Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 14.07.2014

PREUNIVERSITAR

 

Despre schimbarile aduse Legii Educatiei, rezultatele de la Bac 2014 si problema diplomelor, luni, la Adevarul Live cu ministrul Remus Pricopie

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, vine luni de la 11:00 la Adevarul Live unde va discuta, împreuna cu jurnalistii Adevarul, situatia absolventilor de clasa a XII -a care nu primesc deocamdata diplome de Bac, dar si despre rezultatele de la Bac 2014 si schimbarile aduse Legii Educatiei prin ordonanta de urgenta. Remus Pricopie va dezbate problemele din învatamântul românesc împreuna cu editorul pe Educatie, Oana Craciun, si cu redactorul sef al ziarului „Adevarul”, Dan Marinescu. La sfârsitul emisiunii, Ministrul Educatiei îi va premia personal pe toti profesorii care au participat la campania „Adevarul te mediteaza si te premiaza” pe care am derulat-o în ultimele luni cu scopul de a-i ajuta pe tineri sa treaca examenul de maturitate cu medii bune. Absolventii de liceu vor primi adeverinte valabile 12 luni în locul diplomelor de Bac În cadrul emisiunii vom discuta pe tema întârzierii emiterii diplomelor de Bacalaureat fiindca Ministerul Educatiei a întrerupt colaborarea cu firma Romdidac, ce a detinut monopol din 1994 asupra realizarii diplomelor scolare si universitare. Astfel, anul acesta, pentru admiterea la facultate, absolventii de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat 2014 pot participa cu adeverinta care atesta promovarea examenului. „Adeverintele pot fi utilizate atât în tara, cât si în strainatate, pentru înscrierea în institutiile de învatamânt superior, fara riscul de a fi respinse. Toate universitatile din România au luat act de aceasta situatie, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de adeverinta emis de inspectoratele scolare românesti catre baza de date a retelei internationale ERIC – NARIC. Prin intermediul acestei retele, creata de Uniunea Europeana, Consiliul Europei si UNESCO, se comunica toate informatiile în materie de recunoastere si echivalare a documentelor oficiale emise de institutiile statelor si ale altor institutii de învatamânt”, a spus Pricopie pe pagina sa de Facebook. Rezultatele de la Bacalaureat 2014 O alta tema de discutie va fi examenul de Bac de anul acesta, unde au promovat în total, în urma rezolvarii contestatiilor, 60,65% dintre candidati, rata mai mare cu 4,25% fata de 2013, iar 108 dintre elevi au luat 10 pe linie. Schimbarile aduse Legii Educatiei De asemenea, vom mai discuta si despre cea de-a treia ordonanta de urgenta (49/2014) care a modificat radical Legea Educatiei, publicata pe 30 iunie în Monitorul Oficial. Ordonanta 49 prevede, pe scurt, ca persoanele fizice pot sa înfiinteze o universitate, se da unda verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a functiilor de director de scoala este organizat de catre inspectorate, presedintii consiliilor de administratie din scoli vor fi chiar directorii institutiilor de învatamânt, doctoratul se poate face si la frecventa redusa, iar rectorii si-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat.

Sursa: Adevarul.ro

 

DEFINITIVAT 2014 Peste 9.900 de cadre didactice, înscrise la examenul de luni

Aproape 10.000 de candidati, cu 2.029 mai multi decât în 2013, au fost înscrisi la proba scrisa a examenului national de definitivare în învatamânt, care va avea loc luni dimineata în centre din toata tara. Proba se desfasoara luni, începând cu ora 10:00, în 42 de centre de examen, câte unul în fiecare judet si în Bucuresti, a transmis Ministerul Educatiei într-un comunicat de presa. Dintre cei 10.764 candidati înscrisi la începutul anului scolar, au fost admisi sa participe la proba scrisa 9.917 candidati care au îndeplinit cumulativ cele trei conditii prevazute de metodologie, respectiv: efectuarea unui stagiu de predare în specialitatea postului de cel putin un an, calificativul pentru anul scolar în curs „bine” sau „foarte bine” si minimum media 8 la cele doua inspectii speciale la clasa desfasurate pe perioada anului scolar. În sesiunea 2014, examenul national pentru definitivare în învatamânt se organizeaza la 136 de discipline. Proba scrisa contine subiecte de specialitate, metodica predarii, pedagogie si elemente de psihologia educatiei. Candidatii vor avea la dispozitie, pentru redactarea lucrarii, patru ore. În judetul Cluj si în Bucuresti, durata probei scrise se va prelungi cu doua ore pentru patru candidati cu nevoi speciale. Nota minima de promovare este 8 Nota obtinuta la proba scrisa va fi nota la examen, pentru promovare fiind nevoie de minimum 8. Cadrele didactice care promoveaza examenul dobândesc dreptul de practica în învatamântul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, si obiectivul acestui examen, a explicat MEN. Rezultatele vor fi afisate la 19 iulie. Între 19 si 23 iulie vor fi înregistrate si solutionate contestatiile, iar rezultatele finale vor fi afisate la 24 iulie. Pentru evaluarea lucrarilor scrise si solutionarea contestatiilor s-au constituit sase centre de evaluare/contestatii la nivel national, prin arondarea disciplinelor de examen. Astfel, lucrarile tuturor candidatilor care au optat pentru o anumita disciplina de examen sunt evaluate în acelasi centru. Subiectele vor fi publicate pe site-ul ministerului Subiectele de examen, traducerea acestora si baremele de evaluare au fost elaborate, pentru fiecare disciplina în parte, de catre Centrul National de Evaluare si Examinare si vor fi publicate, dupa sustinerea probei, la ora 15.00, pe site-ul subiecte2014.edu.ro. Anul trecut, ministerul a decis sa creasca nota minima de promovare a examenului national de definitivat de la 7 la 8. Procentul de promovare din 2013 a fost de 51,26 la suta, dupa solutionarea contestatiilor.

Sursa: Adevarul.ro

 

Trei medalii pentru elevii români prezenti la Olimpiada Internationala de Biologie

Elevii români participanti la a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Biologie, desfasurata în perioada 4-13 iulie în Bali, Indonezia, au obtinut trei medalii: o medalie de argint si doua medalii de bronz. Mircea Dan Mirea, elev în clasa a XI-a la Colegiul National „Fratii Buzesti” din Craiova, a cucerit medalia de argint, iar Maria-Teodora Ilie, eleva în clasa a XII-a la Colegiul National „Mircea cel Batrân” din Constanta si Andrei Moldovanu, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Nicolae Balcescu” din Cluj-Napoca, au obtinut bronz, se arata într-un comunicat de presa al Ministerului Educatiei. Din lotul olimpic al României a facut parte si Theodora-Alexandra Constantin (Colegiul National „Emil Racovita” din Iasi). La editia din acest an a Olimpiadei Internationale de Biologie, au participat 244 de concurenti din 61 de tari. Elevii români revin în tara duminica, 13 iulie, ora 19:50, pe Aeroportul International „Henri Coanda”.

Sursa: Adevarul.ro

 

BAC 2014 Absolventii de liceu vor primi adeverinte valabile 12 luni în locul diplomelor de Bac. Pricopie: „Acestea pot fi folosite atât în tara cât si în strainatate”

Emiterea diplomelor de Bacalaureat a întârziat fiindca Ministerul Educatiei a întrerupt colaborarea cu firma Romdidac, ce a detinut monopol din 1994 asupra realizarii diplomelor scolare si universitare. Astfel, anul acesta, pentru admiterea la facultate, absolventii de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat 2014 pot participa cu adeverinta care atesta promovarea examenului, a transmis ministrul Educatiei, Remus Pricopie. UPDATE: „Absolventii de clasa a XII-a, care au promovat Bacalaureatul, pot sa foloseasca adeverintele care atesta acest fapt atât în tara, cât si în strainatate”, a declarat Remus Pricopie pe pagina sa de Facebook. Toti absolventii de clasa a XII-a, care au promovat Bacalaureatul, pot sa îsi ridice adeverintele începând de luni, 14 iulie, ora 8.00, de la sediul unitatilor de învatamânt. „Adeverintele pot fi utilizate atât în tara, cât si în strainatate, pentru înscrierea în institutiile de învatamânt superior, fara riscul de a fi respinse. Toate universitatile din România au luat act de aceasta situatie, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de adeverinta emis de inspectoratele scolare românesti catre baza de date a retelei internationale ERIC – NARIC. Prin intermediul acestei retele, creata de Uniunea Europeana, Consiliul Europei si UNESCO, se comunica toate informatiile în materie de recunoastere si echivalare a documentelor oficiale emise de institutiile statelor si ale altor institutii de învatamânt”, a spus Pricopie UPDATE: Presedintele EDUCATIVA, Alex Ghita, a explicat pentru adevarul.ro ca tinerii români care au fost acceptati la studii în strainatate ar putea avea probleme cu înmatricularea la facultate fiindca universitatile occidentale accepta numai diplomele în original. „Noi vom comunica cu universitatile cu care colaboram sa le explicam situatia. Cei care au aplicat singuri ar trebui sa le scrie universitatilor si sa le explice care este situatia, sper ca universitatile vor accepta studenti si cu adeverinta. Ministerul ar trebui sa faca ceva în privinta asta, sa ia legatura cu toate universitatile unde intra anul acesta studenti români, sa le explice ce s-a întâmplat. De asemenea, autoritatile ar trebui sa ia legatura si cu institutiile care se ocupa de echivalarea si certificarea diplomelor din tarile respective”, a spus Ghita. Profesorul britanic Simon Parker, care locuieste de 10 ani în România si îi ajuta pe tinerii români sa intre la universitati de top din Marea Britanie, spune ca „în principal nu ar fi o problema având în vedere ca universitatile accepta în prima instanta adeverinte de la scoli pentru a le rezerva locurile la facutate, iar studentii vin cu diplomele în original în toamna, când încep anul unversitar”. „Daca pâna acum aceasta adeverinta era valabila 15 zile, anul acesta ea are valabilitate cel mult 12 luni. Adeverintele se elibereaza de licee si se avizeaza de inspectoratul scolar. Nu trebuie sa vina absolventul la inspectorat, ci directorul liceului, care aduna toate adeverintele si le avizeaza. Apoi, pentru admiterea la facultate, absolventul îsi poate legaliza câte copii doreste”, a explicat Pricopie într-o postare pe Facebook. El a mai spus ca problema eliberarii de adeverinte în loc de diplome a aparut „în contextul anchetei procurorilor anticoruptie care cerceteaza modul în care compania privata Romdidac a primit, dupa 1990, dreptul exclusiv de a furniza diplomele scolare si universitare. Ancheta DNA a determinat Ministerul Educatiei sa renunte la colaborarea cu Romdidac si sa faca demersurile necesare pentru ca realizarea diplomelor sa se faca de catre stat, prin Imprimeria Nationala. Astfel, se face curatenie si la acest capitol. Totul va fi gestionat de stat. Va exista si o baza de date unica, accesibila online, în care oricând se va putea verifica veridicitatea unui act de studii.” Adeverinte pe modelul vechi pentru înscrierea la facultate Ministerul Educatiei a publicat abia vineri dupa-amiaza ordinul referitor la actele de studii din acest an, aratând ca, prin exceptie, anul acesta liceele vor elibera adeverinte de promovare a Bacalaureatului valabile pentru cel mult 12 luni, iar înscrierile si înmatricularile la facultate se vor putea face pe baza acestor adeverinte si nu a diplomei de Bac. Însa, actul oficial a venit prea târziu pentru o serie de absolventi, care au primit deja adeverinte pe modelul vechi de la liceele lor, au platit pentru legalizarea lor necesara înscrierii la facultate si au fost ulterior chemati la secretariat pentru a le înapoia, pe motiv ca ministerul va trimite modelul nou, corect. Firma Romdidac a primit în 1994 dreptul exclusiv de a realiza diplomele Ministerul Educatiei a publicat în februarie 2014 documentele referitoare la procedurile prin care firma Romdidac a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele scolare si universitare, din 1994 pâna în prezent, în urma anchetei publicate  în exclusivitate de Adevarul. Potrivit documentelor oficiale, întregul proces a plecat de la o conventie încheiata în 1994 de minister, reprezentat de secretarul de stat Sorin Ionescu si directorul general adjuct Ilie Tiulescu, si Niculae Bolboasa, directorul general al Romdidac SA. Ulterior, intelegerea a fost continuata similar, prin ordine si note, de ministrii Andrei Marga, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclea, Cristian Adomnitiei si Daniel Funeriu. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a precizat luni ca „pe rolul DNA exista o cauza în care se efectueaza acte de urmarire penala in rem (cu privire la fapte) referitoare la suspiciunea comiterii unor infractiuni de coruptie si de evaziune fiscala”. Ancheta „Adevarul” Cercetarile din dosarul penal 137/P/2013 vizeaza modul în care aceasta companie a obtinut, în anul 2002, monopolul eliberarii tuturor diplomelor scolare si universitare în baza unei simple conventii semnate de ministrul Ecaterina Andronescu. Surse avizate au declarat pentru „Adevarul“ ca, în octombrie anul trecut, DNA a cerut Ministerului Educatiei Conventia 29.211/2002, prin care firma Romdidac a primit dreptul exclusiv de furnizare a diplomelor. Procurorii au mai solicitat si evidenta formularelor tiparite în ultimii 12 ani. Potrivit acelorasi surse, Ministerul Educatiei nu are nici evidenta diplomelor, nici actul din 2002.

Sursa: Adevarul.ro

 

Unsprezece medalii, dintre care sase de aur, la Olimpiada Internationala Pluridisciplinara Tuymaada 2014

Olimpicii români au obtinut unsprezece medalii (sase medalii de aur, patru medalii de argint si o medalie de bronz), la a XXI-a editie a Olimpiadei Internationale Pluridisciplinare Tuymaada, desfasurata în perioada 5 – 11 iulie, în Republica Sakha (Federatia Rusa). Elevii români au obtinut medalii la toate cele patru probe ale concursului: informatica, matematica, fizica si chimie, potrivit Ministerului Educatiei. Pe discipline, rezultatele olimpicilor români sunt urmatoarele: 1) Chimie: medalii de aur – Andrei Iliescu (clasa a X-a/Liceul International de Informatica din Bucuresti) si Cristian Robert Râclea (clasa a X-a/la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Galati), medalie de argint – Diana-Ioana Anastase (clasa a XI-a/Colegiul National „Mircea cel Batrân” din Constanta). 2) Matematica: medalie de aur – Filip-Alexandru Ion (clasa a IX-a/Colegiul National „Mihai Viteazul” din Bucuresti), medalie de argint – Rares Stefan Tudose (clasa a IX-a/Liceul International de Informatica din Bucuresti) si medalie de bronz – Theodor Razvan Lucescu (clasa a IX-a/Liceul International de Informatica din Bucuresti). 3) Informatica: trei medalii de aur – Darius Marian (clasa a X-a/Liceul International de Informatica din Bucuresti), respectiv Stelian Teodor Ionescu si Paul-Andrei Gramatovici, ambii elevi în clasa a X-a la Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu” din Bucuresti. 4) Fizica: doua medalii de argint – Andrei Catalin Raduc si Horia Petru Nicolaescu, ambii elevi în clasa a X-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti. La concursul de fizica a participat si Mihai Ovidiu Popa, elev în clasa a X-a la Liceul International de Informatica din Bucuresti. La editia din acest an a Olimpiadei Internationale Pluridisciplinare Tuymaada au participat peste 150 de concurenti din România, Federatia Rusa, Bulgaria, Serbia si Macedonia. Lotul olimpic revine în tara vineri seara.

