PREUNIVERSITAR

Elevii români, cei mai buni la chimie. România a ocupat locul I pe echipe la Olimpiada Internaţională de Chimie

Elevii români au obţinut locul I pe echipe la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. Mendeleev”, desfăşurată în Rusia. În total, elevii români au obţinut şapte medalii – cinci de aur, una de argint şi una de bronz, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la competiţie. Ţara gazdă a ocupat locul doi în cadrul competiţiei, cu trei medalii de aur, informează Ministerul Educaţiei. Cei cinci elevi medaliaţi cu aur sunt Andreea Maria Filip (clasa a XII-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Ştefan Bogdan Ivan (clasa a XII-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti), Dumitru Călugăru (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu), Andrei Iliescu (clasa a X-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Radu Costin Bîzgă-Nicolescu (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” din Piteşti). Medalia de argint a fost obţinută de Vlad-Mihai Mandric (clasa a XI-a/Colegiul Naţional„Sfântul Sava” din Bucureşti), iar medalia de bronz a fost obţinută de Gabriel Dragoş Negreanu (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ). Olimpicii români au revenit în ţară duminică, la ora 19:15, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. La ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, a 48-a din istorie, au participat 105 elevi din 16 ţări. Concursul s-a desfăşurat la Moscova, în perioada 11-17 mai. Medalie de aur şi menţiune la Olimpiada Internaţională de Filosofie

De asemenea, doi elevi, de la două colegii din ţară, au obţinut rezultate foarte bune la Olimpiada Internaţională de Filosofie, desfăşurată în Lituania, la Vilnius. Elevii au obţinut o medalie de aur şi o menţiune. Medalia de aur a fost câştigată de Dan Cristian Vulpe, elev la Colegiul Naţional Silvania din Zalău (judeţul Sălaj), iar menţiunea i-a fost acordată lui Petru Cosmin Vraciu, de la Colegiul Naţional Decebal din Deva. „Concursul din acest an, dedicat filosofului Emmanuel Levinas, a reunit 90 de participanţi din 41 de state. Conform regulamentului competiţiei, ţara organizatoare poate înscrie în concurs zece elevi, celelalte state având dreptul la câte doi”, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei.

Sursa: Adevarul.ro

BACALAUREAT 2014 Luni începe Bacalaureatul olimpicilor

Aproximativ 160 de olimpici şi sportivi care participă la competiţii internaţionale vor susţine, începând de luni şi până pe 29 mai, la Ploieşti, Bacalaureatul special. Prima probă este cea de verificare a competenţelor de comunicare în limba română. Aproximativ 160 de olimpici şi sportivi care participă la competiţii internaţionale în iulie, când este programat Bacalaureatul clasic, vor susţine în perioada 19-29 mai, la Ploieşti, sesiunea specială a Bacalaureatului. Este pentru al doilea an, consecutiv, când BAC-ul olimpicilor este organizat la Ploieşti Ministerul Educaţiei a publicat listele cu olimpicii care vor susţine examenul de Bacalaureat în sesiunea specială de anul acesta. În total, este vorba de 107 olimpici sportivi şi 51 de olimpici internaţionali la Chimie, Informatică, Biologie, Matematică, Fizică, Limba Rusă, Astronomie şi Astrofizică,  Geografie sau olimpici care îşi dau admiterea la universităţi din străinătate. Absolvenţii de liceu care fac parte din loturile naţionale de pregătire pentru competiţiile sportive internaţionale sunt campioni la: gimnastică aerobică, powerlifting, fotbal tenis, lupte, înot, canotaj, şah, scrimă, triatlon, judo, tenis, haltere, tir sportiv, baschet, ciclism, atletism, orientare, box, karate, schi, biatlon, handbal şi călărie. Înscrierile pentru sesiunea specială de Bac au avut loc în perioada 17-18 mai, iar probele încep pe 19 mai, cu Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei. Următoarea probă, cea de Evaluare a competenţelor digitale, are loc în perioada 21-22 mai, urmată de Evaluarea competenţelor lingvistice (23-24 mai). Candidaţii vor susţine probele scrise între 26-29 mai, după cum urmează: • 26 mai – Limba şi literatura română • 27 mai – proba obligatorie a profilului: Matematică sau istorie • 28 mai – proba la alegere a profilului (chimie, fizică, biologie, filososfie, psihologie, sociologie, economie, informatică, logică, geografie) • 29 mai  – Limba şi literatura maternă Rezultatele se vor afişa pe 29 mai până la ora 18:00, iar depunerea contestaţiilor se va face în aceeaşi zi, între orele 18:00 – 20:00, urmând ca rezultatele finale să fie publicate în data de 30 mai.   Lista initiala Elevi Olimpici Internationali pe discipline Lista Actualizata Absolventi_ex Bac_sesiune Speciala_2014_compl Poz 7 Lista Sportivi Bac Special 2014   Anul trecut, în jur de de 50% dintre candidaţi au promovat Bac-ul olimpicilor   Un număr de 105 candidaţi dintre cei 209 care au susţinut bacalaureatul în sesiunea specială, organizată în 2013, au promovat examenul, rata de promovare fiind de la 50,23%, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Cele mai multe medii obţinute, respectiv 35, au fost între 6 şi 6.99, iar alte 28 de medii au fost între 7 şi 7.99. Medii între 9 şi 9.99 au luat 24 de candidaţi, iar între 8 şi 8.99, 17 dintre absolvenţii de liceu prezenţi. La această sesiune, niciun candidat nu a promovat cu media 10, înainte de contestaţii. La sesiunea din 2013 au fost eliminaţi, pentru tentativă de fraudă, trei candidaţi. Suspiciuni de fraudă la Bac-ul olimpicilor din 2012. De 8 ori mai mulţi sportivi pe liste În 2012, sesiunea specială a bacalaureatului a generat un scandal în mediul educaţional şi sportiv, existând suspiciuni că un sfert dintre elevii care au susţinut Bacalaureatul special, dedicat olimpicilor şi sportivilor, n-aveau ce să caute pe liste, neîndeplinind condiţiile cerute de Ministerul Educaţiei. Din calculele Comitetului Olimpic Sportiv Român (COSR), cel care a sesizat neconcordanţele, doar 108 sportivi aflaţi la vârsta Bacalaureatului erau în evidenţele Centrelor Naţionale de Pregătire, iar la examen s-au prezentat 877 elevi. Scăzându-i pe cei 40 care sunt olimpici la discipline şcolare, precum matematica, fizica, chimia, rezultă că 729 elevi erau angrenaţi în pregătire sau participă chiar la concursuri internaţionale, dublu faţă de cel de anul trecut. Anchetă fără sancţiuni Federaţiile sportive au trimis direct la Ministerul Educaţiei listele fără ca acestea să fie verificate de COSR sau de Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport, foruri care puteau cunoaşte sportivii. Aşa s-a ajuns ca pe listele pe care în mod normal trebuiau să se regăsească sportivi importanţi să fie trecuţi falşi sportivi, ori reprezentanţi ai unor federaţii gen radioamatorism, karate, şah, paraşutism sau orientare sportivă, despre care nimeni nu ştie pentru ce se pregătesc în perioada BAC-ului normal. Ministrul interimar al Educaţiei de atunci, Liviu Marian Pop, a demarat o anchetă în ceea ce priveşte Bacalaureatul olimpicilor, finalizată după aproape o lună, la finele lui iunie 2012. Concluzia: au fost într-adevăr nereguli, însă acestea au apărut din cauza metodologiei deficitare, prin urmare nu s-a aplicat nicio sancţiune. Sesiunea specială a bacalaureatului a avut, în 2011, aproximativ 600 de candidaţi şi o rată de promovare de 99%, faţă de 35%, în 2012.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE LICEU 2014 Părinţii şi elevii, atraşi tot de liceele teoretice

Ştiinţele Naturii şi Mate-Info rămân cele mai căutate specializări la liceu, în timp ce liceele tehnologice şi şcolile profesionale au atras puţini vizitatori la Târgul „Oferta Educaţională“ din Capitală, care a avut loc la sfârşitul săptămânii. Duminică, în ultima zi a târgului liceelor din Bucureşti, un eveniment organizat de Inspectoratul Şcolar şi de Primărie în fiecare an, standurile liceelor teoretice, şi mai ales ale celor din Top 10, au fost luate cu asalt de elevi şi părinţi, încolonaţi la rând pentru a primi informaţii chiar de la liceeni. Deşi cei mai mulţi vizitatori nu aveau opţiunile foarte clare, cel mai des au întrebat de locurile disponibile şi despre ultimele medii de admitere la specializările Ştiinţele Naturii, Matematică-Informatică sau Filologie-Bilingv, dar şi despre atmosfera din liceu. „Au venit cei care au medii mari şi se gândesc dacă să aleagă «Vianu» sau «Mihai Viteazul», au fost mai mult părinţi, dar şi elevi, inclusiv de clasa a VII-a, interesaţi de Mate-Info. Au întrebat de medii, dar şi de activităţile extraşcolare, iar elevii au vrut să ştie cum sunt profesorii, atmosfera“, povesteşte Ioan Budea, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“, instituţie pe locul 3 în Capitală. Liceenii de la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, primul în top, spun că zilnic au stat de vorbă cu 80-100 de elevi şi părinţi. „S-au interesat de atmosfera din liceu, activităţi, admitere. Oricum, cei cu medii mari au o listă scurtă deja, ştiu cam la ce licee ar putea intra. Acum vor să afle mai degrabă informaţii din interior“, a explicat Adina Neda, elevă la „Sava“, în clasa a IX-a. Emoţii pentru Evaluarea Naţională Media din generală nu mai este însă un indicator foarte clar în alegerea liceului, spun părinţii, care se tem acum de examenul de la finalul clasei a VIII-a. „Au schimbat sistemul, iar Evaluarea Naţională va fi 75%, nu 50% din media de admitere la liceu, aşa că nu ne putem baza pe notele din şcoală şi să ne ducem la «Sava». De exemplu, ne uităm la «Lazăr», «Spiru Haret» sau «Matei Basarab», pe Ştiinţe Sociale“, spune mama unei eleve cu medii de 9,90. „Noi vrem la Ştiinţele Naturii, fata vrea să meargă mai departe către Stomatologie, cred că vom găsi un liceu bun cu media 9,60“, spune cu speranţă mama Laurei, o elevă de clasa a VIII-a din Chişinău, recent mutată în Bucureşti. Un interes crescut a fost şi în jurul liceelor bilingve. Este vorba despre Colegiul „George Coşbuc”, dar şi ”Cervantes” sau liceul german ”Ita Wegman”, mai atractiv decât ”Goethe”, dacă judecăm după numărul de vizitatori. Interes scăzut pentru liceele tehnologice Nu acelaşi interes s-a văzut la liceele tehnologice, unde standurile abia aveau doi-trei vizitatori, ceva mai mulţi oameni fiind atraşi de Liceul UCECOM. Elevele de la Coafură au adus la standul liceului un minisalon şi au oferit demonstraţii celor prezenţi. Din acest an, absolvenţii de clasa a VIII-a pot merge la şcoala profesională după Capacitate. Elementul de noutate nu le-a trezit însă interesul copiilor. „Au venit câţiva să întrebe de oferta de la Profesională, noi avem 28 de locuri la specializarea zugrav, vopsitor, ipsosar, tapetar, precum şi parteneriate cu o serie de firme. Şi la liceu avem specializări noi: Ştiinţele Naturii, Gastronomie şi Hoteluri, bilingv chiar, cu certificat de engleză şi franceză“, explică Veronica Cîrlugea, profesoară la Liceul Tehnologic „Mihai Bravu“ din Capitală. Profesionala, văzută ca supapă a elevilor slabi Cîrlugea este de părere că introducerea posibilităţii de a urma şcoala profesională din clasa a IX-a şi nu din a X-a este o măsură bună, pentru că, spun ea, astfel la liceu vor ajunge elevi mai bine pregătiţi. „Veneau la noi elevi cu media 3,30, pe ei nu aveam cum să-i pregătim în aşa fel încât să ia Bacalaureatul şi de aici rate mici de promovare. Aceşti elevi se vor putea duce de acum la şcoala profesională, care înseamnă pentru ei o meserie“, explică profesoara de Electromecanică. Puţini elevi s-au arătat interesaţi şi de oferta Liceului Tehnologic „Elie Radu”, din zona Vitan, deşi este singurul care oferă atestat de instructor sportiv, spun reprezentanţii instituţiei. „Cu acest certificat, se pot angaja să lucreze şi să urmeze alte cursuri la seral, chiar i-ar ajuta pe tineri. Cei care au venit să întrebe, în jur de 10 persoane, s-au arătat interesaţi mai degrabă de specializările Tehnician în construcţii şi lucrări publice şi de cel de Tehnician în administraţie”, a explicat profesoara de desen tehnic Marta Dumitraşcu. Calendarul admiterii la liceu 2014 • 1-7 mai: publicarea şi transmiterea broşurilor de admitere la liceu 2014 • 26-27 mai: înscrierea pentru susţinerea probelor de aptitudini/limbă modernă • 28-30 mai: susţinerea acestor probe • 4 iulie: afişarea mediilor de admitere ale elevilor şi a ierarhiei pe judeţ • 4-8 iulie: completarea de către elevi şi părinţi a opţiunilor (liceelor dorite) în fişele de admitere • 15 iulie: repartizarea computerizată de către Ministerul Educaţiei – etapa I • 16 iulie: afişarea rezultatelor repartizării computerizate la şcoli, licee şi online (admitere.edu.ro) • 17-25 iulie: depunerea dosarelor de înscriere la licee.

