PREUNIVERSITAR

VIDEO Demonstraţii cu câinii de serviciu ai Jandarmeriei Capitalei în mai multe şcoli. Ce ştiu să facă animalele

Peste 700 de elevi ai Şcolii Nr. 189 şi ai Grupului Şcolar Industrial „Dacia” din Bucureşti au asistat la activităţi cu scop educativ realizate de Jandarmeria Capitalei, cum ar fi antrenamentele de dresaj ale câinilor de serviciu, care sunt folosiţi de jandarmi pentru patrulări, la meciurile de fotbal pentru depistarea de pirotehnice sau pentru găsirea persoanelor dispărute. De la începutul anului şcolar jandarmii bucureşteni au participat la peste 80 de acţiuni educativ-preventive în 32 de unităţi de învăţământ preuniversitar, 20 de şcoli generale şi 12 licee, dar şi la alte unităţi de învăţământ în baza solicitărilor venite din partea acestora, se precizează într-un comunicat de presă al Jandarmeriei Capitalei. Activităţile constau în expunerea şi prezentarea unor materiale video, exerciţii demonstrative şi purtarea unor discuţii interactive pe diverse teme cu incidenţă în domeniul siguranţei publice, pregătirii antiinfracţionale a tinerilor precum şi a modului de gestionare a unor situaţii cu care se pot confrunta pe domeniul public. Programul „Siguranţa ta are prioritate”, desfăşurat în cadrul campaniei „Jandarmeria pe înţelesul tuturor” va continua, culminând cu organizarea unei activităţi de amploare la care vor fi invitaţi să participe elevii în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”.

Sursa: Adevarul.ro

O elevă de clasa a VIII din Botoşani s-a îmbătat la 8 dimineaţa şi a fost luată cu ambulanţa de la şcoală în comă alcoolică

Tânăra s-a ”cinstit” cu bere la un bar din apropierea şcolii încă de la 7 dimineaţa. A fumat şi câteva ţigări dar a băut şi o cafea. La ore a ajuns beată, i s-a făcut rău , iar profesorii speriaţi au chemat ambulanţa. La spital tânăra de doar 14 ani a fost lăsată să doarmă ca să îşi revină din beţie. Părinţii fetei sunt plecaţi la muncă în Italia. Fata are 14 ani, este elevă în clasa a VIII-a la Şcoala 14 din municipiul Botoşani şi abia şi-a scos buletinul. Părinţii acesteia sunt plecaţi la muncă în Italia iar tânăra a rămas în grija bunicilor. Tocmai de aceea fata şi-a permis la 7 dimineaţa să intre într-un bar şi să bea cu prietenii înainte de şcoală. Se presupune că tânăra a băut pe nerăsuflate trei beri  şi a fumat mai multe ţigări. Văzând că abia se mai ţine pe picioare, fata a mai băut şi o cafea. Chiar dacă  ar fi fost sfătuită să meargă acasă să doarmă, eleva s-a dus ”pe patru cărări” la şcoală. În timpul primei ore de curs i s-a făcut rău şi a căzut jos în clasă. Profesorul a chemat de urgenţă ambulanţa. Medicii au constatat că fata intrase în comă alcoolică şi au dus-o la spital. Tânăra de altfel ar fi avut, luni, o tentativă de suicid, motivul fiind dorul de părinţii plecaţi la muncă. Acesta ar fi al doilea caz de tânără care încearcă să îşi i-a viaţa de dorul părinţilor într-o singură săptămână.

Sursa: Adevarul.ro

Părinţii ar putea fi liberi în prima zi de şcoală a copiilor

Părinţii ar putea fi liberi în prima zi de şcoală a copiilor, asta după ce Comisia de muncă din Senat a aprobat marţi o propunere legislativă care prevede ca toţi părinţii să stea acasă în prima zi de şcoală după vacanţa mare. Parlamentarii conservatori, care au iniţiat această lege, spun că oricum părinţii sunt nevoiţi să se învoiască de la serviciu în prima zi de şcoală a copiilor, aşa că ar fi normal să fie declarată oficial zi liberă, potrivit Digi24.    Este vorba doar de părinţii elevilor din învăţământul preşcolar. Cu toate acestea, ziua de 15 septembrie nu va fi liberă automat, ci doar la cererea părinţilor. Dacă părinţii depun o astfel de solicitare, angajatorii sunt obligaţi să le ofere această zi liberă, care se va recupera însă în termen de 30 de zile.

Sursa: Adevarul.ro

Şcolarii sătmăreni de la Avram Iancu au fost informaţi despre prevenirea abuzurilor sexuale şi a pedofiliei

180 de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu” din Satu Mare au aflat ce este un abuz sexual, ce este pedofilia, cum să se protejeze de persoane străine care îi implică în discuţii sau activităţi cu tentă sexuală şi unde pot semnala un caz de abuz sexual.

În cadrul proiectului partenerial de prevenire a abuzurilor sexuale cu minori şi a pedofiliei echipa mixtă a fost prezentă luni, 17 martie, la Şcoala Gimnazială Avram Iancu din Satu Mare. Activitatea organizată în sala de sport a unităţii de învăţământ sub îndrumarea directorui George Micle a fost susţinută de iniţiatoarea proiectului, Edita Enciu, reprezentanţi ai Poliţiei,  agent şef Adrian Berindan, ai DGASPC-Mihaela Silaghi, ai Poliţiei Locale- inspector principal Ludovic Molnar, invitată fiind şi Manuela Rogoz din partea Primăriei Municipiului Satu Mare şi a Consiliului Local Satu Mare. Cei 180 de elevi ai şcolii au aflat cu acest prilej ce este un abuz sexual, ce este pedofilia, cum să se protejeze de persoane străine care îi implică în discuţii sau activităţi cu tentă sexuală şi unde pot semnala un caz de abuz sexual. „Informaţiile primite de la cei care au susţinut activitatea le-au fost foarte utile, cu atât mai mult cu cât copiii deţin puţine date cu privire la acest fenomen, iar părinţii şi cadrele didactice evită, cel mai adesea, să abordeze teme referitoare la sexualitate şi implicit să le spună clar copiilor ce comportamente cu tentă sexuală  sunt indezirabile la vârsta lor şi care sunt riscurile asociate acestora”- Edita Enciu-iniţiator proiect.

Sursa: Adevarul.ro

Un meşter popular din Apuseni dă lecţii de cusut şi ţesut tradiţional la Şcoala de Arte din Cluj

Elvira Gavriş, meşter popular din satul Bedeciu din Munţii Apuseni, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, îi va învăţa pe curioşi, între 7 şi 11 aprilie, după-amiaza, între orele 17.00 şi 19.00, cum se coase şi cum se ţese într-o sală de clasă a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca. Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca anunţă că organizeaz în perioda  7-11 aprilie, la sediul său de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, un curs gratuit de cusut-ţesut tradiţional. Cei interesaţi sunt rugaţi să-şi anunţe dorinţa de participare pe mailul Şcolii de Arte Cluj: scoaladeartecluj@yahoo.com. Cursul este gratuit, nu se perecepe o taxă de participare şi nu există limită de vârstă la înscriere. Cursul va fi susţinut de către Elvira Gavriş, meşter popular din satul Bedeciu din Munţii Apuseni, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu. După ce se va tzermian cursul, lucrările vor fi prezentate într-o expoziţie la Galeria „Arte“ a Şcolii de Arte Cluj.

Sursa: Adevarul.ro

Despre o non-ştire

Slabele rezultate înregistrate la simulările feluritelor examene naţionale nu ar trebui să mire pe nimeni. Aproape că sunt de domeniul aşteptatului, aproape că nu mai reprezintă o ştire. Cu tot nefirescul conţinut de o atare realitate. În fond, nimic esenţial nu s-a întâmplat în învăţământul mediu românesc, cum nimic cu adevărat semnificativ nu s-a petrecut în învăţământul superior în ultimul an, de la precedentele simulări sau de la anterioarele examene naţionale. Nimic care să aducă cu sine schimbările calitative necesare. Nici în ceea ce îi priveşte pe elevi, nici în ceea ce îi priveşte pe profesori. Simplul fapt că ministrul Remus Pricopie a renunţat să mai umble cu cioara vopsită şi, din fals independent politic, a devenit membru PSD nu putea să aducă cu  sine nici cea mai mică îmbunătăţire a atitudinii faţă de şcoală, nici a celor aflaţi în bănci, nici a celor de la catedră. Defuncta USL, căreia i se datorează  atât programul de guvernare valabil până la mijlocul lunii februarie, un program continuat cu mici modificări de USD, cât şi procentul din PIB alocat învăţământului, nu a dovedit în cele mai bine de 20 de luni cât s-a aflat la putere că ar fi mai interesată de rezolvarea problemelor reale ale şcolii româneşti decât vechea guvernare PDL. În orice caz, procentul rezervat învăţământului în bugetele de stat croite de USL pentru anii 2013 şi 2014, nu probează nici cea mai mică intenţie reală de ameliorare. Şcolile şi universităţile se confruntă cu o sărăcie lucie, nu dispun de suficienţi bani pentru achitarea facturilor curente, nu au fonduri pentru investiţii sau reparaţii, îşi împrospătează anevoie fondul de carte din biblioteci, plătesc cu dificultate salariile, măresc normele didactice. Unde mai pui că sunt tot mai sufocate de birocraţie, de întocmirea a tot felul de planuri, programe, raportări şi rapoarte al căror unic scop este să justifice existenţa organismelor, forurilor, dregătoriilor inutile, adevărate forme fără fond ce nu fac decât să mimeze europenizarea procesului educaţional şi să arunce praf în ochi că totul e bine şi că o să fie şi mai bine.. La nivelul mentalului românesc, oamenii şcolii, indiferent  că e vorba despre cei  ce lucrează în învăţământul preşcolar, preuniversitar ori universitar, nu se bucură de prea multă simpatie. Scandalurile de corupţie tot mai numeroase, slabele rezultate la examenele naţionale, degringolada învăţământului superior care produce un mare număr de absolvenţi neperformanţi ce cu greu îşi pot găsi un loc de muncă în domeniile pentru care s-au pregătit explică şi poate chiar justifică ostilitatea populaţiei faţă de “dascălii” pe care se fac că îi reprezintă liderii sindicali de talk show precum domnii  Nistor, Izvoranu, Hadăr şi alţii asemenea lor. Declaraţiile iresponsabile la adresa profesorilor făcute în mai multe rânduri de preşedintele  Traian Băsescu, un personaj ce îşi închipuie că toţi absolvenţii  de învăţământ superior au trecut prin şcoală precum inenarabila  Eba, cu diplomă de la Spiru Haret, semnată de celebrul tovarăş Bondrea, au contribuit şi ele la scăderea prestigiului social şi profesional al  lucrătorilor de învăţământ. Aceştia au fost asimilaţi de ilustra gândire prezidenţială, mereu preocupată de învrăjbirea românilor, graşilor ce stau în cârca slabilor. Dl. Daniel Funeriu, nici câtă vreme a fost ministru, nici în anii petrecuţi în calitate de consilier prezidenţial pe probleme de educaţie, nu a făcut nimic spre a-i apăra pe cei ce, în mod ipocrit, i-a numit “colegi”, dar cu care nu a dialogat în chip real niciodată. Dl. Funeriu a fost preocupat de propria parvenire şi de abia acum, când se pare că  partidul prezidenţial nu îi recompensează necondiţionat supunere cu un loc eligibil la europarlamentarele din mai, pare să fi prins glas. “Mai întâi rezultate şi pe urmă cereţi bani în plus!” e un slogan care se aude din ce în ce mai des. Numai că rezultatele nu pot fi obţinute de oameni din ce în ce mai puţin motivaţi şi din ce în ce mai debili din punct de vedere profesional ce “intră în sistem”. Rezultatele de la examenele de titularizare dovedesc că vremea profesorilor buni e pe cale să apună. Absolvenţii cu adevărat performanţi din universităţi nu aleg cariere didactice tocmai fiindcă sunt speriaţi de salariile mizere ce li se oferă. Şchioapa, denaturata punere în aplicare a  “sistemului Bologna” a vizat mai degrabă scăderea cheltuielilor per student de la bugetul de stat, reducerea ciclurilor de studii, amputări ale planurilor de învăţământ, toate cu consecinţe în pregătirea generală şi de specialitate a viitorilor absolvenţi. Examenele şi verificările periodice la care sunt supuşi cei ce au ales, mai de voie, mai de nevoie, să profeseze în învăţământ sunt tot mai formale, parcă astfel gândite încât să le mascheze deficienţele profesionale. Definitivatul, gradele didactice şi-au pierdut din consistenţă. Au devenit farse cu voie de la minister. Nu se mai evalueazăp aproape deloc pregătirea de specialitate, atenţia concentrându-se pe aşa zisa pregătire metodică şi psiho-pedagogică a învăţătorilor şi profesorilor. Or, înainte de a şti cum să predea, profesorii trebuie să ştie ce predau, iar pregătirea lor de specialitate nu ar trebui să se rezume doar la cunoştinţele pe care urmează să le transmită elevilor. Sunt lucruri simple cunoscute de oricine a absolvit o şcoală serioasă, dar pe care decidenţii la nivel înalt  din domeniul învăţământului ori nu le ştiu, ori se fac că nu le ştiu, ori nu trebuie să le ştie fiindcă aşa le cere disciplina de partid. În astfel de condiţii, şi la vară, şi în vara anului 2015 şi mai departe, atât admiterea la liceu, cât şi bacalaureatul sau  examenele  de titularizare nu vor face decât să consemneze criza şcolii româneşti de toate gradele.