Sursa: Adevarul.ro

 

BAC 2014 Întârzieri în eliberarea adeverintelor si a diplomelor de Bacalaureat anul acesta dupa scandalul monopolului Romdidac pe tipizate

Liceenii care au luat Bac-ul si au vrut sa se înscrie la facultate saptamâna aceasta fie au primit tipizate gresite, pe care au fost nevoiti sa le returneze liceelor, fie trebuie sa astepte pâna luni. Ministerul Educatiei a transmis abia vineri dupa-amiaza inspectoratelor scolare ordinul privind noul continut al adeverintei de Bac, iar diploma originala nu va fi disponibila oricum elevilor în termenul de 10 zile prevazut de lege. Ministerul Educatiei a publicat abia vineri dupa-amiaza ordinul referitor la actele de studii din acest an, aratând ca, prin exceptie, anul acesta liceele vor elibera adeverinte de promovare a Bacalaureatului valabile pentru cel mult 12 luni, iar înscrierile si înmatricularile la facultate se vor putea face pe baza acestor adeverinte si nu a diplomei de Bac. Însa, actul oficial a venit prea târziu pentru o serie de absolventi, care au primit deja adeverinte pe modelul vechi de la liceele lor, au platit pentru legalizarea lor necesara înscrierii la facultate si au fost ulterior chemati la secretariat pentru a le înapoia, pe motiv ca ministerul va trimite modelul nou, corect. Adeverinte gresite, autentificate pe banii elevilor Cert este ca adeverintele noi vor putea fi emise abia de luni, desi înscrierile la universitati au început deja, iar diplomele de Bac în original ar putea fi tiparite si emise absolventilor în termen de cel mult un an, depasind cele 10 zile prevazute initial de metodologia de Bacalaureat. Constantin Traistaru, inspectorul general de la Inspectoratul Scolar Bucuresti (ISMB) a explicat pentru adevarul.ro ca vineri dupa-amiaza au primit noul ordin de la minister privind actele de studii si ca a decis ca elevii care au nevoie urgent de adeverintele de Bac sa poata veni vineri, pâna la ora 17.00, direct la ISMB, pentru a le obtine, în conditiile în care aceste documente necesita stampila inspectoratului. OMEN Modif. Regulament Acte Studii ANEXA_model_adeverinta_2014 Traistaru a explicat ca institutiile care au emis adeverinte în aceasta perioada fara sa primeasca noul model în baza ordinului de ministru, fara stampila inspectoratului, au facut-o pe proprie raspundere, si candidatii la fel. „Eu personal i-am anuntat pe directorii de licee în sedinta de pregatire pentru Bacalaureat sa nu emita niciun act de studiu pâna când nu primim de la minister noul ordin privind tipizatele, se stia ca se vor face modificari. Azi a ajuns ordinul si l-am pus si noi pe site. Dar nu vor fi probleme la înscriere, si rectorii universitatilor au fost informati cu privire la aceste întârzieri”, a explicat seful ISMB. Nu avem însa un punct de vedere de la oficialii ministerului în care sa se explice clar de ce s-a publicat acest ordin dupa Bacalaureat, abia în ziua afisarii mediilor finale la Bac 2014, în conditiile în care se stia de problema întârzierii diplomelor de Bac anul acesta dupa scandalul legat de monopolul fostei firme de stat Romdidac pe tiparirea actelor de studii, facut public într-o ancheta publicata exclusiv de Adevarul, în februarie 2014. Scandalul monopolului pe diplomele de studii, izbucnit în februarie Ministrul delegat pentru Învatamânt Superior, Mihnea Costoiu, a declarat luni, la Adevarul Live, ca situatia monopolului firmei private care printeaza diplomele elevilor si ale studentilor din 1960 încoace, Romdidac SA, va fi reglementata printr-o hotarâre de guvern, care ar urma sa fie aprobata saptamâna viitoare. „Hotarârea prevede ca una dintre institutiile statului (Imprimeria Nationala sau Imprimeria Bancii Nationale) sa realizeze aceste diplome“, potrivit oficialului.  O ancheta initiata de DNA în legatura cu firma Romdidac SA, singurul furnizor de diplome de studiu, a pus pe jar la finele anului trecut Ministerul Educatiei Nationale (MEN). Cercetarile din dosarul penal 137/P/2013 vizeaza modul în care aceasta companie a obtinut, în anul 2002, monopolul eliberarii tuturor diplomelor scolare si universitare în baza unei simple conventii semnate de ministrul Ecaterina Andronescu. Surse avizate au declarat atunci pentru „Adevarul“ ca, în octombrie anul trecut, DNA a cerut Ministerului Educatiei Conventia 29.211/2002, prin care firma Romdidac a primit dreptul exclusiv de furnizare a diplomelor. Procurorii au mai solicitat si evidenta formularelor tiparite în ultimii 12 ani. Potrivit acelorasi surse, Ministerul Educatiei nu are nici evidenta diplomelor, nici actul din 2002. Ulterior, Ministerul Educatiei a publicat documentele referitoare la procedurile prin care firma Romdidac a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele scolare si universitare, din 1994 pâna în prezent, în urma anchetei publicate luni în exclusivitate de Adevarul. Rezultatele finale ale sesiunii de vara de la Bac 2014 Rezultatele finale ale primei sesiuni a examenului de Bacalaureat, dupa rezolvarea contestatiilor, au fost anuntate de Ministerul Educatiei: 60,65% dintre candidati au promovat la Bac 2014, iar 108 au luat 10 pe linie. Notele finale au fost afisate la aviziere si online, pe bacalaureat.edu.ro. Elevii care nu au promovat acum, dar si cei care nu au venit la sesiunea din vara mai au o sansa la Bac-ul de toamna, iar luni este prima zi de înscrieri. 60,65% dintre absolventii de clasa a XII-a au promovat examenul de Bacalaureatul, sesiunea iunie – iulie 2014, rata mai mare cu 4,25% fata de 2013, arata datele finale, dupa contestatii, anuntate de Ministerul Educatiei.   Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 au fost afisate vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât si pe site-ul Ministerului Educatiei – bacalaureat.edu.ro. Astfel, din totalul celor 151.310 de absolventi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat 91.769 (60,65%), cu 1,4% mai mult decât procentul înregistrat dupa prima afisare a rezultatelor (59,25%). Rezultatul este superior cu 4,25% celui consemnat în aceeasi perioada a anului 2013 (56,4%). Rata de promovare pentru promotia curenta este de 69% (84.655 de elevi), cu 6% mai mare fata de anul 2013 (63,1%). Numarul mediilor pe transe a fost relativ echilibrat, sustin oficialii. Pe segmentul 6 – 6,99 s-au înregistrat 25.385 de medii, pe segmentul 7 – 7,99 s-au înregistrat 25.176 de medii, pe segmentul 8 – 8,99 s-au înregistrat 25.348 de medii, iar pe segmentul 9 – 9,99 s-au înregistrat 15.752 de medii. La nivelul întregii tari, s-au înregistrat 108 medii de 10, cu patru în plus peste cele consemnate initial. Pe judete, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judetele Braila (78,60%,) Cluj (75,55%) si Iasi (74,75%). Judetele cu cea mai scazuta rata de promovare sunt Ilfov (29,30%), Giurgiu (38,79%) si Teleorman (45,27%). La nivel national, din totalul celor 419.424 de lucrari, au fost contestate 40.810 (9,73%). Dintre acestea, au fost admise ca întemeiate 16.093 (39,41%). „Subliniem ca din totalul absolventilor de clasa a XII-a din promotia curenta, înmatriculati în unitatile de învatamânt la începutul anului scolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014, cu doua procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a Bacalaureatului 2013. Procentul de promovare s-a calculat din totalul celor 151.310 de absolventi prezenti, incluzându-i în acest total si pe cei 275 de absolventi eliminati”, potrivit Ministerului Educatiei.

Sursa: Adevarul.ro

 

REZULTATE BAC 2014. Mediile finale la Bacalaureat au fost publicate pe EDU.RO. Rata finala de promovare: 60,65%

Rezultatele finale ale primei sesiuni a examenului de Bacalaureat, dupa rezolvarea contestatiilor, au fost anuntate de Ministerul Educatiei: 60,65% dintre candidati au promovat la Bac 2014, iar 108 au luat 10 pe linie. Notele finale au fost afisate la aviziere si online, pe bacalaureat.edu.ro. Elevii care nu au promovat acum, dar si cei care nu au venit la sesiunea din vara mai au o sansa la Bac-ul de toamna, iar luni este prima zi de înscrieri. UPDATE: Mediile finale au fost publicate pe bacalaureat.edu.ro.   UPDATE: Rata de promovare la Bac 2014 în Capitala a crescut cu 2,1% dupa contestatii, la 58,33%.   În total, 71,52% dintre absolventii promotiei 2013-2014 au promovat anul acesta la Bacalaureat, trei dintre ei cu 10 pe linie, a anuntat Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti. Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2014 au fost afisate vineri la scolile din Capitala. În 2013, rata de promovare la Bacalaureat în Capitala a fost de 51,91%, iar în 2012 de 39,07%. UPDATE:  60,65% dintre absolventii de clasa a XII-a au promovat examenul de Bacalaureatul, sesiunea iunie – iulie 2014, rata mai mare cu 4,25% fata de 2013, arata datele finale, dupa contestatii, anuntate de Ministerul Educatiei.   Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2014 se vor afisa vineri – 11 iulie, atât la avizierele liceelor, cât si pe site-ul Ministerului Educatiei – bacalaureat.edu.ro.   Astfel, din totalul celor 151.310 de absolventi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat 91.769 (60,65%), cu 1,4% mai mult decât procentul înregistrat dupa prima afisare a rezultatelor (59,25%). Rezultatul este superior cu 4,25% celui consemnat în aceeasi perioada a anului 2013 (56,4%). Rata de promovare pentru promotia curenta este de 69% (84.655 de elevi), cu 6% mai mare fata de anul 2013 (63,1%). Numarul mediilor pe transe a fost relativ echilibrat, sustin oficialii. Pe segmentul 6 – 6,99 s-au înregistrat 25.385 de medii, pe segmentul 7 – 7,99 s-au înregistrat 25.176 de medii, pe segmentul 8 – 8,99 s-au înregistrat 25.348 de medii, iar pe segmentul 9 – 9,99 s-au înregistrat 15.752 de medii. La nivelul întregii tari, s-au înregistrat 108 medii de 10, cu patru în plus peste cele consemnate initial. Pe judete, cel mai ridicat procent de promovare s-a înregistrat în judetele Braila (78,60%,) Cluj (75,55%) si Iasi (74,75%). Judetele cu cea mai scazuta rata de promovare sunt Ilfov (29,30%), Giurgiu (38,79%) si Teleorman (45,27%). La nivel national, din totalul celor 419.424 de lucrari, au fost contestate 40.810 (9,73%). Dintre acestea, au fost admise ca întemeiate 16.093 (39,41%). La proba scrisa de Limba si literatura româna E)a), din totalul celor 137.067 de lucrari, au fost contestate 17.225 (12,57%), fiind admise ca întemeiate 7.517 (43,64%). La proba scrisa de Limba si literatura materna E)b), din totalul celor 6.658 de lucrari, au fost contestate 323 (4,85%) si au fost admise ca întemeiate 154 (47,68%). La proba scrisa obligatorie a profilului E)c), din cele 137.595 de lucrari, au fost contestate 10.835 (7,87%) si au fost admise 4.097 (37,85%). La proba scrisa la alegere a profilului si specializarii E)d), din cele 138.103 lucrari, au fost contestate 12.457 (9,02%). Au fost admise ca întemeiate 4.325 (34,72%). Din totalul celor 161.682 de absolventi înscrisi, s-au prezentat 151.310. Alti 10.372 de candidati au absentat. Dintre cei 151.310 candidati prezenti, 122.590 apartin promotiei curente, iar 28.704 provin din promotiile anterioare. 275 de absolventi au fost eliminati pentru frauda sau tentativa de frauda. „Subliniem ca din totalul absolventilor de clasa a XII-a din promotia curenta, înmatriculati în unitatile de învatamânt la începutul anului scolar 2013-2014, 73% au participat la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie 2014, cu doua procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a Bacalaureatului 2013. Procentul de promovare s-a calculat din totalul celor 151.310 de absolventi prezenti, incluzându-i în acest total si pe cei 275 de absolventi eliminati”, potrivit Ministerului Educatiei. Datele înainte de contestatii   Datele centralizate de Ministerul Educatiei înainte de solutionarea contestatiilor de la BAC 2014 au indicat o rata de promovare de 59,25%.

Cei care nu au promovat acum mai au o sansa la Bac-ul de toamna. Luni este prima zi de înscrieri.  Probele încep pe 18 august, cu evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna. Urmeaza restul probelor orale pâna pe 22 august, iar de pe 25 august încep examenele scrise Bacalaureatului, cu proba la româna dupa care cu proba scrisa la limba materna, apoi la materia obligatorie a profilului si se încheie cu examenul scris la materia optionala.   Cei care au picat doar anumite probe în vara vor sustine examen doar la acestea. Potrivit calendarului oficial, primele note vor fi publicate pe 1 septembrie.   CALENDAR BAC DE TOAMNA   18-22 august – probele orale   25 august – proba scrisa la Limba Româna   26 august – proba scrisa la Limba Materna   27 august – proba scrisa la Matematica sau la Istorie   29 august – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizica, economie, informatica, sociologie, filosofie, logica, psihologie   1 septembrie – afisarea rezultatelor partiale   4 septembrie – afisarea rezultatelor finale

Sursa: Adevarul.ro

 

Viata de director de scoala: bani, whisky, cafea, spaga pentru profesori. Razvan Vonea, dispus sa negocieze examenele de Bac pentru Victoras Micula