Sursa: Adevarul.ro

O medalie de aur şi o menţiune pentru România la Olimpiada de Filosofie

Cei doi elevi, de la două colegii din ţară, care au reprezentat România la ediţia de anul acesta a Olimpiadei Internaţionale de Filosofie, desfăşurată în Lituania, la Vilnius, au obţinut o medalie de aur şi o menţiune, potrivit Ministerului Educaţiei. Medalia de aur a fost câştigată de Dan Cristian Vulpe, elev la Colegiul Naţional Silvania din Zalău (judeţul Sălaj), iar menţiunea i-a fost acordată lui Petru Cosmin Vraciu, de la Colegiul Naţional Decebal din Deva. „Concursul din acest an, dedicat filosofului Emmanuel Levinas, a reunit 90 de participanţi din 41 de state. Conform regulamentului competiţiei, ţara organizatoare poate înscrie în concurs zece elevi, celelalte state având dreptul la câte doi”, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei. Olimpiada Internaţională de Filosofie a avut prima ediţie în 1993, la iniţiativa unui grup de profesori din Bulgaria, Germania, Polonia, România, Turcia şi Ungaria, şi este oficial recunoscută de UNESCO. România a participat la toate cele 21 de ediţii de până acum şi a găzduit, la Braşov, ediţia din 1998 şi la Iaşi pe cea din 2008, mai spun reprezentanţii ministerului. Rezultat impresionant la Chimie De asemenea, elevii români au realizat cea mai bună performanţă din istoria participării ţării noastre la Olimpiada Internaţională de Chimie, a mai anunţat duminică ministerul. Elevii români au obţinut cinci medalii de aur, o medalie de argint, o medalie de bronz şi locul I pe echipe la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. Mendeleev”, desfăşurată în Federaţia Rusă.

Sursa: Adevarul.ro

Maraton pentru elementul-lipsă din şcoli: dezvoltarea personală

La 22 de ani, cel mai tânăr speaker profesionist din România, Paul Ardeleanu, a ales să alerge în 50 de oraşe din ţară ca să promoveze introducerea în şcoli a unui curs opţional de dezvoltare personală, care i-a schimbat viaţa la 15 ani. În timp ce oficialii Ministerului Educaţiei anunţă schimbări de programă în şcoala românească, începute de la primele clase, un tânăr de 22 de ani aleargă 50 de zile, în 50 de oraşe distincte din România, de pe 1 mai până pe 19 iunie, pentru a promova dezvoltarea personală, ca opţional în şcoli. Paul Ardeleanu, considerat cel mai tânăr speaker profesionist din România şi ambasadorul elevilor supradotaţi, va susţine în total 50 de seminarii adresate elevilor, liceenilor şi studenţilor, dar şi dascălilor şi directorilor. Vrea să le arate cum poate un astfel de curs să le schimbe viaţa şi traiectoria tinerilor, într-o vreme în care noile generaţii se declară mai ales derutate: nu ştiu ce să aleagă din ce învaţă la şcoală, dacă îi ajută la ceva sau încotro s-o apuce. Deşi este de părere că dezvoltarea personală ar trebui să înceapă încă de la grădiniţă, Ardeleanu spune că, deocamdată, prin acest proiect îi vizează pe elevii de clasa a XI-a şi a XII-a şi pe studenţi, „pentru că ei sunt cei mai receptivi la acest mesaj şi sunt şi în acea perioadă a căutărilor“. „Am observat din prezentările de până acum că mulţi tineri se raportează la materiile de la şcoală. Dacă sunt buni la matematică, într-acolo trebuie să meargă, nu au o paletă largă de opţiuni, sunt închistaţi în lumea aceea micuţă în care trăiesc. Eu predau cinci exemple simple – responsabilitate, stabilirea de obiective, să faci alegeri simple şi corecte (să-ţi faci temele, să citeşti, de exemplu), să te educi pe tine însuţi şi să acţionezi în direcţia obiectivelor tale personale. Sunt lucruri simple. Dar sunt uimit când vin tinerii la mine şi îmi spun că nu au mai auzit aşa ceva până acum şi că le-a schimbat perspectiva, că a fost ziua schimbării pentru ei“, a explicat tânărul primele reacţii la nouatea discursurilor inspiraţionale, la Adevărul Live. Alternativa la jocurile pe calculator Pentru el, schimbarea s-a produs la 15 ani, când a abandonat jocul pe calculator „Counter Strike“, care îi ocupa timpul liber fără mare folos, şi a citit cărţile din care a aflat cum să se descopere: ce îi place, la ce se pricepe cel mai bine şi cum să se potenţeze. „Atunci e vârsta potrivită, la 15-16 ani, când începi să cauţi, când ai întrebări şi cauţi răspunsuri în jurul tău, în toate mediile. Dacă mesajul vine la momentul potrivit, schimbăm direcţia. Însă nu poţi să faci minuni peste noapte. Nu se întâmplă nimic a doua zi dacă la 15 ani iei contact cu primele informaţii despre dezvoltarea personală, dar se întâmplă minuni după 7 ani, pentru că se schimbă direcţia. Schimbarea acelei direcţii înseamnă să te duci către ceea ce îţi doreşti cu adevărat“, a spus Ardeleanu. Paul Olteanu (26 de ani), specialist în comunicare publică, el însuşi un „produs“ al educaţiei alternative, descoperită tot la 15 ani, între jocurile de calculator şi pasiunea pentru volei, spune că un astfel de curs despre dezvoltarea personală „ar fi cel mai util pe care l-am putea avea în şcoală“. „Momentul când am descoperit educaţia nonformală mi-a schimbat viaţa. Ce făceam la şcoală mie mi se părea foarte neinteresant. Nu cred că din pricina curriculumului, a materiilor, ci din cauza felului în care învăţam. În clasa a X-a a intrat la noi primul trainer pe care l-am cunoscut. Asta se întâmpla în 2005-2006 şi am aflat despre Liderii Mileniului 3. Când am mers la acele cursuri, am fost teleportat într-o lume foarte relevantă pentru mine, în care învăţam să comunicăm unii cu alţii pe bune, învăţam inteligenţă emoţională, lucruri care sunt acum cap de listă dacă ne uităm la ce e valoros profesional“. Mai exact, explică Olteanu, „capacitatea de a comunica în echipă şi în afara echipei, de a rezona cu oamenii din echipă şi de a te adapta comportamentelor şi culturilor diferite“. Generaţii noi, credinţe noi Cornelia Constantinescu (32 de ani), life coach, mamă de gemene, pe care a decis să le crească acasă şi nu în sistemul clasic de învăţământ, spune, pe scurt, că „dezvoltarea personală ne dă libertate“. „Până la 7 ani, preluăm informaţiile. De la 7 ani în sus, începem să judecăm. Judecăm, reluând din urmă toate credinţele din subconştient. Aşa că, pentru mine, dezvoltarea personală trebuie să înceapă din burta mamei. Văd la cele două fete ale mele ce înseamnă că eu am lucrat cu mine când eram însărcinată cu ele. Noi, ca părinţi, trebuie să le oferim acest dar copiilor, să nu crească exact cu toate credinţele pe care le-am învăţat noi şi, în acelaşi timp, şi noi trebuie să-i ascultăm“, a explicat Constantinescu. Mai mult, un astfel de curs, care trebuie să fie foarte practic, nu teoretic, ar putea să creeze noi generaţii de antreprenori. „În şcoală nu învăţăm educaţie financiară, nu învăţăm legile banilor. Mulţi oameni se aşteaptă să aibă bani ca să-şi facă o afacere. Ca să-ţi faci o afacere nu trebuie să ai bani, trebuie să cunoşti legile şi să ştii cum funcţionează. Dacă am lua toţi oamenii de pe pământ şi să le dăm tuturor o sumă egală, în trei luni cei care erau bogaţi vor avea bani în conti¬nuare, iar cei care nu aveau îi vor pierde, pentru că noi nu ştim ce să facem cu banii şi pentru asta trebuie să ne pregătim“, susţine Mircea Brânzei (30 de ani), antreprenor şi fondatorul primei televiziuni online dedicate dezvoltării personale. Schimbarea vine din clasă În lipsa unei iniţiative de la Ministerul Educaţiei de a introduce un astfel de curs opţional despre dezvoltarea personală, el poate fi solicitat separat de fiecare instituţie unde există elevi şi părinţi doritori, urmând a fi aprobat de inspectoratul şcolar. Din păcate, spune profesorul Ştefan Vlaston, birocraţia e mare, e nevoie de curriculă, plan de predare şi de profesori avizaţi. Mai mult, explică acesta, oficialii nu şi-au respectat promisiunea de a creşte ponderea opţionalelor în orar, iar la clasele primare elevii au cel mult o astfel de oră pe săptămână. Printre cele mai noi opţionale aprobate de minister se numără „Educaţie pentru societate“, „Filosofie pentru copii“ şi „Educaţie financiară“, iar de anul viitor elevii vor putea studia şahul la clasele I şi a II-a. Model total diferit de şcoala veche Introducerea unui curs opţional de dezvoltare personală în şcolile din România ar însemna altceva decât ceea ce se predă acum în sistemul clasic de învăţământ şi oricum schimbarea este aşteptată de specialişti de la elev la autorităţi, nu invers. „Un organism îl schimbi de la celulă. Celula din sistemul de educaţie din România este elevul. Elevul va cere dezvoltarea personală de la profesori, de la sistem, dacă i-o oferi înainte. Vor veni de la celule schimbările. Cursurile acestea trebuie să fie practice, tinerii să comunice, să vină să-şi împărtăşească din experienţe, să înveţe de la mentori ce înseamnă branding-ul personal, cât de important e profilul pe care şi-l fac online, să înveţe de la oameni care sunt antreprenori, prin lucruri practice, simple, nu cu teorii“, explică Paul Ardeleanu. Paul Olteanu spune însă că mai e o celulă la baza acestei schimbări: părinţii şi profesorii, formatorii de opinie ai copiilor. „Cert este că nu există nicio şansă ca la un curs de dezvoltare personală elevii să înveţe lucruri măcar similare cu ce fac la orele de curs“, adaugă specialistul în comunicare publică. Cursuri „de Wikipedia“ „Toate orele de curs din şcoală sunt despre conţinut, e cursul de Wikipedia în care trebuie să înveţe pe dinafară lucruri pe care le găseşti peste tot în lumea în care trăim. La cursurile de dezvoltare personală sunt doi piloni. Unul de dezvoltare emoţională şi al doilea e cel legat de obiceiuri şi abilităţi: capacitatea de a lua decizii, de a te simţi mândru şi încrezător în ceea ce ai făcut. 90% dintre elevi trăiesc la şcoală experienţe emoţionale foarte proaste, sunt persecutaţi nu numai în clasă, pentru că nu şi-au făcut tema, dar şi acasă, pentru aceleaşi motive“, explică Olteanu, un susţinător al modelului finlandez, unde până la vârsta de 16 ani nu există note, „deci nu poţi să fii mai prost decât cineva“. Mai mult, şcoala clasică nu-i învaţă pe elevi să lucreze în echipă, ci să fie mereu în competiţie, şi nici cum să rezolve problemele ca-n viaţa reală, unde nu există o soluţie unică.

