PREUNIVERSITAR

Guvernul va reduce norma la profesori grad I si vechime 25 ani si va taia si varsta de pensie – surse

Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I si vechime in munca de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, si intentioneaza sa reduca si varsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I, au declarat agentiei Mediafax surse oficiale. Masurile au fost discutate deja in Executiv si exista un acord la nivelul Guvernului pentru aplicarea acestora, au precizat, miercuri, sursele citate. Potrivit surselor, norma de ore pentru profesorii cu grad I didactic si vechime in munca de peste 25 de ani va fi redusa prin ordonanta de urgenta, deja agreata la nivelul Guvernului. „In acelasi timp, a existat in Guvern o prima discutie pentru reducerea varstei de pensionare in cazul profesorilor cu gradul I. Ramane ca Ministerul Educatiei si Ministerul Justitiei sa ajunga la un acord privind procedurile legale de aplicare”, au precizat sursele. Sporurile pentru militari au fost majorate in sedinta de miercuri a Guvernului, prin ordonanta de urgenta, cu aplicare de la 1 iulie. In sectorul militar si invatamant lucreaza cateva sute de mii de persoane.

Sursa: Hotnews.ro

BACALAUREAT 2014 Numărul elevilor care se prezintă la examen este în scădere în ultimii ani

Numărul cadidaţilor înscrişi la BAC care s-au şi prezentat la examen este în scădere de când au fost introduse camerele de luat vederi, potrivit datelor Ministerului Educaţiei obţinute de „Adevărul”. Posibile motive pentru aceasta ar fi prezenţa camerelor de supraveghere care nu mai permit fraudarea examenului ca în trecut, profesorii care le spun elevilor că nu au cum să promoveze Bac-ul sau elevii îşi dau singuri seama de nivelul lor de pregătire şi din propria iniţiativă se orientează spre altceva, cum ar fi o postliceală, spun specialiştii. Numărul candidaţilor care s-au înscris la Bacalaureat în ultimii 10 ani a fost în creştere până în 2008, când au fost peste 225.200 de tineri care au dat examenul de maturitate, după care a început să scadă. În 2009, s-a ajuns la aproximativ 213.000 de candidaţi, iar în 2012, la un an după ce au fost introduse camerele de supraveghere la Bac, cifra a ajuns la 200.000. Anul trecut au fost înscrişi peste 188.800 de candidaţi la sesiunea de vară, iar anul acesta, la probele orale, s-au înscris aproximativ 161.000 de candidaţi, dintre care 129.000 sunt din seria curentă, potrivit cifrelor Ministerului Educaţiei. Interesantă este evoluţia numărului de candidaţi care s-au şi prezentat la examen. Dacă între 2004 şi 2009, diferenţa dintre înscrişi şi prezenţi varia cu aproximativ 4.000 -5.000 de candidaţi (spre exemplu, în 2007 au fost aproaape 199.000 de candidaţi din care s-au prezentat peste 194.500), din 2010, cifra celor care s-au prezentat la examen a început să scadă tot mai mult. În 2010, din 210.000 de înscrişi, s-au prezentat în jur de 202.000 de candidaţi, în 2011 (când s-au introdus camerele de supraveghere), din 212.000, s-au prezentat la examen 204.200, în 2012, de la 200.000, numărul a scăzut la aproape 187.000, iar anul trecut, din peste 188.800 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat doar 175.500. De ce se prezintă mai puţini candidaţi la Bac Motivele pentru care elevii aleg să nu se mai prezinte la examen variază de la simpla prezenţă a camerelor de supraveghere în sălile de examen care descurajează frauda, la o demotivare personală care se trage din experienţa pe care au avut-o în liceu sau elevii îşi caută un alt drum de parcurs în viaţă care nu necesită o diplomă de Bac. „Probabil că unora le este frică de camere, dar cred că mulţi se întreabă la ce le trebuie diploma de Bac? Nu toată lumea trebuie să dea Bacalaureatul, este o alegere individuală şi odată cu introducerea camerelor de supraveghere în 2011, treptat, a prins ideea că Bac-ul nu se ia doar dacă te prezinţi la examen, iar mulţi se orientează spre postliceale”, este de părere profesorul Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti. De asemenea, o parte din vină ar putea să le aparţină chiar profesorilor care îi demotivează pe elevii mai slabi, spune expertul în educaţie Alexandra Anton, care a studiat acest domeniu la Universitatea Turku din Finlanda. „Sunt şi profesori le spun că pur şi simplu nu au nicio şansă la examen, eu cred că sunt cazuri unde profesorii poartă şi ei o parte vină fiindcă îi descurajează. E clar că sunt nişte factori externi care îi determină să nu se mai prezinte la examen”, este de părere Anton. Ea spune că dacă într-adevăr candidaţii nu se mai prezintă la examen din cauza camerelor de supraveghere, atunci vorbim de o problemă de sistem. „Daă nu se prezintă fiindcă ştiu că nu vor putea copia, atunci vorbim de un deficit al sistemului, care nu îi pregăteşte pe elevi să fie oneşti cu ştiinţa, să fie corecţi, ceea ce e foarte grav”, mai spune expertul.        Candidaţi înscrişi      Candidaţi prezenţi 2004         173.787                         169.194 2005         179.876                         176.478 2006         191.369                         187.259 2007         198.965                         194.590 2008          225.877                         220.760 2009          213.389                         208.455 2010          210.089                         202.558 2011          212.763                         204.103 2012          200.187                        186.992 2013         188.842                         175.513

Sursa: Adevarul.ro

BACALAUREAT 2014 Peste 83% din candidaţi au luat calificativul „experimentat” la limba maternă

Peste 83% dintre absolvenţii de a XII-a au obţinut calificativul „experimentat” la proba de limba maternă de la examenul de bacalaureat, 13,40%, calificativul „avansat”, iar 2,13%, calificativul „mediu”, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a centralizat rezultatele probei orale de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba maternă, din cadrul sesiunii iunie – iulie a Bacalaureatului 2014. Astfel, din totalul celor 6.678 de absolvenţi înscrişi, 6.602 s-au prezentat la test, se arată într-un comunicat MEN. Dintre aceştia, 5.565 (83,33%) au obţinut calificativul experimentat, 895 (13,40%), calificativul avansat, iar 142 (2,13%), calificativul mediu. La limba maghiară, au fost înscrişi 5.844 de absolvenţi, dar 71 au lipsit Din totalul celor prezenţi, 4.938 (84,50%) au obţinut calificativul experimentat, 741 (12,68%), calificativul avansat, iar 94 (1,61%), calificativul mediu. La limba germană, dintre cei 700 de absolvenţi înscrişi, s-a înregistrat o singură absenţă. Din totalul elevilor prezenţi, 532 (76%) au obţinut calificativul experimentat, 123 (17,57%), calificativul avansat, iar 44 (6,29%), calificativul mediu. La limba slovacă, dintre cei 47 de absolvenţi înscrişi, unul a absentat. Din totalul prezenţilor, 38 (80,85%) au obţinut calificativul experimentat, iar 8 (17,02%) calificativul avansat. La limba sârbă, toţi cei 20 de absolvenţi înscrişi s-au prezentat la examen. Din totalul acestora, 14 (70%) au obţinut calificativul experimentat, iar 6 (30%), calificativul avansat. Şi la limba croată, toţi cei 11 absolvenţi înscrişi s-au prezentat la examen. Din totalul acestora, 3 (27,27%) au obţinut calificativul experimentat, 4 (36,36%), calificativul avansat, iar 4 (36,36%), calificativul mediu. La limba turcă, toţi cei cinci absolvenţi înscrişi s-au prezentat la examen şi toţi au obţinut calificativul experimentat (100%). La limba ucraineană, dintre cei 51 de absolvenţi înscrişi, trei au absentat. Din totalul celor prezenţi, 35 (68,63%) au obţinut calificativul experimentat, iar 13 (25,49%), calificativul avansat. Calendarul Bacalaureatului de anul acesta În perioada 16 – 20 iunie, absolvenţii clasei a XII-a susţin proba de evaluare a competenţelor digitale, iar în intervalul 23 – 27 iunie se va desfăşura ultima probă orală a acestei sesiuni, cea de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Probele scrise ale sesiunii curente vor începe pe data de 30 iunie, cu Limba şi literatura română şi vor continua pe 1 iulie cu proba la Limba şi literatura maternă. Pe 2 iulie se va desfăşura proba obligatorie a profilului, iar pe 4 iulie, proba la alegere a profilului şi specializării. Prima afişare a rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie (până în ora 12.00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile (între orele 12:00 – 16:00), care vor fi soluţionate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultatele finale se vor face publice în data de 11 iulie.

Sursa: Adevarul.ro

BACALAUREAT 2014 Despre proba de sociologie, la Adevărul Live

Astăzi, la Adevărul Live de la ora 14:00 vom discuta despre proba de sociologie din cadrul examenului de Bacalaureat 2014. În platou a fost prezentă profesoara Alina Suciu, care predă sociologie la Colegiul German „Goethe” din Capitală. Ea a rezolva subiectul primit de candidaţii din sesiunea specială a Bacalaureatului de anul acesta. „Trebuie să acorde importanţă şi probelor orale, dar probele scrise contează cel mai mult. Volumul cel mai mare este la română, dar dificultatea este la matematică, unde se dă matematica din toţi anii de liceu. Dacă aici contează cantitatea, la sociologie dificultatea constă în faptul că materia a fost făcută în clasa a 11-a”, spune Alina Suciu. Educaţia, sub lupa sociologiei „Creierul uman este fixat pe afirmaţii. Trebuie să îi spui copilului ce sa facă, nu ce să nu facă. Dacă îi spui copilului să nu calce iarba, va fi tentat să o ia fix pe acolo. Părinţii se folosesc de mecanismul condiţionării, al recompensei. După o vârstă, însă, nu mai funcţionează această metodă”, a adăugat aceasta, vorbind despre influenţarea comportamentului unui copil din perspectivă sociologică, pe baza subiectelor de la punctul II. „Dificultatea subiectelor a fost medie, cel puţin pentru cei care s-au pregătit, pentru cei care au ales să dea la sociologie pentru că le place sociologia. Sociologia este accesibilă pentru cei care învaţă. Se poate lua cel puţin notă peste şapte. Peste cinci, cu mare uşurinţă se poate lua”, a conchis Alina Suciu. Ieri, profesorul Gabriel Dinu de la Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” din Capitală a arătat cum se rezolvă subiecte la materiile filosofie şi logică, iar luni am avut lecţia video pentru psihologie şi economie, cu profesoara Diana Ioaneş de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”. Lecţiile video fac parte din campania „Adevărul te meditează şi te premiază”, care va continua şi mâine cu proba de informatică. Sociologie 2014 Varianta sesiunea speciala Barem Sociologie 2014 Varianta sesiunea speciala Consiliere pentru elevi În cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază” am realizat deja lecţiile video pentru proba de Limba Română şi proba obligatorie de la Bac, precum şi probele din cadrul Evaluării Naţionale. Dintre cele 40 de lecţii de pe adevarul.ro, 10 vizează partea de consiliere şi sunt oferite de specialişti care au lucrat cu liceeni în anii trecuţi şi care i-au ajutat să promoveze cu succes testele naţionale. Consilierii le vor spune elevilor cum să se organizeze ca să înveţe toată materia, cum să facă faţă stresului, cum să comunice cu profesorii şi cu părinţii sau cum să se pregătească psihic şi fizic pentru a face faţă unei lungi perioade de examene. Marele premiu: 1.000 de euro În cadrul acestei campanii, Adevărul a pregătit şi o serie de premii pentru elevi. Pentru a participa, trebuie să accesaţi acest link şi să vă înscrieţi în secţiunea Bacalaureat 2014 pe adevarul.ro cu un eseu motivaţional pe tema “Care este visul tău?”, să strângeţi cât mai multe like-uri şi share-uri şi, astfel, puteţi câştiga premii Biocebral ce vă vor da energie pe toată perioada examenelor, dar mai ales marele premiu în valoare de 1000 Euro!

