PREUNIVERSITAR

Adevărul Live – despre învăţământul tehnologic: „Planul de învăţământ oferă foarte puţină practică pentru formarea de profesionişti”

Joi, la Adevărul Live, am vorbit despre alegerea unui liceu tehnologic şi ce pot face elevii şi profesorii pentru a ridica nivelul liceelor unde se intră cu medii mici la Evaluarea Naţională. De ce se aleg liceele tehnologice? Viorica Cârstea – Liceul Tehnologic Auto din Craiova “Marea majoritate vine la Liceul Tehnologic pentru că au o note slabe. Sunt elevi care obţin sub media 5. Venind la un liceu tehnologic nu este o ruşine. Au posibilitatea să înveţe o meserie, ca să fie angajaţi pe piaţa muncii. Pot alege calificări profesionale cerute” “La noi se învaţă calificări ca vopsitor auto, tinichigiu, sudor. Calificări cerute pe piaţa muncii”. Cum aţi început să colaboraţi ca firmă cu liceul? Ce aţi căutat ca firmă? Camelia Badea, Popeci Utilaj Greu SA “Cererea este mare. Cel puţin pentru sudori. Dorim sudori mulţi şi din nefericire nu au fost pregătiţi în şcoli pentru că această specializare s-a desfiinţat. Drept urmare am rugat conducerea liceului Tehnologic Auto să introducă pe listă şi această specializare pentru care noi suntem deschişi să angajăm” “Am angajat chiar elevi care actualmente sunt operatori maşini de operare numerică. Elevi din clasa a 12-a la liceu, care lucrează la noi. Este înţelegere din partea firmei noastre şi din partea liceului. Ei se bucură de aprecierea colegilor. Ei urmează să dea şi Bacalaureatul şi vor rămâne angajaţii noştri după Bac. Noi funcţionăm din 2006-2007 în această colaborare.” Ce se poate face ca un elev care intră cu mai puţin de 5 la Evaluarea Naţională să ia 6 la Bacalaureat, măcar? Irina Savu, Zburd “Să înveţe. Dascălii trebuie să fie în stare să îl înveţe. Elevul trebuie să fie prezent la oră, iar dascălii trebuie să aibă toată capacitatea de a ţine elevii în acel spaţiu. Avem relaţia elev-elev, să înveţe, capacitatea profesorilor de a se deschide către acei elevi şi de a le da din cunoaşterea lor şi relaţia profesor-profesor, să treacă dincolo de frustrări, de limitări, de sistemul de învăţământ, ca să se dăruiască elevilor”. Elena Capruciu, Zburd “Aş adăuga un alt punct. Mai avem şi părinţii. Ar fi ideal ca aceste note să crească şi interesul elevului să fie mai mare, să nu se lovească acasă de un refuz al procesului de învăţare. În liceele în care am lucrat noi, situaţia de acasă nu este chiar roz. E o muncă foarte mare pe care profesorul şi elevul care o duc către părinţi, pentru a-i atrage în procesul acesta. Elevul petrece mult timp la şcoală, dar şi acasă. Trebuie să fie un echilibru”. În studio sunt invitaţi doi antrenori de la proiectul Zburd Educaţie prin Coaching, Irina Savu şi Elena Capruciu, iar prin Skype ni se vor alătura profesoara Viorica Cârstea de la Liceul Tehnologic Auto din Craiova şi Camela Badea, de la firma Popeci Utilaj Greu SA. Împreună vom vorbi despre situaţia liceelor cu rată mică de promovare la Bac, precum şi cele de unde nu a promovat niciun elev şi ce soluţii există pentru astfel de cazuri. Prin proiectul Zburd Educaţie prin Coaching, trainerii lucrează îndeaproape cu o serie de licee tehnologice cu probleme, care au reuşit performanţe notabile la Bacalaureatul din 2013. Liceele participante beneficiază de programe de construire de echipe, de educaţie non-formală pentru elevi, profesori şi părinţi, de implicarea constantă în consiliul de administraţie al unui membru din comunitatea de afaceri, de burse de merit şi de stagii de practică, de renovări de spaţii fizice, toate asumate, conduse şi implementate de către elevi, profesori şi părinţi în urma unui proces continuu de coaching. Elena Capruciu, Zburd “Proiectele Zburd au fost în cinci judeţe şi au crescut rata de promovabilitate. La Câmpulung a fost o creştere de peste 1.000% a ratei de promovabilitate” Irina Savu, Zburd “Elevii învaţă să nu mai vorbească unii peste alţii, învaţă să se asculte. Este cumva o şcoală a bunelor maniere din punct de vedere al comunicării de la nivel basic. Facilităm procesele de a învăţa fiecare respectul, comunicarea, aprecierea. Noi îi tranzităm de la o stare pe blocare pe diverse planuri.” Viorica Cârstea – Liceul Tehnologic Auto din Craiova “Am văzut o disponibilitate la aceste firme de a se implica în şcoli şi care le dau voie elevilor să înveţe meserie la care a venit.” Cam câtă practică se face la aceste firme? Viorica Cârstea – Liceul Tehnologic Auto din Craiova “Planul de învăţământ oferă foarte puţină practică. Sunt 3 ore la clasa a 11-a. La clasa a 12-a nu sunt ore de practică. E aproape imposibil să scoţi un profesionist pe programa actuală” Ce se va întâmpla odată ce va reveni învăţământul profesional? “Cred că învăţământul tehnologic se va dezvolta. Nu e normal ca liceele teoretice să reprezinte un procent atât de însemnat” La ce salarii se pot aştepta elevii? Camelia Badea, Popeci Utilaj Greu SA “Ei câştigă puţin mai mult decât minimul pe economie, iar după câteva luni se renegociază salariul” Perioada de probe e şi o perioadă de internship, atunci completaţi şi cu informaţia lipsă din liceu? Camelia Badea, Popeci Utilaj Greu SA “Încercăm să le ridicăm nivelul de cunoştinţe, inclusiv cele teoretice. Secţiile de producţie, învaţă şi practica” Când este ideea lor, când pun în aplicare proiecte, se încheagă o comunitate, se schimbă atmosfera? Ce efect are? Elena Capruciu, Zburd “Noi îi spunem echipă. Echipa se poate întâlni şi într-o familie. E o energie puternică”. Irina Savu, Zburd “E o alchimizare a trasformării minţii. Fiecare vine cu nenumărate prejudecăţi, cu nenumărate frici şi temeri. Profesorii şi părinţii şi oamenii din business au aceste preconcepţii. Atunci, ce facem noi este să conştientizăm. Să facem lucrurile clare, să arătăm de ce nu merg şi cum pot fi transformate. Suntem aici şi vrem să ajungem acolo. Pe parcursul procesului”. Ce este procesul “Adoptă un liceu”? Irina Savu, Zburd “Prima etapă e să cunoşti liceul”. Elena Capruciu, Zburd “Prima etapă a fost Zburd, când ne-am dus în liceu şi am lucrat în interiorul şcolii. A doua etapă, aceasta de adoptare, am creat un proiect comun cu două ONG-uri. Se încearcă să se responsabilizeze alţi membri activi în societate. Nu doar părinţii şi elevii sunt responsabili. Comunitatea e responsabilă. S-au făcut foarte multe proiecte, chiar ale elevilor, în legătură cu oamenii de business. Nu lucrează doar elevii şi profesorii, ci şi oameni de la Camera de Comerţ. Noi facilităm acest joc şi aducem alţi actori din comunitate care-şi doresc să sprijine copilul” Camelia Badea, Popeci Utilaj Greu SA “Handicapul este că nu există o medie minimă de admitere la liceu.” Viorica Cârstea – Liceul Tehnologic Auto din Craiova “Noi constatăm în clasa a 9-a că elevii au foarte multe goluri. Sunt puţini dintre cei care vor să intre şi la facultate” “La noi se intră cu 3,63 la liceu la noi. A fost medie de admitere, incluzând media testelor naţionale şi mediile din gimnaziu. Am avut elevi care au venit cu nota 7,60. Cei cu medie mai mare vor să se pregătească pe partea tehnică. Nu înseamnă că cei care vin la liceul tehnologic sunt rataţi, au un nivel de cunoştinţe slabe şi învaţă orice meserie. Sunt copii care vor să ajungă ingineri la firme şi se pregătesc din timp” Elena Capruciu, Zburd “Liceul Tehnologic a trecut la faza a doua a proiectului Zburd. A fost adoptat de şase companii şi scopul este ca prin activitatea noastră, a coach-ilor şi folosind metodologia Zburd să creăm acele echipe performante şi să lărgim triunghiul profesor-părinţi-elevi. Vrem să implicăm mai mult comunitatea. Avem şase firme din domeniul auto care au interes ca acei copii să aibă un scop pentru care să lupte. Atmosfera generală de delăsare e şi din faptul că nu mai ştii pentru ce să lupţi. ” Irina Savu, Zburd “Unii profesori au fost reticenţi, pentru că părea că ne dăm deştepţi.” Elena Capruciu, Zburd “Noi nu facem schimbare cu forţă. Chiar dacă sunt 3-5 oameni într-un liceu, noi cu ei lucrăm. Dacă omul nu-şi asumă procesul, nu duce nicăieri. Se dau atâtea legi şi reforme şi ele funcţionează doar când omul îşi asumă acest lucru. Chiar dacă atunci când ne-am dus în liceu, am lucrat doar cu oamenii cu care am vrut, acum lucrăm doar cu cei care vor. Am risipi altfel energia pe convingerea oamenilor. Noi suntem acolo pentru cei care sunt pregătiţi şi care vor să încerce această metodă. Noi le arătăm cum să fie o echipă, cum să-şi facă propriile strategii, cum să nu eşueze. Suntem acolo cât cresc în ritmul lor, cu resursele lor” “Mediul de business poate să-şi creeze strategii pentru a ţine angajaţii în ţară” În urma sesiunii de Bacalaureat din vara lui 2013, în România există 55 de licee care au rata de promovare la Bac zero, faţă de 54 în 2012, arată datele oficiale ale Ministerului Educaţiei obţinute de „Adevărul“.