Sursa: Adevarul.ro

Pricopie: Decalajul de performanţă a copiilor, cea mai mare problemă a sistemului de învăţământ, alături de infrastructura şcolară

Cea mai mare problemă din sistemul educaţional românesc este decalajul de performanţă al copiilor, iar o soluţie ar fi învăţământul obligatoriu de la vârste cât mai mici, apropo de coborârea vârstei de şcolarizare la trei ani, a declarat vineri, la Tulcea, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, potrivit Agerpres. Acesta a mai anunţat că nu se vor face schimbări la Bac şi a promis investiţii masive în şcoli şi mai multe microbuze. „Cea mai mare problemă din sector este decalajul de performanţă al copiilor, decalajul de opţiune pentru copiii din mediul rural şi cei din mediul urban, pentru cei care provin din familii mai educate şi înstărite şi cei care provin din familii mai puţin educate şi mai puţin înstărite’, a afirmat ministrul Pricopie. Conform acestuia, existenţa problemei a fost confirmată de un studiu care a arătat că în România pot fi diferenţe de până la un an şi jumătate între copiii de clasa a IV-a, evidenţiată chiar printr-o experienţă personală, datând din perioada în care, după ce a fost „fruntaş” la şcoala din satul natal, era să ajungă „codaş” la liceul din oraş, a povestit ministrul. Şcoală de la 3 ani, soluţia oficialilor „Am concurat timp de un an cu colegi care ştiau mai bine matematică, geografie şi nu numai pentru a-mi recâştiga poziţia. Alţi copii din mediul rural nici măcar nu pot ajunge să concureze, iar aceste lucruri se pot rezolva prin introducerea obligativităţii intrării într-un sistem formal de educaţie de la vârsta de 5 ani. Apoi, vom micşora această vârstă treptat, până la 3 ani, pentru că acest decalaj se face simţit încă din primii ani de şcoală. Un copil de trei ani nu realizează că tatăl său este analfabet spre deosebire de tatăl colegului său care este profesor universitar”, a afirmat Remus Pricopie. El a precizat că această problemă nu poate fi rezolvată în momentul de faţă din cauza lipsei infrastructurii. „Din acest motiv, premierul şi vicepremierul au decis transferarea a 240 de milioane de euro de la Programul de Transporturi şi Mediu pentru finalizarea a 1.400 de obiective începute şi neterminate”, a explicat oficialul vineri la Tulcea. În total, România va putea accesa, până în 2020, peste 800 de milioane de euro pentru infrastructura din învăţământ, a spus acesta. 600 de microbuze noi în iunie ”Sunt multe lucruri care trebuie corectate în orizontul financiar 2014-2020, lucruri pe care nu le putem face singuri, iar Guvernul Ponta a solicitat o mai bună planificare a fondurilor structurale pentru sectorul educaţiei şi o axă distinctă pentru sistemul educaţional, care va conţine o sumă de 600 de milioane de euro, pe lângă cele 240 de milioane de euro şi alte milioane de euro cheltuite anterior. Vorbim, astfel, de aproximativ un miliard de euro cheltuiţi în mai puţin de opt ani şi niciodată sistemul de educaţie din România nu a avut o asemenea sumă”, a declarat ministrul Remus Pricopie. De asemenea, oficialul a reluat promisiunea că, de anul viitor, toate şcolile din România, respectiv aproape 6.000 de unităţi cu personalitate juridică, vor avea bandă largă pentru internet, 2.500 dintre acestea urmând să beneficieze de această facilitate până la începutul semestrului următor al anului curent. El a mai anunţat că, în luna iunie, Ministerul Educaţiei Naţionale va primi 600 de microbuze noi, procedurile pentru cea de-a doua licitaţie în vederea achiziţionării altor aproape 700 de mijloace de transport pentru elevi fiind demarate deja, potrivit Agerpres. Evaluări periodice, nu examene În plus, pentru a facilita accesul tuturor copiilor la sistemul de învăţământ, Guvernul a decis aplicarea unor politici integrate în sistemul educaţional, astfel încât să poată fi realizată o analiză eficientă a modului în care statul acordă diferite forme de sprijin financiar familiilor defavorizate, potrivit Agerpres. Pricopie a explicat din nou de ce consideră importante evaluările transversale ale elevilor din toate unităţile de învăţământ din România din ciclul primar şi gimnazial. ”Avem nevoie de aceste evaluări care nu sunt examene. În alte ţări, testele se fac aproape o dată la două săptămâni, dar copiii nici măcar nu ştiu că sunt teste, iar examenele nu sunt evenimente publice. Nu cred că în acest moment trebuie să aplicăm modificări substanţiale ale examenelor. Nu pentru că ar fi perfecte, ci pentru că trebuie să vedem mai întâi ce nu funcţionează”, a precizat ministrul Remus Pricopie. Fără schimbări la Bac în următorii ani Acesta a reluat ideea că, în ceea ce priveşte Bacalaureatul, nu va face schimbări, aşa cum a convenit cu premierul Victor Ponta în luna decembrie a anului 2012, invocând nevoia de ”linişte, predictibilitate şi stabilitate” în sistem. Informaţia a fost lansată şi joi, la Târgovişte. „Noi trebuie să asigurăm predictibilitate. Prin urmare, dacă luăm în discuţie schimbări pentru Bacalaureat ele trebuie să fie pentru 2017-2018, nu putem să vorbim de schimbări acum”, a declarat Remus Pricopie, potrivit Agerpres. Ministrul a explicat de asemenea că acum evaluarea este una ”superficială”, în sensul că vizează prea puţine materii şi ar propune, de exemplu, ca toată lumea să dea Bac-ul la Istorie, indiferent de profilul studiat. Aşa cum la clasa a VIII-a ar trebui evaluaţi copiii şi la o limbă străină şi IT.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO BACALAUREAT 2014 Lecţia pentru testarea competenţelor digitale: „Orice angajator va avea pretenţia să ştii să foloseşti computerul în mod corect“

Lecţiile pentru Bacalaureat 2014 din cadrul campaniei „Adevărul te meditează şi te premiază” continuă astăzi cu proba de verificare a competenţelor digitale, ce presupune testarea abilităţilor elevilor de a utiliza computerul şi internetul. George Trifan: E un subiect care nu trebuie să le ridice elevilor probleme. Este firesc ca Bacalaureatul, examenul maturităţii, să certifice şi acest lucru. Cine nu ştie acum să folosească internetul?   Subiectul 2. Elevului i se cere să calculeze radical din 2013, care nu este un număr pătrat perfect. Elevul trebuie să ştie să afişeze primnele patru zecimale. Răspunsul corect la subiectul 3 este b: cumpărarea unui aparat foto.   Navigatorul browser nu este un virus. Deci răspunsul corect la 5 este b. Sunt întrebări interesante, de bun simţ. Orice utilizator de computer le va putea rezolva fără probleme.   Pentru a rezolva subiectul 6, elevul trebuie să comute tastatura pe limba română şi să pună diacritice.   Elevii folosesc programul Excel în şcoală. Orice angajator îţi cere competenţe digitale. Chiar dacă în şcoală nu au folosit foarte mult acest program, le va prinde bine mai târziu. Orice angajator va avea pretenţia să ştii să foloseşti calculatorul în mod corect.   Această probă a examenului de BAC se poate echivala cu probele ECDL. Este aceeaşi situaţie ca echivalarea probelor la limbi străine. Foarte mulţi elevi au dat deja această probă ECDL şi vor avea o zi liberă în plus la BAC. Este un pic mai dificil să obţii diploma ECDL decât proba la BAC.   Despre exportul de creiere româneşti   Exportăm foarte mulţi informaticieni, din păcate. Încercările statului de motivare sunt modeste, iar aplicare alor lasă de dorit. La nivel internaţional, suntem în top. Ne luptăm cu SUA, cu China, state care investesc foarte mult în informatică.   Suntem foarte deficitari la categoria resursă umană: nu avem profesori calificaţi în a pregăti olimpici. Majoritatea olimpicilor care obţin rezultate notabile la olimpiada internaţională pleacă să studieze afară şi rămân acolo, pentru că primesc o ofertă de nerefuzat. De ce s-ar întoarce pe un salariu de 800 de lei? Este ruşinos.   La Facultatea de Mate-Info s-a făcut o grupă de olimpici, unde sunt selectaţi acei elevi care au obţinut rezultate notabile pe plan internaţional. Aşa au posibilitatea să continue şi ca studenţi. România se situează şi aici în top. Mulţi elevi care au reuşit rezultate bune pe plan internaţional au venit apoi să studieze la Facultatea de Informatică şi Matematică. Este un lucru bun. Am făcut lobby pentru Facultatea de Informatică şi au ales să vină aici.   Ei, ca elevi, participă la competiţiile internaţionale de studenţi. Au dreptul să reprezinte universitatea, cu condiţia de a se înscrie apoi la Universitate. Faza naţională a Olimpiadei de Informatică pentru Studenţi va avea loc sâmbătă, la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti.   Cei care sunt angajaţi în competiţii internaţionale, vor susţine BAC-ul în sesiunea specială desfăşurată la Ploieşti.   ”A programa e o artă”   Deşi nu investim foarte mult în aces lucru, avem profesori dedicaţi şi elevi foarte pricepuţi. De la un punct, elevii devin independenţi în a se impune. A programa este o artă. O deprindere care trebuie exersată. Necesită multe zile şi nopţi de lucru la probleme. E o muncă care, dacă este făcută cu cap, e încununată de succes.   Pregătirea unui olimpic de talie internaţională începe în clasa a V-a. Presupune ingeniozitate şi o gândire matematică peste medie. Marea majoritate a informaticienilor lucrează încă din timpul liceului şi câştigă o grămadă de bani. Foarte multe companii de software externalizează puncte de lucru în România pentru că românii sunt foarte buni. Liceeni olimpici au cunoştinţe mult mai avnsate decât studenţii medii sau decât programtorii cu 15 ani de experienţă.   Toate probleme de oplimpiadă sunt chestiuni practice. Nu veţi găsi un subiect teoretic. E o disciplină pur aplicată, la care copilul trebuie să dovedească abilităţi, nu informaţii acumulate neapărat anterior. Ei se pot pregăti încă de la o vârstă fragedă, în măsura în care şi-au descoperit o pasiune în acest frumos domeniu.   Companiile de IT finanţează olimpiadele   Românii sunt foarte bine văzuţi în acest domeniu peste tot în lume. Companiile IT finaţează aceste olimpiade. Este în interesul lor să facă acest lucru.   Ionuţ Budişteanu ar fi putut pleca să studieze oriunde în lume, intra fără examen, dar a rămas în România. Şi aici se intră fără examen, numai dacă ai obţinut un rezultat internaţional în ultii doi ani de liceu. Lecţia pentru această probă a început la ora 15.00, iar în platiul Adevărul Live s-a aflat profesorul de informatică George Trifan, asistent universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti, cel care a pregătit în ultimii ani elevi olimpici la Informatică. Acesta a discutat despre proba de verificare a competenţelor digitale de la Bac, pe baza modelului publicat anul acesta de Ministerul Educaţiei: cele două fişe de examen (online şi offline), dar şi a baremului. Acest examen este programat în perioada 16-20 iunie 2014, potrivit calendarului oficial. Deşi nu se pun note, elevii trebuie să fie pregătiţi pentru o discuţie faţă în faţă cu profesorii examinatori, care le vor testa competenţele de comunicare la Română, într-o limbă străină, dar şi competenţele digitale. Joi am discutat despre proba de verificare a competenţelor de comunicare într-o limbă străină, în cadrul unei lecţii susţinute de profesoara de Franceză Alina Voiculescu, de la Colegiul Naţional ”Sf. Sava” din Capitală, care se va afla în platoul Adevărul Live, de la ora 12.00 Miercuri am demarat lecţiile video pentru probele orale de la Bacalaureat 2014. La Adevărul Live, profesoara Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală a susţinut lecţia video pentru proba orală la Limba şi literatura română. Lecţii de consiliere pentru Bac Începând de luni, 14 aprilie, şi până la sfârşitul lunii iunie, vor fi disponibile pe platforma Bacalaureat 2014, integrată în secţiunea Educaţie de pe adevarul.ro, 40 de lecţii video. Profesori de la licee de top din Bucureşti le vor arăta elevilor cum trebuie rezolvate subiectele de la examen şi ce ar trebui să înveţe. Până acum, în cadrul acestei campanii am prezentat patru lecţii video de consiliere pentru cei care se pregătesc de Bacalaureat, pe lângă lecţiile video destinate probelor de la Română şi Matematică De asemenea, la Adevărul Live vor fi şi lecţii video destinate pregătirii pentru toate probele orale şi pentru proba scrisă la alegere. Meditaţii video pentru Evaluarea Naţională Elevii de clasa a VIII-a vor putea găsi în secţiunea Educaţie de pe adevarul.ro şapte lecţii video, de la sfârşitul lui aprilie şi până la finalul lunii mai. Două dintre acestea vor fi de pregătire teoretică pentru cele două probe (Română şi Matematică) şi cinci de consiliere, de la pregătirea psihică pentru primul examen naţional serios până la completarea corectă a fişei de înscriere la liceu şi alegerea profilului liceului. Consiliere pentru elevi Dintre cele 40 de lecţii de pe adevarul.ro, 10 vizează partea de consiliere şi sunt oferite de specialişti care au lucrat cu liceeni în anii trecuţi şi care i-au ajutat să promoveze cu succes testele naţionale. Consilierii le vor spune elevilor cum să se organizeze ca să înveţe toată materia, cum să facă faţă stresului, cum să comunice cu profesorii şi cu părinţii sau cum să se pregătească psihic şi fizic pentru a face faţă unei lungi perioade de examene. Marele premiu: 1.000 de euro În cadrul acestei campanii, Adevărul a pregătit şi o serie de premii pentru elevi. Pentru a participa, trebuie să accesaţi acest link şi să vă înscrieţi în secţiunea Bacalaureat 2014 pe adevarul.ro cu un eseu motivaţional pe tema “Care este visul tău?”, să strângeţi cât mai multe like-uri şi share-uri şi, astfel, puteţi câştiga premii Biocebral ce vă vor da energie pe toată perioada examenelor, dar mai ales marele premiu în valoare de 1000 Euro! Dorim participanţilor mult succes şi mult spor la învăţat!

