http://adevarul.ro/educatie/scoala/admitere-liceu-2013-an-liceu-testul-adevaratilor-elevi-nota-10-1_51e57b59c7b855ff564535b1/index.html

ADMITERE LICEU 2013 Primul an de liceu, testul adevăraţilor elevi de nota 10

Zeci de elevi din provincie au intrat la licee de top din Capitală cu media 10 pe linie. La nivel naţional, 271 de elevi au fost admişi anul acesta cu nota maximă, însă profesorii din liceele de top susţin că mediile nu reflectă nivelul real de pregătire şi o selecţie va avea loc după clasa a IX-a.

Subiectele uşoare de la Evaluarea Naţională din 2013, la Matematică, a dat peste cap ierarhia elevilor şi a creat multe note artificiale mari, susţin profesorii de la licee de top din Capitală, acolo unde au intrat şi zeci de elevi din provincie cu media 10 pe linie.

Cei mai mulţi elevi din provincie care au intrat la un liceu de top din Bucureşti provin din judeţul Giurgiu, dar mai sunt admişi cu 10 curat şi din judeţele Teleorman, Olt, Călăraşi, Vrancea şi Ilfov . Aceştia au intrat la licee precum „Tudor Vianu“, „Sfântul Sava“ sau „Gheorghe Lazăr“.

În total, în jur de 2.500 de elevi din provincie s-au înscris la licee din Bucureşti, după prima repartizare, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Capitalei, Marian Banu.

George Trifan, profesor de Informatică la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“ din Bucureşti, care mai predă şi la Liceul Internaţional de Informatică unde pregăteşte olimpici, a explicat pentru „Adevărul“ că mulţi elevi din provincie care intră cu medii de 10 la licee de top din Capitală nu sunt neapărat de acest nivel.

„Nu se descurcă nici elevii din Capitală, fiindcă notele mari pe care le au sunt umflate şi nu reflectă de nicio culoare realitatea, competenţele, doar capacitatea lor de a memora, de a învăţa pe de rost. Dacă ne uităm la subiectele care s-au dat la Evaluarea Naţională în ultimii ani, observăm că sunt formulate la fel, acelaşi gen de cerinţe, după acelaşi tipic“, explică Trifan.

Problemele apar la matematică şi fizică

Profesorul Trifan spune că în jur de 5% – 10% din copiii care reuşesc iniţial să ocupe un loc la un liceu de top se transferă la alt liceu după primul semestru. „Chiar anul trecut am avut trei elevi la o clasă de a IX-a la „Mihai Viteazul“, unde s-a intrat cu medii de peste 9,60, care s-au transferat după primul semestru, iar alte două fete au plecat după ce s-a sfârşit anul şcolar“.

Adevărul este că aceşti elevi nu îşi cunosc limitele, au impresia că sunt de nota 10, dar, de fapt, nu sunt. – George Trifan, profesor de Informatică la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, Bucureşti

Problemele apar la matematică, dar şi la informatică, fizică sau chimie. „La un liceu de top, profesorul vrea să gândeşti, să judeci o problemă de matematică. Adevărul este că aceşti elevi nu îşi cunosc limitele, având impresia că sunt de nota 10, dar, de fapt, nu sunt. Acesta este riscul subiectelor prea uşoare de la Evaluarea Naţională, date pe principiul «noi muncim, dar nu gândim»“, a mai arătat profesorul.

Situaţia este susţinută şi de profesorii de la un alt liceu din Top 10 al Capitalei, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“, care mizează pe reintroducerea examenului de admitere organizat de fiecare liceu.

„Evaluarea naţională de anul acesta şi în special subiectele uşoare de la Matematică au dat peste cap ierarhiile şi vor fi mulţi elevi care au intrat cu medii mari, dar care nu merită de fapt acele note, nu este acela nivelul lor real. Am văzut de exemplu în lista celor admişi la noi elevi despre care ştiu că sunt olimpici la Matematică, dar care nu au media 10 şi nici nu sunt primii pe listă“, spune Silvia Muşătoiu, profesor de matematică la „Gheorghe Şincai“, colegiu unde intră anual şi elevi din judeţele limitrofe – Giurgiu, Ilfov.

Estimez că 30% din elevii de anul acesta nu şi-au meritat mediile de admitere. Ierarhia nu este corectă şi se va vedea pe parcursul clasei a IX-a.
Silvia Muşătoiu, profesor la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“, Bucureşti

Dascălul explică migraţia prin faptul că în aceste judeţe oferta de licee este săracă, însă asta de multe ori îi face pe profesorii din şcolile de acolo să le dea mai uşor elevilor note mari tocmai pentru a-i ajuta.

Aceasta este de părere că valoarea reală se va vedea în clasa a IX-a, după testele predictive care se vor da la două săptămâni de la începutul anului şcolar, iar trierea se va face pe parcurs. „Eu estimez că 30% din elevii de anul acesta nu şi-au meritat mediile de admitere. Ierarhia nu este corectă şi se va vedea pe parcursul clasei a IX-a. O parte vor avea note mai mici, dar se vor adapta, însă cei care vor lua note mult mai mici la testele predictive nu sunt accidente şi cel mai probabil vor pleca sau se vor târâi efectiv prin liceu. Aici însă aş atrage atenţia părinţilor, să opteze pentru licee apropiate de nivelul real al copilului, altfel îi vor chinui“, susţine Muşătoiu, care se aşteaptă şi la un val de transferuri după primul an de liceu.

Inspectoratul n-a auzit de asemenea cazuri

Pe de altă parte, primul liceu din top 10 la nivel naţional, după cea mai mare ultimă medie de admitere, Colegiul Naţional „Sf. Sava“, se laudă cu reuşite de aproape 100% în cazul elevilor care intră aici cu medii de 10, fie şi din provincie.

„Nu am avut în ultimii ani elevi care să intre cu medii de 10 şi să nu facă faţă. Am avut în urmă cu câţiva ani câteva cazuri de copii transferaţi de la alte licee care nu au ţinut pasul şi au cerut să fie mutaţi“, a explicat directorul liceului, George Cazacu.

Elevii care ajung la noi cu medii mari se ridică de obicei la acest nivel, aş putea spune că cei din provincie muncesc chiar mai mult – George Cazacu, director Colegiul Naţional „Sf. Sava“, Bucureşti

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) spun că până acum nu s-au sesizat cazuri de elevi cu medii mari de admitere care nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor din liceele de top în care au fost admişi, fiind nevoiţi să se transfere.

„Mă îndoiesc că sunt elevi de nota 10 care nu au nivelul respectiv şi s-au transferat la un alt liceu fiindcă nu au făcut faţă, cel puţin la inspectorat nu s-a sesizat până acum aşa ceva“, a spus pentru „Adevărul“, inspectorul general-adjunct Liliana Toderiuc.

Topul celor mai căutate specializări

Peste 6.700 de elevi cu medii sub 5 au fost admişi în clasa a IX-a, în prima etapă de repartizare. Cei mai mulţi dintre ei, în jur de 5.000, au intrat la licee din mediul urban, potrivit datelor, iar aproximativ 300 au intrat la licee cu filieră teoretică, iar peste 6.400, la cea tehnologică.

Dintre elevii cu media de admitere sub 5, doar în jur de 100 au rămas nerepartizaţi, adică aproape 2%. La nivel naţional, cea mai căutată specializare a fost Matematică-Informatică bilingv engleză.

Următoarea specializare de pe listă este cea de Mate-Info cu predare în limba română, urmată de „Ştiinţe ale naturii“. Pentru profilul uman, cea mai căutată specializare a fost Filologie bilingv engleză, urmată de Filologie cu predare în limba română şi Ştiinţe Sociale.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/liceu-1_51e62fdfc7b855ff5647d8de/index.html

ADMITERE LICEU 2013 Astăzi începe a doua etapă de înscrieri, iar elevii repartizaţi în prima etapă îşi pot depune dosarele la liceele unde au fost admişi

Începând de miercuri, 17 iulie, şi până pe 22 iulie, candidaţii care intră în a doua etapă de admitere în învăţământul liceal completează fişa de opţiuni. De asemenea, tot astăzi se face înscrierea candidaţilor la liceele care organizează probe de aptitudini ori probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, iar elevii repartizaţi la liceu în prima etapă îşi pot depune dosarele (17-26 iulie).

La a doua etapă a repartizării computerizate participă candidaţii din seria curentă, indiferent de vârstă, şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2013 – 2014, şi care au participat şi au rămas nerepartizaţi după prima etapă, sau nu au participat, din diferite motive, la prima etapă de admitere.

Aceştia completează fişa de opţiuni în perioada 17-22 iulie 2013, la şcolile generale de provenienţă sau la centrul special de înscriere pentru candidaţii din alte judeţe.

Nicoleta Beliciu, dirigintă şi profesoară la Şcoala nr. 193 din Capitală a explicat în cadrul unei lecţii video de pe adevarul.ro că părinţii trebuie să treacă liceele pe orizontală, în ordinea preferinţelor, însă îi sfătuieşte să fie cât mai realişti, adică să se uite întâi la nota finală de admitere a copilului (media aritmetică dintre nota de la Evaluarea Naţională şi media anilor de şcoală din gimnaziu) şi apoi la ultima medie de intrare la liceele vizate.

În situaţia în care au rămas locuri neocupate la clasele pentru care se susţin probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, înscrierea candidaţilor pentru aceste probe se face în 17 iulie, iar susţinerea probelor se face în perioada 18-19 iulie şi afişarea rezultatelor finale, pe 20 iulie.

Candidaţii respinşi la probele de aptitudini şi candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă completează opţiunile în data de 22 iulie 2013 şi participă la repartizarea computerizată.

Introducerea noilor baze de date în calculator, verificarea fişelor cu opţiuni listate din calculator, precum şi corectarea eventualelor erori se fac în perioada 17-23 iulie, se arată în calendarul de admitere la liceu.

Repartizarea computerizată şi afişarea listelor se face în data de 25 iulie, urmând ca în perioada 25-26 iulie, absolvenţii de gimnaziu care au participat la a doua etapă a admiterii la liceu să îşi depună dosarele la unitatea de învăţământ unde au fost repartizaţi.

Candidaţii care, în perioada 25-26 iulie 2013, nu îşi depun dosarele de înscriere, se consideră retraşi, iar locurile corespunzătoare sunt declarate neocupate şi vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de către comisiile de admitere. Aceşti candidaţi vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere, după rezolvarea cazurilor speciale, care va avea loc în perioada 29 iulie-1 august.

Cazurile speciale înseamnă situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu, corectarea unor erori de transcriere greşită în baza de date computerizată a opţiunilor exprimate de elevi etc.

Cazurile elevilor veniţi din străinătate

De asemenea, tot în perioada 29 iulie-01 august 2013, comisiile de admitere vor analiza şi cazurile speciale ale absolvenţilor învăţământului gimnazial care au studiat în străinătate şi, din această cauză, nu au participat la Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a.  Pentru aceşti absolvenţi, la media generală de absolvire a gimnaziului se iau în calcul doar rezultatele obţinute în anii de studiu parcurşi în România.

Ce se întâmplă cu elevii care au rămas nerepartizaţi şi după a doua etapă

În situaţia în care există absolvenţi ai clasei a VIII-a care nu s-au înscris la unităţile la care au fost repartizaţi sau nu au participat la cele două etape de admitere şi care solicită ulterior un loc în clasa a IX-a, aceştia vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere la liceu.