Sursa: Adevarul.ro

Excelenţă în învăţământul vasluian: patru titluri de “Şcoală Europeană”

Patru şcoli vasluiene au primit titlul de “Şcoală Europeană”, trei dintre ele situându-se între primele zece din ţară: Şcoala “Constantin Parfene”, Şcoala “Mihai Eminescu” Vaslui şi Colegiul “Marcel Guguianu” Zorleni. Şcoala Draxeni, în schimb, este singura unitate gimnazială din mediul rural care a obţinut titlul european pentru a patra oară consecutiv. Şcoala “Constantin Parfene” Vaslui s-a situat în fruntea tuturor şcolilor, ocupând primul loc în clasamentul naţional, cu cel mai mare punctaj. Este pentru a doua oară când această unitate de învăţământ ocupă titlul de “Şcoală Europeană”. “Locul I pe ţară şi titlul de «Şcoală Europeană», obţinut pentru a doua oară, ne obligă  să continuăm activităţile care au dimensiune europeană, să implicăm mai mulţi elevi şi profesori, să aplicăm pentru a obţine finanţare pentru alte parteneriate de colaboare prin noul program Erasmus. Este rezultatul unei munci de echipă în care, în efortul nostru comun pentru a oferi o educaţie de calitate, am cules şi roade: promovabilitate de 100% la evaluarea naţională din anul şcolar trecut, participări numeroase şi premii la olimpiadele şi concursurile şcolare naţionale, două proiecte Comenius în derulare, burse de formare Comenius/Grundtvig pentru  profesorii  noştri.”, a declarat Daniela Nane, directoarea Şcolii “Constantin Parfene”. O altă unitate gimnazială pe podium a fost Şcoala “Mihai Eminescu” Vaslui. Pentru prima oară în concurs, instituţia s-a situat pe locul trei la nivel naţional. “Este o onoare pentru noi. Şcoala noastră este implicată în diferite activităţi şi proiecte, în care promovăm valorile europene, toleranţa, egalitatea de şanse şi voluntariatul, acţiuni la care participă elevi, părinţi şi profesori”, a declarat Pavelina Tăune, directoarea Şcolii “Mihai Eminescu”. Între primele zece unităţi din ţară care au obţinut certificatul de “Şcoală Europeană” se numără şi Colegiul “Marcel Guguianu” Zorleni, care a ocupat, după punctaj, locul nouă la nivel naţional. Pe locul 27 s-a clasat Şcoala Draxeni, care se remarcă prin faptul că a obţinut titlul pentru a patra oară, fiind, de altfel, singura unitate gimnazială din ţară care se mândreşte cu o asemenea performanţă. La festivitatea de decernare a certificatelor de “Şcoală Europeană”, ce a avut loc pe 20 mai, la sediul Guvernului, au participat, pe lângă primul ministru, Victor Ponta şi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Delegaţiei Comisiei Europene în România, preşedinţii comisiilor parlamentare pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – Ecaterina Andronescu şi Angel Tîlvar, ministrul fondurilor europene – Eugen Teodorovici, ministrul afacerilor externe – Titus Corlăţean, elevii, profesorii, directorii şi coordonatorii de proiecte din şcolile care au primit distincţia. Reprezentanţii unităţilor de învăţământ premiate au primit o diplomă şi o plachetă, precum şi un premiu de 5.000 de lei, sumă care va fi utilizată pentru dotarea cu materiale didactice. Cum sunt selectate “şcolile europene” În cadrul celei de-a XI-a ediţii a competiţiei pentru obţinerea certificatului „Şcoală Europeană”, care s-a desfăşurat, în acest an, sub înaltul patronaj al Parlamentului European, s-au înscris 117 unităţi de învăţământ din 35 de judeţe şi din municipiul Bucureşti. Competiţia „Şcoala Europeană” se adresează unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. Pentru stabilirea câştigătorilor sunt evaluate criterii precum calitatea şi coerenţa managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, dar şi impactul pe care activităţile derulate în proiectele europene le-a avut asupra culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Competiţia „Şcoala Europeană” a fost lansată de Ministerul Educatiei, în 2004, ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană. Competiţia este recunoscută de instituţiile europene ca un bun exemplu de susţinere şi valorizare a parteneriatelor şcolare dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale. La cele 11 ediţii anterioare (2004-2014) au participat 1.562 de unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării. Dintre acestea, 376 au primit certificatul şi trofeul „Şcoala Europeană”. Odată obţinut, certificatul este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-şi reconfirma titlul. În acest sens, trebuie să dezvolte în continuare noi proiecte de parteneriat cu alte şcoli din U.E., iar managementul şcolii trebuie să fie unul coerent şi performant, centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei.

Sursa: Adevarul.ro

Seminarul Teologic Ortodox din Buzău, şcoală europeană

Ministerul Educaţiei a premiat, marţi, la Palatul Victoria, unităţile de învăţământ câştigătoare ale ediţiei din 2014 a competiţiei „Şcoala Europeană”. Judeţul Buzău a fost reprezentat de Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” Buzău, care s-a clasat pe locul al doilea din 117 de şcoli candidate. „Aceasta reprezintă o încununare a echipelor de proiect care, în decursul ultimilor ani, au încercat să deschidă învăţământul teologic spre spaţiul educaţional european”, a declarat preotul prof. Gheorghe Sava-Popa, directorul Seminarului Teologic Ortodox Buzău.   La ceremonia de decernare a premiilor a fost prezentă şi o delegaţie buzoiană, din care nu au lipsit arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, ÎPS Ciprian, şi inspectorul general şcolar adjunct Geta Burducea.   Aflată la cea de-a XI-a ediţie, competiţia naţională „Şcoală Europeană”, organizată de Ministerul Educaţiei, urmăreşte stimularea participării şcolilor româneşti la programele europene din domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului şi sportului şi se bucură de recunoaştere din partea instituţiilor europene. Ediţia din acest an s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Parlamentului European.

Sursa: Adevarul.ro

Mircea Flonta: Etica, alternativă la predarea religiei în şcoli?

