Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 24.06.2014

PREUNIVERSITAR

 

VIDEO EXAMEN CAPACITATE 2014. Rezolvarea subiectelor la Limba Română de la Evaluarea Naţională

Rezolvarea subiectelor la Limba Română de la Capacitate 2014 a avut loc la Adevărul Live, luni, după încheierea examenului. Dascălii susţin că subiectele au fost de nivel mediu, însă au avut o serie de dificultăţi, pentru a-i departaja pe cei buni şi foarte buni. Ministerul a publicat însă subiectele şi baremul de la Capacitatea olimpicilor pe site. Ulterior, au revenit cu un barem care conţine însă o notă pentru profesorii corectori.

UPDATE: Ministerul a publicat, după eroarea iniţială, baremul corect, care conţine şi o notă, referitoare la modul de punctare a unei cerinţe de la Subiectul II, care ar fi putut să-i inducă în eroare pe elevi. „În barem, au acceptat o condiţională, deşi ea nu este inclusă în programa pentru Evaluarea Naţională, pentru că în text era o circumstanţială de timp cu o nuanţă de condiţională şi probabil sunt elevi care au trecut-o drept condiţională şi care altfel ar fi pierdut din puncte”, a explicat profesoara Mihaela Apetrei. UPDATE: Ministerul Educaţiei a publicat în secţiunea dedicată subiectelor şi baremului de notare documentele aferente examenului din 11 iunie, prin care au trecut olimpicii. UPDATE: „Poezia mi se pare destul de simplă, deci nu cred că le-a fost greu să identifice semnificaţia primelor două versuri. Cerinţa cinci nu le poate pune probleme decât dacă nu ştiu să explice un titlu. Trebuie arătat care este semnificaţia titlului, că anticipează conţinutul ideatic şi afectiv al poeziei, iar în final trebuie reluată semnificaţia titlului. În compunerea de 150-250 de cuvinte în care elevii trebuiau să-şi exprime opinia despre mesajul poeziei, ei trebuiau să precizeze şi modurile de expunere principale şi trăsăturile modurilor de expunere respective. Nu cred că prezintă un grad de dificultate mare acest subiect”, spune Ecaterina Stanca. Al doilea subiect: „Textul este frumos, primele două cerinţe sunt destul de explicite. La numele autorului şi titlul articolului, elevii trebuie să fie atenţi fiindcă nu li s-a cerut unde s-a publicat articolul. La cerinţa patru, unde li se cerea funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, era nevoie de atenţie la o frază „Pe copii cu vârste cuprinse…” Compunerea de la punctul B este mai grea pentru elevi, care trebuie să dovedească o putere mare de sinteză, spune Stanca. „De obicei trebuiie să înceapă cu contextul spaţio-temporal. Problema este şi de limbaj, elevilor le este destul de greu să fie expresivi când descriu o întâmplare”, spune Stanca. Reporterul Adevărul, Cristi Delcea, spune că primii elevi au ieşit după o oră şi un sfert şi impresia generală este că subiectele au fost destul de uşoare, dar au avut probleme cu ultimul punct. El mai spune că părinţii au fost îngrijoraţi că subiectele de gramatică au fost mai dificile. Profesoara Stanca atrage atenţia că elevii folosesc multe englezisme în limbajul lor şi fac greşeli, folosind cuvinte al căror sens nu este cel din limba engleză cum ar fi verbul „a realiza”, care în română nu înseamnă „a-şi da seama de ceva” (sensul din engleză al verbului „to realize”). „Nu cred că la asemenea subiecte au mai avut timp să-şi recitească lucrarea. Sunt două compuneri şi 11 cerinţe de gramatică. La Bacalaureat, cei mari au cerinţe mai puţine la literatură, după aceea au textul argumentativ şi eseul de două-trei pagini, dar au trei ore, pe când elevii care dau Evaluarea Naţională au două ore la dispoziţie”, spune Ecaterina Stanca. Întorcându-ne la subiectul II, profesoara mai spune, referitor la ce scrie în text, că citirea de romane te ajută să înţelegi situaţii reale de viaţă. „Profesorului îi revine sarcina de a face legătura dintre literatură şi viaţă”, spune Stanca. „Cu atenţie se putea face foarte bine gramatica, nu aş zice că au fost de nivel mediu. Mi se pare şi firesc, de altfel, fiindcă nota maximp trebuie luată de cei care învaţă bine”, a încheiat Stanca. Evaluarea Naţională 2014 începe luni, cu proba la română, prin care vor trece peste 160.000 de elevi de clasa a VIII-a, aceasta fiind estimarea de anul acesta, urmând ca Ministerul Educaţiei să publice cifrele oficiale zilele acestea. Subiectele primite de elevi la examenul de Capacitate 2014 vor fi rezolvate în direct luni, de la ora 11, la Adevărul Live, după examenul de capacitate la limba română. Cei care se pregătesc acum pentru acest examen pot urmări din nou lecţia video la limba română susţinută de profesoara de Română Ecaterina Stanca, de la Liceul Teoretic Naţional, fostă profesoară la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală. Aceasta a rezolvat varianta de subiecte de anul trecut şi le-a explicat absolvenţilor de clasa a VIII-a cum să se pregătească pentru această probă. Ce probe urmează După proba de luni la română urmează marţi proba la limba maternă, miercuri cea la matematică, iar vineri vor fi afişate primele rezultate la limba română la Capacitate 2014. Urmează contestaţiile, care pot fi depuse tot vineri, iar luni vor fi publicate mediile finale ale elevilor la examenul de Evaluare Naţională 2014, urmate de ierarhia elevilor, pe site-ul admitere.edu.ro. Modelele de subiecte la limba română la Capacitate 2014 pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educaţiei dedicat acestora, subiecte.edu.ro. Din 2014, media de la aceste teste naţionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faţă de 50%, anul trecut, de altfel singura noutate faţă de Capacitatea din 2013, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Calendar Evaluare Naţională 2014 • 23 iunie – Limba Română • 24 iunie – Limba maternă • 25 iunie – Matematică • 27 iunie – afişarea rezultatelor parţiale • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale Rezultate slabe la simulare La examenele de simulare din martie 2014, s-au înscris aproape 188.000 de elevi şi s-au prezentat la probe aproape 178.000, însă rezultatele au fost foarte slabe, mai proaste decât anul trecut. Aproape 70% din ei nu au reuşit să ia nota 5 la matematică, conform datelor de la Ministerul Educaţiei. Dacă luăm în considerare şi rezultatele de la română (67% au luat note peste 5), practic mai puţin de jumătate (48,8%) dintre candidaţi au obţinut medii „de trecere“ la acest prim examen de simulare organizat la nivel naţional, potrivit cifrelor furnizate de minister. Regulile examenului • Accesul elevilor în săli este permis cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30. • Candidaţii nu au voie să intre în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, iar frauda şi tentativa de fraudă atrag eliminarea din sală şi acordarea notei 1 pe lucrarea lor. • Elevii se aşază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, potrivit listelor afişate la intrarea din săli. • Fiecare elev primeşte o coală de hârtie pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul colii, care va fi lipit după distribuirea subiectelor în săli şi după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor cerute. • Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala (decât dacă predă lucrarea scrisă). • Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă; în cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, însă timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit. • Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme şi desene folosesc numai creion negru; pentru proba de la matematică, elevii pot să utilizeze instrumente de desen. • Dacă doresc să corecteze o greşeală, atunci trebuie să taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. • În cazul în care unii elevi doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte foi, iar colile folosite iniţial se anulează pe loc. • La expirarea celor 120 de minute (două ore) acordate, elevii trebuie să predea lucrările în faza în care se află, neavând voie să depăşească timpul stabilit; trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. • În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Sursa: Adevarul.ro

 

EXAMEN CAPACITATE 2014. Baremul de notare la testul de Matematică de la Evaluarea Naţională

Baremul de notare la examenul de Matematică de la Capacitate 2014 va fi publicat miercuri după-amiază, o dată cu publicarea subiectelor primite de elevi la prima probă de la examenul de Evaluare Naţională. Evaluarea Naţională 2014 a început luni, cu proba la română, examen naţional prin care vor trece peste 166.000 de elevi de clasa a VIII-a, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Marţi urmează examenul de capacitate la limba maternă, iar miercuri examenul de capacitate la matematică. Subiectele primite de elevi la examenul de Capacitate 2014 vor fi rezolvate în direct miercuri, de la ora 11, la Adevărul Live, după examenul de capacitate la matematică. Modelele de subiecte la matematică la Capacitate 2014 pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educaţiei dedicat acestora, subiecte.edu.ro. Tot acolo vor fi publicate, luni după-amiază, baremul la matematică, alături de subiectele primite de elevi, la secţiunea Subiecte. Până la rezolvarea subiectelor la Matematică la Capacitate 2014, cei care se pregătesc pentru acest examen pot viziona din nou lecţia video la Matematică, din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază”. Subiecte dificile la română Subiectele la Limba Română de la examenul de Capacitate 2014, testare naţională care a început luni, au fost rezolvate în direct la Adevărul Live, luni, de la ora 11.00. Profesorii susţin că au fost de nivel mediu, însă au avut şi câteva dificultăţi şi nuanţe. Din 2014, media de la aceste teste naţionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faţă de 50%, anul trecut, de altfel singura noutate faţă de Capacitatea din 2013, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Calendar Evaluare Naţională 2014 • 23 iunie – Limba Română • 24 iunie – Limba maternă • 25 iunie – Matematică • 27 iunie – afişarea rezultatelor parţiale • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale Rezultate slabe la simulare La examenele de simulare din martie 2014, s-au înscris aproape 188.000 de elevi şi s-au prezentat la probe aproape 178.000, însă rezultatele au fost foarte slabe, mai proaste decât anul trecut. Aproape 70% din ei nu au reuşit să ia nota 5 la matematică, conform datelor de la Ministerul Educaţiei. Dacă luăm în considerare şi rezultatele de la română (67% au luat note peste 5), practic mai puţin de jumătate (48,8%) dintre candidaţi au obţinut medii „de trecere“ la acest prim examen de simulare organizat la nivel naţional, potrivit cifrelor furnizate de minister. Regulile examenului • Accesul elevilor în săli este permis cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30. • Candidaţii nu au voie să intre în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, iar frauda şi tentativa de fraudă atrag eliminarea din sală şi acordarea notei 1 pe lucrarea lor. • Elevii se aşază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, potrivit listelor afişate la intrarea din săli. • Fiecare elev primeşte o coală de hârtie pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul colii, care va fi lipit după distribuirea subiectelor în săli şi după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor cerute. • Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala (decât dacă predă lucrarea scrisă). • Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă; în cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, însă timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit. • Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme şi desene folosesc numai creion negru; pentru proba de la matematică, elevii pot să utilizeze instrumente de desen. • Dacă doresc să corecteze o greşeală, atunci trebuie să taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. • În cazul în care unii elevi doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte foi, iar colile folosite iniţial se anulează pe loc. • La expirarea celor 120 de minute (două ore) acordate, elevii trebuie să predea lucrările în faza în care se află, neavând voie să depăşească timpul stabilit; trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. • În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Sursa: Adevarul.ro

 

EXAMEN CAPACITATE 2014. Rezolvarea subiectelor la Matematică de la Evaluarea Naţională