Sursa: Adevarul.ro

FOTO VIDEO Copiii care se luptă cu mistreţii pentru a ajunge la şcoală

Situaţie disperată pentru 86 de copii din localitatea vasluiană Coroieşti. Micuţii sunt nevoiţi să înfunte turmele de mistreţi prin pădure şi să mergă zilnic pe jos câte 16 kilometri pentru a avea acces la educaţia primară. ISJ Vaslui a solicitat Ministerului Educaţiei să repartizeze 36 de microbuze şcolare pentru a acoperi nevoile copilaşilor din satele mărginaşe. Zeci de copii navetişti din cel mai sărac judeţ al ţării, Vaslui, sunt nevoiţi să aibă condiţie fizică demnă de sportivii de performanţă pentru a ajunge la şcoală. Singura vină pe care o poartă este că s-au născut în locul nepotrivit, în cătune izolate. Nu au hăinuţe de firmă, nu se laudă cu gadget-uri. Unii sunt atât de mici încât nu au pucat să înveţe Abecedarul. Pentru ei, laptele şi cornul oferit de stat reprezintă stimulentul care îi îndeamnă să nu abandoneze şcoala. La Şcoala gimnazială „George C. Dragu” din comuna Coroieşti sunt înscrişi în jur de 300 de copii. Aproape o treime dintre ei sunt navetişti: 86 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 14 ani. Micuţii din vin din satele arondate comunei (Păcurăreşti, Movileni, Coroieştii de Sus) alţii vin dintr-un sat din judeţul Bacău, Putredeni, fiind cea mai apropiată instituţie de învăţământ. Parte din ei merg 8 kilometri pe jos până la şcoală, alţii sunt nevoiţi să meargă „doar” 4 km. După orele de curs se aşteptă unii pe alţii pentru a se întoarce acasă împreună. Este singura protecţie de care au parte împotriva fiarelor sălbatice care le ies în cale, a frigului, a nămeţilor în care se afundă etc. „Îi doare la bască de copii” Situaţia elevilor navetişti din Coroieşti e cunoscută de atorităţile locale şi judeţene. Fiecare factor de decizie implicat e acoperit de hârtii, mai puţin de fapte. În comună a fost un microbuz şcolar repartizat de ISJ în 2007. A fost folosit doar câţiva ani pentru că erau prea mari costurile pentru reparaţii. Ulterior, copiii navetişti au fost aduşi la şcoală cu maşinile SC Coroitrans SRL, firma Consiliului Local Coroieşti. Din cele 3 microbuze diponibile a rămas doar unul şi acela nefuncţional. Celelalte două maşini au fost luate înapoi de firma de la care au fost achiziţionate din cauza neplăţii ratelor. „Am depus o adresă la ISJ Vaslui pe 13 februarie 2014. Nu am primit nici un răspuns. Nici Primăria nu ne-a dat o soluţie. Copiii vin pe jos pe ploaie, pe vânt. Ajung uneori uzi până la piele, cu picioarele degerate. Dacă întârzie laptele şi cornul, când drumurile sunt înfundate, ne bat la uşa cancelariei şi ne cer mâncare”, a spus, pentru „Adevărul”, Valerica Teletin, directorul şcolii. Cristian Lungu, primarul PSD al comunei, a ridicat din umeri: „Ce să le răspund? Facem ping-pong de hârtii? Eu am înştiinţat şcoala că nu mai pot asigura transportul. Nimănui nu-i pasă! Doar copiii merg pe jos, pe partid îl doare la bască”. Fugăriţi de mistreţi Copiii navetişti sunt căliţi de la vârsta preşcolară. Se trezesc cel târziu la ora 6.00 dimineaţa. Iarna pleacă de acasă pe întuneric. Cei mici, de la grădiniţă, sunt ajutaţi de fraţii mai mari sau de ceilalţi copii. Când nămeţii depăşesc un metru înălţime, părinţii le fac cărare. Vara, când drumurile sunt uscate, ajung la şcoală într-o oră. Preşcolarii termină cursurile mai repede şi stau pe băncuţele din faţa şcolii şi îi aşteaptă pe copiii mai mari câte o oră, chiar şi mai bine. Ajung acasă în jurul orei 15.00, obosiţi şi flămânzi. În ciuda efortului depus, nu chiulesc de la şcoală şi îşi fac temele conştiincios. „Când trecem prin pădure ne ies fiarele sălbatice în cale. Am fost atacaţi de o turmă de porci mistreţi. Am luat-o la fugă. Am scăpat cu bine, dar ne-am speriat tare”, a povestit Darius, un elev de clasa a V-a care locuieşte la 8 km de şcoală. Un băieţel de grădiniţă care merge zilnic câte 16 kilometri alături de copiii mai mari este prea ruşinos să spună dacă îi este greu sau nu să ajungă la cursuri. A dat doar din cap în semn de aprobare: „Mă dor picioarele. E departe grădiniţa”. Sate fără microbuze ISJ Vaslui este asaltat din teritoriu de solicitări pentru repartizarea de microbuze şcolare. Comuna Coroieşti este pe lista priorităţilor şi va primi un mijloc de transport în comun imediat ce ministerul de resort va face noi achiziţii. Tot pe lista priorităţilor se află şi localităţile Tutova, Ghergheşti, Bogdăniţa, Bălteni, Negreşti, Roşieşti, Poieneşti şi Bogdana. În total, e nevoie de 36 microbuze. În 2012 au fost ultimele maşini de transport şcolar distribuite judeţului Vaslui, 5 la număr. Acestea s-au stricat deja din cauza drumurilor proaste. „Coroieştiul are loc prioritar pe lista înaintată la minister. Sunt comune care nu au avut niciodată microbuz şcolar, altele au avut dar au cedat şi costul reparaţiilor este uriaş. Am solicitat 36 microbuze, niciodată nu am primit atât de multe. Licitaţiile de achiziţii sunt demarate şi e posibil să primim microbuze în cursul lunii iunie”, a declarat, pentru „Adevărul”, Gabriela Plăcintă, inspector general al ISJ Vaslui.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Cumpăna vieţii din curtea bisericii. Cantina socială unde sunt hrăniţi copiii părintelui Soare

OMENIE Copiii nevoiaşilor şi bătrânii din comuna constănţeană Cumpăna primesc zilnic o masă caldă în curtea bisericii din localitatea lovită de sărăcie. Pentru a beneficia de mâncare, copiii trebuie să meargă la şcoală. Tanti Mioara, o turcoaică vorbăreaţă pe care, de fapt, o cheamă Kerime, este „generalul“ în bucătăria cantinei din curtea Bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva, din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa. Are 70 de ani şi o durere în şold care nu-i dă pace şi, alături de alte gospodine ale satului, pregăteşte zilnic o masă caldă pentru amărâţii din comunitatea afectată de sărăcie, în cantina modernă inaugurată de aproape opt luni în ograda lăcaşului de cult. „Ani de zile am gătit într-o cămăruţă neîncălzită. Nu aveam de niciunele. Pregăteam mâncare în găleată. Făceam ciorbă din gheare de pui şi oase, la un aragaz mic adus de acasă. Dar tot aveam grijă şi le dădeam de mâncare amărâţilor. Voiam să mă retrag, dar, anul trecut, când s-a făcut cantina asta nouă şi frumoasă, am zis că mai stau un an. Să apuc şi eu să lucrez în locul la care am visat atâta timp“, spune tanti Mioara. Cine nu merge la şcoală nu primeşte de mâncare În cantina socială de la Cumpăna sunt hrăniţi acum 98 de copii din familii sărace şi 10 bătrâni care nu mai au pe nimeni să le poarte de grijă. Majoritatea vin să-şi ia mâncarea la pachet. Vin cu borcane, caserole şi cu oale. Le e mai comod aşa. Unii vin de departe, de la marginea satului. Îşi iau hrana şi se gospodăresc acasă. Alţii au copii pe care nu-i pot lăsa singuri şi trimit pe cineva din familie, să ia pentru toţi copiii. Părinţii primesc porţii cu o condiţie esenţială: copiii lor de vârstă şcolară să meargă la ore. Absenţele şi notele proaste le atrag tăierea de pe lista hranei. Până acum au fost câteva cazuri în care beneficiarii au crezut că vor primi de mâncare fără să respecte convenţia, dar au învăţat repede să se supună regulii. Monitorizarea situaţiei şcolare o fac reprezentanţii Parohiei Cumpăna, ai Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Cumpăna şi ai Liceului Tehnologic Cumpăna. Preşedintele asociaţiei este chiar preotul Ion Soare, parohul bisericii care administrează cantina. Cansel Opreanu are 13 ani şi vine aici în fiecare zi, iar cantina socială reprezintă pentru ea, mama şi sora ei mai mică o şansă la supravieţuire. În ciuda sărăciei în care trăiesc, copilele sunt cuminţi, ascultătoare şi învaţă bine la şcoală. Preotul Ion Soare este convins că fetele merită tot efortul. „M-au impresionat pentru că se zbat să fie pe calea cea dreaptă, deşi sunt singure şi neajutorate. Noi le susţinem cât putem“, spune preotul Ion Soare. Porţii la sufertaş Cea mai numeroasă familie care primeşte mâncare are nouă copii, toţi hrăniţi de comunitate. Mamele vin cu odraslele de mână. Cei mici rămân prin curtea bisericii să se joace, iar femeile merg să ia pachetul cu mâncare caldă. Apoi pleacă târându-i de mână, bucuroase că au ce le pune pe masă. O tânără slăbuţă îşi cere stingheră porţia la sufertaş. „Te-ai întors? Nu spuseseşi că pleci? De ce nu anunţi că vii, să te trec pe listă? Trebuie să ştim din timp, ca să pregătim porţiile. Altfel, cineva poate să rămână nemâncat“, o ia la întrebări tanti Mioara. Fata bâiguie ceva ruşinată. S-a mutat de la doamna la care anunţase că se duce ca să o îngrijească. Tanti Mioara nu mai insistă. Situaţia pare mai încurcată decât poate să spună fata. „Îţi dăm astăzi, că avem porţii. Uite, au adus de-ale gurii şi domnii de la Constanţa“, face semn bucătăreasa. „Bogdaproste“, rosteşte fata, „şi vă rog să mă treceţi pe listă, de-acu’ o să vin din nou aici…“ Tanti Mioara dă din mână. „Vai de capul lor! Umblă de colo-colo, să-şi caute un loc unde să se aciueze. Pleacă, îşi caută norocul, pare că l-au găsit pe undeva şi nu mai auzim nimic de ei. Apoi, ne trezim cu ei înapoi. Lumea e rea, viaţa e dură. Nu-i iartă…“, zice ea cu voce joasă. Proiect început de 13 ani Preotul Ion Soare, parohul Bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva, ca şi nevoiaşii cărora le dă de mâncare, este fiu de ţăran din Horia, o comună de pe lângă Hârşova. A venit în Cumpăna acum 12 ani. „Să ne iubim aproapele este porunca supremă în Biserica lui Hristos. Cum să aplici cel mai bine preceptul acesta, altfel decât ajutându-i pe năpăstuiţii sorţii?“, spune părintele Soare. Proiectul cantinei sociale din curtea bisericii părintelui Soare a fost pornit cu sprijinul Fundaţiei World Vision România. În anul 2001, când organizaţia a început în Cumpăna „Programul de dezvoltare comunitară“, a fost iniţiat şi un mic proiect de prevenire a abandonului şcolar. Practic, aşa s-au pus bazele cantinei, în fosta clădire a Bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva, printr-un parteneriat între World Vision România, Arhiepiscopia Tomisului – Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva, Primăria Cumpăna şi şcoala din Cumpăna. „Iniţial, am dorit să asigurăm o masă caldă pentru 60 de copii din comunitate. Apoi, din cauza crizei economice, numărul copiilor a crescut la 90, iar acestora li s-au adăugat şi câţiva bătrâni părăsiţi de familii“, arată Corina Iordănescu, managerul de proiect World Vision România. Bani din Elveţia Confruntându-se cu numărul mare al celor care aveau nevoie de ajutor, Asociaţia de Dezvoltare Comunitară din Cumpăna a scris în 2012 un proiect pentru o nouă cantină socială. Localnicii şi-au pus visul pe hârtie: voiau un spaţiu mai mare şi mai adecvat, voiau o bucătărie şi o sală de mese utilată, luminoasă şi aerisită. Proiectul, în valoare de 45.000 de lei, gândit după standardele europene, a fost trimis spre finanţare către World Vision Elveţia. Elveţienii au găsit un donator local dornic să dea o mână de ajutor. În 2013, lucrările au demarat, astfel că în septembrie, la începutul anului şcolar, cantina socială de la Cumpăna a fost inaugurată. La început, fundaţia a venit cu alimentele, Primăria a asigurat plata bucătăreselor, iar parohia a acoperit celelalte cheltuieli, dând sprijin misionar pentru copiii cu o situaţie precară. Costul final a depăşit însă valoarea estimată a proiectului. Ajutor din Cer „Am avut noroc de oameni cu suflet care ne-au susţinut şi ne-au trimis ajutor de la Constanţa. Dacă nu dădeau bani, ajutau cu materiale de construcţii, cu piese de mobilier, cu produse, cu ce s-a putut“, spune preotul Ion Soare. Ca să ducă proiectul la capăt, a apelat inclusiv la rudele lui mai înstărite. „Am trecut prin multe momente grele. De multe ori, am zis că nu o mai scot la capăt. Ridicam ochii spre Cer şi ziceam: «Doamne, încotro să o mai apuc?». Dar să ştiţi că de fiecare dată când mă cuprindea deznădejdea, se întâmpla ceva. Ca un făcut, venea un ajutor de undeva, apărea ca din pământ. Nu am fost lăsat niciodată la greu“, mărturiseşte părintele Soare. „Am vrut să le dăm oamenilor şi undiţa, nu doar peştele“ În comuna sărăcită au început, în timp, să se ridice vile ale orăşenilor care au preferat suburbia. Dar asta nu a ridicat nivelul de trai al sătenilor. Când a fost boom-ul imobiliar, mulţi localnici şi-au vândut terenurile. Atunci, s-a simţit în comună un suflu de bunăstare. Dar banii n-au durat o veşnicie. Acum, lucrurile au revenit la stadiul dinainte. „În plus, nici noii locatari nu au dorit să investească mai mult, material sau sufleteşte, în localitate. Unii au rămas în legătură cu locul de unde provin. În fond, Constanţa e la cinci kilometri. Alţii, care nu erau nici înainte aşezaţi duhovniceşte, nu s-au apropiat nici acum de noi. Eu nu le bat la uşă nici unora, nici altora. Cine vrea să ajute vine aici. Ştie unde ne găseşte, ştie ce facem, ştie ce nevoi sunt“, spune părintele Soare. Şi are dreptate preotul. Cine vrea să ajute îi găseşte, de oriunde ar fi. Familii din Constanţa fac acum slujbe de pomenire la biserica din Cumpăna, iar masa o oferă celor care vin la cantină. „Decât să fac masă la vreun local sau să împart pachete vagabonzilor care vând mâncarea pe băutură, mai bine vin aici şi dau de pomană copiilor din Cumpăna. Cred că gestul este mai bine primit“, consideră Cătălin, un constănţean în vârstă de 41 ani, rămas văduv. Anei, soţiei sale, îi plăceau copiii şi şi-ar fi dorit să aibă casa plină. „Ştiu că ea aşa ar fi vrut să facem. Să ajutăm nişte nevoiaşi, mai degrabă decât să mergem la restaurant“, spune el. De fapt, aşa spune şi Sfânta Evanghelie. Rânduiala se face fără să te gândeşti la obligaţii, ci la cei care au nevoie de ce le oferi tu. „Când faci prânz sau cină, nu-i chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă-i pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor“ este învăţătura lui Hristos. Bogăţia din suflet nu are preţ Văzând că în Casa Domnului creştin şi ortodox primesc ajutor fără să li se ceară nimic în schimb, unii localnici au luat decizii majore: au trecut la ortodoxism. „Avem şi musulmani, şi catolici, şi atei, chiar şi străini căsătoriţi cu localnice, care au dorit să se boteze întru Hristos. Nu i-am forţat, nu am insistat. I-am lăsat să se convingă singuri. I-am chemat la biserică să participe la slujbe. Cei care au rămas neclintiţi în hotărârea lor au fost bine-veniţi“, explică părintele Soare.  Ca proiectul să îşi atingă ţinta, dascălii din Cumpăna au ţinut voluntar ore suplimentare de pregătire cu copiii care aveau o situaţie delicată şi puteau absenta de la şcoală. „Am vrut să oferim localnicilor undiţa pentru pescuit, nu doar peştele. Dacă ei, oamenii din comunitatea locală, vor învăţa să se susţină singuri, unii pe ceilalţi, vor fi mai puternici. La Cumpăna, am găsit o mare deschidere către parteneriate pentru ajutorarea localnicilor. Este meritul primarului Mariana Gâju, colaboratorul nostru de nădejde. Aşa am putut duce la sfârşit cel mai mare proiect de acest gen pe care l-am rea¬lizat în zonă, pentru dezvoltare comunitară“, arată Corina Iordănescu de la World Vision România. La finele lunii septembrie 2014, organizaţia îşi va încheia misiunea aici. În urma sa, la Cumpăna, vor rămâne faptele şi oamenii pe care i-au învăţat să ajute la rândul lor.