Sursa: Adevarul.ro

Manualele digitale, o intenţie bună pusă în practică pe genunchi

Ministerul Educaţiei a lansat săptămâna trecută, cu o întârziere de peste trei luni, calendarul şi documentele pentru licitaţia de manuale noi, care ar trebui să ajungă până pe 15 septembrie pe băncile elevilor din clasa întâi şi a doua. Este vorba despre deja celebrele cărţi care vor fi disponibile în paralel în format clasic, şi digital pentru Religie, Matematică, Ştiinţele Naturii şi Comunicare. Despre manualele digitale, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a spus că „vor cuprinde atât conţinutul celor tipărite, cât şi exerciţii interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări“.   Editorii însă susţin că ,„e o utopie să credem că le vom realiza în şase săptămâni, că învăţătorii vor evalua manualele în luna iulie, când ei sunt în vacanţă, ca să nu mai vorbim că avem o lună la dispoziţie pentru realizarea tirajului şi distribuirea noilor manuale“, arată Claudiu Istrate, reprezentantul Uniunii Editorilor din România.   Această părere este împărtăşită şi de purtătorul de cuvânt al PDL, Adriana Săftoiu care îi acuză pe reprezentanţii Ministerului Educaţiei de rea-voinţă .   „În ţările democratice, editorii au la dispoziţie un an pentru a realiza manuale noi, iar după ce le termină sunt introduse mai întâi ca proiect pilot în şcoli. Perioada de şase săptămâni, cât au la dispoziţie editurile din România să realizeze noile manuale, este inumană. Există două explicaţii în acest caz: ori nu îţi pasă deloc cum va arăta acel manual, ori deja ştii cine este câştigătorul licitaţiei“, spune Săftoiu.   Ea a mai atras atenţia şi asupra conţinutului noilor manuale despre care precizează că ar trebui schimbat total.   „Va câştiga manualul cu cel mai mic preţ, ceea ce înseamnă că editurile nu vor mai investi în manuale pentru care trebuie să plătească drepturi de autor. Trăim în secolul XXI şi cu toate acestea, elevii învaţă din texte vechi de acum 50 de ani precum „Stejarul din Borzeşti“ sau „Dumbrava minunată“, după care învăţau şi părinţii noştri. Este foarte bine că se introduc manualele digitale, dar degeaba avem tablete dacă manualele sunt slabe din punct de vedere calitativ“, a mai arătat Săftoiu.   Şi expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu susţine că o reeditare a manualelor este obligatorie.   „Manualele şcolare actuale sunt o mare problemă a sistemului educaţional românesc – multe dintre ele sunt foarte vechi, nu au mai fost reeditate de ani de zile, conţin informaţii neactualizate. Manualele digitale pot fi un mare pas înainte – gândiţi-vă doar că actualizarea textului, împrospătarea acestuia, adăugarea de exerciţii sau aplicaţii suplimentare presupun un simplu update care poate fi realizat de către orice copil, într-un minut“, arată Apăteanu.   În replică, reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că noile manuale sunt dictate de construcţia programei şcolare, elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe.   „Practic, noile programe sunt construite pe competenţe generale, respectiv, pe competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare. De aceea, disciplinele limba română/limba maternă vor fi înlocuite cu studiul disciplinelor comunicare în limba română/comunicare în limba maternă, iar matematica şi explorarea mediului vor face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice celor două domenii“, au explicat oficialii.    Manuale noi, pe fugă   Dincolo de aceste detalii la care oficialii trebuie să găsească soluţii, editorii mai spun că este practic imposibil ca în şase săptămâni să realizeze manualele noi, în loc de cele şase luni cât ar fi fost nevoie.   „Pentru a realiza un manual bun îţi ia în jur de trei luni, iar editurile au la dispoziţie şase săptămâni. Sincer, cred că multe edituri nici măcar nu vor veni la licitaţie“, este de părere Paul Balogh.   La rândul său, reprezentantul Uniunii Editorilor din România, Claudiu Istrate atrage atenţia că multe edituri renumite s-au retras din cursa manualelor pe parcurs din cauza dificultăţilor birocratice întâmpinate. Este vorba de edituri precum Nemira, Polirom, Rao sau Teora. „Se duce de râpă industria manualelor, gândiţi-vă că în 2006 a fost ultima achiziţie de manuale noi făcută de minister“, a mai spus Istrate.   În schimb însă, reprezentanţii Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare arată că „programele pentru clasele I şi a II-a au fost aprobate prin ordin de ministru în martie 2013, iar pregătirea conţinutului manualelor şcolare a putut fi declanşată imediat după publicarea acestor programe pe www.edu.ro, mai ales în contextul în care se anunţase intenţia Ministerului Educaţiei de a introduce manuale şcolare noi“.   Şcoli încă neconectate la internet   Manualele digitale vor putea fi accesate online, pe platforma manuale.edu.eu pe baza unui cont de utilizator. Aici intervine unul dintre impedimentele din proiectul de digitalizare a educaţiei din România: nu toate şcolile din ţară sunt conectate la internet.   În acest moment, din cele 20.000 de clădiri, şcoli şi licee, din preuniversitar, doar 11.000 sunt deja conectate la internet, iar până în 2020 vor fi conectate alte 7.000 de şcoli. Toate 20.000 au însă calculatoare în laboratoare de informatică.   „În primul rând, Ministerul Educaţiei ar trebui să le pună la dispoziţie elevilor şi profesorilor o platformă care să fie şi colaborativă, nu numai interactivă. Ideal ar fi ca toate şcolile din ţară să fie dotate cu tablete, dar cum lucrul acesta este puţin probabil să se întâmple, cel mai probabil elevii vor utiliza manualele digitale de pe calculatoarele din laboratoarele informatice din şcoli“, este de părere Paul Balogh, cofondatorul firmei Read Forward, care a realizat primul manual digital din România.   De altfel, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, declara în mai 2013 că nu vor fi cumpărate tablete pentru elevi.   “Vom dezvolta software-uri educaţionale care să fie folosite de profesori în clasă, iar manualele digitale vor fi introduse după ce se vor conecta la internet toate şcolile din ţară “, spunea anul trecut Pricopie.   Cum ar trebui să arate manualul digital   Dacă ar fi să descriem un manual digital, putem spune că se aseamănă cu un site interactiv, cu jocuri şi lecţii explicate într-un mod mai captivant şi distractiv decât se poate realiza pe hârtie, explică Paul Balogh.   Copiii au la îndemână, pe tablete, aplicaţii educaţionale precum Learn and Play, prin intermediul căreia pot învăţa cum se pronunţă anumite cuvinte în limba engleză, cu ajutorul reprezentărilor grafice.   De asemenea, aplicaţia „English for kids with Benny“, în care un personaj animat îi ajută pe copii să înveţe cuvinte de bază, cu ajutorul imaginilor, este un alt mod distractiv de a învăţa limba engleză. Cât despre posibilele pericole ale noilor tehnologii asupra dezvoltării copiilor, specialiştii spun că tablelete sau calculatoarele sunt un pericol numai dacă sunt folosite în exces.   „Dacă nu sunt folosite pentru foarte mult timp, nu este o problemă, însă copiii tind să exagereze şi să stea foarte mult în faţa calculatorului care, la fel ca televizorul, le dă o senzaţie că nu sunt singuri în cameră, dar este o senzaţie falsă. De fapt, ei ajung să se adâncească în singurătate, iar copiii cu personalităţi introvertite devin şi mai retraşi. Copiii nu au suficient discernământ în acest sens şi aici trebuie intervenit“, spune psihologul şcolar Diana Ioaneş.

Sursa: Adevarul.ro

Proiect educaţional de orientare în carieră pentru elevii de liceu din Vrancea

Biblioteca Judeţeană ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea organizează astăzi,  la Sediul central, de la ora 17.30, o nouă întâlnire cu tinerii în cadrul programului Opening Opportunities. Voluntari Microsoft România ajută elevi din localităţile pilot să îşi dezvolte un plan propriu de carieră, în oraşe precum Cluj-Napoca, Craiova, Focşani, Iaşi, Mediaş, Oneşti, Târgu Jiu, Târgovişte, Segarcea şi Sibiu. Pentru a creşte impactul legat de necesitatea orientării în carieră, Biblioteca Judeţeană Vrancea va organiza evenimente locale, la care vor fi invitaţi oameni ai Vrancei, care vor povesti cu tinerii cum au reuşit să-şi aleagă profesia sau cât de greu sau uşor le-a fost. Marţi, de la ora 17.30, tânărul actor focşănean  Mihai Cojocaru va fi personajul principal al evenimentului dedicat elevilor de liceu înscrişi în program. „Vor fi întrebări şi răspunsuri, amintiri şi dorinţe de viitor şi, desigur, multă interactivitate pentru că Mihai Cojocaru le-a pregătit adolescenţilor şi un mic workshop de dezvoltare personală”, a precizat Margareta Tătăruş, coordonator de proiect.

