Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 21.08.2013

http://adevarul.ro/educatie/scoala/ministrul-educatiei-evaluarile-clasele-ii-a-iv-a-vi-a-voravea-loc-incepand-anul-acesta-1_52135495c7b855ff56f6256f/index.html

Ministrul Educaţiei: Evaluările la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor avea loc începând de anul acesta

Începând de anul acesta, evaluarea şcolară se va face pe două niveluri: la clasă şi la nivel naţional, cu accent pe prima, pentru a avea o radiografie exactă a problemelor din sistemul de învăţământ preuniversitar, a declarat Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie la prima ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară „Dăscălimea românească” de la Eforie Sud.

Pricopie a mai spus că evaluarea pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a va permite şi corectarea, din timp, a lacunelor elevilor, dar şi ajustarea politicilor publice pe care Ministerul Educaţiei intenţionează să le implementeze, pe termen scurt şi lung. Ministrul a reiterat ideea că evaluările, indiferent dacă sunt locale sau naţionale, trebuie să fie corecte, pentru că doar în acest mod pot fi aplicate măsuri potrivite.

„Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea naţională este prima evaluare după ani buni de şcoală. Să nu ne mirăm când constatăm că 25 la sută din copiii noştri nu reuşesc să ia nota 5 la două examene. Mă rog, nu sunt uşoare, dar nu sunt nici grele, sunt examene de evaluare naţională, matematica şi româna, de la sfârşitul clasei a VIII-a”, a declarat ministrul Educaţiei, potrivit corespondentului Mediafax.

El a  mai spus că în absenţa unor verificări şi evaluări de sistem este imposibil să fie făcute „calibrări de sistem”, iar prin introducerea evaluărilor naţionale şi la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se poate urmări mai bine cum evoluează fiecare elev, dar şi dacă şi unde sunt probleme la nivel de şcoală, de clasă sau de elev.

„Acest sistem va deveni standard începând cu anul şcolar 2013 – 2014. Prin urmare, după câţiva ani de grădiniţă, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a şi putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informaţiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilităţi, unde sunt probleme, la nivel de şcoli, la nivel clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalţi elevi”, a explicat Remus Pricopie.

Elevii români au trecut deja, doi ani la rând, prin evaluări-pilot. În 2013, evaluările au avut loc în perioada 9 – 22 mai în peste 200 de şcoli din ţară pe un eşantion de aproximativ 2.000 de elevi.

Pricopie: Elev cu 8.00 la clasă a luat 2.80 la evaluarea naţională

Pricopie a explicat şi de ce este nevoie de aceste evaluări, cum ar fi diferenţele mari în privinţa evaluării de la clasă a elevului comparativ cu evaluarea naţională, înregistrându-se un caz în care un copil care avea nota 8.00 la matematică a primit 2.80 la evaluarea naţională.

„Anul acesta ne-am uitat cu foarte mare atenţie la rezultate şi vom face fişe pentru fiecare şcoală în parte în special pe diferenţele de evaluare. Atunci când ai în catalog 8.00 la matematică, iar la evaluarea naţională ai 2.80, caz real, înseamnă că ai o problemă. Şi dacă este un copil poţi să spui că a fost un accident, se întâmplă, dar dacă ai mai mulţi şi dacă se repetă an după an, înseamnă că acea şcoală are o problemă foarte serioasă cu evaluarea la clasă”, a declarat ministrul Educaţiei.

El a mai spus că este greşită supraevaluarea unui copil la clasă şi că aceasta nu face decât să-l mintă pe acesta, dar şi pe părinte în legătură cu potenţialul real al elevului.

„Cînd supraevaluezi un copil la clasă greşeşti nu o dată, greşeşti de mai multe ori. În primul şi în primul rând greşeşti în raport cu copilul pentru că el va avea sentimentul că ştie, dar apoi constată că nu este de 8.00, ci este de 2.80. În al doilea rând, greşeşti în raport cu părinţii pentru că părinţii au încredere că evaluarea noastră este una corectă şi stau liniştiţi că au copii pe drumul cel bun şi noi de fapt îi minţim printr-o evaluare necorespunzătoare. Prin urmare, Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi caselor corpului didactic le voi cere pentru anul şcolar 2013/2014 să aibă ca temă principală această problematică a evaluării, să fie cât mai corectă şi să remediem problemele din timp”, a mai spus ministrul Educaţiei.

Pricopie a precizat că această analiză pentru fiecare şcoală urmează să fie utilă părinţilor, care pot vedea dacă există sau nu diferenţe majore între evaluarea la clasă şi notele obţinute la Evaluarea Naţională.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/studiu-numarul-scadere-elevilor-sistemul-invatamant-arputea-duce-triere-mai-profesorilor-1_521319f2c7b855ff56f50dab/index.html

STUDIU Numărul în scădere al elevilor din sistemul de învăţământ ar putea duce la o triere mai bună a profesorilor

Numărul în scădere al elevilor va determina şi o scădere a numărului de posturi didactice până în 2050, ceea ce înseamnă că ar putea exista o triere mai bună a profesorilor care ajung la catedre în viitor, arată un studiu al Centrului Român de Politici Europene.

Creşterea calităţii actului educaţional se poate face numai dacă profesorii vor fi motivaţi de salarii mai mari şi dacă se va pune un accent mai mare pe pregătirea lor practică, nu numai teoretică, fiindcă nu oricine are calităţi de dascăl.

Acestea sunt câteva dintre concluziile prezentate în studiul „Analiza politicilor de recrutare de personal pentru sistemul preuniversitar de învăţământ“, publicat luna aceasta de Centrul Român de Politici Europene şi realizat de cercetătorul Ciprian Fartuşnic.

Studiul arată că scăderea numărului de profesori ar putea genera o triere mai bună a cadrelor didactice, adică, în viitor, nu va mai fi nevoie de suplinirea locurilor din învăţământ cu personal necalificat, ceea ce se întâmplă acum.

Selectarea dascălilor buni

„Pornind de la ideea că, în viitor, numărul de candidaţi la examenele de Definitivat şi de Titularizare va fi aproximativ acelaşi cu cel de astăzi, practic, în câţiva ani, mai mulţi candidaţi vor concura pe mai puţine locuri, deci va fi o triere mai bună. Deja a început să se întâmple lucrul acesta prin faptul că Ministerul Educaţiei a mărit nota de trecere la Definitivat, de la 7, la 8“, a explicat autorul studiului pentru adevarul.ro.

Fartuşnic mai spune că o altă metodă care ar putea ajuta la trierea mai bună a cadrelor didactice o reprezintă importanţa care se acordă inspecţiilor de la clasă.

„Inspecţiile de la clasă sunt cele mai relevante, ar trebui ca acestea să conteze mai mult la media finală de la examenele de Definitivat şi Titularizare. Spre exemplu, la Definitivat, examenul scris este de trei ori mai important la modul de calcul al punctajului final. Pentru a realiza acest obiectiv, este nevoie de o grilă mai clară pentru evaluarea inspecţiilor de la clasă“, a mai explicat cercetătorul.