Sursa: Adevarul.ro

Povestea olimpicului care învaţă în tren

Andrei Apreutesei (17 ani), dintr-o comună din judeţul Neamţ, face zilnic două ore, dus şi întors, pentru a ajunge la liceu în Roman, pe jos şi cu trenul. Pentru că timpul său se împarte între navetă şi treburile gospodăreşti, băiatul învaţă în tren, în drum spre şcoală. Aşa a reuşit, în luna aprilie, să obţină o menţiune specială la olimpiada naţională de pregătire sportivă teoretică. Andrei Apreutesei, în vârstă de 17 ani, locuieşte în satul Chicerea, din judeţul Neamţ, o localitate situată la 25 de kilometri de Roman, oraşul unde învaţă la Liceul cu Program Sportiv (LPS). Zi de zi, adolescentul, elev în clasa a XI-a la o clasă de Fotbal, se trezeşte dis-de-dimineaţă ca să ajungă la cursurile care încep la ora 8.00 şi revine acasă, unde-l aşteaptă părinţii şi doi fraţi mai mici, abia după ora 6.00 seara.   3,5 kilometri prin pădure şi prin câmp   Spre deosebire de alţi elevi navetişti de la liceele din Roman, Andrei Apreutesei trebuie să depună un efort în plus pentru a fi sigur că ajunge la timp la ore. Programul zilnic al lui Andrei, atunci când nu este vacanţă, începe cu trezirea la 5.30 şi cu pregătirea pentru şcoală, care nu trebuie să depăşească 40 de minute. Tânărul iese pe poarta casei cel târziu la ora 6.10. Indiferent că afară plouă sau ninge, Andrei îşi calculează drumul de circa 3,5 kilometri în aşa fel încât să ajungă la ora 7.00 în halta Piscu Rusului, unde soseşte „personalul“ ce vine dinspre Buhăeşti (judeţul Vaslui) şi merge spre Roman.   Andrei îşi aminteşte că, pe vreme de iarnă, a avut ocazia să vadă porci mistreţi şi iepuri de câmp, dar întâlnirea cu sălbăticiunile nu l-a speriat în vreun fel.   „Până la haltă, drumul e jumătate prin pădure, jumătate prin câmp. De fapt, nu e chiar drum, e mai mult o cărare. E mai greu iarna, într-adevăr, că se depune multă zăpadă în partea deschisă, la câmp“, spune Andrei.   O oră la dus, o oră la întors cu trenul   În condiţiile în care cel puţin două ore pe zi şi le petrece în garnitura de tren, elevul foloseşte acest interval ca să înveţe pentru şcoală. „Am permanent cărţile la mine, iar trenul nu este foarte aglomerat şi pot învăţa“, spune Andrei. Are abonament pentru navetă, care îl costă 100 de lei lunar. Din această sumă, şcoala îi decontează aproximativ 30 de lei.   După încheierea cursurilor, la ora 13.00, liceanul urmează antrenamentul în grupa de fotbal unde joacă la LPS, sub coordonarea profesoarei Eugenia Tăbuci. „Andrei joacă pe postul de fundaş stânga. Nu pot să spun că e un talent înnăscut, dar se străduieşte mult să se ţină de pregătirea fizică. N-a lipsit de la niciun antrenanent“, spune profesoara.   Abia după cele două ore de antrenament, Andrei porneşte spre casă, refăcând drumul de dimineaţă, dar în sens invers. Aşa se face că, abia după ora 18.00, tânărul ajunge acasă, unde îl aşteaptă munca în gospodărie.   „Are o memorie extraordinară“   Elevul din Chicerea s-a transferat la LPS Roman în vara anului trecut, după ce clasele a IX-a şi a X-a le-a absolvit la un alt liceu din oraş, Colegiul Tehnic „Miron Costin“, la profilul Mecanică. Profesorii spun că şi la fostul liceu era un elev bun, fiind al doilea din clasă.   „Andrei este un elev deosebit, nu are o absenţă până acum de la ore, chiar dacă face naveta în condiţii foarte grele. Învaţă bine la toate materiile, are o memorie extraordinară. În plus, şi-a însuşit foarte bine manualul de Pregătire Sportivă Teoretică, în condiţiile în care nu avea cunoştinţele şi terminologia pe care colegii lui le ştiau din primii doi ani de liceu“, spune Eugenia Tăbuci, profesoară de educaţie fizică la LPS Roman.   Prima olimpiadă   Andrei s-a arătat pasionat de materia predată la această disciplină unde se învaţă noţiuni teoretice despre antrenamente, stagii de pregătire fizică, consumul energetic şi măsuri de prim ajutor în caz de accidente pe terenul de joc.   „E un manual de bază pentru cei care se pregătesc să studieze Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Am discutat cu Andrei şi el a fost de acord să participe la olimpiada şcolară a acestei discipline“, afirmă preofesoara.   La faza judeţeană, Andrei Apreutesei a obţinut nota 9,60, ceea ce i-a asigurat calificarea în etapa naţională a competiţiei, desfăşurată în luna aprilie, la Arad, unde a obţinut o menţiune specială.   „E un băiat foarte emotiv şi poate de asta nici nu a reuşit mai mult. Vreau să spun însă că a fost o premieră pentru el participarea la olimpiadă, iar în faza naţională a fost o concurenţă de 40 de elevi. Punctajul a fost foarte aproape de un loc pe podium, dar participarea la o astfel de olimpiadă, unde vine elita liceelor sportive, a avut un impact deosebit asupra lui“, completează Eugenia Tăbuci, cea care a condus delegaţia olimpicilor din Neamţ la faza naţională a concursului şcolar de la Arad.   Speră la o medialie anul viitor   Pentru Andrei Apreutesei, experienţa din etapa finală a olimpiadei a fost nu doar o premieră, ci şi motivantă. „Am vorbit cu doamna profesoară şi am hotărât ca anul viitor să particip din nou şi să obţin un rezultat şi mai bun, adică unul dintre primele trei locuri. Eu cred că nu a fost foarte greu să rezolv cele trei subiecte în timpul alocat, dar, recunosc, au fost şi emoţii pentru că eram la prima participare la un asemenea nivel“, spune elevul. Andrei este conştient că anul viitor nu-i va fi uşor, în condiţiile în care va mai avea şi presiunea examenului de Bacalaureat, iar programul zilnic nu-i va lăsa prea mult timp să se pregătească. „Seara, nu prea am timp să învăţ, pentru că trebuie să-i ajut şi pe părinţi în gospodărie. Avem animale, porumb, vie şi trebuie îngrijite zi de zi. Am un frate mai mare care învaţă la Seminarul Teologic Ortodox din Roman, iar acasă sunt şi frăţiorii mai mici, unul în clasa a III-a, celălalt într-a VIII-a“, spune băiatul.   Sprijin pentru Andrei   La rândul lor, părinţii adolescentului îl susţin cât pot pe fiul lor să răzbească, deşi situaţia materială nu este una de invidiat. „M-am întâlnit cu părinţii lui Andrei după ce ne-am întors de la Arad şi mi-am dat seama că sunt nişte oameni deosebiţi. Nici mama şi nici tatăl său nu au un serviciu care să le aducă un venit sigur în fiecare lună, iar familia trăieşte doar din ceea ce se produce în gospodărie. Sunt oameni de un bun-simţ cum rar întâlneşti. Când vorbeam cu părinţii lui Andrei şi trecea vreun coleg profesor pe lângă noi, ei se ridicau de fiecare dată în picioare şi salutau“, a precizat profesoara Eugenia Tăbuci. Impresionată de situaţia elevului său, Eugenia Tăbuci a decis să se implice pentru viitorul tânărului. „Am discutat şi cu părinţii şi, având în vedere profilul umanist al liceului nostru, ne-am gândit să-l orientăm spre Şcoala de Subofiţeri de Poliţie. Rămâne să decidă el. Până atunci, am apelat la nişte prieteni de la o farmacie din Roman să-l sponsorizeze cu vitamine şi suplimente nutritive care să-l revigoreze în programul său zilnic. La finalul anului şcolar, va primi un set de manuale de la administratorul unei librării din Roman“, a mai spus profesoara. Visele lui Andrei Apreutesei se îndreaptă însă către o carieră în avocatură, dar ştie că până acolo e distanţă mare, mult mai grea decât cei 50 de kilometri pe care-i parcurge zilnic cu trenul şi la pas, pe drumul dintre satul Chicerea şi oraşul Roman.