Sursa: Adevarul.ro

De Paşti, ateliere de creativitate pentru elevi la Slatina

Muzeul Judeţean Olt organizează, în perioada 7-11 aprilie, o serie de ateliere de creativitate cu ocazia apropierii sărbătorii creştine a Sfintelor Paşti. Acţiunea are loc în cadrul unui program şcolar iniţiat la nivel naţional de Ministerul Educaţiei Naţionale numit „Să ştii mai mult, să fii mai bun”. Este vorba despre trei ateliere de creaţie ce vor urmări să descopere tinerele talente din Slatina în domeniul quilling şi decorarea ouălor. Reprezentanţii Muzeului Judeţean Olt au demarat încă de marţi – 18 martie, înscrierile în unităţile şcolare din municipiul Slatina, acolo unde se vor desfăşura, efectiv, aceste ateliere. Practic, este vorba despre două ateliere de quilling (arta rulării hârtiei) cu tema “Felicitări de Paşti” şi “Decorat lumânări de Paşti”, respectiv un atelier pentru decorarea ouălor de Paşti. Procedura pentru elevii de gimnaziu sau liceu ce doresc să participe este că aceştia se vor înscrie la doamnele învăţătoare sau doamnele diriginte, iar acestea, la rându-le, vor transmite listele cu elevii interesaţi la Muzeul Judeţean Olt, noi urmând să programăm pe doritori la atelierele avute de ei în vedere, în perioada 7-11 aprilie. “Prin această acţiune dorim ca elevii să fie implicaţi în activităţi care să le stimuleze şi să le valorizeze talentul şi preocupări extra-şcolare în domeniul cultural-artistic de care, poate, nici nu ştiu că le deţin. În cadrul atelierelor de quilling, copiii se vor familiariza cu arta rulării hârtiei şi realizează diverse obiecte: felicitări şi decoraţii pentru lumânări. Participând la acest atelier, copiii vor avea ocazia să se convingă de faptul că pot crea lucruri minunate şi în acelaşi timp îşi pot dezvolta un hobby. De asemenea, în cadrul atelierului de decorat ouă, copiii se vor familiariza cu diferite tehnici, suporturi şi materiale inedite de decorat ouă, vor afla când a apărut obiceiul ouălor colorate în Europa ş.a.”, a declarat muzeograf Denissa Guţică-Florescu din cadrul Muzeului Judeţean Olt. Atelierele se vor derula propriu-zis la galeria “Artis” din Slatina, acestea urmând să se desfăşoare în perioada 7-11 aprilie, zilnic între orele 09.00-16.00. La finalul acţiunii, elevii participanţi va putea pleca acasă cu produsele realizate de ei şi, în funcţie de modul cum acestea vor fi executate, este posibilă şi organizarea unei expoziţii. De menţionat că fiecare elev participant va trebui să achite, înainte de începerea atelierelor, suma de 5 lei reprezentând costul materialelor de lucru ce vor fi utilizate. Durata unui atelier se va întinde pe parcursul unei ore.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Bacalaureat Internaţional, la Oradea. Zeci de elevi din Danemarca au ridicat locuinţe pentru persoanele defavorizate

Zeci de elevi din Danemarca şi-au susţinut proba practică a Bacalaureatului Internaţional pe şantierul din habitat din Oradea unde au  construit  30 de locuinţe pentru persoanele defavorizate. Este vorba despre 25 de elevi şi 3 profesori de la şcoala Herlufsholm care au venit la Oradea pentru a da o mână de ajutor la ridicarea de locuinţe Habitat. Totodată,  acţiunea lor este parte a Bacalaureatului Internaţional pe care aceşti tineri îl sustin. Ei au avut parte şi de o vizită culturală, ocazie cu care au făcut  cunoştinţă cu tradiţiile româneşti. Li s-au alăturat şi voluntari români  în efortul comun de a ridica locuinţe pentru familiile cu venituri reduse din Oradea. Construcţiile vor fi realizate pe structură uşoară din lemn, în sistem duplex şi forplex, astfel încât două sau patru familii vor împărţi acelaşi imobil. Locuinţele sunt construite pe terenul pus la dispoziţie de Administraţia Imobiliară Oradea cu voluntari români şi străini sub supravegherea specialiştilor Habitat. Fiecare casă are două dormitoare, living, bucătărie şi baie. Acest proiect va asigura locuinţe simple, decente şi accesibile pentru 30 de familii din Oradea care riscă să fie evacuate imediat sau aşteaptă termenele evacuării. Această probă specială este o metodă modernă a sistemului de învăţământ nordic, prin care sunt testate abilităţile şi cunoştinţele practice ale elevilor. Bacalaureatul internaţional are o pondere importantă în nota finală obţinută de absolvenţii de liceu din Danemarca. Acţiunea s-a desfăşurat lângă Gara Episcopia, pe terenul primit de la municipalitatea orădeană unde Habitat va ajuta 30 de familii să locuiască decent.

Sursa: Adevarul.ro

Competiţie naţională. Educaţia dă valoare elevilor de gimnaziu şi liceu

Până pe 4 aprilie, elevi de gimnaziu şi liceu din toată ţara (în special din clasele VII – X) vor participa la activităţi educaţionale interactive, susţinute de consultanţi finaciari voluntari şi vor fi pregătiţi pentru a face faţă provocărilor reale legate de educaţie şi carieră. Proiectul „Educaţia îţi dă valoare!”, derulat pentru al doilea an consecutiv de Junior Achievement România în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, contribuie la prevenirea abandonului şcolar la nivel naţional şi la dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor. Ediţia de anul acesta a proiectului îşi propune să implice în activităţile la clasă şi în webinar cel puţin 5.000 de elevi, care vor înţelege de ce este important să-şi continue studiile şi care este valoarea economică a educaţiei pe termen lung. Astfel, consultanţii voluntari le vor transmite elevilor ce înseamnă o meserie bine făcută ca atitudine în viaţa profesională şi cum să abordeze educaţia proprie în vederea pregătirii pentru viitor. Proiectul include trei componente esenţiale care îmbină elementele teoretice cu cele practice pentru a le demonstra tinerilor adevărata valoare a educaţiei. Prin programul la clasă „Economia şi succesul” elevii învaţă, cu ajutorul profesorilor, care sunt opţiunile lor de educaţie şi carieră pe baza abilităţilor, intereselor şi valorilor personale şi înţeleg legătura dintre educaţie şi succes. Activităţile la clasă şi webinarul online – susţinute cu sprijinul consultanţilor voluntari – au rolul de a demonstra tinerilor valoarea educaţiei. Cea de-a treia componentă – competiţia naţională „Educaţia îţi dă valoare!” prin care profesorii şi echipe de elevi vor organiza în timpul Săptămânii să ştii mai multe, să fii mai bun (7-11 aprilie) activităţi originale – are rolul de a demonstra colegilor cu risc de abandon şcolar importanţa educaţiei bine făcute. Echipa de elevi care va derula activitatea cu cel mai mare impact la nivel local, în cadrul competiţiei, va fi premiată pe 28 mai, la Ateneul Român din Bucureşti.

Sursa: Puterea.ro

Somnul educaţiei. Ţării, cât mai mulţi `tâmpiţi`

Despre răul adânc din educaţie, care s-a perpetuat din perioada comunistă, s-a tot vorbit în ultimii 24 de ani, s-au dat soluţii, s-au făcut şi câteva încercări timide, totul însă fără niciun rezultat. Marele şi cam singurul proiect de ţară pe care reuşim să-l ducem „neabătut“ la în-deplinire ar suna cam aşa: „ţării, cât mai mulţi tâmpiţi“. Ca să citez din clasicii me-diocraţiei. Producţia la hec¬tar de „tâmpiţi“ în¬re¬gis¬trează noi şi noi succese, o aniversăm an de an în acompaniamentul de joa¬găr al declaraţiilor oficiale, care ne explică mereu că edu¬caţia a fost, este şi va fi, of course, „prioritate na¬ţională“. Începând din 2011, de când cu camerele de lu¬at vederi ale lui Funeriu, la festivalul de¬zastrului participa doar bacalaureatul, ţi¬nea casa deschisă vreo două săptămâni, du¬pă care începea aşteptarea somnolentă a stagiunii viitoare. Anul acesta, 2014, să-l notăm cu steluţă, pentru că şi el va ră¬mâ¬ne în istorie, avem, iată, două celebrări: 1) simulările la BAC şi Evaluarea naţională şi 2) examenele propriu-zise. Mizeria de sub preşul gimnaziului De ce simularea la Evaluarea naţională – promovabilitate, adică medii peste 5, doar 48,8% – merită o atenţie specială? În pri¬mul rând, pentru că mizeria din gimnaziu, ascunsă abil sub preş, iese în toată splen¬doarea ei la iveală, aşa cum s-a întâmplat în 2011 cu cea din liceu. Este prima si¬mulare la nivel naţional, până acum aces¬tea erau organizate de fiecare ins¬pec¬torat judeţean în parte şi nu se făceau statistici pe ţară – avem deci un tablou aproximativ a ceea ce va urma la exa¬menul din iunie. În al doilea rând, vedem acum că percepţia despre examenul de evaluare (Capacitatea, pe stil vechi) era şi ea una distorsionată; puţini ştiu că la liceu se poate intra şi cu media 2, neexistând baremul notei 5, iar ministerul nu a spus niciodată care este acest procent. Atenţia se axează mereu asupra performanţelor la liceele de top din ţară, unde ultima medie de admitere poate ajunge şi la 9,80, dar acum aflăm că realitatea ar putea fi cu adevărat dramatică: s-ar putea ca 40-50% dintre cei care acced într-un liceu să fie de fapt sub nota 5. Asta ar explica şi rezultatele de la BAC, unde promo¬va¬biltatea în ultimii ani a fost între 45% – 2011 şi 55% – 2013, iar anul acesta la simulări promovabilitatea la română a fost de 52,8%, iar la matematică şi istorie de 42,51%. Altfel spus, „tâmpiţii“ intraţi în li¬ceu cu note sub 5 aşa rămân până la fi¬nal, mulţi luând apoi drumul pavat cu di¬plome al facultăţilor private. Citeşte continuarea articolului înRevista 22.

Sursa: Romanialibera.ro

Plagiatul lui Ponta, un pas urias spre Cotroceni? (Opinii)

Plagiatul lui Victor Ponta este un caz inchis. Inutil sa mai vorbesti despre subiect, din moment ce Inalta Curte a confirmat neinceperea urmaririi penale pe care o daduse si Parchetul General in 2013. Solutia este definitiva, iar Ponta este spalat oficial de orice urma a unui sistem care continua sa produca diplome, cariere, CV-uri si vieti false. Daca educatia nu ar fi fost la pamant din toate punctele de vedere, in comparatie cu sistemele din alte tari sau comparativ macar cu realitatea dinainte de ’89, poate ca azi nu am fi vorbit deloc despre Victor Ponta in spatiul public. Ori poate ca, in cel mai fericit caz posibil, nu ar fi existat decat un simplu procuror care sa raspunda la numele de Victor Ponta, un slujbas al legii care, din dorinta de a parveni, ar fi putut in cel mai rau caz sa dea NUP in dosarul unui influent politician acuzat pe baza unor dovezi irefutabile ca si-ar fi obtinut teza de doctorat in baza unui plagiat grosolan. Dar povestea e atat de veche si reprezentativa pentru societatea de azi, incat e un semn de naivitate sa iti imaginezi ca indreptarea erorii in cazul Ponta ar putea vindeca ceva sau ar constitui cel putin un semnal pentru viitor. Sunt convins ca Victor Ponta a ajuns ceea ce este astazi tocmai pentru ca societatea este atat de adanc pervertita, cu sistemul de educatie atat de bolnav, incat astfel de lideri sunt rezultatul unui proces care nu mai socheaza pe nimeni. Cu o societate unde educatia ocupa un loc inalt intre valori, un politician cu un CV atat de patat nu ar fi ajuns nici macar secretar de stat prin Ministerul Justitiei. Iar, daca din greseala s-ar fi intamplat sa razbata atat de sus, personajul ar fi zburat imediat dupa ce falsul ar fi fost dovedit public. S-a intamplat peste tot in tarile unde diplomele universitare se obtin prin munca si nu gratie unui sistem corupt de origine mafiota. Iar intr-o societate ceva mai sanatoasa, chiar daca un plagiator de asemenea calibru ar fi razbit in functii publice atat de sus, daca nu l-ar fi sanctionat oamenii la vot, daca nici constiinta nu l-ar fi determinat sa demisioneze, atunci ar fi facut-o in mod sigur cateva institutii care se presupune ca functioneaza la limita decentei. In Romania, doua institutii din trei – cele mai importante – au considerat ca lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este un plagiat. Nu a fost suficient, dosarul a primit un NUP in baza unei expertize ORDA, care sustine ca plagiatul nu poate fi dovedit pentru ca fonturile folosite in cele doua carti sunt diferite. Oricine a avut curiozitatea sa compare cele doua volume, insa, ar fi constatat ca 85 de pagini sunt identice, fara a exista nicio nota care sa spuna ca ele sunt, in realitate, doar un citat din lucrarea originala. Cu toate acestea, Ministerul Educatiei a decis ca teza respecta legislatia din 2003, iar in rezolutia Parchetului se precizeaza ca „nu exista identitate totala de structura, ci doar o identitate partiala de structura”, fapt care face imposibila „calcularea procentului de text identic preluat, deoarece formatele lucrarilor, tipul caracterelor utilizate si paginatiile sunt diferite”. Or, acesta este raspunsul sistemului justitiar, care in alte cazuri argumenta sentinte de lipsire de libertate, pe ideea ca asa ofera un exemplu societatii. Victor Ponta poate fi optimist. Decizia de neincepere a urmaririi penale confirma lipsa de interes a societatii pentru astfel de nimicuri. „Si ce daca a plagiat?” ar spune glasul majoritatii, „nu fac toti la fel, nu am face toti la fel, daca am putea si am avea nevoie?” O societate care s-ar fi consumat pentru astfel de „banalitati” poate ca s-ar fi agitat mai mult si pentru validarea a 7,4 milioane de voturi date pentru demiterea unui presedinte obisnuit sa joace prea mult dincolo de limitele Constitutiei. Cand gesturi de o evidenta atat de flagranta raman fara consecinte, statul unde se petrece asa ceva se afla in plin proces de dezintegrare. El devine locul unde puterea politica isi permite orice, pentru ca societatea insasi se afla in plin proces de desfiintare si ale carei valori sunt sterse si rescrise in functie de interesele Puterii.