Rezolvarea subiectelor la Limba Română de la Capacitate 2014 va avea loc la Adevărul Live, miercuri, de la ora 11.00, după încheierea examenului. Luni am rezolvat în direct subiectele la Română. Până atunci, elevii pot urmări din nou lecţia video la matematică din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază”. Evaluarea Naţională 2014 a început luni, cu proba la română, examen naţional prin care vor trece peste 166.000 de elevi de clasa a VIII-a, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Marţi urmează examenul de capacitate la limba maternă, iar miercuri examenul de capacitate la matematică. Subiectele primite de elevi la examenul de Capacitate 2014 vor fi rezolvate în direct miercuri, de la ora 11, la Adevărul Live, după examenul de capacitate la matematică. Modelele de subiecte la matematică la Capacitate 2014 pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educaţiei dedicat acestora, subiecte.edu.ro. Până la rezolvarea subiectelor la Matematică la Capacitate 2014, cei care se pregătesc pentru acest examen pot viziona din nou lecţia video la Matematică, din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază”. Subiecte dificile la română Subiectele la Limba Română de la examenul de Capacitate 2014, testare naţională care a început luni, au fost rezolvate în direct la Adevărul Live, luni, de la ora 11.00. Profesorii susţin că au fost de nivel mediu, însă au avut şi câteva dificultăţi şi nuanţe. Din 2014, media de la aceste teste naţionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faţă de 50%, anul trecut, de altfel singura noutate faţă de Capacitatea din 2013, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Calendar Evaluare Naţională 2014 • 23 iunie – Limba Română • 24 iunie – Limba maternă • 25 iunie – Matematică • 27 iunie – afişarea rezultatelor parţiale • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale Rezultate slabe la simulare La examenele de simulare din martie 2014, s-au înscris aproape 188.000 de elevi şi s-au prezentat la probe aproape 178.000, însă rezultatele au fost foarte slabe, mai proaste decât anul trecut. Aproape 70% din ei nu au reuşit să ia nota 5 la matematică, conform datelor de la Ministerul Educaţiei. Dacă luăm în considerare şi rezultatele de la română (67% au luat note peste 5), practic mai puţin de jumătate (48,8%) dintre candidaţi au obţinut medii „de trecere“ la acest prim examen de simulare organizat la nivel naţional, potrivit cifrelor furnizate de minister. Regulile examenului • Accesul elevilor în săli este permis cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30. • Candidaţii nu au voie să intre în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, iar frauda şi tentativa de fraudă atrag eliminarea din sală şi acordarea notei 1 pe lucrarea lor. • Elevii se aşază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, potrivit listelor afişate la intrarea din săli. • Fiecare elev primeşte o coală de hârtie pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul colii, care va fi lipit după distribuirea subiectelor în săli şi după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor cerute. • Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala (decât dacă predă lucrarea scrisă). • Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă; în cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, însă timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit. • Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme şi desene folosesc numai creion negru; pentru proba de la matematică, elevii pot să utilizeze instrumente de desen. • Dacă doresc să corecteze o greşeală, atunci trebuie să taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. • În cazul în care unii elevi doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte foi, iar colile folosite iniţial se anulează pe loc. • La expirarea celor 120 de minute (două ore) acordate, elevii trebuie să predea lucrările în faza în care se află, neavând voie să depăşească timpul stabilit; trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. • În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen.

Sursa: Adevarul.ro

 

EXAMEN CAPACITATE 2014 Marţi, elevii susţin proba la limba maternă de la Evaluarea Naţională

Candidaţii de la examenul de Evaluare Naţională 2014 susţin marţi proba de la limba maternă la germană, slovacă, sârbă, rromani, maghiară, italiană şi ucraineană. Peste 8.000 de elevi care susţin această probă şi cei mai mulţi dau la  limba germană. La simularea de anul acesta a examenului de Capacitate, la limba maternă, prezenţa a fost de 94%, iar peste 7.900 (76%) au obţinut note peste 5. Luni a avut loc prima probă, cea de limba română, iar miercuri urmează proba de la matematică, potrivit calendarului Evaluării Naţionale 2014, iar vineri vor fi afişate primele rezultate. Modelele de subiecte la limba maternă la Capacitate 2014 pot fi consultate pe site-ul Ministerului Educaţiei dedicat acestora, subiecte.edu.ro. Din 2014, media de la aceste teste naţionale va reprezenta 75% din media de admitere la liceu, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, faţă de 50%, anul trecut, de altfel singura noutate faţă de Capacitatea din 2013, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Calendar Evaluare Naţională 2014 • 23 iunie – Limba Română • 24 iunie – Limba maternă • 25 iunie – Matematică • 27 iunie – afişarea rezultatelor parţiale • 1 iulie – afişarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

 

BACALAUREAT 2014 Despre adevăratul rol al şcolii, la Adevărul Live

Săptămâna aceasta se încheie seria meditaţiilor din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază”, cu ultimele lecţii de consiliere înainte să înceapă examenele scrise de la Bac 2014. Luni, am discutat la Adevărul Live despre rolul şcolii: pregătirea pentru viaţă sau pentru examene. În platou sunt invitaţi Costel Coravu, antrenor (implicat în proiectul Zburd-Educaţie prin coaching derulat de Asociatia ROI şi formator pentru o nouă generaţie de dascăli) şi Antonio Tîrziu, elev la Scoala superioară comercială ”N. Kretzulescu”, pasionat de teatru şi implicat în numeroase activităţi extrascolare. UPDATE: „Profesorii m-au ajutat extraordinar de mult şi m-au ghidat. Au pus amprenta asupra modului în care privesc lucrurile acum”, spune Antonio Tîrziu, elev la Şcoala superioară comercială „N. Kretzulescu”. Cunoştinţele, abilităţile şi aptitudinile, acestea sunt cele trei elemente principale. Care dintre ele sunt antrenate de şcoală? „Cunoştinţele, în primul rând şi abilităţile în cazul şcolilor profesionale, dar cine se ocupă de aptitudini?”, întreabă Costel Coravu, coach la proiectul Zburd-Educaţie prin coaching. „Şcoala a trebui să-i pregătească pentru viaţă, nu pentru a trece de un examen”, atrage atenţia specialistul. Antonio vrea să studieze psihologia fiindcă îl fascinează relaţionarea dintre oameni. El crede că un bun psiholog ar putea fi un bun om de marketing. În ceea ce priveşte orientarea profesioanlă, el spune nu a avut nevoie de conilierul şcolar fiindcă părinţii s-au impicat mult în cazul lui. În ceea ce priveşte emoţiile dinainte de examen, Antonio spune că l-a ajutat foarte mult faptul că a jucat teatru, care te învaţă să îţi controlezi emoţiile. „Există o comunicare foarte strânsă în şcoală, psihologul şcolar este cel care vine la elevi. Dacă află din şcoală că un elev are o problemă, el este cel care ia iniţiativa şi-l invită pe elev la consiliere”, spune Antonio. „Care este profesorul care m-a inspirat pe mine? Ce anume din ceea ce făcea m-a inspirat pe mine? Acestea sunt elementele de conştientizare care îi pot ajuta pe profesori să-şi dea seama de rolul lor în educaţia copiilor. (…) Oamenii nu vor ţinea minte ce le-ai spus, vor ţine minte cum i-ai făcut să se simtă”, spune Coravu. Lecţii de consiliere pentru Bac Începând de luni, 14 aprilie, şi până la sfârşitul lunii iunie, vor fi disponibile pe platforma Bacalaureat 2014, integrată în secţiunea Educaţie de pe adevarul.ro, 40 de lecţii video. Profesori de la licee de top din Bucureşti le vor arăta elevilor cum trebuie rezolvate subiectele de la examen şi ce ar trebui să înveţe. Până acum, în cadrul acestei campanii am prezentat patru lecţii video de consiliere pentru cei care se pregătesc de Bacalaureat, pe lângă lecţiile video destinate probelor de la Română şi Matematică De asemenea, la Adevărul Live vor fi şi lecţii video destinate pregătirii pentru toate probele orale şi pentru proba scrisă la alegere. Meditaţii video pentru Evaluarea Naţională Elevii de clasa a VIII-a vor putea găsi în secţiunea Educaţie de pe adevarul.ro şapte lecţii video, de la sfârşitul lui aprilie şi până la finalul lunii mai. Două dintre acestea vor fi de pregătire teoretică pentru cele două probe (Română şi Matematică) şi cinci de consiliere, de la pregătirea psihică pentru primul examen naţional serios până la completarea corectă a fişei de înscriere la liceu şi alegerea profilului liceului. Consiliere pentru elevi Dintre cele 40 de lecţii de pe adevarul.ro, 10 vizează partea de consiliere şi sunt oferite de specialişti care au lucrat cu liceeni în anii trecuţi şi care i-au ajutat să promoveze cu succes testele naţionale. Consilierii le vor spune elevilor cum să se organizeze ca să înveţe toată materia, cum să facă faţă stresului, cum să comunice cu profesorii şi cu părinţii sau cum să se pregătească psihic şi fizic pentru a face faţă unei lungi perioade de examene. Marele premiu: 1.000 de euro În cadrul acestei campanii, Adevărul a pregătit şi o serie de premii pentru elevi. Pentru a participa, trebuie să accesaţi acest link şi să vă înscrieţi în secţiunea Bacalaureat 2014 pe adevarul.ro cu un eseu motivaţional pe tema “Care este visul tău?”, să strângeţi cât mai multe like-uri şi share-uri şi, astfel, puteţi câştiga premii Biocebral ce vă vor da energie pe toată perioada examenelor, dar mai ales marele premiu în valoare de 1000 Euro! Dorim participanţilor mult succes şi mult spor la învăţat!

Sursa: Adevarul.ro

 

Elevii români au cucerit patru medalii, dintre care două de aur, la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale

Lotul de informatică al României a obţinut patru medalii: două medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz, la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale (CEOI), desfăşurată în perioada 18-23 iunie, la Jena, în Germania. Medaliile de aur au fost cucerite de Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „C. D. Loga” din Timişoara, laureat cu aur şi la ediţia de anul trecut, respectiv Rareş-Darius Buhai, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, informează Mionisterul Educaţiei într-un comunicat de presă. Medalia de argint i-a revenit lui Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca, iar medalia de bronz a intrat în posesia lui Radu Szasz, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „C. Brediceanu” din Lugoj (judeţul Timiş). La a XXI-a ediţie a CEOI au participat 38 de concurenţi din 10 ţări. Conform regulamentului, fiecare stat poate înscrie o echipă formată din maximum 4 elevi a căror vârstă nu depăşeşte 19 ani la data concursului. Prima ediţie a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale (CEOI) s-a desfăşurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca, la iniţiativa ţării noastre. Elevii români revin în ţară marţi, 24 iunie, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

Sursa: Adevarul.ro

 