Într-o discuţie despre propunerea ca predarea religiei în şcoli să fie înlocuită cu predarea eticii în şcoli trebuie să distingem principiile şi reglementările legislative, inclusiv pe cele care ţin de Constituţie. Principiile sînt cele care ne permit să judecăm reglementările legislative. Care ar fi, în cazul acesta, principiul fundamental? Este cel al libertăţii de gîndire, drept fundamental al omului, formulat ca atare în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Ce înseamnă asta în cazul problemei noastre? Este vorba de libertatea părinţilor, care doresc ca elevii, copiii lor, să primească instrucţie şi educaţie religioasă, de a cere ca în şcolile de stat să se acorde asemenea educaţie şi instrucţie; şi este vorba de libertatea părinţilor care nu doresc ca propriii copii să primească educaţie şi instrucţie religioasă, pentru că nu le dau deloc educaţie religioasă în familie. Astfel trebuie să vedem în ce măsură reglementările juridice sînt în acord cu asemenea cerinţe, cu exercitarea nestingherită şi nelimitată a acestui drept fundamental: de a beneficia de educaţie religioasă pentru copii sau de a nu avea o educaţie religioasă, respectiv în cazul tinerilor care pot să opteze singuri – dreptul lor de a opta pentru una sau cealaltă.   Care sînt reglementările? Sînt reglementări ale Uniunii Europene. În ţările Uniunii Europene şi în alte ţări cu regimuri politice democratice, se asigură, pe baza deciziei părinţilor, dreptul copiilor de a primi o instrucţie şi o educaţie religioasă în şcolile de stat, dar şi dreptul, împreună cu posibilitatea practică, de a avea o alternativă la predarea religiei. Care sînt reglementările româneşti? Ele spun că se asigură educaţie şi instrucţie religioasă în şcolile de stat, dar ea nu este obligatorie, iar părinţii, sau eventual tinerii, ar putea să decidă. Aşa stau lucrurile pe hîrtie. În lumina principiilor, aceste reglementări româneşti sînt criticabile. În primul rînd, trebuie să existe o alternativă. Problema nu trebuie pusă în sensul de „da sau nu“, adică primeşte sau nu copilul o educaţie religioasă, ci în termeni de „sau… sau…“, adică primeşte o educaţie de felul acesta sau o altfel de instrucţie şi educaţie (care are acelaşi rol formativ). Or, din punctul acesta de vedere, o dată – lipseşte alternativa şi, în al doilea rînd, procedura practică slăbeşte posibilitatea opţiunii. În ce sens? În sensul că părinţii copiilor care nu doresc ca ei să primească o educaţie religioasă trebuie să facă o cerere. Iar asta face bineînţeles ca lucrurile să nu fie în echilibru, pentru că, în mod normal, dacă există o alternativă, atunci decizi într-un sens sau în celălalt, nu mai trebuie să faci nici o cerere şi în felul acesta să creezi un motiv pentru care intervine o anumită ezitare. Predarea religiei contravine principiului laicităţii? Această propunere legislativă presupune înlocuirea religiei, ca disciplină obligatorie, cu etica şi cu educaţia civică, şi predarea religiei în şcoală ca disciplină facultativă. Motivaţia propunerii este că principiul laicităţii şi al despărţirii religiei de stat ar fi în contradicţie cu predarea religiei în şcolile de stat. Această interpretare este discutabilă. Dacă aşa stau lucrurile, atunci înseamnă că principiul laicităţii şi cel al despărţirii religiei de stat nu sînt respectate nici în ţările Uniunii Europene, şi nici în alte ţări unde se predă religia în şcolile de stat. Atunci ne întrebăm cum au judecat aceşti oameni? Răspunsul meu este următorul: majoritatea, sau o parte importantă a părinţilor care au copii la şcoală, le dau în familie o educaţie religioasă. Ei ar dori ca această educaţie să fie continuată în şcoală. Ca cetăţeni ai statului, ar dori ca statul să le ofere această posibilitate. Statul este dispus să le ofere această posibilitate, în condiţiile predării religiei într-un anumit spirit, adică în spiritul respectului pentru toate fiinţele umane şi al toleranţei pentru cei care nu au convingeri religioase. Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro

Sursa: Adevarul.ro

Studiu îngrijorător: Peste trei sferturi dintre adolescenții români beau, fumează și se droghează!

Drogurile nu mai sunt de mult o provocare pentru adolescenții din România care consumă stupefiante combinate cu alcool și tutun, încă de pe băncile gimnaziului. Peste trei sferturi din adolescenţii români de 17 ani beau alcool, fumează şi se droghează, o arată cel mai recent studiu realizat de agenţia naţională antidrog. Tinerii ajung să consume alcool, droguri sau ţigări de la vârste tot mai fragede. Şi tot mai mulţi dintre ei iau contact cu aceste vicii începând cu vârsta de 13 ani când nici nu au terminat gimnaziul, în unele cazuri chiar de la 11-12 ani. Vârsta medie la care adolescenţii au primul contact cu alcoolul este de 13 ani. Astfel, la 14 ani fumează prima ţigară si la 15 ani, adolescenţii români consumă pentru prima oară haşiş. Statisticile sunt îngrijorătoare cu atat mai mult cu cat specialiştii spun că de la un an la altul aceste vârsta medie scade. Mergând însă mai departe, pericolul crește, pentru că la 17 ani, cei mai mulţi dintre adolescenţi încep să combine viciile. La această vârstă, peste trei sferturi dintre fete şi băieţi au experimentat deja cel puţin două dintre aceste produse nocive. Peste un sfert din adolescenţii cu vârste între 15 şi 18 ani consumă regulat tutun, pe care îl combină cu alcool sau haşiş. Sociologii atrag atenţia că, după 10 ani de consum de alcool, 16 la sută dintre copiii care au început să bea regulat la 11-12 ani, ajung alcoolici. Mai bine de jumătate dintre tinerii consumatori de alcool, tutun sau stupefiante spun că încearcă aceste substanțe din curiozitate, în timp ce aproape 20 la sută o fac pentru a-şi creşte încrederea în sine și a prinde curaj. Alţi adolescenţi încep să fumeze, să bea sau să se drogheze pentru a se integra mai bine în grupurile de prieteni, alţii pentru nevoia de siguranţă iar motivele pot continua însă niciun motiv nu este suficient de bun pentru a se expune la riscurile de sănătate generate de droguri.