Depunerea cererilor se face la sediul inspectoratelor şcolare în perioada 02-05 septembrie 2013, iar repartizarea candidaţilor se face în perioada 05 – 06 septembrie 2013, ţinând cont de criteriile prevăzute în Metodologia de admitere:

•     media generala obţinuta la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;
•     media generala de absolvire a claselor a V-VIII;
•     nota obţinută la proba de limba si literatura româna din cadrul Evaluarii Naţionale;
•     nota obţinută la proba de matematica din cadrul Evaluarii Naţionale;
•     nota obţinută la proba de limba materna din cadrul Evaluarii Naţionale, respectiv nota de la
•     proba de verificare a cunostinţelor de limba maternă acolo unde este cazul

Elevii care au rămas cu situaţia neîncheiată la sfârşitul semestrului al doilea, îşi vor încheia situaţia în perioada 19 – 21 august 2013 şi vor fi repartizaţi în clasa a IX-a de către comisiile de admitere, în perioada 02 -06 septembrie.

În situaţia în care există candidaţi cărora nu li se poate calcula media de admitere întrucât nu au participat la Evaluarea Naţională, aceştia vor fi repartizaţi de inspectoratele şcolare, în perioada 05-06 septembrie 2013, după repartizarea celorlalţi candidaţi.

Completarea corectă a opţiunilor pe fişa de înscriere la liceu a elevilor care au trecut cu bine de Evaluarea Naţională 2013 este esenţială pentru ca aceştia să ajungă să înveţe la instituţia dorită. Nicoleta Beliciu, dirigintă şi profesoară la Şcoala nr. 193 din Capitală, arată cum trebuie trecute codurile liceelor dorite, în funcţie de media elevilor, pentru a-i ajuta pe părinţii care vor depune fişele în perioada 5-9 iulie.

Repartizarea computerizată la liceu a avut loc cu o zi mai devreme, pe 15 iulie, iar listele finale cu elevii admişi la liceu se vor afişa şi la şcolile şi liceele din ţară. Peste 99% dintre elevi au fost admişi la liceu din prima etapă. Colegiul Naţional ”Sf. Sava” din Capitală şi-a reluat locul fruntaş în topul naţional al celor mai bune licee, după ce în 2012 fusese detronat de Colegiul ”Gh. Lazăr”, tot din Bucureşti.

Pe primul loc în topul specializărilor cu cea mai mare ultimă medie de admitere din ţară este Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, cu specializarea Mate-Info, bilingv engleză. De altfel, „Sf. Sava“ este şi liceul cu cele mai mari medii de admitere din ţară.

Listele cu cei 145.896 de repartizaţi la liceu în urma primei etape de admitere în clasa a IX-a s-au afişat la avizierele şcolilor în a doua parte a zilei de marţi. Afişarea a avut loc loc cu o zi înainte de data trecută în calendarul admiterii la liceu (17 iulie), fiindcă repartizarea computerizată s-a făcut mai devreme.

Din totalul celor peste 6.700 de elevi admişi la liceu cu medii mai mici de 5, în jur de 300 au intrat la licee cu filieră teoretică, iar peste 6.400, la cea tehnologică. Majoritatea au ajuns la licee din mediul urban, aproape 5.000, restul în mediul rural, mai arată datele Ministerului Educaţiei la nivel naţional.

Zeci de elevi din provincie au intrat la licee de top din Capitală cu media 10 pe linie. La nivel naţional, 271 de elevi au fost admişi anul acesta cu nota maximă, însă profesorii din liceele de top susţin că mediile nu reflectă nivelul real de pregătire şi o selecţie va avea loc după clasa a IX-a.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/olimpicii-romani-luat-cinci-medalii-laolimpiada-internationala-fizica-1_51e55aecc7b855ff56449eea/index.html

Olimpicii români au luat cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică

Olimpici români de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti au câştigat cinci medalii, două de aur şi trei de argint, la a 44-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.

Graţie acestei performanţe, România s-a clasat pe primul loc în Europa, respectiv pe locul 5 la nivel mondial.

Medaliile de aur au fost cucerite de Cristian Frunză (clasa a X-a) şi Cristian Andronic (clasa a XI-a), iar medaliile de argint de Tudor Ciobanu (clasa a XI-a), Denis Turcu (clasa a XI-a) şi Sebastian Dumitru (absolvent al clasei a XII-a). Toţi elevii provin de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.

Olimpiada Internaţională de Fizică s-a desfăşurat în Copenhaga (Danemarca), în perioada 7-15 iulie 2013. La ediţia din acest an au participat 381 de concurenţi din 83 de ţări.

http://adevarul.ro/locale/targoviste/reportaj-galerie-foto-Scoala-vara-lipici-copiii-ciocanesti-1_51e57196c7b855ff564507d1/index.html#

FOTO REPORTAJ Şcoala de vară are lipici la copiii din Ciocăneşti

„Ne place mai mult la şcoala de vară decât la şcoala normală”. Asta spun elevii din comuna Ciocăneşti, acolo unde de patru ani, în fiecare vară, se desfăşoară „Şcoala de Vară”. Ideea continuării studiului sub o altă formă, care prinde de minune la cei mici şi nu numai, i-a aparţinut unui bucureştean, mare iubitor de tot ceea ce înseamnă rural.

Psihologi, profesori de dans sau profesori de desen, petrec 8 ore pe zi alături de cei mici, fără niciun ban. Promotorul acestui program este Şerban Moldoveanu, preşedintele „Asociaţiei pentru  Educaţie, Antreprenoriat şi Leadership. O parte din banii scoşi din turismul pe care îl practică în Bucureşti, a ales să o întoarcă în comunitate sub diverse feluri în urmă cu patru ani, când şi-a dat seama nevoie este în Ciocăneşti de educaţie.

Şcoala de Vară are peste 130 de participanţi

Copiii participă chiar şi la ore de yachting la Bucureşti, totul pe cheltuiala trainerilor. În condiţiile astea, cei mici abia aşteaptă terminarea anului şcolar calendaristic pentru a începe şcoala de vară, acolo unde lucrează de drag şi mai ales, fără calificative.
„Am avut o pasiune de mic să mă mut la ţară şi mi-am putut permite chestia asta abia acum cinci ani. Fac încă naveta în Bucureşti. Eu mă ocupam de problemele din educaţie, dar văzând câtă nevoie este aici, la 30 de kilometri de capitală, am zis să vin aici şi să încep să schimb ceva. Şcoala de Vară Comunitară are acum peste 130 de participanţi. Domnul Radu Tudorache, antreprenor de nivel naţional a sponsorizat anul acesta chiar un atelier de yachting, ceea ce înseamnă mult pentru copiii de aici”, ne-a spus Şerban Moldoveanu.

Impactul asupra celor mici este foarte mare. Mulţi au început să îşi asume iniţiative, au început să înveţe să scrie şi să compună poezii, ceea ce la şcoala de stat nu făceau.

„E primul an, dar de acum nu mai scap niciunul”

„Aici am făcut o poezie despre pacea şcolii mele. E compusă de mine. Sună aşa: <Locul în care mă regăsesc/ locul pe care îl iubesc/ şcoala mea tărâm de pace / este un loc ce îmi place. Mult îmi place liniştea / ce o găsesc în clasa mea. Îmi este tare drag de ea / O iubesc, e şcoala mea> – Îmi place foarte mult la şcoala de vară. E primul an, dar de acum nu mai scap niciun an”, este convinsă Alexandra Tudorache, o elevă de numai 12 ani.

Psihologii care stau zi de zi alături de cei mici, spun că după cele două săptămâni de activităţi extraşcolare, cei mici „devin cunoscători de sine”.
„Prin educaţie nonformală încercăm să producem o schimbare aici. Educaţie non formală înseamnă o educaţie altfel, adică prin jocri distractive, prin jocuri de care ei sunt entuziasmaţi. Noi le dezvoltăm creativitatea şi abilităţile de comunicare. De asemenea,  ei învaţă aici cum să rezolve conflictele. Şi la şcolile din România au început să se realizeze programe extra şcolare pentru care profesorii sunt plătiţi în funcţie de câet activităţi au, dar nu învaţă ce învaţă la Şcoala de Vară”, ne explică Sorina Flororiu, psiholog.

Trainer venit tocmai de la Cluj

Oana Mitruţ, trainer, originară din Cluj, de bună voie şi neplătită, vine în fiecare dimineaţă de la ora 08.30 şi pregăteşte noii membri pentru clubul „Tineri de Succes”, club care are menirea să producă o schimbare la nivelul comunei.

„Mi se pare o oportunitate incredibilă să ajut nişte copii şi să cunosc foarte multă lume faină şi să învăţ multe lucruri de la copii. Eu spun că este de ajuns să fii aici şi să arăţi oamenilor de aici că se poate să te deschizi în faţa lor, pentru că primeşti înzecit. Dacă lucrezi cu vreo 25 de copii, la final îţi rămâne o mână de oameni şi cu acei copii poţi face foarte multe lucruri”, spune clujeanca.

„Vacanţa educativă” a elevilor este apreciată şi de edilul comunei Ciocăneşti, care are numai cuvinte de laudă la adresa trainerilor.
„La acest proiect au participat câteva persoane foarte importante. Vreau să îi mulţumesc domnului Şerban, pentru că a lui a fost iniţiativa şi practic, datorită lui funcţionează acest proiect la nivel european. Copiii vin aici în timpul lor liber. Sunt foarte mulţumit de această şcoală de vară, pentru că cei mici învaţă aici ceea ce nu pot învăţa în altă parte”, ne-a declarat, Marin Păun, primarul comunei Ciocăneşti.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/bac-2013-cluj-fac-inscrieri-doua-sesiune-1_51e4fce6c7b855ff5642a782/index.html

BAC 2013 Cluj. Se fac înscrieri pentru a doua sesiune a examenului de maturitate

În această săptămână, până vineri, 19 iulie, elevii clujeni care nu şi-au luat Bacalaureatul în prima sesiune se pot înscrie la şcoala la care au absolvit pentru o nouă tură de examene. Inspectorul şcolar general al judeţului Cluj se aşteptă să fie circa 2.000-3.000 de candidaţi la această sesiune a BAC-ului.

Bacalaureat 2013. Mii de elevi sunt aşteptaţi să se înscrie la cea de-a doua sesiune a examenului de Bacalaureat din acest an, care va avea loc în luna august. Înscrierile au loc până vineri, 19 iulie.

„Ne aşteptăm să se înscrie circa 2.000-3.000 de candidaţi, şi din promoţia 2013, şi absolvenţi din anii anteriori“, afirmă inspectorul şcolar general al judeţului Cluj, Valentin Cuibus.

Înscrierile se fac la şcoala unde au absolvit, iar prima probă a BAC 2013 sesiunea din august va avea loc vineri, 19 iulie.

Calendarul Bacalaureatului din august

19-20 august: Limba română oral
19-21 august: Limba maternă oral
20-21 august: Limbă de circulaţie internaţională
22-23 august: Competenţe digitale
26 august: Limba şi literatura română scris
27 august: Limba şi literatura maternă scris
28 august: Proba obligatorie a profilului scris
30 august: Proba la alegere scris
2 septembrie: Afişarea rezultatelor şi depunerea contestaţiilor
3-4 septembrie: Rezolvarea contestaţiilor
5 septembrie: Afisarea rezultatelor finale

Prima sesiune de BAC 2013. Cluj

72, 21% dintre liceenii clujeni şi-au luat Bacalaureatul în prima sesiune.  După afişarea rezultatelor parţiale, în judeţul Cluj s-au depus 1315 de contestaţii. 491 dintre ele au fost acceptate. 40% dintre contestaţiile acceptate au dus la scăderea notei candidatului, iar restul, de 60%, la creşterea notelor.
76 de contestaţii au determinat ca nota candidatului să urce de la sub 5 la peste 5, iar 37 de contestaţii au făcut ca nota candidatului să scadă de la peste 5 la sub 5.
După contestaţii, procentul de promovabilitate la nivelul judeţului Cluj a crescut de la 70,99% la 72,21%.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/vintila-mihailescu-Tara-sapte-clase-1_51e5345ec7b855ff5643d70e/index.html

Vintilă Mihăilescu: Ţara mea cu şapte clase

Scăderea populaţiei României a luat caimacul discuţiilor publice – şi asta mai ales pe fondul interpretărilor partizane în jurul chestiunii referendumului, şi doar periferic legat de dinamici demografice mai profunde.