„Spuse lui tovarăşa!“

O zi obişnuită de lucru. Un pacient nou cu o boală de sânge. Un bătrânel îmbrăcat la patru ace, venit cu soţia la braţ, o bătrânică distinsă cu perle la gât. Mă aşteptau în cabinet, drepţi pe scaun, ţinându-se de mână. Vizita medicală a decurs neted, prietenos, ca de obicei. Doar că bătrânelul meu nu vorbea, la fiecare întrebare se uita spre soţie, aşteptând un semn de încurajare, un ajutor. Ca un elev, parcă aştepta să i „se sufle“. Soţia mi-a şoptit: „Are demenţă, şi-a pierdut memoria de scurtă durată“. Mi-am modificat sistemul de întrebări, evitând să îl pun în situaţia jenantă de a-şi expune slăbiciunea minţii. Întrebările mele au fost din ce în ce mai mult adresate soţiei, care cu sclipiri inteligente în ochi răspundea prompt, apoi se uita spre soţ şi îl întreba „Am dreptate, dragă?“. El invariabil dădea din cap aprobator, cu mulţumire pe chip. În acest fel şi el participa la discuţie, sau măcar avea iluzia de a participa activ. După o perioadă bătrânelul s-a relaxat, conversaţia a început să curgă şi spre surprinderea noastră, a mea şi a soţiei, din când în când şi bătrânelul a avut ceva de spus. Când îşi amintea câte ceva relevant vorbea răspicat şi cu mândrie ca un elev care şi-a făcut temele. Ca parte din interviul iniţial l-am intrebat cu ce s-a ocupat. În principiu ca să aflu dacă a fost expus la diverse substanţe chimice cu risc de toxicitate medulară. El, fără ajutorul soţiei, a răspuns: „am fost învăţător, dascăl la clasele primare“. Ţinându-l în continuare de mână, soţia îl sorbea din ochi. L-am simţit deschis spre conversaţie aşa că m-am îndepărtat de chestionarul medical. Am început pur şi simplu o discuţie prietenoasă. „Dascăl, ce frumos!“. „Da, dar au trecut multe primăveri de atunci. Altele erau vremurile! Am fost dascăl cu creta în mână, nu cu calculatorul pe genunchi“.  Într-o clipă am zburat înapoi în timp. Eram şi eu elev, în uniformă, cu matricolă pe umăr şi chipiu pe capul cu părul tuns scurt-scurt. Din cauza tunsorii scurte tanti Cici, mătuşă mea, îmi spunea „Gulie“. Am fost şi eu elev cu creta în mână. Cu tabla neagră de sticlă pe care o ştergeam cu un burete greu de apă. Burete care, în situaţii critice, putea deveni o armă de război. Mirosea cam urât şi lasă pete mari de cretă pe uniforma închisă la culoare. Mi-am amintit şi de învăţătoarea mea, tovarăşa Ionescu Valentina. Era o femeie destul de aprigă, totdeauna îmbrăcată sever, care ştia să stăpânească întreaga clasă. Ţin minte că elevii mai dificili erau disciplinaţi şi cu câte un „jap“ scurt cu rigla. Acum, o astfel de disciplină pare oribilă, pare un act vandalic, dar pe vremea aceea era regulă. Iar acum când mă uit înapoi îmi aminesc cu drag de acele clipe. Chiar şi de clipele în care am primit şi eu „jap“-ul scurt şi usturător. Mi-am amintit de ameninţarea „Spuse lui tovarăşa!!!! Spuse lui tovarăşşaaa!!!“ Nu era niciodată numai un „spuse“, erau două-trei incantaţii una după alta care să dea şi mai multă greutate ameninţării. Din cauză de „jap“, ameninţarea „spuse lui tovarăşa“ era foarte eficace. Pentru că am avut câteva minute în plus, i-am povestit bătrânelului cum a fost pe vremea mea în şcoala primară. În România comunistă. Apoi l-am lăsat pe el să îmi povestească. Amintirile au început să curgă, bătrânelul a început să vorbească, iar cuvintele aveau pasiune, dragoste. Soţia îl sorbea din ochi, tăcută, parcă asistând la un miracol. Demenţa are şi ea slăbiciuni. Creierul are resurse neaşteptate. Iar dragostea poate trezi un creier anchilozat de demenţă. Mi-a spus cu mândrie cum aproape toţi elevii lui au făcut facultate. Cum toţi au ajuns cineva. Toţi au crescut să fie oameni solizi, ca lumea. Cum a fost dascăl într-o localitate mică unde toată lumea îl cunoştea. Dar cum din păcate a tebuit să se mute „la oraş“ după ce a ieşit la pensie. Aici nu îl mai cunoaşte nimeni. Şi nici el nu mai cunoaşte pe nimeni – apoi a zâmbit stânjenit, aruncând o privire scurtă şi complice soţiei, privire prin care îşi recunoştea tacit slăbiciunea bolnavă a memoriei. Şi eu i-am spus cum din clasă noastră aproape toţi am făcut facultate şi toţi am ajuns oameni că lumea. Toţi cei care au ajuns sub „jap“-ul tovarăşei Ionescu Valentina s-au îndreptat şi au făcut ceva în viaţă. Inclusiv subsemnatul. Bătrânelul a zâmbit. Conversaţia a continuat, domoală şi călduroasă, între mine şi bătrânelul devenit dintr-odată vorbăreţ. Mi-a spus cum şi-a iubit elevii cu toată inimă, şi pe cei buni şi pe cei mai puţin buni. Şi cum cea mai mare suferinţă era când se ajungea la absolvire, la despărţire. Suferinţa era amestecată cu bucuria faptului că noi copii veneau din urmă. Clasă care absolvea mergând spre alte aventuri în viaţă era înlocuită de o nouă clasă de pui de om, mici, înfricoşaţi, plini de viitor. Am încercat să-i traduc „spuse lui tovarăşa!!!“, dar nu am reuşit. Aşa ceva nu se poate traduce. Apoi i-am povestit cum acum câţiva ani, fiind deja stabilit în SUA, mă întorsesem acasă în vacanţă.  Eram în Colentina şi trăgeam după mine o valiză mare, mergând spre staţia de metrou de la Obor. Eram în drum spre gară, mergeam în Transilvania pentru câteva zile. În faţă mea, pe trotuar, o bătrânică un pic adusă de spate, cu basma pe cap. Am privit-o şi copilăria m-a izbit în ochi. Am întrebat-o „Mă scuzaţi, nu cumva va numiţi Ionescu Valentina?“. Ea m-a privit vioi prin ochelari şi a răspuns: „Da, şi tu te numeşti Dan Popescu. Ai stat în bancă întâi, rândul de la fereastră“. Am lăsat valiză să se răstoarnă şi m-am aplecat să o iau în braţe. Era aşa de mică!!  Oare cum de ne speriam aşa la câte un „spuse lui tovarăşa!“. M-a întrebat de alţi colegi. Am fost uimit de cum îşi amintea de noi. Drăcuşorii de noi. „Ce mai ştii de cutare, dar de cutare?“ Carmen Georgescu, Mariana Dumitrache, Sorin Cristescu, Irina Schiopescu, Iuliana Nitescu etc. etc, îi ştia după nume şi locul din bancă. A trebuit să plec să nu pierd trenul. În drum spre metrou, trăgând de valiză, m-am tot întors cu capul privind umbră tovarăşei Ionescu Valentina cum se îndepărta mergând încet, cu păşi mici. Şi cu ea se îndepărta şi copilăria mea. La sfârşitul vizitei bătrânelul şi soţia mi-au strâns mână cu căldură. Eu le-am sugerat să meargă într-un weekend în vizită în satul unde a fost dascăl. Să vadă ce îşi mai aminteşte. Să îşi stimuleze, să îşi zgândăre memoria. La câteva săptămâni au venit pentru o nouă vizită la cabinet. Problema lui de sânge era ameliorată. După ce am teminat de discutat problemele medicale, i-am întrebat: „Altfel, ce mai e nou?“. Bătrânelului i s-au aprins ochii. Mi-a spus cu mândrie cum a fost înapoi în satul lui. Şi cum l-a recunoscut lumea pe stradă. Cum l-au îmbrăţişat, l-au invitat la ei acasă. Cum a revăzut generaţii şi generaţii de copii care i-au trecut prin mâini. Bătrânelul meu strălucea de satisfacţie. Şi vorbea. Iar soţia îl privea cu ochi umezi.  L-am lăsat să vobească fără să îl întrerup. Era atâta dragoste în cabinetul meu! După ce au plecat a trebuit să îmi trag un pic sufletul. Oare ce o mai fi făcând tovarăşa Ionescu Valentina? M-am aşezat la birou, mi-am scos reţetarul şi, tacticos, încercând să scriu frumos, caligrafic, aşa cum îi plăcea tovarăşei Ionescu Valentina, mi-am scris o reţetă. Mi-am recomandat singur un „Spuse lui tovarăşa!. O data pe zi“. O excursie zilnică de câteva secunde în copilărie. Cred în puterea ei tămăduitoare.

Sursa: Adevarul.ro

 

Ştiinţa politică şi demnitatea

A fi un individ revine la a avea o slujbă sau alt fel de a face destui bani pentru a fi singur. Prin extensie, individualismul este doctrina sau dezideratul care se ocupă cu această situaţie. Dar înainte de individualism vine educaţia. Educaţia nu poate fi redusă la productivitate precum slujba. Nu poate oferi siguranţă, confort sau lux. Dar demnitate? Vreau să vă spun ceva despre demnitate de data asta. Poate că nu este evident, dar demnitatea este motivul pentru care admirăm acei oameni pe care îi declarăm sau recunoaştem împreună pentru virtuţile lor morale. Toţi ştim că uneori succesul sau victoria sunt urâţite de fapte criminale; de asemenea, pot fi suspendate în incertitudea şansei. Succesul meritat, însă, este ceea ce sperăm de la viaţa în societate. Ordinea legilor şi a obiceiurilor noastre ţinteşte în această direcţie. Cred că este nevoie să ne amintim de asta, pentru că experienţa noastră obişnuită nu este plină de exemple memorabile.   Acum să vă spun de unde am început să mă gândesc la asta. Săptămâna trecută a trebuit să mă înregistrez pentru apărarea dizertaţiei–să îmi închei treburile şcolare, pe scurt. Vă spun, ocazional mi se pare că e mai mult de învăţat despre treburile politice uitându-te la oameni decât ascultând prelegerile. Studenţii au aşteptat câteva ore să intre la secretariat, unde se fac şi desfac destinele, în sensul în care destinul unui om astăzi este birocraţia care îi atestă existenţa, meritele şi eşecurile.   Nu exista acolo nici o ordine. Nici studenţii nu s-au ordonat spontan, nici administraţia nu le-a oferit vreo indicaţie. Uşa pe deasupra, se deschidea cu mare dificultate–vedeţi aici o lecţie, întrucât forţa şi nu politeţea guvernează accesul. De asemenea, cei care au îndrăznit să ignore obiceiul de a întreba cine urmează şi pur şi simplu au intrat, ne-au învăţat că încrederea este numai pentru fricoşi.   Într-un fel sau altul, o coadă se formează–o serie temporală este inevitabilă. Dar înţelesul politic al simplului fapt că există o serie depinde de cum este creată seria: Dacă există o listă; sau studenţii se înţeleg spontan; sau pur şi simplu se luptă cum pot pentru a intra întâi. Rezultatul probabil îl ştiţi fără să vi-l spun eu, dar trebuie să vă spun orişicum: Studenţii nu sunt o comunitate. Organizarea nu încurajează şi poate nu face posibilă prietenia. Nu ştiu ce se va întâmpla la reuniunea de zece ani, dar ştim toţi că nimeni nu este entuziast sau nostalgic când şcoala se termină–este vorba despre eliberare, despre redobândirea individualităţii atât de rece umilită de o administraţie alternativ incompetentă şi rău-voitoare.   Mama mi-a spus, ştii, pe vremuri era altfel, oamenii stăteau la coadă pentru că nu aveau de nici unele. Era aproape un privilegiu să stai la coadă, aflu. De asemenea, anumite principii de egalitatea erau implicit sau explicit introduse. Primul nu putea să îi elimine pe toţi ceilalţi cumpărând totul. Nenorocirea poate într-adevăr uni oamenii. Mamei nu îi vine să creadă că nişte copii de 20 de ani pot să se poarte aşa de servil, inconştient, de parcă ar fi pe vremea comunismului. Dar dacă i-aş spune că administratorii adesea se poartă dispreţuitor cu aceşti copii, că îi tratează răstit şi sarcastic, m-ar crede imediat…   Afară, studenţii se înghesuie ca animalele la hrănit. Profesori, administratori şi studenţi, când au nevoie să se mişte printre ei, cer voie sau trec tăcut şi brutal prin mulţimea haotică–nici lege nici autoritate morală nu există care să facă ordine, fiecare este acum un individ, simultan neajutorat şi iresponsabil. Un student, singura creatură amuzată şi vioaie într-o dimineaţă udă, urâtă şi întunecată, povesteşte volubil unor domnişoare care nu spun nu cum a învăţat el cum să discute cu secretarele pentru a obţine ce are nevoie. Fără pudoare inutilă sau discursuri despre lucrurile frumoase.   Un model de eficienţă care îşi face reclamă prin propria iubire de sine–adevărul eficient despre iluminism, despre ce fel de cunoaştere îţi foloseşte cu adevărat. Însă şi el trebuie să stea la coadă–fără să ştie, tânărul mai are de învăţat: Încă nu se gândeşte la plăcerea de a fi cel care sperie oamenii astfel încât sunt forţaţi să descopee sau inventeze feluri de a-l flata pentru a obţine ce îşi doresc.   Seara care a urmat acelei ultime experienţe educaţionale am ieşit la film. Sute de oameni se înghesuiau şi acolo, dar cozile erau ordonate şi casele de bilete reuşeau să servească sute de clienţi într-un timp care ar face studenţii de ştiinte politice să se transforme în revoluţionari. Oare ei nu se duc la film niciodată? Nici la film nu există vreun fel de comunitate–decât în sensul că oamenii râd împreună şi, dacă asta se mai întâmplă, plâng împreună, urmărind povestea de pe ecran, în întuneric şi în tăcere. Profesorii mei şi-ar da mâna dreaptă pentru a reuşi să captiveze astfel atenţia sau măcar pentru liniştea aceea paradisiacă.