Evoluţia numărului de elevi în ultimii ani

Anul trecut, în sistemul educaţional au fost înscrişi cu peste 500.000 de elevi şi studenţi mai puţini decât în anul şcolar 2007/2008, mai arată studiul.

În doar cinci ani, populaţia şcolară a scăzut semnificativ, cu aproximativ 15%, situaţie care este influenţată în principal de scăderea numărului de studenţi, dar şi de scăderea numărului de elevi din învăţământul primar, gimnazial şi profesional (după desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii).

Deşi în cazul populaţiei preşcolare această evoluţie este uşor pozitivă în acest interval, în viitor, numărul de elevi şi studenţi va fi, în continuare, în scădere. Prin urmare, şi posturile didactice vor fi în scădere, atât cele titulare (pe o perioadă nedeterminată), cât şi cele de suplinitor (pe perioadă determinată).

Recomandările autorului studiului:

  1. Orice propunere de ameliorare a sistemului de      recrutare actual, care să asigure o mai bună selecţie a viitoarelor      cadrelor didactice, trebuie realizată cu prioritate. Ţinând cont de      prognozele demografice actuale, până în 2020 şi, mai ales, până în 2050      numărul elevilor şi studenţilor înscrişi în sistemul românesc de educaţie      se va diminua semnificativ, ceea ce înseamnă că în fiecare an vor fi      scoase la concurs un număr din ce în ce mai redus de posturi. Un sistem      mai eficace şi mai eficient de recrutare pus în practică peste cinci sau      zece ani va avea şanse reduse să schimbe semnificativ calitatea corpului      profesoral, din simplul motiv că acesta se va aplica unui număr mai redus      de potenţiali viitori profesori în comparaţie cu situaţia prezentă.

2. Tendinţele demografice negative oferă însă oportunitatea ca, în viitor, selecţia candidaţilor să fie mai riguroasă, în condiţiile păstrării nivelului actual de resurse alocate pentru concursul naţional de ocupare a posturilor vacante şi pentru examenul de definitivare în învăţământul preuniversitar. Va fi posibil astfel creşterea numărului de ore de asistenţă la clasă cât şi diversificarea modalităţilor de evaluare a candidaţilor (de exmplu, luarea în considerare a unui portofoliu personal).

3. Este necesară accentuarea măsurilor de transparentizare a procedurilor curente atât de la nivelul unităţii şcolare cât şi al Inspectoratelor Şcolare Judeţene (ISJ). De exemplu, merită evaluată în detaliu măsura de introducere a completării de normă la nivelul localităţii, cu acordul unităţilor de învăţământ, fără şedinţe publice organizate de inspectoratul şcolar, introdusă pentru prima dată pentru anul şcolar 2012-2013.

4. De asemenea, este necesară o analiză sistematică a situaţiei curente cu privire la categoriile de absolvenţi care optează pentru urmarea modulului psiho-pedagogic, a celor care se înscriu la concursul de ocupare a unui post didactic vacant şi a celor care se înscriu la examenul de definitivare în învăţământ; de asemenea, este necesară o analiză aprofundată a rezultatelor obţinute de aceşti candidaţi la examenele/concursurile organizate la nivel judeţean cât şi a profilului catedrelor/posturilor care ajung să fie ocupate de candidaţi care au obţinut note minime la probele teoretice sau practice.

5. Rămâne o prioritate şi analiza catedrelor/posturilor care nu ajung să fie ocupate în urma concursului. Identificând disciplinele şi distribuţia geografică a acestora pot fi fundamentate politici de susţinere a resurselor umane dintr-o anumită comunitate (de exemplu, cele izolate, cele dezavantajate socio-economic sau cu o pondere ridicată a populaţiei de entie romă), prin care catedrele să fie ocupate de absolvenţi care provin chiar din aceste comunităţi.

6. În prezent, procesul de recrutare al viitoarelor cadre didactice se bazează foarte mult pe verificarea cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor. Ponderea notei obţinute la proba scrisă a examenului de titularizare este de trei ori mai ridicată în cazul acestui criteriu, în comparaţie cu proba practică. Această alegere are avantaje de necontestat (criteriile de selecţie între candidaţi în cazul examenelor scrise sunt mai uşor de cuantificat/aplicat în mod obiectiv), însă opţiunile curente pentru supra-ponderarea rezultatelor candidaţilor la proba teoretică şi lipsa unor criterii mai clare sau mai obiective în ceea ce priveşte probele practice fac ca, pentru moment, concursurile şi examenele să avantajeze candidaţii cu o solidă pregătire teoretică în detrimentul celor care dovedesc foarte bune abilităţi de predare. Recunoaştem că un foarte bun fizician nu înseamnă automat şi un foarte bun profesor de fizică. Cu toate acestea, proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului este în prezent luată în calcul doar cu o pătrime în stabilirea notei unui candidat.

7. Definitivarea în învăţământ probează dobândirea competenţele minime necesare pentru cariera didactică dar sistemul curent de evaluare utilizează numai criteriul admis/respins la inspecţiile speciale la clasă. Ponderea celor care nu sunt admişi este în prezent foarte redusă, diferenţa fiind făcută de cunoştinţele teoretice evaluate la proba scrisă. În aceste condiţii, ar fi necesar ca media notelor la inspecţiile la clasă să fie luată în calculul mediei de promovare a examenului de definitivat, avantajând candidaţii care demonstrează practic faptul că deţin competenţe didactice.

8. Situaţia celor care se înscriu la concursul pentru ocuparea unui post didactic vacant/rezervat imediat după absolvire, fără experienţă la catedră şi care intră în competiţie cu profesori cu experienţă trebuie, de asemnea, mai clar reglementată iar măsurile de sprijin pentru aceştia prin programe de mentorat (pilotate cu succes în cadrul unor proiecte finanţate din POSDRU) pot fi extinse la nivel de sistem.

9. Având în vedere statutul examenului de definitivat, cadrele didactice care nu au promovat acest examen în cele trei sesiuni permise sau cei care au depăşit vechimea acceptată şi nu se prezintă la examen nu ar mai trebui să aibă dreptul să predea în sistemul de învăţământ preuniversitar.

10. Nu în cele din urmă, este necesară o analiză a distanţei care pare să crească dintre ceea ce se cere sau ceea ce se aşteaptă de la un cadru didactic din sistemul preuniversitar şi nevoile de asistenţă/sprijin pentru a face faţă cu succes acestor cerinţe. O abordare adecvată în această arie este cea care promovează un sistem care leagă perfomanţa cadrului didactic atât de sistemul de salarizare cât şi de accesul la resurse pentru dezvoltare competenţelor profesionale/personale (de exemplu, programe speciale de pregătire pentru examenul de definitivat).

Cum a fost realizat studiul

Studiul a fost făcut cu ajutorul chestionarelor distribuite online şi adresate persoanelor cu responsabilităţi în organizarea şi derularea examenelor de definitivat şi de titularizare de la nivelul Inspectoratelor Şcolare Judeţene. De asemenea, studiul a mai fost realizat cu ajutorul interviurilor cu manageri şcolari şi reprezentanţi ai autorităţilor de decizie de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale.

http://adevarul.ro/locale/iasi/proiect-abandonului-scolar-desfasurat-20-scoli-mediul-rural-judetele-iasi-cluj-1_5213158ec7b855ff56f4f311/index.html

Proiect împotriva abandonului şcolar desfăşurat în 20 de şcoli din mediul rural în judeţele Iaşi şi Cluj

Peste 1.700 de copii din judeţele Iaşi şi Cluj au fost implicaţi într-un proiect cu fonduri europene. Profesorii au făcut cursuri speciale pentru a-i convinge să termine şcoala.

