Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 20.05.2014

PREUNIVERSITAR

 

Pricopie: 500 de şcoli din mediul rural vor primi table şi piese de şah

Elevii din 500 de şcoli din mediul rural vor beneficia de echipament gratuit pentru opţionalul de şah, care se poate organiza la nivelul învăţământului primar din această toamnă. Echipamentul va consta în table, piese şi manuale pentru şah. Luni, la deschiderea Campionatului Naţional Şcolar de Şah, a fost semnat acordul prin care profesorii care sunt legitimaţi la Federaţia Naţională de Şah vor putea să predea opţionalul de şah pentru elevii din învăţământul primar. „Orice cadru didactic poate să predea şah dacă este legitimat la Federaţia Naţională de Şah, prin urmare, modulul pedagogic este asigurat din formarea iniţială a cadrului didactic, indiferent că predă matematică, biologie, chimie sau altă disciplină, iar componenta de şah este asigurată şi certificată de Federaţia Naţională de Şah. În felul acesta putem să demarăm programul, urmând ca în următorii ani formarea cadrelor didactice distinct pentru şah să fie o preocupare a universităţilor şi a Ministerului Educaţiei. Al doilea lucru important din acest acord este dotarea a 500 de instituţii de învăţământ, un set complet pentru a se putea preda şah în şcoli. Setul cuprinde table de şah, tablă demonstrativă, manuale, ghid pentru profesor”, a declarat Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. El a mai spus că alegerea celor 500 de şcoli din mediul rural a fost o decizie luată împreună cu Federaţia Naţională de Şah pentru că, în general, la nivelul oraşelor, există cluburile sportive şcolare unde până acum s-a desfăşurat şahul şi se va desfăşura în continuare. El a mai spus că sunt ţări precum Rusia, China şi Turcia, unde şahul reprezintă de mai mulţi ani o opţiune pentru şcoală nu numai la nivelul învăţământului prueniversitar, ci şi la nivelul învăţământului universitar. În Rusia, spre exemplu, există program universitar de şah. „Programa aprobată este pentru primii doi ani de şcoală, pentru ciclul primar, prin urmare fiecare unitate de învăţământ poate să cuprindă în acest program, copiii din clasele I-IV, indiferent de anul de studii. În momentul de faţă nu avem cadre didactice în şcoli care să poată preda şah, doar cei care sunt la cluburile sportive şcolare. Pe legislaţia anterioară, şahul putea să fie o disciplină sportivă în cadrul orelor de educaţie fizică, dar acum, şahul va fi o disciplină de sine stătătoare, opţională deocamdată”, a spus Pricopie. În urmă cu aproximativ o lună, Pricopie semnat ordinul de ministru prin care a fost aprobată programa şcolară pentru primii doi ani în care se va preda opţionalul „Educaţie prin şah”. Opţionalul „Educaţia prin Şah” Protocolul dintre Ministerul Educaţiei (MEN) şi Federaţia Naţională de Şah (FNS) vizează implementarea disciplinei opţionale „Eduaţie prin şah” şi formarea şi specializarea cadrelor didactice pentru predarea şahului în şcoală, precizează Ministerul într-un comunicat de presă. Documentul precizează că MEN va asigura, prin inspectoratele şcolare şi prin Casele corpului didactic, organizarea activităţilor de formare continuă a cadrelor didactice pentru disciplina opţională. La rândul ei, FRS va asigura formatori pentru calificarea cadrelor didactice şi va oferi 500 de truse necesare desfăşurării activităţii în cadrul disciplinei opţionale „Educaţie prin şah”. Fiecare trusă va conţine: 10 garnituri de piese, 10 table pliabile de şah, o tablă portabilă de demonstraţie, două manuale (pentru fiecare an de studiu), programa primilor doi ani de studiu. O Comisie Mixtă de Monitorizare va urmări implementarea protocolului, a cărui valabilitate este de doi ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă alţi doi. În programele şcolare de educaţie fizică pentru clasele V-XII, revizuite în anul 2009, şahul a devenit disciplină sportivă alternativă, care poate fi predată în cadrul orelor de educaţie fizică prevăzute în trunchiul comun. În perioada 2006-2008, prin programul MEN de finanţare a unităţilor de învăţământ, în vederea dotării acestora cu materiale, aparate şi instalaţii sportive, s-au achiziţionat, în majoritatea unităţilor de învăţământ, inclusiv cele din mediul rural, cutii şi piese de şah. În învăţământul românesc, şahul a intrat în lista disciplinelor/activităţilor opţionale pentru toate formele de învăţământ, la aria curriculară Educaţie fizică şi Sport, din anul 2001. Ponta: Sportul minţii este cel mai improtant La eveniment a fost prezent şi premierul Victor Ponta, care s-a arătat bucuros de prezenţa numeroasă a şcolarilor la campionat, dar a spus că este deranjat de faptul că unii părinţi îşi scutesc copii de la orele de sport. „Se ştie foarte bine, eu insist pe partea cu sporturile de echipă, dar sportul minţii e întotdeauna cel mai important şi sunt convins că o să avem copii mai deştepţi, copii mai sănătoşi, la minte în primul rând, mai buni la şcoală, dacă fac mai mult şah. Mă bucur că atât de mulţi copii se îndreaptă spre acest sport, aşa cum mă bucur de orice copil din România care face orice fel de sport şi cum mă supăr pe toţi părinţii din România care îşi scutesc copiii de sport sau încearcă să îi ţină departe”, a declarat şeful Guvernului.

Sursa: Adevarul.ro

 

VIDEO ANALIZĂ Cum îi ajută pe elevi cursul opţional de educaţie prin şah

Din toamnă, elevii din 500 de şcoli din mediul rural se vor putea înscrie la opţionalul de şah. Specialiştii spun că, practicat devreme, sportul minţii îi ajută pe elevi să devină buni strategi, cu o minte ordonată şi creativă. Jocul minţii, cum i se mai spune şahului, ar trebui învăţat cât mai devreme, din primii ani de şcoală, pentru ca elevii să-şi dezvolte capacităţile mintale. Pe scurt, se vor descurca mai bine la matematică şi de asemenea învaţă să fie mai răbdători şi oameni capabili să ia decizii, să fie buni strategi. Aşa spun psihologii şi maeştrii de şah. De aceea, Ministerul Educaţiei a introdus din următorul an şcolar opţionalul „Educaţia prin şah“, în principiu pentru elevii din clasele primare, o noutate în România, care intră astfel în rândul puţinelor state europene care au avut o astfel de iniţiativă. Până să devină însă un curs răspândit la nivel naţional, oficialii au semnat luni un parteneriat, prin care elevii din 500 de şcoli din mediul rural îşi vor descoperi capacităţile şi plăcerea pentru şcoală în faţa tablei de şah. O altfel de socializare şi o competiţie strategică „Şahul le dezvoltă elevilor capacităţile matematice, gândirea strategică, capacitatea anticipativă şi educă răbdarea şi toleranţa. În plus, copiii pot să socializeze în alt cadru decât la clasă, e altceva să stai faţă în faţă cu un coleg decât umăr la umăr, cum stau ei în bănci“, a  explicat pentru „Adevărul“ psihopedagogul Aura Stănculescu. Şi preşedintele Federaţiei Române de Şah, Sorin Iacoban, partenerul ministerului în acest demers, laudă beneficiile jocului asupra formării minţii. „Există studii la nivel mondial care arată că şahul are un efect pozitiv în special pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani. Jocuri precum şah blitz le dezvoltă o gândire rapidă. La Iaşi, spre exemplu, jumătate din olimpicii naţionali au fost jucători de şah când erau mici. Jocul acesta le dezvoltă aptitudini devreme, cum ar fi o minte mai ordonată, o capacitate de comunicare mai bună şi o gândire creativă“, a explicat Iacoban. Micii şahişti, mai buni la clasă În jur de 1.000 de elevi au participat, luni, la Campionatul Naţional Şcolar de Şah, mulţi dintre ei spunând că joacă şah pentru a învăţa mai uşor la şcoală. „E un joc interesant, în plus, te ajută să gândeşti mai repede la matematică şi la mai multe materii“, a spus unul dintre tineri. Şi fiul ministrului Educaţiei Remus Pricopie a fost prezent la eveniment, pentru a susţine acest sport. „Am învăţat şah de la bunicul meu când aveam doi-trei ani, iar de la opt ani am început să fac şah de performanţă la Clubul Sportiv Otopeni“, a povestit el în faţa camerelor de televiziune. Primii care vor beneficia de aceste cursuri sunt elevii din cele 500 de şcoli din mediul rural care vor primi echipament gratuit de şah, cursurile opţionale urmând a fi predate de profesorii legitimaţi la Federaţie. Ce conţine trusa gratuită pentru cursul de şah Trusa pentru opţionalul „Educaţie prin şah” va conţine 10 garnituri de piese, 10 table pliabile de şah, o tablă portabilă de demonstraţie, două manuale (pentru fiecare din cei doi ani de studiu) şi programa. Ministrul Remus Pricopie a explicat că alegerea celor 500 de şcoli din mediul rural a fost o decizie luată împreună cu Federaţia Naţională de Şah pentru că, în general, la nivelul oraşelor, există cluburile sportive şcolare care au asigurat astfel de cursuri pentru copii. Mai departe, în următorii trei ani, ar trebui pregătiţi de Federaţie profesorii care vor preda acest curs în cât mai multe şcoli. „Programa aprobată acum o lună vizează primii doi ani de şcoală, pentru ciclul primar, însă fiecare unitate de învăţământ poate să cuprindă în acest program copiii din clasele I-IV, indiferent de anul de studiu. În momentul de faţă, nu avem cadre didactice în şcoli care să poată preda şah, doar cei care sunt la cluburile sportive şcolare. Pe legislaţia anterioară, şahul putea să fie o disciplină sportivă în cadrul orelor de educaţie fizică, dar acum, şahul va fi o disciplină de sine stătătoare, opţională deocamdată“, a explicat Pricopie. “Şahul le dezvoltă elevilor capacităţile matematice, gândirea strategică, capacitatea anticipativă şi educă răbdarea şi toleranţa”, Aura Stănculescu, psihopedagog. “Există studii la nivel mondial care arată că şahul are un efect pozitiv în special pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani”, a spus Sorin Iacoban, preşedintele Federaţiei Române de Şah “Sportul minţii e cel mai important şi sunt convins că o să avem copii mai deştepţi, mai sănătoşi, la minte în primul rând, şi mai buni la şcoală”, a declarat Victor Ponta, premier “Şahul putea fi disciplină sportivă în cadrul orelor de educaţie fizică, dar acum va fi o disciplină de sine stătătoare, opţională deocamdată”, potrivit lui Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Cursuri noi Cursurile opţionale sunt aprobate de inspectoratul şcolar sau de minister şi fac parte din curriculumul la decizia şcolii, care ar fi trebuit să reprezinte iniţial, în Legea Educaţiei Naţionale, 25% din orarul elevilor. Însă, spune profesorul Ştefan Vlaston, oficialii nu şi-au respectat promisiunea de a creşte ponderea opţionalelor în orar, iar la clasele primare elevii au cel mult o astfel de oră pe săptămână. Pe lângă cursurile de şah, care vizau iniţial clasele întâi şi a doua, printre cele mai noi opţionale aprobate de minister se numără „Educaţie pentru societate”, „Filosofie pentru copii” şi „Educaţie financiară”. Şahul, materie în mai multe ţări   Ministrul Educaţiei a spus că sunt ţări precum Rusia, China şi Turcia, unde şahul reprezintă o materie de studiu, nu numai la nivelul învăţământului preuniversitar, ci şi în facultăţi. În Rusia, spre exemplu, există program universitar de şah, a explicat oficialul. Cea mai recentă iniţiativă similară la nivel european a avut loc anul trecut, în Marea Britanie, prin care în jur de 6.000 de elevi de 10 ani, din 100 de şcoli din medii dezavantajate, vor învăţa şahul la şcoală, printr-un program sprijinit de Guvern. Britanicii susţin că şahul a fost introdus deja în programa şcolară din câteva state europene, cum ar fi Franţa, Ungaria şi Armenia, de altfel prima şi singura ţară unde sportul minţii este curs obligatoriu din clasa a doua până în clasa a patra, potrivit „The Telegraph“. Armenia, pionierul şahului în şcoli Guvernul britanic a investit anul trecut în jur de 700.000 de lire sterline pentru implementarea programului-pilot de educaţie prin şah, iar acum asociaţiile profesorilor cer să devină curs obligatoriu în toate şcolile. În schimb, în Armenia, singura ţară unde, din 2011, toţi elevii învaţă obligatoriu şahul, investiţia a depăşit trei milioane de dolari, fiind văzută ca o metodă de a construi o societate mai bună, spun jurnaliştii de la „The Telegraph“. Aici rezultatele se văd: elevii lor au fost olimpici internaţionali în ultimii ani şi se laudă cu campionul Levon Aronian, numărul trei mondial la şah.