Trafic de influenta, abuz în serviciu, cumparare de influenta, luare si dare de mita,  sunt acuzatiile care i se aduc directorului Colegiului Tehnic “Andrei Saguna” din Oradea, arestat pentru 30 de zile. Pentru bani era dispus sa rezolve de la examene de Bacalaureat pâna la promovarea semestrului de catre elevi care nici nu dadeau pe la scoala. Vonea era pregatit sa mituiasca pâna si reprezentanti din Ministerul Educatie. La începutul anului 2014 Razvan Vonea a primit de la Ramona Bacter, sefa serviciului juridic din cadrul Universitatii din Oradea, 100 de euro si diferite produse, o sticla de wisky si un pachet de cafea, lasând-o sa creada ca are influenta asupra profesorului Bente din cadru Facultatii de Stiinte Economice Oradea si ca îsi va exercite influenta asupra profesorului si ca îl va determina sa o promoveze pe sora ei la examenul de la disciplina pe care profesorul o preda. Teodora Iulia Hanciu, sora lui Bacter, este în prezent studenta în anul III la Contabilitate si Informatica de Gestiune din cadrul Facultatii de Stiinte Economice de la Universitatea din Oradea. Întâlnirea a avut loc la sfârsitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie 2014 în Magazinul Lotus Oradea, unde Vonea i-a spus lui Bacter ca nu stie tariful practicat de catre profesorul Bente si sa îi dea ea cât doreste. “În acest context, Bacter i-a dat 100 de euro lui Vonea, pentru a-si exercita influenta asupra profesorului Bente. Dupa examen, Razvan Vonea i-a scris Ramonei Bacter pe mesageria de pe Facebook ca a mai ,,îmbunatatit pachetul,, în sensul ca a mai pus un wisky, o cafea si un parfum, bunuri pe care i le-a solicitat si pe care le-a primit ulterior,mai putin parfumul”, se arata în referatul de retinere În timpul examenului Vonea l-a vizitat pe profesorul Bente si i-a lasat o plasa în care erau bunurile precizate anterior si probabil suma de bani. Promovat pe pile În luna februarie 2014, în calitate de director al Colegiului Tehnic “Andrei Saguna” Oradea a primit de la Ramona Bacter 100 de euro în scopul promovarii elevului Aurel Bodea pe primul semestru al anului scolar 2013 – 2014, în conditiile în care acesta nu frecventa cursurile institutiei de învatamând si nici nu a fost evaluat la nicio disciplina. Cu prilejul unei întâlniri personale pe care Ramona Bacter a avut-o cu Vonea la biroul sau de la Universitatea Oradea la începutul anului 2014, luna februarie, aceasta l-a rugat pe acesta sa aiba grija de elevul Aurel Bodea, precizându-i totodata ca Bodea ,,Nu va ramâne dator”, dar fara a-i preciza alte aspecte. Cu acea ocazie Vonea i-a spus ca elevul trebuie sa plateasca fondul scolii în suma de 80 de lei, pentru care va primi chitanta, si ca trebuie sa-i dea si lui banii ,, de o cafea”, dar fara a-i preciza suma exacta. La rugamintea lui Bacter de a avea grija de Bodea Aurel, Vonea a raspuns sec ,,Bine!”, fara alte detalii. “În luna februarie 2014 cei doi s-au îmtâlnit din nou la Universitate, cu prilejul acelei întâlniri Ramona Bacter i-a dat numitului 100 de euro. Dupa aceea Vonea Razvan i-a spus ca Bodea Aurel trebuie sa vina la scoala pentru ,,a-si scrie tezele” aferent primului semestru din anul scolar, si ca pentru semestrul doi urmeaza sa se procedeze la fel”, sustin procurorii Slabiciune pentru elevii de bani gata Pe 10 aprilie, cei doi s-au întâlnit, astfel ca Vonea i-a propus lui Bacter sa se înscrie ca presedinte la centrul de examen de bacalaureat al Colegiului Tehnic Mihai Viteazul Oradea deoarece acesta are doua cunostinte care au copii la acea unitate de învatamânt si care urmeaza sa dea bacalaureatul în vara acestui an. Referitor la aceste cunostinte de ale sale, Vonea a spus ca este vorba despre fiul lui ,,Micula”, iar celalalt fiul unui mare constructor, care detine locuinte în Cartierul Nufarul lânga Lukoil, precum si în Viena, dar nu i-a precizat numele acestuia. În urma cercetarilor s-a identificat ,,conostinta,, lui Vonea Razvan si anume numitul Popa Petru. “Pe parcursul acestei discutii în momentele în care Vonea îi facea acele propuneri lui Bacter Ramona, sau în alte momente în care povestea diferite lucruri pe care le-a facut, vorbea în soapta”, sustin procurorii. Astfel, i-a oferit 5.000 de euro lui Bacter pentru ca aceasta sa rezolve numirea sa ca presedinte de comisie de bacalaureat în centru de examinare CT Mihai Viteazul din Oradea si implicit sa îl ajute pe fiul ,,constructorului” Popa Petru sa treaca examenul de bacalaureat. Vonea a asigurat-o ca este prieten foarte apropiat cu parinti celor doi elevi, astfel, asigurându-o ca va primi cei 5000 de euro pentru fiul constructorului Popa Petru. Potrivit lui Vonea, Florin Petru Popa era un ,,client”, ,,o sursa foarte buna”,, iar metoda de fraudare a examenului de bacalaureat urma sa fie,,biletelul dus la centrul de evaluare”. Procurorii au mai stabilit ca acesta si-a încalcat atributiile de serviciu prin aceea ca promova elevi ai unitatii de învatamânt, în conditiile în care acestia nu frecventau cursurile si nici nu erau evaluati. “ Pentru a crea o aparenta de legalitate acesta contacteaza diferiti elevi, se întâlneste cu acestia, le da subiectele de teza, iar apoi preia tezele gata întocmite în scopul ca la eventuale verificari sa apara scrisul lor. Mai mult acesta îsi exercita în mod abuziv le dispune profesorilor si dirigintilor încheierea tuturor elevilor, inclusiv a celor care nu frecventeaza cursurile”, sustin procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Bihor. Examen de grad cu spaga La sfârsitul lunii mai, Dora Negrutiu a fost programata sa sustina inspectia finala pentru gradul didactic I. Aproximativ cu o luna înainte de sustinerea inspectiei a aflat de la Vonea ca va fi examinata de catre acesta în calitate de metodist desemnat de catre Inspectoratul Scolar Judetean Bihor, Verghelia Tiurbe, angajata a Casei Corpului Didactic si de catre Secara Oana, conferentiar universitar. Cum Dora Negrutiu cunostea faptul ca Vonea este în relatii bune atât cu Tiurbe si cu Secara, l-a rugat sa vorbeasca cu ele înainte din inspectie, sa le viziteze pentru a le da bani si diferite produse, pentru a nu întâmpina dificultati din partea lor. “L-a întrebat pe Vonea Razvan care ar fi suma pe care ar trebui sa le-o dea în astfel de ocazii, inspectie de gradul I, iar Vonea i-a spus care sunt tarifele care se practica în sistem si anume 100 de euro pentru presedintele comisiei de evaluare respectiv Tiurbe si 300 de lei pentru celalalt membru, Oana Secara. A fost deacord cu tarifele propuse si au ramas ca Vonea Razvan sa le sa le contacteze pe cele doua si sa mearga împreuna sa le dea banii. La câteva zile dupa directorul a luat legatura cu cele doua doamne”, se arata în referatul de retinere. Prima oara, s-a dus mers la numita Tiurbe, la biroul acesteia din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Bihor, unde i-a dat acesteia un pachet cu 100 de euro si diferite produse.A urmat vizita la Oana Secara careia i-au dat de asemnea un pachet cu 300 de lei si diferite produse. Referitor la planurile de lectie pe care Dora Negrutiu trebuia sa le depuna pentru inspectie si care trebuia sa le predea elevilor în timpul examinarii, Vonea i-a spus sa stea linistita, ca nu are motive de îngrijorare, si i-a recomandat sa ia niste planuri de lectie gata facute si doar sa le modifice titlul.

Sursa: Adevarul.ro

 

FOTO Scoala de vara „Contributia armenilor la istoria si cultura românilor“

Armenii din Bacau au organizat în perioada 10-13 iulie o scoala de vara pentru elevi, la care au fost îmbinate cursurile de istorie si civilizatie cu cele practice, de bucatarie armeneasca. La final, cursantii au gustat din preparatele armenesti precum sugiuk (cârnatul  armenesc), basturma (pastrama sarata, din carte de vita sau oaie), lavas(pâine armeaneasca) sau khas (supa traditionala armeaneasca). Timp de patru zile, Uniunea Armenilor din Bacau a fost gazda unei scoli de vara, organizata cu sprijinul Casei Corpului Didactic, a Inspectoratului Scolar Judetean, al Colegiului „Gheorghe Vranceanu“, al Societatii Culturale „Vasile Alecsandri“ dar si al Institutiei Prefectului. În prima zi a scolii de vara profesorii au vorbit elevilor despre literatura si pedagogia contemporana. Spiru Haret a fost unul dintre întemeietorii pedagogiei dar si ai învatamântului românesc modern. Despre aceasta tema au vorbit profesorii Monalisa Gavrilut dar si conferentiarul dr Ioan Danila, de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacau. Ultimul curs a fost tinut pe analiza unor texte ce apartin unor scriitori armeni, despre jurnal, ca „forma de exersare a inteligentei intrapersonale“ . A doua zi a scolii de vara s-a axat pe cunoasterea unor istorii locale: „Calatorie în timp pe strada armeneasca“. Sâmbata, 12 iulie, profesorul Dumitru Ficuta a vorbit despre „armeni, istorie si cultura“ dar si despre genocidul armean, produs 1915, la începutul Primului Razboi Mondial. Un al doilea curs a fost despre educatia non-formala (biblioteca vie si animatia socio-educativa) la care au contribuit cadrele didactice dr. Ovidiu Buhucianu, Ramona Elena Rotaru, Ionela Aura Mancas si Adrian Botez. În ultima zi, pe 13 iulie, elevii implicati la scoala de vara s-au bucurat de muzica si filme armenesti. Pe tot parcursul celor patru zile, activitatile au fost sprijinite material de Vasile Agop, presedintele Filialei din Bacau a Uniunii Armenilor din România.  Bucatarie armeaneasca în sediul UAR Bacau Vineri dupa amiaza, cursantii scolii de vara s-au bucurat de realizarea dar si degustarea unor preparate traditionale armenesti. Despre istoria si bucatele servite a vorbit Vasile Agop. „Armenii  sunt un popor cu o straveche cultura nationala, influentata de asirieni, greci, persi  dar si alte popoare din Orientul Mijlociu. Bucataria armeaneasca este considerata una dintre cele mai vechi din lume. Printre mâncarurile armenesti mai cunoscute se numara  lavas(pâine armeaneasca);  sugiuk (cârnatul  armenesc)  khorovats (frigarui), khas (supa traditionala armeaneasca) basturma ( pastrama sarata, condimentata si uscata din carte de vita sau oaie),  dolma, (preparat pe baza de tocaturi din carne sau legume învelite în foaie de vita sau  dovlecei, vinete, rosii si ardei umpluti)anasabur,  (o supa dulce din fructe uscate si boabe de grâu fierte, îndulcite cu sirop de struguri sau miere),  geagik (o supa rece  pe baza de castravete, iaurt, nuci macinate si menta verde tocata) harissa, (prajitura cu iuart si gris),  baclava, (prajitura cu miere si nuci), halva cu nuci si  alani (piersici umplute)“, a precizat Vasile Agop, presedintele Filialei Bacau a Uniunii Armenilor din România.

Sursa: Adevarul.ro

 

Pactul National pentru Educatie: batjocura politica la vârf, în stil iresponsabil de „business as usual”