Sute de profesori şi părinţi din judeţele Iaşi şi Cluj au fost instruiţi în cadrul unui program intitulat „Împreună vom reuşi!” cum să-i convingă pe elevi, prin metode de educaţie informale, să nu părăsească şcoala timpuriu.

Au fost vizaţi 1.750 de elevi din mediul rural, cu dificultăţi de învăţare, dezavantajaţi social şi economic, cu un număr mare de absenţe, precum şi 875 de părinţi ai copiilor cu risc de abandon şcolar crescut.

138 de profesori şi consilieri psihopedagogi au luat parte la program. „Proiectul «Împreună vom reuşi!» a răspuns necesităţii de a îmbunatăţi nivelul de realizare a interacţiunii dintre educaţia nonformală şi educaţia formală  în 20 de şcoli din  două regiuni de dezvoltare a României, respectiv în Regiunea Nord Est şi Regiunea Nord Vest, cu scopul de  a asigura un învăţământ de calitate, eficient şi performant, bazat pe cunoaştere şi dezvoltare personală”, a declarat Mara Vichiriuc, manager al proiectului.

Proiectul a fost derulat în perioada august 2010 – iulie 2013 în cadrul unui parteneriat între Fundaţia Filocalia Iaşi, Fundaţia „Copii fericiţi” din Cluj şi Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională din Iaşi.

 

http://adevarul.ro/educatie/scoala/de-intai-septembrie-vor-schimbati-directori-scoli-1_521313e8c7b855ff56f4ebab/index.html

De la 1 septembrie vor fi schimbaţi directori de şcoli

Este pentru prima oară în istoria şcolii româneşti când nu mai există directori de şcoli care să fi ocupat funcţia prin concurs, pentru că nu s-a mai ţinut concurs de mulţi ani.

Şefii politici ai educaţiei au considerat că e mai bine să-şi planteze oamenii din clientelă la conducerea şcolilor, să-i ţină sub ascultare, sub ameninţarea ca îşi pierd postul, dacă nu execută comenzile şefilor din inspectoratele şcolare, şi ei plantaţi tot politic.

Si asa s-a ales praful de depolitizarea educatiei, pe care toate partidele au clamat-o de la tribune, dar care, in realitate, s-a transformat in cea mai crunta politizare, pana la paznic si femeia de serviciu.

Ca in felul acesta profesionistii nu ajung in functii de conducere, e clar. Cum la fel de clar e faptul ca aceasta e una dintre explicatiile pentru care invatamantul se afla astazi intr-o criza profunda.

Pana cand conducerea politica a tarii nu va intelege ca nu te poti transforma din lipitor de afise in manager scolar, peste noapte, vom avea invatamantul cel mai slab din Europa si pe ultimele locuri in lume.

S-a incercat, in mandatul ministrului Funeriu, creearea corpului managerilor in educatie. Din pacate, conditia de acces in acest corp nu era un concurs de competente specifice, ci unul de dosare, la care conta vechimea in astfel de functii. Adica aveau castig, cu mici exceptii,  tot managerii-politruci, care au stat in functii de conducere foarte multi ani.

Sa instalezi mii de directori, (circa 15.000), in toata tara, fara criterii de competenta si performanta, fara concurs, doar pe criterii de apartenenta la USL, sau de sprijin acordat actualei puteri, de spaga, ochi frumosi, favoruri, este o situatie probabil unica in lumea civilizata.

Mai grav, la numirea noilor directori, Inspectorii Generali trebuie sa consulte sefii filialelor USL din zona. De exemplu, Marian Vanghelie va decide directorii din sectorul 5 al Capitalei. Pe cine va alege, nu e greu de intuit.

Cum se anunta deja, vor fi scandaluri  in diferite scoli, acum la inceput de an scolar, cand profesori si parinti vor protesta impotriva plantarii in functii de conducere a unor politruci care habar nu au cum se conduce o scoala.

Ca si cum nu erau suficiente motive de proteste si scandal, de exemplu la examenul de Bacalaureat din toamna, se mai adauga inca unul, pentru ca asa vrea ministrul educatiei, Remus Pricopie.

Isi vor pastra posturile directorii care au dat dovada de obedienta fata partidele din USL, au „lamurit” personalul scolii ce bine este sub actuala conducere a tarii, exact ca in timpul PCR.

In educatie nu s-au schimbat prea multe, comparativ cu regimul comunist.

http://adevarul.ro/locale/slatina/slatina-asaltata-invatatori-tarasi-hotare-zilele-acestea-1_521390e2c7b855ff56f747a7/index.html

Slatina, asaltată de sute de învăţători din ţară şi de peste hotare zilele acestea

Municipiul Slatina va găzdui, între 21-23 august, al 35-lea congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRO). Manifestarea va aduna laolaltă aproape 800 de participanţi, învăţători din ţară şi de peste hotare. Vor fi prezenţi şi patru miniştri de resort, în afară de “autohtonul” Remus Pricopie fiind aşteptaţi şi omologii săi din Republica Moldova, Serbia şi Ucraina. Evenimentul va fi găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor.

Programul celui de-al XXXV-lea Congres al cadrelor didactice din România şi al cadrelor didactice române de peste hotare se va întinde pe parcursul a trei zile, 21-23 august, dar lucrările propriu-zise se vor desfăşura joi – 22 august, între orele 09.00-17.00, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiu. În celelalte două zile vor avea loc diverse alte activităţi, precum primirea şi cazarea invitaţilor, participarea la diverse lucrări şi expoziţii, vizitarea unor obiective turistice din judeţ (printre care şi mănăstirile Strehareţi, Clocociv, Brâncoveni) etc.

În acest an sunt aşteptaţi, alături de ministrul Remus Pricopie, şi omologii săi din Republica Moldova – Maia Sandu, Serbia – Jarko Obradovici şi din Ucraina – Dmitro Tabacinik. Sunt înscrişi până acum peste 700 de dascăli din toate judeţele ţării, alături de 100 profesori din sucursalele AGIRo de peste hotare şi din asociaţii ale cadrelor didactice din şapte ţări. De asemenea, la lucrările congresului şi-a confirmat prezenţa şi academicianul Solomon Marcus.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, este aşteptat să preia pentru un an medalia de aur a congresului care, din 2012, este la Ministerul Educaţiei din Chişinău. Medalia a mai poposit până acum câte un an şi în şcolile româneşti din Tiraspol, Cernăuţi, Valea Timocului şi Regiunea Odessa-Ucraina. Preşedinte de onoare al AGIRo este doamna Ecaterina Andronescu, care nu a lipsit de la niciun congres din ultimii ani. În cadrul congresului vor susţine discursuri pe diverse subiecte tematice din domeniu zeci de personalităţi din educaţie, dar nu numai.