Era previzibil. E normal şi legitim. Există, însă, multe alte date semnificative şi chiar „spectaculoase“ care pot – sau ar trebui – să ne dea de gîndit despre societatea în care trăim. Să ne oprim doar la cele referitoare la starea de instruire a populaţiei, menţionate în treacăt şi de unele publicaţii.

Care sînt acestea şi ce ne pot spune ele?

Pe scurt, situaţia făcută publică arată aşa: 44,2% dintre români au nivel primar de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel secundar (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel terţiar (forme de învăţămînt universitar). Să adăugăm la aceasta şi faptul că în 2011, existau, în România, 245.400 de persoane analfabete.

În sine, aceste procente par să sugereze că nu stăm nici aşa, nici altminteri, adică nici prea-prea, nici foarte-foarte. Dacă le privim însă în timp şi spaţiu, adică le plasăm în istorie şi comparativ cu alte ţări europene, cifrele încep să capete relief.

Să începem cu istoria recentă. Nivelul de instruire al populaţiei a crescut spectaculos în ultima vreme: faţă de recensămîntul din 2002, populaţia cu studii superioare s-a dublat (şi este dublă în Bucureşti, faţă de media pe ţară), iar cea cu studii primare a scăzut de la 53,3% la 44,2%; de asemenea, procentul persoanelor analfabete a scăzut de la 2,6% la 1,4%. Atenţie, însă, baza de recenzare o constituie populaţia în vîrstă de 10 ani şi peste; procentele ar arăta altfel dacă ar fi raportate la populaţia activă (între 25 şi 64 de ani). Astfel privite datele, dublarea populaţiei cu studii superioare se păstrează pentru perioada 1992-2011, procentul celor cu studii primare fiind însă în creştere cu aproximativ cinci procente, din 1992 pînă în prezent, în timp ce ponderea populaţiei cu studii medii a scăzut cu aproximativ zece procente, aflîndu-se, în prezent, undeva pe la 60% din totalul populaţiei active. Mai edificatoare este, astfel, structura intergeneraţională a nivelului de instruire. Din acest punct de vedere, procentul celor cu studii superioare în categoria de vîrstă 25-34 de ani este mult peste dublu faţă de cel existent în categoria 55-64 de ani.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

Citiţi articolul integral pe dilemaveche.ro.  

http://adevarul.ro/locale/alexandria/teleorman-1_51e523a8c7b855ff56437bec/index.html

REPARTIZARE 2013 La ce licee vor studia cei mai buni elevi din Teleorman: trei la Cuza, doi la Ghica şi unul în Videle

Elevii de 10 au ales cele mai căutate licee din judeţul Teleorman. Pe primul loc se situează liceul Alexandru Ioan Cuza din Alexandria. Trei elevi cu media generală 10 au ales această unitate de învăţământ. Alte două fete care au reuşit performanţa de a încheia şcoala generală şi evaluarea naţională cu nota maximă au ales Colegiul Alexandru Dimitrie Ghica, tot din Alexandria.

Cei mai buni elevi din judeţul Teleorman au ales liceul Alexandru Ioan Cuza din Alexandria. Într-o singură clasă, matematică-informatică – bilingv, 2 elevi au media generală 10. Este vorba despre Andreea Gabriela Bunea, de la Şcoala Mihai Viteazul din Alexandria şi Andra Anamaria Olteanu, de la Şcoala Gimnazială din Peretu. Mai mult decât atât, cea mai mică medie dintre cei 29 de elevi din această clasă este de 9,61.

O altă clasă de genii găsim şi la Colegiul Ghica din Alexandria. Tot la profilul matematică-informatică bilingv au intrat două eleve cu media generală 10. Este vorba despre Diana Marin de la Şcoala Gimnaziala I. Gh. Duca din Ţigăneşti şi Andreea Roxana Mitran, de la Şcoala Mihai Viteazul din Alexandria. Şi în această clasă sunt 29 de elevi, iar cea mai mică medie este de 8,76.

Elevi foarte buni găsim tot la liceul Cuza, de această dată la profilul uman, specializarea Filologie. Dirigintele acestei clase se mândreşte cu o elevă de 10, Cristina Florentina Stanciu, de la Şcoala Gimnazială din Plosca. Aceasta va fi colegă cu alţi 29 de elevi cu note mari şi foarte mari. Cea mai mică medie de la această specializare este de 9,13.

Ultimul elev de 10 a ales să-şi continue studiile la Liceul Teoretic din Videle. Irina Radina Scheopu, provenită de la Şcoala Gimnazială Moşteni a fost repartizată în clasa de matematică-informatică a liceului din Videle alături de alţi 29 de elevi cu medii spectaculoase. Ultimul elev intrat în această clasă are media generală 9.00. 2973 de elevi au susţinut Evaluarea Naţională. Dintre aceştia 2750 au medii peste 5. În Teleorman, nouă elevi au obţinut media generală 10, cu care vor intra la liceu. Este vorba despre nouă fete care conduc clasamentul judeţean. Ele au obţinut media maximă la admiterea în liceu.

Media de admitere la liceu este medie aritmetică dintre media notelor de la Evaluarea naţională şi media generală a anilor de gimnaziu.

Actele necesare la înscriere

•    cererea de înscriere;

•    cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere, în copie legalizată;
•    adeverinţa cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;

•    foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale);

•    fişa medicală.

A doua etapă de înscriere la liceu

La a doua etapă a repartizării computerizate participă candidaţii din seria curentă, indiferent de vârstă, şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2013 – 2014, şi care au participat şi au rămas nerepartizaţi după prima etapă, sau nu au participat, din diferite motive, la prima etapă de admitere.

Aceştia completează fişa de opţiuni în perioada 17-22 iulie 2013, la şcolile generale de provenienţă sau la centrul special de înscriere pentru candidaţii din alte judeţe.

În situaţia în care au rămas locuri neocupate la clasele pentru care se susţin probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, înscrierea candidaţilor pentru aceste probe se face în 17 iulie, iar susţinerea probelor se face în perioada 18-19 iulie şi afişarea rezultatelor finale, pe 20 iulie. Candidaţii respinşi la probele de aptitudini şi candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă completează opţiunile în data de 22 iulie 2013 şi participă la repartizarea computerizată.

Introducerea noilor baze de date în calculator, verificarea fişelor cu opţiuni listate din calculator, precum şi corectarea eventualelor erori se fac în perioada 17-23 iulie.

Repartizarea computerizată şi afişarea listelor se face în data de 25 iulie, urmând ca în perioada 25-26 iulie, absolvenţii de gimnaziu care au participat la a doua etapă a admiterii la liceu să îşi depună dosarele la unitatea de învăţământ unde au fost repartizaţi.

Candidaţii care, în perioada 25-26 iulie 2013, nu îşi depun dosarele de înscriere, se consideră retraşi, iar locurile corespunzătoare sunt declarate neocupate şi vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de către comisiile de admitere. Aceşti candidaţi vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere, după rezolvarea cazurilor speciale, care va avea loc în perioada 29 iulie-1 august.

Cazurile speciale înseamnă situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu, corectarea unor erori de transcriere greşită în baza de date computerizată a opţiunilor exprimate de elevi etc.

Cazurile elevilor veniţi din străinătate

De asemenea, tot în perioada 29 iulie-1 august 2013, comisiile de admitere vor analiza şi cazurile speciale ale absolvenţilor învăţământului gimnazial care au studiat în străinătate şi, din această cauză, nu au participat la Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a.  Pentru aceşti absolvenţi, la media generală de absolvire a gimnaziului se iau în calcul doar rezultatele obţinute în anii de studiu parcurşi în România.

Ce se întâmplă cu elevii care au rămas nerepartizaţi şi după a doua etapă

În situaţia în care există absolvenţi ai clasei a VIII-a care nu s-au înscris la unităţile la care au fost repartizaţi sau nu au participat la cele două etape de admitere şi care solicită ulterior un loc în clasa a IX-a, aceştia vor fi repartizaţi pe locurile rămase libere la liceu.

Depunerea cererilor se face la sediul inspectoratelor şcolare în perioada 02-05 septembrie 2013, iarrepartizarea candidaţilor se face în perioada 05 – 06 septembrie 2013, ţinând cont de criteriile prevăzute în Metodologia de admitere:

•    media generala obţinuta la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;

•    media generala de absolvire a claselor a V-VIII;

•    nota obţinută la proba de limba si literatura româna din cadrul Evaluarii Naţionale;
•    nota obţinută la proba de matematica din cadrul Evaluarii Naţionale;

•    nota obţinută la proba de limba materna din cadrul Evaluarii Naţionale, respectiv nota de la

•    proba de verificare a cunostinţelor de limba maternă acolo unde este cazul.

Elevii care au rămas cu situaţia neîncheiată la sfârşitul semestrului al doilea, îşi vor încheia situaţia în perioada 19 – 21 august 2013 şi vor fi repartizaţi în clasa a IX-a de către comisiile de admitere, în perioada 02 -06 septembrie.

În situaţia în care există candidaţi cărora nu li se poate calcula media de admitere întrucât nu au participat la Evaluarea Naţională, aceştia vor fi repartizaţi de inspectoratele şcolare, în perioada 05-06 septembrie 2013, după repartizarea celorlalţi candidaţi.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/admiterea-liceu-abandonul-scolar-1_51e51ec3c7b855ff564361e2/index.html

Admiterea la liceu şi abandonul şcolar

S-au anunţat rezultatele admiterii la liceu pe ţară. Dincolo de mediile de admitere mult peste realitatea din şcoli (e suficient să amintim că 38% dintre candidaţi au avut medii între 9-10), să vedem care este situaţia abandonului şcolar, aşa cum rezultă din cifrele oficiale.

Numărul de locuri în clasa a IX-a, 183.342, era menit să acopere toată cohorta de absolvenţi de clasa a VIII-a, putem deci accepta că acesta este numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a.

La Evaluarea Naţională s-au prezentat doar 161.724, iar la repartiţia computerizată 145.896.

Diferenţa de la 183.342 la 145.896, adica 37.456, (20,5%), reprezintă abandon şcolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

La fel s-a întâmplat şi în anii precedenţi, iar acest abandon creşte după primul trimestru al anului şcolar, când o parte dintre elevii navetişti constată că efortul şi cheltuielile depăşesc potenţialul lor şi al familiilor.

În plus, examenul de bacalaureat mai pretenţios, pe care-l promovează 45-50% dintre elevi, îi descurajează să facă patru ani efortul de a urma cursuri liceale, cu rezultate îndoielnice.

Filiera tehnologică nu asigură cursanţilor învăţarea temeinică a unei meserii, pentru că trebuie să facă faţă unor întreite sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula tehnică teoretică şi instruirea practică.