Sursa: Adevarul.ro

 

Noile manuale de religie, pe „masa” societăţii civile

Reprezentanţii Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR), împreună cu reprezentanţii altor nouă asociaţii, au adresat Ministerului Educaţiei Naţionale o scrisoare deschisă, prin care solicită implicarea societăţii civile în procesul de evaluare a conţinutului noilor manuale şcolare, pentru a evita ca atitudini discriminatorii sau antiştiinţifice să ajungă în materialele educaţionale. Solicitarea se bazează pe promisiunea anterioară a Ministerului, din martie 2012, de a implica societatea civilă într-un astfel de demers, se arată într-un comunicat de presă al ASUR. Cei zece semnatari consideră că implicarea doar a anumitor culte religioase în acest proces ridică semne de întrebare în privinţa transparenţei mecanismului de evaluare. ONG-urile îşi exprimă îngrijorarea faţă de mai multe aspecte, un exemplu ar fi că elevii învaţă din manualele de religie că nu trebuie să vorbească sau să se joace cu copii de altă religie sau copii necredincioşi, că femeile nu sunt egale cu bărbaţii şi că necredincioşii nu sunt egali cu credincioşii, se arată în comunicat. „Noţiunile de educaţie pentru sănătate sunt aproape absente, manualele de Religie promovând insistent, în schimb, rugăciunea ca posibil remediu pentru orice problemă”, se exemplifică în scrisoarea deschisă. Scandalul manualelor de religie Problema conţinutului manualelor de religie este una veche. Acestea au fost criticate în ultima vreme din ce în ce mai vehement, iar în 2012, Asociaţia Secular-Umanistă din România a cerut retragerea lor, pe motiv că îi „agresau psihic pe copii”. Astfel, în septembrie 2012, ASUR a cerut Ministerului Educaţiei să retragă „de urgenţă“ manualele de religie care promovează „intoleranţa religioasă“ şi care îi agresează psihic pe copii, prin repetarea obsesivă a temelor despre păcat, iad şi diavoli. Concret, spuneau cei de la ASUR, copiilor li se inducea ideea că nerespectarea cu stricteţe a „poruncilor“ îi condamnă la „osânda veşnică“. În replică, Patriarhia Română a solicitat atunci la rândul său ministerului să intervină pentru a clarifica condiţiile prevăzute de lege pentru predarea religiei în şcolile publice.

Sursa: Adevarul.ro

 

Trei medalii de argint şi două menţiuni speciale, la participarea în premieră a României la Olimpiada de Fizică a Asiei

Lotul olimpic al României a obţinut trei medalii de argint şi două menţiuni la prima participare la Olimpiada de Fizică a Asiei, care a avut loc în perioada 11-18 mai, în Singapore. Dan Ştefan Eniceicu (clasa a X-a), Tudor Costel Creţu (clasa a X-a) şi Cristian Alexandru Frunză (clasa a XI-a), toţi elevi ai Liceului Internaţional de Informatică din Capitală, au câştigat cele trei medalii de argint. Dan Ştefan Eniceicu a primit şi premiul special pentru reaizarea celui mai creativ experiment. Cele două menţiuni speciale au fost acordate Ilenei Rugină (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Capitală) şi lui Ioan Ignat (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Aflată la a XV-a ediţie, Olimpiada de Fizică a Asiei este o competiţie destinată exclusiv ţărilor de pe continentul asiatic. Participarea României reprezintă o premieră, invitaţia adresată ţării noastre fiind o recunoaştere a prestigiului dobândit de olimpicii români prin performanţele reuşite de-a lungul anilor la Olimpiada Internaţională de Fizică, în urma cărora România ocupă locul I în Europa şi se clasează printre primele 5 în lume. Echipa României, cea mai bună la Chimie Elevii români au obţinut locul I pe echipe la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. Mendeleev”, desfăşurată în Rusia. În total, elevii români au obţinut şapte medalii – cinci de aur, una de argint şi una de bronz, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la competiţie. Ţara gazdă a ocupat locul doi în cadrul competiţiei, cu trei medalii de aur, informează Ministerul Educaţiei.De asemenea, doi elevi, de la două colegii din ţară, au obţinut rezultate foarte bune la Olimpiada Internaţională de Filosofie, desfăşurată în Lituania, la Vilnius. Elevii au obţinut o medalie de aur şi o menţiune.

Sursa: Adevarul.ro

 

Ce opţiuni au elevii care dau admiterea la liceu anul acesta, la Adevărul Live: „Există un interes crescut pentru Ştiinţele Naturii şi dotările din licee”