I-auzi, ia: „constienti ca România bla-bla, preocupati de bla-bla, îngrijorati de bla-bla, convinsi ca bla-bla, în acord cu responsabilitatile (sic, iar cu r!) bla-bla, noi, reprezentantii partidelor politice parlamentare (…), ne angajam solemn ca, în toate actiunile noastre viitoare referitoare la educatia natonala bla-bla”. Consecinta batjocurii politice: subminarea interesului national. Hai sictir! Va amintiti? „Pactul national pentru educatie a fost semnat”!  (5 martie 2008). Cum suna angajamentul solemn din Pact? Iata cum, pe obiective: 1. Modernizarea sistemului si a institutiilor de educatie în perioada 2008-2013, astfel încât în viitor scoala româneasca sa fie competitiva pe plan european si global. […] 2. Asigurarea în perioda 2008-2013, din alocarea bugetara anuala, a minimum 6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare, pentru a aseza sistemele de educatie si de cercetare pe o temelie financiara solida, pe durata medie si lunga. Garantam familiilor, elevilor si profesorilor ca regulile sistemului de educatie nu se vor schimba de la an la an, ca acesta va fi finantat constant în functie de obiective clare si asumate transparent, de rezultate si indicatori de performanta stabiliti clar si distinct pentru fiecare nivel de educatie. Garantam, de asemenea, depolitizarea si profesionalizarea managementului institutiilor de educatie si de cercetare. […] 3. Transformarea educatiei timpurii într-un bun public, realizarea unei educatii scolare obligatorii de 10 ani si garantarea unui acces neîngradit la educatie gratuita pâna la absolvirea liceului […] 4. Descentralizarea comprehensiva – financiara, curriculara si de resurse umane -, adaptarea curriculumului la nevoile specifice dezvoltarii personale, la cerintele pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, în baza principiului subsidiaritatii. Garantam autonomia institutiilor de învatamânt sustinute de comunitatile locale […] 5. Adoptarea principiului “finantarea urmeaza elevul/prescolarul” în învatamântul preuniversitar, respectiv a principiului “finantarii multianuale, pe cicluri si programe de studii si pe proiecte” în învatamântul universitar. […] 6. Adoptarea unei carte a drepturilor si libertatilor în educatie, care sa garanteze accesul la o educatie de calitate. […] 7. Definirea unor arii de educatie prioritara, pentru a depasi decalajul care separa în mod dramatic mediul rural de cel urban sau diferite categorii sociale de cetateni din România. […] 8. Educatia permanenta va deveni baza sistemului educational din România si va fi extinsa astfel încât pâna în 2013 sa includa anual cel putin 12% din forta de munca activa a tarii. […] Si, înca, en fanfare: „Aceste 8 obiective vor fi reperele elaborarii, în maximum 18 luni, a unei strategii coerente si unitare privind sistemul si instotutiile de educatie.” Semneaza toti cei care se angajeaza solemn (!) ca, în toate actiunile viitoare referitoare la educatia nationala bla-bla-bla… si în maximum 18 luni bla-bla-bla… strategie coerenta si unitara bla-bla-bla… Bla-bla-bla… Iata partidele semnatare si numele celor din capetele lor, în ordinea de pe pact: PSD – Geoana Mircea (sorry, dar asta e adevarul!…) PDL – Boc Emil PNL – Popescu-Tariceanu Calin PRM – Tudor Corneliu Vadim UDMR – Markó Béla PC – Popa Daniela Grupul Parlamentar al Minoritatilor Nationale – Pambuccian Varujan Consfinteste circul politic Basescu Traian. Adica, Presedintele României. Bla-bla-bla… Deci: 18 luni împartite la 12 luni într-un an egal 1,5 ani. Adica, din martie 2008 pâna în septembrie 2009 ar fi trebuit sa se întâmple obiectivele 1-8 din Pact. Acusi-acusi vine septembrie 2014. Adica, 12 x 6 + 9 = 81 de luni, din martie încoace. 81 împartit la 18 egal 4,5. Adica de patru ori si jumatate mai mult decât au scris ei acolo, pentru ca sa NU, mai NIMIC. Bla-bla-bla… Ce s-a ales de Pact, cel consfintit solemn de toti semnatarii (aici, la p. 51-53, bieti necunoscuti si patetici oportunisti, oameni si organizatii de pospai, fara vâna adevarata a curajului schimbarii)? Raspuns specific, masurabil, si devastator de trist: bla-bla-bla… bla-bla-bla… bla-bla-bla… James Kouzes si Barry Posner, doi reputati consultanti în practica de leadership la nivel global, inventariaza într-un recent volum,  invariantii oricarui proces sanatos de leadership adevarat. Argumentul autorilor este ca, în conditiile în care contextele s-au schimbat si se schimba semnificativ în permanenta (ei urmarind procesul de trei decenii), continutul leadershipului tinde sa consacre un set de ingrediente invariante la trecerea timpului, pe care Kouzes si Posner le numesc “adevaruri” (lucr. cit., p. xxi-xxiv). Înainte, însa, de a va lista “decalogul de leadership” Kouzes-Posner, are sens sa prezint, pentru conformitate, si ponderea componentelor unui set de caracteristici ale liderilor „admirati”, asa cum a rezultat din peste un milion de raspunsuri, colectate de pe sase continente (Africa, America de Nord, America de Sud, Asia, Australia, Europa) si prelucrate riguros stiintific. Cerinta a fost de a alege sapte caracteristici dintr-o lista predefinita, de douazeci (lucr. cit., p. 16-21). 87% au numit cinstea (honesty) drept cerinta de prim rang. Credibilitatea bazata pe cinste si pe tinerea cuvântului dat este kilometrul zero al leadershipului. Thou shalt not lie!… Sa nu minti! 70% au numit capacitatea de liderilor de a fi vizionari (forward-looking). 69% au numit capacitatea liderilor de a inspira pe ceilalti (inspiring). 64% au numit competenta. 42% au numit inteligenta. 40% au numit mintea deschisa, comportamentul fara ochelari de cal (broad-minded) etc. Faptul spectaculos, vizibil de la mare distanta, este ca setul cinste-viziune-inspiratie-competenta (4 din 20, deci 20%) este caracterizat de procente ce se detaseaza incontestabil de toate celelalte 80% din caracteristici, ceea ce spune foarte mult despre asteptarile extrem de precise ale oamenilor de la cei care îsi asuma sa exercite leadership. Grafic, întreaga poveste a caracteristicilor de leadership Kouzes-Posner arata ca în figura urmatoare:   Iata si invariantii de leadership Kouzes-Posner, sau decalog, sau “cele zece adevaruri”: Primul adevar. Fiecare în parte putem avea un impact pozitiv în lume (You can make a difference) Al doilea adevar. Credibilitatea este ingredientul esential al leadershipului (Credibility is the foundation of leadership) Al treilea adevar. Valorile directioneaza angajamentul (Values drive commitment) Al patrulea adevar. Liderii se disting prin focalizarea pe viitor (Focusing on future sets leaders apart) Al cincilea adevar. Nu putem face lucruri de unii singuri (You can’t do it alone) Al saselea adevar. Încrederea guverneaza totul (Trust rules) Al saptelea adevar. Provocarile sunt creuzetul maretiei (Challenge is the crucible for greatness) Al optulea adevar. Fie conducem prin exemplul personal, fie nu conducem deloc (You either lead by example or you don’t lead at all) Al noualea adevar. Cei mai buni lideri sunt cei care învata cel mai bine (The best leades are the best learners) Al zecelea adevar. Leadership înseamna, în ultima instanta, rezonanta inimilor (Leadership is an affair of heart) Esenta acestui enunt revine la pasiunea autentica (iubire, adica) a iderilor pentru tot ceea ce întreprind (misiunea, clientii si comunitatile pe care le servesc). Si acum, vorba francezilor, revenons à nos moutons. Adica, la Educatie – cheia de bolta a României profunde – si la impactul purulent, în forma distructiv-degenerativa agravanta pâna acum, al politrucienilor fata de Educatie, acolo unde conversatia de leadership, la nivelurile decidentilor si diriguitorilor de sistem, nu exista. Si daca leadership nu exista, de unde naiba rezultate pozitive, benefice, durabile?!… „Garantata Vanghelie” sau nu, de la stânga la dreapta si de la dreapta la stânga, miasma politica fetida înstapânita peste scoli si oamenii scolii a nascut doua fructe putrede-otravite, identificabile specific si masurabil: • Siluirea Legii Educatiei în furci caudine nedemocratice sau neconstitutionale, contra naturii (prin asumarea raspunderii în Parlament, asa cum a facut Guvernul Boc; respectiv, prin emiterea ordonantelor de urgenta pentru modificarea unei legi organice, tactica a Guvernului Ponta), în locul dezbaterii publice curajoase si adoptarii prin votul Parlamentului, asa cum e firesc. Consecintele le-am constatat in integrum si in nefastum, ca societate: fie razboi politrucian total la rupere, cu invective împroscate pe toti peretii, în care episodul Funeriu-Andronescu/Andronescu-Funeriu a excelat prin grotescul absurdului; fie reactia dura, perfect justificata de altfel, a tuturor oponentilor OUG 49/2014 (inclusiv comunitatea academica din Universitatea Bucuresti, pe care o felicit pentru curaj si integritate), si presiunea publica fara precedent ca Avocatul Poporului sa atace, cât mai repede cu putinta, blestemata ordonanta la Curtea Constitutionala • Alienarea iresponsabila a României de la un cap la altul, cu pumni de distonocalm si rudotel pe toate noptierele copiilor, parintilor si profesorilor, de nebunia harababurii impredictibile din sistem, ce creeaza sentimentul acut de scoala ca tara a nimanui, corabie sparta si peticita peste tot, plutind în deriva aiurea, cu pânzele sfâsiate jalnic de vântul nemilos al schimbarii, care nu lasa loc de echivoc: ori lansam la apa o “flota educationala” moderna, de secol XXI, ori ne scufundam ca dementii, pe mâna noastra, orbiti de incompetenta si impostura politica devastatoare, îngalati în mâlul meschin al intereselor politrucianiste, cu spatele întors Patriei si valorilor sale eterne. Si daca vom continua astfel, ne va bate Dumnezeu ca natie de nu vom sti pe unde scoatem camasa!… Cu tradarea si subminarea natiei nu-i de glumit, sentinta suprema e clara: ne trazneste Dumnezeu de nu ne vedem!… Va invit sa constatati ca sectiunea de leadership inserata în text transmite mesaje din lumi paralele cu porcaria politica din România, în a carei troaca se sting încet “margaritarele” Educatiei, atâtea câte înca sunt („Nu dati cele sfinte câinilor, nici nu aruncati margaritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce în picioare si, întorcându-se, sa va sfâsie pe voi.” – Matei 7, 6) Faptul e grav, deoarece marile transformari istorice necesare pentru natiuni si societati nu pot avea loc în absenta factorului-cheie, factorul leadership. Cum altfel s-ar fi putut împlini maret “clipe astrale” din istoria noastra precum 1 Decembrie 1918, sau epoca Spiru Haret, ca sa dau un exemplu relevant pentru Scoala? Asa încât, pledoaria mea pentru schimbarea paradigmei Educatiei în România contine în subtext mesajul puternic de asezare a întregului proces în cheie de leadership – transformational, adaptiv, autentic, real, strategic, cum vrem sa-i spunem, doar leadership sa fie, pe bune!… – proces care, vrem-nu vrem, nu poate eluda dimensiunea sa politica. Suntem societate democratica, nu dictatura alienata, asa încât avem a ne asuma pâna la capat raul necesar politic, pe care îl putem controla prin vot responsabil, ori prin atitudine civica ferma. Iar eu cred ca nu e totul pierdut. Cred ca nu toti parlamentarii români sunt incompetenti si/sau impostori. Si ca merita sa punem încredere si sa conlucram cu tineri precum Catalina Stefanescu, ori Andreea Paul, ori Alina Gorghiu, ori Mihai Sturzu, ori Radu Surugiu, si sunt convins ca lista poate fi completata. Spun tineri pentru ca toti cei numiti de mine au vârste cu cel putin 15 ani mai putin decât vârsta mea (sau cu 27 de ani, cum e cazul Catalinei). Dragilor toti, Catalina, Andreea, Alina, Mihai, Radu si care veti mai fi fiind, aveti acum sansa istorica sa croiti o scoala pe bune pentru copiii vostri, pe care deja îi aveti sau pentru când îi veti avea! O Scoala care sa le cultive valori, sa le foloseasca si sa le placa, nu una nici cal-nici magar, ca acum. Suflecati-va mânecile, puneti-va inimile si mintile la treaba, puneti România mai presus de voi si fiti liderii generatiei voastre, în mod autentic si asumat. Ne cunoastem direct. Dati-mi semnal si lucram împreuna, neconditionat. Si, cu toata pretuirea pe care v-o port, credeti-ma pe cuvânt: nu vom avea deloc întelegerea si iertarea celor de dupa noi, daca ratam acum ceea ce avem a face si ne sta în putinta sa facem, pentru Tara si pentru istorie. Acum e momentul perfect sa schimbam paradigma Educatiei în România, si daca o facem cum se cuvine, istoria se va aseza cu generozitate de partea noastra, pentru generatii de-acum înainte. Mai sunt patru ani buni pâna la centenarul Marii Uniri, la 1 Decembrie 2018. Este rostul vostru, ca politicieni, sa contribuiti decisiv la închiderea capitolului curent al Scolii ca sistem, care si-a încheiat de mult menirea, si sa actionati cu forta, întelepciune, curaj profesional si maturitate politica pentru punerea în fapt a unui sistem educational de secol XXI, asa cum România are nevoie acum. Aveti, asadar, ocazia istorica sa probati în mod stralucit ca sunteti altfel decât tristele figuri care si-au trecut în cont ratarea rusionasa a Pactului National pentru Educatie, mintind si esuând lamentabil acolo unde s-au angajat solemn sa bla-bla-bla… constienti ca România bla-bla-bla… preocupati de bla-bla-bla… îngrijorati de bla-bla-bla… convinsi ca bla-bla-bla… în acord cu (i)responsabilitatile bla-bla-bla… garantând familiilor, elevilor si profesorilor ca bla-bla-bla… garantând depolitizarea si bla-bla-bla… asigurând în perioada 2008-2013 minimum 6% din PIB si minimum 1% pentru bla-bla-bla… Hai sictir!… Dragilor toti, Catalina, Andreea, Alina, Mihai, Radu si care veti mai fi fiind, faceti tot ce aveti de facut pentru a merita, cu fruntea sus, întâlnirea voastra cu istoria. La 1 decembrie 2018, România va asteapta la raportul de tara.

Sursa: Adevarul.ro

 

Când si cum reformam

În societatea contemporana, este necesar sa se legifereze obligatia scolii de a „învata“, iar Ministerul de resort sa fie nu numai al Educatiei, ci al Învatamântului sau al Învatamântului si Educatiei. Tot despre reforma scolii românesti de toate gradele e vorba. De la mijlocul anilor 1990 încoace, asistam la un proces neîntrerupt de schimbari în învatamânt si de amendari ale legii. Un singur lucru pare a nu fi suferit atingere, si anume prioritatea acordata educatiei în raport cu instruirea. Ministerul de resort continua sa se numeasca al Educatiei. Normal ar fi sa-i spunem al Învatamântului sau al Învatamântului si Educatiei. Nu vreau sa reiau acum argumentele. E destul sa repet, a nu stiu câta oara, ca a educa fara a învata înseamna a manipula si ca n-avem nicio sansa de a-i educa pe tineri în spiritul respectului fata de valorile nationale, daca nu-i învatam care sunt aceste valori. Nu e poate de prisos sa adaug ca nu doar valorile nationale constituie obiect de învatare, ci si cele universale, la care legea ar trebui sa se refere în mod explicit. Pentru mine e de neînteles încapatânarea legislatorilor succesivi de a evita sa bata în cuiele legii obligatia scolii de a învata. Cât despre schimbari, ele au fost nenumarate, într-un sens si în altul, cam ca mersul reformelor comuniste în faimoasa viziune  leninista: un pas înainte, doi pasi înapoi. Rezultatele se vad cu ochiul liber. Mai ales în scoala generala, dar, în timpul din urma, din ce în ce mai mult si în universitate, a carei pepiniera de studenti si de dascali tot scoala generala este. Anomaliile de formare O cauza asa-zicând suplimentara este nepregatirea suficienta a masurilor si aplicarea lor retroactiva, pe tot parcursul procesului de învatamânt, si nu de la fiecare început de ciclu scolar. Când îmi dau copilul la scoala, trebuie sa stiu câte clase obligatorii va urma. Ca si câte ore sunt la dispozitia scolii si câte în trunchiul comun. Ce programa functioneaza la o clasa sau alta. Daca exista sau nu concursuri de treapta. Ce si câte obiecte de Bac va avea de înfruntat absolventul de liceu. Si asa mai departe. Nu e firesc sa fiu pus în fata faptului împlinit. Nu e usor sa faci functionala o scoala care are deasupra capului mai multe legi în acelasi timp, dar, câta vreme legislatorul sovaie si revine, acest risc nu se poate evita. Referindu-ma la continutul procesului de învatamânt, mult mai rar avut în vedere decât forma de organizare, trebuie sa spun ca dificultatea majora în a-l stabili consta în raportarea lui la nevoile societatii de astazi si de mâine. Scoala actuala pregateste absolventi pe stoc. Se creeaza greu corelarea dintre ceea ce învata elevii sau studentii si tipurile de profesie la un moment dat. Buba veche: cu decenii în urma, când cei mai multi absolventi de la Filologie (Literele de azi) mergeau ei însisi în învatamânt, lingvistii le tocau capul cu gramatica generativa, cu care viitorii profesori de liceu n-aveau ce face. E un exemplu printre altele, mult mai multe azi decât ieri. O a doua dificultate este raportul dintre cultura generala si specialitati. În principiu, prima ar cadea în sarcina scolii generale, a liceului îndeosebi, iar specializarea – în aceea a universitatii. Din pacate, nu se întâmpla asa. Liceul de cultura generala a disparut de mult. Elevii încep a fi specializati de timpuriu si, culmea, nu în domenii în care acest lucru i-ar ajuta, cum ar fi învatamântul pedagogic sau sanitar. Scolile de arta au supravietuit ca prin minune. Scolile normale sau sanitare au murit. În fine, a existat o opozitie permanenta la crearea scolilor de meserii. S-a vorbit de discriminare. Ele exista pretutindeni în lume. Opozitie careia trebuie sa-i faca fata si diferentierea Bacului, si nu doar între liceele teoretice si cele de meserii, dar chiar în interiorul celor dintâi. Cine are urechi de auzit sa auda!