Prima sacrificată a fost instruirea practică, aşa că şansa ca piaţa muncii să le valorizeze diplomele obţinute astfel sunt minime. Angajatorii privaţi nu se uită ce diplome ai, se uită la ce ştii să faci, pentru a le genera profit.

Şi cifrele prezentate de Ministerul Educaţiei sunt măsluite.

„Dintre cei 145.896 de candidaţi, 145.392 (99,65%) au fost repartizaţi conform uneia dintre opţiunile exprimate, în timp ce alţi 504 candidaţi nu au putut fi repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni care să permită încadrarea lor în vreo unitate de învăţământ. 74.849 (51,48%) de candidaţi au ales filiera teoretică, iar 70.543 (48,52%) au ales filiera tehnologică”, spune comunicatul Ministerului Educaţiei.

Cum locurile din filiera teoretică şi vocaţională se ocupă, de regulă, în totalitate, cele 37.456 de locuri neocupate sunt în filieră tehnologică, la Licee şi Colegii Tehnice.

În concluzie, raportarea trebuia făcută la numărul de locuri disponibile, 183.342, adica 38%.  S-au ocupat 41% filiera teoretică, 38% filiera tehnologică, iar 21% au rămas neocupate, în mod sigur în filieră tehnologică.

În aceste condiţii, aproximativ 2400 de posturi normate la liceu, dispar, din lipsa de elevi, deci de clase.

Dincolo de abandonul şcolar, foarte mare, remarcăm şi prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii, pentru că oferta de joburi este majoritar pentru filiera tehnologică, 75%.

Alături de situaţia de la Bacalaureat, situaţia de la admitere, grevată de un abandon şcolar de 21%, ne demonstrează impasul major în care se află învăţământul românesc.

Fără măsuri drastice, de genul trecerii clasei a IX-a la gimnaziu, introducerea examenului de admitere la liceu şi reinventarea şcolii profesionale, imediat după gimnaziu, riscăm să nu putem îndeplini obiectivele Europa 2020, iar economia României să fie grav afectată, din lipsa forţei de muncă calificată. 

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/liceanul-clujean-sindrom-down-luat-10-bac-vrea-devinapreot-isj-cluj-inspectie-scoala-invatat-tanarul-1_51e50a97c7b855ff5642f314/index.html

Liceanul clujean cu sindrom Down care şi-a luat BAC-ul vrea să devină preot. ISJ verifică dacă tânărul a fost discriminat la Liceul „Inochenţie Micu“

Inspectorul şcolar general al judeţului Cluj, Valentin Cuibus, spune că a început un control la Liceul „Inochenţiu Micu“ ca să verifice dacă tânărul cu sindrom Down, Mihai Mocean, care a luat BAC-ul, cu o medie peste 7 a fost discriminat.

Valentin Cuibus, inspectorul şcolar general al judeţul Cluj, spune că s-a început o anchetă prin care vrea să verifice ce s-a întâmplat în anul şcolar 2012-2011, când Mihai Mocean, tânărul cu sindrom Down, a fost nevoit să plece din Liceul „Inochenţiu Micu“ după ce colegii lui au completat un chestionar în care au afirmat că ei nu vor să fie în aceeaşi clasă cu Mihai.

„Analizăm un fapt petrecut în anul şcolar 2010-2011, deci e târziu. Va fi un semnal de alarmă şi nu ştiu dacă se va pune problema unor măsuri, dar vom vedea după ce se va termina inspecţia. Nu înţeleg rostul acelui chestionar. Nu este în regulă ca un elev să se pronunţe într-un chestionar în legătura cu soarta altui elev“, spune Valentin Cuibus.

Acesta mai spune că elevul a avut o medie peste 7 la BAC şi că va fi premiat pentru reuşita sa.

Ce vrea Mihai Mocean

Mihai Mocean a declarat că media de la Bacalaureat este cea mai mare performanţă a sa şi că vrea să se relaxeze la mare. Îşi doreşte să devină preot.

„Îmi place să citesc foarte mult Biblia şi vreau să aleg calea teologică. Mă rog în fiecare zi la Dumnezeu să mă ajute pe mine şi pe mama mea. După vacanţă trebuie să învăţ din nou, dar vreau, îmi doresc foarte tare să fac asta!“, spune Mihai Mocean, citat de citynews.ro.

Răsplată pentru merituoşi

Consiliul Local Cluj a aprobat un proiect prin care îi răsplăteşte pe elevii care şi-au luat Bacalaureatul cu 10. CL îi va da 1000 de lei lui Mihai Mocean (ca, de altfel, fiecărui elev care a luat 10 al BAC) , şi 2.000 de lei pentru Liceul Teologic Adventist „Maranatha”.

Şi Consiliul Judeţean Cluj a anunţat că îi va premia pe cei nouă elevi merituoşi, câte 2.000 de lei pentru fiecare fost licean.

Elevii de 10 ai Clujului la BAC 2013 sunt:

1. Bechet D. Ioana-Alexandra, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca
2. Bora M.D. Marilena Georgiana,  Liceul Teoretic „Avram Iancu”
3. Deliu A.F. Ana-Maria, Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” Turda
4. Has C. Adelina-Cristina,  Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca
5. Mustea C.I. Oana-Madalina, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
6. Neag I. Iulia-Alexandra, Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai” Cluj-Napoca
7. Oltean I. Andrei,  Colegiul National „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca
8. Popan I. Tabita-Alina, Colegiul Naţional ”Emil Racovita” Cluj-Napoca
9. Terpe A.E. Andrada,  Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Dej

http://adevarul.ro/locale/focsani/repartizare-liceu-2013-ramas-459-locuri-libere-opt-licee-vrancea-1_51e4f534c7b855ff56427d14/index.html

REPARTIZARE LICEU 2013. Au rămas 650 de locuri libere în 15 licee din Vrancea

Repartizare liceu 2013/ Repartizarea computerizată la liceu a avut loc astăzi, 15 iulie, iar listele finale cu elevii admişi la liceu s-au afişat pe site-ul Ministerului Educaţiei, admitere.edu.ro. Miercuri listele vor fi afişate şi la şcolile şi liceele din ţară.

2387 de elevi din Vrancea au fost repartizaţi în licee, în funcţie de mediile obţinute la evaluarea naţională 2013, dar şi de opţiunile făcute în listele de înscriere.

La acest moment, în opt licee din Vrancea au rămas libere 650 de locuri care vor putea fi ocupate în etapele următoare de repartizare.

Astfel, la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” sunt 110 locuri libere, la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”-75, la Colegiul Tehnic „Gh. Balş” Adjud-37, la Colegiul Tehnic „Ion Mincu”-66, la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea”-71, la Colegiul Tehnic „Traian Vuia”-44, la Liceul „Simion Mehedinţi” din Vidra-34, la Liceul Tehnic „Al. I. Cuza” din Panciu-22, la Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu” Mărăşeşti -36, la Liceul Tehnologic „G.G. Longinescu”-43, la Liceul Tehnologic Odobeşti-39, la Liceul „Diuliu Zamfirescu” Odobeşti-22, la Liceul Teoretic „Emil Botta” Adjud-1, Liceul Teoretic „Grigore Gheba” Dumitreşti-22, Liceul Teoretic „Ion Slavici”-38.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea a aprobat pentru anul şcolar 2013 – 2014 la învăţământul liceal, clasa a IX-a, un număr de 3.444 locuri, din care 3.136 locuri la învăţământul de zi şi 308 la învăţământul seral şi frecvenţă redusă.

http://www.cotidianul.ro/ponta-ii-felicita-pe-olimpicii-romani-la-fizica-218228/

Ponta îi felicită pe olimpicii români la fizică

Premierul Victor Ponta i-a felicitat, marţi, pe elevii români care au obţinut cinci medalii – două de aur şi trei de argint – la Olimpiada Internaţională de Fizică.

„Felicit elevii români care au obţinut rezultate de excepţie la a 44-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică şi au adus României două medalii de aur şi trei de argint. Această performanţă specială a clasat ţara noastră pe primul loc în Europa şi pe locul 5 mondial!”, scrie Ponta, pe o reţea de socializare.

Elevii români au obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică, desfăşurată la Copenhaga.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071788811/Social/Profesoara-din-Oradea-in-rol-de-comandant-al-Statiei-Spatiale-Internationale-la-o-tabara-NASA.html

Profesoară din Oradea, în rol de comandant al Stației Spațiale Internaționale, la o tabără NASA

O profesoară de informatică din Oradea a participat, într-un program desfășurat la Centrul Spațial NASA din Huntsville, la experimente pe care să le folosească apoi pentru a motiva elevii, ea spunând că vrea să introducă un curs opțional care să includă și construcția unei navete spațiale.

Tabăra din Huntsville (statul Alabama) s-a desfășurat în perioada 14-27 iunie, la ea participând 210 profesori din 27 de țări și din 42 de state americane, iar România a fost reprezentată de Ana-Monica Muscaș, profesoară de informatică la Colegiul Tehnic „Traian Vuia“ din Oradea, desem­nată după o selecție strictă.
Astfel, pentru a participa la programul Honeywell Educators@Space Academy, candidații trebuie să parcurgă un proces detaliat de selecție, doar profesorii cu cele mai bune calificări fiind luați în calcul. Odată selectați, aceștia primesc burse complete, care includ transportul, sesiunile de pregătire, mesele și cazarea pentru întreaga durată a programului, sponsorizate de Honeywell și de angajații săi.
„La programul Honeywell Educators@Space Academy am aplicat în iarna anului trecut. Modalitatea de aplicare este relativ simplă: fiecare profesor care dorește să participe la program trebuie să completeze un formular în care explică ideea prin care crede că elevii pot fi îndrumați spre a iubi științele exacte, iar un juriu decide care sunt cele mai creative și eficiente idei“, a declarat, corespondentului Mediafax, profesoara Ana-Monica Muscaș.

Ea a afirmat că experiență trăită la Space Camp din Huntsville a fost un câștig.
„Am văzut cum poate fi aplicată interdisciplinaritatea, cum Științele Spațiului pot fi utilizate la orele de matematică, fizică, chimie sau infor­matică, prin realizarea unor activități plăcute și inovatoare“, a spus ea.

Tabăra de la Centrul Spațial din Huntsville a constat în cinci zile de pregătiri intensive, 45 de ore de cursuri și laboratoare practice, de-a lungul cărora profesorii au câștigat noi abilități de predare în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii și au învățat cum să abordeze subiectele tehnice într-un mod distractiv și care să îi inspire pe elevi.

„Experiența este unică, pentru că ai ocazia să înveți tehnici noi de abordare a programei școlare și de a le trezi elevilor interesul pentru știință într-un stil foarte practic“, a relatat profesoara din Oradea.

Profesorii au urmat cursuri de dezvoltare profesională, laboratoare practice și activități de teren și au beneficiat de simulări de zbor, de simulări ale unor misiuni spațiale, instructaje de supraviețuire atât pe pământ, cât și pe apă, precum și de programe interactive despre dinamica zborului.

„Pentru a intra mai bine în roluri, toți profesorii am fost echipați cu un costum albastru de astronaut și am fost împărțiți în echipe de câte 14-16 persoane. Eu am făcut parte din echipa Unity (Unitate – n.r.), cu colegi din Statele Unite, Puerto Rico, Portugalia și Mexic. Ni s-au propus o mulțime de experimente și activități pentru ca apoi, la revenirea acasă, acestea să poată fi utilizate în sala de clasă, astfel încât să motivăm elevii să iubească științele exacte“, a explicat Ana-Monica Muscaș.

Potrivit acesteia, programul zilnic de pregătire a fost foarte intens, desfă­șurându-se zilnic de la ora 7.30 până la 21.00.