Şi la ediţia din acest an congresului menţionat, organizat în acest an cu sprijinul Primăriei Slatina şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, principala preocupare va consta în dezvoltarea profesională şi creşterea prestigiului şcolii. Primul congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo) a avut loc în 1898, la Ploieşti.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013082190053/Social/Noi-schimbari-in-invatamant-din-anul-scolar-2013-2014.html

Noi schimbări în învățământ din anul școlar 2013-2014

Ministrul Educației, Remus Pricopie, a anunțat, marți, la Eforie, că începând din anul școlar 2013/2014 vor exista evaluări naționale și la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, el spunând că este necesară o astfel de măsură în condițiile în care până la clasa a VIII-a nu există nicio evaluare.

„Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a și la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educației, este o idee pe care instituțiile specializate în științele educației din țară și din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educație, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea națională este prima evaluare după ani buni de școală. Să nu ne mirăm când constatăm că 25 la sută din copiii noștri nu reușesc să ia nota 5 la două examene. Mă rog, nu sunt ușoare, dar nu sunt nici grele, sunt examene de evaluare națională, matematica și româna, de la sfârșitul clasei a VIII-a“, a declarat ministrul Educației. El a spus că în absența unor verificări și evaluări de sistem este imposibil să fie făcute „calibrări de sistem“, iar prin introducerea evaluărilor naționale și la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se poate urmări mai bine cum evoluează fiecare elev, dar și dacă și unde sunt probleme la nivel de școală, de clasă sau de elev. „Acest sistem va deveni standard începând cu anul școlar 2013/2014. Prin urmare, după câțiva ani de grădiniță, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a și putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informațiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilități, unde sunt probleme, la nivel de școli, la nivel clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalți elevi“, a explicat Remus Pricopie.

El a făcut aceste declarații la Eforie Sud, la deschiderea Școlii de Vară pentru dascălii români din țară și de peste hotare. La acest eveniment, care se desfășoară până sâmbătă, sunt prezente aproximativ 260 de cadre didactice din 27 de județe și din București.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1053435.html

Românii, „certaţi” cu limbile străine din cauza sărăciei

Turiştii nu se prea înghesuie să vină în România şi nici noi nu avem bani să călătorim peste hotare, iar asta ne-a adus în situaţia de a fi europenii cu cele mai mai slabe abilităţi lingvistice. Dascălii de limbi străine îşi ratează misiunea, servindu-le elevilor gramatică pe pâine, în loc să le formeze vocabularul.

Cei mai mulţi români sunt în stare să „rupă” două-trei cuvinte în engleză sau franceză, învăţate de prin filme, dar nu şi să poarte o conversaţie cu un nativ.

O arată cel mai recent studiu realizat de site-ul Econtext.ro, potrivit căruia 70% dintre români nu cunosc nici măcar o limbă străină. Ţara noastră se situează astfel pe locul 23 din 27 de ţări europene în privinţa abilităţilor lingvistice, fiind urmată îndeaproape de Ungaria.

Bunăstarea, secretul ţărilor poliglote

În top zece popoare din UE care excelează la capitolul limbi străine se află Lituania, unde numai 2% din populaţie nu vorbeşte altă limbă decât cea maternă, precum şi ţări nordice ca Suedia şi Finlanda. „Lituanienii sunt un caz special. Multă vreme au fost sub ocupaţie sovietică, deci ştiu cel puţin rusă. Pe de altă parte, nordicii au dezvoltat un adevărat cult pentru pregătirea suplimentară”, explică Ciprian Fărtuşnic, expert educaţional al Centrului Român de Politici Europene (CRPE).

Acesta recunoaşte, însă, că românii şchioapătă serios când vine vorba de limbi străine, o problemă perpetuată din şcoală: „Dascălii insistă foarte tare pe gramatică şi mai puţin pe reguli de comunicare reală, cum ar fi să dai indicaţii unui străin despre locul unde se află Casa Poporului”. Dar adevăratul motiv care îi împiedică pe români să jongleze cu limbile străine, spune Fărtuşnic, este contextul socio-economic. „Cei care pleacă în Spania şi Italia învaţă limba în şase luni. Asta e dovada că nu ne lipseşte capacitatea de asimiliare, ci posibilităţile. Nu dispunem de resurse financiare să călătorim mai des şi nici nu prea avem turişti, aşa că rar ajungem să interacţionăm cu străinii”, mai arată expertul educaţional.

Potrivit acestuia, creşterea nivelului de trai ar duce automat şi la creşterea consumului de cultură în general. „Puţini sunt părinţii care-şi permit astăzi să-şi trimită copiii în tabere internaţionale sau măcar să-i înscrie la un curs de engleză la British Council, unde metodele de predare sunt mai avansate faţă de ce se face în şcoală”, mai arată specialistul.

O soluţie de urgenţă propusă de acesta ar fi introducerea în şcoli a cât mai multe metode de învăţare non-formală. „Dacă unui elev nu-i place engleza predată la ore, poate merge printr-un proiect european în Turcia, unde să intre în contact cu copii din alte culturi. Dar pentru asta e nevoie de un efort suplimentar din partea şcolilor”, este de părere expertul educaţional, Ciprian Fărtuşnic.

Probleme şi cu limba română

Potrivit programului pentru evaluarea internaţională a elevilor de 15 ani (PISA), 40% dintre adolescenţii de la noi cu vârsta de 15 ani întâmpină dificultăţi în a citi şi înţelege un text în limba română. Un rezultat influenţat de lipsa lecturii, a proastei comunicări din familie sau popularitatea reţelelor de socializare, crede specialistul CRPE.

http://www.gandul.info/stiri/10-intrebari-si-raspunsuri-despre-noile-examene-pe-care-ministerul-educatiei-le-introduce-incepand-din-anul-scolar-2013-2014-11262826

10 întrebări şi răspunsuri despre NOILE EXAMENE pe care Ministerul Educaţiei le introduce începând din anul şcolar 2013/2014

Evaluările după model internaţional, cu testări obligatorii ale elevilor de clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a,  intră în şcoala românească începând cu anul şcolar 2013/2014. Anunţul a fost făcut, marţi, de către ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

În mod normal, aceste evaluări din doi în doi ani trebuiau să intre în vigoare începând cu anul 2011/2012, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale. Oficialii de la Educaţie au ales, însă, să organizeze evaluări pilot în ultimii doi ani.

Testări pilot în ultimii doi ani

Anul acesta, evalările pilot au avut loc în luna mai, în  86 de şcoli pentru clasa a II-a, 136 pentru clasa a IV-a şi 86 de şcoli pentru clasa a VI-a. Elevii care au participat la aceste testări nu au primit note, rezultatele trecându-se într-un „portofoliu” al elevului în care este trecută situaţia şcolară.

Rezultatele de la aceste evaluări pilot nu au fost încă făcute publice, oficialii de la Ministerul Educaţiei explicând că se vor anunţa în luna septembrie.

Pentru examenele care se vor da obligatoriu în anul şcolar următor nu s-au publicat încă metodologiile de organizare, dar învăţătorii şi profesorii afirmă că ştiu la ce să se aştepte. Anul acesta, evaluarea a avut loc în sala de clasă în care au învăţat elevii.