Sursa: Adevarul.ro

 

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale susţin proba la limba maternă

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Peste 160.000 de absolvenţi de clasa a VIII auînceput luni examenul de de EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă susţin marţi proba scrisă la Limba şi literatura maternă, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Miercuri va avea loc ultimul test al evaluării naţionale, proba scrisă la Matematică. REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014.  Afişarea rezultatelor se va face pe data de 27 iunie, până la ora 16.00, după care vor putea fi depuse contestaţiile, până la ora 20.00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 1 iulie. Rămâneţi pe evz.ro pentru a afla SUBIECTELE şi BAREMUL DE CORECTARE la EVALUAREA NAŢIONALĂ 2014.

Sursa: Evz.ro

 

Poetul Ion Minulescu n-a fost pe placul absolvenților de generală

Peste 160.000 de elevi de clasa a VIII-a au susținut, ieri, proba de Limba română, prima din cadrul Evaluării Naționale. Atât partea de creație, cât și gramatica au dat bătăi de cap școlarilor. Agitație mare, ieri, dincolo de gardul Școlii Gimnaziale „Ion Heliade Rădulescu” din București, amplasată lângă Muzeul Țăranului Român. Părinții așteptau îngrămădiți în petecele de umbră ale copacilor ieșirea odraslelor din sălile de examen. “Sunt subiecte ușoare, n-ar trebui să aibă probleme. Știu sigur că au făcut la meditații astfel de modele de subiecte”, spune plină de convingere una dintre mame. Puțin după ora 10 încep să iasă primii elevi. „Ne-a dat o poezie a lui Minulescu. Ni se cerea să spunem măsura primelor două versuri și n-am știut”, anunță plin de dezamăgire unul dintre absolvenți. Pare că și pentru ceilalți măsura cu pricina a ridicat probleme. „Era 6 cu 4”, susține un elev care declară că subiectele au fost relativ ușoare. “Vai, eu am scris 4 cu 6”, comentează o fată cu ochelari. Mesajul poeziei, o enigmă O altă necunoscută a fost pentru unii elevi punctul B al subiectului I în care se cerea redactarea unei compuneri de maximum 250 de cuvinte și argumentarea opiniei referitoare la semnificația mesajului poeziei „Rânduri pentru Anul Nou”, de Ion Minulescu. „N-am știut. N-am scris nimic”, mărturisește un elev care a ratat astfel 12 puncte. Nici sintaxa aferentă subiectului al II-lea nu a fost pentru unii chiar floare la ureche. La un text apărut în presă li se cerera elevilor, printre altele, să precizeze funcția sintactică a unor cuvinte subliniate. „De exemplu, cuvântul «aceia» era subiect și nu altceva”, explică profesoara de Limba română Mirela Broască, de la Liceul tehnologic “Gheorghe Duca” din Constanța. Al doilea cuvânt – capacitate – era complement direct. O formulare destul de confuză a fost și la punctul B al subiectului al II-lea, unde li se cerea copiilor să scrie o narațiune în care să prezinte o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de școală cu un scriitor contemporan. „Din ce am vorbit cu elevii mei, li s-a părut o temă prost aleasă. Mulți nu cunosc scriitori contemporani, astfel că le-a fost dificil să improvizeze. Însă, consider că un 8 se poate obține în mod rezonabil pentru că subiectele nu au fost foarte complicate”, adaugă profesoara. Obiectiv: obținerea notei 5 Pentru unii elevi de la școlile de cartier singurul obiectiv stabilit este obținerea notei 5. Primul absolvent care a ieșit din examenul la Limba română la Școala nr. 198 din București s-a declarat mulțumit de ce a scris la teză, sperând la o notă de trecere care să-i asigure continuarea studiilor la un liceu fără mari pretenții. Alții însă țintesc liceele de top. „Vreau să urmez Colegiul economic «Virgil Madgearu». Subiectele la română au fost relativ ușoare pentru că am învățat”, spune Alexandru Iordache. Bogdan Măgureanu, absolvent al aceleiași școli, spune că își dorește o carieră militară la Liceul din Breaza: „Subiectele au fost de nivel mediu, mă aștept la un 9.50, să vedem ce va fi la matematică“. Al doilea examen, cel de matematică, este programat pentru miercuri, 25 iunie. La examenele de absolvire a clasei a VIII-a s-au înscris 166.617 de elevi. Acesta este primul an în care notele obținute de elevi vor avea o pondere de 75% în media de admitere la liceu, restul de 25% fiind media anilor de studiu V-VIII.

Sursa: Evz.ro

 

Vine vacanta cu trenul Antipa!

Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” lanseaza  oferta educationala de vacanta pentru familiile cu copii.   Muzeul „Antipa” propune, si in acest an, diverse programe de educatie stiintifica, de dezvoltare a creativitatii, si a imaginatiei, a simtului artistic si a deprinderilor de comunicare si lucru in echipa.

Sunt asteptati toti copiii cu varste cuprinse intre 4 si 15 ani la programele noastre, personalizate pe categorii de varsta, precum: Scoala de Vara (activitati de zoologie teoretica si aplicata combinata cu tehnici de muzeologie), Corabia Vacantei (program interdisciplinar de zoologie si arte plastice pentru descoperirea morfologiei animalelor), Atelierele de Imaginatie Holy Molly (ateliere de creatie pentru prescolari si scolarii mici), Micii Sanitari (ateliere de anatomie umana, igiena si prim-ajutor), Aventura Dezvoltarii (module interactive dedicate creativitatii si rezolvarii problemelor, conflictului si colaborarii) si Cursuri de Quilling (ateliere dedicate artei rularii hartiei ).   Programele zilnice au fost planificate astfel incat, daca sunt alese intr-un pachet complet, „sa acopere” o zi, in intervalul orar 10.00 – 18.00 (cu pauza intre orele 13.30 – 16.00). Acestea se vor derula intre 30 iunie si 5 septembrie atat in salile de expozitie, in salile de ateliere pentru copii, cat si in gradina Muzeului.   Programe pentru prescolari si scolarii mici  – Atelierele Holy Molly (4-9 ani): 30 iunie – 11 iulie 2014; 25 august – 5 septembrie 2014 – Corabia Vacantei (3-5 ani): 30 iunie – 5 septembrie 2014   Programele pentru elevi – Scoala de Vara (8-16 ani): 30 iunie – 5 septembrie 2014 – Leganati de Deinotherium (6-12 ani) – o noapte la Muzeul „Antipa” – Corabia Vacantei (6-12 ani): 30 iunie – 5 septembrie 2014 – Micii Sanitari (8-12 ani): 30 iunie – 11 iulie 2014 – Aventura Dezvoltarii (8-12 ani): 21 iulie – 1 august 2014 – Curs de quilling (8-12 ani): 1 – 5 septembrie 2014

Inscrierea participantilor se poate face pe adresa de email: florentinap@antipa.ro sau la numarul de telefon 021.305.60.31. Detalii: www.antipa.ro si pe pagina de Facebook a Muzeului „Antipa”: www.facebook.com/muzeulantipa

Sponsori: LeoBurnett, The Geeks, EmailWing, MediaIQ, Delaco Fan Branza Partener stiintific: DaVinci Learnin Parteneri media: UnitedMedia, Calendar Evenimente,comunicatedepresa.ro, Centruldepresa.ro, Orasul Meu, Gradinite.com, Prokid.ro, GoKID.ro, Salut Bucuresti, inParc, mamica.ro, Avantaje, Revista Baby, melc-codobelc.ro, agendacopiilor.wordpress.com, HotNews.ro, SmartWoman.ro, EduRomania – Portalul educatiei din Romania.

Sursa: Hotnews.ro

 

Narcisa Iorga a publicat inregistrari audio in care Laura Georgescu, presedintele CNA foloseste urmatoarele expresii intr-un dialog cu copii de clasa a 3-a: Daca-ncepea un bors d-ala de-i crapa creierii pe pereti?! / Cand vorbesc, nu ma intrerupi. Daca ti-a murit cineva langa tine, nu e o problema!

Narcisa Iorga a publicat inregistrari audio in care Laura Georgescu, presedintele CNA foloseste urmatoarele expresii intr-un dialog cu copii de clasa a 3-a: Daca-ncepea un bors d-ala de-i crapa creierii pe pereti?! / Cand vorbesc, nu ma intrerupi. Daca ti-a murit cineva langa tine, nu e o problema! Narcisa Iorga, membru al CNA, a postat pe blogul personal o serie de inregistrari audio in care Laura Georgescu, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, apare folosind un limbaj neadecvat si jigniri in dialogul cu elevi de clasa a 3-a ai unei scoli in Bucuresti, in cadrul programului „Scoala altfel”, desfasurat in 2013. Printre expresiile care ar fi fost folosite de Laura Georgescu se numara: „Daca-ncepea un bors d-ala de-i crapa creierii pe pereti?!”, „Numai o secunda! Numai o secundaaa! Ajungem si la sex!”, „Cand vorbesc, nu ma intrerupi. Daca ti-a murit cineva langa tine, nu e o problema!”. De remarcat este ca Laura Georgescu foloseste aceste expresii pentru a le explica elevilor ce inseamna „Comunicarea non-violenta”. • Contactata telefonic, Laura Georgescu a declarat ca nu stie despre ce inregistrari este vorba si va reveni cu o declaratie. „Anul trecut, in timpul programului „Scolii altfel”, presedintele CNA a socat, prin atitudinea sa, parintii si elevii dintr-o clasa a treia a unei scoli renumite din Capitala. Acestia au adresat tuturor membrilor CNA o scrisoare deschisa. A fost transmisa si Ministerului Educatiei, si presei. N-a preluat-o nimeni pentru ca nu era semnata de o persoana identificabila, iar adresa de e-mail era una nepersonalizata. Nu existau dovezi care sa sustina acuzatiile. Intamplarea a facut ca sa gasesc, de curand, si dovezi”, scrie Narcisa Iorga pe blog.

Printre expresiile pe care Laura Georgescu le-a folosit in dialogul cu elevii se numara: – Daca-ncepea un bors d-ala de-i crapa creierii pe pereti?! Te-ntreb: crezi ca asta-i solutia? Deci, unu da-n tine, incepi si tu sa dai in el? Aia fiind vreo 4 sau 5. – Numai o secunda! Nuuumai o secundaaa! Numai o secundaaa! Ajungem si la sex! Creierul tau este usor, usor de manevrat. Stai un picut, iubitule! Scuza-ma ca-ti spun! Poti sa-mi dai niste idei sa ma ajuti, da? Incearca cu asta sa nu devii vedeta! – Nu, serios! De ce nu-ti gasesti o prietena? Pai si-atunci ce problema ai? Tie ti se pare cam devreme. Zici tu! Sau zice cine? Familia ta, anturaju’, educatia, cutuma in tara? Stati putin, ca nu va-nteleg. Bun! Deci, e o falsa problema! E-n regula! Deci, daca e o falsa problema, revin peste o luna sa-mi spuneti daca e tot prea devreme. – Catalinaaa! Calm! Da’ tu de ce esti supraponderal? Nu vrei sa nu mai mananci in halu asta? – Cand vorbesc, nu ma intrerupi. Daca ti-a murit cineva langa tine, nu e o problema! – Taci din gura ca nu te poti controla! Incearca sa te controlezi! – A incepe sa razi de altul nu e o chestie punky, la moda, e chestia ca-l crezi mai prost decat tine si incerci sa-l pozitionezi inferior tie. E clar ce vorbim sau nu? Lasa mana jos! Lasa mana jos! Diana, scurt, fara bombastic! Scurt! Care a fost solutia. „Nu-i adevarat! Dominic Nu-i adevarat! Madalina. Sa dea mana? Braavooo! Solutia e simplaa! Nu trebuie sa vorbiti bombastic! Ce-a urmarit dandu-si mana? Taci din gura ca nu te poti controla! Incearca sa te controlezi! Nicolae. Nu exista inselegere la varsta aia. Matei.Nu-i adevarat! Nu-i adevarat! Sa incheie conflictul. Te apropii, dar nu-i asta! Niciun copil nu vrea sa incheie conflictul. Nici oamenii maturi nu sunt in stare sa puna capat unui conflict. Ce castiga psihologul cand ii pune sa-si dea mana? Nicolae. Sa vada ca si el e egal cu batausul ala. Nicolae, vino si da mana cu Matei. Atata vreme cat sunteti in stare sa va controlati, sa fiti egali, valoarea voastra sa fie egala cu a oricaruia dintre ceilalti colegi, sunteti oameni normali. In momentul in care acest lucru nu mai este posibil, puneti-va primele probleme. D-aia adultii ajung cum ajung in fata voastra. Fiindca in secunda cand au fost in carcasele voastre mici, cineva nu le-a explicat lucrul asta: heei !(batand in banca). Primul ingredient (!) ca ai luat-o razna e cand ai impresia ca esti mai bun, mai tare, mai destept, mai cum vreti voi, mai cult decat toti ailalti. Prima problema ca derapezi! Narcisa Iorga scrie pe blog ca parintii copiilor vizitati la scoala de Laura Georgescu au adresat tuturor membrilor CNA o scrisoare deschisa. Scrisoarea a fost transmisa si Ministerului Educatiei, si presei. N-a preluat-o nimeni pentru ca nu era semnata de o persoana identificabila, iar adresa de e-mail era una nepersonalizata. Nu existau dovezi care sa sustina acuzatiile. „Intamplarea a facut ca sa gasesc, de curand, si dovezi”, scrie Narcisa Iorga. Iorga posteaza apoi pe blog scrisoarea deschisa a parintilor primita de membrii CNA:

Stimata Doamna Presedinte, Va scriu in numele elevilor si parintilor clasei a 3-a de la Scoala Ion Heliade Radulescu din Bucuresti. Asa cum ati anuntat in toate mediile de informare – 100 de experti ai Consiliului National al Audiovizualului vor merge in perioada 1 – 5 aprilie in scoli din Bucuresti si din tara, pentru a-i invata pe copii care sunt drepturile si libertatile lor in audiovizual. „Campania Consiliului National al Audiovizualului „Violenta in scoli iese de pe TV” se va concretiza, in perioada 1 – 5 aprilie 2013, in cadrul programului „Scoala Altfel”, prin prezenta in scolile bucurestene si in alte 30 de judete din tara a unui numar de 100 de experti ai CNA care vor prezenta un „demo” despre drepturile si libertatile copilului in audiovizual”, spune Laura Georgescu. Astazi , copiii din clasa a 3-a de la Scoala Ion Heliade Radulescu din sectorul 1 Bucuresti, au avut „placerea” sa va intalneasca, pentru a le expune tema – Comunicarea non-violenta. Dupa aceasta intalnire cu copiii, au inceput schimburile de mailuri intre parintii socati de atitudinea Dvs vis-a-vis de copii. Va expun mai jos cateva vorbe de duh ale Dvs din aceasa intalnire cu niste COPII de 9 ani: – „vorbeste, ma, cu toata gura! ” – „n-ai creier, ba, baiatule !” – ” lipsa de educatie” (a miscat scaunul pe care statea) – ” de ce nu stii raspunsul, fetito? ” Toata atmosfera a fost una, efectiv, de teroare, fetele vorbind intre ele ca „daca era asta mama mea, fugeam de acasa”.

Stimata Doamna Presedinte, ca parinte, cu respect va rog, ca daca acesta este modul in care Dvs intelegeti sa le explicati copiilor ce inseamna „Comunicarea non-violenta” sa renuntati la a mai face vizite in scoli, pentru ca mai rau le faceti copiilor printr-un astfel de comportament si exprimare verbala si pe aceasta cale va invit sa le cereti scuze public copiilor din scoala mai sus mentionata. Ma puteti contacta pe aceasta adresa de mail pentru a stabili ziua in care toti parintii, impreuna cu copiii va asteptam pentru scuzele cuvenite.

Un parinte revoltat.

Sursa: Hotnews.ro

 

Evaluarea Nationala 2014 Subiectele de la examenul de Limba si literatura romana: Compunere, povestire, “Randuri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu si un text publicat intr-un ziar

Subiectele de la examenul de Limba si literatura romana din cadrul Evaluarii Nationale 2014 au fost structurate pe doua mari cerinte, fiecare cu mai multe sub-puncte. La Subiectul I, absolventii de clasa a VIII-a au avut de raspuns mai multor cerinte pornind de la poezia „Randuri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu. La al doilea subiect, absolventii au avut ca cerinta sa povesteasca o intamplare petrecuta la o intalnire organizata de scoala cu un scriitor contemporan. • UPDATE Evaluarea Nationala 2014 Baremul de la examenul de Limba si literatura romana Absolventii de gimnaziu au sustinut astazi, 23 iulie, primul examen din cadrul Evaluarii Nationale 2014: proba scrisa la Limba si literatura romana. Examenul a inceput la ora 9:00 si a durat 2 ore. Acesta este al treilea an in care elevii sustin examenul in sali supravegheate video, ca la Bacalaureat. Premiera pe care o aduce sesiunea din acest an a Evaluarii Nationale o reprezinta faptul ca media de la acest examen va avea o pondere de 75% in media de admitere la liceu.  • Subiectele integrale pe care absolventii de clasa a VIII-a le-au avut de rezolvat la examenul de Limba si literatura romana – Evaluarea Nationala 2014 Subiectele de luni, 23 iunie, de la examenul de Limba si literatura romana – Evaluarea Nationala 2014 „Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIII-a Anul scolar 2013-2014 Limba si literatura romana

* Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. * Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I     (42 de puncte) Citeste, cu atentie, textul:

Bine-ai venit, An nou!… Bine-ai venit… De cand te-astept aproape-am si albit… Dar fiindca-mi intri-n casa-ntaia oara, Te rog sa nu-mi faci casa de ocara… Nu te grabi sa-mi intri pe furis, C-abia sosisi… Noroc ca te-asteptam destept Sa te previu la timp, sa fii atent, Si-n clipa marelui eveniment Sa-mi calci in casa cu piciorul drept… […]

Asa te vreau!… Te vreau la trup curat… neprihanit… Si tot asa la suflet si la minte […]

An nou… Ai auzit ce-ti cer?… Nu-ti cer sa faci nimic in casa mea, Mai mult decat ai face tu-ntr-a ta!… […]

An nou!… Fii nou de sus si pana jos!… Copil al nimanui si-al tuturor, […] Copil galagios… Desfasura-te-ncet de pe mosor*… Incet… cat mai incet… si linistit… Si fii atent ca nu care cumva Sa ti se rupa firu-n casa mea!… Bine-ai venit, An nou… Bine-ai venit!… (Ion Minulescu, Randuri pentru Anul Nou)

* mosor, s.n. – Piesa cilindrica din lemn, de metal sau de material plastic, pe care se infasoara ata, fire de matase, sarma etc.

A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos: 1. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fiindca, cer, linistit.     6 puncte 2. Explica rolul virgulei in secventa: Bine-ai venit, An nou!…     6 puncte 3. Precizeaza masura primelor doua versuri ale poeziei.     6 puncte 4. Mentioneaza doua trasaturi ale genului liric, prezente in textul dat.6 puncte 5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, semnificatia titlului poeziei.     6 puncte

B. Redacteaza o compunere de 150-250 de cuvinte in care sa-ti prezinti opinia despre semnificatia mesajului poeziei Randuri pentru Anul Nou de Ion Minulescu.     12 puncte In compunerea ta, trebuie: – sa formulezi o opinie despre semnificatia mesajului poeziei; – sa-ti sustii opinia formulata prin doua argumente potrivite, valorificand textul dat; – sa ai un continut adecvat cerintei; – sa respecti precizarea referitoare la numarul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea     (36 de puncte) Citeste, cu atentie, textul: Cartile de fictiune pe care le citim ne ajuta sa empatizam cu cei din jur si sa ne adaptam mai usor la diverse situatii de viata, arata cele mai recente studii psihologice. In urma unei cercetari realizate de Universitatea York pe copii cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani, psihologii au observat ca aceia care au fost expusi mai mult timp la literatura pentru copii decat la desene animate televizate au mai mare capacitate de empatie* […]. Implicarea in povestile fictive din carti aduce informatii noi despre viata sociala, iar acest lucru este extrem de benefic in randul copiilor, fiindca le arata versiuni ale lumii din afara universului propriu. Totodata, studiul releva ca volumele de fictiune il ajuta pe cititor sa se adapteze la viata sociala mai mult decat o fac lucrarile nonfictionale. Intelegerea personajelor dintr-o naratiune este, astfel, echivalentul cunoasterii a diferitelor tipuri umane din viata reala. Cand sunt scrise bine, romanele constituie in sine povesti despre viata, care il incurajeaza pe cititor sa inteleaga mai bine profunzimea experientei umane. (Corina Zorzor, Empatia, o abilitate dobandita prin lectura, in adevarul.ro) * empatie, s.f. – identificare, prin traire, cu alte persoane, cu eroii cartilor etc.   A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos: 1. Formuleaza cate un enunt in care sa precizezi urmatoarele aspecte din textul dat: – universitatea in cadrul careia s-a realizat cercetarea mentionata in textul dat; – categoria de copii cu o capacitate mai mare de empatie.     4 puncte 2. Scrie numele autorului si titlul articolului din care este extras fragmentul dat.     4 puncte 3. Mentioneaza ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secventa: Cartile de fictiune pe care le citim ne ajuta sa empatizam cu cei din jur si sa ne adaptam mai usor la diverse situatii de viata, arata cele mai recente studii psihologice.     4 puncte 4. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: In urma unei cercetari realizate […] pe copii cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani, psihologii au observat ca aceia care au fost expusi mai mult timp la literatura pentru copii decat la desene animate televizate au mai mare capacitate de empatie […].     4 puncte 5. Transcrie doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Cand sunt scrise bine, romanele constituie in sine povesti despre viata, care il incurajeaza pe cititor sa inteleaga mai bine profunzimea experientei umane.     4 puncte 6. Construieste o fraza alcatuita din doua propozitii in care sa existe o propozitie subordonata predicativa, introdusa prin conjunctia subordonatoare sa.     4 puncte B. Redacteaza, in 80-150 de cuvinte, o scurta naratiune in care sa prezinti o intamplare petrecuta in timpul participarii la o intalnire organizata de scoala, cu un scriitor contemporan.     12 puncte In compunerea ta, trebuie: – sa relatezi o intamplare, respectand succesiunea logica a evenimentelor; – sa precizezi doua elemente ale contextului spatio-temporal; – sa ai un continut adecvat cerintei; – sa respecti precizarea referitoare la numarul de cuvinte.   Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea intregii lucrari (unitatea compozitiei – 1 p.; coerenta textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuatia – 2 p; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea – 2 p.)”

Calendar Evaluarea Nationala 2014 13 iunie                  Incheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 16 – 18 iunie           Inscrierea la Evaluarea Nationala 23 iunie                  Limba si literatura romana – proba scrisa 24 iunie                  Limba si literatura materna – proba scrisa 25 iunie                  Matematica – proba scrisa 27 iunie                  Afisarea rezultatelor (pana la ora 16:00) 27 iunie                  Depunerea contestatiilor (orele 16:00 – 20:00) 28 iunie – 30 iunie  Rezolvarea contestatiilor 1 iulie                     Afisarea rezultatelor finale dupa contestatii

Anul trecut, 75,89% dintre elevi au obtinut note peste 5, pe fondul acuzelor ca subiectele au fost mult mai usoare decat in anii precedenti. In 2013, la primul examen din cadrul Evaluarii Nationale au participat 161.724 de elevi, cu aproape 5.000 de elevi mai putin decat sunt asteptati anul acesta. In 2012, la proba de Limba si literatura romana s-au prezentat 166.830 de elevi. Si anul trecut, si in urma cu doi ani de la acest examen a fost dat afara cate un elev, in ambele cazuri fiind vorba despre incercarea de a folosi telefonul mobil pentru a copia (Sursa).

Amintim ca elevii care intra sala de examen cu copiute sau cu mijloace electronice de calcul primesc nota 1 la proba respectiva, indiferent daca au copiat sau nu.