Sursa: Curentul.ro

Ghizi voluntari pentru turiștii care vizitează Aradul

Sunt tineri, încă în băncile școlii, unii nici nu sunt din Arad, dar sunt legați de aceeași pasiune: istoria și arhitectura orașului. Un grup de elevi și studenți a inițiat un proiect prin care să dea un impuls turismului arădean, oferind tururi gratuite, după un concept relativ nou în Europa. „Free tours” este un concept apărut în 2004, la Berlin, de unde s-a extins în alte orașe mari ale Europei, iar în 2011 inițiativa înființării unui astfel de grup de ghizi turistici voluntari a apărut și la Arad, într-un grup de tineri, unii dintre ei elevi sau studenți, care reușesc să îi impresioneze pe turiști. Unul dintre inițiatorii acestui proiect este Eugen Rogojan, care are 15 ani și este elev în clasa a X-a, la profil filologic. Chiar dacă nu este din Arad, ci din localitatea Sântana, aflată la 30 de kilometri, Eugen Rogojan este pregătit să răspundă la orice întrebare pusă de un vizitator, pentru că istoria și arhitectura reședinței de județ sunt pasiunile sale cele mai mari. De altfel, acestea l-au determinat să inițieze, alături de un prieten, Mario Csipai, proiectul „free tours”. Voluntarii „Arad Free Tours” vor să repună orașul pe harta turistică Eugen Rogojan și Mario Csipai au devenit ghizi voluntari și li s-au alăturat rapid alți câțiva pasionați, astfel că acum grupul „Arad Free Tours” este format din zece tineri, toți cunoscători de limbi străine. Unii dintre ei nici nu sunt din România, ci provin din Polonia sau Germania, dar cu toții sunt legați într-un fel de Arad. „Ideea proiectului «Arad Free Tours» îi aparține lui Mario, cel care, în cea mai mare parte a anului, coordonează proiectul. El călătorește mult, e plecat și acum din țară, și astfel a făcut cunoștință cu acest concept de tururi gratuite, apărut în 2004. S-a gândit că l-ar putea implementa cu succes și la noi. Vrem să repunem Aradul pe harta turistică a regiunii și a țării pentru că, în ciuda istoriei bogate și a arhitecturii deosebite, orașul nu este dezvoltat în această direcție”, explică Eugen. El și ceilalți voluntari își oferă serviciile gratuit, promovându-și activitatea printr-un site special creat, unde turiștii pot să-și programeze tururi ale orașului. De cele mai multe ori, cei care îi contactează fac parte dintr-un grup aflat în trecere prin oraș, fie de turiști, fie de profesori și elevi. Au vizitatori din toată lumea, mai ales care vin în interes de serviciu. „Am făcut și tururi pentru delegații sosite la companii private, dar și pentru delegații ale unor instituții ale statului. Colaborăm mult cu Inspectoratul Școlar, care apelează la noi pentru grupuri de elevi care vin în Arad”, spune Eugen. Voluntarii sunt în căutarea altor persoane interesate să li se alăture, iar la o selecție recentă s-au prezentat 15 candidați, care urmează să fie instruiți de către cei care au acumulat deja experiență. Inițiatorii proiectului spun că nu le cer niciodată bani turiștilor, însă unii vizitatori insistă să-i recompenseze, astfel că acceptă mici donații pentru a-și putea promova activitatea, având costuri în special cu întreținerea site-ului, tipărirea de broșuri și cu unele deplasări. Recent, Eugen Rogojan le-a oferit un tur al Aradului unor turiști greci, aflați pentru prima dată în Arad, fiind în trecere, în interes de serviciu. Pe aceștia, Eugen i-a impresionat vorbindu-le despre Sinagoga Neologă de pe strada Tribunul Dobra: „Există o poveste foarte interesantă despre această sinagogă. În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea a fost marcată cu o cruce pe acoperiș, fiind astfel ferită de bombardamentele venite pe cale aeriană. Acest lucru a făcut ca, pe timp de război, școlile din Arad să își aducă elevii aici pentru a ține cursuri în siguranță”. „Este un palat foarte frumos și mă face oarecum mândru că poporul elen a avut o influență asupra arhitecturii din această parte a Europei”, spune un membru al grupului de turiști. Printre voluntarii de la „Arad Free Tours” se numără și o poloneză de 32 de ani, Agnieszka Doyniak, care vine dintr-un orășel mic, Mogilno, aflat la 80 de kilometri de Poznan. Este controlor financiar și a venit în Arad în urmă cu cinci ani, pentru un post, iar primul contact cu orașul a făcut-o să creadă că este locul în care ar putea trăi de acum înainte. „Am descoperit un oraș cu palate vechi, total diferit față de ce știam din Polonia. Acesta e principalul motiv pentru care m-am implicat în inițiativa de a forma un grup de ghizi voluntari. Nu pot să renovez nicio clădire istorică, dar cel puțin pot să arăt altora că ele încă mai există și au povești deosebite”, spune Agnieszka. Ea le vorbește turiștilor nu doar despre istorie și arhitectură, cât mai ales despre locuitori. „Oamenii reprezintă orașul și ei trebuie să fie un avantaj. Când am sosit din Polonia, am fost ca un turist, era ceva nou, dar am constatat că oamenii sunt foarte calzi și săritori. Asta e impresia turiștilor la plecare, pentru că îi întreb de fiecare dată și îi conving că trebuie să se întoarcă”, adaugă Agnieszka. Voluntarii, singurii ghizi din Arad, apelează la argumente istorice pentru a promova orașul Chiar dacă sunt voluntari și amatori, membrii grupului „Arad Free Tours” sunt singurii ghizi turistici din Arad, oraș care candidează pentru titlul de Capilată Culturală Europeană în 2021. „Acest lucru ne responsabilizează, ne determină să fim bine pregătiți și să lăsăm o impresie cât mai bună”, spune Ioan Mihai Gale, un student la Medicină în vârstă de 24 de ani, care face parte din grupul de ghizi. De fiecare dată când face un tur al orașului, Mihai le vorbește vizitatorilor despre dezvoltarea Aradul de la începutul secolului al XX-lea. „Încerc să scot în evidență că arădenii, la 1900, erau în frunte în multe domenii. Am avut primul teatru, prima școală românescă de învățători din Transilvania, am avut prima fabrică de automobile – Marta, dar le spun și că în 2028 împlinim o mie de ani de istorie. Le vorbesc despre oameni celebri proveniți din zonă, cum ar fi Ioan Slavici, Emil Monția, Vasile Goldiș și mulți alții. Le spun că Franz Kafka avea rude în Arad și se plimba prin oraș în vizitele sale”, povestește Mihai. Traseul pe care sunt plimbați la pas turiștii are, în medie, patru kilometri și cuprinde centrul arhitectural, centrul vechi, faleza Mureșului, iar uneori și zonele mai moderne, astfel că un tur poate dura patru ore. Între altele, vizitatorii admiră și își fac fotografii cu Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Catedrala Catolică sau Teatrul de Stat. „Există și o dezamăgire pentru vizitatori: nu au acces în Cetatea Aradului, pentru că este bază militară. Străinii sunt foarte curioși de acest loc și încercăm să le explicăm că, deși este emblema orașului, cetatea nu este deschisă publicului, existând doar speranțe că aceasta va fi demilitarizată în următorii ani”, spune Mihai. La finalul vizitelor, ghizii se fotografiază cu musafirii lor și îi întreabă despre impresiile pe care și le-au făcut despre oraș. „Majoritatea remarcă asemănarea arhitecturii cu cea din Viena. Le spunem că orașul era numit în trecut «Mica Vienă», o denumire care este revendicată și de Timișoara. În această dispută, noi îi cităm pe Eminescu și pe Iorga, pentru a aduce argumentul istoric în favoarea Aradului”, spune Mihai. Istoricul arădean Dan Demșea spune că proiectul voluntarilor „vine în al doisprezecelea ceas”. „E păcat că autoritățile nu s-au implicat mulți ani în acest tip de promovare turistică, iar acum sarcina pică pe umerii unor voluntari, care sunt motivați doar de dragostea pentru urbe, dar care fac o treabă exemplară”, declară istoricul.

Sursa: Curentul.ro

VIDEO Bogdan Enescu, antrenorul celor mai talentati matematicieni romani si americani: Un elev care se pregateste doar 3 saptamani inainte de olimpiada nu are nicio sansa sa ajunga in lotul Romaniei