La clasa a II-a, elevii au primit  exerciţii simple care le evaluau cunoştinţele de citire şi scriere, dar şi capacitatea lor de a face socoteli.  Rezultatele obţinute la clasa a II-a nu au fost puse  în catalog. Sunt folosite, însă, la nivelul şcolii de către învăţători pentru realizarea unui plan individual de învăţare pentru copii, în funcţie de ceea ce ştie copilul. Părinţii sunt şi ei informaţi cu privire la stadiul de pregătire al copilului.

Evaluarea de la finalul clasei a IV-a a inclus disciplinele limba română, limba maternă – pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale şi matematică. Nici la finalul ciclului primar elevii nu au primit note, ci un calificativ.

Testare transdisciplinară la clasa a VI-a

La clasa a VI-a, evaluarea cuprinde testele transdisciplinare din limbă şi comunicare, respectiv matematică şi ştiinţe.

Gabriela Noveanu, expert în educaţie şi coordonatoare a programelor TIMSS şi PILRS în România, în care se evaluează capacitatea elevilor de a citi şi socoti, spune că testărea de la vârste fragede este importantă pentru mobilizarea procesului şcolar.

”Aceste evaluări de la vârste mici se fac în sisteme de educaţie din toată lumea şi au un scop reglator. Pregătirea, atât a copiilor, cât şi a profesorilor, va fi focalizată pe examene. Aceste teste îi ajută de fapt pe profesori să apropie evaluarea de predare, şi nu invers, aşa cum se întâmpla până acum”, a spus pentru gândul Gabriela Noveanu.

Expertul susţine că pentru clasa a II-a avantajul unui test de citire este că îl determină pe învăţător să vadă nivelul de înţelegere al unui text. „La clasa a IV-a se dă un text de o mărime considerabilă la citire, iar la matematică primesc itemi din matematică şi ştiinţe”, mai adaugă expertul.

La clasa a VI-a testele vor fi inovatoare în materie de evaluare, pentru că vor fi transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi limba maternă.

Pentru clasa a IV-a, rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.

De asemenea,  rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

Evaluările, binevenite şi pentru dascăli, nu numai pentru elevi

Profesorii spun că evaluarea ar trebui să şi-o facă fiecare şcoală în parte. „Dacă îi evaluăm pe cei de la clasa a IV-a la modul cel mai serios, atunci vom avea rezultate mai bune la clasa a VIII-a. Evaluarea de la clasa a IV-a e foarte importantă pentru că este vârsta la care copilul are maximă capacitate de absorbţie”, spune profesorul  Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică.

Învăţătorii spun că evaluările sunt binevenite şi pentru ei, nu numai pentru elevi. „Sunt făcute cu scopul de a identifica problemele învăţării. Îi pot ajuta şi pe învăţători să vadă ce metode ar trebui să folosească. Dar rezultatele trebuie analizate foarte bine şi apoi trebuie să tragem nişte concluzii şi despre profesori”, a spus Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România. „Însă dacă nu se folosesc învăţătorii de aceste evaluări, atunci se fac degeaba”, a spus învăţătăorul.

Reprezentanţii părinţilor spun că orice evaluare este bună dacă este făcută corect. ”Pe de altă parte şi copiii se obişnuiesc cu evaluările. Însă, noi am ridicat o problemă privind luarea în considerare a notelor de la clasa a II-a şi a VI-a, clase intermediare. Nu ştim dacă e bine să punem aceste note în catalog. Pe de altă parte, dacă nu luăm în considerare notele, atunci copiii nu le mai dau importanţă”, a spus Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Remus Pricopie: Până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat, marţi, la Eforie, că începând din anul şcolar 2013/2014 vor exista evaluări naţionale şi la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Remus Procopie a spus că este necesară o astfel de măsură în condiţiile în care până la clasa a VIII-a nu există nicio evaluare.

„Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem”, a precizat Pricopie.

Ministrul Educaţiei a spus că prin introducerea evaluărilor naţionale şi la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se poate urmări mai bine cum evoluează fiecare elev, dar şi dacă şi unde sunt probleme la nivel de şcoală, de clasă sau de elev.

„Acest sistem va deveni standard începând cu anul şcolar 2013/2014. Prin urmare, după câţiva ani de grădiniţă, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a şi putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informaţiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilităţi, unde sunt probleme, la nivel de şcoli, la nivel clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalţi elevi”, a explicat Remus Pricopie.

Q/A

1. Subiectele la testarile pentru clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt unice pe ţară?

DA, ele sunt formulate de Ministerul Educaţiei şi trimise tuturor şcolilor din ţară.

2. Elevii primesc note sau calificative?

– la clasa a II-a – elevii primesc un calificativ care reflectă competenţele de bază la citit şi scris

– la clasa a IV-a –  elevii primesc un calificativ care reflectă competenţele de bază la citit şi scris; elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale vor avea un examen suplimentar la limba maternă.

– la clasa a VI-a – elevii primesc note care nu se pun în catalog; ele reflectă cât de bine se descurcă elevul la discipline transdisciplinare la limbă şi comunicare/matematică-ştiinte.

3. Rezultatele se pun în catalog?

NU, toate rezultatele de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se pun in portofoliul elevului cu care iese din şcoală.

4. Rezultatele la testări se iau în considerare la media finală de absolvire a şcolii?

NU

5. Rezultatele sunt disponibile online pentru părinţi?

NU, dar părinţii vor fi invitaţi la şcoală pentru analizarea rezultatelor obţinute de copiii lor.

6. Unde se ţin examenele?

Testările se ţin la şcoală, în clasa unde învaţă elevul.

7. Cât durează testarea?

Testarea durează 50 de minute.

8. Cine supraveghează?

Testarea are loc sub supravegherea învăţătorului/profesorului de la clasă. Nu vor fi camere video.

9. Cum se face corectarea?

Corectarea se face dupa grile standard.

10. Examenul de evaluare naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a rămâne în vigoare?

Testările nou introduse nu schimbă cu nimic examenul de evaluare naţională de la terminarea şcolii. Ele vin ca o formă de a sprijini elevul şi de a-l pregăti în vederea examenului foarte important din clasa a VIII-a.

http://www.puterea.ro/editorial/invatamantul-romanesc-nu-e-de-vanzare-pe-bune-77297.html
„Învăţământul românesc nu e de vânzare!”. Pe bune?

Ministerul Educaţiei i-a cam scăpat din mână pe profesori, după cum au dovedit cazurile depistate la examenul de bacalaureat din vara aceasta. O şi recunoaşte, se vede din afirmaţiile de ieri ale ministrului Remus Pricopie: „Unii dascăli nu ştiu ce înseamnă integritatea şi trebuie făcută curăţenie în sistemul de învăţământ”.

Iar modalitatea de a face curăţenie este, se pare, o nouă campanie ce se va desfăşura pe parcursul lunii septembrie. „Învăţământul românesc nu este de vânzare!” este noua strategie anticorupţie a Ministerului Educaţiei, prin care vrea să elimine cazurile de şpagă cu care ne-am confruntat anul acesta la examenul de bacalaureat.