Sursa: Adevarul.ro

 

Despre dificultatile de învatare, pe scurt

Precedentul articol era un preambul la una din cele mai usturatoare probleme ale contemporaneitatii: insuccesul scolar (cronic si generalizat). As dori, de acum încolo, sa arat ce si cât mai putem face (pentru ca eu cred ca putem face!), în afara faptului de a da a lehamite din umeri, de a persifla sumedeniile de aberatii ale responsabililor fara responsabilitate, sau de a trimite si aceasta chestiune la lada de gunoi a societatii noastre esuate. Literatura referitoare la insuccesul scolar sau la dificultatile de învatare (al doilea concept „negru” de care ne vom ocupa) este extrem de abundenta în spatiul cultural euro-american, dar continua slab structurata si, adesea, contradictorie. Asa cum putem observa cu usurinta citind presa (numai în „Adevarul” au aparut o multime de opinii!) si meditând asupra fenomenului, nu exista si nu se întrezareste înca un consens între principalii actori, guverne si specialisti în stiintele educatiei, privind aceste doua concepte, ceea ce face ca atât analizele, cât si solutiile propuse sa nu prea fie luate în seama de ministerele de resort. Exista un tot mai accentuat si generalizat clivaj între specialist si managerul politic si care nu se mai regasesc aproape nicaieri întrupati într-una si aceeasi persoana. De-a lungul anilor, am citit în nenumarate locuri o fraza ca aceasta: „Principala cauza a insuccesului scolar tine de dificultatile pe care scolarii le au la învatatura”. Pentru orice persoana cu scaun la cap, formularea este opaca, nefiind clar ceea ce trebuie sa întelegem prin „dificultati la învatatura” sau „insucces scolar”. Ambele concepte sunt, dupa spusele celor mai luminati, locale, relative si profund ambigue. Iata si un argument: pe de o parte, avem în minte o situatie concreta si observabila: un elev care nu stie sa citeasca sau sa socoteasca, iar, pe de alta, un construct (insuccesul, dificultatea) care poate viza, prin extensie, întregul sistem educativ. Insuccesul scolar reflecta, în ultima analiza, insuccesul social. Nu doar scoala este neputincioasa, ci întreaga societate, care pare a semana cu o fabrica de rebuturi. Atât „insuccesul scolar”, cât si dificultati la învatatura”, prezinta o multime apreciabila de sinonime atât în plan diacronic, cât si sincronic. Un cercetator, Tarnopol, enumera, în urma cu vreo patruzeci de ani, în engleza, treizeci si sapte de termeni utilizati pentru a denumi larga categorie a copiilor cu rezultate nesatisfacatoare în activitatea scolara. Va imaginati, asadar, ca, în realitate, nu prea stim, cu rigoare, despre ce vorbim. Daca ne-am pastra într-o interpretare semantica stricta a termenului „dificultati la învatatura”, sau, mai frecvent, „dificultati de învatare”, ar trebui sa avem probabil în vedere pe toti elevii cu handicap scolar sau cu vreo disfunctie cognitiva specifica, dar si pe acei elevi – zdrobitoarea majoritate! – care, din motive mult mai putin evidente, nu reusesc sa faca fata exigentelor scolii, fiind traditional etichetati drept „elevi slabi”. sau „elevi problema”. Dar ce este învatarea scolara sau pedagogica? Este posibil ca aceasta denumire sa nu fie cea mai potrivita. Totusi, ea este de mare folos pentru ca ne permite sa ne referim, cu o anume consistenta, la ceea ce elevul învata la scoala, la exigentele curiculare impuse de societate în momente istorice definibile. Programa scolara este baza activitatii pedagogice în toate institutiile de învatamânt. Programa depinde însa de confruntarile permanente între grupurile dominante (politice, economice, culturale) din fiecare societate si în fiecare moment istoric. Pe de alta parte, ea reflecta imaginea pe care guvernele o au despre caracteristicile elevilor (cognitive, afective, evolutive), dar si obiectivele impuse sistemului educativ. Programa opereaza cu virtualitati si expresii ideale, intrând deseori în conflict cu elevul concret ale carui atitudini, capacitati si valori, configurate într-un model unic, depind de conditionari biologice, sociale si culturale proprii. În lumea contemporana, independent de distinctii ideologice, politicile educative au ca obiectiv fundamental integrarea tuturor copiilor în scoala pe o perioada obligatorie de cel putin opt-noua ani. Pentru acei copii care nu se încadreaza în standardele educationale „normale”, se elaboreaza programe alternative, respectîndu-se un concept la moda: educarea în spiritul diversitatii. O sinteza a obiectivelor acestui model am gasit-o, pe vremea implementarii modelului în Spania, la Gimeno (El curriculum: Una reflexión sobre la práctica, Madrid, Morata, 1988). Autorul era preocupat de tratamentul corect al diversitatii, nu atât ca act de segregare, ci ca o dezvoltare în alteritate, cu puncte de comunicare permanente si cu un functionament în ambele sensuri. El punea în discutie nu numai un sistem cu mai multe iesiri (de exemplu, învatamântul profesional), dar si conceperea materiilor si a unitatilor didactice cu optiuni pe mai multe planuri (de exemplu, în stiinte, unitati mai teoretice si unitati mai aplicate), mentinând atât trunchiul comun, cât si partile optionale ale diferitelor discipline. Se cerea, asadar, o interventie specializata sporita, de tip psihopedagogic, si profesori care sa stie sa sprijine efortul elevilor mai defavorizati. Gimeno recunoastea însa ca, în ciuda masurilor propuse, diferentele individuale si de oportunitati vor continua sa existe si ca singura forma de combatere ar fi ca orice optiune pe care elevul ar lua-o sa fie reversibila între diversele parcursuri curiculare sau tipuri de educatie distincte. Acesta este modelul caruia, în buna parte, i-am intors cu totii spatele. Sau nu a fost asa?

Sursa: Adevarul.ro

 

Seful SGG, chemat la DNA în dosarul licentelor educationale

Seful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, a venit la DNA, luni, pentru a depune o serie de înscrisuri din dosarul  privind achizitia ilegala a licentelor educationale, în care procurorii au început urmarirea penala in rem pentru  trafic de influenta, luare de mita si abuz în serviciu. Stire în curs de actualizare. Ion Moraru a venit luni dimineata la DNA pentru a depune la dosar o serie de documente cerute de procurorii DNA, în dosarul unei posibile fraude cu fondurile pentru licentele educationale. Procurorii DNA au început joi urmarirea penala pentru trafic de influenta, luare de mita si abuz în serviciu, într-un dosar privind achizitia ilegala a licentelor educationale. Anchetatorii verifica si contractul privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF) încheiat între EADS Germania si Ministerul de Interne. Este vorba despre comisioane de 1,1 miliarde de euro, care ar fi ajuns la sefi din Ministerul de Interne. Trei ministere vizate Dosarul vizeaza activitatea a trei ministere: Ministerul Educatiei, Ministerul de Interne si Ministerul Comunicatiilor, dar si a Secretariatului General al Guvernului. Printre cei audiati pâna acum în acest dosar se numara seful Secretariatului General al Guvernului (SGG), Ion Moraru, Eugen Bejinaraiu si avocatul Doru Bostina. Dosarul a ajuns pe masa procurorilor anticoruptie ca urmare a unei sesizari venite de la Corpul de Control al Guvernului. Initial, Corpul de Control a sesizat DNA în legatura cu utilizarea licentelor educationale fara temei legal începând cu decembrie 2009, în perioada ministrilor Daniel Funeriu si Valerian Vreme. Ulterior, anchetatorii au extins cercetarile asupra întregii proceduri de încheiere a contractelor.

Sursa: Adevarul.ro

 

Tudor Calin Zarojanu: Tineretul din ziua de ieri

S-o spunem clar si raspicat de la bun început: pentru tineretul din ziua de azi e „cool“ (adica misto, adica marfa, adica epic) sa nu ai nici un Dumnezeu. La propriu si la figurat. Tinerii si adolescentii sînt superficiali, obraznici, trec prin scoala ca gîsca prin apa, singurul lor model este Gigi Becali (ma rog, fara cea mai recenta perioada a vietii lui…) si singurul lor scop e sa cîstige bani, bani, bani, cît mai multi bani, cu care sa-si alimenteze putinele si frivolele placeri: cît mai multe si mai de ultimul racnet „device“-uri, idem toale si accesorii, zacutul prin baruri si cafenele, vacante-n insule exotice, eventual lant în nas si inel unde cu gîndul nu gîndesti (ma rog, gîndesti, dar nu spui).   „Astazi, în epoca rolelor, a mp3 playerelor, a stick-urilor ce pot fi date si de guvernanti, a MTV-ului, a Internetului care se întinde ca o jungla peste mintile si reperele noastre, a vorbi în general despre patriotism si în special despre Corneliu Coposu, un politician fie el si ziditor, pare din start o curata pierdere de vreme. În tot cazul, o treaba ce cu greu poate fi dusa la îndeplinire de o eleva cautata cu insistenta pe Messenger de colegi, ca sa iasa în oras. (…) Concursul asta a fost o ocazie sa citesc si sa înteleg niste lucruri despre care poate anterior as fi fost tentata sa zic ca nu ma prea intereseaza. Sînt lucruri despre care nu prea ni se vorbeste, comunismul si tot ce s-a întîmplat în România în anii lui sînt fie expediate de parinti în termeni nu întotdeauna denigratori, fie expuse cam sec în manualele de istorie asupra carora, din motive de role si MTV, nu ne aplecam foarte des. M-am aplecat, iata, asupra unui site care a venit cu ideea unei competitii (si asta mi-a placut) sperînd la începutul cautarii ca eu sa fiu una dintre cîstigatoare si simtind la sfîrsitul ei ca de fapt deja am devenit.“ Asa a zis Adriana Amalia Pîrcalabu. Nu stiti cine e Adriana Amalia Pîrcalabu? Pacat. Este una dintre participantele la prima editie a concursului de eseuri despre Senior, organizat în urma cu sase ani de catre Fundatia „Corneliu Coposu“: între timp au mai fost doua editii. Iar Adriana trebuie sa fie studenta, poate chiar absolventa de facultate. Oare cum s-o fi integrat în lumea asta în care traim si pe care o vedem seara de seara la televizor?

Bine, sigur, Adriana este o exceptie.   Atîta doar ca, numai la prima editie a concursului, am avut parte de 115 exceptii. Din Aiud, Alexandria, Arad, Baia Mare, Bicaz, Bucuresti, Bughea de Jos, Buzau, Cîmpulung Arges, Caracal, Constanta, Corabia, Costesti, Drobeta Turnu Severin, Faget, Focsani, Fratautii Vechi, Galati, Gîrbova de Sus, Geoagiu, Giurgiu, Hateg, Iasi, Lugoj, Marginea, Nehoiu, Orastie, Petrila, Piatra Neamt, Pielesti, Pitesti, Radauti, Rîmnicu Sarat, Roman, Gura-Canalului, Oreavu, Ticos-Floarea, Sacele, Sibiu, Simeria, Siret, Timisoara, Turda, Vaslui, Vladimirescu, Zalau.   La un concurs organizat de o fundatie micuta, cu resurse mai mult decît modeste. Nici nu vreau sa ma gîndesc cum o sa fie cînd asa ceva o sa organizeze Ministerul Educatiei, Ministerul Culturii, ICR sau, de ce nu?, Academia Româna! Hai, ca timp ar mai fi, mai e aproape jumatate de an din Centenarul Coposu! Pîna atunci, iata cîteva alte gînduri ale unor tineri din ziua de azi. Citeste continuarea pe dilemaveche.ro

Sursa: Adevarul.ro

 

Ce valoare au Adeverintele pe un an, care înlocuiesc Diplomele de BAC a caror eliberare a fost blocata de o ancheta de coruptie

Anul acesta, Bacalaureatul s-a dovedit a fi un test nu numai pentru elevi, dar si pentru functionarii Ministerului Educatiei Nationale (MEN), care au demonstrat ca sunt total nepregatiti pentru a gestiona situatia în care se afla de mai bine de jumatate de an, dar pe care, se pare, ca nimeni nu a încercat s-o remedieze. Absolventii de Bacalaureat din acest an sunt nevoiti sa utilizeze, pentru înscrierea la facultati, adeverinte speciale eliberate de catre unitatile de învatamânt. Asta pentru ca ministerul a sistat colaborarea cu firma Romdidac, cea care a detinut monopol asupra realizarii diplomelor scolare si universitare, dupa ce DNA a declansat, în octombrie anul trecut, o ancheta la aceasta societate.   Astfel, liceenii care au luat Bac-ul si au vrut sa se înscrie la facultate saptamâna trecuta nu au putut. MEN a transmis abia vineri dupa-amiaza inspectoratelor scolare ordinul privind noul continut al adeverintei de Bac, precizând ca acestea tin locul diplomelor, pâna ce activitatea de tiparire a formularelor va fi reluata.   Din cauza acestei situatii speciale, adeverintele de absolvire vor avea o valabilitate de 12 luni si nu de 15 zile ca pâna acum.   Studiile în strainatate, puse în pericol   Actul oficial privind continutul noilor adeverinte a venit prea târziu pentru o serie de absolventi, care au ridicat deja de la licee documentele pe modelul vechi, au platit pentru legalizarea acestora, iar ulterior au fost chemati la scoli pentru a le înapoia.   MEN a anuntat ca adeverintele corecte de absolvire a examenului de Bacalaureat se vor elibera de catre licee si sunt avizate de inspectoratele scolare.   „Nu trebuie sa vina absolventul la inspectorat, ci directorul liceului, care aduna toate adeverintele si le avizeaza. Apoi, pentru admiterea la facultate, absolventul îsi poate legaliza câte copii doreste“, a explicat ministrul Educatiei, Remus Pricopie, într-o postare pe Facebook.   Problemele actuale cu care se confrunta Ministerul Educatiei ar putea sa-i încurce însa si mai mult pe absolventi. Presedintele EDUCATIVA, Alex Ghita, a explicat pentru „Adevarul“ ca tinerii români care au fost acceptati la studii în strainatate ar putea avea probleme cu înmatricularea la facultate, deoarece universitatile occidentale accepta numai diplomele în original.   „Vom comunica cu universitatile cu care colaboram sa le explicam situatia. Cei care au aplicat singuri ar trebui sa le scrie universitatilor si sa le explice, sper ca universitatile vor accepta studenti si cu adeverinta“, a spus Alex Ghita.   Profesorul britanic Simon Parker, care locuieste de 10 ani în România si îi ajuta pe tinerii români sa intre la universitati de top din Marea Britanie, încearca sa-i linisteasca însa pe viitorii studenti.   „În principal, nu ar fi o problema, având în vedere ca universitatile accepta în prima instanta adeverinte de la scoli pentru a le rezerva locurile la facultate, iar studentii vin cu diplomele în original în toamna, când încep anul universitar“, a afirmat Parker.   Adeverintele de Bac, valabile si în strainatate   Ministerul Educatiei a anuntat ca adeverintele pentru promovarea examenului de Bacalaureat, care vor putea fi ridicate chiar de azi de la licee, sunt valabile atât în tara, cât si în strainatate, pentru înscrierea în institutiile de învatamânt superior, fara riscul de a fi respinse.   „Toate universitatile din România au luat act de aceasta situatie, iar Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de adeverinta catre baza de date a retelei internationale ERIC – NARIC. Prin intermediul acestei retele, se comunica toate informatiile în materie de recunoastere si echivalare a documentelor oficiale emise de institutiile de învatamânt“, a precizat MEN într-un comunicat.   Diplomele, înlocuite cu adeverinte   Adeverintele de absolvire a examenului de Bacalaureat sunt avizate de inspectoratele scolare si vor putea fi ridicate, începând de luni, de la secretariatele liceelor. Tipizatele, care tin locul diplomelor, pot fi folosite la înscrierea la facultate. Adeverintele vor avea o valabilitate de 12 luni.   Monopolul diplomelor, pe mâna unei firme private   Ancheta DNA a determinat MEN sa renunte la colaborarea cu firma Romdidac, care se ocupa de tiparirea si distribuirea diplomelor, si sa faca demersuri pentru ca aceasta activitate sa se faca de catre stat, prin Imprimeria Nationala.   „Adevarul“ a dezvaluit în premiera modul în care Ministerul Educatiei a dat firmei Romdidac, fara licitatie, monopolul diplomelor. La 9 aprilie 2002, ministrul Ecaterina Andronescu a încheiat Conventia nr. 29211/2002, prin care Romdidac a devenit furnizor unic al diplomelor. În aceeasi zi, Andronescu a emis Ordinul intern 3.569 pentru toate unitatile de învatamânt, care stipuleaza ca „gestionarea hârtiei speciale, precum si tiparirea si distribuirea formularelor de diplome/certificate sunt asigurate de SC Romdidac SA“.   Întelegere fara temei legal   Ecaterina Andronescu, care a sustinut ca nu stia nici macar ca Romdidac este o firma privata, a afirmat ca actul a fost încheiat legal, în baza OUG 60/2001 privind achizitiile publice. Potrivit fostului ministru, actul normativ excepta de la licitatii serviciile de învatamânt.   Ordonanta prevede însa ca autoritatea contractanta nu are obligatia de a organiza licitatie atunci când achizitioneaza „servicii de învatamânt“. Potrivit codului CAEN, acestea includ „asigurarea de activitati destinate sustinerii proceselor sau sistemelor de învatamânt“, precum consultanta, activitati de consiliere si îndrumare în învatamânt, activitati de testare etc. Or, furnizarea si distribuirea diplomelor sunt o activitate comerciala, care nu poate fi asimilata acestor servicii.   Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învatamânt Superior, a încercat sa stinga scandalul înca din fasa. Dupa ce procurorii DNA au descins la minister, Costoiu a initiat o hotarâre de Guvern, prin care sa scoata Romdidac din circuitul diplomelor. Actul normativ se afla înca în circuitul de avizare.   Compania Romdidac SA a fost înfiintata în 1991, prin preluarea fostei baze de aprovizionare si desfacere a Ministerului Învatamântului. Firma a fost controlata înca de la privatizare de Nicolae Bolboasa, care detine peste 70% din actiuni. În 2009, Romdidac a fost implicata în scandalul diplomelor false de la Universitatea „Spiru Haret“.   Scandalul a izbucnit dupa ce s-a aflat ca Romdidac a eliberat diplome de licenta, cu antetul MECT, pentru specializari neacreditate.