„Mi s-a spus ca intr-o zi am inventat eu o problema cu Ionel care s-a dus la piata si a cumparat un kilogram de oua”. Acesta a fost inceputul unei pasiuni care s-a transformat in cariera pentru Bogdan Enescu, medaliat la Olimpiadele Internationale de Matematica si profesor la loturile nationale din Romania, SUA, Ungaria, Moldova si Pakistan. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, profesorul a povestit despre cum se poate confunda lotul SUA cu lotul Chinei, care este diferenta de predare a matematicii intre Romania si Statele Unite, dar si ce inseamna pasiunea unui matematician pentru chitara. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania Rep: Ati reusit 3 olimpici internationali de Matematica. De ce este nevoie ca sa performezi? Bogdan Enescu: Sa ai copii buni. Am avut noroc sa am 3 copii de exceptie si talentul profesorului este sa faca in asa fel incat sa nu se piarda talentele astea care potential exista sau exista si in alte parti, asta e important. Rep: Copil bun ce inseamna? Copil destept, copil muncitor, cu talent innascut? Bogdan Enescu: Si una, si alta. Pot sa va dau un exemplu de fost elev de-al meu extrem de talentat, extrem de talentat, dar caruia nu ii placea munca, sa zic asa, adica sa stea toata ziua sa faca probleme. Si se multumea sa primeasca un premiu II, un premiu III la faza finala pe tara. Si la un moment dat s-a calificat in ceea ce se cheama la noi lotul largit, cei 30 de copii care se pregatesc pentru olimpiada internationala si a fost la cateva sedinte de pregatire de-ale lotului. Cand s-a intors de acolo, era putin schimbat. A venit la mine si mi-a zis: domnule profesor, m-am hotarat sa ma apuc sa lucrez. Dati-mi de lucru. Si i-am dat, bineinteles. Anul urmator a intrat in lotul olimpic in primii 6, a ajuns la Balcaniada a luat medalie, a ajuns la Internationala, a luat medalie, fiind clasa a XII-a. Poate daca s-ar fi hotarat sa lucreze mai serios din clasa a IX-a, ar fi avut mai multe premii in palmares. Vreau sa spun ca, pe langa necesitatea de a fi talentat, trebuie sa si lucrezi si trebuie sa iti si placa ceea ce faci. Lucrurile erau cu totul altfel cand eram eu in liceu. Sursele de informare erau putine, puteai sa te prezinti la olimpiada mai mult din talent, mai lucrai ceva, mai… Eu, de exemplu, cu 3 saptamani inainte de olimpiada, de faza finala, luam toata colectia de Gazete Matematice si lucram de dimineata pana seara si asta era. Acum nu mai tine. Cineva care se pregateste doar 3 saptamani inainte de olimpiada nu are nicio sansa sa ajunga in lotul Romaniei pentru olimpiada internationala. Trebuie sa lucrezi mult mai mult, pentru ca volumul de informatie a crescut exponential si trebuie sa faci fata. Rep: Mergand inapoi la inceputul pasiunii dvs. pentru matematica, care este prima problema de matematica pe care ati inventat-o? Bogdan Enescu: Mi s-a spus, eu nu tin minte, eram la o varsta foarte frageda, mi s-a spus ca imi placeau problemele de aritmetica inca dinainte de a merge la scoala si tot ceream: mai da-mi o problema, mai da-mi o problema. Erau de genul: Ionel primeste 3 mere si ii da Marioarei un mar, cate mere mai are? Tot asa, mi s-a spus ca intr-o zi am inventat eu o problema cu Ionel care s-a dus la piata si a cumparat un kilogram de oua. Probabil ca e asa. Din ce imi aduc aminte, imi aduc aminte de cateva probleme de geometrie, atunci am inceput sa fiu fascinat de zona asta a matematicii discutate cu profesorul meu de matematica din gimnaziu, profesorul Vlagioiu, in clasa a VI-a. Sunt cateva momente pe care le-am trait atunci care m-au marcat toata viata. Atunci a fost prima data cand am simtit frumusetea geometriei elementare, geometriei sintetice, cum se lumineaza la un moment dat lucrurile si devin clare asa ca un fir care se duce de sus pana jos.   Rep: Sunteti un pasionat de muzica. Credeti ca exista si o muzicalitate a matematicii? Bogdan Enescu: Probabil ca da, sigur ca da. Si banuiesc ca foarte multi matematicieni au muzica drept pasiune, pacat ca nu e si invers. Dar eu, de exemplu, ma pregateam cand eram student in sesiuni cam asa: o ora studiam un curs, o ora mai cantam la chitara, inca o ora studiam un curs si tot asa.   Rep: Si ce cantati? Bogdan Enescu: In general muzica clasica, bossa-nove, cam asta e ce imi placea. Rep: Va pare rau acum ca nu ati mers si pe pasiunea dumneavoastra pentru muzica mai departe? Bogdan Enescu: Intr-un fel da. Ce regret este ca atunci cand eram in anul 5 eram inscris si cu sanse foarte bune la concursul de chitara clasica de la Sinaia, e un concurs traditional, se tine in fiecare primavara, la care insa nu am putut sa particip pentru ca a coincis cu sesiunea de examene, care in anul V era mai devreme decat in ceilalti ani, si a trebuit sa renunt.   Rep: Dar daca mergeati care credeti ca…? Bogdan Enescu: Nu stiu, speram sa iau un premiu, dar… Greu de spus. Rep: Pasiunea dumneavoastra s-a transmis mai departe? Bogdan Enescu: Da, fiul meu canta la chitara. Nu chitara clasica, dar sunt bucuros ca are muzica drept pasiune.   Rep: Le-ati predat olimpicilor din SUA. Care este diferenta fundamentala intre predarea matematicii in SUA si in Romania? Bogdan Enescu: Nu-mi dau seama daca e o diferenta majora. Am predat de mai multe ori. Au fost situatii in care in 1999 si in 2001 echipele Romaniei si SUA au avut un stagiu comun de pregatire pentru olimpiada internationala. In 1999 olimpiada internationala s-a tinut la Bucuresti si ei au venit in Romania cu 2 saptamani inainte si am facut o pregatire comuna la Sinaia. Iar in 2001, olimpiada s-a tinut la Washington. Am fost noi acolo cu 2 saptamani inainte si am tinut lectii comune la o universitate din Washington. Nu e o diferenta foarte mare. Acum nu o sa amintesc de faptul ca acolo trebuie sa vorbesti in engleza si la noi nu. Dar pasiunea este aceeasi.   Rep: Nu ati simtit continutul ca fiind receptat altfel? Bogdan Enescu: Depinde. De exemplu, in 1999 americanilor le-am predat niste chestii de geometrie si cum va spuneam mai devreme ei cu geometria erau putin mai in urma si li s-a parut ceea ce le-am povestit eu foarte interesant. M-am si laudat dupa aceea ca ei in cadrul acelei tabere de pregatire – se cheama Math Olympiad Summer Program – la sfarsit fac un sondaj – care a fost cea mai buna lectie – si am fost pe primul loc cu lectia mea despre arii acolo, in 1999. In schimb, elevii romani cam stiau. In schimb, alte lucruri pe care le predam erau mai bine receptate de ai nostri decat de americani. Deci depinde si de backgroundul pe care il are fiecare.   Rep: Dincolo de pregatire, cu ce sunt diferiti olimpicii americani de cei romani. Si aici ma refer inclusiv din punct de vedere psihic, e o diferenta de anduranta la stres? Bogdan Enescu: Da, e o deosebire pentru ca ei sunt invatati sa faca fata altfel conditiilor de competitie. Cred ca de mici sunt obisnuiti sa concureze unul cu altul si se vede. Pe de alta parte trebuie sa ne gandim si la altceva. Uite, va dau un exemplu care cred ca e cel putin interesant: pe langa lectiile pe care le-am tinut la loturile olimpice americane, in cateva ocazii, am fost de mai multe ori in niste tabere de pregatire – Math Camp – la care participa elevi din SUA care isi platesc participarea la respectiva tabara, pasionati mai mult sau mai putin de matematica. Cam 70% dintre ei sunt americani de origine chineza. Cand a fost olimpada la Toronto, a fost prima olimpiada la care eu am participat in calitate de profesor – deputy leader eram – la festivitatea de premiere a fost un moment oarecum amuzant. Si anume cand a fost strigat numele SUA si echipa SUA s-a prezentat pe podiumul din respectiva sala, conducatorul delegatiei lor se numea Zuming Feng, iar din 6 participanti 4 erau in mod evident de origine chineza. Toata sala a inceput sa aplaude, echipa SUA semana foarte mult cu echipa Chinei. In general, cei de origine asiatica au o ambitie foarte mare si asta este motivul pentru care destul de multi acced in echipa reprezentativa, atat in Statele Unite, cat si in Canada.   Rep: Care sunt cele mai importante momente pe care le-ati trait dvs, ca elev olimpic, la cele 3 editii la care ati participat? Bogdan Enescu: Sunt multi ani de atunci. In primul an, in 1977 la Belgrad, a fost pentru un mine un soc in primul rand cultural cand am vazut ce inseamna – Belgradul era atunci occident curat fata de ce exista in Romania. Si totusi am reusit sa iau medalie de bronz, desi a fost destul de greu. In particular, am primit si acea problema cu siruri despre care am vorbit ceva mai devreme si pe care nu am rezolvat-o complet, doar partial [Vezi in prima parte a interviului cum era formulata problema si o idee de rezolvare – n.red.]. In 1978, cand a fost olimpiada internationala la Bucuresti, momentul cheie a fost atunci cand am aflat rezultatul. Adica neoficial cu o zi inainte de festivitatea de premiere am aflat ca as fi unul dintre cei care urmeaza sa primeasca medalia de aur si nu eram sigur, stateam in campus la Institutul Agronomic, acolo eram cazati, nu exista niciun telefon public care sa functioneze, n-aveam cum sa anunt acasa ce s-a intamplat. Ulterior am aflat ca parintii mei stiau ca am obtinut medalia de aur la olimpiada internationala de la Telejurnal. Eu nu stiam, dar ei aflasera de la Telejurnal. Va dati seama ce inseamna? Sa te uiti la televizor si sa afli asa odata ca copilul tau a luat medalie de aur. Iar in 1979 cand a fost la Londra, iarasi o chestie, pana m-am adaptat la universul in care intrasem n-a fost foarte usor. Si atunci am ratat foarte mult la concurs. Mi-aduc aminte profesorul Pop Horia care a fost cu noi ca insotitor dupa concurs mi-a spus ca sunt un mare dribleur, in sensul ca precum un fotbalist am trecut prin rezolvarea problemelor, prin toata apararea, in dribling, si in fata portii goale am tras pe alaturi. Deci am ratat mai multe finalizari ale problemelor si inclusiv medalia de aur si asta a fost.   Rep: Au fost greseli copilaresti? Bogdan Enescu: Da. Dar se intampla, asta e.   Rep: Care este motivul pentru care v-ati intors la Buzau sa profesati? Bogdan Enescu: In primul rand m-am intors pentru ca trebuia sa ma intorc cel putin 2 ani pentru stagiu si mi-a placut ce faceam aici. Si am zis: hai sa mai stau putin, sa vad daca… Mi-a placut relatia cu copiii, mi-a placut sa-i invat, sa vad cum gandesc, sa-i invat sa gandeasca. Si am zis ca stau cat timp imi place, cand n-o sa-mi mai placa, plec.   Rep: Cum v-ati simtit cand ati devenit coleg cu unii dintre fostii dvs. profesori? Bogdan Enescu: Sigur, la inceput a fost… Mi-aduc aminte ca in primul an in care am fost la liceu banuiesc ca eram singurul, impreuna cu o colega, sub varsta de 40 de ani, eu fiind la 25 de ani si restul… Insa cursurile au decurs normal si fara probleme. Rep: Cati dintre elevii dvs. s-au intors sa predea? Bogdan Enescu: Chiar am elevi care s-au intors sa predea, am o colega de catedra profesoara de matematica. Mi-a fost eleva intr-una dintre primele clase pe care le-am avut ca profesor aici la Hasdeu si acum suntem colegi de cancelarie. Rep: Prin ce trairi trece un profesor care are un olimpic? Bogdan Enescu: Intr-un fel, e ca la fotbal. Tii cu echipa ta si esti acolo. Pe de o parte. Pe de alta parte, iti dai seama ca lucrurile se petrec normal, adica nu poti sa ceri mai mult. Eu am avut si avantajul ca am fost eu insumi olimpic si stiu ce inseamna sa fii si de o parte, si de cealalta a foii de concurs, sa zic asa. Prima data cand am avut un elev olimpic, Dragos Ghioca, el in clasa a IX-a s-a calificat in lot, dar a fost la egalitate pe locurile 6-7, deci n-a intrat direct in echipa. A trebuit sa dea un baraj si a fost la Bucuresti special, el si cu inca un elev au dat un baraj de 3 probleme in 4 ore si am stat pe hol impreuna cu parintii lui sa asteptam. N-au fost cele mai placute 3 ore din viata mea, drept sa spun. Departe de asta. Dar sunt riscurile meseriei. Faptul ca am ajuns acolo e totusi imbucurator. Faptul ca am suferit acolo, nu. Asta e.   Rep: Cand vine rezultatul de la internationala, cum e? Bogdan Enescu: E o bucurie, dar trebuie sa iti pastrezi limitele si sa stii ca in primul rand nu e meritul tau, ca profesor. Asta e clar. Nu e meritul tau. Meritul tau e cand nu l-ai ‘omorat’, ca sa zic asa, adica l-ai lasat sa creasca si s-a dus acolo. Dar talentul acolo a stat, la copil. Nu e meritul tau ca a luat el premiu la olimpiada internationala sau… Si am constatat ca nu sunt foarte multi profesori care se abtin de la chestia asta. Lasand gluma la o parte, sigur ca e un sentiment foarte placut, pentru ca iti dai seama ca munca pe care ai depus-o – si munca nu inseamna neaparat ca il iei pe copil langa tine, hai sa rezolvam. Pentru mine a insemnat si setul de probleme pe care eu le primeam: domnule profesor, nu stiu sa fac asta. Bun, hai ca stau eu si ma gandesc si stau la o problema 3 ore si nu imi iese. O iau a doua zi si imi iese. Adica asta inseamna munca: uite, m-am gandit la asta, asta, asta. Nu e usor si sunt chestii pe care le faci din pasiune, nu te plateste nimeni pentru asa ceva. Cine este profesorul Bogdan Enescu Bogdan Enescu a obtinut medalie de bronz la editiile din 1977 si 1979 ale Olimpiadei Internationale de Matematica (OIM) si medalie de aur la olimpiada internationala din 1978. A absolvit Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, iar astazi este profesor de Matematica la Colegiul National “Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzau. Este primul profesor roman medaliat la aceasta competitie care a pregatit elevi care au obtinut la randul lor medalii la olimpiadele internationale de Matematica. Primul sau elev medaliat la OIM este Dragos Ghioca (argint in 1994, 1995 si1996), iar a doua performanta a fost inregistrata de Dragos Porumbel care a luat bronz in 2000, acelasi an in care si eleva sa Iuliana Pascu a luat medalie la Balcaniada de matematică pentru juniori. Din 1989 participa la pregatirea lotului national de Matematica pentru OIM si a fost chemat inclusiv de echipa Statelor Unite ale Americii sa ii pregateasca pe elevii din lotul national. A sustinut astfel prelegeri la lotul american pentru Olimpiada Internationala de Matematica in 1999, 2001 si 2002, iar elevii din SUA au desemnat cursul sau din 2001 ca cel mai bun de la pregatirea lor.  In ultimii ani a sustinut cursuri de pregatire si pentru echipele Ungariei, Republicii Moldova si Pakistanului la IMO. Creeaza probleme de matematica, iar peste 100 dintre problemele compuse de Bogdan Enescu au fost propuse la numeroase competitii de matematica, inclusiv la Olimpiada Internationala de Matematica si la Balcaniada de Matematica. Problema nr. 1 de la Olimpiada Internationala de Matematica din 2005 a fost creatia sa. A publicat numeroase articole despre strategii de rezolvare a problemelor, dar si carti despre subiectele de olimpiada. Cele mai recente carti pe care le-a publicat sunt: Balkan Mathematical Olympiads (impreuna cu Mircea Becheanu) si Mathematical Olympiad Treasures, editia a doua (impreuna cu Titu Andreescu).