Sursa: Adevarul.ro

Senatul adoptă tacit o iniţiativă de înlocuire a Programului „Cornul şi laptele” cu o masă caldă

O propunere legislativă care prevede înlocuirea Programului „Cornul şi laptele” cu o masă caldă a fost adoptată tacit de Senat, urmând a merge la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea programului „Cornul şi Laptele” are ca obiect înlocuirea produselor de panificaţie şi lactate cu o masă caldă acordată zilnic, în limita unei valori stabilite de consiliul local, urmând ca diferenţa dintre valoarea de 1.04 lei/copil şi cea stabilită de consiliul local să fie suportată de consiliul local sau judeţean, scrie Mediafax. Iniţiatorii arată în expunerea de motive că propunerea legislativă porneşte de la deficienţa Programului ”Cornul şi laptele”, care se bazează pe impunerea unui singur tip de aliment şi nu încurajează un mod de viaţă sănătos. În plus, se menţionează şi faptul că produsele din acest program nu mai sunt atractive pentru copii, astfel că a generat o risipă de proporţii în cei peste zece ani de implementare. Senatorii iniţiatori mai consideră că, prin acordarea unei mese calde, se diversifică alimentaţia copiilor şi se previne, astfel, obezitatea în rândul acestora. Guvernul nu a trimis un punct de vedere la propunerea legislativă, iar Comisia de administraţie publică a acordat un raport de respingere a legii, pe motiv că acordarea de produse de panificaţie şi lactate face parte dintr-un program prevăzut de Regulamentul Comisiei Europene, privind acordarea de ajutoare comunitare copiilor din instituţii şcolare, prin sprijin financiar din Fondul European de Garantare Agricolă. Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorii Viorel Arcaş (PSD), Badea Leonardo (PSD), Marius Bălu (PDL), Sorin Bota (PSD), Iulian Dumitrescu (PNL), Petru Ehegartner (PNL), Marius Isăilă (PSD), Akos Mora (PNL), Marius Nicula (PSD) şi Alexandru Vegh (UDMR). Nu este singura iniţiativă de acest gen, în noiembrie 2013, o propunere similară a ajuns pe masa Comisiei pentru Învăţământ din Senat. Proiectul respectiv prevede că , în maximum cinci ani, statul să asigure o masă caldă gratuită elevilor din grădiniţe şi din şcoli, în limita unei valori zilnice de 10 lei. Programul „Cornul şi Laptele” a intrat în vigoare în 2002, printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (92/2002) privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copii preşcolari din grădiniţelede stat şi private cu program normal de patru ore.

Sursa: Adevarul.ro

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, reabilitat cu 13,8 milioane de lei

Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino din Târgovişte a fost reabilitat şi modernizat cu fonduri europene de 13,8 milioane de lei. S-au reabilitat spaţiile existente, iar şcoala a câştigat alte noi spaţii pentru clase, două laboratoare şi o bibliotecă, prin mansardarea actualelor corpuri şi construirea unuia nou. Proiectul a demarat în 2012. ”Trăim astăzi o zi remarcabilă, o zi memorabilă, care, în mod sigur, va intra în istoria Colegiului – finalizarea proiectului de reabilitare, modernizare şi echipare a infrastructurii şcolare, un proiect derulat de Primărie în cadrul Axei prioritare 3 privind dezvoltarea infrastructurii şcolare”, a declarat, astăzi, directorul Colegiului Naţional Constantin Cantacuzino din Târgovişte, Gabriel Istrate.   Obiectivul general al proiectului a constat în reabilitarea, extinderea şi dotarea colegiului în vederea creşterii capacităţii infrastructurii educaţionale şi a calităţii procesului de învăţământ ce se desfăşoară la nivelul colegiului, care să conducă, în final, la asigurarea unui proces educaţional la standarde europene, adecvat şi eficient, menit să răspundă noilor cerinţe ale societăţii, dar şi la creşterea participării populaţiei şcolare la procesul educaţional.   „Este o dubla bucurie pentru mine astazi, prima este aceea ca finalizam inca un proiect important din fonduri europene cu o valoare de peste 10 mil de lei si a doua este aceea ca, profesor fiind, ma bucur sa vad cum infrastructura din invatamant renaste si se dezvolta permananent, in mandatul primarului Gabriel Boriga. Este printre cele mai importante proiecte in ceea ce priveste investitiile in infrastuctura de invatamamant din Targoviste. Aceasta unitate de invatamant ne-a obisnuit sa fie una de elita si finalizarea acestui proiect nu face decat sa sustina si pe viitor procesul instructiv-educativ desfasurat aici. Ne dorim sa facem in continuare lucruri bune, sa dezvoltam infrastructura educationala si in viitor sa inauguram si sa finalizam cat mai multe proiecte asemanatoare”, a declarat viceprimarul Ciprian Prisăcaru.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Dascălii din Scutelnici, judeţul Buzău, s-au ales cu popriri pe salarii, din cauza datoriilor acumulate cu lucrările de reabilitare a şcolii

Situaţie fără precedent în educaţia buzoiană. Peste 30 de cadre didactice şi personal auxiliar din Şcoala Scutelnici s-au trezit cu popriri pe salarii din cauza unei datorii a primăriei faţă de firma care a lucrat la reabilitarea unităţii de învăţământ. În semn de protest, dascălii au decis să nu încheie situaţia şcolară pentru cei 200 de elevi din clasele I – VII. La salariul primit pentru activitatea din luna mai, dascălii şi ceilalţi angajaţi ai şcolii Scutelnici s-au trezit cu mai puţini bani. Au aflat că au poprire pe leafă. Blocarea salariilor a fost posibilă în urma unei hotărâri de executare, dată de Tribunalul Buzău.   Magistraţii au dat verdictul în favoarea firmei de construcţii care a câştigat licitaţia pentru reabilitarea unităţii de învăţământ, pentru ca aceasta să-şi recupereze banii investiţi în lucrări.   ”Am luat luna aceasta doar 6,6 milioane de lei, aceşti bani fiind doar 66 la sută din salariul pe care trebuia să-l iau. De luna viitoare, s-ar putea să nu mai luăm niciun leu”, a declarat Elena Teodor, profesor la Şcoala Scutelnici. ”Suntem sideraţi de ce se întâmplă. Nu intelegem de ce noi, cu salariul nostru, platim o datorie către o firma care a realizat aceste lucrări”, ne-a spus Clara Muşat, profesor la Scutelnici.   Sindicatul din învăţământul preuniversitar Buzău consideră că s-au încălcat drepturile dascălilor dar legal nu au găsit nicio cale pentru a-i apăra.  ”Atâta timp cât nu am găsit împreună cu autorităţile locale tare îmi este teamă că soluţia nu o poate găsi decât ministerul educaţiei cu ministerul de finanţe, sau eventual să găsim înţelegere la cel care a efectuat lucrările”, a declarat Ion Dobre, lider SÎP Buzău.   În loc de serbare de final de an şcolar, de premii şi coroniţe, elevii de la şcoala Scutelnici s-au trezit cu mediile neîncheiate. Chiar dacă îi înţeleg pe dascălii lor care au ales să protesteze astfel faţă de o nedreptate, copiii spun că li se fură o bucurie şi un drept. Nici părinţii nu văd cu ochi buni decizia de a nu încheia mediile copiiilor, însă îi susţin pe dascăli.   Inspectoratul Şcolar face demersuri pentru suspendarea executării silite şi le cere învăţătorilor şi profesorilor să încheie mediile elevilor. Conducerea instituţiei apreciază ca injustă decizia magistraţilor de a opri din salariile dascălilor dar nu este de acord cu nefinalizarea situaţiei şcolare a elevilor. ”Dacă este de înţeles nemulţumirea cadrelor didactice, nu putem accepta afectarea elevilor şi neînceheierea situaţiei şcolare a acestora. Încercăm să facem tot ce ţine de noi pentru a debloca această situaţie”, a declarat Dumitru Ene, inspector general IŞJ Buzău.   Şcoala din Scutelnici a intrat în programul de reabilitare derulat de Ministerul Educaţiei în 2007. Devizul iniţial pentru lucrări a fost de 850.000 de lei, însă primăria a încheiat ulterior acte adiţionale pentru alte lucrări, triplând valoarea contractului iniţial. Cum firma nu şi-a primit decât o parte din bani pentru lucrările efectuate, patronul  a dat în judecată unitatea şcolară pentru recuperarea unei sume de peste 500.000 de lei şi a câştigat fără cale de atac.

Sursa: Adevarul.ro

Audiere publică la Şcoala Gimnazială nr. 5 – Unde duce şcoala?