Sursa: Adevarul.ro

Ecologiştii sătmăreni au evaluat cum se implementează programul “Eco Şcoala” în instituţiile de învăţământ din oraş

În perioada 13-15 mai, la nivelul judeţului Satu Mare a avut loc evaluarea şi reevaluarea Programului Eco Şcoala la nivelul a 13 instituţii de învăţământ din judeţul Satu Mare. Programul este susţinut pe plan mondial, şi reuneşte 72 de organizaţii din 63 de ţări. Programul Eco-Schools este un program pentru managementul mediului şi certificarea instituţiilor care-l implementează, coordonat la nivel internaţional de Fundaţia de Educaţie pentru Mediul Inconjurător (FEE), ce reuneşte  72 de organizaţii din 63 de ţări, care  acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru o dezvoltare durabilă. La nivel naţional, programul este coordonat de Centrul Carpatic Danubuian de Geoecologie Bucureşti. Programul Eco-Şcoala este susţinut pe plan mondial, de Uniunea Europeană şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi a debutat pe mapamond ca program-pilot, în anul 1994, pornind de la necesitatea implicării tinerilor în  găsirea de soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă la nivel local. La nivelul judeţului Satu Mare, programul a fost implementat prima dată, în anul 2001 sub îndrumarea directorului executiv al APM Satu Mare, Bekessy Elisabeta, care este numit din partea FEE,  coordonatorul zonal al programului pentru judeţele Satu Mare şi Maramureş. La nivelul judeţului Satu Mare, până în prezent s-au înscris în program 18 instituţii de învăţământ din care 14 au deja statut de ECO ŞCOALĂ. În perioada 13-15 mai, la nivelul judeţului Satu Mare a avut loc evaluarea şi reevaluarea Programului Eco Şcoala la nivelul a 13 instituţii de învăţământ din judeţul Satu Mare. Comisia de evaluare formată a evaluat în teren modul de implementare a Programului internaţional ”Eco-Şcoala” la nivelul celor 13 instituţii de învăţământ. Pe parcursul evaluării s-a constatat implicarea activă a elevilor în activităţile de educaţie ecologică precum şi dezvoltarea spiritului civic şi conştientizarea problemele de mediu de la nivelul comunităţii de către toată comunitatea şcolară (elevi, părinţi cadre didactice). Fiecare unitate în urma evaluării îşi va păstra încă doi ani statutul de Eco Şcoala, demonstrând în continuare că sunt adevăraţi apărători ai mediului înconjurător. Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare a primit în anul 2009 „Steagul verde” din partea Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediul  Înconjurător (FEE) ca recunoaştere pe plan internaţional a implementării cu succes a programelor de educaţie ecologică  pentru tânăra generaţie, astfel APM Satu Mare devenind prima instituţie de mediu din România care a primit acest simbol şi s-a alăturat celor 12.900  de instituţii de învăţământ din lume care deţin Certificat de Eco-Şcoală şi Steagul Verde, respectiv celor peste 11. 000. 000 de copiii şi tineri, 628.000 de cadre didactice şi 4 000 de autorităţi locale dezvoltă acest program în lumea întreagă.

Sursa; Adevarul.ro

Proiectul „Educaţie prin sport”, iniţiat de jandarmii gălăţeni, debutează sâmbătă cu un cros

„Galaţi Shopping City Cros” se va desfăşura pe Bulevardul George Coşbuc  şi va avea ca punct de start Hotel Sofin, iar ca punct de sosire Shopping City. Proiectul este iniţiat de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Galaţi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Galaţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Sunt aşteptaţi la acest cros gălăţeni cu vârsta de peste opt ani, începând cu ora 9.00, să concureze la această manifestare sportivă, înscrierile făcându-se în locul special amenajat din zona punctului de start. Premiile oferite de sponsori sunt atractive, efortul depus fiind răsplătit pe măsură. De asemenea, cu concursul sponsorilor va avea loc şi o tombolă cu premii foarte atrăgătoare. La terminarea competiţiei de cros, în parcarea Shopping City Galaţi vor avea loc o serie de reprezentaţii ale structurilor sportive partenere şi un exerciţiu demonstrativ al Jandarmeriei Galaţi, vizând o situaţie ipotetică cu luare de ostateci. Atmosfera va fi întreţinută de D.J.-ii PROFM/LIDER FM Galaţi. Crosul va avea loc sâmbătă, 17 mai, începând cu ora 10.00.

Sursa: Adevarul.ro

România, cinci medalii de AUR și locul I pe echipe la Olimpiada Internațională de Chimie

Elevii români au obținut șapte medalii – cinci de aur, una de argint și una de bronz – și locul I pe echipe la ediția 2014 a Olimpiadei Internaționale de Chimie „D. Mendeleev”, desfășurată în Rusia, unde țara gazdă a ocupat locul II, cu trei medalii de aur, potrivit Ministerului Educației. Acesta este cel mai bun rezultat din istoria participărilor României la competiție. Cei cinci elevi medaliați cu aur sunt Andreea Maria Filip (clasa a XII-a/Liceul Internațional de Informatică din București), Ștefan Bogdan Ivan (clasa a XII-a/Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București), Dumitru Călugăru (clasa a XI-a/Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu), Andrei Iliescu (clasa a X-a/Liceul Internațional de Informatică din București) și Radu Costin Bîzgă-Nicolescu (clasa a XII-a/Colegiul Național „I.C. Brătianu” din Pitești). Vlad-Mihai Mandric (clasa a XI-a/Colegiul Național „Sfântul Sava” din București) a obținut medalia de argint, iar medalia de bronz a fost obținută de Gabriel Dragoș Negreanu (clasa a XII-a/Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț). La ediția din acest an a Olimpiadei Internaționale de Chimie, a 48-a din istorie, au participat 105 elevi din 16 țări. Concursul s-a desfășurat la Moscova, în perioada 11-17 mai.

Sursa: Curentul.ro

De la educatie la reciclare

De parca n-ar exista destule motive de certuri si suparare pe lumea asta intre doi parteneri (ca si-asa se convietuieste greu in comun)… trebuie sa mai intervina unul, care desi la prima vedere pare pueril, este arhi-suficient sa ridice tensiunea la cote inalte! Acesta fiind scoala/educatia copilului. • Citeste articolul integral si comenteaza pe SmartWoman.ro

Sursa: Hotnews.ro

Elevii si studentii vor plati jumatate din tariful pentru transport cu trenul si metroul – proiect Ministerul Transporturilor

Elevii si studentii de pana in 26 de ani beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar si cu metroul, prevede un proiect de Hotarare de Guvern, potrivit caruia facilitatea este valabila la trenurile regio clasa a II -a, iar studentii au si 24 de calatorii cu reducere la trenurile interregio, informeaza Mediafax.

Ministerul Transporturilor a pus in dezbatere publica un proiect de hotarare privind acordarea facilitatilor pentru elevi si studenti privind transportul pe calea ferata si cu metroul, care prevede ca elevii din invatamantul obligatoriu, profesional si liceal acreditat/autorizat beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul pe calea ferata si cu metroul, tot anul calendaristic.

Studentii inmatriculati la forma de invatamant cu frecventa, in institutiile de invatamant superior acreditate, in varsta de pana la 26 de ani, beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar si cu metroul, in timpul anului universitar.

„Operatorii de transport feroviar de calatori vor elibera, contra cost, (…) legitimatii de calatorie cu reducere de 50% din tariful trenurilor regio clasa a II -a, avand mentiunea „Elev” / „Student”. Studentii beneficiaza si de 24 de calatorii simple pe anul universitar, cu reducere de 50% din tariful trenurilor interregio, clasa a II -a”, se arata in proiectul de act normativ.

Cheltuielile aferente acestor facilitati se finanteaza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Pentru transportul pe calea ferata, acordarea de tarife reduse cu 50% se face si pe baza de abonamente lunare eliberate elevilor si studentilor de catre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori CFR – Calatori SA si de catre operatorii de transport feroviar de calatori. Eliberarea biletelor de calatorie si a abonamentelor lunare pentru elevi si studenti se face contra cost, in baza carnetelor de elev, a adeverintei doveditoare pentru elevii claselor pregatitoare sau a legitimatiei de student pentru reducere transport, vizate la zi pentru anul scolar/universitar in curs de catre conducatorii institutiilor de invatamant, se precizeaza in proiect.

Pentru studenti, eliberarea legitimatiilor de calatorie cu reducere din tariful trenurilor interregio se face in baza legitimatiei de student pentru reducere transport si a carnetului de cupoane pentru calatoria studentilor pe calea ferata cu reducere de 50%.

Pentru transportul cu metroul, acordarea de tarife reduse se face pe baza de abonamente lunare, eliberate elevilor si studentilor, de catre Metrorex SA.

„Ministerul Educatiei Nationale va transmite Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori „C.F.R. Calatori” S.A., operatorilor de transport feroviar de calatori cu capital privat si Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti „Metrorex” SA, lista actualizata, valabila pentru anul in curs, a institutiilor de invatamant acreditate/autorizate. Ministerul Educatiei Nationale asigura tiparirea legitimatiilor pentru reducere la transport si a carnetelor de cupoane care se repartizeaza institutiilor de invatamant superior”, se mai arata in documentul citat.

Pentru reducerile de tarif acordate elevilor si studentilor, CFR Calatori SA, operatorii de transport feroviar de calatori cu capital privat si Metrorex SA vor primi lunar din bugetul Ministerului Transporturilor sumele justificate prin deconturi, cu incadrare in sumele aprobate prin legile anuale ale bugetului de stat la capitolul 68.01- „Asigurari si asistenta sociala”.

Sumele aferente deconturilor primite care depasesc limita prevederilor bugetare aprobate pentru o perioada vor fi raportate in perioada urmatoare.

Sursa: Hotnews.ro

Traian Băsescu: Fără Legea educaţiei în forma actuală n-am fi avut învăţământ de performanţă

Preşedintele Traian Băsescu a avut duminică o întrevedere la Iaşi cu membri din conducerea Universităţii private „Petre Andrei”, cu care a discutat despre sistemul de învăţământ superior. Şeful statului a ţinut să precizeze că dacă nu ar fi existat Legea educaţiei în forma actuală, „nu am fi avut învăţământ de performanţă”. Preşedintele a afirmat că sprijină Legea educaţiei în forma în care aceasta este acum. „Există aici una dintre puţinele universităţi de la care aflu că Legea educaţiei este una bună. Dacă aş merge la «Spiru Haret», probabil că m-ar lua cu pietre. S-a creat o competiţie egală între universităţile de stat şi cele private. Această lege este considerată, la nivel european, drept cea mai modernă. Nu am fi avut învăţământ de performanţă fără ea”, a afirmat şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit şi despre un profesor pe care l-a avut în timpul facultăţii şi care l-a influenţat în activitatea sa de preşedinte. „A existat profesorul Oargă, un ardelean, cu care făceam psihologie. De câte ori intram în laboratorul său găseam harta României Mari şi ne spunea că noi trebuie să ştim ce semnificaţie are această hartă şi că trebuie să o purtăm alături de tricolor în suflet”, a precizat preşedintele Traian Băsescu. Rectorul instituţiei de învăţământ superior privat, Doru Tompea, a declarat la rândul său că, la întrevederea la care au participat şi studenţi ai universităţii, nu s-a atins niciun subiect politic. Preşedintele a primit din partea universităţii un tablou cu o corabie în furtună, realizat de pictorul ieşean Dan Cumpătă. Traian Băsescu a participat, duminică, la Iaşi, la dezbaterea „Priorităţile României în Uniunea Europeană. Cum putem sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova”, organizată de Fundaţia Mişcarea Populară.

Sursa: Puterea.ro

Model de succes la tara: scoala europeana in care invata romani, rromi si maghiari

Scoala Gimnaziala Viisoara, din judetul Cluj, este una dintre cele cinci institutii de invatamant din mediul rural care au obtinut anul acesta certificatul „Scoala Europeana”, acordat in cadrul unei initiative a Ministerului Educatiei, ce se bucura de sprijinul institutiilor europene. Certificatul, valabil timp de trei ani, reprezinta o recunoastere a eforturilor scolii inspre modernizare si dezvoltare, in special prin utilizarea fondurilor europene. Scoala din Viisoara, situata in mijlocul unei comunitati rurale multietnice si multiculturale, care include romani, maghiari si rromi, la doi kilometri de orasul Campia Turzii, este implicata in mai multe proiecte finantate din fonduri nationale si europene. Ziare.com a stat de vorba cu directorul scolii, profesorul Claudiu Iclenzan, despre acestea.