Sursa: Adevarul.ro

 

DEFINITIVAT 2014 VRANCEA. 167 de cadre didactice înscrise la examenul de luni

Candidatii înscrisi la proba scrisa a examenului national de definitivare în învatamânt, care va avea loc luni dimineata în centre din toata tara,vor trebui sa ia minim media 8. Proba se desfasoara luni, începând cu ora 10.00,  la Scoala nr. 3 din Focsani, la concurs înscriindu-se 167 de cadre didactice din Vrancea. În sesiunea 2014, examenul national pentru definitivare în învatamânt se organizeaza la 136 de discipline. Proba scrisa contine subiecte de specialitate, metodica predarii, pedagogie si elemente de psihologia educatiei. Candidatii vor avea la dispozitie, pentru redactarea lucrarii, patru ore. Nota minima de promovare este 8 Nota obtinuta la proba scrisa va fi nota la examen, pentru promovare fiind nevoie de minimum 8. Cadrele didactice care promoveaza examenul dobândesc dreptul de practica în învatamântul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, si obiectivul acestui examen, a explicat MEN. Rezultatele vor fi afisate la 19 iulie. Între 19 si 23 iulie vor fi înregistrate si solutionate contestatiile, iar rezultatele finale vor fi afisate la 24 iulie. Pentru evaluarea lucrarilor scrise si solutionarea contestatiilor s-au constituit sase centre de evaluare/contestatii la nivel national, prin arondarea disciplinelor de examen. Astfel, lucrarile tuturor candidatilor care au optat pentru o anumita disciplina de examen sunt evaluate în acelasi centru. Subiectele vor fi publicate pe site-ul ministerului Subiectele de examen, traducerea acestora si baremele de evaluare au fost elaborate, pentru fiecare disciplina în parte, de catre Centrul National de Evaluare si Examinare si vor fi publicate, dupa sustinerea probei, la ora 15.00, pe site-ul subiecte2014.edu.ro. Anul trecut, ministerul a decis sa creasca nota minima de promovare a examenului national de definitivat de la 7 la 8. Procentul de promovare din 2013 a fost de 51,26 la suta, dupa solutionarea contestatiilor. Anul trecut, din cei 127 de profesori care s-au înscris la examenul de definitivat care a avut loc în Vrancea 11 au absentat, iar  34 au iesit din clasa dupa ce au vazut subiectele. Din cei 82 de candidati care au participat la Definitivat, 39 au reusit sa obtina medii peste opt.

Sursa: Adevarul.ro

 

Promovabilitatea la bacalaureat în Teleorman a crescut la 45,27%

În urma solutionarii contestatiilor, promovabilitatea la bacalaureat în Teleorman a crescut la 45,27%. Rezultatele finale au fost afisate astazi pe site-ul Ministerului Educatiei. Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat s-au afisat pe edu.ro, dupa ce au fost solutionate contestatiile. În Teleorman, dupa rezolvarea contestatiilor, procentul a crescut cu 1,17%, ajungând la 45,27%. Din cele 765 de contestatii depuse au fost admise doar 235. 109 contestatii au fost admise la limba si literatura româna. Potrivit informatiilor furnizate de ISJ Teleorman, 180 de contestatii au adus note mai mari cu cel putin 0,5 puncte. 55 de lucrari au primit note mai mici dupa reevaluare Diferentele dintre notele initiale si cele finale au fost cuprinse între 0,5 si 3 puncte în plus sau în minus. Majoritatea diferentelor au fost mai mici de 1,5 puncte. În cazul a opt lucrari notele au fost marite sau micsorate cu mai mult de 1,5 puncte.

Sursa: Adevarul.ro

 

REZULTATE BAC 2014 VRANCEA. Performerii judetului la examenele nationale, premii de 17.000 de lei de la Ministerul Educatiei. Autoritatile locale au premiat olimpicii

Ministerul Educatiei va premia cu sume de 3000 de lei, respectiv 2000 de lei performerii de la cele doua examene nationale, Bacalaureat si Evaluarea Nationala. Judetul Vrancea are opt elevi care au obtinut note maxime la examenele nationale de Bacalaureat  si Evaluarea Nationala. La Bacalaureat 2014, singura nota de 10 a fost obtinuta de eleva Maria Manaila, de la Colegiul National „Al. I. Cuza”, iar la Evaluarea Nationala, sapte elevi din Vrancea au obtinut medii maxime. Este vorba despre Stefania Frunza, Andreea Nicoleta Palade, Mihai Cristian Cherechesu, Diana Nichitoiu, toti de la Scoala „Duiliu Zamfirescu”, Bianca Elena Oprisan si Denisa Fusaru, de la Scoala „Stefan cel Mare” si Teodora Claudia Olaru, de la Colegiul National „Unirea”. Ministerul Educatiei Nationale a anuntat ca toti cei care au obtinut note maxime la cele doua examene nationale vor fi premiati cu câte 3000 de lei, pentru succesul de la Bacalaureat si cu câte 2000 de lei pentru performantele de la Evaluarea Nationala. În total, premiile alocate elevilor din Vrancea de Ministerul Educatiei se ridica la 17.000 de lei. Marti, 15 iulie, cei opt elevi din Vrancea aflati în aceasta situatie vor fi invitati la sediul Inspectoratului Scolar, la o videoconferinta sustinuta de ministrul Remus Pricopie, ocazie cu care vor fi anuntati despre aceste premii. Inspectorul general Vasilica Zaharia ne-a declarat ca nu are cunostinta daca si administratia judeteana sau locala va veni suplimentar sa-i premieze pe cei opt elevi merituosi. „Nu m-a anuntat nimeni despre vreo alta intentie de premiere, dar daca se va face va fi foarte bine. Ca premiul va fi în bani, premiu în excursie sau vor fi oferite obiecte înseamna o recunoastere a meritelor acestor copii”, ne-a declarat inspectorul general Vasilica Zaharia. Primarul municipiului Focsani, Decebal Bacinschi ne-a spus ca Primaria nu va mai veni si cu alte premii pentru elevii de 10, mentionând ca în urma cu o saptamâna municipalitatea i-a premiat pe elevii olimpici pentru rezultatele lor din anul scolar 2013-2014. „Nu mai dam si alte premii, ca am premiat deja elevii cu rezultate deosebite la olimpiade si concursurile scolare”, ne-a spus primarul Decebal Bacinschi. Este de mentionat ca la ultima sedinta de consiliu local s-au alocat 65.600 de lei pentru premierea a 321 de elevi si sportivi cu rezultate remarcabile. 57 de elevi care au obtinut locuri fruntase la olimpiade si concursuri scolare au fost recompensati cu premii cuprinse între 200 si 400 de lei.

Sursa: Adevarul.ro

 

Omul de afaceri Nicu Cretu si cei doi profesori, eliberati din arest

Omul de afaceri Nicu Cretu, Gabriel Rascol, directorul Liceului cu Program Sportiv din Târgu Jiu si Vasile Udroiu, profesor de istorie la Liceul Energetic din Târgu Jiu, au fost eliberati în aceasta noapte din arestul Politiei Gorj. Cei trei au fost retinuti pentru 24 de ore de Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj pentru dare si luare de mita. Nicu Cretu este acuzat de oamenii legii ca ar fi dat bunuri ca baietii sai, gemeni, care au sustinut examenul de bacalaureat la Colegiul National „Ecaterina Teodoroiu” sa primeasca note mai mari. Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj a dispus ca sa solicite eliberarea de mandate de arestare preventiva pe numele celor trei, urmând ca acestia sa fie cercetati în libertate. Gabriel Rascol a fost presedintele Comisiei de examinare de la Colegiul National „Ecataerina Teodoroiu”. Oamenii legii au confiscat în urma perchezitiei mai multe corpuri delicte, cum ar fi un aspirator si sticle cu bauturi alcoolice.

Sursa: Adevarul.ro

 

Scandal penal la bac. Omul de afaceri Nicu Cretu si doi profesori au fost retinuti pentru 24 de ore. Copiii afaceristului ar fi fost ajutati la bac

Gabriel Rascol, directorul Liceului Sportiv din Târgu Jiu, Vasile Udroiu, profesor de istorie la Liceul Energetic nr.1, si omul de afaceri Nicolae Cretu, patronul restaurantului Rebeca din Târgu Jiu si al unei firme de constructii, au fost retinuti, în noaptea de vineri spre sâmbata,  pentru 24 de ore. Cercetarile sunt derulate de catre Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj. Acuzatiile constau în dare si luare de mita. Omul de afaceri ar fi oferit diverse bunuri pentru ca fiii lui gemeni sa obtina note mari la bac. Anchetatorii au efectuat perchezitii la locuintele celor implicati si au adus la sediul Parchetului, ca probe, mai multe bunuri, printre care s-au numarat sticle de whisky si chiar un asiprator.   Dare si luare de mita   Dupa cinci ore de audieri, oamenii legii au dispus luarea masurii de retinere fata de profesorii Gabriel Rascol si Vasile Udroiu, precum si în privinta omului de afaceri Nicu Cretu. Acestia nu au facut nicio declaratie la iesirea din sediul Parchetului Gorj. Doar avocatul Florin Homescu a precizat ca infractiunile constau în dare si luare de mita: „Clientii mei m-au rugat sa nu fac nicio declaratie“.   În acelasi dosar a mai fost audiata si directoarea Colegiului Tehnic din Motru, si directorul adjunct al Liceului nr. 2. Cele doua cadre didactice au parasit sediul Parchetului Gorj fara sa faca vreo declaratie.   Nicu Cretu detine un restaurant în Târgu Jiu, precum si o firma de constructie, care a avut numeroase contracte finantate din bani publici. Ultimul a fost constructia Muzeului Tezaurului de la Tismana, finantarea fiind asigurata de catre Banca Nationala a României. Lucrarile de constructie nu au fost realizate în mod corespunzator, astfel încât apa s-a infiltrat în interior, iar muzeul nu a mai putut fi amenajat.

Sursa: Adevarul.ro

 