Rezultatele Evaluarilor Nationale din ultimii 10 ani

75,89% dintre absolventii de clasa a VIII-a au obtinut note peste 5 la examenul de Evaluare Nationala 2013, cu aproape 10 puncte procentuale mai multi decat in 2012. Cresterea substantiala a promovabilitatii a venit pe fondul acuzelor ca subiectele au fost mult mai usoare decat in trecut, lucru care ar putea duce la frustrarea elevilor buni. Numarul de elevi cu note peste 5 in anii 2004 – 2013 a fost: • 2013 – 75,89% / Al doilea an cu camere video, primul cu acuzatii ca subiectele sunt simple • 2012 – 66,12% / Primul an in care au fost introduse camere video la evaluare • 2011 – 81,79% • 2010 – 85,97% • 2009 – 88,90% • 2008 – 89,93% • 2007 – 77,96% • 2006 – 67,16% • 2005 – 62,39% • 2004 – 71,38% Evaluarea Nationala 2012 – transe de medii • Media 10: obtinuta de 0,2% • Media 9.50 – 10: obtinuta de 3,8% • Media 9 – 9.50: obtinuta de 5,3% • Media 8.50 – 9: obtinuta de 5,7% • Media 8 – 8.50: obtinuta de 6,1% • Media 7.50 – 8: obtinuta de 6,5% • Media 7 – 7.50: obtinuta de 6,9% • Media 6.50 – 7: obtinuta de 7,6% • Media 6 – 6.50: obtinuta de 7,8% • Media 5.50 – 6: obtinuta de 8,1% • Media 5 – 5.50: obtinuta de 8% • Media sub 5: obtinuta de 33,9% Evaluarea Nationala 2011 – transe de medii • Media 10: obtinuta de 0,2% • Media 9.50 – 10: obtinuta de 3,5% • Media 9 – 9.50: obtinuta de 5,6% • Media 8.50 – 9: obtinuta de 6,5% • Media 8 – 8.50: obtinuta de 7,5% • Media 7.50 – 8: obtinuta de 8,5% • Media 7 – 7.50: obtinuta de 9,7% • Media 6.50 – 7: obtinuta de 10,5% • Media 6 – 6.50: obtinuta de 10,8% • Media 5.50 – 6: obtinuta de 10,2% • Media 5 – 5.50: obtinuta de 8,9% • Media sub 5: obtinuta de 18,2% Admiterea in liceu 2014. Modificare importanta: Evaluarea Nationala va avea o pondere de 75% in media de admitere la liceu Admiterea in liceu in anul scolar 2014-2015 incepe in data de 4 iulie, cand absolventii claselor a VIII-a si parintii vor completa optiunile in fisele de inscriere. O premiera pe care o aduce admiterea anul acesta o reprezinta faptul ca Evaluarea Nationala va avea o pondere crescuta, de 75%, in media de admitere la liceu. Se schimba astfel formula de calcul a mediei de admitere la liceu, asa ca incepand din acest an, in admiterea la liceu – media de la Evaluarea Nationala va avea o pondere de 75% (fata de 50% cat a fost pana acum), iar media generala de absolvire a gimnaziului va fi in proportie de 25%. Detalii aici Inscrierea in clasa a IX-a se face fara examen, pe baza mediei de admitere. Media de admitere se calculeaza, indiferent daca media generala la Evaluarea Nationala din clasa a VIII-a este mai mica de cinci. Repartizarea computerizata la liceu se realizeaza pe 15 iulie. Descarca de aici Brosura de admitere la liceu in anul scolar 2014-2015

Sursa: Hotnews.ro

 

Două asociaţii de părinţi cer ministerului Educaţiei să refacă structura noului an şcolar

Două asociaţii de părinţi au cerut ministerul Educaţiei să refacă structura anului şcolar viitor, astfel încât şcoala să înceapă mai devreme, vacanţele de iarnă şi primăvară să fie mai lungi, iar programul „Şcoala Altfel” să se desfăşoare în altă perioadă. Două organizaţii de părinţi cer ca anul şcolar să înceapă mai devreme, adică vineri, pe 5 septembrie, mai ales că prima zi de şcoală e una festivă, potrivit Digi 24. De asemenea, părinţii vor ca primul semestru să se încheie până la vacanţa de Crăciun, iar cel de-al doilea să înceapă în ianuarie. Cele două asociaţii de părinţi mai cer ca vacanţa de iarnă să aibă trei, nu două săptămâni. De asemenea, şi vacanţa de primăvară ar trebui prelungită – de la una la două săptămâni. Părinţii mai solicită ca „Săptămâna Şcoala altfel” să aibă loc între ziua mamei şi ziua tatălui, sărbători legale de patru ani de zile. Adică undeva între 8 martie şi sfârşitul lunii mai. Reprezentanţii celor două asociaţii care au propus modificarea structurii anului şcolar susţin că dacă ministerul Educaţiei nu va fi deschis la discuţii, se va ajunge în instanţă. Prezentăm mai jos schimbările propuse pentru anul școlar 2014-2015 – începerea anului şcolar vineri, pe 5 septembrie – desfiinţarea vacanţei dedicate învăţământului primar şi preşcolar – încheierea primului semestru până la Crăciun – majorarea vacanţei de iarnă, de la două, la trei săptămâni – desfiinţarea actualei vacanţe intersemestriale – majorarea vacanţei de primăvară de la o săptămână, la două săptămâni – săptămâna Şcoala Altfel, între 4 şi 9 mai 2015

Sursa: Puterea.ro

 

Capcanele din acest an ale Evaluării Naționale

Absolvenții gimnaziului din acest an au intrat în focurile Evaluării Naționale, 166.000 de elevi susținând, pe 23 iunie, proba la Limba și literatura română. După scandalul de anul trecut, când s-a spus că subiectele au fost prea ușoare, situația s-a schimbat acum, s-ar putea spune radical. La prima vedere, subiectele din acest an au fost de nivel mediu. Dar multe capcane ar putea să dea bătăi de cap candidaților. Vom vedea asta cel mai bine atunci când se vor afișa rezultatele. Primele reacții ale profesorilor, după proba de Limba și Literatura Română, au mers pe ideea că cerințele la acest examen au fost mult crescute, față de anul anterior. Mai mult decât atât, se pare că tocmai capcanele din redactarea subiectelor vor face multe victime. Să luăm ca exemplu subiectul care solicită candidaților să scrie o compunere despre întâlnirea lor cu un scriitor contemporan. Unii elevi s-au referit la Eminescu. Ceea ce dovedește că ei nu știu ce înseamnă „contemporan“. Ce să mai spui de lipsa lecturii din scriitorii contemporani.Alt subiect a conținut o capcană parcă și mai mare – să scrii despre ceea ce înseamnă „empatie” și rolul ei în dobândirea abilităților pentru lectură. Așa cum remarca un dascăl, hai să luăm acum câțiva oameni maturi, cu pregătire peste medie, și să-i întrebăm ce înseamnă „empatie”. Rezultatele vor fi mai degrabă dezastruoase. Examenul din acest an are o semnificație aparte. Este pentru prima oară când contează foarte mult ce faci la test, în vederea obținerii unui loc la liceu. Știți foarte bine cum era în alți ani. Se stabilea o medie generală. Aceasta era formată, în proporții egale, din media din clasele V – VIII și din nota obținută la examen. Astfel, în funcție de media generală, intrai la un liceu sau altul ori la școala profesională, în urma repartizării computerizate. Acum contează mai mult examenul, în comparație cu notele din gimnaziu Altceva e în acest an, când s-au schimbat proporțiile. Doar un sfert din media generală înseamnă notele din clasele V – VIII, în timp ce 75% va reprezenta nota obținută la examen. Astfel, în acest moment poți spune că degeaba ai tras tare timp de patru ani, să iei note de zece, dacă la examen ți-au căzut subiecte de care te-ai împiedicat. Profesorii se așteptau, în actualul context, ca subiectele Evaluării Naționale din acest an să fie de nivel mediu. Ele au fost, în schimb, mai degrabă la nivelul olimpicilor, susțin oameni din învățământ care au preferat să-și păstreze anonimatul. Pe de altă parte, era de așteptat acest lucru, după ce anul trecut a fost mare scandal pe tema subiectelor, prea ușoare, au susținut unii atunci, ale examenului de la finalul gimnaziului. Calendarul examenului și al înscrierii la liceu Dar să ne întoarcem în actualitate. Și să vedem cum vor fi subiectele la proba de Matematică, programată pe 25 iunie. Mai trebuie spus că pe 27 iunie se vor afișa primele rezultate, urmând eventualele contestații, pentru ca la 1 iulie să fie comunicate rezultatele finale. Emoțiile nu se vor încheia pentru proaspeții absolvenți ai gimnaziului, pentru că între 4 și 8 iulie trebuie să completeze, asistați de părinți și profesori, fișele de înscriere la liceu. Aceeași perioadă este dedicată și operațiunii de introducere în baza de date computerizată a tuturor codurilor, aferente opțiunilor pe care le-au făcut elevii. Foarte important este faptul că între 5 și 9 iulie părinții și elevii trebuie să verifice corectitudinea datelor introduse în calculator, în conformitate cu alegerea pe care a făcut-o fiecare elev în parte. Urmează o serie de proceduri, la nivel județean și național, toate aceste date fiind verificate. Data de 15 iulie este foarte importantă, pentru că atunci se va face repartizarea computerizată. Pentru ca în perioada 17 – 25 iulie elevii să meargă la liceele unde au fost repartizați, pentru a-și depune dosarul de înscriere.

Sursa: Romanialibera.ro

 

Părinții și elevii fug de școlile profesionale

Aproximativ 6.000 de absolvenţi ai clasei a VIII-a, din judeţul Constanţa, au susţinut, ieri, prima probă scrisă din cadrul Evaluării naţionale, cea la limba şi literatura română. Elevii au avut la dispoziţie două ore pentru a rezolva cele două subiecte, la rândul lor cu diferite cerinţe lexico-gramaticale şi de compoziţie literară. Reamintim faptul că rezultatele simulărilor din acest an, la aceeaşi disciplină, nu au fost satisfăcătoare. La acel moment, compunerile i-au pus în încurcătură. Nici la evaluarea de ieri elevii nu au scăpat de compuneri. La prima dintre acestea s-a cerut formularea unei opinii despre semnificaţia mesajului poeziei “Rânduri pentru Anul Nou” de Ion Minulescu, iar pentru cea de-a doua elevii au avut de realizat o naraţiune scurtă. Copiii s-au declarat mulţumiţi de subiectele primite şi unii dintre ei speră să primească note mari. “Foarte simplu”, au spus mulţi dintre şcolari. Pe lista liceelor preferate se află, şi în acest an, Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” şi Liceul “Ovidius”. Au optat în masă pentru liceu Cei mai mulţi dintre adolescenţi vor să urmeze neapărat un liceu. Şi diriginţii claselor a VIII-a din Constanţa au organizat sesiuni de informare pentru elevi şi părinţi cu privire la avantajele parcurgerii celor trei ani de şcoală profesională, însă nu s-a arătat interes prea mare pentru această alternativă şcolară, cu toate că, potrivit legii, cursanţii primesc o bursă în valoare de 200 de lei lunar. În urmă cu o lună, în perioada înscrierilor pentru şcoala profesională, dintr-o clasă întreagă numărai pe degete elevii care doreau dobândirea mai rapidă a unei meserii. Şcoala profesională, încă nevalorificată “Am constatat reticenţă din partea părinţilor. Ei consideră că şcoala profesională e ceva josnic. Am dus muncă de lămurire cu aceştia pentru a-i convinge că nu este aşa. Le-am dat mai multe exemple de oameni care au realizat multe în viaţă datorită meseriilor”, ne-a spus prof. Doina B. Cele mai căutate domenii în cadrul şcolilor profesionale de pe plan local sunt mecanica, turismul şi alimentaţia, dar şi agricultura. “Am auzit că se dau 200 de lei pe lună şi aş putea să stau pe banii mei, nu pe banii părinţilor. Mi-ar plăcea să fiu mecanic auto. De mic mi-au plăcut maşinile, să le întreţin, să le repar”, este de părere un elev constănţean care a optat pentru învăţământul profesional. Cu toate că mulţi copii au înclinaţii pentru practicarea unei meserii, puţini îşi valorifică însă acest potenţial. Evaluarea naţională continuă Mâine, 25 iunie, va avea loc proba la matematică, disciplina cu cele mai multe emoţii, atât pentru elevi, cât şi pentru părinţi. Rezultatele lucrărilor scrise vor fi afişate pe 27 iunie. În aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile , în intervalul orar 16.00-20.00. Contestaţiile vor fi rezolvate între 28 şi 30 iunie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 1 iulie. La departajare se vor lua în considerare 75% media de la Evaluarea naţională şi 25% media generală a anilor de şcoală. Ieri, la prima probă a Evaluării naționale pentru clasa a VIII-a, cei mai mulți copii au spus că vor să urmeze un liceu theoretic.