La Şcoala Gimnazială nr. 5 Arad a avut loc un eveniment realizat cu sprijinul financiar al Primăriei Arad la care au colaborat Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad (CCIA), Moodle România. La audierea publică „Unde duce şcoala?”, organizată de Asociaţia Pas Mare, au participat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Claudius Mladin, directori de şcoli, agenţi economici, consilieri locali municipali şi judeţeni, oameni politici, liderul SDI Arad, Dănuţ Ieneşescu, care au dezbătut soarta şcolilor arădene. A fost punctată, de către cei care au susţinut depoziţii scrise, necesitatea unei noi abordări a ofertei şcolare tehnologice, necesitatea construirii unei strategii de durată în şcoala arădeană, o nouă reorganizare a reţelei, delimitarea clară a atribuţiilor în domeniul învăţământului şi poate, de ce nu, mai multă consiliere în rândul elevilor şi al părinţilor în încercarea de a reda respectul pe care un meseriaş bun îl merită. Un semnal de alarmă a venit din partea agenţilor economici prezenţi la audiere Monica Fufezan, director SC Moda SA, Dobriţa Oana, FinProm Arad, Andrei Ando, reprezentant Astra Vagoane Călători şi Marfă, Mircea Onea, întreprinzător, Adela Cristea, preşedinte Ascent Grup. Oamenii de afaceri  au punctat care sunt aşteptările agenţilor economici de la absolvenţii de liceu. De cealaltă parte au fost directorii de liceu sau profesori (Eugen Bocăniciu, Doina Stoica, Mihaela Borza, Dorina Dănilă, Isopescu Maria), majoritatea de la licee tehnologice, care au încercat să răspundă provocărilor agenţilor economici şi au adus în spaţiul discuţiilor un nou aspect: necesitatea consilierii elevilor încă din gimnaziu şi chiar a părinţilor pentru a-i ajuta să-şi stabilească drumul potrivit în alegerea carierei sau a meseriei. Au mai fost prezenţi şi directori de gimnaziale, Petruşca Tămăşan, de la şcoala „Aurel Vlaicu”, şi Daniel Tocoianu,  de la „Aron Cotruş”. Au fost invitaţi ca experţi şi vor întocmi împreună cu organizatorii raportul final Florica Grec, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Adrian Negrău, directorul CCIA, Păstorel Gaşpar, prorector al Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, Bogdan Godja, directorul CJRAE, Ionuţ Mladin, psiholog, drd. Universitatea de Vest din Timişoara. La audierile prezentate se vor alătura în raport şi cele care au fost trimise în scris de către primarul Aradului, parlamentarii arădeni, directori de liceu, agenţi economici şi părinţi.

Sursa: Adevarul.ro

Fabule europene. Copilul rom şi ministrul său

Am văzut, în Franţa, o clasă de copii de vreo 8-9 ani care, pe drumul de întoarcere, împreună cu învăţătoarea lor, de la un spectacol  de dans contemporan  cu tema „dictatura”  (Le Roi Général), a trebuit  să treacă prin dreptul unei tabere de romi, instalate pe un limb de pămînt între două  localităţi din Ile-de-France. În mod spontan şi colectiv copiii au început să huiduie. Ar fi putut fi o scenă, terifiantă, din Cruciada copiilor a Florinei Ilis, dar a fost o scenă cît se poate de reală. Am văzut, în Franţa, francezi care-i duceau în fiecare dimineaţă la şcoală pe copiii romi, instalaţi ilegal cu familiile lor în ruinele unei foste fabrici, iar francezii o făceau în maşinile lor personale, pe benzina lor, pe timpul lor, pe gratis. Ar fi putut fi o scenă dintr-un  film edulcorat şi angelic, din acelea care ne întorc, nu-i aşa, stomacul pe dos cu propaganda lor umanistă, dar a fost o scenă cît se poate de reală. Sinistră fabulă europeană: un tînăr rom de 16 ani ar fi furat cîteva bijuterii dintr-un apartament  aflat într-un cartier „sensibil” al  Franţei.  Darius a fost găsit mai apoi între viaţă şi moarte, abandonat ca un deşeu fără valoare, într-un căruţ de supemarchet, de tineri pentru care cartierul lor este teritoriul justiţiei lor, singura posibilă. „Romii sunt nişte săraci care fură de la alţi săraci”, a rezumat situaţia un adolescent, dintre cei care figurează  în triste şi neputincioase statistici: şomajul în rîndul tinerilor depăşeşte 35 la sută în cartierele sensibile ale Franţei. Acest fapt divers monstruos a luat proporţii politice, Francois Hollande, preşedintele Franţei, ca şi diplomaţia românească au luat poziţii, cerînd justiţiei să-i găsească pe făptaşi. Persoanele care şi-au făcut singure dreptate, adolescenţi, tineri, fiinţe umane, căutate  încă de autorităţi,  riscă închisoarea pe viaţă. Există, la nivel de animozităţi europene extreme, un risc enorm de amalgam, iar mediatizarea şi politizarea excesivă a acestei barbarii se joacă cu focul. Acolo unde băieţii de cartier au ajuns să-şi facă singuri legea faţă de orice intrus, să accentuezi faptul că victima era „rom” înseamnă să instrumentalizezi  „rasismul” ca să ocultezi o problema gravă socială, economică, identitară. În acelaşi timp, să nu vezi că victima era „rom”, ar înseamna să închizi încă o dată ochii, aşa cum o fac şi autorităţile româneşti şi autorităţile franceze de atîta timp, în faţa situaţiei inacceptabile a romilor în Europa, alungaţi ca nişte animale sălbatice, „stricătoare” de culturi şi de civilizaţie, de pe un teren european pe altul, la nesfîrşit. Barbaria (dictatura), ne învaţă filozofii, istoria omenirii şi natura umană, e …naturală. Raportul dominaţie-servitute ne-a fost pus în faţa ochilor pe la 1574, ca oglindă cu hăuri încă adînci cinci secole mai tîrziu, de un tînăr de 18 ani, prieten cu Montaigne, pe numele său Étienne de La Boétie. Drepturile omului (democraţia), ne învaţă filozofii, istoria omenirii şi natura umană, sunt …o ficţiune. O construcţie a spiritului, o poveste inventată în cel mai mic detaliu, o minciună frumoasă, voluntară. Dacă nu tragi cu dinţii de democraţie, dacă nu o întreţii, dacă nu o aperi, piere ca o fantasmă. Drepturile omului sunt sfinte pentru că nu pot fi culese de pe cîmp, sub cerul liber, drepturile omului sunt trufandale rare, la rădăcina cărora oamenii nu sapă nicicînd suficient, buruienile le invadează  incontinuu, sub cerul liber, nestingherit, natural. Mîine dimineaţă, 19 iunie, Bogdan Stanoevici, ministrul delegat al românilor de pretutindeni, îl va vizita la spitalul din Franţa pe copilul aflat în comă. Mi-aş dori ca Darius să se trezească, într-o zi. Să afle, anecdotic, că a fost vizitat de ministrul „românilor de pretutindeni”, şi să constate, cu toată puterea vieţii, că ceva s-a schimbat, fundamental. Să întrebe, neîncrezător: sigur nu era şi „ministrul romilor de pretutindeni” ?

Sursa: Adevarul.ro

CINEMATOGRAFIA- materia preferată a liceenilor

Pasiunile elevilor de la liceele de top din Bucureşti tot mai aproape de public. Într-un sistem în care tinerii de liceu preferă să își petreacă timpul liber în parcuri sau cafenele există și excepții. Un grup de elevi de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr au format o trupă de film care face furori atât în rândul colegilor cât și al profesorilor. Aflată sub coordonarea lui Dan Iliuță, elevul care visează să ajungă departe în acest domeniu, trupa liceului, denumită Lazăr Cinema Army, împreună cu Cinema-Edu au organizat joi seară o proiecție în care au fost încadrate mai multe scurtmetraje dedicate publicului de toate vârstele. Reușita este una importantă pentru elevi ținând cont că Cinema Edu este cel mai extins proiect de educație cinematografică din țară, după aprecierile celor din acest domeniu. Evenimentul a purtat un nume menit să transmită un mesaj, „Proiecția de film ALTFEL”, inițiatorii au explicat acest „ALTFEL” prin faptul că ei iși propun să nu se axeze pe un singur gen de film, ci să facă o gamă variată de la comedii până la thrillere, drame sau acțiuni. Elevii ne-au demostrat acest lucru prin scurtmetrajele prezentate pe marele ecran de la Noul Cinematograf al Regizorului Roman, unde colegii, părinții sau profesorii au putut urmări atât povestea unui băiat simplu care își descoperă pasiunea pentru fotografie prin intermediul unchiului decedat, dar și primele trei episoade ale serialului de comedie „Friendzone”. Aflat la început de drum în cariera cinematografică, Dan Iliuță ne-a declart: „Cred că acest eveniment a fost o experientă importantă pentru mine, un prim pas pentru echipă, am avut ocazia să văd cât am evoluat ca actori, cameramani, editori și mai ales ca prieteni impreună”. La eveniment au participat si băieţii care se pregătesc de marea lansare a show-ului de vară PUŢIN CAM DIRECŢI. Gabriel Fereşteanu şi Andrei Niculae au salutat iniţiativa elevilor lăzărişti fiind în centrul unui selfie care i-ar face invidioşi chiar şi pe cei de la Oscar. Să nu uităm totuși că liceeni au nevoie și de distracție, tocmai de aceea după eveniment au rămas cu totii la o petrecere pe cinste pentru a celebra reușita.

Sursa: Evz.ro

Moda cursurilor de bucătari și unghii false

Mulți dintre liceenii care au ales să nu dea Bac-ul în această sesiune s-au orientat spre piața muncii, spune și Mihaela Berindeanu, profesoară de matematică la Liceul de Mecanică Fină din București. „Copiii și-au dat seama că examenul este o chestie absolut formală și că își fură căciula singuri. De exemplu, 99% din cei care au susținut proba de competențe de comunicare orală au luat calificativul „experimentat”, or, pe stradă, îi auzim cum se exprimă. La fel și cu diploma de competențe digitale, care nu are acoperire în realitate. Până acum, încercau să ia Bac-ul cu tot felul de aranjamente, dar, de când au căzut, și-au dat seama că nu pot lua examenul cinstit”, spune dascălul, ai cărui elevi au preferat să investească în cursuri de calificare. Curricula fără corespondent în realitate „Am elevi care au preferat să chiulească de la școală ca să meargă la cursuri de bucătari și ospătari sau fetele, de manichiuriste. La modă a fost cursul de unghii false. Elevii au devenit pragmatici. Îi învățăm integrale pe copii care nu știu nici tabla înmulțirii, în loc să îi învățăm să calculeze niște dobânzi sau cum să nu îi fure alții. La limba română învață Noica și Jurnalul fericirii, iar ei nu știu să scrie o cerere. Atunci, decizia lor este destul de corectă. E un semnal clar că sunt necesare școlile profesionale”, conchide Mihaela Berindeanu.

Sursa: Evz.ro

Programul Cornul și laptele, înlocuit cu o masă caldă? Propunerea a trecut de Senat și urmează să meargă la Cameră

O propunere a Guvernului de înlocuire a programului de alimentație promovat până acum în școli urmează să intre în dezbatere la Camera Deputaților. Costurile suplimentare ar urma să fie suportate de autoritățile locale. Propunerea legislativă a trecut tacit de Senat, votul decisiv urmând să aibă loc la Camera Deputaților. Actul ormativ prevede ca diferența dintre valoarea de 1.04 lei/copil şi cea stabilită de consiliul local să fie suportată de autoritățile locale. Iniţiatorii arată că propunerea legislativă porneşte de la deficienţa Programului ”Cornul și laptele”, care se bazează pe impunerea unui singur tip de aliment şi nu încurajează un mod de viaţă sănătos. În plus, a generat o risipă de proporţii în cei peste zece ani de implementare și a devenit neatractiv pentru copiii din învățământul primar și gimnazial. Senatorii iniţiatori mai consideră că, prin acordarea unei mese calde, se diversifică alimentaţia copiilor şi se previne, astfel, obezitatea în rândul acestora.