Convins, probabil, că degeaba apelează la bunul simţ al unor profesori să nu mai ceară „atenţii” de la elevi şi părinţi, Ministerul Educaţiei a hotărât să procedeze în sens invers: învaţă părinţii să nu mai dea şpagă. Uşor de zis, greu de făcut! Este în firea românului să ofere, şi nu ca mulţumire pentru un act de calitate, ci preventiv „ca să meargă treaba bine”. Plus că le este teamă să se joace, în cazul de faţă, cu viitorul copilului pe care un profesor şpăgar îl poate elimina din examen doar pentru că nu a contribuit cum trebuie.

Mai marii din învăţământ au ajuns la o singură concluzie: „dialogul cu părinţii este important”. Aşa că, din septembrie, părinţii trebuie să stea cu ochii în televizoare, să înveţe cum să sesizeze faptele de corupţie şi unde, dar şi care este pedeapsa pentru astfel de activităţi. Ce nu vor învăţa este cum să reacţioneze când vor constata că profesorul a picat elevul pentru că a fost reclamat de părinte. Ministerul Educaţiei nu spune ce va face cu astfel de „exemplare”. Că doar e lege pentru aşa ceva! Lege care, de multe ori, e interpretată de fiecare după bunul plac.

Şi ca să revenim la ideea centrală „Învăţământul românesc nu e de vânzare”, să vorbim din nou despre cazul de la UMF „Carol Davila” unde s-au putut suplimenta locurile la taxă, dar numai pentru cei dipsuşi să plătească 5.000 de euro pe anul de şcolarizare. Sau să aducem aminte facultăţile care organizează şi câte trei sesiuni de admitere, disperate că nu au destui studenţi care să pompeze bani.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/trei-testari-noi-pentru-elevii-de-gimnaziu-310464.html

EXPLICAŢIE. Guvernul consideră insuficient examenul de la sfârşitul clasei a VIII-a

Trei testări noi pentru elevii de gimnaziu

Ministerul Educaţiei introduce evaluări naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, chiar din anul şcolar 2013 – 2014. Va putea stimula această măsură performanţa mediului preuniversitar? Părerile profesorilor sunt împărţite.

Ministrul Pricopie a anunţat acest lucru la Eforie Sud la Şcoala de vară pentru dascălii din ţară şi de peste hotare. Acesta a subliniat că măsura este necesară deoarece până la clasa a VIII-a nu există nicio evaluare.

”Este vorba de sistemul de evaluare periodică, evaluarea la clasa a II-a, la clasa a IV-a şi la clasa a VI-a. Este o idee veche, nu am venit eu cu ea la Ministerul Educaţiei, este o idee pe care instituţiile specializate în ştiinţele educaţiei din ţară şi din străinătate o studiază de ani de zile, iar principalul motiv pentru care trebuie să introducem această evaluare este acela că noi, în sistemul nostru de educaţie, până la clasa a VIII-a nu avem nicio evaluare de sistem. Evaluarea naţională este prima evaluare după ani buni de şcoală. Să nu ne mirăm când constatăm că 25% din copiii noştri nu reuşesc să ia nota 5 la două examene. Mă rog, nu sunt uşoare, dar nu sunt nici grele, sunt examene de evaluare naţională, matematica şi româna, de la sfârşitul clasei a VIII-a”, a declarat ministrul Educaţiei.

Oficialul a mai spus că în absenţa unor verificări şi evaluări de sistem este imposibil să fie făcute „calibrări de sistem”, iar prin introducerea evaluărilor naţionale şi la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a se poate urmări mai bine cum evoluează fiecare elev, dar şi dacă şi unde sunt probleme la nivel de şcoală, de clasă sau de elev.

”Acest sistem va deveni standard începând cu anul şcolar 2013/2014. Prin urmare, după câţiva ani de grădiniţă, după clasa pregătitoare, după clasa I, ajungem în clasa a II-a şi putem să vedem care este nivelul elevilor, iar informaţiile respective le putem folosi pentru a vedea unde avem vulnerabilităţi, unde sunt probleme, la nivel de şcoli, la nivel clase, chiar la nivel de elev în raport cu ceilalţi elevi”, a explicat Remus Pricopie.

Profesorii au păreri împărţite

”Consider aceste evalurări nerelevante, deoarece copiii se dezvoltă în salturi. Nu este corect ca un rezultat slab la matematică în clasa a II-a să îi afecteze intrarea la liceu, în caz că aceste evaluări vor conta pentru intrarea la liceu. E un stres mai mare pentru părinţi decât pentru tânăra generaţie”, spune Cristina Lomnoşanu, profesor de engleză la un liceu din Constanţa. ”Evaluările acestea sunt importante numai dacă au o relevanţă în salarizarea cadrelor didactice în funcţie de performanţa elevilor şi dacă aceste evaluări se contorizează într-un anumit fel, dacă se constituie un portofoliu din ele. Ar trebui schimbată şi eveluarea din clasa a VIII-a”, ne-a declarat şi Diana Comănescu, profesor de limba română din Constanţa în ciclul gimnazial.

La rândul său, fostul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, a declarat că, în sine, ideea acestor evaluări nu este rea, atâta vreme cât rezultatele lor vor fi folosite pentru a corecta deficienţele sistemului.

”Vreau să menţionez trei lucruri legate de această idee. Primul este acela că sistemul de învăţământ preuniversitar din România are o problemă majoră. Potrivit testelor internaţionale, România iese pe unul dintre ultimele locuri din Europa. În al doilea rând, este foarte important modul în care va fi făcută organizarea acestor evaluări, de la modul în care sunt stabilite subiectele, până la modul în care va avea loc corectarea. În al treilea rând, este important ceea ce se va întâmpla cu rezultatele acestor evaluări, în sensul în care datele obţinute să fie folosite pentru a corecta deficienţele, nu doar pentru a bifa încă o activitate organizată de Minister”, a declarat fostul ministru al Educaţiei.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/gradinitele-estivale-a-doua-sansa-la-educatie-pentru-copiii-defavorizati-310424.html

Grădiniţele estivale, a doua şansă la educaţie pentru copiii defavorizaţi

Copiii defavorizaţi pot beneficia, gratuit, de cursurile din cadrul grădiniţelor estivale, organizate de „Salvaţi Copiii”.

Copiii aflaţi în pragul sărăciei, copiii romi şi cei care sunt pe punctul de a abandona şcoala primesc o nouă şansă la educaţie prin programe de învăţare organizate în timpul verii. Grădiniţele estivale, o iniţiativă a organizaţiei „Salvaţi Copiii”, urmăresc reducerea decalajului la învăţătură pentru tinerii aflaţi în pragul excluziunii sociale.

740 de copii din medii defavorizate beneficiază, până la mijlocul lunii septembrie, de cursuri gratuite, în cele 37 de grădiniţe estivale din toată ţara.

Programul „Educaţie preşcolară pentru copiii din medii defavorizate” se adresează cu precădere copiilor de etnie romă, întrucât ei au cele mai mari şanse să abandoneze şcoala şi se confruntă cu cele mai multe probleme rasiale, a explicat managerul de proiect Cristina Tănase, pentru România Liberă.