„Printre activitățile pe care am avut ocazia să le realizăm pot enumera o simulare de zbor cu naveta spațială, în care am avut ocazia să interpretez rolul de comandant al Stației Spațiale Internaționale, și simularea unui zbor în cadrul misiunii lunare Orion, unde am avut rolul de specialist, trebuind să realizăm diverse operațiuni pentru recuperarea navetei Aurora“, a povestit profesoara.
Participanții la programul Honeywell Educators@Space Academy s-au întâlnit și cu un popular astronaut american, precum și cu un inginer care a scris un roman ecranizat cu succes în SUA, a spus profesoara.

„O parte a programului a avut invitați speciali, cum ar fi astronautul Robert «Hoot» Gibson, care ne-a vorbit despre misiunile spațiale la care a participat, și inginerul spațial Homer Hickam Jr., autorul cărții «Rocket Boys», care a stat la baza filmului «October Sky»“, a povestit Ana-Monica Muscaș.

De asemenea, programul a inclus experiențe precum construirea unei rachete folosind un kit, realizarea unui sistem de filtrare a apei, programarea unui robot, construirea unui sistem de protecție termoizolant asemănător cu cele folosite în industria spațială, extragerea de ADN dintr-un fruct care a fost contaminat cu substanțe non-organice de tip chimic (detergenți, șampoane), construcția unui vehicul lunar de tip Rover și a unei parașute, toate acestea având aplicații la orele de Științe, a explicat profesoara din Oradea.

Odată cu începerea noului an școlar, ea intenționează să includă în programa școlară un curs opțional pentru elevii din clasele IX-XII, în care să îmbine disciplinele științifice (fizică și chimie) cu informatica.

„Copiii vor avea ocazia să lucreze în echipă, să dezvolte un proiect pe care să-l și ducă la bun sfârșit. Ne gândeam să începem cu construcția unei navete spațiale. În fiecare clasă sunt elevi dornici de cunoaștere, care se implică și care sunt dispuși să se ajute unii pe alții. Un astfel de curs opțional îi va ajuta să-și dezvolte nu numai abilitățile tehnice și științifice, dar și capacitățile de inter-relaționare“, a spus Ana-Monica Muscaș.

România a avut cea mai ridicată rată de succes în procesul european de selecție pentru programul HE@SA, 45 de profesori români fiind aleși să participe la acest program în cei nouă ani de la înființarea lui.

„M-am simțit foarte onorată când am auzit vorbindu-se despre România ca fiind locul de unde provine Hermann Oberth, născut la Sibiu în 1894, considerat unul dintre părinții fondatori ai științei rachetelor și astronauticii“, a spus Ana-Monica Muscaș, referindu-se la românul de entie germană care în anii ’20 ai secolului trecut a publicat lucrările „Racheta în spațiul interplanetar“ și „Moduri de a călători în spațiu“, iar în anii ’50 a participat la programul Institutului pentru Explorare Spațială din Huntsville, Alabama, fondat de Wernher von Braun.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071788829/Social/Structura-anului-scolar-2013-2014-a-fost-modificata.html

Structura anului școlar 2013-2014 a fost modificată

Anul școlar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare, și va fi împărțit în două semestre, potrivit unui ordin al ministrului Educației publicat în Monitorul Oficial. Astfel, elevii se vor prezenta la cursuri pe 16 septembrie, iar vacanța de vară va începe pe 21 iunie 2014, scrie Agerpres. 

În semestrul I se desfășoară cursuri de luni, 16 septembrie 2013, până vineri, 20 decembrie 2013. În perioada 2 – 10 noiembrie 2013, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță. Vacanța de iarnă începe sâmbătă, 21 decembrie 2013, și se încheie duminică, 5 ianuarie 2014, iar cursurile în perioada luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014. Vacanța intersemestrială: sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie 2014.  În semestrul al II-lea cursurile încep luni, 10 februarie 2014, și se termină vineri, 11 aprilie 2014. Vacanța de primăvară este în perioada sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marți, 22 aprilie 2014, iar cursurile miercuri, 23 aprilie 2014 – vineri, 20 iunie 2014. Vacanța de vară debutează sâmbătă, 21 iunie 2014, și se va încheia duminică, 14 septembrie 2014. Prin excepție, pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, patru săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de Bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 30 mai 2014. 
De asemenea, pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 13 iunie 2014. 

Săptămâna 7 – 11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului ”Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15198916-succes-remarcabil-elevilor-romani-olimpiada-internationala-fizica-doua-medalii-aur-trei-argint-locul-europa.htm

Romania a ocupat primul loc in Europa la Olimpiada Internationala de Fizica si locul 5 in lume. Cine sunt olimpicii romani

Lotul olimpic al Romaniei a obtinut cinci medalii la Olimpiada Internationala de Fizica 2013 – doua medalii de aur si trei medalii de argint. Aceste rezultate au plasat Romania pe primul loc in Europa si pe locul 5 in lume la Olimpiada Internationala de Fizica, anunta Ministerul Educatiei. Medaliile de aur au fost obtinute de Cristian Frunza (clasa a X-a) si de Cristian Andronic (clasa a XI-a), iar toti cei cinci medaliati romani sunt elevi ai Liceului International de Informatica din Bucuresti.
Olimpiada Internationala de Fizica s-a desfasurat in Copenhaga (Danemarca), in perioada 7-15 iulie 2013. In acest an s-a desfasurat cea de-a 44-a editie a competitiei internationale, la care au participat 381 de elevi din 83 de tari, se arata intr-un comunicat al Ministerului Educatiei remis HotNews.ro. Romania s-a clasat pe primul loc in Europa si pe locul 5 la nivel mondial, potrivit Ministerului Educatiei.

Marele castigator al Olimpiadei Internationale de Fizica de anul acesta, cu cel mai mare scor obtinut, este Szabo Attila din Ungaria, potrivit organizatorilor. Romania a obtinut in ultimii 20 de ani cate 5 medalii la fizica, cate una pentru fiecare participant.

Medaliile de aur au fost obtinute de:

• Cristian Frunza – elev in      clasa a X-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti

Cristian Frunza are 17 ani si este din Pascani. In clasa a IX-a a castigat locul al II-lea la Olimpida Nationala de Fizica, iar in clasa a X-a a obtinut medalia de aur atat la Olimpida Nationala de Astronomie, cat si la cea de Fizica, potrivit unui comunicat al Fundatiei eMag, care sustine lotul olimpic. Cristian spune ca pasiunea pentru fizica a inceput din clasa a VI-a si a „avut norocul de a intalni o profesoara care l-a ajutat sa-si canalizeze constructiv aceasta trasatura”. Isi doreste ca intr-un viitor nu tocmai indepartat sa contribuie la dezvoltarea unei noi teorii in fizica. Pe langa fizica, il intereseaza filmele de la inceputurile cinematografiei, lecturile pe teme psihologice, chitara, baschetul si antropologia.

• Cristian Andronic – elev in      clasa a XII-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti

In 2012, Cristian a obtinut medalia de argint la Olimpiada Internationala de Fizica si bronz la World Physics Olympiad. A castigat locul I la olimpiadele nationale din 2011 si 2013 si medalia de aur in fiecare an, incepand din 2011, potrivit Fundatiei eMag. Acesta a povestit ca a ales fizica „aproape fara sa-si dea seama”, sub indrumarea profesoarei sale de la liceu. In august, Cristian Andronic pleaca la Princeton, iar apoi vrea sa se implice in cercetare sau business. Ii place sa cante la pian, face cursuri de actorie si salsa si in iulie urmeaza sa isi ia licenta in parasutism.

Medaliile de argint au fost castigate de:

• Tudor Ciobanu – elev in      clasa a XI-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti

Tudor Ciobanu are 17 ani si in urma cu un an a obtinut medalia de argint la Olimpiada Internationala de Fizica. In 2013, a castigat medalii de aur la concursul Romanian Master of Physics si la Olimpiada Nationala de Astronomie si Astrofizica, precum si premiul I la Olimpiada Nationala de Fizica. A preluat pasiunea pentru fizica de la bunicul sau, profesor de fizica. Planurile sale sunt sa urmeze o facultate de fizica si sa abordeze cercetarea in domeniul fizicii teoretice. Ii place sa schieze, face scuba diving si actorie.

• Denis Turcu –  elev      in clasa a XI-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti

Denis Turcu are 18 ani si este din Braila. Pe langa Olimpiada Internationala de Fizica, Denis s-a mai calificat in 2013 la olimpiadele internationale de Astrofizica si Astronomie. A obtinut medalia de argint la concursul Romanian Master of Physics, precum si prima mentiune si premiul special la Olimpiada Nationala de Fizica. In gimnaziu, a inceput sa faca performanta la matematica, dupa care a inceput pasiunea pentru fizica. Rezultatele au inceput sa apara dupa pregatire. Denis isi doreste o cariera in cercetare si sa devina profesor la o universitate de prestigiu. La doar 18 ani, are deja la activ un an de cursuri predate elevilor de gimnaziu, dintre care unul s-a calificat la Olimpiada Internationala de Astronomie pentru Juniori. In timpul liber practica fitnessul, fotbalul si tenisul de masa sau urmareste seriale precum Dexter sau Breaking Bad.

• Sebastian Dumitru – absolvent      al clasei a XII-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti

Sebastian a obtinut medalii de argint la Olimpiada Internationala de Astronomie si la Olimpiada de Stiinte a Uniunii Europene in 2011, la Olimpiada Internationala de Fizica in 2012 si la concursul Romanian Master of Physics in 2013. Nu stie exact cum a ajuns sa ii placa fizica si sa exceleze in acest domeniu. Urmeaza sa mearga la facultate la Cambridge si planuieste sa lucreze in cercetare. Din cand in cand, joaca baschet sau canta la chitara electrica.

In 1972, Bucuresti a fost gazda celei de-a sasea Olimpiade Internationale de Fizica. Competitia a mai fost organizata in Romania si in 1983.

Tarile care au obtinut medalii de aur

Medalii de aur la Olimpiada Internationala de Fizica au obtinut 41 de elevi din 16 tari. China si Coreea de Sud au luat aurul cu toti cei cinci membri ai lotului olimpic.

Topul tarilor in functie de numarul de medalii de aur:

• China – 5 medalii de aur
• Coreea de Sud – 5
• Singapore – 4
• Rusia – 4
• Statele Unite ale Americii, Taiwan, Iran, Tailanda –      cate 3 medalii de aur
• Ungaria, Vietnam, Romania – cate 2 medalii de aur
• Polonia, Lituania, Bulgaria, India, Israel – cate o      medalie de aur

Tarile care au obtinut medalii de argint

• Franta – 5
• India – 4
• Kazahstan – 4
• Romania – 3
• Israel – 3
• Estonia – 3
• Hong Kong – 3
• Belarus – 3
• Germania – 3
• Marea Britanie – 3
• Ungaria, Statele Unite ale Americii, Japonia,      Taiwan, Tailanda, Polonia, Moldova, Turcia – cate 2 medalii de argint
• Singapore, Bulgaria, Iran, Rusia, Vietnam, Austria,      Australia, Serbia, Macao, Cehia, Brazilia, Ucraina, Canada, Turkmenistan –      cate o medalie de argint

Descarca de mai jos Subiectele de la Olimpiada Internationala de Fizica 2013 

• Problema 1

• Problema 2

• Problema 3

• Fisa cu date teoretice

• Problema experimentala 1

• Problema experimentala 2

Tarile cu care a concurat Romania la Olimpiada Internationala de Fizica 2013:

Armenia, Australia, Austria, Azerbaijan, Bangladesh, Belarus, Belgia, Bolivia, Bosnia si Hertegovina, Brazilia, Bulgaria, Canada, Columbia, Croatia, Cuba, Cipru, Cehia, Danemarca, Ecuador, El Salvador, Estonia, Finlanda, Franta, Georgia, Germania, Grecia, Hong-Kong, Ungaria, Islanda, India, Indonezia, Iran, Israel, Italia, Japonia, Kargazstan, Kuweit, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macao-China, Macedonia, Malaezia, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Olanda, Nigeria, Norvegia, Pakistan, China, Peru, Polonia, Portugalia, Puerto Rico, Kazakhstan, Coreea de Sud, Singapore, Rusia, Arabia Saudita, Serbia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Surinam, Suedia, Elvetia, Siria, Taiwan, Tadjikistan, Tailanda, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Uzbekistan, Vietnam.