Sursa: Evz.ro

VIDEO Virgil Petrea, olimpicul care dupa studii in matematica la MIT a trecut in asigurari: Acum 10 ani olimpiada era vazuta ca o cale de a iesi din Romania

Pentru a ajunge la o universitate de top din Statele Unite ale Americii, o medalie la olimpiada internationala de matematica era o sansa sigura la admitere, in urma cu 10 ani. O spune Virgil Petrea, care in 2002 a reusit sa ia medalie de aur si cea mai mare nota din lotul Romaniei. A plecat apoi la MIT, iar acum lucreaza in Olanda in finante. Olimpicul avea sa descopere, insa, pe langa seriozitatea cu care este tratat de interlocutor atunci cand afla performantele sale, si tendinta de a fi pus de ceilalti “sub un glob de sticla”: “Cel putin acum 10-15 ani era vazuta Olimpiada ca o cale de a iesi din Romania, sa scapi de aici cumva. Era un fel de mentalitate de ghetou asa, ai prins trenul asta si gata, dispari de aici”. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania Virgil Petrea a obtinut medalie de aur la Olimpiada Internationala de Matematica in 2002 si cel mai bun punctaj din lotul Romaniei. Absolvent al Colegiului National „Unirea” din Focsani, Virgil Petrea a castigat aur si la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada din Yakutia, Rusia, in 2001, si a obtinut argint la Balcaniada de Matematica din 2002. A urmat un an cursurile Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti, dupa care a plecat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA, unde si-a obtinut diploma de licenta in Matematica in 2007. In acelasi an a revenit in tara, unde a fost Trader si Research Analyst la WBS Romania. In 2011 a facut un MBA in Franta la INSEAD, iar in prezent ocupa pozitia de Quantitative Analyst la compania de asigurari Atradius, in Olanda. Rep: Cum a inceput pasiunea pentru matematica? Virgil Petrea: Eram la clasele de gimnaziu ale Liceului Unirea din Focsani si acolo era un fel de traditie sa fii interesat de matematica, sa te duci la concursuri chiar dintr-a V-a, dintr-a VI-a. Eram un grup de elevi si ne concuram unul pe celalalt, dupa care, cu timpul, treaba a devenit mai serioasa. Rep: Erai constient de inclinatia pe care o aveau pentru matematica sau ea ti-a fost descoperita de profesori in scoala? Virgil Petrea: Cred ca eram constient. Sigur, exista practic un fel de politica din partea profesorilor sa isi indrume elevii catre matematica, catre a trata subiectul mai serios. Rep: Care a fost atmosfera la Olimpiada Internationala de Matematica (OIM) din 2002, fata de toate celelalte balcaniade si concursuri internationale la care ai participat? Virgil Petrea: Am avut foarte mari emotii atunci. Mi-am dorit tot liceul sa ajung la internationala si intr-a XII-a in sfarsit am reusit. Eram foarte incantat, in acelasi timp aveam emotii, dar a fost o experienta superba. Rep: Ai simtit vreo diferenta intre OIM si celelalte concursuri internationale la care ai fost? Virgil Petrea: Da, de anvergura. Era mult mai mare. Erau 500 de elevi, daca mai tin bine minte, din 80 de tari. Era la cu totul alt nivel decat orice concurs la care fusesem inainte. Eram foarte concentrat sa fac cat mai bine la concurs. Dupa prima zi, stiam ca a iesit destul de bine. Sunt doua zile de concurs, fiecare cu cate 3 probleme, 4 ore jumate pe zi. Stiam ca am facut destul de bine si in a doua zi am zis sa raman la fel de concentrat sa am un rezultat bun. Rep: Ai avut timp sa iti faci prieteni dintre participantii din alte tari la OIM? Virgil Petrea: Da, timpul a fost destul de scurt. A fost doar o saptamana, dar mi-am facut prieteni pe care i-am reintalnit dupa aceea, chiar la facultate in State.

Rep: Ce ai simtit in momentul in care ai aflat ca ai luat medalie de aur si cel mai mare punctaj din lotul national al Romaniei? Banuiai asta de la inceput? Virgil Petrea: Nu, in niciun caz. A fost o bucurie enorma, dar nu pot sa spun ca a fost o distanta prea mare de ceilalti participanti si oricum deja la internationala nu ne mai concuram intre noi. Acolo concuram pentru Romania toti. Pentru mine, unul, nu a contat faptul ca am avut cel mai bun punctaj. A fost o surpriza, intr-adevar, dar nu a contat prea mult. Rep: Care erau tarile de care te temeai cel mai mult? Virgil Petrea: Stiam ca sunt tari cu traditie: SUA, China, Rusia. Dar e loc pentru fiecare. Era loc si pentru noi. Rep: Ai avut vreo problema care ti-a creat dificultati sau la care ai facut greseli banale? Virgil Petrea: Da. La aceasta editie a fost o problema pe care am rezolvat-o cam toti. Cred ca 5 din 6 concurenti romani au rezolvat problema. Era sa gasesti o functie care satisface anumite conditii. Toti am gasit acea functie, dar n-am verificat-o pana la urma si am pierdut 1 punct din 7 pe problema respectiva pentru o chestie triviala si pe unii chiar i-a costat un pas in plus la medalie. Dar se intampla. Rep: Care este temerea unui elev inainte de o astfel de olimpiada? Virgil Petrea: Probabil sa aiba o zi proasta, pentru ca te antrenezi ani de zile si totul depinde de, in cazul asta, 6 probleme. Poti sa ai o zi mai proasta si toata munca sa fie pierduta. Toata munca pentru medalii, sigur, ca pana la urma nu doar medaliile sunt importante. Rep: Ai urmat matematica la MIT, dar inainte ai fost la Facultatea de Matematica din Bucuresti. Ce s-a intamplat, de ce te-ai razgandit? Virgil Petrea: Stiam ca pentru a ajunge la o universitate de top din SUA ar fi bine sa am o medalie la internationala. Aplicatiile pentru universitati incepeau in toamna si practic a trebuit sa astept un an, ajungand la olimpiada abia la sfarsitul clasei a XII-a, pentru a avea o medalie la internationala ca sa pot sa am sanse mai mari pentru a intra la o universitate de top. Atunci, la inceputul anilor 2000, a avea o medalie la olimpiadele internationale era unul dintre cele mai importante criterii pentru a intra intr-o astfel de universitate. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat. Stiu ca exista licee care sunt vazute foarte bine la universitatile din SUA si care trimit anual 5-10 studenti, dintre care nu toti, sigur, ajung la olimpiadele internationale. Lucrurile s-au mai diversificat, poti sa-ti faci un CV bun si fara sa ajungi la o astfel de olimpiada.

Rep: Care sunt liceele bine vazute in SUA? Virgil Petrea: Stiu de Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu” din Bucuresti, probabil si Liceul International de Informatica din Bucuresti, un liceu din Craiova e bine vazut, sunt mai multe. Rep: Care sunt diferentele fundamentale intre ce ai experimentat la Facultatea de Matematica din Romania si la MIT? Virgil Petrea: Cred, in primul rand, ca diferenta cea mai mare o face interesul studentilor. La Universitatea Bucuresti unde am fost la Matematica, interesul era foarte scazut. Multi cred ca nu stiau de ce se afla acolo, poate doar pentru a obtine o diploma. In schimb, dincolo, toti erau foarte interesati sa studieze cat mai mult, sa acapareze cat mai multa informatie.