Sursa: Hotnews.ro

  Inginerii NASA, faţă în faţă cu olimpicii constănţeni

Elevii români care au cucerit premii la concursul de proiecte ştiinţifice NASA Space Settlement Contest şi care au reuşit să ajungă pe tărâm american pentru a-şi prezenta lucrările s-au întors în ţară. Printre aceştia s-au numărat şi 26 de elevi ai Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, reprezentând proiectele „Helios –Celestial Pioneer” (premiul I), „Omnium” şi „Minerva” (menţiuni) – coordonator profesor Ion Băraru, „Space Burg” (premiul I) –coordonator Florin Dobrin, „Delos”, „Terra Nova” şi „C.U.R.I.E.” (menţiuni) – coordonator profesor Lucian Oprea, de asemenea „Sodalitas” (menţiune) –coordonator Adrian Nicolescu. Felicitaţi şi premiaţi de consulul general Prezentarea lucrărilor a avut loc la Los Angeles, în prezenţa unor ingineri şi specialişti de elită din domeniul spaţiului extraatmosferic. La eveniment a participat şi consulul general al României la Los Angeles, Eugen Chivu, care a elogiat pres¬taţia elevilor români în SUA şi a oferit diplome de excelenţă şcolilor lor. Cu acest prilej, oficialii americani au adresat profesorului Ion Băraru invitaţia de a demara procesul de structurare în România a unei sucursale a „National Space Society” (o organizație non-guvernamentală, non-profit, educațională dedicată cuceririi spațiului). De asemenea s-au pus bazele discuţiilor privind implicarea Centrului de Cercetări al Elevilor de la CNMB la realizarea unui ambiţios program educaţional spaţial care vizează lansarea de sateliţi în cercetare. „Sper să reuşim să sădim în tineri dorinţa de a se ocupa de ştiinţele spaţiului, de a aplica în ştiinţele spaţiului ceea ce învaţă la şcoală”, a precizat prof. Ion Băraru. Un alt succes răsunător Performerul mircist Ioan Ignat, acum elev în clasa a XI-a, s-a întors şi el recent de la Olimpiada Asiatică de Fizică din Singapore şi a obţinut o binemeritată menţiune. La olimpiadă au participat 175 de elevi din 29 de ţări asiatice. Echipa României a fost formată din cinci elevi. Ţara noastră a fost invitată de onoare la această competiţie destinată exclusiv ţărilor asiatice. Olimpicii români au fost singurii europeni în concurs. Ioan a trecut cu bine peste cele două probe, teoretică şi practică, şi a fost apreciat pentru aptitudinile sale deosebite. „Olimpiada asiatică este destul de exclusivistă. România a avut onoarea de a fi invitată anul acesta şi chiar anul viitor. Posibil ca tradiţia să continue şi să devenim o ţară cu multe participări la această olimpiadă. Subiectele au fost deosebite, diferite de ceea ce am văzut până acum, şi au fost o provocare pentru mine”, ne-a spus adolescentul. „Sunt un elev normal, dar îmi place fizica”, mai spune acesta. Pentru probele din Singapore a fost nevoie de concentrare maximă, mai ales că s-a lucrat şi timp de cinci ore fără pauză. Pe de altă parte, reprezentantul Constanţei a fost fascinat de oraşul Singapore, un oraş în plină extindere şi dezvoltare, după cum apreciază constănţeanul. „Educaţia de acolo este o prioritate”, a ţinut să sublinieze elevul. „În decursul anilor, Ioan a purtat numele de «mircist» din Africa de Sud până în Luxemburg şi din Yakutia până în Singapore. Are un palmares impresionant. Are trei medalii de aur, una de argint şi iată, acum, această menţiune care ne onorează, ne bucură. Îl admirăm pentru pasiunea sa pentru fizică, pentru că a reuşit să-şi găsească drumul”, a apreciat profesorul coordonator Claudia Dobrin. Ioan este pasionat de fizică şi pe viitor ia în calcul să devină cercetător sau profesor în domeniul fizicii chiar şi peste hotare. El participă din clasa a VI-a la competiţii de top.