Astăzi, de la ora 14:00, am discutat despre oferta liceelor din Bucureşti, prezentată în cadrul Târgului „Oferta Educaţională”, şi despre admiterea de anul acesta, unde media Evaluării Naţionale va reprezenta 75%, faţă de 50%, anul trecut. Corina Buzoianu: La Spiru Haret, avem mai multe specializări, mai ales pe bilingv. Anul acesta există un mare interes pentru Ştiinţe Naturii şi cele de Ştiinţe Sociale, au întrebat însă şi de Mate-Info. Îi interesează mult bilingvul, dacă avem laboratoare funcţionale, îi interesează opţionalele, dacă se potrivesc cu ceea ce vor studia ei. Aleg Ştiinţele Naturii pentru a se putea orienta ulterior către Medicină. Se pune mare accent pe limba engleză, pe conversaţie în limba engleză. Pe partea de Filologie, 9,48 anul trecut, a fost şi cea mai mică medie. Opţionale pe Informatică nu avem, dar mai mult pe Uman, pe Real încă se lucrează. Pe Ştiinţe le aducem în fiecare săptămână un medic ca să înţeleagă foarte bine ce înseamnă meseria de medic, nu ştiu ce specializări sunt. Diriginţii se ocupă de partea de consiliere în carieră. Cei de la Mate-Info sau Ştiinâele Matui meg cpă tre medică sau Poli, cei de la Uman mai mult spre Comunicare-Jurnalism. Învăţământ tehnologic Gabriel Zorzini: Acum e mai mare interesul către liceul tehnologic, pentru că există mentalitatea în rândul părinţilor că şcoala profesională e un lucru negativ, josnic. Am avut şi exemple care arată că pot ajunge foarte sus şi cu şcoala profesională. La liceul tehnologic problema e că este prea puţină practică, angajatorii exact de asta se plâng, elevii nu învaţă meserie. Noi la UCECOM am introdus o zi pe săptămână de practică, cu acordul elevilor şi al părinţilor, sâmbăta sau duminica, tocmai pentru a compensa această lipsă. Rata de angajare la noi este undeva la 90% şi foarte important e parteneriatul cu agenţii economici, noi avem cam 300 de astfel de parteneriate. Întâi elevii merg la practică, angajatorii ne cer concret ce vor (10 mecanici şi 6 tinichigii) şi apoi îi păstrează şi ca angajatori. Târgurile acestea sunt o idee foarte bună. Spaţiul este însă insuficient pentru multitudinea de şcoli din Bucureşti. Corina Buzoianu: Am observat acest interes pentru Ştiinţele Naturii, dotările din liceu, dacă avem catalog virtual sau table interactive. Noi avem aşa ceva din fericire. Florentina Ruse: Toţi cei care vpr să studieze la licee bilingve trebuie să treacă întâi de testele de aptitudini. Dacă ia peste 60 de puncte candidatul se consideră admis, fără acest test nu poate da admitere la licee bilingve. Ponderea de 75% a Evaluării Naţionale: Anul trecut au fost medii semnificativ mai mari la nivel de Capitală, s-ar putea să coboare acum, nu mult, dar nu înseamnă neapărat că media la liceu va scădea. Mulţi părinţi făceau confuzie între Bilingv şi Intensiv. Noi avem un număr mai mare de studiu al limbii engleze pe săptămână, ore predate de profesori străini din Marea Britanie, SUA, au opţionale adaptate, pregătire pentru certificatele internaţionale, ore de deschidere către cultura americană şi britanică, interacţionează cu foarte mulţi străini. Din 170-180 de absovenţi de clasa a XII-a, un sfert au plecat în străinătate, anul acesta ceva mai mult de o treime. Majoritatea în Marea Britanie, câţiva SUA, iar anul aceasta mai mulţi au mers în Olanda şi Belgia. Avem 6 clase pe an, 3 de real, 3 de uman, spaţiul nu ne permite să şcolarizăm mai mulţi. Despre opţionale Gabriel Zorzini: Elevii noştri de la estetică merg la casele de bătrâni, la casele de copii, le îmbogăţeşte sufletul, le arată şi lumea pe care nu o vedem la TV, o lume dură. Corina Buzoianu: Rata de promovare la Bac la noi e de 98%. Cei care pică la noi, există şi cazuri în care un copil are probleme şi nu se mai poate pregăti. Avem ore de pregătire suplimentară pentru toate clasele de a XII-a, facem şi pregătire remedială pentru cei care au absentat, dar trebui să vrea şi ei. Avem un caz de abandon, în clasa a XI-a. Gabriel Zorzini: La noi, rata de promovare e la un sfert la liceele tehnologice, tinerii nu vin aici pentru Bac, vin pentru o meserie, nu au avut unde să se ducă pracrtic, o să vedeţi cum va creşlte spectacuklor sdupă 3 ani, pt că vor veni cei care chiar vor un liceu, restul la şcoli profesionale. Când vine vorba de eşec sunt de obicei probleme din familie, noi avem elevi care muncesc ca necalificaţi ca să-şi ajute familia. Sfaturi pentru elevi Corina Buzoianu: Să înveţe, încă mai au timp, şi sperăm ca această admitere să facă o selecţie a copiilor valoroşi, cred că selecţia va fi mai bună anul acesta, asta şi dacă nu se vor da subiecte atât de uşoare, cred că anul acesta va fi altfel decât anul trecut. Gabriel Zorzini: Calea tinerilor va fi mult mai clară. Părinţii trebuie să se gândească la copii, la ce le place, la adevăratul lor nivel, ei pot merge la profesională, pot face şi liceul la seral şi apoi să meargă şi la facultate, dacă îşi doresc acest lucru. Avem oameni care au terminat facultăţi şi vin la noi la cursuri de recalificare pentru că nu-şi găsesc la job, Corina Buzoianu: Sunt dificultăţi de angajare şi pentru absolvenţii de academii economice, aşa că elevii ar trebui să se orienteze din timpul liceului, să vadă ce vor, ce se cere pe piaţă. Alături de noi, în platou, vor fi profesoara Corina Buzoianu de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, unul dintre ele mai bune licee din Bucureşti, şi directorul Gabriel Zorzini de la Colegiul UCECOM „Spiru Haret”, liceu cu ofertă educaţională pentru învăţământul tehnologic şi profesional. De asemenea, prin telefon ni se va alătura şi profesoara Florentina Ruse, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală, unde admiterea se face cu proba de competenţe lingvistice. Împreună vom discuta despre oferta liceelor din Bucureşti, prezentată la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul Târgului „Oferta Educaţională”, care a avut loc în Bucureşti. De asemenea, vom mai discuta şi despre principalele noutăţi de anul acesta: ponderea Evaluării Naţionale la admitere, care va fi de 75%, în loc de 50% cât a fost până acum, şi introducerea învăţământului profesional cu durata de trei ani. Ştiinţele Naturii şi Mate-Info rămân cele mai căutate specializări la liceu, în timp ce liceele tehnologice şi şcolile profesionale au atras puţini vizitatori la târg. „Au venit cei care au medii mari şi se gândesc dacă să aleagă «Vianu» sau «Mihai Viteazul», au fost mai mult părinţi, dar şi elevi, inclusiv de clasa a VII-a, interesaţi de Mate-Info. Au întrebat de medii, dar şi de activităţile extraşcolare, iar elevii au vrut să ştie cum sunt profesorii, atmosfera“, povesteşte Ioan Budea, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“, instituţie pe locul 3 în Capitală.

Sursa: Adevarul.ro

 

Festivalul Naţional ”La Porţile Apusenilor”, organizat la Alba Iulia de Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu”

Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” din Alba Iulia, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba, organizează joi, 22 mai 2014, de la ora 11, cea de-a şasea ediţie a Festivalului Naţional de Tradiţii şi Obiceiuri Populare ,,La Porţile Apusenilor”. Festivalul este o manifestare de amploare, la care şi-au anunţat prezenţa 250 de elevi din mai multe zone etnofolclorice ale ţării: Alba, Mureş, Sibiu, Hunedoara, Maramureş, Harghita. Participanţii vor avea ocazia să îşi pună în valoare talentul, măestria artistică şi creativitatea în cadrul celor patru secţiuni ale festivalului, care se vor desfăşura la Şcoala Gimnazială “Avram Iancu”: secţiunea de reţete culinare tradiţionale ,,Reţetarul bunicii’’, secţiunea de obiceiuri şi tradiţii ,,Din lada de zestre a neamului’’, secţiunea ,, Tradiţii şi obiceiuri oglindite în arta plastică’’ şi secţiunea de afişe ,,Promovăm tradiţia – ea ne defineşte !” La această ediţie sunt invitaţi să participe şi elevii claselor de meşteşuguri din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena”.  Obiectele tradiţionale lucrate manual de micii artizani de la clasele de pictură, ceramică, olărit, icoane pe sticlă, ţesături vor face obiectul unei expoziţii amenajate în curtea şcolii. Premiile ce vor fi oferite câştigătorilor şi materialele promoţionale (mape, cărţi, pliante, broşuri, obiecte de artizanat etc.) sunt asigurate de Consiliul Judeţean Alba, precum şi de sponsorii care susţin realizarea acestui festival. ,,Acest tip de manifestare ar trebui să se regăsească în preocupările elevilor şi dascălilor din fiecare şcoală ca un mijloc de cunoaştere de sine şi, în acelaşi timp, ca un mod de a perpetua bogăţia spirituală a neamului românesc”, a afirmat Elena Ignat, directorul şcolii organizatoare.

Sursa: Adevarul.ro

 

Cum schimbăm paradigma educaţiei, la firul ierbii. Azi, elemente de analiză tranzacţională aplicată