Rep: Cum era structurat programul de pregatire a studentilor la MIT? Virgil Petrea: Existau in jur de 16 cursuri obligatorii de-a lungul facultatii, iar restul ti le alegeai tu. MIT-ul in perioada respectiva voia sa scape putin de imaginea de universitate tehnica si sa puna putin accent si pe cursuri umane, si atunci era obligatoriu sa iei, daca nu ma insel, 8 cursuri de-a lungul facultatii de umane. In rest, erau foarte solicitante, era foarte mult de invatat, foarte multe teme, proiecte. Rep: Relatia profesor-student era diferita acolo fata de cea din Romania? Virgil Petrea: Nu. Cred ca disponibilitatea profesorilor si aici si acolo este destul de mare, deci din partea profesorilor este o deschidere. Dar cred ca mai mult profitau studentii de ea acolo, decat aici. Rep: De ce o cariera in finante mai apoi, si nu matematica pura in continuare? Virgil Petrea: Cred ca mi-am dat seama cu timpul ca e o lume putin singuratica lumea asta a matematicii de nivel inalt si asta m-a facut sa am o gandire un pic mai practica si sa fac ceva mai direct aplicabil. Rep: Ce ai facut dupa terminarea MIT-ului? Virgil Petrea: Dupa ce am terminat studiile in 2007, m-am intors in Romania. In acea perioada exista un val de entuziasm intre studentii din strainatate, romani, de a se intoarce in tara. Ce vedeam noi din afara era ca lucrurile mergeau mai bine din multe puncte de vedere si am prieteni olimpici si ei care s-au intors cam in aceeasi perioada, nu numai de la Matematica, si de la Fizica, de la Chimie. Unii dintre ei au ramas in Romania, altii au plecat iarasi, cum este cazul meu. Dupa 4 ani am decis sa imi continui studiile, sa fac un MBA in Franta, la INSEAD. Am plecat in Franta, un program de un an, dupa care am ajuns in Olanda unde lucrez la o firma de asigurari. Rep: Esti multumit de ceea ce faci? Virgil Petrea: Pentru moment, imi place. Imi dau seama ca am posibilitati sa cresc, cred ca la un moment dat am sa plec din Olanda, dar nu stiu cat de devreme, pot sa mai stau cativa ani. Ma tenteaza si Londra, ma tenteaza si Elvetia, sa vedem. Exista o mare mobilitate totusi la nivelul european la momentul actual. Rep: Mai iei in calcul o reintoarcere in Romania? Virgil Petrea: Momentan, nu. Dar nu se stie niciodata. Rep: Pentru cariera ta de pana acum, a contat medalia de aur de la OIM sau a fost doar un alt succes? Virgil Petrea: A contat. Cred ca oamenii te iau putin mai in serios cand stiu ca ai avut un astfel de rezultat. Pe de alta parte, e si tendinta asta sa fii pus sub un glob de sticla: ei sunt olimpicii, ei nu sunt neaparat infipti in realitatea in care traiesc ceilalti oameni si trebuie sa fie putin protejati de… Asa am avut eu senzatia cateodata. Rep: Si te deranjeaza? Virgil Petrea: Da, sigur ca ma deranjeaza. Cel putin acum 10-15 ani era vazuta OIM ca o cale de a iesi din Romania, sa scapi de aici cumva. Era un fel de mentalitate de ghetou asa, ai prins trenul asta si, gata, dispari de aici, esti in alta lume. Tu nu te lovesti de aceleasi probleme de care ne lovim noi, pentru ca ai prins trenul asta, si atunci nu stii greutatile pe care le intampinam noi. Ceea ce nu e neaparat adevarat. Dar acum cred ca totusi lucrurile stau altfel, cum spuneam. Sunt alte cai de a descoperi lumea, de a ajunge unde iti doresti, nu numai olimpiada.   Rep: A existat un profesor de matematica a carui apropiere sa fi contat in evolutia ta? Virgil Petrea: Au existat mai multi. Si aici ma refer in special la perioada liceului. Am avut la liceu doi profesori de matematica foarte buni: Cornel Noana si Daniel Popoiu. Ei m-au impins catre olimpiade, ei ne-au deschis acest drum. La un moment dat si-au dat seama ca trebuie sa continui cu altcineva pe acest drum si m-au indrumat la profesorul Constantin Tanasescu, tot in Focsani, care m-a dus la nivelul de olimpiada internationala. Rep: Cat lucrai pe zi pentru a te pregati pentru olimpiada? Virgil Petrea: Cam in tot liceul am lucrat 4-6 ore pe zi. Pauze nu prea faceam, nu existau, chiar si in vacanta. Pierdeai ritmul daca luai o pauza, dar o faceam cu o mare placere si eram foarte entuziast sa rezolv probleme. Tot timpul, chiar si cand ma culcam, ma culcam gandidu-ma la o problema. Si dimineata, cateodata aparea o solutie. Rep: Te-ai simtit in vreun moment constrans sa faci matematica? Virgil Petrea: Nu, nu. O faceam cu o mare placere si chiar in perioada respectiva, in liceu, ma gandeam ca asta va fi cariera mea, ca voi deveni profesor de matematica. Lucrurile s-au schimbat la facultate, dar nu a existat niciodata un moment in care sa simt ca cineva imi impune sa fac matematica. Rep: Daca ai fi profesor, ce i-ai raspunde acum unui elev care te-ar intreba: de ce sa invat eu matematica? Virgil Petrea: Fiecare are chemarea lui. Daca nu vrei sa faci matematica si ai incercat si nu ti-a placut, atunci poate nu e asta chemarea ta. Dar daca iti place, cred ca iti aduce multe satisfactii. Rep: Ce satisfactii? Virgil Petrea: Ai o implinire cand descoperi lucruri noi, cand iti dai seama dupa un anumit timp ca ai ajuns la un alt fel de nivel de intelegere a matematicii, a problemelor. Astea sunt satisfactiile pe termen scurt. Rep: Care a fost momentul tau de implinire maxima? Virgil Petrea: A fost un moment in clasa a VIII-a, cand ma gandisem la o problema, am inventat-o eu – adica m-am gandit la ea, fara sa o citesc undeva. Mi-am pus o anumita problema si mi-am dat seama ca e foarte dificila, cel putin pentru mine la varsta aceea, si a durat luni de zile sa ma gandesc la ea. Tot timpul era acolo, pe fundal. Si dupa cateva luni am inceput sa intrezaresc solutia, am pus-o pe hartie, eram foarte entuziasmat si dupa alte cateva luni am gasit o carte in care era fix aceasta problema, si fix cu solutia pe care o gasisem eu. A fost un moment de mare bucurie. Pe vremea aceea, accesul la internet era foarte limitat si atunci existau anumite carti clasice, in general faceam probleme. Sigur, problemele de internationala atingeau alte subiecte decat cele de nationala si atunci lucrai in paralel, faceai si pentru nationala, si pentru internationala, ca si ala era un pas important.

Rep: Matematica este si astazi pasiunea ta? Virgil Petrea: Matematica ramane oarecum la nivelul de amintire, pentru ca nu o mai practic activ. Sigur, din cand in cand mai incerc sa mai rezolv cate o problema, dar nu pot sa spun ca mai sunt la curent cu ce se intampla si colegii mei care au continuat pe calea asta au ajuns la cu totul alt nivel. Nu se compara ce fac ei acum, cu ce faceam noi in liceu la olimpiade. E alt fel de matematica, mult mai grea, pe termen lung. Dar revenind la pasiunile mele, nu stiu, sunt niste pasiuni comune pe care le are mai tot omul: calatoriile, cinematografia.

Rep: Te gandesti uneori ca ai fi putut sa continui in matematica pura? Virgil Petrea: Nu neaparat. De la un moment dat n-am mai simtit chemarea sa continui. Si atunci nu pot sa spun ca regret ca nu am continuat pe calea asta. Pur si simplu asa s-a intamplat, asa a fost.

Sursa: Hotnews.ro

Vineri începe la Iaşi Festivalul Internaţional al Educaţiei

Sute de evenimente la FIE Iaşi, festival internaţional ce se va desfăşura timp de zece zile, începând de pe 20 iunie, în capitala Moldovei. Organizat de Primăria Municipiului Iaşi şi Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală European  , a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Educaţiei propune zece zile de teatru, film, dans, animaţie stradală, concursuri, operă sau muzică. În fiecare zi, ieşenii şi toţi cei care vizitează Iaşul sunt aşteptaţi la spectacolele în stradă sau în sală. Evenimentul central al zilei de deschidere (vineri) va fi Gala de Excelenţă FIE, organizată la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi. În cadrul Galei, cele cinci universităţi de stat ieşene şi Inspectoratul Şcolar Judeţean vor acorda premii pentru excelenţa în educaţie. “Administraţia ieşeană va sprijini mereu, din toate puterile, astfel de evenimente culturale de anvergură, care fac cinste Capitalei Moldovei. Mi-aş dori foarte mult ca genul acesta de manifestări să devină un blazon al Iaşului, şi nu doar pentru că oraşul nostru este înscris în competeţia pentru desemnarea capitalei europene a culturii din 2021, ci pentru că Iaşul chiar merită să redevină o mare cetate a culturii de înaltă ţinută”, a spus primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, care va oferi Premiul Omnia în cadrul GALEI FIE la finalul căreia este programat spectacolul cu piesa de teatru “O noapte furtunoasă”, în regia lui Gelu Colceag. Pe 21 iunie, Marşul Absolvenţilor se va încheia cu concertul Ian Anderson (Jethro Tull) la care intrarea este liberă.Duminică, 22 iunie, fastuoasa Gală a Premiilor Operelor Naţionale va putea fi urmărită în direct pe TVR 2, iar luni şi marţi pe Pietonalul Ştefan cel Mare vor avea loc proiecţiile în aer liber a două spectacole extraordinare: Cirque du Soleil şi Dans contemporan cu Pina Bausch. După alte evenimente importante programate miercuri şI joi, festivalul se încheie în forţă, cu trei concerte extraordinare, la care accesul este de asemenea liber: Concertul “Eugen Doga” (transmis în direct şi la Cernăuţi), spectacolul The Masterpiece şi concertul extraordinar susţinut de Filarmonica Iaşi şi Filarmonica Chişinău. La eveniment sunt implicaţi sute de artişti, copii şi profesori.

Sursa: Jurnalul.ro

BACALAUREAT 2014. Mărturiile GENERAŢIEI PIERDUTE, care refuză să dea Bac-ul. „Aveam nevoie de bani. Dacă dădeam Bac-ul şi nu mă angajam, nu mai prindeam loc de muncă”