La grădiniţele estivale din ţară participă nu numai romi, ci copii vulnerabili din punct de vedere social, cu o situaţia financiară precară şi cu un risc ridicat de abandon şcolar, a mai precizat Cristina Tănase.

Elevii beneficiază de cursuri gratuite timp de două luni (15 iulie-15 septembrie), câte patru ore pe zi şi au masa de prânz inclusă.

După 15 septembrie, copiii care au beneficiat de cursuri sunt înscrişi la grădiniţă sau şcoală şi sunt monitorizaţi pe parcursul anului şcolar.

Cursurile grădiniţelor estivale sunt disponibile în  judeţele Alba, Argeş, Bacău, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

Din cele 37 de grădiniţe, 10 sunt finanţate de Fundaţia IKEA, iar celelalte, din fonduri europene. Valoarea întregului proiect este de 1,8 milioane euro.

Programul  se desfăşoară pe o perioadă de trei ani şi, până acum, copiii care au urmat cursurile estivale s-au înscris la grădiniţă şi şcoală: 67 de copii au fost înscrişi la grădiniţă, 78 de copii în clasa I, 55 de copii în clasa pregătitoare şi 133 în ciclul primar. 91% dintre copiii înscrişi au finalizat anul şcolar, iar 82% au avut rezultate peste medie şi foate puţine absenţe.

Unul din trei copii romi abandonează şcoala

70% dintre copiii din medii defavorizate sunt de etnie romă, susţine organizaţia „Salvaţi Copiii”. Totodată, 76% dintre cei care au abandonat şcoala nu au frecventat grădiniţa. La vârsta de trei ani, procentul de înscriere la grădiniţă în rândul copiilor romi este de 12 ori mai mic decât media naţională, arată un studiu al UNICEF, realizat în 2011.

De asemenea, între 2011 şi 2013, unul din trei copii de etnie romă a abandonat şcoala, adică 31% dintre ei, în timp ce în rândul copiilor neromi, procentul este de 7%, arată un studiu al Roma Education Fund Romania, dat publicităţii săptămâna trecută.

În plus, copiii de etnie romă prezintă un risc de şase ori mai mare decât ceilalţi să abandoneze şcoala, iar percepţia şcolii ca un mediu neprietenos sau nefamiliar este cel mai puternic indicator care explică abandonul, mai arată cercetarea realizată de Roma Education Fund.

UNIVERSITAR
http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/top-5-argumente-studiului-marea-britanie-1_5213641dc7b855ff56f66f98/index.html

Top 5 argumente împotriva studiului în Marea Britanie, combătute din interior

Am fost foarte surprinsă de vocile care susţin în ultima vreme că Marea Britanie nu este locul de studiu potrivit pentru tinerii noştri. Aşa că am rugat-o pe fiica mea Irina,  absolventă a universităţii Warwick, să vă împărtăşească gândurile ei legate de experienţa britanică. Iată răspunsul ei la cele mai frecvente contraargumente pentru înscrierea la o universitate din Marea Britanie.

Învinge-ţi temerile şi urmează-ţi visul de a studia în Marea Britanie

Ca proaspătă absolventă a unui program de masterat în Marea Britanie la University of Warwick, m-am lovit şi eu, la rândul meu, de diverse incertitudini şi frământări în procesul de aplicare la o universitate britanică. Oare fac alegerea potrivită? Am şanse să intru la o universitate renumită? Voi regreta faptul că sunt departe de familie şi prieteni?

Aşa că ştiu perfect cum te simţi, ca elev de liceu, pus în faţa opţiunii de a studia în străinătate. Eram însă curioasă să aflu cu ce frământări se confruntă elevii de liceu din ziua de astăzi, prin urmare am stat de vorbă cu sute de elevi de liceu care îşi doresc să aplice la o universitate din UK şi am întâlnit de fiecare dată acel ceva – frică, temere, nehotărâre – care îi ţine în loc. Oare îţi sunt familiare?

Am scris acest articol pe baza celor mai des întâlnite frământări şi sper că te va ajuta să mergi înainte spre ţelul tău. Dar să le luăm pe rând.

1. „Universităţile din UK au preţuri exorbitante”

Tarifele practicate de universităţile din UK pot reprezenta o provocare.

Însă din fericire, există multe posibilităţi de a-ţi bugeta studiile, incluzând joburi part-time pe care le poţi lua în campus. Nu uita: „Where there is a will, there is a way„. Ştiu chiar studenţi din familii extrem de înstărite care aleg să lucreze în bibliotecă sau ceainăria din campus, doar pentru a nu rămâne izolaţi de alţi colegi din medii atât de diferite!

De asemenea, îţi recomand să aplici pentru un Student Loan, o variantă de împrumut extrem de populară printre studenţii.  Chiar dacă te sperie idea unui împrumut, e bine de ştiut că taxele de facultate sunt acoperite în întregime de Guvernul Britanic şi se restituite numai după ce câştigi un salariu de peste £21,000/an.

Vom aborda în detaliu posibilităţile de finanţare & aplicaţia pentru un Student Loan într-un training online pe care-l pregătim. De asemenea, universităţile din Scoţia au făcut gratuit sistemul de şcolarizare pentru toţi studenţii parte a Uniunii Europene – deci sunt o altă variantă demnă de luat în calcul.

2. „Cum o să mă descurc singur(ă)?”

Întotdeauna ne este frică de necunoscut, până când decidem să-l înfruntăm! Iar apoi ne dăm seama cât de uşor era.

Mulţi dintre colegii mei nu ştiau nici măcar să folosească o maşină de spălat! Experienţa universitară te învaţă tot ceea ce trebuie să şti, am învăţat unii de la alţii, iar până la urmă e OK să faci şi greşeli.

Când ajungi să te descurci pe cont propriu, devii atât de mândru de tine! Sentimentul de autonomie, faptul că eşti ‘stăpânul’ propriei vieţi şi spiritul de independenţă pe care ţi-l dă studiatul în afară te transformă atât de mult în bine. Pe măsură ce îţi extinzi zona de comfort, capeţi curaj şi forţe noi. Totul este să ai curajul să plonjezi şi te pui în acea situaţie nouă.

Sincer, până acum nu am întâlnit şi nu am auzit de nici un student care să nu se descurce! Aşadar sfatul meu este: embrace your fear and go for it anyway 🙂

3. „Oare o să îmi fac noi prieteni?”

Este ceva ce simte orice om plecat într-o ţară străină. Şi mie, iniţial mi-a fost greu să mă desprind de prietenii de-o viaţă pe care îi aveam în România. La fel ca tine – mă întrebam dacă o să reuşesc să creez relaţii la fel de puternice cu persoane noi, din alte culturi.

Ei bine, află că toată lumea e extrem de prietenoasă, pentru că toţi sunt în aceeaşi situaţie ca şi tine. Toate universităţile atrag un mix de studenţi din toate colţurile lumii, aşadar nu vei fi singurul student venit din afara Regatului Unit, gata de un nou început. Chiar şi studenţii britanici au, de cele mai multe ori, familia într-un alt oraş decât cel în care studiază. Şi cum nimeni nu cunoaşte pe nimeni, toată lumea e extrem de deschisă să-şi facă noi prieteni.