Sursa: Romanialibera.ro  

UNIVERSITAR

STUDIU: Activităţile extracurriculare nu se iau în considerare la admitere în universităţile româneşti, numai educaţia formală

Potrivit celui mai recent raport Eurydice, România face parte dintre statele membre UE în care nu există  servicii de consiliere profesională a absolvenţilor şi universităţile nu pot lua în considerare la admitere decât educaţia formală, activităţile extracurriculare nefiind un criteriu.

România este una dintre ţările europene care iau în considerare previziunile privind piaţa muncii în planificarea şi gestionarea educaţiei universitare în principal, pentru a decide numărul de locuri finanţate de stat în programele de învăţământ. De asemenea, tinerii din România au parte de mai multe servicii de ghidare academică în preuniversitar decât în universitar, însă nu au parte de consiliere în carieră după ce termină facultatea. Faţă de alte ţări europene, studenţii români care studiază la programele universitare cu frecvenţă redusă învaţă la fel de mult ca cei de la zi şi trebuie să acumuleze acelaşi număr de credite, deşi nu vin la fel de des la cursuri şi seminarii. De asemenea, România face parte din ţările care au o structură de finanţare a învăţământului superior bazată pe anumiţi factori dintre care rata de finalizare a studiilor este doar unul opţional. Ce este raportul Eurydice Acestea sunt câteva din datele referitoare la România din cel mai recent raport Eurydice, intitulat „Modernizarea învăţământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învăţământ şi capacitatea de inserţie profesională”. Raport analizează măsurile pe care guvernele şi instituţiile de învăţământ superior le adoptă pentru a extinde accesul la învăţământul superior, a majora numărul de studenţi care îşi termină studiile (păstrarea în structura de învăţământ) şi a oferi studenţilor orientări privind intrarea pe piaţa forţei de muncă (capacitatea de inserţie profesională). Peste 30 de ţări membre UE au participat studiu, cu excepţia Luxemburgului şi a Olandei, la care s-au adăugat Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia şi Turcia. Eurydice este o reţea care furnizează descrieri ale sistemelor naţionale de educaţie, studii comparative dedicate unor teme specifice, indicatori şi statistici. Reţeaua este alcătuită din unităţi naţionale, situate în diferitele ţări europene, şi este coordonată de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a UE.

Sursa: Adevarul.ro

Mastere internaţionale accesibile: unde, cum, cât Experienţa internaţională de studiu, atât la nivel de licenţă, cât şi de master, are numeroase avantaje.

Învăţământul de calitate recunoscut în topurile mondiale, cu programe axate pe practică şi adaptate pentru piaţa muncii, dar şi oportunitatea de a studia într-un mediu multicultural sunt doar câteva dintre acestea. Experienţa internaţională de studiu, atât la nivel de licenţă, cât şi de master, are numeroase avantaje. Învăţământul de calitate recunoscut în topurile mondiale, cu programe axate pe practică şi adaptate pentru piaţa muncii,  posibilitatea de a face internshipuri în companii multinaţionale de top, dar şi oportunitatea de a studia într-un mediu multicultural sunt doar câteva dintre acestea. Pentru foarte mulţi studenţi, însă, taxele de şcolarizare destul de ridicate de la unele universităţi reprezintă un impediment în alegerea continuării studiilor în altă ţară. Cu toate acestea, există în anumite ţări taxe de şcolarizare destul de accesibile, unele chiar mai mici decât cele din România (în Belgia), sau cu posibilitatea obţinerii de finanţare de la stat chiar şi la nivel de master (cum ar fi Olanda şi Scoţia). În ce ţări poţi găsi mastere accesibile? Olanda – învăţământ de top Una dintre destinaţiile în care taxa pentru programele de masterat este destul de mică este Olanda, unde aceasta este de 1906 euro/an şi poate fi acoperită printr-un împrumut guvernamental. Mai mult decât atât, guvernul olandez le oferă studenţilor, care demonstrează că lucreză minim 56h/săptămână, o bursă ce poate varia de la 250 până la 500 de euro. Olanda este o destinaţie de studiu pe care o aleg zeci de mii de studenţi internaţionali în fiecare an. În plus, Olanda se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea  programelor de studii oferite în limba engleză, pentru o ţară care nu are această limbă drept cea oficială. Universităţi precum University of Groningen, Radboud University Nijmegen, University of Twente şi Tilburg University sunt recunoscute fiecare pentru anumite domenii predilecte. Spre exemplu, 3 programe de master de la Twente: Mechanical Engineering, Nanotechnology şi Technical Medicine au fost clasificate drept ”TOP-CLASS” în Olanda, iar Radboud University are 10 programe de masterat pe primul loc în domeniul lor, conform topului organizat de Keuzegids Masters. Roxana Pantazică, fost consilier EDMUNDO, este masterandă în Olanda. Despre studiul în străinătate, ea consideră că este „o experienţă care te responsabilizează şi te face să creşti altfel. Apoi, academic vorbind, beneficiul este şi o provocare în acelaşi timp: vei întâlni un sistem nou căruia va trebui să i te adaptezi şi vei fi nevoit să lucrezi cu persoane care vin din sisteme diferite. (…) lucrul în echipă este foarte important pentru universităţile de aici, iar mie mi se pare că asta chiar te formează pe viitor – să ştii să faci faţă unui mediu internaţional, la internship sau chiar la muncă.” Belgia – mastere mai accesibile decât în România  În Belgia, majoritatea programelor de masterat sunt finanţate de către stat, iar studenţii trebuie să plătească doar o taxă de înregistrare care anul acesta este de aproximativ 700 de euro/an. Vrije Universiteit din Bruxelles are o ofertă de 21 de programe de master cu predare în limba engleză, iar multe dintre specializările oferite se află în top  200 din lume conform QS Rankings by Subject 2014. De asemenea, pentru cei care îşi doresc să lucreze în timpul facultăţii, e bine de ştiut că studenţii au voie să lucreze în timpul anului universitar maxim 20h/săptămână. Laura Călinoiu, fost consilier EDMUNDO, studiază Management Science din cadrul Vrije Universiteit. Despre alegerea Belgiei ca destinaţie de studiu, ea spune: „Am încercat să aleg o destinaţie care să mă ajute să cresc atât personal cât şi profesional, să-mi ofere cât mai multe oportunităţi de networking, iar Bruxelles, cu aerul său cosmopolit, oraşul în care peste 35% din locuitori sunt străini, a fost opţiunea ideală.” La întrebarea de ce le-ar recomanda experienţa studiilor în străinătate şi altor studenţi, Laura crede că „O oportunitate de studii în străinătate este, în primul rând, o experienţă de viaţă, apoi una de studiu. Fiecare o percepe diferit, reacţionează diferit în noua ipostază, însă numitorul comun al tuturor celor care acceptă provocarea este că se schimbă.(…) ne dăm seama că nu ştiam încă totul despre noi şi că, de multe ori, alt mediu te face să descoperi în tine un alt om, cu noi şi nesfârşite capacităţi. ” Italia – taxe calculate în funcţie de venituri Pentru cei care doresc să urmeze studii în Italia, guvernul italian oferă posibilităţi de finanţare, fie directe, fie prin intermediul fundaţiilor universităţilor. De exemplu, Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano are o fundaţie proprie prin care îi finanţează pe cei care au nevoie de fonduri pentru a urma aici studiile. Mai mult, taxele la această universitate, precum şi în general în Italia, sunt calculate în funcţie de veniturile familiei. Pentru studenţii români care aplică aici la un program de studii, taxele se calculează începând de la 2500 de euro pe an, cu posibilitatea de a primi finanţare pentru costurile de şcolarizare, dar şi burse care să contribuie la cheltuielile de zi cu zi. Acest tip de finanţare este calculat în mod individual pentru fiecare aplicaţie primită. Pe lângă acestea, Universitatea Cattolica dezvoltă şi un program de tutorat şi un serviciu de orientare în carieră ce numără anual peste 6500 de internshipuri şi aproximativ 2000 de parteneriate din mediul business italian. Scoţia – tradiţie şi modernitate în acelaşi loc În Scoţia se găsesc unele dintre cele mai vechi şi mai prestigioase universităţi din lume, cu o tradiţie a învăţământului universitar începută încă din secolul al XV-lea. Cu o programă ce pune accent pe diversitate şi personalizare, universităţile din Scoţia au introdus în strategiile de predare şi învăţare noţiuni care să faciliteze intrarea absolvenţilor pe piaţa muncii. University of Aberdeen se află pe locul 5 în rândul celor mai vechi universităţi în care se vorbeşte limba engleză şi a rămas constant în top 150 universităţi din lume. Universitatea a investit într-un program de susţinere a sportivilor olimpici şi, în curând, va deschide un nou centru acvatic în cadrul spaţiului olimpic. Pentru cei care şi-ar dori să studieze la Aberdeen, este bine de ştiut că există un program de împrumuturi prin care se pot acoperi taxele de şcolarizare, împrumut care nu poate să depăşească 3400 lire pe an. Universitatea a investit în construirea unei biblioteci de ultimă generaţie, despre care Luciana Acatrinei, studentă la Aberdeen, spune că este „visul oricărui pasionat de cărţi,(…) de unde poţi vedea marea în timp ce citeşti. Rareş Adrian Matei, un alt student român la Aberdeen, caracterizează oraşul drept „un oraş incredibil să trăieşti experienţa de student. Parca e o Utopie izolată de restul lumii în care ai tot ce trebuie ca să avansezi în domeniul de studiu ales, să rămâi mereu motivat şi să găseşti o diversitate culturală şi un stil de viaţă nemaîntâlnit în Europa.” Pentru cei interesaţi de un program de master în străinătate, universităţi din toate aceste locaţii există în portofoliul de parteneri EDMUNDO. Astfel, un consilier vă poate oferi ajutor în mod gratuit pe tot parcursul procesului de aplicare.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Mihnea Costoiu, ministrul Invatamantului Superior, candidat filmat in mijlocul oamenilor la o actiune electorala organizata de primarie in curtea unei biserici: Nu am fost in campanie.