Dezinteresul, frica de examen şi corijenţele sunt motivele principale pentru care peste 44.000 de absolvenţi de clasa a XII-a au refuzat să se înscrie anul acesta de la examenul de Bacalaureat. Din numărul total de 174.169 de elevi înscrişi în clasa a XII-a în anul şcolar 2013/2014 numai 129.841 de absolvenţi susţin Bacalaureatul, ceea ce înseamnă că 44.328 de elevi au ales să nu dea examenul în sesiunea de vară. Majoritatea absolvenţilor care nu susţin Bacalaureatul în această perioadă provin de la liceele tehnologice, spun profesorii şi inspectorii contactaţi de gândul. Maria Damian,19 ani, este una dintre absolventele de clasa a XII-a  de la Liceul Tehnologic „Sfântul  Dimitrie” din Teregova, judeţul Caraş Severin, care a decis să nu se înscrie la sesiunea din vară a examenului maturitate. Imediat după ce a terminat cursurile s-a angajat ca paznic la o firmă de cablaj. „Am preferat să amân, poate susţin examen la toamnă. N-o să renunţ la ideea de a da Bacalaureatul. Dar acum nu puteam să şi lucrez, să dau şi examenul. Dacă nu mă angajam acum nu mai prindeam vreun loc de muncă. Şi aveam nevoie de bani”, a spus Maria. Fata s-a gândit la posibilitatea să susţină examenul în timp ce munceşte, dar nu ştia dacă obţinea zile libere. „În plus, m-am pregătit, dar nu cred că suficient”, a mai spus eleva. O altă elevă de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova, Simona Grozăvescu, 19 ani, a fost nevoită să se angajeze din cauza unor probleme de familie. „Am ceva probleme personale în familie, tata nu se simte bine şi nu mai munceşte, aşa că îi ajut eu”, spune Simona, care n-a renunţat la examen. „Mă gândesc să susţin examenul, dar nu anul ăsta. Acum lucrez opt ore pe zi la cablaje auto şi nu cred că am timp să mă pregătesc”, a mai spus eleva. Directoarea liceului din Teregova, Maria Damian, spune că situaţia celor două eleve nu este singulară. „Din cei 31 de absolvenţi s-au înscris numai 10 elevi, cei care au vrut. Mulţi dintre ceilalţi s-au angajat la Caransebeş, este o firmă acolo care oferă locuri de muncă”, a spus Maria Damian. La Liceul Tehnologic din Bocşa, situaţia este similară. Directorul spune că toţi profesorii au dus o campanie puternică de convingere a elevilor să se înscrie la examen, dar nu au avut mare succes. „Sunt foarte mulţi plecaţi în străinătate. Ştiţi au fost recrutările de curând şi au plecat la cules de căpşuni, la cules de sparanghel”, a spus Nicolae Şerban. ”N-am putut să forţăm nota, este o problemă personală” Pe de altă parte, Nicolae Grindeanu, inspectorul şcolar la Caraş Severin, coordonatorul  examenului de BAC 2014,  spune că cei mai mulţi dintre elevii care nu s-au înscris nu s-au pregătit de fapt suficient. ”N-am putut să forţăm nota, este o problemă personală. Elevii care nu s-au înscris sunt în general de la filiera tehnologică, ei au un certificat de calificare de gradul trei cu care se pot angaja fără diplomă de BAC”, a spus Nicolae Grindeanu. Acesta spune că din cauza că nu se înscriu toţi elevii la examen imaginea promovării nu este una corectă. „De exemplu, anul trecut la Colegiul Tehnic Cărăşan din toţi absolvenţii s-au înscris 4 şi a luat numai unul. Elevii sunt sfătuiţi să nu se înscrie pentru a nu avea consecinţe unitatea şcolară. Sunt câteva licee abonate la promovabilitate zero”, mai adaugă inspectorul. Situaţia de la judeţul Caraş Severin se regăseşte în multe alte judeţe. Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Educaţiei, cei mai mulţi elevi care au ales să nu dea examenul sunt din Bucureşti, unde s-au înscris 12.281 de absolvenţi din cei 17.050 de absolvenţi de clasa a XII-a. În judeţul Argeş – din cei 6024 de elevi de clasa a XII-a s-au înscris 4.249 de absolvenţi, ceea ce înseamnă că 1.775 lipsesc. În Prahova, din cei 6. 453 de elevi de clasa a XII-a s-au înscris 4.639, 1814 de elevi nu s-au prezentat la examen. În Suceava, dintre cei  6. 350 de elevi  de clasa a XII-a s-au înscris la Bac numai 5.280 de elevi.   Situaţia pe judeţe a elevilor înscrişi la Bac 2014 Inspector şcolar: „Elevii sunt mult mai detaşaţi” Oficialii din educaţie încearcă să explice lipsa elevilor de la examen prin dezinteresul acestora. Theodora Şotcan, inspector de la Bacău, spune că de fapt elevii nu sunt interesaţi de studiile de Bac. „Ei sunt mai detaşaţi. Pur şi simplu nu-şi doresc să continue studiile după terminarea liceului. O parte dintre ei au rămas corijenţi. Avem însă şi licee unde s-au înscris toţi, cum sunt colegiile mari: Colegiul Naţional „George Apostu” sau Colegiul Naţional Ferdinand. Dar sunt şi colegii unde s-au înscris numai o treime dintre elevi: Colegiul „Grigore Antipa” Bacău, Colegiul Tehnic „Dumitru Mangioran” sau Colegiul Tehnic „Grigore Cobălenţiu” Moineşti”, arată Theodora Şotcan. Reprezentanţii oamenilor de afaceri: „Trebuie să-i mobilizăm pe tinerii care nu intră în examen” A devenit o practica în ultimii ani ca mulţi dintre absolvenţii de liceu să nu se înscrie la examenul de Bacalaureat. De exemplu, în 2013 din cei 187.898 de absolvenţi de clasa a XII-a s-au înscris la examen numai 147.830. Pe lângă neînscrierea la examen, numărul de elevi scade de la an la an din cauza declinului demografic. Puţini elevi sunt şi în promoţia care începe clasa a XII-a în anul şcolar viitor – aproximativ 198.000. De asemenea, peste doi ani România va avea cel mai scăzut număr de elevi care termină liceul – aproximativ 167.000 de elevi. Secretarul General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune că scăderea numărului de elevi nu bucură pe nimeni. „Ideea este că avem o scădere numerică absolut îngrijorătoare, structurală. Însă, ceea ce poate fi pozitiv este că numărul de elevi care urmează cursurile la şcolile profesionale. Este clar că această combinaţie între o bursă şi posibilitatea unui loc de muncă atractiv este una fericită”, spune Cristian Pârvan. O soluţie pentru ca piaţa muncii să nu aibă de suferit din cauza numărului scăzut de absolveţi care nu susţin Bacalaureatul este iniţierea de programe pentru ei. „Ar trebui să preluăm din practic altor ţări şi să încercăm să mai mobilizăm din această forţă de muncă care nu intră în examen, care practic nu e nicăieri. Până la urmă, fiecare firmă, dacă îi dai şi un pic de stimul, mai creează locuri de muncă. Cei care nu au terminat şcoala, adică nu au susţinut bacalaureatul, nu trebuie înlăturaţi”, a mai spus Cristian Pârvan. Ecaterina Andronescu: „La şcolile cu rezultate slabe veţi găsi părinţi dezinteresaţi” Sociologii spun că scăderea numărului celor care intră pe piaţa muncii are consecinţe în sistemul de asigurări sociale. „Era normal să fie mai mulţi copii în urmă cu 4-5 ani, când încă ieşeau din învăţământ generaţiile ’87/’88. În 1990 numărul de copii a scăzut foarte mult”, afirmă sociologul  Bogdan Voicu. „O soluţie este să aducem forţă de muncă din străinătate, la fel cum au rezolvat această poblemă şi alte ţări europene. Noi nu suntem încă în situaţia de a aduce uzbeki, somalezi sau alte tipuri de muncitori. Dar prima dată, în 2008, guvernul şi-a pus această problemă că am avea câteva zeci de lucărtori din străinătate. Pe de altă parte, la universităţi am avea nevoie de cursuri în alte limbi străine. Acest lucru ne asigură şi forţă de muncă pentru piaţa românească”, mai arată Bogdan Voicu. Fostul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, spune că tinerii care nu se prezintă în examen provin în special de la liceele tehnologice, iar părinţii acestora nu sunt aşa de interesaţi de copiii lor. „Luaţi şcolile bune şi foarte bune şi veţi găsi părinţi extrem de atenţi cu copiii lor care nu lipsesc de la examene. La şcolile şi şcolile cu rezultate slabe şi veţi găsi părinţi dezinteresaţi. Pe de altă parte, trebuie să le arătăm acestor tineri şi alte modele, altele decât Becali sau Bahmuţanu”, este de părere Andronescu. Fostul ministru spune că o soluţie pentru elevii care nu dau examenul este ucenicia la locul de muncă. „Legea uceniei la locul de muncă ar putea să  fie o soluţie, să-i integrăm într-o meserie”, a mai spus Andronescu. Rector: „Se vor închide multe programe de studii” Cele mai afectate de scăderea numărului de absolvenţi de clasa a XII-a care dau Bacalaureatul  vor fi facultăţile. „Atâta vreme cât finanţarea este echivalentă cu numărul studenţilor devine o mare problemă. Se vor închide programe de studii de economie, drept, în general ştiinţe socio-umane”, afirmă rectorul Vasile Işan de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. „Ceea ce se întâmplă în universităţile de farmacie şi medicină, unde vin studenţi din străinătate poate fi o soluţie. Dar am oarecari îndoieli că acest lucru se poate întâmpla în toate domeniile. Pentru atragerea de studenţi străini noi concurăm cu toate universităţile din lume, trebuie să fii la fel de bun ca marile universităţi. De ce ar veni cineva să studieze în România pentru aceleaşi programe de la universităţile mari care sunt recunoscute în toată lumea”, conchide rectorul Vasile Işan. După ce o parte dintre absolvenţi au susţinut, în perioada 11 – 13 iunie, şi proba orală de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă, perioada 16 – 20 iunie este alocată evaluării competenţelor digitale. Între 23 – 27 iunie se va desfăşura ultima probă orală a sesiunii iunie – iulie, când absolvenţilor clasei a XII-a le vor vor fi testate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Probele scrise ale sesiunii curente vor începe pe data de 30 iunie, cu Limba şi literatura română (proba E)a) şi vor continua pe 1 iulie cu proba la Limba şi literatura maternă (proba E)b), pe 2 iulie cu proba obligatorie a profilului (proba E)c), iar pe 4 iulie cu proba la alegere a profilului şi specializării (proba E)d). CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie 10 – 12 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 1 – 13 iunie  Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 16 – 20 iunie  Evaluarea competenţelor digitale – proba D 23 – 27 iunie Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C 30 iunie  Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă 1 iulie  Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă 4 iulie Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 7 iulie Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) 7 iulie Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00) 8 – 10 iulie  Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie Afişarea rezultatelor finale

Sursa: Gandul.info

Evaluare Naţională 2014: Tot ce trebuie să ştii despre program, afişare rezultate şi contestaţii

Înscrierea pentru Evaluarea Naţională 2014 s-a încheiat miercuri, iar acum absolvenţii cursurilor clasei a VIII-a se află pe ultima sută de metri cu pregătirea pentru prima probă scrisă, la Limba şi literatura română, programată pe 23 iunie. Până vineri, profesorii care nu au norma didactică completă vor continua să-i pregătească pe elevi pentru admiterea la liceu. Dacă până anul trecut, mediile obţinute în ciclul gimnazial aveau o proporţie de 50% în media finală pentru admiterea la liceu, din această vară, conform noilor reglementări, notele primite la Evaluarea Naţională vor conta în proporţie de 75%. Pe viitor, autorităţile intenţionează să vină şi cu alte schimbări, una dintre propuneri fiind introducerea unei limbi străine printre probe, însă o măsură nu va putea fi luată mai devreme de 2016. Fără colecte În manualul de metodologie dedicat special pentru Evaluarea Naţională 2014, oficialii transmit clar că strângerea unor bugete chiar şi pentru protocol este strict interzisă, iar acesta va fi oferit strict de Ministerul Educaţiei. „Se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la elevi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unităţile de învăţământ sau din centrele zonale de evaluare”, se arată la articolul 30. Probleme la simulare Simularea pentru Evaluarea Naţională de la mijlocul lunii februarie a fost un eşec total, sub jumătate dintre elevi reuşind să obţină medii peste 5 la examene. Dacă la Limba şi literatura română, 66,95% dintre elevi au reuşit să ia notă de trecere, în schimb, la matematică, procentul a fost unul îngrijorător, doar 30,4% au luat peste 5. Ministerul Educaţiei a luat mai multe măsuri, una dintre ele fiind orele de pregătire gratuite în şcoli. Cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în Bucureşti 64,21%, Brăila – 60,42% şi Cluj 59,18%. Înscrierile pentru liceu încep pe 4 iulie Elevii şi părinţii au timp patru zile pentru a completa fişele de înscriere la liceu prin care îşi exprimă opţiunile, aceştia urmând să fie asistaţi de diriginţi. Imediat după, fişele vor fi introduse într-o bază de date computerizată, iar până pe 9 iulie le vor putea verifica pe internet. Repartizarea va avea loc pe 15 iulie, iar o zi mai târziu, rezultatele vor fi afişate şi la şcolile din care provin elevii. Probe şi rezultate • 23 iunie 2014 Limba şi literatura română – probă scrisă • 24 iunie 2014 Limba şi literatura maternă – probă scrisă • 25 iunie 2014 Matematica – probă scrisă • 27 iunie 2014 Afişarea rezultatelor (până la ora 16) • 27 iunie 2014 Depunerea contestaţiilor (orele 16 – 20) • 28 iunie-30 iunie 2014 Rezolvarea contestaţiilor • 1 iulie 2014 Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