In prezent, scoala dispune de trei cabinete informatice moderne, cu un numar total de 65 de calculatoare, dotari obtinute in urma aplicarii la proiectul Economia Bazata pe Cunoastere. Proiectul a fost initiat de Guvern, prin Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, cu sprijinul Bancii Mondiale. „Informatica este disciplina de studiu optionala, toti elevii beneficiind de acest curs optional in fiecare an. De asemenea, detinem softuri educationale la toate disciplinele de studiu, iar cadrele didactice organizeaza in medie cate o activitate de invatare pe saptamana utilizand acest soft”, ne-a spus Claudiu Iclenzan. In continuare, pentru „desavarsirea” dimensiunii europene a scolii, dupa ce a fost construita gradinita, directorul isi propune finalizarea scolii primare pentru sectia maghiara, care invata in prezent intr-o cladire veche ce apartine bisericii din localitate. De aceea, va depune curand, la Palatul Victoria, proiectul cladirii, sperand sa fie sprijiniti din fonduri guvernamentale. In ceea ce priveste proiectele finantate din bani europeni, este vorba, in special, de proiecte educative. Astfel, scoala a fost implicata in proiecte precum Sustinerea dezvoltarii comunitatilor de rromi din regiunile de dezvoltare nord-vest si centru din Romania, cofinanatat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. In urma acestui proiect a fost infiintat un ONG, format din cadrele didactice ale scolii si personal din administratia comunei, pentru sprijinirea comunitatii rrome din localitate. Scoala Viisoara a coordonat in perioada 2011-2013 proiectul Interculturalitate, creuzet al identitatii si cetateniei europene, cu un buget de 15.000 de euro, finantat, de asemenea, din fonduri europene. In plus, a initiat proiectul Rezervatiile Romaniei – modele de buna practica pentru amenajarea Rezervatiei naturale „Dealul cu Fluturi” – Viisoara, care adaposteste specii de fluturi unice in lume si care a fost inclusa in reteaua Natura 2000. Proiectul a dispus de un buget de 40.000 de lei, fiind cofinantat de Banca Mondiala in proportie de 90% si de Primaria Viisoara in proportie de 10%.

Cine se agita pentru fonduri europene in scoala de la tara Potrivit directorului de la Viisoara, fondurile europene pot fi ratate daca nu te interesezi permanent de lansarea apelurilor de proiecte. „De existenta proiectelor aflu eu, pentru ca sunt interesat si abonat la newsletter-ele care apar. De asemenea, am facut cursuri de management de proiect si intentionez sa fac, din anul urmator universitar, un master de management de proiect la SNSPA Bucuresti, tocmai pentru a invata cum sa accesez mai multe fonduri europene pe care apoi sa le si pot gestiona”, a spus acesta. Recent, directorul a scris un proiect pe schema de granturi mici LOCAL, cu finantare norvegiana, in valoare de 10 miliarde de lei vechi, care, daca va fi aprobat, va permite infiintarea unui sistem de tip after-school pentru 100 de elevi, pe o perioada de doi ani. „Din cei 500 elevi ai scolii 100 sunt rromi, cu mari probleme socio-economice. Prin proiect ne propunem dotarea gradinitei cu aparatura pentru bucatarie si mobilier pentru dormitor, astfel incat, pe parcursul urmatorilor doi ani, cei 100 copii sa poata servi masa gratuit la pranz si sa beneficieze apoi de sprijin in rezolvarea temelor”, a detaliat directorul. De asemenea, profesorul de istorie si engleza Camelia Costantea se ocupa de tot ceea ce inseamna proiecte europene educative. Din fonduri europene, cei doi profesori au participat la formari profesionale in Finlanda, Austria si Franta. La rezultatele obtinute pana acum a contribuit faptul ca scoala si elevii din Viisoara beneficiaza de sprijinul si implicarea autoritatilor locale, a sustinut Claudiu Iclenzan.

Comuna Viisoara, infratita cu localitatea Saint-Calais din Franta „Legaturile scolii cu Europa au inceput inca din primele zile ale anului 1990, cand comuna Viisoara s-a infratit cu localitatea Saint-Calais, Franta, legatura mijlocita de un profesor al scolii noastre, doamna profesor de limba franceza, Maria Rus, in vremea aceea director la scoala din satul Urca, apartinator comunei Viisoara”, a spus directorul scolii. Prin urmare, in fiecare vara, sase elevi merituosi ai scolii beneficiaza de o excursie gratuita in Franta, costurile fiind suportate de catre partenerii francezi. Scoala are incheiat si un parteneriat cu primaria comunei Hetye, Ungaria, care vizeaza organizarea de spectacole folclorice in cele doua comunitati, iar comuna Viisoara este infratita cu localitatea Drasliceni din Republica Moldova. In scoala de la Viisoara invata 180 de elevi in clasele primare si 189 in clasele gimnaziale, care sunt instruiti de 12 invatatoare si de 25 de profesori. De scoala apartine si gradinita, cu 140 de prescolari si 7 invatatoare. La sfarsitul anului trecut, toti cei 33 de absolventi au promovat evaluarea nationala, urmand in prezent cursurile liceelor si colegiilor din Campia Turzii, Turda si Cluj.

Sursa: Ziare.com

PDL ii reclama pe Andronescu si Pricopie pentru discriminare

PDL va face sesizare la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) fostului ministru al educatiei Ecaterina Andronescu si actualului ministru, Remus Pricopie, pentru abuz in functie si discriminare, referitor la cazul a 22.000 de cadre didactice care nu au beneficiat de echivalarea competentelor, se arata intr-un comunicat semnat de deputatul democrat-liberal Raluca Turcan. Raluca Turcan, vicepresedinte PDL si ministru al Educatiei in Guvernul Alternativa, considera ca cei doi ministri au incalcat drepturile a peste 22.000 de cadre didactice, prin nefinalizarea procedurii de echivalare a competentelor acestora. „Aproximativ 22.000 de cadre didactice care ocupa functiile de educatori/educatoare, institutori/institutoare si invatatori/invatatoare, respectiv de maistru-instructor si antrenor asteapta si astazi sa le fie echivalate competentele si sa devina profesori in invatamantul prescolar si primar, profesori de instruire practica sau profesor antrenor (conform art. 248, alin. (3) si (4) din Legea nr.1/2011 – Legea Educatiei Nationale)”, se arata in comunicat.

Procedura de echivalare a competentelor „s-a blocat” in cabinetul Ecaterinei Andronescu

Potrivit aceluiasi document, procedura, demarata in anul 2012 (conform calendarului prevazut de OM nr. 6563/2011) si derulata fara niciun impediment, „s-a blocat in cabinetul doamnei Ecaterina Andronescu”. „Ordinul de Ministru privind aprobarea listelor cuprinzand personalul didactic din unitati de invatamant preuniversitar, nominalizat pentru recunoasterea si echivalarea competentelor profesionale, care trebuia dat din noiembrie 2012, in timpul mandatului fostul Ministru al Educatiei, nu a fost semnat nici pana astazi”, a declarat Raluca Turcan. Art. 248, alin. (3) din Legea Educatiei Nationale prevede pentru personalul didactic in cauza ca educatorii, invatatorii, institutorii, instructorii, maistrii si antrenorii care ocupa deja functii in sistem si care „au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, indeplinesc conditia pentru ocuparea functiei didactice de profesor, in baza unei metodologii de recunoastere si echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului”. „Pe de o parte, echivalarea competentelor si incadrarea in functia de profesor pentru invatamantul prescolar, profesor pentru invatamantul primar, profesor de instruire practica, respectiv profesor-antrenor aduce cu sine si o crestere semnificativa de salariu pentru toate aceste cadre didactice. Pe de alta parte, semnarea si intrarea in vigoare a respectivului Ordin de Ministru ar fi scos persoanele in cauza de sub incidenta OUG nr. 92/2012 care impune conditia ca educatorii/educatoarele si invatatorii/invatatoarele sa isi continue activitatea in functiile didactice pe care le ocupa, ‘cu conditia absolvirii studiilor universitare de licenta, in profilul postului, in cel mult 6 ani de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta'”, a explicat deputatul PDL. Conform Metodologiei de recunoastere si echivalare a competentelor profesionale dobandite formal, nonformal sau informal de catre cadrele didactice care ocupa functii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, invatatori/invatatoare, maistru-instructor, antrenor, un cadru didactic trebuia sa fi obtinut minimum 90 de credite profesionale transferabile in ultimii 5 ani, in vederea ocuparii functiei didactice de profesor pentru invatamantul prescolar, profesor pentru invatamantul primar, profesor de instruire practica, respectiv profesor-antrenor in cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor.

Ecaterina Andronescu trebuia sa semneze in 2012 pentru eliberarea atestatelor de echivalare „In cazul acestor cadre didactice care au obtinut punctajul necesar pentru echivalare, Ministerul Educatiei, prin doamna Ecaterina Andronescu, trebuia sa semneze, incepand cu 1 noiembrie 2012, un Ordin de Ministru pentru eliberarea atestatelor de echivalare, in baza listelor provenite de la fiecare inspectorat scolar judetean. Ordinul de Ministru nu a mai fost eliberat, impiedicand inclusiv maririle salariale care li s-ar fi cuvenit acestora prin lege. Drept urmare, PDL a depus astazi la CNCD o sesizare privind abuzul in functie comis de doamna Ecaterina Andronescu si, respectiv, de actualul Ministru al Educatiei, domnul Remus Pricopie”, a concluzionat Raluca Turcan. „Luand in considerare toate cele expuse anterior, consideram ca drepturile celor 22.000 de cadre didactice au fost incalcate in mod flagrant prin nefinalizarea procedurii de echivalare legal derulate de catre Minister, prin abuzul in functie al ministrilor Ecaterina Andronescu si Remus Pricopie”, se incheie comunicatul.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

Cum am fost reînmatriculat

Nu ştiu dacă mai este întrebuinţat astăzi verbul a exmatricula. Înţelesul lui este a scoate din matricula şcolară. Altfel spus, a elimina din şcoală. Când, în octombrie 1958, am fost dat afară din facultate, fără drept de reînscriere, verbul era aşa-zi-când la modă în limbajul universitar. Timp de treisprezece luni, m-am luptat cu morile de vânt, ca să fiu reînmatriculat. În toamna lui 1959, am reuşit, cu ajutorul a doi oameni. Sunt 55 de ani de atunci. N-am uitat niciun detaliu al nefericitei întâmplări. Multe le-am aflat după 1989 dintr-un lung articol al lui Pavel Ţugui despre tatăl meu, publicat în revista „22“ şi reluat într-o carte. Cu atât mai mult nu i-am uitat pe cei doi oameni care nu s-au temut, ca atâţia alţii, să intervină unde trebuia, contrar uzanţelor şi fricilor vremii. Rudă cu Andrei Oţetea Despre cel dintâi a fost vorba în articolul meu de acum două săptămâni din această pagină: Andrei Oţetea. De altfel, aniversarea lui a fost cea care mi-a reamintit povestea reînmatriculării mele. Istoricul Andrei Oţetea (1894-1974) era văr primar cu tatăl meu, originari amândoi din Sibiel, un sat aparţinător de comuna Sălişte, judeţul Sibiu, celebră pentru a fi dat şapte academicieni. După studii la Sibiu şi Braşov şi Facultatea la Bucureşti, Oţetea şi-a trecut doctoratul la Londra, cu o teză despre istoricul italian Francesco Guicciardini (1483-1540). Specialitatea lui fiind istoria medie, a publicat o carte despre Renaştere şi Reformă. După dispariţia lui Mihail Roller, istoricul de serviciu în primii ani de comunism, cu o „Istorie a României“ din 1947 care a reprezentat întâia falsificare sistematică a domeniului, Oţetea a devenit academician, director al Institutului de Istorie (actualmente) „Nicolae Iorga“ şi ambasador al României la UNESCO. A publicat cartea, cu un mare ecou în epocă, „Karl Marx – Însemnări despre români“, în decembrie 1964, coautor fiind istoricul polonez Stanislaus Schwann şi nu S. Essaim, cum a apărut în prezentarea mea de acum două săptămâni. (Rectificarea o datorez unui e-mail al domnului Cristian Vasile, căruia îi mulţumesc.) Memorii către instituţii Exmatricularea mea a survenit la doi ani după Revoluţia din Ungaria, pe un fond represiv, odată trecută teama autorităţilor de un eveniment asemănător la noi. De la Filologia bucureşteană au fost daţi afară în 1958 numeroşi studenţi, viitorii critici literari Valeriu Cristea şi Ieronim Tătaru, între alţii. Fiecare individ avea un dosar alcătuit de serviciul de cadre, în care figurau date despre părinţi, rude, apropiaţi. Motivul a fost, în cazul meu, dosarul. Iată alt cuvânt care nu mai circulă azi cu înţelesul de odinioară: fiecare individ avea un dosar alcătuit de serviciul de cadre, în care figurau date despre părinţi, rude, apropiaţi. Părinţii mei fiind deţinuţi politici între 1952 şi 1954, eu, ca fiu, eram socotit automat indezirabil. Am început să scriu memorii (încă un cuvânt care are azi un sens diferit), adică cereri de revenire asupra sancţiunii. Cel care le redacta era bunicul meu matern, care fusese avocat. Stilul lui mi se părea a ţine de alte vremuri, aşa că am rescris memoriile pe limba mea. Le expediam la foruri. Adică, la Ministerul Învăţământului şi la partid. Oţetea mi-a sărit în ajutor. Singurul care s-a încumetat. Secretarul general al Universităţii îi inventase tatălui meu un trecut de legionar, pe care nici Securitatea nu-l confirma. Ceea ce complica lucrurile. Intervenţia lui Cornel Burtică Din articolul menţionat al lui Pavel Ţugui, am aflat cui se adresase Oţetea: prim-ministrului, preşedintelui Academiei şi altora. Singurul care a răspuns – iată-l pe al doilea om de sprijinul căruia m-am bucurat – a fost Cornel Burtică, pe atunci secretar cu propaganda şi cultura al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor (CC al UTM). Părinţii mei fiind deţinuţi politici între 1952 şi 1954, eu, ca fiu, eram socotit automat indezirabil. Am fost reînmatriculat de pe o zi pe alta, după un an de memorii fără efect, în urma deciziei lui Cornel Burtică. (În paranteză fie zis, cartea mea despre Sadoveanu din 1976 a putut apărea tot graţie intervenţiei lui Cornel Burtică, ajuns între timp secretar al CC al PCR, după ce fusese blocată de Cenzură, ca urmare a unei reclamaţii a lui Mihai Ungheanu, conform căreia n-aş fi acordat suficientă atenţie specificului naţional al scriitorului). Cei care n-au trăit epoca nu pot înţelege ce riscuri enorme presupuneau intervenţii de felul acesta. Mai ales fiind vorba de deţinători ai unor funcţii oficiale. E cât se poate de reconfortantă ideea că au existat şi oameni curajoşi.