Am salutat oamenii de Sf. Constantin si Elena Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, candideaza pe un post de senator, iar in urma cu o zi a participat alaturi de presedintele CJ Gorj la un eveniment pentru pensionari organizat din banii primariei in curtea unei biserici, relateaza GorjNews.ro. „Da, in campanie. Este intalnirea anuala organizata de primar, bineinteles ca am fructificat-o sa venim in mijlocul oamenilor ca e nevoie sa lamurim oamenii sa vina la vot”, a declarat presei locale presedintele Consiliului Judetean, Ion Calinoiu. Contactat de HotNews.ro, ministrul Mihnea Costoiu a declarat: „Nu am fost in campanie, nu m-am adresat oamenilor, doar am salutat oamenii de Sfintii Constantin si Elena”. Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, candideaza la alegerile parlamentare partiale din 25 mai pentru postul de senator ramas vacant dupa numirea lui Toni Grebla la Curtea Constitutionala. In urma cu o zi, ministrul Costoiu a participat alaturi de presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, la un eveniment organizat pentru pensionari de catre primaria comunei Urdari din judetul Gorj, in curtea bisericii din satul Fantanele, scrie GorjNews.ro. Presedintele CJ Gorj a declarat pentru Tele 3, intrebat daca este in campanie, urmatoarele: „Da, in campanie. Este intalnirea anuala organizata de primar. Bineinteles ca am fructificat-o sa venim in mijlocul oamenilor ca e nevoie sa lamurim oamenii sa vina la vot. (…) Noi sustinem alianta PSD-UNPR-PC”. Intrebat daca este normal sa faca activitati de campanie pe banii primariei, liderul Consiliului Judetean Gorj a raspuns ca „e o intalnire anuala pe care o organizeaza primarul si de fiecare data primarul isi prezinta oamenii pe care ii vrea el la intalnirea cu pensionarii”. Contactat de HotNews.ro, ministrul Mihnea Costoiu a declarat urmatoarele: „Nu am fost in campaie, nu m-am adresat oamenilor, doar am salutat oamenii de Sfintii Constantin si Elena si am fost si la mine la tara. Ce sa fac? E sarbatoarea oamenilor, sa ma intorc cu spatele? Nu m-am adresat oamenilor, nu am pus afise, nu am facut nimic din ce se face intr-o campanie electorala. Jumatate dintre satele Gorjului sunt in zile de sarbatoare. Jumatate dintre biserici au hramul Sf. Constantin si Elena”.  Si Digi 24 a relatat in urma cu o zi ca ministrul delegat pentru Invatamant Superior si Cercetare si-a facut campanie electorala in curtea unei scoli. Potrivit sursei citate, Costoiu a tinut un discurs pe terenul de sport al unei scoli generale din comuna gorjeana Balteni, iar primaria a prezentat intalnirea electorala drept prima editie a zilelor localitatii si a promis o masa gratuita pentru toti participantii. „Sunt prostii, numai minciuni. Nu este adevarat”, a declarat ministrul Mihnea Costoiu, contactat de HotNews.ro. „Nu am fost in nicio scoala, erau zilele comunei. Mi se reproseaza ca vorbesc cu oamenii”, a sustinut pentru HotNews.ro ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica. Oficialul a precizat ca „era un teren in preajma unei scoli, aproape de caminul cultural, un teren desemnat prin votul consiliului local ca locul unde se desfasoara zilele comunei Balteni. Nu am fost doar eu, a fost si PDL. Repet, a fost actiunea primariei, iar locul a fost stabilit prin votul unanim al tuturor consilierilor. Nu se pune problema sa ma fi dus in scoala, era dupa-amiaza, oricum nu mai erau ore. Iar legea spune sa nu faci propaganda in timpul orelor. Nu erau ore, actiunea nu era organizata de mine, am fost invitat”.

Sursa: Hotnews.ro

Subvenții din fonduri UE pentru absolvenții din acest an, la angajare

Absolvenţii de licee şi universităţi din acest an ar putea beneficia, la angajare, de subvenţii în valoare de 900 de lei net şi, respectiv, 1.300 de lei net, acordate de stat din fonduri europene pentru o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni, a anunţat, joi, ministrul delegat pentru IMM, Afaceri şi Turism, Florin Jianu. ”Pregătim un program de locuri de muncă subvenţionate pentru absolvenţii anului 2014, din fonduri europene. Se alocă o subvenţie lunară, pentru o perioadă de minimum şase luni şi maximum 12 luni, pentru absolvenţii din 2014, în valoare netă de 900 de lei pentru cei care termină liceul şi 1.300 de lei pentru cei care termină facultatea”, a explicat Jianu, citat de Agerpres. Ministrul a anunţat că se află în pregătire, totodată, un sistem de ajutoare de stat pentru firmele care investesc în infrastructură, pentru cele care creează locuri de muncă, dar şi infrastructură de agrement.

Sursa: Puterea.ro