O altă oportunitate fantastică pe care o oferă universităţile din Anglia sunt diversele societăţi din orice campus universitar, în care ai posibilitatea să te implici şi să-ţi urmezi un interes propriu, precum şi să întâlneşti noi oameni. Ca să îţi faci o idee – eu am fost membru în Romanian Society, Belly Dancing Society, Riding Society şi Entrepreneurs Society.

În cadrul societăţilor mi-am făcut o mulţime de noi prieteni în afara cursurilor. Chiar şi în ziua de astăzi, în Londra fiind, mai ţin legătura cu studenţii care au fost în aceleaşi societăţi ca şi mine!

4.E greu să intri la o universitate din UK”

Universităţile din UK sunt chiar mai accesibile decât par la prima vedere! Cu siguranţă ai şanse să fi admis, atâta timp cât ai un dosar de admitere care să îţi scoată în evidenţă toate punctele tale forte.

Cât despre ce poţi face să-l îmbunătăţeşti şi să îţi reduci această frică, vom vorbi pe larg în training-urile online pe care le pregătim. Toate activităţile extra-curriculare precum sporturi, internship-uri/voluntariat, organizare de evenimente în liceu, concursuri, training-uri, etc. pot adăuga un plus de valoare candidaturii tale. Important este cum vei corela toate aceste experienţe pe care le posezi cu domeniul/cursul ales de tine.

Avantajul tău ca elev de liceu este că încă mai ai timp şi te poţi pune la punct cu aceste cerinţe, asta în cazul în care eşti cu adevărat hotărât. Poţi face progrese fantastice, indiferent la ce nivel te afli în prezent! Sfatul meu ar fi să te concentrezi pe ceea ce ai de făcut, nu pe ceea ce nu ai făcut.

5. „Îmi este greu să găsesc informaţiile necesare ca aplicant străin, iar site-urile universităţilor sunt adevărate labirinturi…”

Şi eu în acele momente când mă pregăteam să aplic la universitate mă simţeam frământată de multitudinea informaţiilor fie auzite, fie găsite pe internet (uneori contradictorii), consilieri individuali care cereau sute de euro pentru o consultaţie one-to-one sau alţii care te îndrumă numai către universităţi de mâna a treia, cu care colaborează. Şi simţeam că nu am pe nimeni care să mă ajute şi să-mi arate pas cu pas tot ceea ce trebuia să ştiu pentru a aplica cu succes la o universitate de top.

Este şi motivul pentru care pregătesc acum un sistem complet care să explice pas cu pas toate etapele procesului de admitere pentru absolut orice universitate din UK.

Cu susţinerea Shakespeare School, mi-am propus să ajut generaţiile viitoare să nu mai piardă acele ore în şir de cercetare pe internet. Vreau ca ţie să îţi fie mai uşor. Şi în colaborare cu o altă absolventă din Marea Britanie, în prezent doctorand la Oxford, ne dorim să creăm o platformă online, accesibilă tuturor elevilor, conţinând toată informaţia acumulată de noi în aceşti ani.

Având în vedere valoarea informaţiilor prezentate, accesul la acest training nu va fi gratuit, însă nici scump. Vrem să fie accesibil cât mai multor tineri dornici să studieze în UK, astfel încât să le salveze ore întregi de cercetare online şi să le ofere informaţii cheie direct de la sursă, la care nu ar fi avut acces altfel.

Dacă mereu ai visat la studii în străinătate şi nu ai avut curajul să afli mai multe detalii, ei bine află că visarea cu ochii deschişi şi lipsa de ACŢIUNE nu îţi vor aduce nici un beneficiu. Da, tot ce este de valoare, presupune efort şi nu, nu va veni nimeni cu invitaţii speciale.

Sfatul meu? Lasă frământările deoparte. Şi concentrează-te pe ceea ce ai de făcut. Uneori, viaţa nu îţi oferă aceeaşi oportunitate de două ori. Aşa că luptă pentru ca visele tale să devină realitate.

http://www.puterea.ro/social/universitatile-incalca-legea-impunand-profesorilor-sa-coordoneze-20-de-studenti-in-acelasi-timp-77284.html

Universităţile încalcă legea, impunând profesorilor să coordoneze 20 de studenţi în acelaşi timp

Şcoala doctorală românească s-a transformat într-o adevărată afacere care are un singur scop: producerea pe bandă rulantă a diplomelor, implicit încasarea banilor de la studenţi. Universităţile încalcă cu bună ştiinţă Legea educaţiei naţionale, impunând profesorilor să coordoneze un număr mult mai mare de studenţi de la şcoala doctorală decât prevăd reglementările.

Cu toate că Legea educaţiei naţionale 1/2011 prevede că un profesor nu poate coordona mai mult de opt studenţi în realizarea tezelor de doctorat, mai multe universităţi au ignorat acest articol. Prin decizii interne, instituţii de învăţământ superior importante au obligat profesorii să coordoneze un număr minim mult mai mare de studenţi de la şcoala doctorală. Universitatea din Bucureşti, spre exemplu, a impus profesorilor un număr de 20 de studenţi în coordonare. Tot 20 de teze de doctorat trebuie să coordoneze şi un profesor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti.

Sindicaliştii din învăţământul superior consider că obligarea profesorilor la un număr minim de studenţi pe care să-i aibă în coodonare pentru realizarea tezelor de doctorat ar reprezenta un abuz. “Cred că este exagerat ca profesorii să aibă 20 de teze de doctorat în coordonare. Este adevărat însă că sunt unele specializări care îţi permit să te ocupi de mai multe teze o dată. De exemplu, la Limbi Străine sau la Litere ai putea coordona mai multe teze în acelaşi timp. Dar la specializări precum Fizică, un domeniu foarte complex ce implică un efort major de cercetare, nu poţi urmări munca atâtor studenţi. Dacă un profesor este obligat, cum spuneţi dumneavoastră, să coordoneze 20 de studenţi, atunci acel cadru didactic ar trebui degrevat de ore şi ar trebui să fie mai bine retribuit. Să nu uităm că cei mai mulţi bani vin din lucrările ştiinţifice”, a declarat, pentru PUTEREA, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale “Alma Mater”, Anton Hadăr. Acesta spune că în cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti (UPB), unde este profesor, s-a luat decizia ca un cadru didactic să poată coordona mai multe teze de doctorat decât opt, cum prevedea Legea educaţiei naţionale, dar nu se pune problema de 20 de lucrări.

“Din câte ştiu eu, articolul din Legea educaţiei naţionale ce limita numărul de teze coordonate de un profesor la opt a fost abrogat. Era o adevărată problemă, deoarece foarte puţini profesori coordonatori reuşeau să îndeplinească toate criteriile gândite de domnul ministru Funeriu”, ne-a mai declarat Hadăr.

La finele anului trecut, fostul ministru al Educaţei, Ecaterina Andronescu, a prezentat o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului prin care propunea mai multe modificări la Legea educaţiei naţionale 1/2011. Printre schimbările propuse de Andrinescu se regăsea eliminarea articolului ce limita numărul de teze coordonate de un profesor la opt. OUG 92/2012 se află însă, în acest moment, blocată la Senat.