Textul e pentru acei dintre dascăli care ştiţi că folosiţi în clasă mai des decât ar trebui (în mod normal, n-ar trebui deloc) formulări precum “Nu e bine! Ai greşit!”, ori “Ai înţeles ce-am spus?!…” Pe linia implicaţiei logice “comportamentele noi repetate frecvent devin deprinderi noi, iar deprinderile noi induc, în timp, atitudini şi valori noi”, vă propun soluţii practice pentru a schimba în bine relaţia cu elevii dumneavoastră. Mai întâi, însă, facem un scurt exerciţiu de gândire creativă, out of the box, şi inventăm conceptul a.s. – ante-scriptum, adică. Iată-l, exemplificat: a.s. Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!… Apreciez că aţi cumpărat suficient timp până acum, iar societatea vă aşteaptă de mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul azi. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat! Termen: 1 Decembrie 2018. Doresc, apoi, să demontez aici şi acum argumentul conform căruia “poţi schimba curriculum de câte ori vrei, şcoala va rămâne la fel – nu schimbarea curriculară e pârghia esenţială a transformării de sistem, ci altele sunt mecansimele!…” Am auzit acest enunţ (sau unele similare în esenţă) de la cel puţin doi diriguitori de sistem cu funcţii de rang suficient de înalt, şi caut să înţeleg dacă motivaţia lor a fost una raţională, ori are drept resort principal încremenirea emoţională în proiectul curent şi negarea unei nevoi istorice esenţiale pentru sistemul public al Educaţiei în România: schimbarea paradigmei sale, pornind de la factorul-cheie numit arhitectură curriculară. Într-un fel am făcut şcoală în secolul XIX (ştiu, ştiu: al XIX-lea…), altfel în secolul XX şi cu totul diferit arată lumea educaţiei acum, în secolul XXI. E chiar atât de greu de priceput acest truism?!… Pentru mine, cheia de demontare a tezei anterioare (teză falsă, în opinia mea, cu subiect şi predicat) este evidentă, şi are de-a face cu lanţul de consecinţe firesc umane comportamente noi, repetate mult, generează deprinderi noi; iar deprinderile noi, devenite parte din natura noastră, induc atitudini noi, ce predispun la considerarea unor noi valori pe care ne fundamentăm reperele despre lume şi viaţă etc. Or, când vine vorba de şcoală, tocmai arhitectura curriculară în vigoare este cea care defineşte comportamentele profesorilor şi elevilor în raport cu disciplinele de studiu şi, respectiv, ale unora faţă de ceilalţi. E totuna să exişti educaţional zi de zi, săptămână de săptămână, semestru de semestru, an de an ca acum (cu 15-18 discipline şcolare în cârcă în fiecare semestru, puternic debalansate ca buget săptămânal de ore, dovedite în fapt a fi hiper-încărcate cu conţinuturi, multe nerelevante ori inutil de complicate) şi, respectiv, să ai la îndemână o arhitectură curriculară flexibilă, deschisă, cu 6-8 discipline pe semestru, cu un buget echilibrat de 3-4 ore săptămânal pentru fiecare disciplină, din care să poţi alege în mod real 3-4-5 discipline în fiecare an (curriculum la decizia elevilor, din oferta şcolii)? Daţi-mi voie să am rezerve serioase că răspunsul DA ar fi cel corect. Sau – şi aici vin la esenţa acestui text – ce înseamnă (ca profesori, sau ca părinţi) să folosim drept normă curentă a comportamentului faţă de mai tinerii noştri interlocutori (elevii noştri, ori copiii noştri) formulări de genul nu e bine! ai greşit!, ori ai înţeles ce-am spus?, sau altele, de alt fel?!… Chiar aşa! Cum putem transmite aceleaşi mesaje – răspuns incorect (ai greşit!… nu e bine!…), ori noţiune neînţeleasă (ai priceput ce-am spus?…) – altfel decât însoţindu-le implicit de sentimentul culpabilităţii, al vinovăţiei şi cu consecinţe inhibitorii iminente („mamăăă, jar mănânc dacă mai răspund o dată aiurea, ori dacă se prind profii că n-am înţeles ce-au vorbit ei acolo!…”) etc. Am constatat că aplicarea inteligentă a instrumentelor analizei tranzacţionale, http://www.ericberne.com/transactional-analysis/, determină un impact deosebit de puternic – fie în sens pozitiv, fie în sens negativ. Esenţa tehnicilor de analiză tranzacţională aplicată constă în generarea preponderentă a unor tranzacţii de tip adult-adult, A-A, în detrimentul celor de tip părinte-copil, P-C. Primul exemplu. În cazul „Ai greşit!…”, eroarea de poziţionare P-C a profesorului-părintelui constă în asumarea de facto a rolului de judecător, al cărui menire principală este sancţionarea, mai degrabă decât identificarea sincopelor logice ori de cunoştinţe care au generat un răspuns incorect. O alternativă A-A mult mai eficientă – cu scop echivalent, să identifice eroarea, dar calmând angoasele, în loc să le amplifice – porneşte de la celebra întrebare moromeţiană: pe ce te bazezi? Iată variante: „Cum ai gândit, ca să ajungi la această concluzie?” Sau: „Ce formule de bază ai folosit ca să dezvolţi calculul acesta?” etc. Vă invit să observăm că enunţurile de tip pe ce te bazezi? au o proprietate fundamental diferită faţă de enunţurile de tip ai greşit!: nu judecă, nu pun din start anatema pe respondent, ci lasă câmp deschis analizei raţionale ulterioare, pe baza căreia elevii să poată ajunge logic la concluzia incorectitudinii răspunsului iniţial, şi, posibil, să-şi însuşeacă lecţii mai solide pentru viitor. Al doilea exemplu ilustrează modul în care putem genera două tipuri diferite de tranzacţii comunicând în fond acelaşi mesaj (poate, cel mai frecvent în dialogul profesori-elevi), dar în forme diferite: „Aţi înţeles ce am spus?” Întrebarea generează o tranzacţie de tip părinte-copil, P-C, între profesor şi elev, având ca semnificaţie implicită nuanţa „dacă nu aţi înţeles, vina nu este a mea, ci a voastră, de bună seamă!…”); respectiv, „Am explicat suficient de clar conceptul x?” Întrebarea de mai sus stabileşte o tranzacţie de tip adult-adult, A-A, având ca semnificaţie implicită nuanţa „dacă nu aţi înţeles, este posibil ca eu, ca profesor, să nu fi utilizat cele mai relevante exemple etc.!…”) Un enunţ echivalent, puternic şi el, este „Aştept cu interes întrebările voastre!…”, sau „Am discutat conceptul x. Ce întrebări puteţi formula, pentru a îmbogăţi înţelegerea conceptului?” etc. Distinşi interlocutori, vă invit să dezvoltăm împreună conversaţia despre cum putem schimba în bine relaţia cu elevii şi copiii noştri. Vă stau la dispoziţie cu plăcere, cu bucurie şi multă încredere!…   p.s. Şi un gând de încheiere, din ciclul repetitio mater studiorum: Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!… Apreciez că aţi cumpărat suficient timp până acum, iar societatea vă aşteaptă de mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul azi. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat! Termen: 1 Decembrie 2018.

Sursa: Adevarul.ro

 

Caravana Laboratorul Verde al Reciclării ajunge marţi la elevii de la Şcoala „Ion Basgan”

Marţi, începând cu ora 10.00, copii sunt invitaţi să experimenteze colectarea separată şi mecanica reciclării într-un mod cu totul inedit, într-un autobuz multimedia cu suporturi informaţionale de ultima generaţie – tablete PC şi animaţii 3D. Gazdele şi beneficiarii activităţii de marţi vor fi elevii de clasa a III-a ai Şcolii Gimnaziale” Ion Basgan”.Laboratorul Verde al Reciclării este un program educaţional dezvoltat de Eco-Rom Ambalaje în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. La nivel european, proiectul educaţional Laboratorul Verde al Reciclării a câştigat Golden Award for Excellence în cadrul competiţiei European CSR Awards şi, totodată, a primit Medalia de Argint în cadrul prestigioasei competiţii de comunicare Internaţional Business Awards (IBA).

Sursa: Adevarul.ro

 

Povestea lui Andrei Bud, olimpicul pregătit de sistem pentru export: „Vreau să rămân în România şi să studiez la două facultăţi în acelaşi timp“

Negreşteanul Andrei Bud (18 ani) s-a întors anul acesta de la Balcaniada din Cipru cu medalia de argint şi s-a calificat, începând cu clasa a IX-a, în fiecare lot restrâns al României pentru olimpiadele internaţionale. În ciuda performanţelor care-l recomandă pentru export, Andrei  vrea să rămână în România şi să studieze matematică şi economie la două facultăţi. Andrei Bud are 18 ani, este din Negreşti-Oaş şi învaţă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti încă din clasa a IX, când s-a mutat împreună cu familia în capitală. A început să dea atenţie tot mai mare acestei materii  când era în clasa a V-a şi îşi dorea să îşi repare media stricată de o nota şapte primită la un test. Când şi-a dat seama de talentul lui, fostul său profesor l-a sprijinit în drumul spre performanţă. Aşa a ales să meargă la olimpiadă, unde a ieşit al treilea pe judeţ. Atunci a deprins o pasiune pentru matematică. Deşi a pornit ca şi o constrângere, o necesitate, Andrei povesteşte că a ajuns să-i placă, motiv pentru care a început să lucreze din ce în ce mai mult în afara şcolii. Primele amintiri ale lui Andrei cu matematica sunt încă de la vârsta de cinci ani. “Părinţii mi-au adus o carte de matematică de clasa I şi eu am învăţat destul de repede adunarea şi scăderea. Îmi amintesc cum tata se lăuda la toţi prietenii lui cu mine, punându-mă să-i fac scăderi şi adunări de numere foarte mari”, mărturiseşte Andrei. Însă greul abia începuse.  Matematicianul susţine că după o singură pregătire ajunsesem să creadă că nu ştie nimic, mai ales după ce a încercat să rezolve unele probleme ale matematicii. Se simţea atunci cel mai slab elev din clasă. “Atunci mi-am dat seama cât presupune matematica, de fapt”, spune Andrei. Relaţia lui Andrei cu matematica Relatia lui Andrei cu matematica este de ,,dragoste pură” , deşi se contopeşte foarte bine şi cu un aprig spirit competitiv, spune el. Despre antipatiile din rândul elevilor faţă de matematica predată în şcoli, Andrei crede că există din cauza faptului că matematica predată în şcoli e o parte foarte tehnică a acestei materii şi nu are aproape nimic de-a face cu ceea ce înseamnă cu adevărat matematica. “E o diferenţă de la cer la pământ între ce se face la clasa şi în ce constă matematica. Cred că nici eu nu aş suporta să fac ceea ce se face la clasă. Bineînteles, ce am zis eu aici să nu se interpreteze ca o scuza pentru a fi prost. În epoca informaţiei să spui că nu-ţi place ce se face la clasă ca pretext să nu înveţi nimic denotă o ignoranţă totală”, explică Andrei. Andrei a fost, cel mai mult motivat, de spiritul competiţional, deprins foarte probabil de la părintii săi, dar şi faptul că adversarii săi au fost pe măsură, având şansa de a concura cu nişte oameni extraordinari. Pasiunea şi munca depusă sunt alţi doi factori foarte importanţi. Cea mai grea problemă pe care s-a chinuit să o rezolve a fost o inegalitate geometrică primită de la un coleg în clasa a X- a care nu i-a ieşit nici până acum. “Am stat o săptămână să mă gândesc la ea după care mă lăsasem pagubaş”, spune Andrei. Pentru elevul de clasa a XII-A, matematica este arta de a gândi şi ca argumentare Andrei a adăugat că, cu un număr foarte mic de axiome, teoreme şi metode, se ajunge la o vastitate de posibilităţi. “E o artă de a gândi datorită unor artificii de chestiuţe simple care clădesc nişte lucruri de o complexitate magnifică, iar modul de-a se ajunge e prin artificii de gândire”- Andrei Bud. Rezultate de excepţie Suficient de menţionat că s-a calificat în fiecare lot restrâns al României, începând cu clasa a IX-a. Andrei Bud a câştigat anul acesta argintul la olimpiada balcanică de matematică,iar în 2013 medalia de aur la acelaşi concurs, care s-a desfăşurat în Cipru, după ce în 2011 a obţinut medalia de argint la aceeaşi competiţie, cu toate că era cel mai tânăr membru al lotului naţional. Andrei s-a întors acasă tot cu o medalie de argint şi de la olimpiada pluridisciplinară Tuymaada, din Yakuţia. Apoi a urcat şi mai mult culmile succesului la olimpiada Chinei de Vest, în clasa a X- a,când a luat aurul. Anul acesta, tot de la balcaniadă, s-a întors cu argintul. “Lumea începe să conştientizeze că olimpicii la mate nu sunt nişte tocilari care nu văd altceva în faţa ochilor decât mate şi că au chiar niste poveşti frumoase şi amuzante de spus de la olimpiade”- Andrei. Andrei Bud are de gând să rămână în România în viitor şi să urmeze Universitatea din Bucureşti şi ASE, în acelaşi timp, iar în caz că nu îi va plăcea, îşi păstrează ca plan de rezervă Anglia.