Sursa: Romanialibera.ro

 

UNIVERSITAR

 

Studenţi ai Universităţii din Bucureşti protestează în această seară, în faţa căminelor din Grozăveşti

Studenţii Universităţii din Bucureşti cazaţi în căminele C şi D din Grozăveşti se adună în această seară, în jurul orei 19:00, cu corturile în campus, în semn de protest faţă de decizia universităţii de a-i muta din căminele în care sunt cazaţi pentru a le renova. Totuşi, decizia a fost luată de comun acord cu reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Bucureşti (ASUB). n jur de 900 de studenţi urmează să fie mutaţi în căminele A şi B cel târziu luni, fiindcă celelalte două cămine, respectiv C şi D, urmează să fie renovate. Însă, spun studenţii, licitaţia pentru contractarea firmei care le va renova nu a fost încă demarată şi studenţii spun că nu au unde să se mute având în vedere că sunt alţi colegi de ai lor cazaţi în căminele A şi B. „Universitatea vrea să închidă căminele, dar nu au de ce având în vedere că încă nu a început licitaţia care şi aşa durează minimum două luni până se finalizează. Am înţeles că vor să renoveze băile, în principal, dar nu este nevoie să mute studenţii pentru asta”, spune Claudiu Dobrinescu, un student de la Facultatea de Chimie care a ieşit la protest. El a povestit pentru adevarul.ro că într-adevăr, băile nu sunt cele mai moderne. „Au fost cazuri în care am venit cu capetele de duş de acasă şi le-am montat ca să nu ne spălăm cu furtunul de la duş”, spune studentul. El crede că licitaţia ar fi „făurită” şi spune că din 2007 când au fost renovate căminele, în fiecare an se mai tot renovează ceva. Dacă protestul nu va atrage atenţia conducerii universităţii, marţi studenţii s-ar putea muta cu corturile în faţa rectoratului. Decizie luată împreună cu studenţii Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, care este momentan plecat din ţară, a explicat la rândul său pentru adevarul.ro că decizia de mutare nu a fost luată de conducerea universităţii fără să cadă de acord asupra ei împreună cu reprezentanţii studenţilor. „Am discutat cu ASUB în repetate rânduri şi am votat în Senatul Universităţii ca această măsură să fie luată. Am decis de comun acord cu reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Bucureşti (ASUB) să închidem cele două cămine pentru a le renova. Mutarea se poate face pe timpul verii când au loc renovările, fiindcă în perioada aceasta, doar 30% din studenţi rămân cazaţi în cămine”, a explicat rectorul cum a fost luată decizia iniţială. Studenţii, însă, susţin că din moment ce nu a început încă licitaţia, nu mai au când să se facă renovările decât abia în septembrie, cum s-a procedat şi în ultimii ani. „Da, decizia de a-i muta pe studenţi pe perioada vacanţei a fost luată în Senatul Universitar. Noi le-am prezentat studenţilor ce vrea să facă universitatea, numai că până acum nu s-a lansat licitaţia şi nu s-au făcut achiziţii în acest scop. În fiecare an se pune problema de renovare şi abia în septembri vin şi muncitorii. Anul trecut au zugrăvit un pic casa scării de la etajul I şi au renovat băile, dar lucrările nu sunt de calitate bună fiindcă sunt făcute pe ultima sută de metri”, spune preşedintele ASUB, Cosmin Cîrciumaru.

Sursa: Adevarul.ro

 

„Doi ani de regres pentru cercetarea din Romania. Ce urmeaza?” – fosti membri ai CNCS acuza masurile luate in sprijinul cercetarii in ultimii doi ani de Ministerul Educatiei.

Reducerea drastica a finantarii cercetarii, afectarea obiectivitatii evaluarii proiectelor de cercetare, neaplicarea evaluarii institutelor de cercetare si a finantarii pe baza performantei institutionale, eliminarea clasificarii universitatilor, acordarea titlurilor academice si de cercetare pe baza unor criterii care nu stimuleaza excelenta sunt principalele reprosuri pe carele fac fostii membrii ai CNCS Ministerului Educatiei, intr-un comunicat remis redactiei. Reamintim ca in aprilie, anul trecut, conducerea CNCS a demisionat in bloc. Citeste intreg comunicatul aici. Sistemul de Cercetare-Dezvoltare Inovare (CDI), reprezentat în mare parte de institutele de cercetare şi de universităţi, este un vector esenţial al dezvoltării unei societăţi moderne, prin contribuţiile pe care le poate avea la creşterea eficienţiei economice, a bunăstării materiale şi a calităţii vieţii. Recent, sistemul CDI din România a fost plasat pe locul 26 (din 28) între ţările europene într-un clasament al cercetării şi inovării, în regres faţă de anii precedenţi (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm). Mai mult, doar cu câteva zile în urmă, Comisia Europeană a avertizat autorităţile române că trebuie să investească şi să facă reforme în cercetare/inovare, având în vedere că nivelul investiţilor publice şi private în anul 2012, în ţara noastră, a fost cel mai mic din Europa. De asemenea, profilul de ţară al României în acest domeniu arată că universităţile româneşti au rezultate nesatisfăcătoare conform tuturor clasamentelor internaţionale importante şi că numărul de coautori români ai publicaţiilor din alte ţări europene este unul dintre cele mai scăzute din Europa. Aceste fapte reflectă o dată în plus performanţa foarte redusă a cercetării raportată la sistemele similare din celelalte țări ale Uniunii Europene. Transformarea sistemului CDI actual într-unul performant şi competitiv pe plan internaţional trebuie să reprezinte un obiectiv cu prioritate maximă al oricărei guvernări. Un sistem de cercetare performant generează beneficii importante pentru cetăţenii unei ţări, atât prin creșterea nivelului de educaţie şi pregătire profesională oferit de universităţi, cât și prin transferul rezultatelor cercetării și inovării către mediul economic. Atunci când ne referim la eficientizarea sistemului de cercetare, pot exista, desigur, perspective sensibil diferite asupra modului concret de acțiune. Însă, dincolo de nuanțe, cheia transformării sistemului actual într-unul performant nu poate fi alta decât susţinerea excelenţei, ca reflexie a unui sistem de valori sănătos, aliniat la cele din ţările avansate din punct de vedere economic şi de civilizaţie, iar modalitățile de acțiune trebuie să fie convergente cu cele practicate în statele dezvoltate. Excelenţa este singurul nivel de performanţă a cercetării la care asocierea dintre competenţe, finanţare şi dezvoltare durabilă permite unui mediu de profesionişti să dialogheze inovator cu orice partener internaţional al domeniului şi să contribuie în mod real şi cu efect pe termen lung la bunăstarea întregii comunităţi. Astfel, măsura intenţiei de a transforma sistemul de cercetare românesc într-unul performant este reflectată de felul în care este respectată şi suţinută excelența. Mai mult, nivelul actual de susținere a excelenței în cercetare reprezintă un predictor bun al performanţelor şi competitivității viitoare. Din acest motiv, sintetizăm mai jos acțiunile din ultimii ani ale Ministerul Educației Naționale (MEN), care defavorizează sistemul CDI, pentru a trage un semnal de alarmă asupra direcției în care se îndreaptă sistemul românesc de cercetare. Reducerea drastică a finanţării cercetării. Deși în ultimii doi ani criza financiară a fost depășită, potrivit asigurărilor oficiale, reluându-se creșterea economică, în mod inexplicabil bugetul cercetării a scăzut substanţial, contrar unor promisiuni de creştere, de la 0.45% la 0.25% din produsul intern brut (PIB), ceea ce arată că în prezent cercetarea este departe de a reprezenta o prioritate pentru guvernanți. Această valoare procentuală ne plasează printre ultimele locuri in Europa, unde, în marea majoritate a ţărilor, cercetării îi este alocat peste 1% din PIB, în multe cazuri chiar mai mult de 3%. În plus, Uniunea Europeană consideră că alocarea propusă de guvern pentru cercetare-dezvoltare din fondurile acesteia pentru perioada 2014-2020, este redusă în comparaţie cu provocările şi obligaţiile agenţilor economici şi cu promovarea infrastructurilor locale şi regionale. Ca o consecinţă a acestei subfinanţări, în ultimii doi ani nu au fost organizate nici un fel de noi competiţii de proiecte în zona cercetării fundamentale. Mai mult, fluxul finanțării pentru proiectele aflate în derulare a fost puternic distorsionat prin reducerea cu circa 50% a finanţării pentru anii 2013 şi 2014. În particular, inexistenţa unui mecanism financiar de susţinere directă a cercetării doctorale, precum şi eliminarea programului PD, destinat finanţării programelor post-doctorale, reduc substantial perspectivele tinerilor calificaţi de a activa în cercetare în România şi amplifică procesul de “migraţie a creierelor”. În plus, ştiinţele umaniste nu se regăsesc în nici o formă de finanţare actuală a cercetării. Procesul de evaluare pentru programul Parteneriate 2013 a fost finalizat la nouă luni de la termenul stabilit iniţial, fără a fi respectate standarde minime de transparenţă şi obiectivitate. Afectarea obiectivității evaluării proiectelor de cercetare. Prin eliminarea obligativităţii de a apela la experți internaționali pentru evaluarea proiectelor de cercetare şi prin folosirea de experţi români, a scăzut dramatic obiectivitatea evaluării, întrucât comunitatea cercetătorilor din România este relativ mică, în fiecare domeniu existând în mod inevitabil diverse relaţii de colaborare sau de concurenţă, ceea ce induce un plus de subiectivitate în procesul evaluării. Neaplicarea evaluării institutelor de cercetare şi a finanţării pe baza performanţei instituţionale. Unul dintre instrumentele prin care poate fi stimulată excelenţa la nivel instituţional constă în finanţarea în funcţie de performanţa instituţiei, complementară celei individuale. Deşi s-au făcut eforturi mari, inclusiv financiare, pentru evaluarea institutelor de cercetare, în momentul de față finanţarea acestora nu se face ţinând cont de evaluarea performanțelor instituționale. În consecință, se alocă în continuare sume importante de bani din bugetul cercetării pentru institute de cercetare neperformante. Eliminarea clasificării universităţilor. Finanţarea de către stat a universităţilor ar trebui să fie strâns corelată cu clasificarea acestora în funcție de performanţa ştiinţifică. O astfel de ierarhizare poate reprezenta un important instrument instituţional prin care Ministerul Educației să impulsioneze universitățile să stimuleze activitatea de cercetare. Din păcate, ignorarea acestei ierarhizări valorice a universităților în acordarea finanțării, conduce la o descurajare a inițiativelor de stimulare a cercetării de excelenţă în universități. Acordarea titlurilor academice şi de cercetare pe baza unor criterii care nu stimulează excelenţa. Majoritatea noilor comisii CNATDCU, constituite în 2012-2013, au formulat noi standarde minimale pentru acordarea titlurilor universitare şi de cercetare superioare. Prin multe dintre aceste standarde, bazate în primul rând pe criterii cantitative, se încurajează pseudo-valoarea, în detrimentul excelenței. Astfel, parte din criteriile de apreciere, în unele cazuri formulate ambiguu, sunt orientate mai degrabă spre cantitate, putând fi satisfăcute chiar în absenţa oricărei contribuţii ştiinţifice originale şi de excelenţă. Două repere izolate pot fi menţionate în contrast cu măsurile de contra-reformă menţionate anterior. Prin programul Bursa tânărului cercetător, lansat în acest an, tinerii sunt încurajaţi să se implice şi să se integreze în sistemul de cercetare din România. Deşi intenţia este lăudabilă, impactul pozitiv aşteptat va fi anulat în momentul în care tinerii cercetători se vor confrunta în mod direct cu sistemul nesănătos de valori promovat în mod implicit de măsurile menţionate anterior, reprezentat, de exemplu, de criterii viciate de promovare. Un al doilea reper legat de excelenţa în cercetare îl reprezintă proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) al laserului de la Măgurele, prin care se creează un centru de cercetare competitiv pe plan internaţional. Deşi acesta nu reprezintă o iniţiativă a actualei conduceri a MEN, iar o mare parte din bugetul alocat acestui proiect provine din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană, ELI este prezentat ca o dovadă a susţinerii cercetării de performanţă în România. Din păcate, lipsa de susţinere a cercetătorilor cu performanţe excepţionale, precum şi lipsa de predictibilitate a finanţării cercetării, tinde să estompeze utilitatea unei infrastructuri de cercetare de nivel internaţional, cum se preconizează a fi ELI. Impactul negativ al aspectelor menţionate anterior se va extinde pe cel puţin câţiva ani şi va contribui la disiparea şi îndepărtarea resurselor limitate de excelenţă acumulate în sistemul CDI din România în ultimii ani, singurele în măsură să pornească motorul de performanţă al cercetării. În plus, în lipsa unui număr minim de cercetători cu performanţe de nivel internaţional, mare parte din fondurile alocate vor fi irosite. Astfel, sistemul CDI este împins înapoi în timp şi sunt distruse perspectivele acestuia, cu consecinţe nefaste pentru cercetarea din România în următorii ani. Este important de observat că pentru corectarea majorităţii aspectelor menţionate mai sus nu sunt necesare doar resurse financiare, ci și voinţă de a le pune în practică. Solicităm actualei conduceri a CDI din România să renunțe la toate măsurile care blochează implementarea unui sistem de cercetare performant, în acord cu respectarea excelenţei şi performanţei potrivit standardelor internaţionale şi nevoilor reale de dezvoltare a societăţii româneşti. Prof. Dr. Mihai Dima, Prof. Dr. Alexandru Babeş, Prof. Dr. Radu Marinescu, Prof. Dr. Alexander Baumgarten, Prof. Dr. Gabriel Bădescu, Prof. Dr. Gabriela Cârja, Prof. Dr. Mihai Ionac, CSII. Dr. Flavius Solomon, CSI. Dr. Cezar Joiţa, Prof. Dr. Gabriel Ciobanu, CSI. Dr. Norica Nichita, Prof. Dr. Alexandru Kristaly, Prof. Dr. Gabriela Râpeanu – membri ai Consiliu Naţional al Cercetării Ştiinţifice, în perioada 2011-2013 Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Sursa: Hotnews.ro