Mai multe detalii despre olimpiada internationala de fizica 2013 aici

Amintim ca cea mai recenta olimpiada internationala in cadrul careia elevii romani au obtinut medalii importante este Olimpiada Internationala de Informatica, la care Romania a castigat doua medalii de aur, una de argint si una de bronz.

http://www.gandul.info/stiri/doua-tabere-din-harghita-inchise-pentru-ca-functionau-fara-autorizatie-una-nu-avea-nici-curent-11127149

Două tabere din Harghita, închise pentru că funcţionau fără autorizaţie, una nu avea nici curent

Două tabere şcolare din judeţul Harghita, care funcţionau fără autorizaţie, una dintre ele neavând nici măcar curent electric, au fost închise temporar de către inspectorii de la Protecţia Consumatorului, în timp ce în bucătăriile altor două tabere au fost găsite produse expirate.

Comisarul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) Harghita, Laurenţiu Moldovan, a declarat, marţi, corespodentului MEDIAFAX că inspectorii au verificat şapte operatori economici care organizează tabere şcolare în judeţ, două tabere fiind închise temporar, până la intrarea în legalitate.

Potrivit sursei citate, cele două tabere şcolare sunt situate în zona Odorhei şi găzduiau aproximativ 25 de elevi.

„Cele două tabere şcolare au fost închise temporar, iar operatorilor economici care le-au organizat li s-a dat termenul de 30 de zile pentru legalizare, întrucât acestea nu au autorizaţie de funcţionare. Inspectorii au constatat că la una dintre tabere nu era introdus curentul electric. Trebuie menţionat că taberele despre care vorbim nu au fost organizate prin şcoli, ci exclusiv de operatorii economici în colaborare cu părinţii elevilor”, a spus Laurenţiu Moldovan.

Potrivit acestuia, copiii care erau găzduiţi în cele două tabere au fost trimişi acasă. Totodată, nereguli s-au găsit şi la ceilalţi cinci operatori economici care organizează tabere şcolare în judeţ. „La alţi doi operatori economici, care au organizat tabere şcolare în staţiunile Izvoru Mureşului şi Homorod, au fost depistate produse expirate în bucătăriile unităţilor de alimentaţie publică ce asigurau masa elevilor”, a spus Moldovan.

Produsele expirate au fost oprite definitiv de la comercializare şi au fost distruse, iar restul mărfurilor depistate cu abateri au fost oprite temporar de la comercializare.

Inspectorii CJPC au întocmit, în urma controalelor efectuate, şapte procese-verbale de constatare a contravenţiei, în valoare totală de 15.000 de lei şi au dat cinci avertismente.

http://www.puterea.ro/social/expozitie-inedita-cum-vad-micii-artisti-comorile-chinei-75255.html

Expoziţie inedită: Cum văd micii artişti Comorile Chinei

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) găzduieşte microexpoziţia „Comorile Chinei văzute prin ochii micilor artişti”.

Expoziţia este formată din creaţiile elevilor Secţiei de Arte Plastice de la Şcoala Gimnazială de Arte nr. 3 din Bucureşti, coordonaţi de profesorul Elena Vlad. „Capodoperele civilizaţiei chineze, prezentate la Muzeul Naţional de Istorie a României între 29 aprilie – 1 august 2013, au reprezentat o sursă de inspiraţie pentru cei 30 de copii de la Şcoala Gimnazială de Arte nr. 3 din Bucureşti, ale căror desene pot fi considerate schiţe de observaţie care pot face cunoscute formele, proporţia specifică obiectelor prezentate în cadrul expoziţiei, ornamentarea suprafeţelor, precum şi materialele folosite în realizarea acestora”, se arată într-un comunicat al MNIR.

Expoziţia „Comorile Chinei văzute prin ochii micilor artişti” va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României până pe 1 august şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-la-liceu-2013-premiantii-se-scolesc-in-capitala-1047912.html

ADMITERE LA LICEU 2013. Premianții se școlesc în Capitală

Repartizarea computerizată a absolvenţilor de clasa a VIII-a clasează Bucureştiul în top. La polul opus sunt licee din Călăraşi, Dâmboviţa şi Teleorman.

Emoţiile primului examen important din viaţă au luat sfârşit pentru cei mai mulţi dintre absolvenţii de clasa a VIII-a. Potrivit datelor oficiale, 99,65% din cei 145.896 de candidaţi au fost repartizaţi computerizat la liceu în prima etapă. Elevii care au ratat momentul pot completa fişa de înscriere până pe 22 iulie.

Gradul redus de dificultate al subiectelor a ridicat la cer mediile de intrare. Clasamentul arată că pe primul loc se află Colegiul “Sf. Sava” din Bucureşti, unde ultima medie e 9,77.

Constantin Trăistaru, şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, nu vrea să comenteze nimic legat de dificultatea subiectelor „întrucât nu este de specialitate”. „Ar trebui să întrebaţi la Consiliul Naţional de Evaluare pentru că ei le fac”. Performanţele peste aşteptări ale absolvenţilor din Capitală le pune pe seama „celor două simulări în care copiii au fost antrenaţi pentru a ajunge la maximum. Apoi, am crescut numărul inspecţiilor în ideea unei mai bune pregătiri a lecţiilor”.

Transfer în clasa a X-a

Elevii care nu reuşesc să prindă un loc din prima la liceul dorit mai au o şansă la finalul clasei a IX-a. Potrivit normelor în vigoare, ei se pot transfera la o altă şcoală dacă sunt acceptaţi de conducerea acesteia şi dacă media generală e egală cu cea a ultimului elev din clasa respectivă. La unele licee din Bucureşti, cum este cazul la „Al.I Cuza”, elevii trebuie să susţină şi mai multe teste din materiile profilului, media minimă pentru a fi admişi fiind 8.

http://www.ziare.com/scoala/educatie/tara-te-vrea-prost-1246505

Tara te vrea prost (Opinii)

 

Scoala romaneasca a dat noi exemple de excelenta, atipice si aproape paradoxale. Lotul Romaniei a obtinut cinci medalii la Olimpiada Internationala de Fizica – doua de aur, pentru Cristian Frunza si Cristian Andronic, si trei de argint. Elevii romani s-au plasat astfel pe primul loc in Europa si pe locul al 5-lea in lume.

La Olimpiada de Informatica de la Brisbane, Rares Buhai si Vlad Alexandru Gavrila au obtinut medalii de aur, la care s-au adaugat o medalie de argint si o medalie de bronz. In primavara, la Olimpiada Internationala de Chimie „D. Mendeleev”, elevii romani au obtinut o medalie de aur, a Mariei Filip, doua de argint si trei de bronz.
Sunt copii si tineri din aceeasi tara in care peste 50% dintre elevi sunt analfabeti functional, potrivit testelor PISA, din aceeasi tara care nu are nicio universitate in topurile europene si mondiale, in care pana si studentii facultatilor de litere fac greseli de ortografie inadmisibile.
Tara in care rezultatele la examenele nationale, ca sunt cele de la finalul clasei a 8-a sau bacalaureat, ne arata o incompetenta cumplita dublata de o inclinatie catre frauda pe masura.
Este clar ca invatamantul romanesc este rupt la mijloc, intre elitele care obtin rezultate internationale spectaculoase si marea masa, mediocra si infranta din start in batalia competentelor. Din pacate, nu aceste elite pe care ne place sa ni le punem pe blazonul de tara sunt reprezentative pentru invatamantul romanesc.
Ele sunt rezultatul eforturilor proprii, desigur, dar si al eforturilor parintilor care au investit in ei cu mult peste ceea ce scoala ofera. Daca ne uitam in general vorbim despre elevi din Bucuresti, toti in cazul fizicii, si din cateva alte mari orase.
Asta nu inseamna ca elevii bucuresteni sunt mai destepti. Nici poveste. Dar au o sansa mare in plus, pentru ca in Capitala a atras de bine de rau o elita si in privinta profesorilor, in Capitala sunt mai multi bani, deci sunt posibile investitii individuale mai mari in educatie.
In restul tarii, scolile sunt mizere, nedotate, profesorii slabi, cel mai adesea suplinitori, cursurile se tin la simultan, cu copii de diferite varste. Nu sunt biblioteci, nu sunt librarii, nici sa vrei sa faci meditatii, nu ai cu cine.
Copiii dotati, doritori de invatatura, multi sau putini cati sunt ei, din mediul rural sau din orasele mici se pierd pentru ca sistemul, asa cum este el conceput si fianantat, nu le da nicio sansa.
Dar se pierd si elitele. Mai precis le pierde Romania. Cam cati dintre elevii medaliati la olimpiadele internationale credeti ca studiaza in Romania? Cei mai multi primesc imediat oferte, cu burse incluse, de la marile universitati ale lumii. Si dupa ce termina studii de mare valoare de ce s-ar intoarce in tara? Ca sa faca ce?

Cercetarea romaneasca practic nu prea mai exista, cu exceptia unor mici insule. Un fizician, un chimist care vrea sa cerceteze nu are nicio sansa in Romania, indiferent cat e de valoros, pentru ca noi inca nu am inteles ca banii pentru cercetare nu sunt un moft, ci reprezinta o investitie care aduce rezultate insutite la un moment dat. Dar cum acel moment este dincolo de lungul nasului, nimeni nu se gandeste la el.

Nu este insa vorba numai despre cercetare. Elitele din mai toate domeniile sunt alungate din tara de o politica inepta care intretine iluzii egalitariste si cultiva mediocritatea. Tare te vrea prost ca sa nu ai prea mare discernamant la vot si sa ramai captiv, dependent de ajutorul statului.

http://www.ziare.com/scoala/rezultate-bacalaureat-2013/bacalaureatul-cel-mai-discutat-subiect-in-online-a-intrecut-moartea-lui-radu-vasile-1246486

Bacalaureatul, cel mai discutat subiect online

Cel mai discutat subiect din mass-media online din Romania in perioada 1 iunie – 12 iulie 2013 a fost Bacalaureatul, conform unei analize.