Sursa: Adevarul.ro

 

Şahul va fi introdus în şcoli ca materie opţională

Federaţia Română de Şah a semnat un acord cu Ministerul Educaţiei pentru ca, din toamnă, şahul să fie introdus în şcoli ca materie opţională. Acordul a fost a fost semnat luni, cu ocazia deschiderii Campionatului Naţional Şcolar de Şah. „În urmă cu aproximativ o lună, am semnat ordinul de ministru prin care a fost aprobată programa şcolară pentru primii doi ani de studii de şah, iar astăzi am semnat acordul prin care asigurăm cadrele didactice pentru această disciplină, respectiv profesorii care sunt legitimaţi la FRS vor putea să predea această disciplină”, a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la eveniment. El a mai anunţat că Federaţia Internaţională de Şah, prin intermediul federaţiei române, va dota 500 de şcoli din mediul rural cu table, piese, manuale şi tot echipamentul necesar pentru studierea şahului. „Se ştie foarte bine, eu insist pe partea cu sporturile de echipă, dar sportul minţii e întotdeauna cel mai important şi sunt convins că o să avem copii mai deştepţi, copii mai sănătoşi, la minte în primul rând, mai buni la şcoală, dacă fac mai mult şah”, a declarat şi premierul Victor Ponta, prezent la eveniment. El s-a arătat bucuros de prezenţa numeroasă a şcolarilor la campionat, dar a spus că este deranjat de faptul că unii părinţi îşi scutesc copii de la orele de sport. „Mă bucur că atât de mulţi copii se îndreaptă spre acest sport, aşa cum mă bucur de orice copil din România care face orice fel de sport şi cum mă supăr pe toţi părinţii din România care îşi scutesc copiii de sport sau încearcă să îi ţină departe”, a arătat şeful Guvernului. În opinia sa, aceşti părinţi „nu le fac un bine, le fac un rău” copiilor.

Sursa: Curentul.ro

 

Elev român, premiu important la Olimpiada Internaţională de Filosofie

Elevul Petru Cosmin Vraciu, de la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, a reuşit să câştige o menţiune la Olimpiada Internaţională de Filosofie, desfăşurată în perioada 15-18 mai, la Vilnius (Lituania). Petru Cosmin Vraciu a obţinut o menţiune şi anul trecut la Olimpiada Internaţională de Filosofie, desfăşurată în Danemarca. „Se cuvin felicitări şi doamnei profesoare Elena Lupşa care a îndrumat pregătirea elevului nostru pentru această competiţie. După examenul de Bacalaureat şi admiterea la facultate, Cosmin va reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Lectură”, a declarat directorul Colegiului Naţional ‘Decebal’ Deva, Florin Ilieş, pentru Agerpres. Concursul din acest an, aflat la ediţia cu numărul 22, a fost dedicat unui mare filosof al dialogului, Emmanuel Levinas, şi a reunit 90 de participanţi din 41 de state. Olimpiada Internaţională de Filosofie a fost înfiinţată în 1993 la iniţiativa unui grup de profesori din Bulgaria, Germania, Polonia, România, Turcia şi Ungaria şi este oficial recunoscută de UNESCO. România a participat la toate cele 21 de olimpiade de până acum. Conform regulamentului competiţiei, ţara organizatoare poate înscrie în concurs zece elevi, celelalte state având dreptul la doar doi concurenţi.

Sursa: Evz.ro

 

Zece ONG-uri solicita Ministerului Educatiei, printr-o scrisoare deschisa, implicarea societatii civile in procesul de evaluare a continutului noilor manuale scolare

Zece ONG-uri a transmis astazi o scrisoare deschisa Ministerului Educatiei Nationale in care cer implicarea societatii civile in procesul de evaluare a continutului noilor manuale scolare. Organizatiile anunta ca urmaresc astfel evitarea introducerii de atitudini discriminatorii sau antistiintifice in materialele educationale. De asemenea, semnatarii sustin ca „implicarea doar a anumitor culte religioase in acest proces ridica semne mari de intrebare in privinta transparentei mecanismului de evaluare”.

Printre ONG-urile care au semnat scrisoarea deschisa se numara Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ActiveWatch sau Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).   Potrivit comunicatului remis HotNews.ro, organizatiile neguvernamentale isi exprima ingrijorarea cu privire la urmatoarele aspecte: • „De peste doua decenii sunt folosite in scoli manuale care promoveaza atitudini discriminatorii si instigatoare la ura. Este vorba in principal de manualele de religie, din care copiii invata ca nu trebuie sa vorbeasca sau sa se joace cu copii de alta religie sau copii necredinciosi, ca femeile nu sunt egale cu barbatii, ca necredinciosii nu sunt egali cu credinciosii etc. • Notiunile de educatie pentru sanatate sunt aproape absente; manualele de Religie promovand insistent, in schimb, ‘rugaciunea’ ca posibil remediu pentru orice problema. • Numeroase manuale actuale nu tin cont de cel mai important criteriu specificat chiar in normele ministerului: corectitudinea continutului stiintific. In prezent sunt in uz anumite manuale de Geografie in care se mentioneaza ca Universul ar avea doar 6.000 de ani, in timp de unele manuale de Biologie sau Istorie considera creationismul o teorie stiintifica; aceste enormitati nu au ce cauta in scoala. • Intr-un comunicat de presa difuzat de Patriarhia BOR, se afirma: ‘Noul Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane (2008) reglementeaza dreptul exclusiv al Patriarhiei Romane in privinta editarii, tiparirii si difuzarii […] manualelor de religie’. O astfel de pretentie, fara acoperire legala, in cazul in care ar fi acceptata de Minister, ar institui un monopol cu consecinte grave atat financiare cat si in privinta calitatii educatiei”. Semnatarii scrisorii „saluta precizarea explicita din setul de criterii de evaluare a manualelor de religie (aprobat de Minister sub nr. 652/07.05.2014) conform careia: ‘Manualele nu vor avea un caracter denigrator in relatie cu o alta biserica si nu vor promova ostilitatea pe criterii religioase’, dar o considera insuficienta in conditiile in care nu se face nici o referire la atei, agnostici, nereligiosi sau aderenti ai unor secte sau culte care nu sunt considerate, in mod uzual, ‘biserici’ – islamic, budist, hinduist etc”. ONG-urile sustin ca este necesara includerea explicita a unor criterii care sa previna discriminarea de gen sau denigrarea si cultivarea ostilitatii fata de minoritatile sexuale. Toma Patrascu, presedinte ASUR, este citat in comunicat cu urmatoarele declaratii: „Scolile din Romania sunt frecventate de copii de provenind din familii cu diferite optiuni religioase sau fara nicio religie. Ne exprimam inca o data convingerea ca pentru o educatie cat mai complexa, elevii ar trebui sa studieze istoria religiilor si nu o dogma particulara. De aceea, consideram necesar ca societatea civila sa fie implicata in discutiile privind noile propuneri de manuale scolare, pentru a se evita eventuale derapaje si pentru a contribui la cresterea calitatii educatiei din Romania”. Scrisoarea a fost semnata de Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR), Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, Asociatia Mame pentru Mame, Asociatia Transcena, Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS), Centrul de Resurse pentru Participare Publica (Ce-Re) si Asociatia Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului – (GRADO).