 

RECTORII de la Universitatea Bucureşti, Medicină şi ASE susţin iniţiativa Gândul de PUBLICARE ONLINE a celor 33.000 de TEZE DE DOCTORAT

Rectorii de la trei universităţi de prestigiu susţin că iniţiativa Gândul de publicare pe internet a tuturor tezelor de doctorat din România este binevenită şi că acest lucru ar trebui să se întâmple, pentru transparentizarea sistemului de învăţământ superior. Gândul a prezentat, în premieră, că în România, în ultimii 25 de ani, au fost obţinute aproape 33.000 de titluri academice de doctor. Cu toate acestea, nu există un sistem unitar de verificare a plagiatelor din lucrări, iar accesul public la acestea este foarte greoi. Pentru o mai mare transparenţă şi grad mai ridicat de detectare a fraudei academice, Gândul a solicitat publicarea online, pe site-urile universităţilor, a tuturor lucrărilor de doctorat şi verificarea lor cu softul anti-copy/paste. Demersul Gândul nu are în vedere o generalizare, ci o curăţare a mediului academic din România, astfel încât asupra celor care au muncit cinstit să nu planeze nicio urmă de îndoială. Alăturaţi-vă solicitării Gândul pentru a le da înapoi românilor care au muncit cu mintea lor pentru titlurile universitare prezumţia de cinste. Rectorii de la Universitatea Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” şi cel de la Academia de Ştiinţe Economice au declarat pentru gândul că sunt de acord cu transparentizarea sistemului de acordare a titlurilor academice de doctor, pentru a elimina astfel suspiciunile privind plagiatul, în contextul în care gândul a dezvăluit recent că un alt personaj din politică – baronul PSD de Mehedinţi Adrian Duicu – şi-a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, la Universitatea Naţională de Apărare, printr-o lucrare suspectă de plagiat. Rectorii spun că, deşi tezele de doctorat sunt publice, ele nu sunt accesibile publicului şi că, deşi legea Educaţiei prevede publicarea lor pe internet, acest lucru nu se întâmplă. De asemenea, softurile antiplagiat folosite în prezent nu sunt atât de eficiente pe cât se crede, arată rectorul de la ASE, profesorul Pavel Năstase. Mai mult, verificările antiplagiat costă în prezent foarte mult, iar de exemplu Universitatea Bucureşti trebuie să verifice prin sondaj tezele, pentru că nu are un buget suficient pentru verificările antiplagiat, spune rectorul Mircea Dumitru. În cele din urmă însă, primul şi cel mai important responsabil de corectitudinea unei teze de doctorat trebuie să fie coordonatorul ştiinţific al lucrării, aşa cum de altfel prevede şi legea, arată rectorul de la Medicină, academicianul Ioanel Sinescu. Recent, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu, a declarat că este de acord cu propunerea gândul, admiţând că accesul la aceste lucrări este îngreunat. Cât priveşte softul antiplagiat pe care ministerul Educaţiei a dat 3 milioane de euro, Costoiu spune că încă „lucrăm la proiect”. Universitatea Bucureşti: verificarea antiplagiat costă mult şi se face prin sondaj Rectorul Universităţii Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, care s-a confruntat cu scandalul tezei de doctorat plagiate a premierului Victor Ponta, spune că este „absolut de acord” cu propunerea gândul ca toate lucrările de doctorat să fie publicate pe site-urile universităţilor: „Sunt absolut de acord. Numai că fiecare măsură de acest fel necesită o anumită pregătire, foarte serioasă. Şi asta nu este din partea mea o modalitate de a escamota problema, sau de a găsi o soluţie să scăpăm de problemă. Chestiunea este că toate aceste lucrări au costuri foarte ridicate pentru verificare, chiar de pildă şi folosirea softului anti-plagiat pe care Universitatea Bucureşti l-a închiriat pentru verificarea lucrărilor”. Rectorul UB spune că toate lucrările de doctorat sunt publice şi în acest moment. „Ele sunt lucrări publice. Acum ele sunt într-o bază de date, iar dacă cineva vrea să le consulte poate face asta”, a spus rectorul. Pentru că a avut câteva cazuri celebre de plagiat în ultimii ani, Universitatea din Bucureşti a decis ca din acest an, mai precis din semestrul al doilea, să verifice toate lucrările prin sondaj. „În fiecare facultate, fiecare a zecea lucrare este testată prin sondaj. Dacă avem 100 de lucrări susţinute la o facultate, atunci 10 lucrări sunt verificate cu softul ani-plagiat la care universitatea are abonament. Dacă ar fi să verificăm fiecare pagină a acestor lucrări ar trebui să folosim o sumă foarte mare din fondurile universităţii, or universităţile nu au buget. Plata pentru o pagină ajunge la câţiva euro”, a mai arătat Dumitru. ASE: Fiecare teză este verificată cu software antiplagiat, însă eficienţa nu e garantată Profesorul Pavel Năstase, rectorul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE), spune şi el că lucrările de doctorat sunt publice, la bibliotecile universităţilor, ca şi susţinerile acestora. Totuşi, iniţiativa gândul ar fi binevenită: “Este o iniţiativă foarte bună ca tezele de doctorat într-adevăr să fie publice, sunt de acord ca tezele să fie foarte transparente, să fie publice, să verifice toată lumea, pentru că e mai sănătos aşa”. Năstase arată că, deşi la Ministerul Educaţiei exista această iniţiativă de a publica doctoratele pe internet, ea nu este pusă în aplicare. “Mai mult, la nivelul Ministerului Educaţiei s-a pus problema creării unui portal unde toate tezele să fie publicate. Eu sper că se va pune în aplicare prin ordin de ministru, trebuie văzut în ce stadiu este proiectul. Poate nu ar strica să fie făcut acest lucru de un organism independent de minister. Acolo există o comisie care atestă aceste doctorate şi în urma atestării lor ar trebui să fie publicate”, explică rectorul ASE, pentru gândul. La ASE, verificarea antiplagiat se face pentru fiecare teză de doctorat în parte, spune rectorul, care însă recunoaşte că aceste verificări computerizate nu sunt infailibile, pentru că sunt limitate tehnic de articolele şi lucrările încărcate în baza de date care face verificarea. “Noi la ASE, pentru tezele de doctorat, avem abonament la un software care face o verificare a tezei înainte ca aceasta să fie avizată de conducătorul ştiinţific. Raportul respectiv este dat spre analiză conducătorului ştiinţific, care şi el răspunde de conţinutul tezei respective. În urma acestei analize, conducătorul de doctorat dă sau nu avizul respectiv. Asta se întâmplă la fiecare teză de doctorat, de un an şi ceva. Majoritatea universităţilor au asemenea sisteme antiplagiat. Dar aceste sisteme nu detectează toate posibilităţile, ele se bazează pe datele înmagazinate din anumite teze de doctorat sau lucrări ştiinţifice, dar s-ar putea ca unele să nu fie încărcate în baza de date”, spune Pavel Năstase. Ioanel Sinescu: Responsabil este conducătorul de doctorat Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, academicianul profesor Ioanel Sinescu, este şi el de acord cu iniţiativa gândul, însă spune că primul responsabil de pentru corectitudinea tezei de doctorat este profesorul care o coordonează. “Decizia de transparentizare trebuie să o ia fiecare dintre universităţi şi Consiliul Naţional al Universităţilor, dar sunt convins că acţiunea va fi pozitivă. Fără îndoială că, dacă există aceste tendinţe de plagiere, sigur că se vor reduce sau vor dispărea complet, sunt convins. Nu ştiu dacă asta este singura măsură care ar trebui luată, dar poate fi una dintre ele”, spune rectorul Ioanel Sinescu, despre iniţiativa gândul. Până la verificările antiplagiat, făcute cu software sau de către marele public care ar avea acces la un portal cu 33.000 de teze de doctorat, Sinescu spune că profesorii ar trebui să aplice legea şi să se responsabilizeze. “În legea educaţiei, scrie că responsabil este conducătorul de doctorat. Nu este ceva special la noi la Medicină, este la toate universităţile. Fiecare conducător de doctorat are obligaţia să se asigure că textul, teza de doctorat pe care o are în faţă, pe care a coordonat-o, nu este un text plagiat. Sigur că textul poate să aibă o parte informativă generală, este şi firesc până la un punct, apoi o parte personală, cu contribuţia doctorandului la efectuarea tezei şi la dorinţa sa de a-şi materializa lucrarea, pentru a obţine titlul de doctor în ştiinţe”, declară Ioanel Sinescu, pentru gândul. Gândul solicită publicarea online a tuturor tezelor de doctorat Potrivit datelor obţinute de gândul, numărul doctorilor din România este de 22 de ori mai mare decât înainte de Revoluţie, în prezent aproape 33.000 de români sunt doctori faţă de circa 1.500 în urmă cu 25 de ani. Creşterea este datorată, în mare parte, schimbărilor de sistem care au dus la creşterea numărului de Universităţi şi, implicit, a numărului de studenţi. Însă, în condiţiile în care, şcoala românească scoate doctori pe bandă rulantă, puţine universităţi au metode prin care pot depista dacă lucrările de doctorat sunt plagiate sau, dimpotrivă. A obţine un titlu academic este la modă printre oamenii politici şi funcţionarii publici, care în urma obţinerii titlului obţin promovări şi avantaje materiale. Numai că până acum s-a dovedit că multe dintre titlurile academice au fost obţinute fără să fie respecatate rigorile academice. Cel mai sonor caz este al premierului Victor Ponta, care a fost fost dovedit că a plagiat lucrarea sa de doctorat. Un  alt caz de plagiat este cel al lui Ioan Mang, ministru al Educaţiei în guvernul Ponta I, care a demisionat după opt zile de la instalare, după ce s-a descoperit că a copiat o lucrare cuvânt cu cuvânt. Ultima dovadă unui plagiat este al lui Adrian Duicu, baronul de Mehedinţi, care a devenit doctor în ştiinţe militare. Gândul a demonstrat că în lucrarea acestuia există mari părţi plagiate. Numărul titlurilor acdemice de doctor este de aproape 33.000. Gândul a făcut o estimare folosind datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi de Ministerul Educaţiei, acesta din urmă având o centralizare doar pentru perioada 2007-2011. Astfel, a rezultat că în România 32.804 de persoane obţinuseră, până în 2011, titlul de doctor.

Sursa: Gandul.info