Sursa: Ziare.com

UNIVERSITAR

ADMITERE FACULTATE 2014 Examen cu două probe scrise la şapte facultăţi din cadrul Universităţii Politehnice. Meditaţii gratuite pentru candidaţi

Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) organizează examen scris cu două probe la şapte facultăţi, iar la restul facultăţilor, candidaţii vor intra pe baza examenului de la Bacalaureat şi a unui interviu. Tinerii pot să facă ore de pregătire pentru admitere, la materiile matematică şi fizică, în fiecare sâmbătă, cu profesorii universităţii. Absolvenţii de liceu care vor să intre la Universitatea Politehnică pot să se înscrie online la admitere între 1 aprilie – 11 iulie 2014 şi vor beneficia, astfel, de o reducere de 10 din taxa de înscriere, se precizează pe site-ul UPB. Perioada de înscrieri din vară începe pe 12 iulie şi se termină pe 19 iulie, iar acestea se fac la sediile facultăţilor între orele 9:00 – 16:00. Taxa de înscriere este de 100 de lei. Concursul de admitere are loc în perioada 21 – 22 iulie. Candidaţii care nu posedă un certificat de competenţă lingvistică şi vor să intre la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine vor susţine pe 18 iulie un test de competenţă lingvistică. Pregatire pentru admitere UPB organizează în perioada aprilie – iulie 2014 un program gratuit de pregătire în  cadrul universităţii, la Matematică şi Fizică, în fiecare sâmbătă din intervalul 22 martie – 7 iunie. Potrivit reprezentanţilor instituţiei de învăţământ superior, orele de pregătire la matematică vor avea loc între orele 9.00 şi 11.00, iar cele la fizică, între 11.00 şi 13.00. „Cursurile vor fi predate de profesorii de la Politehnică. Orele acestea de pregătire se fac de câţiva ani şi vin elevi din toată ţara”, au declarat reprezentanţii universităţii pentru adevărul.ro. Facultăţi la care admiterea se va face prin examen, care va consta în două probe scrise • Energetică • Automatică şi Calculatoare • Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei • Transporturi • Inginerie Aerospaţială • Inginerie în Limbi Străine • Ştiinţe Aplicate Facultăţi la care admiterea se va face pe baza unei probe orale – interviu şi pe baza rezultatelor examenului de bacalaureat. Proba orală va fi susţinută de către candidat în aceeaşi zi cu înscrierea • Inginerie Electrică • Inginerie Mecanică şi Mecatronică • Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice • Ingineria Sistemelor Biotehnice • Ştiinta şi Ingineria Materialelor • Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor • Inginerie Medicală • Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor Actele necesare pentru înscriere: • 3 fotografii tip buletin de identitate • diploma sau adeverinţa de bacalaureat (original) • foaia matricolă eliberată de liceu (original) • copie legalizată a certificatului de naştere • adeverinţă medicală (eliberată de liceu sau de medicul de familie) • fişa de înscriere (se va completa la secretariatul fiecărei facultăţi) • chitanţa de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere

Sursa: Adevarul.ro

HR-ul politic în spaţiul universitar

Într-o seară, acum câteva săptămâni, prin cămin câteva fete strângeau semnături pentru un candidat la europarlamentarele din luna Mai. Astă seară trei băieţi de TSD au venit tot prin cămin să le spună studenţilor ce frumoasă e viaţă în liga socialistă cu: „fete de la ASE, petreceri, distracţie etc.” – uitându-mă, în general, la politicieni cam aşa şi pare să fie. Prea multe detalii despre Liga Studenţilor Social Democraţi n-am primit, dacă sunt interesat va trebui să particip la şedinţe pentru date complete. Ca să particip la şedinţe sunt nevoit să completez un formular cu antetul TSD pentru a primi invitaţie. De ce vorbesc despre aceste banalităţi? Simplu, aceste doua episoade s-au petrecut în uşa camerei mele de cămin, o parte din conducerea facultăţii nu e interesată de ce se petrece în căminele studenţilor săi, iar despre conducerea universităţii am numai cuvinte de laudă. Dar, mai grav, reclam lipsa de respect pe care o au actorii politici faţă de comunitatea academică din România. Consider un cămin studenţesc spaţiu supus regulilor unei comunităţi academice, cu atât mai mult când vorbim despre o universitate de stat ce are în patrimoniu spaţii locative pentru proprii studenţi. Explicit sau nu, principiul non-implicării politice spune clar că în spaţiul, în numele sau în comunitatea unei universităţi este interzisă orice activitate politică, fireşte sub rezerva dezbaterilor clar definite de uzanţele intelectuale şi culturale. Faptul că un candidat la europarlamentare (sau staff-ul acestuia) decide să adune semnături prin cămine studenţeşti (în loc să o facă pe stradă, autorizat) fără nici un program politic prin care să atragă susţinere, împotriva bunului simţ, mi se pare o dovadă clară de nulitate politică. În veci nu merită un individ să fie membru în Parlamentul European ca şi reprezentant al României dacă nu are idei, un program, un discurs echilibrat despre actuala realitate europeană, despre schimbările din Uniune, despre extremistul ce câştigă tot mai multă simpatie, despre securitatea Estică, despre consolidarea rolului României în Est, despre spaţiul Schengen şi câte altele nu ar mai fi de prezentat. Să trimiţi prin cămine câteva studente pe care le plăteşti cu câte un leu per semnătură colectată, relevă o gândire de mare politician, mai exact cam cât genunchiul unei broscuţe ţestoaste. Pe de altă parte, o ligă social democrată a unui partid! îşi promovează doctrina printr-un exemplu clar de violare a principiilor democratice: recrutare de membrii într-un cămin studenţesc! – nu este permis nimănui să facă activitate politică în o instituţie publică, fie că vorbim de o judecătorie, un cămin sau WC-urile acestora! Modul în care o ligă a Tineretului Social Democrat doreşte să racoleze membrii (nu să atragă simpatizanţi) arată o viziune politică extreme de “curată”. Fete, distracţie, petreceri, băuturi…interesantă doctrină politică. Nimic despre afişe, despre manifestaţii, despre alegeri, campanii, şpăgi, door to door, pliante, în unele cazuri bătăi de la interlopi. Mai mult, nici o discuţie despre subfinanţarea învăţământului românesc (în ultimii ani în jur de 3% din PIB), nimic despre idei, etatism, Ebert sau orice despre o ideologie ce uneşte oameni. În fond, politica lor de resurse umane este bazată pe un team building continuu fără nici o muncă fizică sau intelectuală – viaţă plină de huzur, una de trântor, pardon politician. În completare, am aflat de curând că la ASF posturile ”au fost scoase” la concurs pe criteriul meritocratic al cumetriei. Iar eu îmi doresc să ţin partidele departe de universitate, când acestea au intenţia de investi pe o perioadă îndelungată în oamenii de încredere pe care îi formează de tineri în o viaţă aşa frumoasă, clar nu înţeleg cum funcţionează sistemul politic. Mai grav e că Universitatea nu ia nici o măsură ca partidele politice să respecte regulamentele adoptate de Senatul Universitar, din care reiese interzicerea oricăror activităţi de natură politică. De aici două concluzii se concurează reciproc: fie parte din conducere este implicată în această mică mârşăvie, fie parte din conducere este definită de indiferenţă, prostie sau ce vreţi dvs. Însă nimic nu mai trezeşte mirare, mai ales că în Universitate drepturile studenţilor sunt arestate ca-n vremea comunismului pe criterii de apartenenţă la asociaţia conducerii instituţiei. Iar partidele politice au poluat mediul studenţesc cu tot felul de „Uniuni” efemere care amintesc de Soviete, şi aşa au distrus mişcarea studenţească în ultimii ani. Uniunile pentru studenţi, ligile ori cluburile, toate de partid acoperă tunurile oamenilor din învăţământ puşi pe fapte mari: salarii de sute de mii Euro în doar câţiva ani, şpăgi pentru licitaţii pe banii Universităţii, vânzări de locuri în cămine etc. Sunt dezgustat de politicieni, dar şi dezamăgit de parte a universitarilor care nu au atitudinea demnă de o veritabilă autonomie universitară, prin care să îşi apere studenţii de practici nedemocratice. În loc de încheiere, dacă există doritori printre cititori, vă transmit şi informaţia că şedinţa LSSD arondată TSD are loc Miercuri, de la ora 21:00, în spatele complexului Regie, poate trece şi tovarăşu’ ministru de la Educaţie, cine ştie. Câteva clarificări: Obţineţi autorizaţii, desfăşuraţi-vă activităţile politice potrivit legilor, regulamentelor, respectului faţă de instituţii şi cetăţeni. Opţiunile personale din punct de vedere politic sunt din păcate decedate, nu am nici un interes de a denigra vreo parte, sancţionez doar practicile nesănătoase. Pe scurt, sunt apolitic. Vreau ca universitatea să rămână curată de orice neghină! Alo, PR-ul de partid! Aveţi grijă că HR-ul vă duce-n gard şi rămâneţi fără market share.