Sursa: Hotnews.ro

 

Cum a ajuns Geometria un punct slab al olimpicilor din Romania

VIDEO Evolutia Subiectelor de la Olimpiada Internationala la Matematica. Ce s-a schimbat in 55 de ani de olimpiada si cum arata problema inventata de un roman si data la internationala Subiectele de la primele Olimpiade Internationale de Matematica au fost date ulterior in Romania la admitere la facultate. Nivelul de dificultate a crescut in cei 55 de ani de competitie, iar astazi este pentru multi “de speriat”, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Enescu. Medaliat la Olimpiadele Internationale din anii ’70, astazi profesor la Colegiul “B.P. Hasdeu” din Buzau, Bogdan Enescu a fost chemat in repetate randuri de SUA sa pregateasca si lotul american de matematica. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, profesorul cu elevi olimpici la randul lor a explicat cum au evoluat subiectele de concurs si cum arata problema pe care a “inventat-o” si care a fost data in 2005 la Internationala. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania • Descarca de la finalul articolului Toate Subiectele din istoria Olimpiadei Internationale de Matematica Intr-un interviu acordat HotNews.ro, profesorul Bogdan Enescu explica ce s-a schimbat in modul de abordare a subiectelor in cei 55 de ani ai Olimpiadei Internationale de Matematica

Rep: Cum au evoluat subiectele de olimpiada in cei 55 de ani de Olimpiada Internationala de Matematica? Bogdan Enescu: Daca ne uitam la subiectele propuse la primele trei-patru olimpiade internationale, regasim printre ele probleme care ulterior au fost date la noi la admitere la Politehnica sau la Facultatea de Matematica. Nivelul de dificultate era unul foarte scazut. A inceput sa creasca, a fost un prim salt semnificativ prin anii ’70 si apoi un al doilea salt semnificativ a fost prin anii ’80, acum ajungandu-se la un nivel de dificultate care este pentru multi care se pregatesc realmente de speriat. Sunt unele probleme care sunt foarte dificile mai ales prin faptul ca se refera la chestiuni matematice inedite, cu care concurentii nu s-au mai intalnit si trebuie sa faca fata unor situatii noi.   Rep: Ne puteti da un exemplu? Bogdan Enescu: E destul de greu. Pot sa va dau un exemplu de genul urmator: cand a fost Olimpiada Internationala de Matematica in SUA prima data organizata, asta se intampla prin anii ’80, seful comitetului de organizare a olimpiadei a fost intrebat de un reporter de la Washington Post, cred, la Washington s-a tinut olimpiada atunci, dati-ne un exemplu de problema de olimpiada pe care sa o inteleaga toata lumea. Si el a dat un exemplu de problema care a fost data in ’77, cand am participat si eu ca elev, o problema care suna asa: se considera un sir de numere, cu proprietatea urmatoare – cam ciudata ce e drept – suma oricaror 7 termeni consecutivi ai sirului este pozitiva, iar suma oricaror 11 termeni consecutivi ai sirului este negativa. Care este numarul maxim de termeni pe care ii poate avea un astfel de sir? In paranteza fie spus, e o problema foarte frumoasa, o bijuterie. De-a lungul olimpiadei internationale sunt cateva probleme reper dintr-un anumit punct de vedere. Asta e un exemplu de problema de olimpiada internationala la care nu trebuie sa stii nimic, de fapt.   Rep: Si cum se rezolva? Bogdan Enescu: Nu foarte simplu, dar pot sa spun ca un astfel de sir nu poate avea 77 de termeni sau mai mult. Pentru ca daca ar avea 77 de termeni, i-am putea grupa in 11 grupe de cate 7 consecutiv. In fiecare grupa suma e pozitiva, inseama ca suma tuturor trebuie sa fie pozitiva. Dar pe de alta parte, pot sa ii grupez in 7 grupe de cate 11; in fiecare grupa suma e negativa, inseamna ca suma tuturor trebuie sa fie negativa. Contradictia asta imi arata ca nu pot fi 77, trebuie sa fie mai putin. Raspunsul e 16, dar nu discutam acum de ce. In orice caz, daca in primii ani, ’59, ’60, ’61, problemele propuse ar putea fi si astazi date la o olimpiada chiar la gimnaziu, unele dintre ele, problemele date in ultimii ani la Olimpiada Internationala sunt unele dintre ele foarte grele.   Rep: De ce schimbarea asta de filosofie in realizarea subiectelor? Care a fost contextul care a determinat-o? Bogdan Enescu: E ca la olimpiada sportiva. Hai sa ne gandim cat era recordul la saritura in inaltime in anii ’50 si cat este acum? E acelasi fenomen, de fapt. Sunt din ce in ce mai multi elevi care participa, sunt din ce in ce mai multi elevi bine pregatiti care participa, e din ce in ce mai multa lume care sa preocupa de olimpiada internationala. Schimbarile, cel putin in ultimii 10 ani, au fost majore. Sa ne gandim la Statele Unite: pentru americani, olimpiada internationala a reprezentat o preocupare colaterala cam din 1978 si participau, se clasau onorabil, pe la mijlocul clasamentului. Deja prin anii ’90 au inceput sa acorde importanta acestui concurs, sa-si antreneze copiii mai bine, sa faca o selectie mai semnificativa si astazi Statele Unite sunt permanent intre primele 5 tari la olimpiada internationala. Sunt foarte multi bani investiti acolo.

Rep: Ce inseamna ca sunt foarte multi bani investiti? Bogdan Enescu: In pregatirea elevilor. Acum 10 ani, de exemplu, olimpiada lor de matematica se tinea prin corespondenta, spre deosebire de olimpiada noastra. De cativa ani, strang si ei copiii o data pe an la Boston sau undeva, 300 de copii, si ii testeaza pentru a selecta lotul, dupa care au pregatirea lotului olimpic care dureaza cateva saptamani si care este sustinuta financiar de mai multe institutii alte SUA.  (…)

Rep: Dvs. sunteti creator de probleme. Cate dintre problemele pe care le-ati inventat au ajuns la Olimpiada Internationala de Matematica? Bogdan Enescu: Una. Am mai multe probleme propuse la olimpiade, nu mai vorbesc de fazele astea locale, judetene, faza nationala am avut multe probleme propuse. Am avut vreo 4 sau 5 probleme propuse in concurs la Balcaniada de Matematica, iar la Olimpiada Internationala de Matematica am avut o problema propusa in 2005, cand s-a tinut in Mexic olimpiada.   Rep: Ce trebuie sa contina o problema astfel incat sa se califice si ea sa fie propusa la Olimpiada Internationala de Matematica? Bogdan Enescu: In primul rand, sa fie o idee originala. Sa fie ceva ce n-a mai vazut lumea pana atunci.   Rep: Ne puteti spune pe un limbaj accesibil tuturor in mare despre ce era vorba in problema dvs? Bogdan Enescu: Era o problema de geometrie, nu foarte dificila. Ganditi-va la un triunghi echilateral si pe fiecare latura a sa erau cate doua puncte, in asa fel incat se formeaza un hexagon acolo. Se stie ca laturile acelui hexagon sunt egale. Sa se arate ca diagonalele acelui hexagon sunt concurente, adica trec prin acelasi punct. Asta era enuntul, nu foarte sofisticat, nu foarte spectaculos poate, dar problema nu a fost banala. Desi a fost propusa atunci pe lista in concurs ca problema nr. 1, si traditia spune ca problema nr. 1 e cea mai usoara, s-a dovedit a nu fi chiar atat de usoara pentru ca in fiecare din echipele tari, si ma refer la China, Statele Unite, Rusia, samd, a existat cel putin un elev, la chinezi cred ca au fost chiar doi, care au ratat problema, nu au putut s-o faca.   Rep: Iar din lotul Romaniei? Bogdan Enescu: La noi au facut-o cred ca 3 sau 4 din 6.   Rep: Pentru neinitiati, puteti spune care este diferenta dintre o problema de Olimpiada Internationala si un subiect de BAC? Bogdan Enescu: Diferenta e atat de mare incat nu prea putem sa le masuram cu aceeasi unitate de masura astfel incat sa putem face comparatii.