In perioada analizata, s-au scris nu mai putin de 12.260 de articole avand ca subiect principal examenul de bacalaureat din acest an.
Potrivit MediaIQ, ziua de varf a fost 8 iulie 2013, data corespunzatoare afisarii primelor rezultate ale examenului, cand au fost publicate 1.850 de articole online pe aceasta tema, se arata intr-un comunicatul remis Ziare.com.
Bacalaureatul de anul acesta a fost un subiect fierbinte si pe retelele de socializare, inregistrand un numar de 803 mentionari pe paginile de Facebook, conturile de Twitter, bloguri, forumuri si in comentariile articolelor.
In ceea ce priveste temele de discutie generate in jurul Bacalaureatului de anul acesta, cele mai vizibile in mass-media online au fost: subiectele date la BAC (2.674 articole), scandalul de la Liceul Bolintineanu (3.208 articole), greselile gramaticale ale ministrului Remus Pricopie (219 articole) si rata de promovare de la Bacalaureat (1.718 articole).
Comparatia cu anul trecut

Comparand datele obtinute anul acesta cu datele corespunzatoare perioadei similare de anul trecut, in 2013 s-a discutat mai putin pe tema Bacalaureatului – 12.260 de aparitii online fata de 13.569 de aparitii anul trecut.
Cele mai numeroase articole online pe tema Bacalaureatului 2012 au aparut tot pe data de 8 iulie, insa numarul lor a fost mai mic in comparatie cu numarul aparitiilor din 8 iulie 2013: 1.750 (anul trecut) comparativ cu 1.850 (anul acesta).

In ceea ce priveste tonul articolelor analizate, atat in 2012, cat si in 2013, acesta este preponderent negativ. In 2013, insa, articolele negative le depasesc cu cateva procente pe cele similare din 2012.
Comparatia cu alte subiecte

Examenul de Bacalaureat de anul acesta s-a clasat pe primul loc in topul celor mai discutate subiecte in mass-media online romanesti, depasind ca expunere alte subiecte precum: condamnarea lui Cristian Cioaca (1.183 aparitii), moartea lui Radu Vasile (3.761 aparitii), protestele din Egipt (483 de aparitii) si ziua Statelor Unite ale Americii (1.687 aparitii).

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/admitere-facultate-2013-diplome-facultate-1_51e4db08c7b855ff5641f806/index.html

UPDATE ADMITERE FACULTATE 2013 Care sunt diplomele care contează în străinătate. Studenţii ar trebui să urmărească piaţa muncii din facultate

Specialiştii Arda Antonescu de la „Universalio”, program de consiliere educaţională al Educativa Group, Dragoş Gheban de la Catalyst Solutions (firma de recrutare care organizează târgul „Angajatori de TOP”) şi Mihai Copăceanu, doctorand la Oxford şi blogger adevarul.ro, au explicat cum îşi pot îmbunătăţi absolvenţii şansele de a se angaja într-unul din statele Uniunii Europene, în cadrul „Adevărul LIVE” de la ora 11.00.

UPDATE 11:58 – „Le recomand studenţilor să urmărească piaţa muncii încă din facultate fiindcă pot să observe ce se cere în plus faţă de ceea ce se predă la facultate. Astfel, poţi ajusta neajunsurile din facultate cu nişte cursuri, traniniguri şi competenţe în plus. De asemenea, ar trebui să se orienteze şi după internship-uri, aşa îşi pot da seama ce vor şi se vor diferenţia la interviuri după terminarea facultăţii, fiindcă angajatorii pun mult accent pe experienţa profesională. O diplomă de la o facultate din străinătate prezintă, de asemenea, un avantaj la angajare, fiindcă se consideră că respectivii candidaţi au nivel de pregătire practică mai bună, s-au descurcat singuri într-o ţară străină, cunosc bine o limbă străină. Mai contează şi activităţile extracuriculare, dar şi rezultatele academice pentru discipline precum Drept sau Medicină, unde partea teoretică este foarte importantă, domenii tehnice care cer un nivel de specializare foarte ridicat.“, spune Gheban.

UPDATE 11:50 – „În cazul celor care elevii nu au un consilier educaţional, contează dacă ştiu de la început ce vor, ce domeniu le place, li se potriveşte. Consilierul încearcă să îşi dea seama ce li s-ar potrivi elevilor în funcţie de performanţe, de ceea ce le place să facă. Ei îi analizează şi le prezintă opţiuni de carieră, însă chiar şi aşa este riscant fiindcă piaţa muncii este într-o schimbare continuă. Accentul se pune pe ce ştii să faci şi există joburi care se cer mai mult în străinătate decât la noi. Studenţii români au un nivel teoretic mai avansat decât ceilalţi, dar nu au un nivel practic la fel de bun“, a explicat Antonescu

UPDATE 11:40 – „Dincolo de consiliere, expunerea la activităţi practice i-ar ajuta foarte mult pe elevi să se orienteze spre o facultate. Atât consilierea cât şi activităţile extraşcolare ar trebui făcute de devreme, încă din clasa a IX-a. Sfatul meu pentru liceeni este să înceapă să se implice în activităţi extraşcolare din primul an de liceu fiindcă va conta la admiterea la facultate“, a mai spus Gheban.

UPDATE 11:35 – „Există mai multe tipuri de studenţi: cei care au avut activităţi extraşcolare (15%) şi cei pasivi, care nu s-au remarcat, care nu au familia sau mediul care să-i susţină şi care ar avea de mai mult suport. Cu siguranţă cei care termină licee bune au un avantaj, liceul pe care l-ai terminat prezice succesul pe care îl vei avea mai mult decât facultatea. La liceu fitrul este mai puternic decât la facultate şi poate să conteze mai mult chiar pe CV“, a spus Gheban.

UPDATE 11:30 – „Sunt mai multe burse pentru mastere decât pentru licenţe, însă există posibilitatea împrumutului de la stat, cum este cazul în Marea Britanie, sau există învăţământul superior fără taxe din ţările scandinave, dar acolo, studenţii au nevoie de un job de cel puţin 800 de euro pentru a se întreţine. Şi în State se pot obţine burse de la universităţi precum Harvard, sau Yale, însă este foarte greu să intri acolo, sunt nişte cereri pe care candidaţii români nu le îndeplinesc în general. Universităţile americane de top caută studenţi care să fie deschişi către noi experienţe, motivaţi, creativi, americanii pun accent pe experienţa profesională, pe modul în care vezi viaţa, ei caută o anumită personalitate“, a mai spus Antonescu.

Cum te poţi angaja în străinătate cu diplomă din România

UPDATE 11:25 – Universităţile din străinătate insistă mai mult pe abilităţile practice, faţă de cele din România, care se axează pe partea tehnică, spun specialiştii. „Din păcate, în şcolile din România nu există consilieri care să-i informeze şi să-i ghideze pe elevi despre ce domeniu li se potriveşte, ce oportunităţi există pentru ei în funcţie de competenţele pe care le au“, a explicat Antonescu.

UPDATE 11:20 – „În ceea ce priveşte şansele de angajare şi cum eşti văzut la locul de muncă dacă provii dintr-o altă ţară, depinde de abilităţile sociale şi modul în care relaţioneazi cu oamenii de acolo. După angajare, depinde foarte mult de abilităţile pe care le dobândeşti“, a spus Antonescu.

UPDATE 11:15 – „Principala selecţie la o facultate din străinătate se face pe baza unui eseu şi a unei scrisori de motivaţie. Dacă facultatea îî acceptă pe candidaţi, le pune condiţii cum ar fi media la Bac peste un anumit prag. Domeniile IT, Banking, Financiar, Medicină, ştiinţele biomedicale sunt cele mai căutate pe piaţa muncii. Din păcate, candidaţii români care vor să intre la o facultate de medicină din străinătate ar avea nevoie să dea la Bac şi Chimie şi Biologie. În orice caz, facultăţile de medicină cer dovada de competenţe şi cunoştinţe în aceste domenii“, a explicat Arda Antonescu.

UPDATE 11:10 – „Domeniile umaniste au, în general, şanse mai mici în UE şi în SUA pentru că s-a creat un dezechilibru pe piaţa muncii în ultimul timp. Spre exemplu, deja sunt căutaţi specialişti în domeniul IT, un domeniu care este în dezvoltare, iar în 2020 se preconizează că vor fi 1.400.000 de cereri în domeniul IT pe piaţa muncii. Sunt, în general, mai multe oportunităţi pentru specialiştii în inginerie“, a explicat Dragoş Gheban.

Invitaţii au discutat alături de jurnaliştii „Adevărul”, Oana Crăciun şi Iulia Roşu, despre cum îşi aleg absolvenţii de liceu facultatea pe care vor să o urmeze, dar şi despre universităţile care atrag cei mai mulţi studenţi români în străinătate.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/vara-hahvahd-1_51e6040fc7b855ff56470a67/index.html

Vara… HAHVAHD!

Pentru o clipă, lăsăm în tonurile sepia sobre şi respectuoase ale celebrităţii consacrate nume precum Seamus Heaney (literatură, 1995), Amartya Sen (economie, 1998), James Watson (medicină, 1962), ori restul de 44 de laureaţi Nobel ai Universităţii Harvard. Acum e vară, iar „vara Harvard” înseamnă, în două din ipostazele sale cele mai strălucitoare, turism academic de clasă şi… cursuri adevărate pentru liceeni!

Cine sunt cei 47? Iată-i, dacă vă interesează: http://www.harvard.edu/nobel-laureates.

Au mai trecut pe aici, şcolindu-se în decursul timpului, şi 30 de şefi de state: http://www.harvard.edu/nobel-laureates

Dar, cum spuneam, nu renumele Harvard de mult recunoscut la scară globală e subiectul textului meu. Nici măcar capitalizarea corporaţiei, acum în valoare de 30,7 miliarde de dolari; http://www.hmc.harvard.edu/about-hmc/index.html).

Acum e vară – yeeey!… Iar “vara Harvard” înseamnă, în două din ipostazele sale cele mai strălucitoare, turism academic de clasă şi… cursuri “adevărate” (I mean, ”real Harvard courses” – wooow!…) pentru… liceeni din toată lumea! Le luăm pe rând, punctându-le mai degrabă atmosfera decât documentând-le statistic. Vă puteţi delecta cu toate datele pe care le consideraţi relevante citindu-le din cărţi ori de pe net, accesând inclusiv site-urile pe care vi le sugerez eu însumi, în această succintă cronică subiectivă, căreia în vara 2013 i-am adăugat al cincisprezecelea an de când o scriu în suflet. Aşa mi-a fost dat, să devin parte dintr-o fabuloasă aventură umană şi profesională, despre care încă nu m-am dumirit pe deplin ce am făcut ca să o merit – mare cât lumea şi, poate, mai mare decât ea, cum mi-a ea fost dăruită…

Aş spune că universul Harvard are, în fapt, două inimi ce bat simultan, rezonant: Harvard Yard (http://en.wikipedia.org/wiki/Harvard_Yard) şi Harvard Square (http://www.harvardsquare.com/) Prima inimă înseamnă punctul de pornire, la 1636, pentru ceea ce avea să devină peste secole prima universitate din lume. A doua inimă dă pulsul vieţii comunităţii Cambridge, MA, în ansamblul său, definind „centrul universului” unui microcosmos cosmopolit şi pitoresc, în care pare că toate seminţiile globului şi toate breslele imaginabile ale artiştilor de stradă – saltimbanci, pictori, magicieni, dansatori, şahişti, mimi, cântăreţi… – şi-au desemnat în parte câte un mesager, al cărui consemn de prezenţă e cât se poate de simplu: 24/7.