Sursa: Adevarul.ro

Studenţii în domeniul IT&C discută cu cei mai doriţi angajatori la evenimentul „Stagii pe Bune”

Sâmbătă, 22 martie, evenimentul „Stagii pe Bune” aduce împreună în holul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare (Universitatea Politehnică Bucureşti) peste 450 de studenţi în domeniul IT&C şi reprezentanţi a 16 dintre cei mai doriţi angajatori. Participarea la eveniment este gratuită, iar tinerii prezenţi vor avea ocazia să participe la workshop-uri tehnice şi discuţii cu profesionişti pentru a înţelege care sunt perspectivele lor de cariera. Evenimentul „Stagii pe bune” începe sâmbătă la ora 9:30 cu o sesiune introductivă în care participanţii vor afla mai multe despre oportunităţile pe care le pot accesa în cadrul programului. Ziua continuă cu prezentări tehnice susţinute de companiile partenere, prezentări care se vor desfăşura în două sesiuni paralele. Astfel, tinerii prezenţi la eveniment vor avea ocazia să afle mai multe despre proiectele tehnice pe care pot lucra pe durata verii dacă aleg să efectueze un stagiu de practică la Bitdefender, 4PSA, Adobe, Intel, Teamnet, Ubisoft, VMWare, Advahoo, Eau de Web, Endava, IBM, Kapsch, Luxoft sau Zitec. Noutatea ediţiei cu numărul 10 a programului „Stagii pe Bune” constă în faptul că studenţii au acum la dispoziţie şi programe de stagiu internaţionale: VMWare, companie americană care dezvoltă software de virtualizare, va participa la eveniment şi va prezenta tinerilor oportunităţile de stagii internaţionale pe care le pot accesa. Evenimentul se încheie la ora 14:30 cu pizza şi networking în spaţiile special destinate, facilitând astfel dialogul şi interacţiunea directă dintre participanţi şi reprezentanţii companiilor prezente la eveniment. „Evenimentul Stagii pe bune este mai mult decât un târg de carieră. Cele mai importante companii de IT din România vin în holul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare nu doar pentru a-şi prezenta oferta de stagii, ci şi pentru a susţine prezentări tehnice în cadrul cărora studenţii vor înţelege care sunt proiectele la care pot lucra în cazul în care aleg să aplice pentru o anumită poziţie disponibilă. E un eveniment important pentru tinerii din domeniu deoarece au ocazie să afle de la oameni cu experienţă cum va arăta jobul lor şi la ce proiecte vor lucra, să discute cu stagiari din anii precedenţi despre procesele de selecţie, dar şi să interacţioneze în mod direct cu reprezentanţii companiilor şi să facă astfel networking de calitate! Le recomandăm tuturor studenţilor care vor o carieră în domeniu să nu rateze evenimentul „Stagii pe Bune” din acest an!”, a declarat Vlad Posea, project manager al proiectului. Seria evenimentelor „Stagii pe bune” continuă sâmbătă, 29 martie, la Iaşi, iar participanţii vor avea ocazia să afle mai multe despre oportunităţile de carieră pe care le pot accesa la nivel local. „Stagii pe Bune” susţine dezvoltarea profesională a tinerilor care studiază în domeniul IT&C şi le oferă acestora şansa să îşi înceapă cariera încă de pe băncile şcolii. Cea de a zecea ediţie a programului va oferi tinerilor peste 800 de oportunităţi de stagii pe durata verii, iar aplicaţiile sunt gratuite şi se realizează online pe platforma http://stagiipebune.ro până pe data de 26 aprilie. Peste 330 de poziţii de stagiu au fost deja înscrise pe platformă de la lansarea programului, iar companiile care doresc să ofere stagii de practică pe durata verii pot continua să înscrie poziţiile disponibile până la data de 7 aprilie. Acestea pot înregistra un număr nelimitat de stagii şi vor beneficia de asemenea de prezentarea pe platformă şi promovarea poziţiilor deschise prin newsletter-ul InfoStagii.

Sursa: Adevarul.ro

ADMITERE FACULTATE 2014 Examen cu două probe scrise la şapte facultăţi din cadrul Universităţii Politehnice. Meditaţii gratuite pentru candidaţi

Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) organizează examen scris cu două probe la şapte facultăţi, iar la restul facultăţilor, candidaţii vor intra pe baza examenului de la Bacalaureat şi a unui interviu. Tinerii pot să facă ore de pregătire pentru admitere, la materiile matematică şi fizică, în fiecare sâmbătă, cu profesorii universităţii. Absolvenţii de liceu care vor să intre la Universitatea Politehnică pot să se înscrie online la admitere între 1 aprilie – 11 iulie 2014 şi vor beneficia, astfel, de o reducere de 10 din taxa de înscriere, se precizează pe site-ul UPB. Perioada de înscrieri din vară începe pe 12 iulie şi se termină pe 19 iulie, iar acestea se fac la sediile facultăţilor între orele 9:00 – 16:00. Taxa de înscriere este de 100 de lei. Concursul de admitere are loc în perioada 21 – 22 iulie. Candidaţii care nu posedă un certificat de competenţă lingvistică şi vor să intre la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine vor susţine pe 18 iulie un test de competenţă lingvistică. Pregatire pentru admitere UPB organizează în perioada aprilie – iulie 2014 un program gratuit de pregătire în  cadrul universităţii, la Matematică şi Fizică, în fiecare sâmbătă din intervalul 22 martie – 7 iunie. Potrivit reprezentanţilor instituţiei de învăţământ superior, orele de pregătire la matematică vor avea loc între orele 9.00 şi 11.00, iar cele la fizică, între 11.00 şi 13.00. „Cursurile vor fi predate de profesorii de la Politehnică. Orele acestea de pregătire se fac de câţiva ani şi vin elevi din toată ţara”, au declarat reprezentanţii universităţii pentru adevărul.ro. Facultăţi la care admiterea se va face prin examen, care va consta în două probe scrise • Energetică • Automatică şi Calculatoare • Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei • Transporturi • Inginerie Aerospaţială • Inginerie în Limbi Străine • Ştiinţe Aplicate Facultăţi la care admiterea se va face pe baza unei probe orale – interviu şi pe baza rezultatelor examenului de bacalaureat. Proba orală va fi susţinută de către candidat în aceeaşi zi cu înscrierea • Inginerie Electrică • Inginerie Mecanică şi Mecatronică • Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice • Ingineria Sistemelor Biotehnice • Ştiinta şi Ingineria Materialelor • Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor • Inginerie Medicală • Antreprenoriat, Ingineria şi Managementul Afacerilor Actele necesare pentru înscriere: • 3 fotografii tip buletin de identitate • diploma sau adeverinţa de bacalaureat (original) • foaia matricolă eliberată de liceu (original) • copie legalizată a certificatului de naştere • adeverinţă medicală (eliberată de liceu sau de medicul de familie) • fişa de înscriere (se va completa la secretariatul fiecărei facultăţi) • chitanţa de plată a taxei de înscriere la concursul de admitere

Sursa: Adevarul.ro

Zilele francofoniei, serbate la Universitatea „Vasile Alecsandri”

Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău sărbătoreşte în perioada 19-21 martie, a XIV-a ediţie a Zilelor Francofoniei. Miercuri, 19 martie, la ora 9.30 are loc deschiderea la Facultatea de Litere, Corp C, sala C4. Manifestările ştiinţifice dedicate culturii francofone şi limbii franceze îi reunesc, an de an, pe studenţii, universitarii şi, în general, pe francofilii băcăuani. Ca de fiecare dată, numeroase activităţi sunt propuse (dezbateri, piese de teatru, concursuri tematice), toate sub semnul celebrării limbii lui Moliere. Cele mai bune contribuţii vor fi premiate de către organizatori. De asemenea, cele două trupe de teatru De quoi s’agit-il? a Facultăţii de Litere, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi Les Grandoliquents, Universitatea Paris Sorbonne Nouvelle vor completa prin transpunerea literaturii în teatru componenta artistică a francofoniei.

Sursa: Adevarul.ro

Meditații gratuite la matematică și fizică pentru admitere, la Universitatea Politehnica București

Universitatea Politehnica din București oferă gratuit elevilor, în fiecare sâmbătă din intervalul 22 martie – 7 iunie, cursuri de pregătire la materiile matematică și fizică, în vederea admiterii de anul acesta. Potrivit reprezentanților instituției de învățământ superior, orele de pregătire la matematică vor avea loc între orele 9.00 și 11.00, iar cele la fizică, între 11.00 și 13.00. Universitatea Politehnica precizează, pe de altă parte, că între 1 aprilie și 11 iulie va avea loc preînscrierea online pentru admiterea 2014 la facultățile instituției, candidații preinscriși online beneficiind de o reducere de 10 la sută din taxa de înscriere de 100 de lei. Perioada de înscriere pentru admiterea de anul acesta la Politehnică este 12 – 19 iulie, la sediile facultăților, iar probele de admitere vor fi susținute în 21 și 22 iulie.

Sursa: Curentul.ro

Viitorii ingineri şi chimişti ai ţării visează la slujbe bine plătite sau la străinătate

Târgul de joburi organizat la Politehnica Bucureşti invită studenţii şi absolvenţii cu generosul slogan „Vino să-ţi negociezi viitorul!”, vizitatorii nefiind nici ei zgârciţi cu visele. Idealul pentru cei mai mulţi dintre ei – slujbe bine plătite în ţară sau străinătatea. Tinerii nu se înghesuie de dimineaţă, fiind, probabil, la ore, dar au profitat de pauze sau de sfârşitul cursurilor pentru a ajunge la târg. „Am încercat să găsim firme care caută cu disperare ingineri – Ericsson, Vodafone, Procter& Gamble – şi care oferă posturi pentru inginerie chimică, electronică, automatică. Sunt 18 companii dornice să angajeze”, spune Şeila Abdulamit, preşedintele UNSR, care menţionează că Procter&Gamble, de pildă, caută ingineri pentru fabrica sa din Urlaţi. Lidera studenţilor le recomandă colegilor de la Politehnică să-şi caute un post de inginer la o companie multinaţională, pentru că „doar acesta este viitorul, aici în România”. Cel mai bine plătite posturi sunt în IT şi telecomunicaţii, ceea ce îi atrage pe mulţi studenţi. Alţii, din contră, îşi doreau să lucreze în producţie şi se văd fără locurile la care aspirau. „Când am intrat la facultate, mă gândeam că voi lucra la Oltchim, în Slatina (oraşul natal, n.r.) sau în Bucureşti. Dar fabricile s-au închis”, spune Elena, studentă în anul IV la Chimie aplicată şi ştiinţa materialelor. Cu bursă de merit şi cu medii de 9,75, tânăra consideră acum că alegerea facultăţii a fost „o greşeală” şi că a învăţat degeaba. Mai mulţi tineri „politehnişti” sunt de găsit la standul cu oferte Work&Travel în SUA şi alte joburi sezoniere. Ar vrea să lucreze în vacanţa de vară în Grecia în domeniul hotelier, ceea ce le-ar aduce peste 400 de euro pe lună plus cazare şi masă. Pentru SUA, costă ceva mai mult biletul de avion, dar investiţia poate fi rapid acoperită cu veniturile de peste ocean.

Sursa: Curentul.ro

Cosmin Marinescu, conf.univ. ASE, fost consilier al ministrului liberal al finantelor: Guvernul nu trebuie sa faca doar ceea ce cadrul fiscal-bugetar ii permite, ci sa adapteze cadrul fiscal-bugetar, pentru a face ceea ce are nevoie economia

Cosmin Marinescu a fost consilierul pe probleme de politici economice al ministrului liberal al Finantelor. A asistat la dezbaterile nu rareori aprinse de la varful ministerului, legate de masurile fiscale care urmau sa fie propuse sau care deja au fost legiferate. Era si normal sa fie aprinse, cata vreme Ministerul Finantelor avea doi sefi: un liberal la Finante si un socialist la Buget. Cum sa „acomodezi” doua sabii in aceesi teaca? In discutia de mai jos, Marinescu vorbeste despre ce au lasat in lucru liberalii din Finante la iesirea de la guvernare, despre ce s-a putut si ce nu s-a putut face, dar si despre „electorata” sau despre „nedumerirea” unor membri al delegatiei FMI in legatura cu insistenta cu care guvernul dorea cresterea salariului minim. • Romania se confrunta cu un paradox. Salariile sunt mici, in timp ce costurile cu forta de munca sunt mari Rep: PNL a iesit de la guvernare. In ce stadiu au ramas masurile fiscale liberale cum ar fi reducerea CAS, neimpozitarea profitului reinvestit, despre care ati scris si le-ati sustinut in mai multe randuri? Cosmin Marinescu: Intr-adevar, in etapa economica actuala, de consolidare post-criza, reducerea CAS pentru angajator si neimpozitarea profitului reinvestit, mai ales daca le privim cumulativ, sunt cele mai viabile masuri fiscale pentru sustinerea mediului de afaceri. Ele au constituit componenta esentiala, si liberala, a politicilor de stimulare a mediului de afaceri din programul USL, fiind asumate si in programul prezentat recent de noul guvern din jurul PSD. Asadar, inca exista premise ca aceste doua masuri sa devina realitate, mai ales ca pana de curand era avansat si un calendar, 1 iulie. In opinia mea, pentru a da impulsul post-criza atat de necesar mediului de afaceri, aceste masuri ar fi trebuit introduse, macar etapizat, gradual, inca de la inceputul lui 2013, prin insasi constructia bugetului pentru 2013. Dincolo de cresterea economica neasteptata, de 3,5%, care se poate risipi insa la fel de usor precum a venit, in prezent problema tine de adoptarea si unor masuri semnificative de stimulare a economiei, prin relaxare fiscala. Altminteri, atractivitatea investitionala a Romaniei se va deteriora continuu. Am aratat, in repetate randuri, ca Romania se confrunta cu un paradox. Salariile sunt mici, in timp ce costurile cu forta de munca sunt mari, de unde si apetenta anemica a intreprinzatorilor de a crea noi locuri de munca, de a angaja forta de munca „la vedere”, fara a face apel la debuseul – uneori salvator – al muncii la negru.