Rep: Pregatirea unui elev care merge la OIM depaseste putin programa de liceu si intra in cea de facultate? Bogdan Enescu: A, nu. Problemele care sunt propuse la olimpiada internationala se refera la chestiuni care in liceu se studiaza pana la clasa a X-a, inclusiv. Deci nu intra la olimpiada internationala probleme de analiza matematica sau de algebra superioara. De aici, pentru noi, si unele dificultati, pentru ca elevii din clasele a XI-a si a XII-a care participa la olimpiada de matematica trebuie sa se pregateasca cu un anumit tip de probleme pentru olimpiada, si cu un alt tip de probleme pentru barajele dupa care se selecteaza lotul olimpic. Deci pentru ei e o dificultate suplimentara. Pentru olimpiada internationala, materia pana in clasa a X-a e suficienta, sa spunem, dar sigur ca sunt multe lucruri care trebuie stiute si care nu sunt in programa scolara, multe lucruri si nu numai, metode de rezolvare, diverse teorii, samd, dar mai ales multe multe exemple de probleme care au fost date la concursuri in anii precedenti. Astea se tot aduna.   Rep: Care sunt motivele pentru care au fost ani in care foarte multi olimpici au luat medalie de aur cu punctaj maxim? De exemplu, in 1987 – 22 de olimpici au luat scor maxim. Bogdan Enescu: Se poate intampla. Juriul are la dispozitie 2-3 zile pentru a selecta cele 6 probleme de concurs dintr-un numar de aproximativ 30-40. Nu totdeauna selectia este ideala. Se poate intampla ca setul celor 6 sa reprezinte o alegere sa spunem de nivel sub mediu ca dificultate, si atunci se poate intampla sa fie multi cu punctaj maxim. Statistic, e mai greu de acceptat ca exista o generatie de genii si atunci asta ar fi motivul pentru care sunt peste 20 cu punctaj maxim. Nu, nivelul de dificultate a problemelor este cauza. Au fost si ani in care nu a fost decat un singur punctaj maxim sau se poate intampla si asa ceva.   Rep: Care credeti ca o sa fie problemele de olimpiada ale viitorului? Bogdan Enescu: Personal cred ca in urmatorii ani nu va fi un alt salt similar celor despre care am pomenit mai devreme. Trendul care exista acum banuiesc ca va ramane. Deci se va insista in continuare pe combinatorica foarte mult, dar nu va fi neglijata nici zona numita teoria numerelor sau geometrie elementara, unde din pacate noi am cam ramas in urma.   Rep: De ce? Bogdan Enescu: Pentru ca nu se mai face in scoala geometrie, din pacate. Geometrie in spatiu nu se mai face in liceu absolut deloc in Romania, iar geometria plana se mai face in gimnaziu. Deci daca prin anii ’90 la problemele de geometrie eram asi, chiar imi aduc aminte in 1995 la Olimpiada Internationala de la Toronto a fost o problema de geometrie foarte frumoasa si dupa ce am fost la corectare, cei din juriu ne-au spus: va felicitam, echipa Romaniei adica, pentru ca cei 6 copii au dat 6 solutii complet diferite la problema asta si n-am mai intalnit asa ceva. Toate solutii originale si impecabile din punct de vedere tehnic. Deja acum pentru noi geometria este o provocare. Pentru echipa Romaniei, problemele de geometrie nu mai sunt punctul nostru forte.   Rep: Solutia ar fi reintroducerea lor in scoala sau o pregatire mai temeinica? Bogdan Enescu: Nu stiu care ar fi solutia, eu va spun care e realitatea. Intr-un fel, am facut schimb cu americanii: acum 10 ani americanii erau foarte slabi la geometrie si buni la combinatorica. Acum suntem destul de buni la combinatorica, dar nu mai suntem atat de tari la geometrie. • Aceasta este prima parte a interviului acordat HotNews.ro de catre profesorul Bogdan Enescu. • Ramai pe HotNews.ro pentru a vedea partea a II-a Cine este profesorul Bogdan Enescu Bogdan Enescu a obtinut medalie de bronz la editiile din 1977 si 1979 ale Olimpiadei Internationale de Matematica (OIM) si medalie de aur la olimpiada internationala din 1978. A absolvit Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, iar astazi este profesor de Matematica la Colegiul National “Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzau. Este primul profesor roman medaliat la aceasta competitie care a pregatit elevi care au obtinut la randul lor medalii la olimpiadele internationale de Matematica. Primul sau elev medaliat la OIM este Dragos Ghioca (argint in 1994, 1995 si1996), iar a doua performanta a fost inregistrata de Dragos Porumbel care a luat bronz in 2000, acelasi an in care si eleva sa Iuliana Pascu a luat medalie la Balcaniada de matematică pentru juniori. Din 1989 participa la pregatirea lotului national de Matematica pentru OIM si a fost chemat inclusiv de echipa Statelor Unite ale Americii sa ii pregateasca pe elevii din lotul national. A sustinut astfel prelegeri la lotul american pentru Olimpiada Internationala de Matematica in 1999, 2001 si 2002, iar elevii din SUA au desemnat cursul sau din 2001 ca cel mai bun de la pregatirea lor.  In ultimii ani a sustinut cursuri de pregatire si pentru echipele Ungariei, Republicii Moldova si Pakistanului la IMO. Creeaza probleme de matematica, iar peste 100 dintre problemele compuse de Bogdan Enescu au fost propuse la numeroase competitii de matematica, inclusiv la Olimpiada Internationala de Matematica si la Balcaniada de Matematica. Problema nr. 1 de la Olimpiada Internationala de Matematica din 2005 a fost creatia sa. A publicat numeroase articole despre strategii de rezolvare a problemelor, dar si carti despre subiectele de olimpiada. Cele mai recente carti pe care le-a publicat sunt: Balkan Mathematical Olympiads (impreuna cu Mircea Becheanu) si Mathematical Olympiad Treasures, editia a doua (impreuna cu Titu Andreescu).

Sursa: Hotnews.ro

 

Nivelul scazut de educatie al mamei poate determina esecul unui elev la Bacalaureat – studiu al Facultatii de Psihologie din Cluj

Nivelul scazut de educatie al mamei, problemele atentionale si o gandire de tipul „trebuie si nu concep altfel” se numara printre cei mai importanti factori care determina esecul unui elev la Bacalaureat. Rezultatele fac parte dintr-un studiu realizat in cadrul unei teze de masterat la Facultatea de Psihologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, scrie Agerpres. „Cei care nu au reusit la Bacalaureat au un nivel de optimism mai scazut si un nivel mai crescut de cognitie irationala”, a declarat Daniel David, seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie a UBB. Studiul a fost realizat de Adela Marincas ca teza de masterat si a fost coordonat de lectorul Oana David, la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, relateaza Agerpres.

Ideea a pornit de la ratele scazute de promovare a Bacalaureatului in ultimii ani. Analiza a fost realizata pe doua grupe egale de cate 30 de tineri, dintre care unii au promovat Bacalaureatul, iar ceilalti l-au picat, potrivit sursei citate. Au fost luati in calcul indicatori precum varsta, sexul, etnia, situatia socio-economica, dar si optimismul si educatia parintilor. Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, a declarat pentru Agerpres ca „cei care nu au reusit la Bacalaureat au un nivel de optimism mai scazut, un nivel mai crescut de cognitie irationala, mamele au un nivel de educatie mai scazut, au probleme atentionale si cand isi fixeaza scopul, sunt mai mult interesati de a fi apreciati de ceilalti. Daca combinam toti acesti factori, cei mai puternici par sa fie doi – educatia mamei si cognitiile irationale. Cei doi factori combinati pot prezice aproape o treime din rezultatele la Bacalaureat. Sigur, restul de doua treimi depinde si de cat de bine te-ai pregatit”. David a sustinut ca educatia scazuta a mamei duce la cognitii irationale, care la randul lor conduc la rezultate scazute la Bacalaureat. Este foarte probabil ca modelul comportamental al mamei sa lase amprente mai puternice asupra copiilor decat cel al tatalui, deoarece mamele sunt cele care petrec mai mult timp cu copiii, este de parere Daniel David. Potrivit acestuia, cognitiile irationale principale sunt „tendinta de a gandi in termeni de trebuie absolutist si de generalizare excesiva, catastrofarea, intoleranta la frustare si evaluarea globala” (Sursa). Lectorul Oana David, cea care a coordonat teza de masterat, a declarat ca „daca mamele au o educatie scazuta, copiii vor invata o serie de atitudini rigide in fata obstacolelor si asta se coreleaza cu esecurile. De exemplu – ‘imi doresc foarte mult sa am succes si fac tot ce tine de mine pentru’ asta versus ‘trebuie, trebuie si nu concep altfel’. O formulare din aceasta rigida ne duce la supramotivatie si daca nu avem instrumentele necesare ca sa facem fata, atunci asta adauga la stresul pe care il avem si nu o sa reusim sa facem fata. Cei flexibili au fost cei care au reusit, iar flexibil inseamna sa te adaptezi la situatie”, scrie Agerpres.

Sursa: Hotnews.ro

 

PERFORMANŢĂ! Un licean din România, premiat la cel mai mare concurs de inginerie din lume!

Tânărul Daniel Cosovanu, din Solca, judeţul Suceava, a câştigat premiul special la International Science and Engineering Fair, cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie din lume dedicată liceenilor. Daniel (foto dreapta) a participat cu un proiect bazat pe reutilizarea dozelor de aluminiu pentru realizarea unor panouri solare ce pot fi folosite la încălzirea unei locuinţe. El a câştigat premiul Patent and Trademark Office Society pentru originalitate, analiză şi claritate în ştiinţă şi tehnologie. Proiectul lui Daniel, ”Generator solar de aer cald: construcţie şi aplicabilitate”, constă în realizarea unor panouri solare ce reutilizează dozele de aluminiu pentru a genera un curent de aer cald, ce poate fi folosit la încălzirea locuinţelor. Folosind informaţii meteo oferite de programul ”NASA Surface Meteorology and Solar Energy: Global Data Sets”, Daniel a efectuat un studiu de aplicabilitate la nivel global. Această invenţie reprezintă o alternativă relativ ieftină pentru încălzirea locuinţei în timpul zilelor senine sau parţial senine cu temperaturi sub nivelul de confort termic. Proiectul este unul ecologic, deoarece generatorul nu poluează şi nu necesită energie electrică, şi necostisitor pentru că înlocuieşte cu uşurinţă combustibilii fosili folosiţi pentru încălzirea camerelor dintr-o casă.

Un asteroid va purta numele lui Ionuţ Budişteanu, elevul român care a inventat maşina autonomă

În urma studiului de aplicabilitate, calculând zonele în care generatorul prezintă utilitate practică, utilizând parametrii unei camere medii pentru pierderile energetice şi temperaturile specifice fiecărei luni de pe fiecare punct de pe glob, s-a constatat că generatorul solar de aer cald poate fi folosit pentru încălzirea termică oriunde atâta timp cât în zona respectivă este zi. Premiul întâi la ediţia din acest an la Intel International Science and Engineering Fair (desfăşurat în Los Angeles), un program al Society for Science & the Public, a fost câştigat de Nathan Han, 15 ani, din Boston pentru realizarea unei platforme software cu ajutorul căreia se pot studia genele mutante care cauzează cancerul la sân.

Doi studenţi români au câştigat o competiţie de tehnologie în Silicon Valley!

În acest an la Intel International Science and Engineering Fair au participat mai mult de 1.700 de tineri oameni de ştiinţă, selectaţi din 435 de târguri afiliate din 70 de ţări. În plus faţă de câştigătorii deja menţionaţi, peste 500 de finalişti au primit premii pentru proiectele lor. Premiile au inclus 17 câştigători „Best of Category”, care au primit fiecare câte 5.000 de dolari. Intel Foundation a premiat, de asemenea, cu câte 1.000 de dolari fiecare şcoală şi târg pe care câştigătorii le-au reprezentat.

