lucrand din Titeica.   Rep: Care a fost atmosfera la olimpiadele internationale la care ati participat? Horia Calin Pop: Atmosfera a fost minunata, cum poate fi sa fii copil plin de vise la 16 – 17 ani si sa ai o asemenea experienta. A fost minunata, locuri noi, oameni, situatii si probleme noi. Totul foarte interesant, palpitant, as spune. Rep: Cum ati reusit sa faceti fata emotiilor olimpiadei? Horia Calin Pop: Din clipa in care primeam problemele, nu mai aveam nici strop de emotie, aveam la ce ma gandi pentru cateva ceasuri bune, 4 ore sau mai mult si de obicei si dupa aceea. Rep: Care este relatia dumneavoastra cu matematica – este dragoste pura sau sunt si momente de furie? Horia Calin Pop: Intrebare grea, dragoste neconditionata, daruire pentru restul vietii. Rep: De ce credeti ca majoritatea copiilor antipatizeaza matematica? Horia Calin Pop: Pentru ca nu stiu ce e aia. E ca si atitudinea fata de muzica clasica, nu poti sa o iubesti daca nu o stii si ia ceva timp. In matematica, nu e o revelatie instantanee, macar in muzica e posibil asa ceva. Iti trebuie un pic de noroc, un profesor competent si cu dragoste de matematica care sa-ti deschida ochii, inima si sa-ti activeze inteligenta nativa. Mai este ceva, un pic de talent ajuta, si in muzica ajuta sa nu fii afon. Rep: Care este, in opinia dvs, frumusetea matematicii? Horia Calin Pop: Pentru mine, frumusetea matematicii este de natura estetica si absoluta, armonie, gratie si adevar neconditionat, daca stii sa le descoperi. Din nou gasesc ca este ca si in muzica. Rep: Ati trecut printr-o perioada in care ati respins matematica? Horia Calin Pop: Am avut si alte preocupari, eu ma consider o persoana obisnuita – normala. Dar asta nu inseamna ca nu poti avea mai multe preocupari sau chiar pasiuni, relatia mea cu matematica insa a ramas aceeasi si pe masura ce stiu mai multe imi place mai mult. Rep: Ce v-a motivat in evolutia dvs? Horia Calin Pop: In liceu succesul, intotdeauna succesul ramine motivatia cea mai puternica. Mai tarziu, nevoia interna de a fi in accord cu mine insumi pe plan intelectual. Rep: Cum vedeati matematica in momentul in care ati fost dvs la olimpiada si ce s-a schimbat fundamental in modalitatea in care abordati astazi aceasta disciplina? Horia Calin Pop: In vremea cand am fost la OIM eram un copil si stiam doar atat cat se putea la acea varsta. Lectiile de viata mi-au aratat ca OIM a fost o mica oaza, un paradis pentru copiii cuminti. De atunci am invatat multe, si profesional si in viata, si am crescut. Intelegerea creste in salturi. E normal ca acum sa vad matematica si viata altfel. Rep: Cat timp reusiti sa fiti 100% concentrat pe o problema de matematica? Horia Calin Pop: Depinde de situatie, la concurs la OIM cateva ceasuri, cam 4 pana se termina. In viata – zile, luni sau ani. Desi nu mai sunt activ in cercetare, am lista mea de probleme, stranse in timp, la care imi place sa ma gandesc. Desigur ca imi dau pauza cand trebuie, ma mai uit la un film, citesc, ascult muzica, merg la munte, la bazin sau schiez, ma plimb si in general traiesc intre obligatii si placeri. Dar masina de gandit trebuie sa ramina activa, altfel nu ma simt intreg. Daca in timpul care mi-a ramas mai rezolv cateva probleme de pe lista voi fi norocos. Rep: Ati avut caderi in evolutia dvs. de matematician? Horia Calin Pop: Desigur, am avut momente grele, doar cei ce mor tineri sunt scutiti. Dar nu dau vina pe matematica, ea nu m-a tradat. Am fost un copil iubit de parinti si de aici imi vine o fire optimista. Succesul repetat la OIM mi-a dat validare personala si m-a ajutat. Dar in cele mai grele clipe ultimul ajutor a fost doar de la Domnul. Rep: Ati avut vreodata sentimentul ca ar trebui sa faceti altceva? Horia Calin Pop: Nu, nu am vrut sa renunt la cine sunt, dar am fost deschis si uneori fortat sa fac si altceva. Azi predau Computer Science. Sunt multe lucruri pe care as vrea sa le mai fac daca o sa mai am timp, incluzind problemele mele de matematica. Rep: Maximum, cat v-ati chinuit sa rezolvati o problema? Horia Calin Pop: La olimpiada rezolvam de obicei intre 60-75%. Au fost si 100%, dar depinde de zi si de probleme. Am avut zile bune si zile proaste. Nu stiam, dar ce conteaza in concurs este daca rezolvi mai mult decat ceilalti, ceea ce mi s-a intimplat de cele mai multe ori, iar problemele erau grele. Pana la urma, problemele care nu mi-au iesit au contat numai atunci, in viata am avut probleme si mai grele. Problema din teza de doctorat din Romania mi-a luat 2-3 ani, dar mi-a iesit in ’83. Pentru doctoratul al doilea in SUA in ’95 mi-a luat aproape 2 ani sa rezolv ce mi-am propus. Am nenumarate probleme care nu mi-au iesit, cele de care imi pasa sunt pe lista mea scurta de probleme la care ma gandesc si azi. Asa ca maximul este ∞. Mi se pare normal.