Cu o povara fiscala asupra muncii de 45%, exprimata ca procent din costul total al fortei de munca, Romania este pe locul 7 in UE. Chiar si in tarile nordice – Danemarca, Suedia, recunoscute prin profilul redistributiv al „statului bunastarii”, impozitarea muncii este mai prietenoasa. Cu atat mai mult in tarile Europei Centrale si de Est, aflate cu Romania pe aceeasi harta a concurentei fiscale. De aceea se impune scaderea CAS la angajator, pentru a stimula investitiile si crearea de noi locuri de munca, pentru a reface atractivitatea mediului de afaceri romanesc in calculele investitorilor straini. Rep: Ati fost consilier al ministrului liberal al Finantelor pe probleme de politici economice. Cum s-au impacat in aceeasi teaca, a conducerii ministerului Finantelor, doua sabii aparent contrare: cea liberala si cea socialista? Cosmin Marinescu: Daca ne-am raporta la deznodamant, la cel politic, se pare ca sabiile la care faceti referire nu s-au impacat, n-au incaput pana la urma in aceeasi teaca. Cu toate acestea, „sabiile” fusesera cumva slefuite, in cadrul programului de guvernare al USL, pentru a imbina componenta liberala cu cea social-democrata.

In paranteza fie spus, putem ramane la sintagma social-democratiei, caci, vorba aceea, cine mai e socialist in ziua de azi?! Sau, daca mai sunt unii socialisti adevarati, la noi sau in lume, in general, sunt convins ca beneficiaza din plin de confortul de bunastare adus tocmai de liberalismul economiei de piata, prin proprietate privata, antreprenoriat si concurenta deschisa. In acest sens, din punct de vedere conceptual, ideatic, daca ne permitem luxul de a parasi politica si politicile cotidiene pentru a cobora „la origini”, sabiile liberala si social-democrata nu sunt contrare doar in aparenta. Pe fond, apele politicilor publice ar trebui sa se desparta in functie de un criteriu esential, si anume gradul de interventionism. • Trebuie sa recunoastem ca separarea institutionala a politicii bugetare de politica fiscala ridica, in sine, o serie de dificultati de coordonare Pentru stanga economica, sectorul statal si cheltuielile publice sunt factorii dezvoltarii. Pentru dreapta economica, dezvoltarea vine, insa, de la mai multa piata, de la stimularea mediului de afaceri si a investitiilor private. In realitatea curenta a deciziilor guvernamentale, aceste granite sunt adesea neclare, uneori ignorate sau nesocotite, insa aceasta nu inseamna ca va fi la fel de bine, economic vorbind. Pana la urma, cu toata indulgenta pentru capcana gradualismului, dar chiar si asa, la acelasi stoc de politici economice, prioritatile si etapizarea acestora vor face categoric diferenta. Ati facut insa apel la teaca neincapatoare de la conducerea Ministerului de Finante. Trebuie sa recunoastem ca separarea institutionala din cadrul ministerului, in speta separarea politicii bugetare de politica fiscala ridica, in sine, o serie de dificultati de coordonare. Politica bugetara si politica fiscala nu pot fi concepute separat una de cealalta, bazate pe viziuni economice diferite. Caz in care una va sfarsi prin subordonarea celeilalte, cu pretul faramitarii coerentei cadrului fiscal, in principal. Rep: Recent, Guvernul si-a asumat raspunderea pe programul in baza caruia va guverna. Programul nu difera foarte mult de cel al USL. Ati participat la redactarea programului USL? Cosmin Marinescu: Da, am participat la conceperea componentei economice a programului de guvernare al USL iar ulterior la integrarea intregului, pe domenii. Asta s-a intamplat inca de la infiintarea USL, ca urmare a unei invitatii pe care am primit-o din partea presedintelui Crin Antonescu. S-a constituit un grup de lucru al celor doua partide, o formula restransa, de 4-5 persoane, cu scopul de a identifica, in primul rand, o serie de prioritati de politica economica menite sa sustina relansarea si consolidarea cresterii economice. Fireste, in aceasta ecuatie, a fundamentarii masurilor economice, au fost interpuse diverse propuneri, care au facut de altfel si obiect de negociere, functie de viziunea economica a celor doi mari actori politici ai USL. Oricum, in legatura cu programul respectiv, mai important este daca si cum se va reflecta in realitatea economica. Sa fim onesti, niciun Guvern nu a dus lipsa de programe, de strategii. Adesea, practica – mai mult sau mai putin electorala- a fost cea care a ajuns sa le omoare. • Imi amintesc o discutie din cadrul unor negocieri mai vechi cu FMI si CE, cand unii reprezentanti ai delegatiei isi exprimau nedumerirea in legatura cu insistenta cu care guvernul doreste cresterea salariului minim Rep: Exista politici si masuri in programul USL cu care nu ati fost de acord, in legatura cu care ati sustinut contrariul? Cosmin Marinescu: Era oarecum previzibil inca din momentul in care am acceptat sa particip. De altfel, prin insasi natura lucrurilor, atunci cand trebuie imbinate viziuni economice diferite este de la sine inteles ca vor trebui acceptate si politici de alta inspiratie. Va pot oferi, totusi, unele exemple, mai ales cele asupra carora m-am pronuntat deja public, fara sa intram prea mult in acest subiect.

Unul dintre exemple este salariul minim, anume dinamica sa exceptionala, de crestere pana in prezent cu 50 lei la fiecare semestru, crestere care va trebui sa se accelereze si mai mult in 2015 si 2016, pentru a ajunge la sfarsitul ciclului electoral la nivelul asumat de 1.200 lei. In opinia mea, cresterea salariului minim in acest ritm ar trebui tratata cu o anumita doza de circumspectie. De exemplu, imi amintesc o discutie din cadrul unor negocieri mai vechi cu FMI si CE, cand unii reprezentanti ai delegatiei isi exprimau nedumerirea in legatura cu insistenta cu care guvernul doreste cresterea salariului minim. Ca sa fiu mai bine inteles, ar trebui sa adaug ca marea majoritate a manualelor de economie arata ca salariul minim genereaza somaj. Argumentul este ca, cel putin pentru unele posturi, salariul minim ajunge sa puna angajatorii sa plateasca mai mult decat productivitatea aferenta acestora. In acest caz, angajatori ar putea prefera fie sa sacrifice posturile si angajatii respectivi, fie sa se deplaseze catre „munca la negru”. Importante sunt, deci, marimea si dinamica salariului minim, in corelatie cu dinamica productivitatii muncii. Ilustrativ este, in acest sens, raportul in care se prezinta salariul minim fata de nivelul castigului salarial mediu pe economie. De exemplu, in 2012 acest raport a fost 33.9%. In 2014, salariul minim va fi 900 lei, dupa majorarea de la 1 iulie. Daca vor fi validate prognozele privind nivelul de 2.279 lei al castigului salarial mediu brut, atunci salariul minim va reprezenta aproape 40% din castigul salarial mediu brut. Peste doar doi ani, in 2016, la un salariu minim de 1.200 lei si in conditiile mentinerii prognozelor salariale, raportul respectiv va fi 50%, sau chiar peste, daca dinamica efectiva a castigului salarial va fi mai lenta decat cea prognozata.