Eleva olimpica internationala la o materie care nu se studiaza în România

PASIUNE Patru elevi români s-au calificat la Olimpiada Internationala de Lingvistica de la Beijing, desi în scolile din România nu se studiaza aceasta materie. Iulia Marinescu, eleva în clasa a XI-a la Colegiul National „Unirea“ din Turnu Magurele (Teleorman), este unul dintre tinerii care vor participa la competitia din China. Iulia Marinescu a obtinut locul al doilea la faza nationala a Olimpiadei de Lingvistica, o olimpiada atipica la care elevii ajung doar în urma unui aprofundat studiu individual, pentru ca la scoala nu studiaza aceasta disciplina.   Tânara este eleva în clasa a XI-a la Colegiul National „Unirea“ din Turnu Magurele si se numara printre cei patru tineri români care vor participa la Olimpiada de Lingvistica din China. Competitia este destinata doar elevilor de liceu.   Concursul are ca scop rezolvarea unor cerinte folosind datele lingvistice oferite, fara a cunoaste însa limbile care apar în subiecte. Elevilor li se cere ca, prin analogii, sa gaseasca reguli pe baza carora se construiesc anumite aspecte din gramatica unei limbi. Mai exact, liceenii trebuie sa traduca texte din limbi necunoscute, doar pe baza analogiilor care reies din informatiile oferite în cerinte. În lipsa unei baze teoretice, elevilor pasionati de lingvistica li se recomanda romane politiste, sudoku, puzzle si scrabble. Cu cât mai multe exercitii care tin de logica, cu atât cresc sansele. Iulia Marinescu spune ca a ajuns la performanta prin studiu individual si foarte mult exercitiu. Celor care considera ca lingvistica este o joaca fata le explica faptul ca este, înainte de orice altceva, multa munca. „Multi colegi cred ca nivelul este cel de la scoala, însa nu este asa. Nivelul este mult, mult mai ridicat. Eu am muncit zilnic, am facut probleme, am lucrat subiecte din alte tari. Am tradus cerintele, pentru ca în România nici macar nu ni s-au pus la dispozitie destule modele pentru a repeta. Este un efort foarte mare“, povesteste Iulia.   Subiecte în chineza si vietnameza   Esenta concursului de lingvistica sta în logica, iar cheia succesului – în munca si concentrare, spune eleva olimpica. La faza nationala a Olimpiadei de Lingvistica, elevii ajunsi aici au avut subiecte în vietnameza sau chineza, limbi pe care nu le cunoasteau.   „Trebuia sa traducem când în vietnameza, când în chineza, pe baza anumitor analogii dintre cele doua limbi“, povesteste Iulia despre faza nationala a Olimpiadei de Lingvistica, faza la care s-a clasat pe locul al II-lea.   Eleva a fost ajutata de doi profesori de informatica: Stefania Panea si Nicoleta Marinescu din Turnu Magurele, a doua profesoara fiind chiar mama fetei. Ambii dascali se declara, la rândul lor, pasionati de stiinta limbilor.   Profesoarele amintesc faptul ca, în alti ani, la lingvistica s-au dat traduceri din limbi care nu mai sunt vorbite în acest moment pe Glob (sumeriana sau babiloniana) sau limbi care mai sunt vorbite doar de câteva sute de locuitori.   Nicoleta Marinescu, mama Iuliei, povesteste ca „la aceasta olimpiada, practic elevii nu trebuie sa învete ceva anume. Trebuie sa lucreze foarte mult. Primesc niste texte scrise în anumite limbi. Unele limbi sunt vorbite de 500 de persoane în momentul asta pe Glob si trebuie sa gaseasca niste reguli prin care trebuie sa traduca textul respectiv. Sa gaseasca reguli pentru formarea pluralului, pentru scrierea unor numere în limba respectiva. Pe baza unor analogii, li s-a cerut sa traduca dintr-o limba în alta. În general, toate subiectele sunt bazate pe analogii între limbi, nu pe cunoasterea limbilor respective“.   Româna sau matematica   Desi pare o olimpiada la care ar avea mai mult succes copiii  de la profil uman, lingvistica necesita mai degraba cunostinte de matematica decât notiuni de limba româna.   Iulia Marinescu este singurul copil care provine de la profilul uman ajuns în lotul national de lingvistica. Mama ei spune ca a colaborat cu profesoara Stefania Panea pentru performanta Iuliei. „Lingvistica înseamna multa cautare, multa munca. Este o olimpiada atipica, deoarece aceasta disciplina nu se studiaza în liceu. Presupune multa logica matematica. Iulia este singurul dintre cei patru copii din lot care vine de la profil uman, Filologie. Ceilalti copii sunt de la profil real. Chiar declara unul dintre profesorii unui alt copil calificat ca nu prea poti sa ajungi la Olimpiada Internationala de Lingvistica de la un profil uman, pentru ca îti trebuie foarte multa matematica. Si Iulia a muncit foarte mult pe aceasta parte. Pregatirea presupune multa perseverenta si foarte multa cautare“,  mai spune profesoara Nicoleta Marinescu, de la Colegiul National „Unirea“, din Turnu Magurele.   Iulia se pregateste pentru Beijing lucrând subiecte care s-au dat la fazele nationale din alte tari, în anii trecuti, si subiecte date la Olimpiada Internationala de Lingvistica. Eleva stie ca numai prin exercitiu va ajunge sa fie pregatita pentru competitia din China. „Trebuie sa facem cât mai multe exercitii, sa fim pusi fata în fata cu diverse metode de rezolvare, ca sa avem sanse sa ne vina ideea“, spune Iulia. Exercitiul îi ajuta pe olimpici si sa capete rapiditate în gasirea analogiilor, pentru ca olimpiada presupune rezolvarea cerintelor într-un anumit interval de timp. Asadar, rapiditatea cu care olimpicii gasesc rezolvarea conteaza foarte mult.   Premiata cu 90 de lei   Olimpica din Turnu Magurele a primit un premiu de 90 de lei de la Ministerul Educatiei pentru locul al II-lea obtinut la Olimpiada Nationala de Lingvistica. Totusi, Iulia spune ca banii au interesat-o prea putin, fiind vorba de o munca pe care a depus-o din pasiune. ;   Pregatiti pentru Beijing   Iulia Marinescu pleaca  luna aceasta la Beijing (China), alaturi de Mircea Dan Mirea (clasa a XI-a la Colegiul National „Fratii Buzesti“ din Craiova), Vlad Neacsu (clasa a XI-a la Liceul International de Informatica Bucuresti) si Ioana Bouros (clasa a X-a la Colegiul National „Costache Negri“ din Galati). Acestia sunt primii patru elevi clasati la Olimpiada Nationala de Lingvistica admisi în lotul national. „Merg în China de pe 21 iulie pâna pe 25 iulie. Înainte de asta, vom face o pregatire de cinci zile la Bucuresti, cu profesori universitari“, a explicat Iulia Marinescu. La faza internationala  a Olimpiadei de Lingvistica, elevii vor participa atât la proba individuala, cât si la proba pe echipe. Acesta este al doilea an în care România are reprezentanti la Olimpiada Internationala de Lingvistica.

Sursa: Adevarul.ro

 

Vâlceanul Laurentiu Ploscaru, medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica din Africa de Sud

Elevul vâlcean a cucerit o medalie de argint si a contribuit la clasarea  echipei tarii noastre pe locul 11 în lume. În Africa de Sud, Laurentiu Ploscaru a fost la prima participare alaturi de lotul de seniori al României la o competitie internationala de o asemenea anvergura.

La Olimpiada Internationala de Matematica din Cape Town au participat peste 500 de elevi din aproximativ 100 de tari. Din lotul României au facut parte sase elevi, printre care si Laurentiu Ploscarul, mezinul echipei. La prima sa participare la o competitie a seniorilor, Laurentiu a fost la un pas sa obtina aurul.   “Lui Laurentiu i-au lipsit sapte puncte pentru a câstiga medalia de aur, practic, doar  o problema a facut diferenta. Întregii echipe a României i-au lipsit doar câteva puncte pentru a primi aurul. La Cape Town a participat crema matematicii, cei mai buni elevi din lume”, declara Gheorghe Ploscaru, tatal elevului vâlcean.   Echipa tarii noastre a fost cea care a deschis concursul din Cape Town în semn de recunoastere a faptului ca România a organizat, în 1959, prima Olimpiada Internationala de Matematica. În timpul olimpiadei, elevii români au întâmpinat si o mica problema, acestia fiind nevoiti sa-si cumpere calorifere electrice pentru ca altfel riscau sa tremure de frig în campusul unde au fost cazati.   “Stiau ca e frig, dar nu se asteptau sa fie chiar asa. Termometrul arata 5 grade noaptea si, pentru ca în camera nu erau montate calorifere, copiii au fost nevoiti sa-si cumpere calorifere electrice. Acum, am înteles ca nu pot sa le aduca în tara si se gândeau sa le doneze unor familii sarace din Africa”, povesteste Gheorghe Ploscaru.   Va fi asistent universitar în America Dupa ce se va întoarce din Africa de Sud, Laurentiu Ploscaru nu va despacheta pentru ca trebuie sa ajunga în Statele Unite ale Americii, în California, acolo unde va fi, timp de câteva saptamâni, asistent universitar. În urma acestor deplasari, este foarte probabil ca Laurentiu Ploscaru sa aleaga sa-si continue studiile peste ocean.   “Dupa ce a câstigat medalia de aur la balcaniada din Bulgaria, Laurentiu a primit o invitatie de la profesorii care se ocupa de pregatirea lotului national al SUA, sa fie asistent universitar la Berkeley pentru trei saptamâni. Din câte am înteles, Laurentiu vrea sa studieze dupa liceu în strainatate, dar gândul e tot la tara lui, probabil va reveni în România. Dupa fiecare concurs, când se întoarce în tara, cuvintele lui sunt “casa, dulce casa”, mai spune tatal olimpicului vâlcean.   În ultimii doi ani, Laurentiu Ploscaru a obtinut 6 medalii la concursuri internationale. În 2012 si 2013, Laurentiu si-a adjudecat medalia de aur la balcaniadele de matematica pentru juniori, iar, în 2014, tânarul s-a clasat pe cea mai înalta treapta la Balcaniada de Matematica pentru Seniori din Bulgaria.

Sursa: Adevarul.ro

 

ANALIZA Cât de bine e sa ne rasplatim cu bani copiii de nota 10? Specialistii: un compromis dramatic necesar în România

Moda premierii cu bani a copiilor care au luat media 10 la Bac sau la Evaluarea Nationala, atât din partea autoritatilor, cât a parintilor, este, asa cum spun specialistii, un compromis dramatic, dar util. Partea buna: stimulentul financiar poate fi o cale pentru a se reînvia un concept ucis, în trecut, în România: învatatura e calea regala spre succes. Partea proasta: copiii vor astepta, pentru orice lucru bun, rasplata în bani. Cei 1.000 de euro pe care un parinte din Botosani trebuie sa-i dea fiicei sale care a luat 10 la Bac si gestul Guvernului de a-i premia cu bani pe elevii care au luat medie maxima examenele nationale, la care se adauga premiile, tot în bani, ale autoritatilor locale, sunt premisele de la care „Adevarul“ a facut o analiza în care a încercat sa vada cât de potrivite sunt aceste „bonusuri“ si care sunt efectele asupra copiilor. Jurnalistii au stat de vorba cu profesori, parinti, psihologi, sociologi si reprezentanti ai firmelor de recrutare. O concluzie comuna: elevii de 10 trebuie felicitati si ca merita o recunoastere publica. Diferentele de opinie au aparut, însa, în privinta rasplatei: le dam sau nu bani copiilor cu note maxime? „Trebuie gesturi dramatice“ Psihologul Daniel David )foto dreapta, sursa: Adevarul) crede ca premierea în bani a elevilor de 10 este „un lucru bun“, care poate arata ca educatia este calea spre succes în viata: „A avea medii de 10, 7 si 5 tine de normalitate, dar, în România, grila valorilor nu este normala. Asadar, pentru a arata ca educatia este calea regala spre succesul în viata, trebuie facute câteva gesturi mai dramatice si atipice“. David considera ca, daca i se explica elevului pentru ce a primit acei bani, atunci solutia banilor este buna: „Nu vad efecte secundare, daca premiul în bani este prezentat copilului ca o consecinta a comportamentului sau. Adica l-a primit deoarece a învatat bine, nu ca un determinant al comportamentului, adica «te platesc ca sa înveti». În România, noi sarim dintr-o extrema în alta. Multi ani ni s-a aratat ca educatia nu mai este calea regala spre succesul social. Acum trecem într-o alta extrema, în care educatia aduce direct bani. Într-o tara asezata, nu ar fi nevoie de acesta extrema. În România este, însa, nevoie ca sa iesim din extrema initiala. Sper ca, apoi, sa putem intra în normalitate“, spune Daniel David. Eficienta unei astfel de premieri ar putea fi mult mai mare la nivel social si emotional daca s-ar oferi esalonat acesti bani – este de parere un alt psiholog clujean, Alina Rusu – de exemplu sub forma unui sistem de burse oferite pe parcursul primului an de liceu/facultate. „Orice va face, va trebui sa-i dea bani“ „Oare câte tari fac lucrul acesta, sa premieze elevii care au luat media 10 la Bacalaureat sau la Evaluarea Nationala?“, se întreaba sociologul clujean Ioan Hosu. El afirma ca s-ar gândi bine înainte sa le dea în bani elevilor de 10 si dezaproba modul în care unii parinti gasesc potrivit sa-si motiveze astfel copiii. „Elevul nu trebuie sa fie motivat prin bani, pentru ca parintele va ajunge în situatia în care orice face copilul va trebui sa-i dea bani. Din pacate, traim într-o tara a stimulentelor, a premiilor“, spune sociologul. Opinia sa este împartasita si de un parinte. „Educatia de tip recompensa ne deformeaza si ne desocializeaza“, sustine Cristina Grigore, un parinte, fost cadru didactic si coordonatorul Fundatiei „Parinti Clujeni“. Tot el dezaproba si modul în care unii parinti gasesc potrivit sa-si motiveze copiii sa învete: prin bani, cum a fost cazul tatalui din judetul Botosani care i-a promis fiicei ca pentru fiecare sutime obtinuta peste 9 îi va da 100 de lei. „Elevul nu trebuie sa fie motivat prin bani pentru ca parintele va ajunge în situatia în care orice face copilul va trebui sa-i dea bani si aceasta nu e bine deloc“, spune sociologul. Hosu sustine ca trebuie sa existe o recompensa pentru orice fel de performanta scolara, dar nu prin bani. „Statul, indiferent ca vorbim de autoritatile locale, fie de cele centrale, trebuie sa aiba grija de toata categoria de absolventi. E normal ca unii sa aiba 10, iar altii sa pice. Ma întreb daca elevul care a avut media 9.99 nu merita sa fie premiat?“, considera sociologul. Formele prin care ar trebui compensati acesti elevi merituosi ar putea fi variate. Hosu vorbeste de tabere educationale, internship-uri, accesul la anumite softuri de care elevul are nevoie, chiar admitere fara examen la facultate (în cazul elevilor de liceu cu 10). „Ce ne asigura aceasta investitie? Ce efecte ulterioare ofera? Statul trebuie sa se asigure ca acesti bani se duc pe dezvoltarea ulterioara a elevului, pe traseul sau educational. Banii s-ar putea duce pe mici distractii, haine…“, este de parere sociologul. „Astfel îsi face Guvernul publicitate“ O opinie asemanatoare are si George Butunoiu (foto dreapta, sursa: Facebook), detinatorul unei firme de recrutare din Bucuresti: „Aceste premii în bani nu sunt un exemplu bun. Sa le dai astfel de premii e indecent, nepotrivit si neelegant. E normal sa îi feliciti, sa îi faci sa se simta speciali, dar nu sa le dai bani. Astfel îsi face Guvernul publicitate“, considera head hunter-ul. Rasplata, anuntata înainte, nu dupa Inspectorul scolar general al judetului Cluj, profesorul Valentin Cuibus, afirma ca elevii nu au învatat pentru bani în cei 8, respectiv 12 ani: „Orice lucru care duce la premierea unor performante este binevenit. Iar premiile în bani le ofera posibilitatea de a-si cumpara ce vor“. Un alt dascal, dar din sistemul privat de învatamânt, Simona Baciu (foto mai jos, sursa: Facebook), directoarea Transylvania College, o scoala internationala unde învata copii din toata lumea, zice ca „datoria unui elev este sa învete“. Directoarea se întreaba de ce, la noi, „toate lucrurile apar dupa“ si militeaza pentru adoptarea unei strategii coerente, transparente si pe termen lung pentru recompensarea, doar din fonduri extrabugetare, a celor mai buni elevi. Aceasta strategie, subliniza Baciu, ar trebui anuntata la începutul anului scolar, nu dupa ce elevii au obtinut rezultatele. „Banii nu trebuie sa vina din PIB. Ma întreb ce face un copil de clasa a VIII-a cu banii si ma mai întreb ce vor întelege din acest gest al Guvernului elevii care a avut 9,90 la examenele nationale pentru ca si ei sunt foarte buni. Vom vedea la anul daca acest gest a avut efecte pe termen lung si daca vom avea mai multi elevi de 10“, afirma Simona Baciu. Aceasta s-a întors recent de la un congres international unde s-au discutat strategiile în educatie pe viitor. „Prin aceste premii, noi cumparam, într-un fel, excelenta. Nicaieri în lume, guvernele nu premiaza elevii care au luat 10 la BAC“, sustine specialistul în educatie. Elev de 10 la BAC: „În cazul nostru, banii sunt o motivatie foarte buna“ Doriana Sandru (foto dreapta, sursa: arhiva personala) din judetul Cluj, unul dintre cei 104 elevi care au obtinut media 10 la Bacalaureat, considera premiul în bani o idee foarte buna. „Poate unii elevi ar folosi banii sa se înscrie la facultate, la o tabara culturala. Banii sunt un mijloc prin care copiii îsi pot rezolva probleme sociale. În cazul nostru (n.r. al elevilor de a XII-a), banii sunt o motivatie foarte buna, însa banii nu trebuie sa fie mereu o motivatie“, considera aceasta. Ce sa faca cu banii elevii de a VIII-a? Doriana Sandru vine cu ideea deschiderii unui cont la care sa aiba acces acei elevi dupa ce împlinesc 18 ani. „Parintii trebuie sa-i încurajeze si sa-i formeze cât mai bine. La unii parinti e o problema în sensul ca nu stiu sa gestioneze banii, iar atunci ideea unui cont e mai buna“, adauga eleva. Anomaliile sistemului Anul acesta, Guvernul a decis ca toti cei 104 elevi care au avut media 10 la Bac sa fie rasplatiti cu câte 3.000 de lei, iar cei 225 de copii care au obtinut media maxima la Evaluarea Nationala primesc câte 2.000 de lei de la stat. Un alt exemplu de stimulare cu bani a performantei scolare vine de la Botosani. De data aceasta, de la un parinte. Marius Orosanu (foto dreapta îîmpreuna cu fiica si sotia sa, sursa:arhiva personala), liderul Cartelului Sindical Alfa de la Botosani, a pus un pariu inedit cu fiica sa, Ana Maria, înainte de ca aceasta sa dea Bacalaureatul: i-a promis ca-i da 100 de lei pentru fiecare sutime obtinuta peste nota 9 la media finala de la examen. Acum are sa-i dea 1.000 de euro. Un alt exemplu unde lucrurile sunt duse la extrem este în Brasov. Potrivit unei hotarâri de Consili Local, scolarii de gimnaziu si liceu care au terminat clasa pe locurile I, II si III, au primit de la bugetul local suma de 300, 200, respectiv 100 de lei, drept recompensa pentru performanta lor scolara.