Rep: Care ar fi sfatul dumneavoastra pentru un copil caruia ii este teama ca pasiunea pentru matematica sa nu il transforme intr-un outsider, in timp ce toti ceilalti colegi se distreaza? V-a fost vreodata frica sa nu ramaneti captiv in matematica si sa lasati viata sa curga pe langa dvs? Horia Calin Pop: Este o falsa problema, daca faci ceea ce simti ca vrei sa faci, esti autentic si o faci cu daruire. Imparte timpul in asa fel incat sa fii un om complet, dar important e ca ceea ce faci sa faci cu daruire si fara rezerve. Rep: Cum arata cosmarul unui matematician? Horia Calin Pop: O mica greseala mare… si totul trebuie refacut. Si mai rau poate fi sa nu ai intuitia corecta, asta poate fi intr-adevar devastator. Trebuie sa stii in ce alegi sa crezi. Rep: Acum sunteti profesor. Privind in urma, vi s-au implinit planurile pe care le aveati cand ati urcat pe podiumul OIM? Horia Calin Pop: Ce puteam stii in 1967-69, eram un copil atunci. Cum mi-a spus odata regretatul Profesor Nicolae Popescu, mentorul meu in doctoratul din 1983: e important sa stii ce sa iti doresti, astfel vei fi ferit de deceptie si vei fi fericit cu ce realizezi. Rep: Care sunt diferentele fundamentale in predarea matematicii intre Romania si statele cu performante constante la olimpiadele internationale de Matematica? Horia Calin Pop: Mie imi pare ca Romania e o tara cu succes la OIM, peste medie in orice caz. Conteaza cine se ocupa, e nevoie de competenta si dedicatie. Dintre persoanele pe care le-am cunoscut si care au fost sau sunt implicate in organizarea si pregatirea Olimpiadei am sa-i mentionez doar pe dl Prof Ion Cuculescu si Prof Radu Gologan, care imi impun un respect deosebit. Este foarte important cine raspunde de aceste lucruri. Desigur, sunt multe persoane implicate, e o activitate extinsa in timp si spatiu geografic si de multi ani – iata acum numaram 55. Vreau sa le multumesc tuturor, e un lucru care nu se poate face fara adanca daruire, altruism si dedicatie. Pregatirile foarte specializate pentru concurs din unele tari de succes nu au, din punctul meu de vedere, decat o valoare limitata, un fel de dresaj. Tari care isi permit pregatiri speciale pe timp lung, tot liceul preferabil, sunt altceva. Trebuie sa aiba cu cine sa faca asta – dar nu e neaparat pregatire pentru concurs. De exemplu, in vremea mea era Liceul Kolmogorov din Leningrad pe atunci, in Rusia, ceva mai aveau si RDG si ungurii, fara a avea resursele rusilor. E vorba de altceva, e o investitie in viitorul matematicii in cea tara – nu neaparat in OIM, respectivii elevi incep sa inteleaga mai mult si cateodata asta nu ajuta la concurs. Dar in generatia mea rusii au avut pe Suslin, Merkurjev si Drinfel, care au fost elevi acolo si au devenit matematicieni mari, cu numele legate de probleme importante: de exemplu Serre’s conjecture, Weil’s conjecture for finite fields, algebraic K-theory and quantum groups. Imi amintesc ca la mine in liceu am fost 2 elevi care am mers la OIM in acei ani, ’67-’69. Dupa aceea au facut clase speciale de matematica, dar nu au mai avut rezultate. Nu au inteles ce le lipsea, e o combinatie cu 2 elemente: profesorul si elevii. Cum spun aici: “it takes 2 to tango”. Nu au vrut sa-l retina pe profesorul Simon. Nu ar strica un pic de apreciere pentru profesori sau doctori, intelectuali in general in societatea romaneasca. Daca vrem sa ii avem, trebuie sa intelegem ca nu sunt “de unica folosinta”. Binele general consta din multe exemplare de bine individual, dar societatea sau