Sursa: Puterea.ro

Copiii pentru care matematica este pasiune

Cei mai buni 60 de elevi de gimnaziu la această materie au primit diplome de merit pentru rezultatele de la concursuri și olimpiade. Sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” a găzduit ieri un eveniment deosebit. În prezenţa inspectorilor şcolari şi a unor profesori de la Facultatea de Matematică şi Informatică, 60 de elevi din clasele V-VII, de la Centrul Judeţean de Excelenţă în Matematică, au fost premiaţi pentru rezultatele lor. Cei mai buni dintre cei mai buni matematicieni au fost răsplătiţi de profesori cu diplome de merit şi aprecieri pe care le merită din plin. La fiecare nivel de studiu s-a acordat câte un premiu I, II şi III, iar apoi au urmat menţiunile. Pentru toți aceşti copii matematica este o bună prietenă, pe care oricând le face plăcere să o revadă şi să stea în preajma ei cât mai mult timp. Culegerea de probleme, o cunoscută pentru performeri „Matematica este materia care mă face să mă simt special. Mi-a oferit lucruri frumoase de-a lungul acestor ani de studiu. M-am ataşat chiar şi emoţional de ea. În timpul liber îmi iau culegerea şi lucrez. Centrul de excelenţă ne oferă lucruri interesante, au venit profesori cu metode noi. Eu nu muncesc pentru un premiu, muncesc pentru mine. Aceste premii vin ca un rezultat al muncii mele. În afară de matematică îmi mai plac româna, chimia şi fizica”, ne-a spus Adelin Stanca, elev în clasa a VII-a la Şcoala „D. Cantemir”, ocupant al primului loc la această competiţie. Maria Teacă, de la Liceul „Ovidius”, deşi este doar în clasa a VI-a, este deja hotărâtă cu privire la facultatea pe care ar dori să o urmeze şi aceasta este, bineînţeles, Facultatea de Matematică. Cercul de excelenţă, mereu o provocare în atingerea performanţei Maria a obţinut la Cercul de excelenţă premiul al II-lea. Tot pe poziţia a doua a clasamentului s-a situat şi Radu Puşcaşu, de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” care a muncit mult pentru a ajunge sus şi pentru acest lucru şi-a făcut conştiincios toate temele şi a răspuns mereu la clasă. „Matematica mi se pare totuşi dificilă pentru că tot timpul există feluri diferite de probleme. Am început să o desluşesc în cei trei ani de gimnaziu. La Cercul de excelenţă am învăţat lucruri noi, care la clasă nu se predau, şi m-au ajutat destul de mult”, declară Radu. Pe mezinul din clasa a V-a, Dorian Balagiu, de la Colegiul Naţional Pedagogic, care a obţinut premiul I, matematica nu îl plictiseşte deloc. „Am luat locul I la Cercul de excelenţă. A fost dificil pentru că a trebuit să lucrez foarte mult acasă şi să răspund în clasă. Acord destul de mult timp pentru matematică, dar am timp şi de joacă. Exersez cât este nevoie în timpul liber. Matematica este foarte importantă dacă vrei să urmezi o facultate bună sau să ai o meserie bună”, a menţionat micul matematician. Inspectorul de matematică, Daniela Bălănescu, a precizat că în 2018 la Alba Iulia va fi organizată olimpiada internaţională de matematică, încă un prilej pentru elevii constănţeni de a aduce oraşului premii. „Am vrut să selectăm cei mai buni copii. Judeţul Constanţa are o pepinieră foarte bună, are profesori care pot pregăti vârfurile astfel încât să obţinem premii bune. Şi din această idee a pornit voluntariatul. Greu, ca orice început. Am cooptat colegii cei mai buni, cu rezultate la casă”, a spus prof. Bălănescu. Premianţii constănţeni sunt participanţi la diferite concursuri şi olimpiade. „Matematica este materia care mă face să mă simt special. M-am ataşat chiar şi emoţional de ea. În timpul liber îmi iau culegerea şi lucrez. Eu nu muncesc pentru un premiu, muncesc pentru mine”. Adelin Stanca, elev în clasa a VII-a la Şcoala „D. Cantemir”.

Sursa: Romanialibera.ro

Ministerul Tineretului: 60.000 de locuri libere, în taberele de vară

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) are pentru vacanţa de vară aproape 60.000 de locuri în 60 de tabere, iar olimpicii naţionali şi internaţionali şi copiii instituţionalizaţi beneficiază de gratuitate, informează Mediafax. Taberele de odihnă ale MTS sunt accesibile oricui, la tarife cuprinse între 65 şi 80 de lei, la care se adaugă preţul transportului. În taberele sociale destinate copiii instituţionalizaţi pot fi înscrişi 4.600 de doritori, iar în taberele pentru copiii cu dizabilităţi pot participa până la 1.600 de persoane. Tabăra Olimpicilor, unde sunt aşteptaţi 400 de câştigători ai concursurilor naţionale şi internaţionale, este gratuită, fiind organizată, timp de o săptămână, la mare. Ţinând cont că 2014 este Anul Brâncoveanu, în luna august va fi organizată Tabăra Brâncoveanu, la care participarea este gratuită. Totodată, vor fi organizate peste 50 de tabere naţionale şi tematice pe domenii ca jurnalism, antreprenoriat, speologie, pictură, tehnici de supravieţuire. Potrivit MTS, de buna desfăşurare a programelor, dar şi de siguranţa copiilor se vor ocupa personalul din tabere şi însoţitorii de grup. Direcţia Tabere şi Agrement a efectuat, în perioada aprilie-mai, un control amplu în toate taberele din subordine. Au fost verificate, respectarea normelor igienico-sanitare, atât pentru spaţiile de cazare, cât şi pentru cele de servire a mesei, în acest moment totul fiind pregătit pentru vacanţa de vară. MTS are disponibile câte 6.000 de locuri pe serie, iar acolo unde nu sunt ocupate toate spaţiile pot fi cazate şi famiile copiilor sau tinerilor deja înscrişi.

Sursa: Romanialibera.ro

Numărul copiilor din mediul rural care nu merg la școală a crescut

Numărul de familii din mediul rural care recunosc că au cel puţin un copil care a abandonat şcoala a ajuns la 2,3 la sută,arată un studiu prezentat, miercuri, de organizația World Vision România, citat de Mediafax. Datele prezentate anterior de Ministerul Educației arătau că doar în 1,6% din familiile din rural aveau copii care nu mai mergeau la școală. „Motivele principale de abandon şcolar, relatate de elevi şi în mare parte confirmate de părinţi, sunt cele legate de lipsa resurselor materiale (45 la sută) şi rezultatele şcolare slabe (37 la sută). Important de observat este faptul că 22 la sută dintre copiii din mediul rural se simt obosiţi pentru că muncesc înainte sau după şcoală. În acest context se observă o uşoară scădere a numărului părinţilor care ar recomanda copiilor să-şi continue studiile după opt clase (83,8 la sută în 2014 vs. 85,2 la sută în 2012)”, se arată în studiul citat. Dintre copiii de şase ani, 37 la sută nu erau încă la şcoală la momentul studiului, ceea ce poate însemna că parte dintre ei se aflau încă în grupa mare la grădiniţă şi nu erau înscrişi încă în clasa pregătitoare, la şcoală. De asemenea, conform aceleiaşi cercetări, 24 la sută dintre copiii de trei ani, 11 la sută dintre cei de patru ani şi opt la sută dintre copiii de cinci ani nu erau la grădiniţă. „În ceea ce priveşte frecventarea grădiniţei, în 1,8 la sută dintre gospodării au fost înregistrate cazuri în care unul dintre copiii care au acum şapte ani sau mai mulţi nu a mers deloc la grădiniţă. Motivele nefrecventării au fost, conform părinţilor, următoarele: lipsa banilor pentru haine, lipsa unei grădiniţe în sat, motive medicale, faptul că au avut cu cine să stea acasă, lipsa unei persoane care să poată duce copilul la grădiniţă, respectiv refuzul de a înscrie copilul la grădiniţă”, se mai arată în studiu. Durata medie de deplasare de acasă la locul unde învaţă copiii este de aproximativ 35 de minute, iar jumătate dintre copii au nevoie de mai mult de o jumătate de oră zilnic pentru a parcurge drumul de acasă la grădiniţă sau şcoală şi înapoi, iar pentru jumătate din aceştia, timpul zilnic de care au nevoie pentru aceste deplasări este mai scurt de 30 de minute. Studiul mai arată că 26,8 la sută dintre familii au fost, în ultimul an, în situaţia de a cumpăra mai puţine rechizite sau cărţi pentru copii, faţă de 29 la sută în 2012, 61 la sută dintre cei care au recurs la alocarea unui buget mai mic pentru rechizite şi materiale şcolare se regăsesc între respondenţii care spun că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar. Aproximativ 30 la sută dintre părinţii care au fost nevoiţi să diminueze cheltuielile pentru rechizite provin din familii în care banii abia ajung de la o lună la alta. „Cu toate acestea, 62,7 la sută dintre familii resping această direcţie de restrângere a cheltuielilor sau o consideră neaplicabilă”, se mai arată în studiu. Examinând şi răspunsurile copiilor, rezultă că 77 la sută declară că au întotdeauna necesarul de rechizite şi cărţi pentru şcoală asigurat, 20 la sută beneficiază doar uneori de materialele şcolare de care au nevoie, în timp ce 3 la sută declară că nu deţin niciodată suficiente cărţi şi rechizite pentru şcoală. „Într-un procent mult mai mic, dar care trebuie luat în considerare având în vedere implicaţiile pentru copil, 1,5 la sută dintre părinţi au recurs la retragerea de la şcoală temporar a copiilor lor, iar 1,8 la sută şi-au retras definitiv copiii de la şcoală, fiind confruntaţi cu dificultăţi material majore”, se mai arată în documentul citat. În privinţa activităţilor de timp liber (inclusiv educaţie non-formală), un sfert dintre copiii din familiile cuprinse în cercetare au fost privaţi de participarea, alături de colegii lor, la activităţile extraşcolare sau au beneficiat de rechizite mai puţine comparativ cu colegii lor. De asemenea, că există familii care s-au văzut nevoite, în ultimul an, să recurgă la trimiterea copiilor la lucru în ţară (1,4 la sută) sau în străinătate (0,5 la sută). Astfel, 45 la sută dintre adulţii care au raportat situaţii de întrerupere a şcolii în familia lor şi au explicat motivele întreruperii au indicat ca motiv lipsa posibilităţilor familiei de a acoperi cheltuielile pentru continuarea şcolarizării. În 37 la sută din cazuri, rezultatele şcolare slabe ale copiilor au constituit motivul întreruperii şcolii, în timp ce doar 18 la sută dintre situaţii acoperă o varietate de motive ale întreruperii şcolii, între care: starea de sănătate a copilului (boală sau handicap), plecarea acestuia, împreună cu părinţii, în străinătate, repetenţie şi refuzul copilului de a mai merge la şcoală. „În cazuri izolate, motivele întreruperii şcolii au fost legate de căsătorie sau angrenarea copilului în diferite munci în cadrul gospodăriei familiei sau la vecini. Aproximativ jumătate dintre copiii pentru care au fost furnizate date de către părinţi îşi ajută familia la curăţenie în gospodărie, iar 32,5 la sută contribuie la îngrijirea animalelor pe care le deţine familia. Circa 12 la sută dintre copii oferă sprijin la îngrijirea altor membri ai familiei. Un procent mult mai mic (3,3 la sută) dintre copii lucrează în gospodăriile vecinilor sau în cele ale altor consăteni”, se mai arată în studiu. Autorii mai notează că sunt şi părinţi care recunosc că utilizează munca copiilor lor pentru activităţi în agricultură şi că, uneori, copiii lor mai mari lipsesc de la şcoală primăvara în timpul campaniilor agricole. Chestionarul despre bunăstarea copiilor a fost aplicat unui număr de 2.990 de copii şi tineri de 7-18 ani, marja maximă de eroare pentru un nivel de încredere de 95 la sută fiind sub 2,5 la sută.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