Sursa: Jurnalul.ro

 

Deficit de personal si spatii in cresele din Constanta

Înscrierile la creşe şi grădiniţe sunt în plină desfăşurare. Dacă la grădiniţe activitatea de înscriere este una echilibrată, în cazul copiilor mai mici de trei ani s-a depăşit încă din primele zile numărul de locuri disponibile în raport cu cererile depuse. În prezent, sunt înregistrate la Serviciul Public Administrare Creşe peste 300 de solicitări, iar numărul maxim de locuri libere este 250. În fiecare zi vin părinţi de mână cu copiii lor spunând că şi-au găsit cu greu un serviciu şi nu îşi permit să îl piardă, iar singura soluţie pentru a putea munci este ca micuţii să stea la creşă. În prezent, sunt 400 de copii în cele cinci creşe constănţene, cu vârste cuprinse între opt luni și trei ani şi jumătate, dintre care aproape 250 vor pleca către grădiniţe. La înscriere prioritate au mamele cazate în sistem de urgenţă la Centrul de primire mama şi copilul, cazurile de decese în familie, mame singure sau chiar tătici care îşi cresc singuri copilul, de asemenea copiii care locuiesc cu bunicii deoarece părinţii lor sunt plecaţi în străinătate. Cu toate acestea, „în fiecare an ne-am descurcat. Întotdeauna au intrat urgenţele, apoi cererile în ordinea înscrierilor. După aceea, în curs de o lună, două maxim, am încercat şi am reuşit să acopăr cam toate cerinţele”, spune directorul instituţiei, Cezara Popescu. Lipsă de angajaţi O altă problemă cu care se confruntă de ani buni creşele este personalul insuficient. Din 97 de angajaţi au rămas doar 54, care trebuie să muncească la foc continuu, în clase şi la birouri. Este nevoie, în primul rând, de infirmiere şi asistente medicale. Din cauza lipsei de personal se stă şi peste program. „Deoarece nu am asistente, la creşa nr. 5 asistenţa-şefă stă de la 6.30 dimineaţa până la ora 17.00, în fiecare zi. La creşa nr. 2 la fel. Trei zile pe săptămână asistenta-şefă stă fix tot programul de zece ore, neremunerată”, mai spune directorul constănţean. Până la construirea de creşe noi, o soluţie de redresare a situaţiei ar fi deblocarea imediată a posturilor. După 30 de ani de muncă o infirmieră are un salariu de aproximativ 800 de lei, în timp ce o asistentă câştigă 1.000 de lei. Grădiniţele, în plină activitate În această perioadă este în plină desfăşurare şi prima etapă de înscriere în grădiniţe. Faţă de alţi ani, părinţii nu mai stau la cozi cu noaptea-n cap în faţa unităţilor de învăţământ pentru a-şi înscrie copiii. Inspectorul de specialitate Irinela Nicolae spune că din cele aproximativ 9.000 de locuri vacante în judeţul Constanţa, mai mult de jumătate sunt încă neocupate. „Nu suntem în situaţia de a avea probleme la înscriere”, ne-a spus reprezentantul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa. Este bine de ştiut pentru părinţi că există şi grădiniţe cu program prelungit în care se poate opta şi pentru programul scurt, adică de la 8.00 la 13.00. În unităţile de învăţământ în care cererea va fi mai mare decât oferta se va apela la criteriile de departajare generale, dar şi particulare, stabilite la nivelul unităţilor. La grădiniţa cu orar prelungit „Amicii”, spre exemplu, una dintre cele mai căutate din oraş, s-au înregistrat deja 100 de dosare. Sunt disponibile 120 de locuri, dintre care 65 reprezintă locuri cu pătuţuri. După 23 mai, Comisia de mobilităţi de la nivelul grădiniţei va analiza dosarele şi, în funcţie de criteriile de departajare stabilite în Consiliul de Administraţie, copiii vor fi cuprinşi atât la programul prelungit, cât şi la programul scurt. Dintre criteriile de selecţie amintim, printre altele, dovada ambilor părinţi că au loc de muncă, statutul de cadru didactic al unuia dintre părinţi, apropierea locului de muncă al părinţilor sau apropierea domiciliului bunicilor faţă de grădiniţă. Pe 4 iunie va începe a doua etapă de înscriere a copiilor rămaşi neînscrişi.

Sursa: Romanialibera.ro

 

UNIVERSITAR

 

Studenţii de la Sorbona descoperă România la RFI

În perioada 17-28 mai, RFI România este gazda a 22 de studenţi francezi ai programului de masterat în jurnalism Celsa – şcoală superioară de prestigiu din cadrul Universităţii Sorbona. Cei 22 de studenţi şi profesorii lor vin să descopere România înaintea alegerilor europene. „Văzută din Franţa, România înseamnă multe clişee, confuzii şi deseori chiar ignoranţă”, afirmă Hervé Demailly, profesor universitar, „dar la 25 de ani după căderea lui Ceauşescu, România se află, mai mult ca niciodată, în mişcare. Dă dovadă astăzi de o creştere economică de invidiat şi atrage investitori, companii şi tineri din întreaga regiune. Capitala României va fi punctul de plecare pentru explorările noastre. De aici, de la celalălalt capăt al Europei, fotografiile, sunetele, materialele video sau relatările detaliate ne vor permite să ne facem cunoscute experienţele”. Cei 22 de studenţi vor publica zilnic pe blogul www.newsroum.fr prin intermediul mai multor rubrici: „Roumanopolis” va vorbi despre viaţa de zi cu zi a românilor, problematici ale societăţii, dar şi politică. „Made in Romania” va pune în valoare economia românească. Rubrica „Euromania” se va axa pe frontiere. Iar în „Showroum”, tinerii reporteri vor vorbi despre experienţele lor culturale, cele mai în vogă formaţii şi vedetele cu cariere răsunătoare. Obiectivul este de a arăta multiplele faţete ale României de astăzi. Pe parcursul întregii lor şederi, studenţii vor fi găzduiţi în sediul RFI România. Vor lucra în strânsă colaborare cu jurnaliştii postului de radio şi vor fi prezenţi în emisiunile RFI România pentru a vorbi despre impresiile lor într-o ţară care în acest an sărbătoreşte şapte ani de la aderarea la UE.

Sursa: Romanialibera.ro

 

VIDEO „Oasele viitorului“ se produc la Cluj. „Se pot face implanturi pentru aproape orice os din corp“

Cercetătorii clujeni uimesc din nou după crearea sângelui artificial: de data aceasta, prin crearea de „oase artificiale“ sau, în limbaj de specialitate, prin crearea de implanturi personalizate biocompatibile pentru craniu. Acestea au fost deja folosite cu succes în peste 50 de cazuri. Peste 60 de profesori şi cercetători de la mai multe universităţi şi institute din Cluj au creat implanturi personalizate pentru craniu, care au fost folosite cu succes. Deşi cercetătorii clujeni evită să folosească termenii de „oase artificiale“, implanturile personalizate care ies din mâna lor înlocuiesc părţi osoase din corp. Echipa de cercetători provine de la: Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN), Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul Oncologic şi Clinica de Chirurgie Cranio-Maxilofacială şi Clinica de Neurochirurgie ale UMF Cluj-Napoca. Proiectul se numeşte BIOMAPIM, s-a derulat timp de patru ani, până la sfârşitul lui 2013, iar valoarea sa a fost de circa 2 milioane de euro, bani de la stat, din Programul Naţional de Cercetare. „Acest proiect are în spate o acţiune mai veche de-a noastră. De vreo 10 ani încercăm să dezvoltăm implanturi personalizate din materiale biocompatibile“, afirmă Petru Berce (foto dreapta), directorul proiectului, profesor la UTCN. El spune că prin tehnologiile/sistemele folosite în proiect se pot face implanturi pentru aproape orice os din corp. „Utilizarea tehnologiilor «additive manufacturing» în medicină se realizează cu succes în fabricarea de implanturi ortopedice personalizate din materiale biocompatibile metalice sau nemetalice“, adaugă Berce. Cum se obţine un implant Totul pleacă de la tomografie. Se ia imaginea 3 D a acelei porţiuni de craniu care trebuie reconstituită, se introduce într-un soft al celor de la UTCN. Acest soft traduce informaţia medicală pe înţelesul inginerilor, se obţine un model virtual al stării de fapt a pacientului. Apoi, tot virtual, se construieşte împreună cu medicul partea de implant ce trebuie fabricată. Sunt două tipuri de sisteme prin care se obţin implanturile. Prima se numeşte sinterizare selectivă cu laser – SLS (care se utilizează pentru material nemetalice, din pulbere din plastic), iar a doua, topire selectivă cu laser – SLM (care foloseşte pulbere metalică, din titan şi aliaje de titan), ambelele fiind un fel de „imprimante“ 3D. Directorul adjunct al proiectului, profesorul inginer Nicolae Bâlc, spune că pentru crearea implantului se folosesc matriţe din cauciuc siliconic în care se toarnă un material folosit şi la cabinetele dentare (polimetilmetacrilat, PMMA, adică un fel de plastic). Implantul se poate face şi din pulbere de titan, titaniul fiind un material biocompatibil. „Apoi începe o etapă pe care noi o numim pregătirea operaţiei chirurgicale în care implantul fabricat se verifică înainte dacă se potriveşte sau nu şi se fac corecţiile necesare împreună cu medicii“, afirmă Bâlc. Însă ca să fie folosit, implantul trebuie să fie acceptat de corp. Aici intervin cei de la Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe din UBB. „Noi asigurăm acea interfaţă, acea «prietenie» între implant şi corp. Punem peste implantul din titan se depun alte materiale biocompatibile şi bioactive pentru ca organismul uman să nu respingă implantul“, explică profesorul Simon Şimon de la institutul amintit. După acest proces urmează testele care sunt făcute de către specialişti de la Institutul Oncologic din Cluj. „Aceste implanturi sunt o reuşită a Clujului prin faptul că mai multe instituţii şi structuri de cercetare din Cluj-Napoca au lucrat împreună“, încheie Şimon. Altă invenţie 100% din Cluj: sângele artificial O echipă de cercetători de la UBB anunţau, în octombrie 2013, o descoperire revoluţionară pentru lumea medicală: o soluţie de sânge artificial unică în lume, o soluţie care poate înlocui sângele uman. Şeful echipei de cercetători, conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, spunea că produsul dezvoltat nu ar trebui să rămână în organism mai mult de două zile, nefiind un înlocuitor permanent al sângelui.

Sursa: Adevarul.ro