puterea politica ce o conduce a avut si cred ca inca are alte reguli. In perioada 1974-1978 am primit o bursa de doctorat la University of Michigan, Ann Arbor, dar nu am ajuns acolo pentru ca nu am primit si un pasaport in tara mea. Am intrebat de curand la CNSAS si mi-au spus ca nu am dosar. Oare? Cu parintii profesori aveam origine nesanatoasa. Bunicii tarani nu au contat pentru ca au fost harnici si au avut cite ceva in gospodarie. Ma uit cum mentalitatea nu s-a schimbat. Lumea ii judeca si infiereaza la TV pe profesori ca dau meditatii si pe doctori ca iau spaga. Nu ar fi cazul daca ar avea un statut decent-lefuri cat sa poata trai fara grija zilei de maine si recunoastere sociala. Ce stiam de la profesorul meu e ca in Romania dinainte de razboi intelectualii aveau asta. Politicienii in schimb pot face ce vor. Ei bine, cu ei raminem pentru ca pe ei nu-i vrea nimeni la export. Rep: Sunteti un performer in matematica si aveti in fata dumneavoastra in fiecare an tineri care vor sa devina specialisti in acest domeniu. Care este sfatul dumneavoastra catre parintii care vor sa isi indrume copiii spre implinirea potentialului? Horia Calin Pop: Lucrurile s-a schimbat si nu tocmai. Cand eram copil am luat ore de Franceza, de vioara si mi-a placut si sa fac sport si sa merg la munte. Matematica a venit de la sine la scoala. Nu le dati copiilor prea multe, e o tentatie pentru parinti, si cereti-le cate ceva. Cum ar fi sa citeasca si sa-si organizeze timpul, sa faca ceva cu viata lor, sa fie interesati de ceva. Ca profesor, va pot spune ca cei mai buni studenti au fost cei cu mijloace materiale modeste. Din cauza asta au avut motivatia de a reusi in viata. Nu zic sa va napastuiti copiii, daca aveti mijloace, ajutati-i sa ia lectii din domenii variate, sa faca sport, muzica, limbi straine, matematica, fizica ce ii intereseaza. Sa citeasca si mai ales sa intilneasca persoane de calitate, atit profesori, cat si colegi de clasa sau activitati. Dragostea pentru carte si calitatea oamenilor cu care interactioneaza sunt factori decisivi, ca si exemplul personal al parintilor. Rep: Care sunt sfaturile pe care le-ati da unui copil si pe care ati vrea sa le urmeze, ca sa devina un profesionist in orice domeniu si-ar alege? Horia Calin Pop: Talentul ajuta, dar munca implineste, este indispensabila. 98% munca, dar si un pic de talent si de noroc, cate 1%. Numerele depind de persoana. Alegeti ceva ce va va placea sa faceti restul vietii. Rep: Ne puteti da un exemplu de intamplare pe care am putea-o incadra la rubrica de “Stiati ca…?” si care ar putea apropia copiii de matematica? Horia Calin Pop: Nu. Dar cititi despre viata lui Evariste Galois mort in duel la 21 ani. Si care a avut in acest scurt timp ideea ca ecuatiile de grad >4 nu pot fi rezolvate in general prin radicali si a inventat notiunea de grup pentru a rezolva asta, veti fi uimiti. Cititi despre Gaus, Newton sau Euler. Doar cititi chiar daca porniti de pe Wikipedia. Nu va opriti acolo. Rep: Ce i-ati raspunde unui elev care va intreaba: De ce sa invat eu matematica? Horia Calin Pop: Sa nu o faci decit daca ai convingerea ca iti place. Dar pentru asta trebuie sa ai ochii deschisi si sa intelegi cite ceva. Nu neaparat matematica, dar ceva care iti place. Atunci nu mai ai nevoie de nimeni sa-ti dea sfaturi. Matematica are un avantaj, faptul ca la inceput trebuie sa faci un efort o face sa fie mai valoroasa. Si sa va dea Domnul dupa inima voastra. Cat vei investi – ca munca si suflet, atat vei primi inapoi.