Sursa: Adevarul.ro

EVZ CHIȘINĂU. Studenții sunt împotriva corupției. Copiatul și plagiatul, compatibile cu infracțiunile

Centrul Național Anticorupție și Ministerul Educației și-au unit eforturile în lupta cu corupția. În acest sens, vineri a fost lansată Campania „EU – pentru educaţie prin integritate”. Scopul acestei campanii este de a educa tânăra generaţie a țării în spiritul intoleranţei faţă de fenomenul copiatului, al plagiatului, protecţionismului şi corupţiei. Lansarea campaniei a coincis cu votarea de către Parlament a mult așteptatului plan de acțiuni aprobat de la Guvern, care descrie cum trebuie pusă în practică, pas cu pas, Strategia Naţională Anticorupţie. Cele 93 de activități descrise în plan vizează și combaterea corupției în sistemul de învățământ, de exemplu, cu ajutorul camerelor video instalate la examene. Potrivit celor care au participat la lansarea campaniei, studenții trebuie să sesizeze organele de drept și persoanele responsabile care luptă cu corupția atunci când unii profesori pretind bani şi favoruri sau când cunosc cazuri în care studenţii plătesc pentru note. „Mâine, colegul îți va lua locul de muncă” Prezent la eveniment, Viorel Chetraru, directorul CNA, a menționat: „Sunteți funcționarii de mâine și modul în care dvs. priviți lucrurile este foarte important. Acest mod este cultivat în instituțiile de învățământ. Acțiunea pe care o realizați are un rol important în crearea unui model de comportament pentru un viitor durabil. Tinerii sunt printre cei mai importanţi parteneri în prevenirea fenomenului corupţiei. Dacă astăzi tolerezi colegul care plagiază, colegul care dă mită, mâine, colegul acesta îţi va lua locul de muncă, iar mai târziu tot el îți va decide soarta! Noi am stabilit mai multe acţiuni care urmează să fie întreprinse în ceea ce priveşte reacţionarea la orice semnale de manifestări de corupţie”. Supravegherea video a dat roade A fost prezentă la eveniment și ministrul educației, Maia Sandu. Aceasta a ținut să accentueze că practica instalării camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat a dat roade. Astfel, s-a evidențiat adevărata latură a sistemului de învățământ. „Trebuie să recunoaştem că tentaţia de a copia apare atunci când nu ne prea place ceea ce învăţăm, că nu ne place cum învăţăm şi când nu credem că ceea ce învăţăm este util. Noi recunoaştem acest lucru şi în toate politicile noastre ne-am propus să construim un sistem educaţional care este interesant, atractiv. Toate aceste lucruri ni le-am asumat, dar până atunci trebuie să întreprindem măsuri care să ne ajute să combatem acest fenomen urât al corupţiei, al copiatului, al plagiatului”, a declarat Maia Sandu. De asemenea, aceasta a mai adăugat: „O universitate europeană este o universitate democratică, în care studentul se află în prim-plan și performanța stă în capul mesei. Iar dacă ne dorim o schimbare, trebuie să începem fiecare de la clasa lui”.

Sursa: Evz.ro

Cum poate rata România șansa pe care o oferă cel mai mare laser din lume

Laserul de la Măgurele, cea mai puternică infrastructură de acest fel construită vreodată în lume, poate însemna pentru România, dincolo de intrarea în elita mondială a lumii științifice, și o șansă uriașă de dezvoltare economică pentru zona metropolitană a Capitalei. Totuşi, problemele de infrastructură rutieră, vechi de aproape două decenii, dar şi faptul ca momentan oraselul din sudul Bucureştiului nu arată deloc atractiv pentru marile companii mondiale ar putea înseamnă pierderea unor oportunităţi istorice. Dacă autoritățile statului vor face ceea ce trebuie până în 2018, când este programată finalizarea construcţiei laserului, Măgurele ar putea deveni un Silicon Valley al Europei, un centru al excelenței în tehnologii de vârf. Pe hârtie, conducătorii români par să fi înțeles uriașa miză pe care o reprezintă proiectul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP). Deocamdată însă, lucrurile nu arată strălucit: către Măgurele se ajunge pe drumuri devastate, localitatea s-a dezvoltat haotic în perioada boom-ului imobiliar și nu există, de exemplu, nici măcar o cafenea pe seama pretențiilor unor savanți. Un savant nu stă la un hotel două stele Ca să ajungi la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) din Măgurele, unde se construiește în prezent cel mai mare laser din lume, ELI-NP, ai de ales fie să îți distrugi autoturismul pe drumul care leagă Bucureștiul de acest orășel, fie să aștepți și cu orele în spatele tirurilor, pe Centura Capitalei. Prima variantă reprezintă o șosea de numai patru kilometri, care a fost reparată de mai multe ori în ultimii șapte ani, dar care arată acum literlamente ca după un bombardament. Modernizarea celei de-a doua variante este promisă de peste 15 ani, dar până acum porțiunea din sudul Bucureștiului care duce la Măgurele, dinspre aeroport, este denivelată şi plină de cu gropi și oricum se blochează în dreptul comunei Domnești, pentru că nu există un banal pod de traversare. În aceste condiții, ce șanse are România să atragă, dincolo de cercetători pasioniați de studiul pe o infrastructură unică, și companii producătoare de înaltă tehnologie care să asigure dezvoltarea zonei? “Toate aglomerările de industrie high-tech s-au făcut în jurul unor centre de cercetare. Silicon Valey a fost creat pentru că acolo existau concentrate marile laboratoare americane civile și militare, erau universitățile mari. Cel care face high-tech se duce lângă cel mai mare consumator de high–tech, respectiv cercetarea științi¬fică. Stă lângă institutele de cercetare ca să afle rapid spre ce direcție merg cercetările. Acest lucru se face la cafenea, când mănânci împreună, când mergi la conferințe”, explică șeful proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir, despre cum poate profita statul român de existența laserului la Măgurele. Strict la nivel teoretic, sună frumos. Însă până acolo, mai e foarte mult de făcut. O recunoaște chiar directorul IFIN. “Acum trebuie să se facă un proiect guvernamental mare în care să se dezvolte infrastructura, construim inclusiv clădiri de birouri și creăm facilități. Dacă vrea IBM, de pildă, să vină, statul ar putea să îi creeze facilităţi, precum o clădire făcută din bani europeni cu chirie redusă și scutiri de taxe dacă investești în cercetare. infrastructura trebuie creată, căci nu o să stea nici o companie să îşi facă singură aleile. Unul care vrea să vină din Franța și vede mizerie nici nu stă pe aici. În primul rând, drumurile îl fac să fie circumspect. Apoi, noi avem aici un hotel de două stele, sigur e curat, dar un străin cercetător nu mai stă la două stele. Nu e nivelul pentru ELI”, radiografiază zona în care lucrează Nicolae Zamfir. De aceeași părere este și fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, principalul artizan al aducerii laserului în România. Cercetătorii, consideră Funeriu, vor fi într-adevăr mai interesați de unicitatea proiectului, decât cum va arăta zona. “Când cercetătorii văd zona aia, nu le vine să se mute acolo. Fiind un laser unic, însă, infrastructura de la Măgurele cade pe planul doi. Poate să fie și în pampas, că cercetătorilor nu le pasă”, apreciază fostul ministru, el însuși cercetător. Dar marile companii mondiale nu sunt la fel de tolerante. “Dacă tot facem un pol de mega excelență, hai să concentrăm toată cercetarea științifică aici. Este evident că o firmă nu-și va trimite oamenii acolo dacă nu e în regulă, motiv pentru care noi chiar am planificat dezvoltarea zonei respective. Trebuie sporită atractivitatea sitului pe baza faptului că laserul e acolo”, a explicat Daniel Funeriu. Ce fac între timp autoritățile Primordială şi complicată, în acelaşi timp, după cum ne-o arată experienţa ultimulor ani este problema transporturilor. Ilie Scrioș¬teanu, consilier al președintelui Consiliului Județean (CJ) Ilfov, a admis pentru „România liberă“ că la Măgurele se ajunge foarte greu. Acesta susţine că există deja demersuri pentru îmbunătăţirea accesului pe centura Bucureştiului. “Ne-am întâlnit cu reprezentanții Guvernului, pentru că din proiectul centurii lipsea pasajul de la Domnești, care era în sarcina Consiliului Județean. Or, instituția aceasta nu ar fi avut niciodată buget pentru realizare unei pasarele acolo fără ajutor guvernamental. Atunci am decis să o predăm Guvernului, a fost și vizita a premierului la pasaj și am înțeles că se mișcă lucrurile, pentru că pasajele sunt esențiale. Mai ales că am vorbit cu unitatea de implementare a proiectului ELI și ne-au spus că au început să vină cercetători interesați, numai că fac două ore dintr-o capitală europeană până la București și încă vreo trei de la Otopeni la Măgurele. Asta înseamnă că pe partea de accesibilitate stăm foarte prost”, a menţionat Ilie Scrioşteanu. De asemenea, nici mijloacele de transport în comun nu sunt la nivelul a ceea ce ar aștepta viitorii cercetători de la Măgurele. Cu excepția unei linii RATB care circulă destul de rar, pe platformă se poate ajunge cu microbuze, care sunt practic niște autovehicule dărăpanate, cu sute de mii de kilometri la bord, scoase din uz de firmele mari de transport. Ilie Scrioșteanu susţine că la acest capitol se urmăreşte fie crearea unei linii de trolebuz, care să lege Bucureştiului de Măgurele, fie reabilitarea centurii feroviare a Capitalei, astfel încât să se asigure legături cu aeroportul, de exemplu, pe această cale. Totuşi, consilierul preşedintelui CJ a precizat că deocamdată nu există toate fondurile necesare. “E un proiect extraordinar de amplu și poate aduce un profit uriaș României. Aici va trebui să fie un smart city. Iar viziunea trebuie să fie integrată: Ministerul Învățământului să se ocupe de partea ce ține de campusul universitar; Ministerul Economiei – partea de parc tehnologic; Ministerul Transporturilor – ceea ce ține de pasarela de la Domnești și accesibilitatea. Aici trebuie o gândire mare. Avem întâlniri periodice, a fost o întâlnire cu o firmă de nanotehnologie la Academie, urmează să vină niște investitori italieni interesați aici. Din păcate, la nivel de București-Ilfov sunt cam puține fonduri. Noi suntem considerată regiune dezvoltată și suntem drastic reduși de la finanțare europeană”, ne-a precizat consilierul. Ministrul delegat pentru Învăță¬mânt Superior și Cercetare, Mihnea Costoiu, nu a dorit să discute cu „România liberă“. Deși l-am contactat telefonic de mai multe ori și i-am comunicat cine suntem, acesta a refuzat dialogul. Totuși, Mihnea Costoiu declara, anul trecut, că laserul de la Măgurele ar putea concentra în jurul său investiții publice și private de peste un miliard de euro și va crea în total 13.000 de locuri de muncă. Al cincilea laser din lume, inaugurat în iunie Până la inaugurarea proiectului ELI–NP, tot la Măgurele va fi lansat, în iunie, un laser de 1 petawatt, infrastructură cu cea mai mare putere care există în prezent în Europa. De altfel, chiar la nivel mondial există doar alte patru lasere de 1 petawatt. Una dintre direcțiile de cercetare la care va fi folosită această infrastructură vizează găsirea unui material care să reziste timp îndelungat în spațiu. “Un satelit trimis către o planetă, de exemplu, face zece ani până acolo, dar din cauza radiațiilor cosmice, materialele care-l compun se distrug. Ideea este să se studieze materialele pentru a afla care are comportarea cea mai bună”, a explicat Nicolae Zamfir, directorul IFIN. La acest laser mai mic vor lucra și cercetătorii care vor prelua apoi proiectul ELI. “Nici noi, ca să facem o comparație, nu putem trimite oameni pe lună dacă nu au ieșit măcar o dată în cosmos”, a arătat profesorul. Pe de altă parte, viitorul laser va avea o putere de 10 petawatti, urmând să fie cea mai puternică infrastructură de acest fel din lume. Construcţia sa a fost estimată la 350 de milioane de euro, din care statul român contribuie cu 17% din fonduri.

Sursa: Romanialibera.ro