În acest Babilon multicolor, turismul cu ţintă fixă pe numele său Harvard înseamnă sarea şi piperul de zi cu zi în bucatele de soi ale acestor meleaguri academice, la ora lor estivală. E un joc cât se poate de inteligent, evident win-win, între Universitate şi miile de curioşi descinşi din zecile de autocare adăstate cuminţi, zilnic din faptul dimineţii până în cel al serii, pe lângă trotuarele în lungul cărora au voie să parcheze. Pe de o parte, satisfacerea apetenţei nestăvilite de a vedea cu propriii ochi şi a atinge cu propriile mâini şi suflete o câtime, sau mai multe, din faima despre care doar au citit ori au auzit până acum. La schimb, promovarea intensă a campusului şi a programelor de studii, deloc ieftine, pentru viitoarele serii de zeci de mii de aplicanţi anual (competiţia e cât se poate de adevărată: 5,79% rată de admitere în 2013, cu 35023 aplicaţii primite şi 2029 studenţi acceptaţi; http://articles.washingtonpost.com/2013-04-01/local/38179814_1_students-harvard-university-columbia-college)

O notă distinctă, de cea mai nonconformistă şi tinerească nuanţă imaginabilă, în disponibilitatea acestei comunităţi academice de a se face cunoscută lumii şi cu mijloacele turistice, o poartă cu sine echipa… HAHVAHD – da-da, aţi citit corect: HAHVAHD! Ghizii, http://www.harvardtour.com/meet-the-guides/, douăzeci la număr, sunt tineri studenţi gata să ofere celor interesaţi, evident,… The Best Tour of Harvard!

Ce arată ei lumii? Iată ce: http://www.harvardtour.com/time-line/ Nu au nevoie de megafoane. Graseind deliberat şi hilar numele Almei Mater, strigă din toţi rărunchii ani, dormitoare, nume, înălţimi, lungimi, tablouri, cărţi şi câte şi mai câte!… Declamă într-o clipă istorii fabuloase ascunse în ziduri seculare şi porţi ferecate cu taine doar de ei ştiute!… Şi, mai presus de toate, revarsă peste lume, din prea-plin, în fiecare clipă, bucuria lor de a trăi – viaţa adevărată, stenică, forţa de nestăvilit a vârstei lor minunate, când nu doar că deja au atins stelele, dar chiar le ţin de-a binelea în palme, şi în inimile lor de aur. Viaţa lor? Vraja unui cuvât unic: HAHVAHD – http://www.harvardtour.com/home/!…

Pe un nivel de vârstă încă mai proaspăt decât protagoniştii paragrafului precedent şed liceeni norocoşi de pe întreg mapamondul, admişi… la Harvard, de bună seamă – yeeey!… Vorbim de un excelent program de vară, http://www.summer.harvard.edu/programs/secondary-school, în cadrul căruia adolescenţii interesaţi pot urma fie două cursuri a câye 4 credite fiecare, fie un curs de 8 credite. Paleta temelor este largă, http://www.summer.harvard.edu/programs/secondary-school/academics/courses, iar numărul cursurilor oferite depăşeşte două sute – la fel de multicolore precum strălucitoarea diversitate multiculturală a mini-studenţilor: neurobiologie; drept şi psihologie; teatru; analiză matematică de mai multe variabile; relaţii internaţionale; ascuţime a minţii (wit) şi umor; construcţie de website-uri dinamice; atelier Shakespeare… Mai doriţi? Dacă da, iată: http://www.summer.harvard.edu/programs/secondary-school/academics/courses/course-search

… Şi, din nou, alte cohorte de (aproape) copii, înveselind bătrânul Yard în lung şi-n lat cu preocuparea lor gureşă de a fi la înălţimea „colsalei” provocări academice, toţi în braţe cu laptop-uri, ori notebook-uri, ori fel şi fel de cărţi-caiete, învăţând pe viu să devină studenţi de-adevăratelea şi să-şi intre în pâine pe bune, peste un an sau doi… De multe ori am traseu comun cu pâlcuri de-alde ei, aleator compacte ori răzleţe, şi, văzându-i, mă bucur eu însumi, ca un copil, de bucuria de pe chipurile lor senin-concentrate, ce trădează imediat calitatea de peste ani a roadelor de soi, crecute din vlăstarele care acum îşi trag hrana din cea mai vestită „grădină academică” a lumii.

…Involuntar, îmi vin în minte două versuri dintr-o poezie pe care am scris-o cu douăzeci de ani buni în urmă: caut pictori care vor fi descântat / florile cu nume de dimineaţă… Acum, în sufletul meu locul pictorilor e luat de studenţii şi liceenii despre care tocmai aţi aflat: Iar în locul florilor cu nume de dimineaţă, aşez cu graţie o superbă stare de spirit: vara Harvard!…

P.S. Need more? Then check this out, and meet… The Kroks! http://www.kroks.com/about/ – cel mai vechi grup vocal a capella al Universităţii Harvard. Vă doresc vizionare şi, mai ales, audiţie cât se poate de plăcute!… 🙂

http://adevarul.ro/educatie/universitar/inflatie-academica-of-of-of-finlanda-ou-etes-vous—–1_51e585ecc7b855ff56456164/index.html#

Inflaţie academică? (Of-of-of, Finlanda, où êtes-vous!)

Sistemul educaţional şi agenda politicului sunt una. În România de azi cele două au ajuns să nu poată exista separate în spaţiul public. Nici nu s-ar putea – ar zice cineva – dacă observi cum ceea ce părea să fie iniţiative bune devine repede blamabil politic iar ceea ce părea să fie politic o iniţiativă bună devine repede blamabil în corpul profesional.

Cu alte cuvinte, Educaţia se politizează iar Politicul nu se educă. Clasa pregătitoare, bacalaureatul, admiterea la facultate au devenit, an de an, în trendul descrescător demografic şi al numărului de absolvenţi de liceu, “ritualurile” de trecere ale Educaţiei în lumea politicului. O fostă doamnă ministru susţine acum că mai bun e examenul la admiterea la facultate. N-a fost mereu de aceeaşi părere. Doamna agită spiritele în Educaţie pe această idee care, însă, fusese introdusă şi legiferată de domnul ministru de dinainte. Dacă domnul (fost) ministru introdusese acum doi ani o rigoare mai evidentă în ce priveşte criteriile pentru gradele didactice mari, doamna (fostă) ministru le-a castrat binişor anul trecut. Dacă evaluările ARACIS, unele măcar, păreau să dea un ton nou în ce priveşte standingul academic, acum pare că, în anumite privinţe, au devenit mai…soft. E suficient să te uiţi pe site-urile unor universităţi şi să realizezi că efectul castrator al politizării se face simţit. Deunăzi văd pe site-ul unei universităţi private bucureştene din domeniul artelor că decanul are titlul de profesor emerit: doamna e de câţiva ani acolo. Conform legii titlul ar fi trebuit să îl obţină la pensionare şi pe baza excelenţei didactice şi de cercetare dovedite. Nici vorbă! E direct emerită!

Ce se reţine astăzi de către “opinia publică”? Faptul că Educaţia produce inflaţie de tineri pregătiţi pentru care nu (prea) sunt locuri de muncă. Că miniştrii se schimbă des şi fiecare …schimbă ce i se pare (partidu)lui că e de schimbat. Că doctoratul a ajuns, în cazul politicienilor, cel puţin,  – dar, să fim oneşti, nu numai în cazul lor  – “afacere”, o hoţie, un insemn al statutului social (nu profesional). Politicianul-doctor e noua “struţocămilă” a sferei publice româneşti. Ce spun cifrele, pe care le rememorează cu înţeles domnul Vintilă Mihăilescu în articolul său, “Ţara mea cu şapte clase”, din Dilema veche? Că suntem codaşi europeni în ce priveşte nivelul instrucţiei şcolare. Că avem cei mai puţini studenţi. Concluzia ar fi: nu e voba de nicio inflaţie; dimpotrivă, noul slogan ar trebui să fie: “Ţării cât mai mulţi studenţi”. Dar, uite, că nu e aşa.

Inflaţia nu e în numărul studenţilor, care e scăzut, ci, de pildă, în numărul titlurilor de doctorat date repede, al diplomelor fără acoperire în cunoaştere şi competenţe. Unele complicităţi între evaluatori şi evaluaţi duc la rezultate uneori deconcertante: negrul e albit şi astfel programul de studiu respectiv merge mai departe. Pe banii publici, pe exigenţe foarte scăzute care se reflectă în nivelul scăzut de instruire al studenţilor. Inflaţia aici e: prea mulţi slab pregătiţi, prea multe cadre didactice care nu comunică eficient cu studentul, căruia nu-i creează condiţiile pentru dezvoltarea propriului mod de a gândi şi de a aplica cele gândite. Mulţi profesori se plâng de condiţii, şi pe bună dreptate; în domeniul ştiinţelor socio-umane accesul, de pildă, la literatura de specialitate e făcut, de multe ori, pe cheltuiala proprie. Ţi se cere să faci cercetare, de exemplu, dar obligaţiile didactice, administrative devin atât de coercitive încât timpul cercetării e tot mai puţin. Pe de altă parte, nu numai condiţiile coercitive intră în discuţie, ci şi inerţia multora care e folosită ca pârghie politică în “ritualurile de trecere” menţionate la început.

Indecizia structurală a sistemului, între jaloanele Bologna, impulsul antreprenorial şi forţa inerţială arată că Educaţia în România nu face încă pasul major spre serviciile educaţionale integrate centrate pe beneficiar. Cu toate că în marile centre universitare, ba chiar şi în unele mai mici, există profesori capabili de a vedea lucrurile dincolo de catena politicului, există colegi care doresc ca ponderea serviciilor educaţionale şi ideea de universitate, de pildă, să fie centrate pe performanţa studentului, aceştia nu impun încă o voce autoritară. Noi încă suntem rigizi faţă de ideea creditelor transferabile, de exemplu, idee care permite studentului (mai ales dacă e bine consiliat în facultate) construcţia unui drum de cunoaştere conform propriilor interese. Îl vrem pe student după imaginea noastră despre el nu după imaginea lui despre lumea în care trăieşte. S-ar putea ca lumea lui să fie una mică, lipsită de potenţial, dar, la fel de bine, s-ar putea să fie una mare, cu un potenţial creativ extraordinar. Suntem pregătiţi să intrăm în lumea lui sau rămânem la graniţă? Sistemul educaţional nu e unul al graniţelor, ci unul al descoperirii drumului spre limite. E drumul ce trebuie încurajat. În ce măsură programele de studiu favorizează creativitatea în fiecare domeniu? Sunt metodele de predare racordate la lumea de azi, la modurile creative ale comunicării sau rămân ele claustrate în cetatea academică?

Multă lume s-a săturat, poate,  de consideraţii ca acestea de mai sus. Multă lume doreşte să se facă ceva care să îmbunătăţească situaţia Educaţiei în România. Câţi sunt dispuşi să se bată pentru asta? Câţi acceptă că minciuna şi impostura sunt fireşti, văzând ilustre exemple netulburate de dovedirea lor, şi că nu avem ce face? Câţi aşteaptă ca alţii să se ocupe de toate acestea. Amânarea unui efort hotărât de a pune lucrurile pe făgaşul cel bun înseamnă diminuarea viitorului. Acesta va fi tot mai anemic în timp ce prezentul, gonflat de politic, îl va acapara cu totul. Câtă vreme vocea administratorilor va fi mai puternică decât vocea practicienilor şi beneficiarilor sistemului, melodia rămâne aceeaşi până la stricarea instrumentului. Administratorii, practicienii şi beneficiarii “cântă” încă pe voci disparate. Între timp, abandonul şcolar se menţine, ponderea mediului rural e încă o povară grea, politicienii schimbă de la un an la altul admiteri, metodologii, criterii de evaluare, diplomele se eliberează, studenţii iau licenţa, masteratul, doctoratul. Ca întotdeauna tânjim. După alte modele. Cel finlandez, de pildă. Ca şi cum acesta poate fi transpus, împrumutat, imitat. Ai nevoie însă şi de societatea…finlandeză. Ea l-a creat. Ce tip de învăţământ a creat societatea românească?