Sursa: Hotnews.ro

Pricopie: Profesorii universitari vor putea preda şi după vârsta de 65 de ani „cât de curând posibil”

Ministerul Educaţiei Naţionale ar urma să le permită profesorilor universitari să predea şi după împlinirea vârstei de pensionare de 65 de ani, în urma unor modificări legislative care vor fi adoptate „cât de curând posibil”, potrivit ministrului Remus Pricopie. Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a declarat, sâmbătă, la Arad, că a fost o greşeală limitarea vârstei până la care pot preda cadrele universitare, iar în acest sens se lucrează la modificări care să permită predarea şi după vârsta de pensionare de 65 de ani, scrie Mediafax. „A fost o mare greşeală să scoatem la pensie în 2011, cu ocazia adoptării Legii 1, 1.400 de persoane. Niciodată nu a fost dată public această cifră. Vă spun eu că 1.400 de persoane au fost pensionate într-o singură zi, la mijlocul anului universitar 2010/2011, pentru simplul fapt că împliniseră 65 de ani”, a declarat Pricopie. Ministrul spune că profesorii universitari „care au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare profesională şi intelectuală trebuie rugaţi să rămână în universitate şi să predea mai departe”. „Orice profesor universitar serios care poate să predea după 65 de ani trebuie să aibă această posibilitate. În SUA nu există vârstă de pensionare, în Marea Britanie se doreşte scoaterea vârstei de pensionare pentru profesorii universitari, iar în Franţa şi Germania, creşterea vârstei de la 65 la 70 de ani”, a declarat ministrul. El a adăugat că în SUA există un caz al unui profesor de 90 de ani căruia universitatea la care lucra i-a amenajat acasă o sală de cusuri doar pentru a nu renunţa la predat. Întrebat de când ar putea apărea modificările legislative amintite, Remus Pricopie a răspuns: „Cât de curând posibil”. Remus Pricopie se află la Arad pentru întâlniri cu profesorii din mediul universitar şi cu directorii de şcoli din mediul preuniversitar. Printre altele, ministrul a vizitat Universităţile „Vasile Goldiş” şi „Aurel Vlaicu”, apreciind că bazele materiale ale acestora sunt foarte dezvoltate şi că oraşul Arad a devenit în ultimii ani un centru universitar.

Sursa: Puterea.ro

Filosoful Julian Savulescu va primi titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București

Filosoful Julian Savulescu va primi, marți, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București. Julian Savulescu, profesor la Universitatea din Oxford, este o personalitate dinamică și originală a filosofiei contemporane, cu numeroase contribuții în domeniul eticii aplicate. Născut pe 22 decembrie 1963 în Australia, Julian Savulescu a studiat medicina la Universitatea Monash din Melbourne. Sub influența profesorului și bioeticianului Peter Singer s-a reorientat treptat către bio-etică, dându-și doctoratul în acest domeniu. A urmat apoi un stagiu de cercetare la Universitatea din Oxford, coordonat de Derek Parfit. În anul 2003, Julian Savulescu a fondat Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics, al cărui director este. Julian Savulescu a participat în calitate de invitat la numeroase seminarii și conferințe internaționale, printre care: Wellcome Public Lectures in Neuroethics, Herbert Spencer Lecturer (2005); Crown Lecturer (2008); Pierce Scholar (2008) și altele. De asemenea, a susținut prezentări la evenimente precum World Economic Forum, Davos (2009), Mont Pelerin Society (2008), Allianz Conference, Munich (2008, 2007) sau Wellcome Trust Advisory Council meeting on Neuroscience strategy (2011). Profesorul australian de origine română este editor al Journal of Medical Ethics, cotată de Google Scholar drept cea mai bună revistă științifică în domeniul bioeticii. De altfel, profesorul are o bogată activitate editorială. Are publicate 10 cărți și peste 220 de articole în reviste științifice de prestigiu din domeniul eticii aplicate. Studile sale, traduse în olandeză, germană, spaniolă, poloneză și coreeană, i-au adus distincții importante: în 2009, a fost desemnat câștigător al categoriei Thinkers din cadrul The Weekend Australian’s top 100 Emerging Leaders awards. În același an, Universitatea Monash i-a acordat premiul Monash Distinguished Alumni. Recent, profesorul Savulescu și-a arătat deschiderea sa către România prin proiecte concrete de cercetare și consultanță instituțională. În următoarea perioadă se va realiza un acord-cadru de cooperare între centrele de etică aplicată ale Universității din București și Centrul „Uehiro” din Oxford, având ca miză strângerea legăturilor culturale şi de cercetare filosofică între Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Oxford. Prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Julian Savulescu, Universitatea din București onorează performanţa profesională a unui filosof cu recunoaștere internațională. Festivitatea de decernare a titlului se va desfășura începând cu ora 11:00 în Sala „Constantin Stoicescu” a Palatului Facultății de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46).

Sursa: Romanialibera.ro