Ca elemente de comparatie, raportul intre salariul minim si castigul salarial mediu brut este undeva la 30% in SUA, 35% in Spania, 40% in Polonia si Marea Britanie. In UE, de exemplu, sunt si tari in care raportul respectiv se situeaza peste 40%. Cu cat raportul va fi mai mare, cu atat piata muncii va resimti mai puternic tensiunile somajului. La noi, problema tine de dinamica accelerata a cresterii salariului minim, ceea ce obliga mediul de afaceri la eforturi suplimentare si creste riscul de somaj in special pentru persoanele mai slab calificate. Adica tocmai persoanele pe care salariul minim cauta sa le protejeze. In acest sens, personal speram ca greseala cu privire la salariul minim de 1.100 lui din programul guvernului post-USL sa nu fie doar una de redactare, ci o recalibrare a argumentelor economice in favoarea si impotriva salariului minim. Rep: Cum „cititi” actualul program al Guvernului USD-UDMR? Care sunt diferentele si ce pastreaza din componenta liberala a vechiului program economic al USL? Cosmin Marinescu: Nu am identificat diferente majore, cel putin in privinta componentei economice. Majoritatea masurilor de stimulare a economiei, prin relaxare fiscala la nivelul CAS, TVA, neimpozitarea profitului reinvestit sunt, in continuare, in lista de politici economice. Totusi, am remarcat o anumita maniera de punere a problemei, care a ridicat deja o serie de comentarii. Este vorba, in esenta, despre politicile de stimulare economica, cele care initial „costa” bugetul dar care, ulterior, cresc economia. In programul post-USL, toate aceste masuri sunt amendate, preventiv, cu laitmotivul „in masura in care cadrul fiscal-bugetar va permite”. Nimic nu pare a fi asumat cu fermitate, nici in 2014, nici pana la finalul mandatului, caci politicile economice sunt lasate astfel la latitudinea cadrului fiscal-bugetar. • Guvernul nu trebuie sa faca doar ceea ce cadrul fiscal-bugetar ii permite, ci sa adapteze cadrul fiscal-bugetar, pentru a face ceea ce are nevoie economia Trebuie sa recunoasc ca am fost surprins de o astfel de „centura de siguranta” generalizata. Mai ales ca, spre deosebire de programul USL, care a fost conturat in vara lui 2011, primavara lui 2014 venea cu o serie de certitudini, cum ar fi stabilitatea macroeconomica, consolidarea fiscala, cresterea spectaculoasa de 3,5% in 2013, o politica monetara favorabila etc. In acest context, si politica fiscala ar fi trebuit sa confere o anumita predictibilitate, ca prioritizare si asumare a masurilor de stimulare economica avute in vedere. Oricum, ca principiu general, guvernul nu trebuie sa faca doar ceea ce cadrul fiscal-bugetar ii permite, ci sa adapteze cadrul fiscal-bugetar, pentru a face ceea ce are nevoie economia. Altfel, nu ne ramane decat sa recurgem la un „gentleman agreement”, daca poate fi imaginat asa ceva, in general, cu guvernul: reducem impozitele doar daca permite cadrul fiscal-bugetar insa, in aceeasi logica, atentie, crestem impozitele doar daca permite economia.. Rep:  Noul ministru al Finantelor, domnisoara Ioana Petrescu a spus in cadrul audierilor din comisiile reunite ale Parlamentului ca a contribuit – desi era la Washington – la programul economic al Guvernului. Aveti idee care e partea la care a contribuit domnia sa? Cosmin Marinescu: Nu am cunostinta, pe dansa trebuie sa o intrebati, probabil a trimis unele idei, sugestii, echipei de specialisti din partea PSD. Rep: O stiati pe dna ministru inainte de a deveni consilier al premierului? Cosmin Marinescu: Nu, dar pot sa va spun ca in toata aceasta perioada am comunicat si colaborat, in special in legatura cu fundamentarea si impactul bugetar al masurilor de stimulare economica, reducerea CAS si neimpozitarea profitului reinvestit, despre care am scris si eu, a scris si dansa. Rep: Care considerati ca este impactul asupra politicilor fiscale viitoare al iesirii de la guvernare a liberalilor si intrarea UDMR la putere? Cosmin Marinescu: Nu putem estima daca va aparea o schimbare semnificativa de traiectorie in planul politicilor fiscale. Istoria recenta ne arata ca UDMR a guvernat si in regim de cota unica si in regim de impozitare progresiva, nu cred ca exista o optiune fundamentala in acest sens. Totusi, declaratiile Primului-ministru, ale noilor ministri, programul de masuri prezentat in Parlament nu indica deocamdata o schimbare de traiectorie fiscala. • Revenirea TVA la 19% va „costa” bugetul, pe termen scurt, circa 10 miliarde lei. Nu cred ca readucerea TVA la 19% se va putea face in cadrul aceluiasi an Rep: Credeti ca masurile solicitate de mediul de business – reducerea CAS cu 5 p.p., revenirea la TVA de 19% s.a. vor putea fi luate din iulie, respectiv de la anul? Cosmin Marinescu: E bine sa fim optimisti, sper ca macar unele sa fie adoptate in 2014 desi, mai in gluma, mai in serios, mai trebuie sa fie de acord si „cadrul fiscal-bugetar”. Oricum, in aceeasi retorica, ma voi hazarda sa va spun ca, in mod cert, „cadrul fiscal-bugetar” din 2014 nu va permite luxul fiscal de a readuce TVA la 19%. Potrivit unor calcule incipiente, impactul bugetar al fiecarui punct procentual de reducere a TVA este de circa 2 miliarde lei, ceea ce ar insemna ca revenirea TVA la 19% va „costa” bugetul, pe termen scurt, cu circa 10 miliarde lei. De altfel, nu cred ca readucerea TVA la 19%, pe cadrul fiscal-bugetar actual, se va putea face „dintr-o data”, adica in cadrul aceluiasi an. Tocmai de aceea spuneam despre necesitatea prioritizarii, sa se stie care va fi primul pas, al doilea etc., ceea ce ar furniza un plus de predictibilitate fiscala. Dintotdeauna intreprinzatori si mediul de afaceri, in general, reclama acest aspect. Insa, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale ar putea fi viabila. Pe de o parte, strict in privinta reducerii CAS si a neimpozitarii profitului reinvestit, de la nivelul guvernului a fost avansat, de mai multe ori, termenul de 1 iulie. Pe de alta parte, 2013 a insemnat o serie de masuri fiscale suplimentare, unele de largire a bazei de impozitare, altele de reasezare a poverii fiscale, ceea ce ar trebui sa creeze spatiu fiscal pentru reducerea unor impozite. Iar in ierarhia prioritatilor, reducerea impozitarii muncii ar trebui sa primeze. De asemenea, in legatura cu neimpozitarea profitului reinvestit, de exemplu, impactul bugetar nu este unul semnificativ, care sa tulbure echilibrele bugetare. Potrivit calculelor preliminare, prin luarea in considerare a efectelor de antrenare si a revenirilor din TVA pentru achizitiile de echipamente, tehnologii, impactul bugetar ar fi sub 100 milioane lei. Deci, cel putin masura neimpozitarii profitului reinvestit ar putea fi adoptata fara probleme. Rep: S-a tot vorbit despre impozitarea progresiva/regresiva, cu cote diferentiate. Exista scenariul de baza de 16%, 12% si 8% si mai exista cel cu cote de 20%, 16% si respectiv 12%. Care pare mai plauzibil a fi aplicat, dupa calculele Finantelor? Cosmin Marinescu: Ambele scenarii inseamna impozitare progresiva, de vreme ce ratele de impozitare superioare sunt destinate unor niveluri superioare de venit. Primul scenariu, de baza, cum ii spuneti dvs., era cuprins in programul USL si a ramas in lista de politici fiscale a guvernului actual. Avem de-a face, in esenta, cu reducerea poverii fiscale asupra salariilor mici si medii. • Impozitarea progresiva: potrivit unor ipoteze de lucru reiesea un impact bugetar negativ de circa 4,1 miliarde lei Al doilea scenariu nu este prevazut niciunde, eu nu am cunostinta despre asa ceva, chiar daca unele „guri rele” au tot prevestit intentia PSD de renuntare la cota unica prin ridicarea ratei marginale de impozitare a venitului catre 20%. Spre binele economiei, sper ca niciunul din aceste scenarii sa nu devina realitate sau, cel putin, nu in perioada imediat urmatoare. Pentru acest an, imperative sunt masurile de stimulare a mediului de afaceri, iar scenariul de baza nu ar trebui sa fie, din acest punct de vedere, unul prioritar. Este adevarat, au fost efectuate unele simulari, prospective, inca din 2012, pe trinomul 8-12-16. Potrivit unor ipoteze de lucru, initiale, in privinta pragurilor si transelor de venit, reiesea un impact bugetar negativ de circa 4,1 miliarde lei. Acesta este singurul calcul realizat in Ministerul de Finante de care am eu stiinta, cel putin pana acum doua saptamani. Oricum, indiferent de amploarea impactului bugetar al reducerii impozitarii salariilor, consider ca prioritara trebuie sa ramana, indiscutabil, reducerea CAS. Nu vreau sa mai reiau, dar mai toate calculele si analizele arata ca Romania are o problema cu impozitarea excesiva a muncii, prin contributiile de asigurari sociale. Rep: Au existat solicitari din partea partenerilor de guvernare pentru adoptarea unor masuri care nu faceau parte din agenda ministeriatului lui Chitoiu? Care anume? Cosmin Marinescu: Trebuie sa recunoastem ca, cel putin in legatura cu unele masuri, viziunea politica este susceptibila sa fi predominat. Sa ne amintim, de exemplu, cazul binecunoscut, dezbatut public, al propunerii de introducere a unei „taxe de solidaritate”, de 10% pentru toate veniturile salariale care depaseau un anumit prag, de 4.000 sau 4.500 lei. Imi amintesc ca in perioada respectiva au fost realizate o serie de calcule, schitate anumite ipoteze. Putem rememora impreuna cum in schema „solidaritatii” ar fi trebuit sa intre, initial, toti cei susceptibili ca au venituri „prea mari”. Adica, atat cei din sectorul privat cat si din sectorul public. Ulterior, in declaratiile publice, „solidaritatea” era restransa la nivelul sectorului bugetar, care era aflat, la randul sau, in plin proces de reintregire a salariilor.   Fireste ca, din perspectiva liberalismului economic, este stranie preocuparea guvernului pentru a interveni, corectiv, asupra salariilor din sectorul privat, adica din economia de piata. Cu cat este mai multa piata la baza formarii salariilor, cu atat criteriile economice atarna mai greu. In definitiv, salariile din sectorul privat sunt singurele susceptibile de a fi corelate cu ancora productivitatii muncii. • De cate ori se discuta masuri de relaxare fiscala, prima problema care apare vizeaza impactul bugetar. Toti intreaba: bine-bine, dar cat va „pierde” statul. In realitate, ceea ce ce pierde statul, cistiga economia. Iar de regula, economia castiga mai mult decat pierde statul Este bine ca s-a renuntat la aceasta initiativa, pe care de altfel ministrul finantelor nu a agreat-o, mai ales ca ea nu facuse obiectul niciunei discutii sau negocieri in cadrul programului de guvernare. Pe de alta parte, cel putin in formatul initial, ar fi adus atingere unei clase de mijloc si asa insuficienta, asaltata continuu de politici redistributive si fragilizata de criza economica. Iar cazul companiilor de stat, cele vehiculate ca acorda salarii „nesimtite”, este o problema aparte, care nu se rezolva prin taxe de solidaritate, ci printr-o noua politica salariala. • Politica bugetara este cea care a impus de fapt directia politicii fiscale Rep: Spuneati intr-un interviu acordat anterior HotNews.ro ca „politicile fiscal-bugetare nu trebuie sa rezolve doar problemele bugetului – cantitative si adesea conjuncturale, asa cum s-a intamplat din pacate pana in prezent, ci sa rezolve mai degraba problemele structurale, profunde, ale economiei”. Noul Program al Guvernului adreseaza aceste probleme? Cosmin Marinescu: Intr-adevar, insa nu ma refeream neaparat la constructiile bugetare din era USL, ci la paradigma fiscal-bugetara din intreaga perioada de tranzitie, de mai mai mult de doua decenii. Fireste ca exercitiul bugetar incorporeaza, prin insasi natura sa, o componenta contabila, insa de cele mai multe ori aceasta ajunge sa prevaleze si chiar sa anuleze prioritatile reale de politica economica, in ipoteza ca acestea sunt formulate si aduse pe masa decizionala cu buna credinta. Probabil ati observat si dvs. ca, aproape de fiecare data cand se discuta anumite masuri de relaxare fiscala, prima problema care apare, in mod recurent, vizeaza impactul bugetar. Toata lumea intreaba: bine-bine, dar care va fi „golul” de la buget, cat va „pierde” statul. In realitate, ceea ce ce pierde statul, cistiga economia. Iar de regula, economia castiga mai mult decat pierde statul. Exista un soi de obsesie bugetara de vreme ce problemele bugetului se rezolva pornind de la nevoi si scotocind dupa resurse. Cam in termenii faimosului dicton socialist: tuturor – dupa nevoi, de la fiecare – dupa posibilitati. Iar daca posibilitatile unora sunt mai mari decat ale altora, merita sa recurgem, nu-i asa, la impozitare progresiva. Alteori, nici nu mai conteaza cum, numai sa se stranga banii. Ceea ce inseamna ca politica bugetara este cea care a impus de fapt directia politicii fiscale. Problema fundamentala este ca, in toata aceasta perioada de tranzitie si mai apoi de economie de piata, atata cat este ea, niciun guvern nu a purces la constructie bugetara abia dupa ce a raspuns la o intrebare esentiala: ce trebuie sa sustina si sa finanteze statul in economia de piata? Cu alte cuvinte, ce sistem de educatie, de sanatate, de pensii, cata birocratie administrativa etc etc. Altfel, ma tem ca va trece multa vreme in care vom consemna aceleasi probleme: ca aparatul bugetar e supradimensionat pentru structura economica si sociala a Romaniei, ca dupa o viata de munca pensiile sunt batjocoritoare, ca sanatatea si educatia sunt subfinantate, ca sectorul companiilor de stat este decapitalizat si capusat de „baietii destepti” de diferite grade, ca in Romania kilometrul de autostrada e mai scump decat in Alpi, etc. De exemplu, despre pensii, in paranteza fie spus, am observat ca pe agenda guvernului post-USL a fost pastrata ideea conturilor individuale de acumulare, ca solutie durabila la sistemul actual de tip pay-as-you-go. Merita retinut ca aceasta directie de reforma, anume renuntarea la principiul solidaritatii inter-generationale, a intrat pe agenda politica nu cu multi ani in urma. De altfel, impreuna cu colegii mei din cadrul Centrului pentru Economie si Libertate am scris consecvent despre acest subiect. • In cazul electoratei, majoritatile ar fi primit credit fiscal, iar minoritatile care compun clasa de mijloc, adica cei cu venituri mai mari, ar fi primit taxe de solidaritate. Ceea ce, daca imi permiteti, transpira un oarece iz electoral… Tot in spiritul intrebarii, de exemplu, este in competenta politicilor fiscal-bugetare sa rezolve nu doar problema deficitului bugetului de stat, dar si deficitele quasi-fiscale si arieratele acumulate in sectorul companiilor de stat, precum si disciplina financiara a administratiei publice locale, prin reguli clare si constrangeri bugetare tari. S-au facut deja unii pasi in aceasta privinta, mai ales ca Acordul cu FMI, UE si Banca Mondiala inseamna si monitorizarea permanenta a evolutiilor si progreselor in aceasta materie. Rep: Una dintre masurile oarecum controversate luate in timpul Guvernului USL este „rata lui Ponta” sau „electorata”. Pare ca nimeni nu si-o asuma. Se arata catre BNR, dar BNR spune ca a oferit numai consultanta. Calculele Bancii Centrale mai indica faptul ca debitorii vor plati de fapt mai mult ca urmare a aplicarii acestei scheme fiscale. De unde a venit ideea si cat din aceasta masura are caracter electoral? Dvs. o sustineti? Cosmin Marinescu: In primul rand, masura respectiva nu a fost inca adoptata. Nu a fost publicat vreun act normativ cu privire la masura de reesalonare a ratelor bancare, adica „electorata”, cum a ramas ea botezata in dezbaterea publica.