Studenții din căminul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, percheziționați de procurori

O acțiune de proporții a procurorilor DIICOT a avut loc miercuri dimineață în campusul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, dar și în alte locații din Ploiești, București și Constanța, într-un dosar privind traficul și consumul de droguri. Anchetatorii au în vizor mai multe persoane, între care și străini. Potrivit datelor furnizate de șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Ploiești, Ionuț Botnaru, procurorii care au făcut ancheta în acest dosar au identificat, până în prezent, aproximativ 60 de persoane, atât cetățeni români, cât și străini, veniți la studii la Universitatea din Ploiești care se ocupau de traficul și consumul de stupefiante. Ancheta DIICOT vizează opt traficanți, între care șapte români și un cetățean din Gabon, dar și peste 50 de consumatori, cetățeni români și cetățeni din Gabon, Republica Moldova, Azerbaidgean, Turkmenistan, Turcia și Angola. Cinci dintre cele nouă percheziții au avut loc în căminele universității din Ploiești, iar celelalte patru au fost descinderi la domiciliile unor suspecți, dintre care două la Constanța și câte una la București și în municipiul Ploiești. La domiciliul percheziționat în București a fost descoperită o cultură indoor de canabis, iar la celelalte percheziții anchetatorii au descoperit câteva zeci de grame de droguri de risc. Procurorii au 60 de mandate de aducere, o parte dintre suspecții ridicați în urma descinderii fiind conduși la sediul DIICOT Ploiești, unde au început audierile în acest dosar în care cercetările continuă.

Sursa: Curentul.ro

România-i doctorat, oare cine-a plagiat? GÂNDUL CERE PUBLICAREA ONLINE A CELOR 33.000 DE TEZE DE DOCTORAT şi verificarea lor cu softul ANTI-COPY/PASTE

Dacă ar fi să aduni la un loc toţi românii cu titlul academic de doctor, ai putea face un oraşel de mărimea Zărneştiului. Iar dacă ai lua în calcul şi locul de muncă, acesta ar putea avea un miniguvern, căci jumătate dintre actualii miniştrii au în CV un doctorat, şi un miniparlament, ţinând cont de faptul că unul din cinci senatori şi deputaţi şi-au dus până aici traseul academic. În total, potrivit datelor Gândul aproape 33.000 de români au obţinut doctoratul, de 22 de ori mai mulţi decât în urmă cu 25 de ani. Câte dintre acestea sunt plagiate? În acest moment, nimeni nu poate da un răspuns exact. Ministerul Educaţiei a alocat trei milioane de euro pentru un soft antiplagiat, însă acesta ar putea fi funcţional, cel mai probabil, de la anul. Universitatea Bucureşti are un soft, dar îl foloseşte prin sondaj. La Iaşi, doar două facultăţi au un sistem de detectare a fraudei academice. Fără a generaliza, plagiatul este o realitate, necontrolabilă în acest moment, în spaţiul universitar din România, unde chiar prim-ministrul Victor Ponta a primit două verdicte în acest sens de la comisii academice, invalidate însă de una politică. Şi surprizele continuă, în condiţiile în care doctoratul a devenit un fel de „must have” printre politicieni. Ultima dovadă, Adrian Duicu, doctor în ştiinţe militare, în a cărui lucrare, Gândul a demonstrat că există mari părţi plagiate. În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că accesul la lucrările de doctorat este extrem de greoi, pentru o mai mare transparenţă şi grad mai ridicat de detectare a fraudei academice, Gândul solicită publicarea online, pe site-urile universităţilor, a tuturor lucrărilor de doctorat. După cum am mai spus, demersul Gândul nu are în vedere o generalizare, ci o curăţare a mediului academic din România, astfel încât asupra celor care au muncit cinstit să nu planeze nicio urmă de îndoială. Alăturaţi-vă solicitării Gândul pentru a le da înapoi românilor care au muncit cu mintea lor pentru titlurile universitare prezumţia de cinste. De sus până jos, doctoratele sunt o modă printre politicieni. Titlurile academice se regăsesc în CV-urile unuia din cinci parlamentari şi unuia din doi miniştri şi nu le lipsesc nici celor din eşalonul de putere din teritoriu. Plagiatul nu este însă o excepţie care vine odată cu demnitatea. Două comisii universitare au vertificat plagiatul în lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta, care însă a rămas cu titlul de doctor ca urmare a deciziei comisiei de sub tutela Ministerului Educaţiei, în care influenţa politică şi-a spus cuvântul. Ioan Mang, ministru al Educaţiei în guvernul Ponta I, a demisionat după opt zile de la instalare după ce s-a descoperit că a copiat o lucrare cuvânt cu cuvânt. Ştefania Duminică, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, a fost demisă în februarie acest an după ce s-a demonstrat că lucrarea de disertaţie este un „plagiat integral”.

Sursa: Gandul.info

Admitere 2014 la SNSPA: condiţii de admitere, subiecte posibile şi număr de locuri

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) este una dintre universităţile cele mai căutate de absolvenţii de liceu sau de cei care doresc să-şi aprofundeze studiile, iar aceasta în condiţiile în care la toate programele de studii accesul este posibil doar prin examen de admitere.  Condiţiile de admitere şi subiectele posibile La SNSPA, condiţiile de admitere au rămas aceleaşi ca cele de anul trecut. La ciclul de studii universitare de licenţă, forma de învăţământ cu frecvenţă (IF), admiterea se face pe baza unui examen scris. Pentru a permite candidatului să-şi identifice nivelul de cunoştinţe, astfel încât să-şi poata defini o strategie de pregătire cât mai realistă, în timpul care i-a mai rămas până la examen, cele mai multe dintre facultăţile SNSPA au anunţat din timp lista de posibile subiecte şi întrebări de concurs, astfel încât candidaţii să fie bine pregătiţi pentru admitere. Facultatea de Administraţie Publică Înscrierea candidaţilor: 14-19 iulie 2014 Proba de concurs: 22 iulie 2014 Examenul de admitere constă în susţinerea unei probe scrise (examen tip grilă, 30 de întrebări, o varianta de răspuns corectă) la una dintre urmatoarele discipline, la alegere: Economie, Geografie, Istoria romanilor, Limba romana sau Limba engleza. Media examenului de admitere se calculează astfel: 80% din nota obţinută la proba scrisa + 20% din media obtinută la examenul de bacalaureat. Facultatea de Administraţie Publică a pus la dispoziţia tuturor celor care vor susţine examenul de admitere o listă de întrebari de concurs, pentru fiecare disciplină. Dintre toate aceste întrebări, vor fi alese 30 pentru examenul grilă susţinut de candidaţi pe 22 iulie 2014. Subiectele valabile pentru concursul de admitere sesiunea iulie 2014 pot fi descărcate de aici. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice Înscrierea candidaţilor: 14-18 iulie 2014 Proba de concurs: 20 iulie 2014 Concursul de admitere pentru specializările Comunicare şi relaţii publice şi Publicitate are loc simultan şi constă într-o singură probă scrisă, la alegerea candidatului, dintre următoarele discipline: Limba şi literatura română, Istorie, Psihologie, Economie, Filosofie. În aprecierea lucrării se va ţine seama de nivelul cunoştinţelor, de capacitatea de analiză, de argumentare şi interpretare, de aptitudinile de comunicare scrisă, de expresivitatea redactării, de stil şi de orizontul cultural al referinţelor critice. Propunerile de subiecte la toate disciplinele pot fi vizualizate aici. În ziua concursului de admitere se extrag 3 subiecte dintre cele 60 propuse, pentru fiecare disciplină. Facultatea de Management Înscrierea candidaţilor: 11-17 iulie 2014 Proba de concurs: 19 iulie 2014 Concursul de admitere la Facultatea de Management constă într-o probă scrisă alcătuită dintr-un test-grilă, cu întrebări sau probleme dintr-o singură disciplină, la alegerea candidatului, din: Economie, Geografie, Istoria României, Limba Engleză sau Matematică. Media examenului de admitere se calculează astfel: 65% nota obţinută la examenul grilă, 35% media de la bacalaureat. Facultatea de Management propune candidaţilor câte o sută de posibile subiecte pentru proba scrisă la fiecare dintre disciplinele de concurs. Dintre aceste subiecte, în ziua examenului, vor fi trase la sorţi câte 30 de subiecte pentru Economie, Geografie, Istoria României și Limba Engleză şi 10 pentru Matematică. Propunerile de subiecte pot fi descăcate de Facultatea de Ştiinţe Politice A doua sesiune de pretestare Înscrieri: 15 mai-8 iulie 2014 (pentru pretestarea din 10 iulie) Pretestare: 10 iulie 2014 Facultatea de Ştiinţe Politice a început selecţia candidaţilor încă din primăvară. La prima sesiune de pretestare, desfăşurată în luna aprilie 2014, candidaţii au avut ocazia să-şi evalueze cunoştinţele la disciplinele de concurs: Filosofie, Sociologie, Economie, Psihologie, Istorie sau Matematică. Cei care vor să obţină o notă mai mare, precum şi cei care acum s-au decis să susţină examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice, o pot face în cea de-a doua sesiune de pretestare, desfăşurată în luna iulie. Numărul de locuri Pentru anul universitar 2014-2015, la admiterea la studii universitare de licenţă, SNSPA scoate la concurs 800 de locuri alocate de la buget şi 280 de locuri la taxă, repartizate astfel: Facultatea de Administraţie Publică: 175 de locuri la buget şi 25 cu taxă Facultatea de Comunicare Şi Relaţii Publice: 250 de locuri la buget şi 180 cu taxă Facultatea de Management: 75 de locuri la buget şi 25 cu taxă Facultatea de Ştiinţe Politice: 300 de locuri la buget şi 50 cu Toţi cei care doresc să afle mai multe informaţii legate de admiterea la SNSPA pot accesa site-ul admitere.snspa.ro

Sursa: Romanialibera.ro