In al doilea rand, de asumat, daca va fi, cand va fi, electorata nu va putea fi asumata decat de catre guvern, fiind vorba esentialmente de o masura de politica fiscala, prin care debitorii – peste 900 de mii de romani, ar urma sa beneficieze de un credit fiscal, vreme de doi ani. Cel putin, asa a fost ea anuntata, la sfarsitul misiunii FMI din ianuarie-februarie. Este insa surprinzator faptul ca o masura care a starnit un atat de mare interes, despre care s-a spus ca ar usura plata creditelor pentru atat de multi romani, am observat ca nici macar nu apare in planul de masuri prezentat de guvernul actual.

In ceea ce ma priveste, nu am avut date certe despre aceasta initiativa pana la momentul la care ea a fost prezentata public. Asa cum a declarat si Guvernatorul Mugur Isarescu, este de notorietate ca initiativa a apartinut ministrului Voinea. Insa asa cum spuneti, de la inceput au aparut o serie de controverse, iar faptul ca masura nu apare in programul actual al guvernului arata ca lucrurile inca nu sunt clare, asa cum pareau la momentul prezentarii, ca poate exista inca anumite aspecte de clarificat din punct de vedere metodologic, al fundamentarii. In opinia mea, dincolo de aspectele tehnice, raman in discutie cateva elemente de principiu. Si putem face chiar abstractie de opiniile recente din partea BNR, potrivit carora electorata nu ar proba avantaje pentru debitori. Cred ca in primul si cel mai important rand, masura tradeaza un evident caracter discriminator. Caci de creditul fiscal, care ar fi injumatatit ratele bancare, ar fi beneficiat doar cei cu venituri salariale sub 1600 lei, adica doar cei sub salariul mediu net. De ce nu si cei cu venituri peste medie, care au luat credite pentru achizitia unui apartament, a unei case?! Fireste, sunt mai multi cei care au venituri sub salariul mediu, de unde si suspiciunea ca masura ar fi avut caracter electoral. Altfel spus, majoritatile ar fi primit credit fiscal, iar minoritatile care compun clasa de mijloc, adica cei cu venituri mai mari, ar fi primit taxe de solidaritate. Ceea ce, daca imi permiteti, transpira un oarece iz electoral… • Reducerea CAS la angajator de la 1 iulie inseamna doar 5 luni de calcul al impactului bugetar, adica undeva in jurul a 1,5 – 1,6 miliarde lei Oricum, masura a avut ca motivatie stimularea consumului, pe de o parte, si atenuarea problemei creditelor neperformante, pe de alta parte. Ambele pot suscita controverse. Chiar daca exista recunoasterea unor performante anemice in evolutia consumului, este posibil ca stimularea productiei si a investitiilor sa se dovedeasca mai avantajoasa, pentru mediul de afaceri, decat stimularea consumului. O alta discutie apare apoi in legatura cu utilizarea bugetului statului pentru rezolvarea unor probleme ale bancilor. Si deja se intra intr-un cadru de dezbatere mult mai cuprinzator…

Rep: Consiliul fiscal recomanda reducerea treptata a CAS cu cate 1 pp/an. De ce nu se poate face? Cosmin Marinescu: De la bun inceput, este de felicitat maniera profesionista prin care Consiliul Fiscal cauta sa filtreze politicile fiscal-bugetare ale guvernului. Sunt perfect de acord cu necesitatea de a expune proiectii pe termen lung, de a genera predictibilitate in sfera mediului de afaceri. Apoi, identific doua mari probleme, oarecum distincte, in pozitia Consiliului Fiscal. Pe de o parte, este vorba de putinta de a exploata un spatiu fiscal suficient pentru a obtine o reducere cat mai consistenta a CAS pentru angajator. Pe de alta parte, este avansata teza gradualismului, ca factor de consecventa si de predictibilitate. In legatura cu prima problema, trebuie vazut ce calcule de impact bugetar au fost luate in considerare, caci in dezbaterea initiala asupra reducerii CAS s-au vehiculat mai multe cifre. Nu sunt convins ca bugetul nu poate „suporta” cele 5 puncte procentuale de CAS in minus, odata ce sunt intrunite cateva conditii cumulative: imbunatatirea colectarii, reevaluarea pozitiva a impactului impozitarii constructiilor speciale, precum si corectii semnificative in anumite zone care se dovedesc bugetate excedentar. Sa nu uitam, totusi, ca reducerea CAS la angajator de la 1 iulie inseamna doar 5 luni de calcul al impactului bugetar, adica undeva in jurul a 1,5 – 1,6 miliarde lei. In legatura cu a doua problema, a gradualismului si a predictibilitatii, au fost anumite discutii in acest sens. Sa ne amintim ca, in toamna lui 2013, ministrul Chitoiu a avansat initial reducerea CAS cu 3 puncte procentuale. Ulterior, in cadrul discutiilor cu FMI, a reiesit scenariul unei „reduceri semnificative”, insa din a doua jumatate a anului 2014. In opinia mea, reducerea CAS cu 1 pp anual nu ofera acea „gura de oxigen” de care mediul de afaceri are nevoie, in special in aceasta etapa post-criza. Pentru ca intreprinzatorii sa „simta” si pentru ca efectele asteptate sa apara intocmai, relaxarea fiscala trebuie sa fie mai consistenta, ca sa ofere un soc pozitiv pentru capitalizarea pe termen scurt a mediului de afaceri. Cred insa ca aceasta abordare a gradualismului este mult mai adecvata in privinta reducerii TVA, care din 2015 ar trebui sa intre pe un trend descrescator cu 1-2 puncte procentuale anual. Dupa parerea mea, este mai important, in perioada post-criza, sa oferi stimulente investitionale, pentru clasa antreprenoriala autohtona, si mai ales pentru investitorii straini, care sa revigoreze investitiile in cadrul mediului de afaceri si crearea de locuri de munca.   Rep: in cele din urma, vreau sa va intreb, regretati in vreun fel – ca tehnocrat – participarea la actul de guvernare? Asteptarile cu care ati pornit la drum s-au confirmat sau mai degraba s-au infirmat? Cosmin Marinescu: Ati putea fi surprins, insa unele asteptari, mai degraba anticipari, s-au confirmat. Si anume faptul ca teoria economica, stiinta economica, se reflecta limitat in calculele de politica economica. Aceasta n-ar trebui sa intrige neaparat, dat fiind contextul democratiei politice in care se regleaza, sau deregleaza, treburile „cetatii”.

Ma folosesc de prilej pentru a face, de exemplu, si o destainuire, profesionala si personala, deopotriva. M-au intrebat, candva, unii prieteni si colegi, ce cauti tu acolo, in leaganul interventionismului guvernamental? Ca tu esti economist liberal, ai scris despre capitalism, despre ordinea proprietatii private, despre imposibilitatea calculului economic in socialism, despre virtutile libertatii economice si impotriva interventionismului guvernamental etc. Cum as putea raspunde? Ca poate tocmai de aceea… Fireste, ca economist liberal, am scris critic despre interventia statului in economie, si nu putin sau doar contextual, ci ca fenomen de fond care submineaza libertatea economica si bazele prosperitatii. Astfel, poate tocmai de aceea, numai implicarea in sfera politicilor economice poate fi cheia pentru schimbarea de viziune economica. De exemplu, sunt convins ca, astazi, Romania ar fi aratat cu adevarat altfel daca inca din anii `90 manetele politicii economice erau axate consistent pe principii liberale, asa cum au fost in Polonia, Cehia… si ar fi putut sa fie si la noi. In opinia mea, pentru a valorifica pe deplin potentialul economic al Romaniei, pietele si principiile economice trebuie puse la treaba si mai mult, si cu credinta ca emanatia prosperitatii se gaseste totusi „la firul ierbii”. Nu ascund ca mi-ar fi placut ca unele masuri de stimulare a economiei, cele despre care am scris si pe care le-am sustinut, sa fi devenit realitate in perioada scurta in care am fost consilier al ministrului finantelor. Nu neaparat ca satisfactie personala, ci ca indiciu ca se poate, caci sunt convins ca se poate. In ultima instanta, liberalismul economic se face nu doar prin actiune literara, ci si prin punerea logicii economice in ecuatia deciziei politice, si fara ca aceasta sa insemne neaparat sau explicit actiune politica… Insa, in ecuatia cu pricina, conteaza cat este politica economica si cat este politica despre economie, si uneori pe spinarea economiei.

N.red.: Marinescu, 37 de ani, este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. Este autor si coautor a mai multe carti (cum ar fi Institutii si prosperitate. De la etica la eficienta, Libertate economica si proprietate), articole si studii stiintifice, fiind distins cu premii pentru activitatea publicistica. A participat, ca director de proiect si cercetator, la diverse granturi de cercetare stiintifica. Este fondatorul cursului de Economie Institutionala din cadrul ASE Bucuresti si coordonator al Centrului pentru Econo mie si Libertate – ECOL.

Sursa: Hotnews.ro

La limita penibilului!

Fără pic de stupoare aflăm că 40% dintre studenţii care trebuiau să termine studiile în 2013 au abandonat, de fapt, facultatea. Cel puţin aşa zice Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti. Vinovaţi, evident, sunt statul şi universităţile care au luat măsuri „la limita penibilului” sau deloc pentru a diminua acest fenomen. Nu, pe bune? Nu ţin partea statului sau a universităţilor avide de bani, ajunse la o aşa disperare încât acceptă studenţi fără examen.  Dar ca să îmi spui că un student renunţă la facultate în anul terminal pentru că statul nu a mărit suficient subvenţia cămine/cantine sau nu a schimbat modalitatea de acordare a burselor este „sub limita penibilului”. Dacă tot voiaţi să atrageţi atenţia asupra greşelilor şi strategiilor jenante cu care statul se ocupă de viitorul tinerilor, puteaţi să spuneţi că studenţii renunţă la facultate pentru că, în sfârşit, au conştientizat că nu au ce face cu ea. Că după câţiva ani de tocit coatele pe băncile şcolii, când ajung la angajator văd că îl doare în cot de pregătirea lor. Sau că, după atâta învăţătură, primesc salarii de mizerie de la un patron absurd care habar nu are cu ce se mănâncă meseria pentru care ei, bieţii studenţii, s-au pregătit. A se înţelege, vorbesc despre acei studenţi care chiar au trecut prin facultate şi au învăţat ceva, nu despre toate pipiţele sau băieţii de bani gata care vin la şcoală doar că să îşi plimbe maşinile ori să îşi etaleze ultimele achiziţii în materie de haine, telefoane etc. Iar dacă e să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să recunoaştem că există o categorie de studenţi care abandonează facultatea. Cei foarte buni! Cei care nu mai au ce învăţa în şcoala românească! Cei care nu au unde se dezvolta! Cei care nu au nici o speranţă pentru un viitor mai bun! Şi atunci preferă să o ia de la capăt cu studiile în străinătate. Şi, sinceră să fiu, asta merită statul român! Să plătească din greu pentru bazele pregătirii acestor studenţi buni şi să profite alţii, atât timp cât nu este în stare să îi motiveze să rămână în ţară.

Sursa: Puterea.ro