Sursa: Adevarul.ro

 

Profesorul vasluian Dan Pracsiu, antrenorul mintilor geniale din informatica: „Învatamântul românesc cultiva individualitatea, egoismul“

Dan Pracsiu (44 de ani), profesor de informatica la Liceul „Stefan Procopiu“ din Vaslui, este antrenor al Lotului National de Informatica din anul 2012, iar din 2013 însoteste lotul la competitiile internationale.

Dan Pracsiu (44 de ani), din Vaslui, este unul dintre profesorii care antreneaza Lotul National de Informatica al României. Performantele obtinute alaturi de elevii sai la olimpiade l-au propulsat în Comisia Olimpiadei Nationale în anul 2004, iar din 2012 a fost cooptat ca antrenor al lotului. Pâna acum a însotit de doua ori echipa României la concursuri internationale, prima oara la Sumen, în Bulgaria (în 2013), iar a doua oara la Primošten, în Croatia (tot în 2013). Medalii în Croatia Profesorul Dan Pracsiu a fost lider al Lotului National al României, alaturi de profesorul Zoltan Szabo (Mures), în toamna anului trecut, la Olimpiada de Informatica a Europei Centrale (CEOI) desfasurata în Croatia, la Primošten. Cei patru elevi care au reprezentat tara noastra s-au întors de acolo cu patru medalii: una de aur, una de argint si doua de bronz. Dincolo de toate datele tehnice, dincolo de algoritmi, chiar si dincolo de pasiune, secretul elevilor de top sta, spune profesorul Dan Pracsiu, în primul rând, în munca. Cei care reusesc sa faca fata unui ritm de studiu ridicat ajung în top. „Spun mereu copiilor care vin pentru prima oara în contact cu informatica marele secret: peste 90% e munca. Restul e talent. La început, un elev are nevoie de îndrumare, iar daca a gasit profesorul potrivit, atunci, la un moment dat, poate ajunge la un nivel care-i permite sa progreseze si singur. Sa nu uitam de site-urile de pregatire online, care sunt foarte multe si care organizeaza periodic concursuri de antrenament. Cred ca astfel de site-uri sunt utile si din alt punct de vedere. Ele acorda fiecarui participant câte un punctaj, un rating. Astfel te poti compara cu cei mai buni din lume, stii exact la ce nivel te afli“, spune vasluianul. Olimpiadele si concursurile de informatica au ajuns la un nivel extrem de ridicat ca dificultate, concurenta este dura si sunt si elevi care nu fac fata presiunii. Cei care se concentreaza mai bine, care fac fata stresului si nu clacheaza câstiga, mai subliniaza Pracsiu. Performanta elevilor români la competitiile internationale a facut ca alte tari, care nu sunt o forta în domeniu, sa cheme anual echipa României la un antrenament pentru a-si  îmbunatati performantele. Este cazul Elvetiei. În anii trecuti, si Ucraina i-a ofertat pe câtiva dintre olimpicii români pentru a-i ajuta contra cost în pregatirea lotului lor national, iar acum ucrainenii au ajuns si ei în topul mondial. Ofertati de marile companii În ultimii ani a devenit o adevarata moda ca elevii straluciti din România, mai ales cei de la informatica, sa aleaga sa îsi dezvolte cariera în strainatate, în schimbul unor salarii foarte mari. Google, Yahoo!, Facebook, Twitter sunt doar câteva dintre companiile care îi vâneaza an de an pe olimpicii români la informatica. „Majoritatea olimpicilor opteaza sa studieze în tara, e probabil mai ieftin. Sunt si olimpici care pleaca sa studieze în SUA sau Anglia. Taxele sunt mari, dar studentii au facilitati la împrumuturi sau îsi platesc totul din banii obtinuti la internship-urile facute în timpul verii la marile firme de software din lume. Problema este ca extrem de putini ramân în tara dupa terminarea studiilor“, spune profesorul Dan Pracsiu. Acesta adauga ca marile companii ofera salarii extrem de mari, conditii de lucru excelente, programe flexibile de lucru. „Stiu câtiva olimpici carora le-ar surâde sa-si dezvolte o cariera universitara, problema este ca salariile sunt extrem de mici. L-am întrebat acum un an pe un student daca ar ramâne în tara la universitate daca ar avea un salariu de 2.000 de euro. Mi-a raspuns ca s-ar gândi serios la o astfel de oferta. E o suma buna pentru România, dar mica în comparatie cu salariile de la marile firme de software“, mai spune profesorul Dan Pracsiu. Selectia asilor din informatica Anual, Ministerul Educatiei organizeaza doua tabere de pregatire. Prima tabara dureaza o saptamâna. În trei zile sunt cursuri, în alte trei sunt probe de baraj. Elevii au de rezolvat trei probleme de factura algoritmica în cinci ore. La sfârsitul primei tabere, se alcatuieste un clasament. Primii patru participa la Olimpiada de Informatica a Europei Centrale (CEOI), iar ultimii patru sunt eliminati din lot. La a doua tabara participa deci 16 elevi, iar punctele acumulate la prima tabara conteaza. Si aici se organizeaza trei baraje. La sfârsit se trage linie. Primii patru merg la Olimpiada Internationala de Informatica (IOI). Urmatorii clasati sunt cei patru elevi care participa la Olimpiada Balcanica de Informatica (BOI). Restul merg la concursul international de la Sumen, din Bulgaria. Întrebat cum este sa lucrezi cu astfel de elevi, profesorul Pracsiu spune ca este un vis si adauga ca se întreaba uneori cum ar fi sa aiba o clasa care sa contina toti cei 20 de olimpici ai României. „Uneori e coplesitor, ma uimesc ideile lor. Alteori e instructiv. Si eu am învatat de la ei. În general, olimpicii de top cred ca sunt mai buni decât profesorii lor. De obicei, cu un elev foarte bun discuti numai idei de rezolvare a unor probleme. Implementarea solutiei este simpla apoi pentru elev“, mai spune profesorul Dan Pracsiu.

Cei mai buni elevi din tara sunt selectati în olimpiadele judetene, la care participa aproximativ 2.500-3.000 de elevi în fiecare an. Este vorba de 40 de elevi, 20 de juniori (clasele V-VIII) si 20 de seniori (elevi de liceu). Subiectele sunt unice pe tara, iar corectarea se face foarte rapid cu un sistem de evaluare automata. La faza nationala a olimpiadei, se califica la nivel de liceu aproximativ 300 de elevi. Fiecare judet are un numar stabilit de locuri pentru aceasta faza, iar acest numar se schimba de la un an la altul, în functie de rezultatele din anul anterior. De exemplu, la olimpiada nationala din acest an, judetul Vaslui a avut alocate sapte locuri, iar pentru ca elevii vasluieni au avut rezultate foarte bune, întorcându-se cu patru medalii, au mai câstigat un loc pentru anul viitor. Pentru pregatirea competitiilor internationale ce sunt programate anul acesta, s-a desfasurat la Vaslui tabara Lotului National de Informatica. Aici, 20 de olimpici nationali au sustinut probele de baraj, în urma carora s-au stabilit elevii care vor reprezenta România la olimpiadele internationale ce urmeaza a se desfasura în Taiwan, Germania si Turcia. Olimpicii prezenti la Vaslui au stralucit, în ciuda probelor epuizante, care dureaza câte cinci ore pe zi. În luna august, profesorul Pracsiu va pleca în Turcia, împreuna cu lotul national de seniori, unde vor participa la Balcaniada de Informatica. Iar asteptarile sunt foarte mari. Performanta pe bani putini Stagiile pentru pregatirea loturilor olimpice sunt asigurate în mare parte de autoritati locale si sponsori, spune profesorul vasluian. Cât despre banii pe care îi primesc pentru pregatirea olimpicilor, antrenorii prefera sa vorbeasca tot de performanta elevilor. „Nu tin minte câti bani am primit în anii trecuti pentru activitatea de la lot, probabil câteva sute de lei, dar nu de asta se implica profesorii în pregatirea loturilor. Este vorba despre pasiune, entuziasm si despre sentimentul ca nu te plafonezi. Suntem prieteni, muncim cot la cot si e o atmosfera minunata. Mai sunt si unii dintre fostii olimpici care vin si ne ajuta foarte mult. Nu cred ca se gândeste cineva la bani“, este de parere Dan Pracsiu. Ce spun elevii Elevii lui Pracsiu se considera cu adevarat norocosi. „Domnul Pracsiu m-a ajutat enorm în cei patru ani de liceu, la informatica, dar si în viata de zi cu zi. De exemplu, dimineata ma aducea la scoala cu masina, deoarece suntem vecini. Este un om deosebit, foarte deschis. Mi-a fost mai mult decât un profesor, mi-a fost un adevarat prieten. Daca macar un sfert din profesorii din România si-ar face treaba asa cum si-o face dumnealui, atât numarul celor care promoveaza examenul de Bacaluareat, cât si calitatea olimpicilor ar creste considerabil“, spune Mircea Trifan, elev în clasa a XII-a, la Liceul „Stefan Procopiu“ din Vaslui, olimpic medaliat cu argint anul acesta la  Olimpiada Nationala de Informatica. Multi dintre tineri aleg Liceul „Stefan Procopiu“, din Vaslui, tocmai datorita nivelului la care se învata informatica acolo. „În multe licee exista profesori care se rezuma sa predea doar la nivel de clasa. Domnul Pracsiu ne-a fost prieten mie si colegilor, nefiind tipul profesorului rigid, sever. Ma bucur si îi sunt recunoscator ca m-a învatat algoritmica pentru olimpiada si alte notiuni necesare pentru cariera mea“, a spus si Ciprian Olariu, elev în clasa a XII-a, la Liceul „Stefan Procopiu“, un alt olimpic medaliat cu argint anul acesta la Olimpiada Nationala de Informatica. „Învatamântul românesc cultiva egoismul“ Când vine vorba de punctele slabe ale învatamântului românesc, inevitabil discutia duce la problema subfinantarii. „Toata lumea lauda învatamântul din tarile nordice, uitând ca sumele acordate educatiei sunt incomparabil mai mari. Am fost în Finlanda. Sunt cam 15-16 elevi într-o clasa, se învata într-un singur schimb, iar la prânz elevii au o pauza de masa, hrana fiind platita de Ministerul Educatiei. Lucrurile acestea par banale, dar sunt importante daca vrei performanta. La noi sunt si 35 de elevi într-o clasa. Cred ca învatamântul românesc cultiva individualitatea, egoismul. România s-a umplut de concursuri. Nu ajung olimpiadele. E neaparat ca elevii sa fie ierarhizati“, subliniaza profesorul de informatica Dan Pracsiu. Elevii medii sunt ignorati de sistem Totusi, Pracsiu subliniaza ca nu este împotriva concursurilor, doar împotriva egoismului generat de ideea de ierarhizare.

„În licee, toata lumea asteapta sa vina în clasa a noua numai «elevi buni». Sunt, de asemenea, investite efort si sume mari pentru elevii cu deficiente. Nu spun ca asta e rau, dar cine ramân ignorati? Elevii medii, cei care formeaza majoritatea si în care pare ca se investeste cel mai putin. De fapt, acestia sunt cei care, cred eu, vor împinge România înainte. Am elevi care nu au mers la olimpiade sau care nu s-au descurcat foarte bine acolo, desi au încercat. Dar sunt de fapt foarte buni creatori de proiecte informatice. Ei ramân, de regula, în tara, ajung la firme de software românesti sau straine care au filiale aici. Pe acesti elevi nu-i clasifica nimeni si constat ca ei se simt bine asa“, mai spune Dan Pracsiu. În opinia profesorului Pracsiu, o problema a învatamântului o reprezinta si excesul de clase de profil teoretic. „A devenit parca rusinos pentru familie sa-si trimita copilul la un profil tehnic. Într-un sondaj pe care l-am vazut recent, mai mult de jumatate din elevii vasluieni vor la stiinte sociale sau filologie. Sunt importante si acestea, nu neg, dar de fapt elevii merg acolo ca sa scape de matematica, de fizica, de chimie. Câti dintre acesti copii stiu ce vor face dupa terminarea liceului?“, se întreaba Dan Pracsiu. Elevii care vor reprezenta România peste hotare  Anul acesta, pentru seniori (elevii de liceu), în calendarul Ministerului Educatiei sunt prinse cinci competitii internationale: Olimpiada Internationala de Informatica (IOI), Olimpiada de Informatica a Europei Centrale (CEOI), Olimpiada Balcanica (BOI), Turneul International de la Sumen (Bulgaria) si Olimpiada Internationala Pluridisciplinara din Iakutia (Rusia). În urma barajelor desfasurate la Vaslui, anul acesta, la IOI, care va avea loc la Taipei (Taiwan), echipa României va fi reprezentata de elevii: Andrei Heidelbacher (Timisoara), Rares Buhai (Bistrita), Alexandru Velea (Cluj) si Mihai Gheorghe (Bucuresti). La CEOI (Jena, Germania) vor merge Andrei Heidelbacher, Rares Buhai, Alexandru Velea si Radu Szasz (Lugoj). La Olimpiada Balcanica (din Turcia) vor merge Mihai Gheorghe, Radu Szasz, Mihai-Iulian Andreescu (Bucuresti) si Tudor Tiplea (Maramures). La juniori (elevii de gimnaziu) vor avea loc doua concursuri. Primul este Balcaniada de Juniori (JBOI), la care vor merge elevii Costin Andrei Oncescu (Câmpulung), Livia Magureanu (Bucuresti), Alex Tatomir (Braila) si Cretu Bogdan (Bucuresti). Al doilea concurs este Turneul International de la Sumen, unde vor participa: Alexandru Petrescu (Bucuresti), Bogdan Sitaru (Câmpulung), Adrian Badea (Râmnicu-Vâlcea) si Denis Banu (Iasi). Membru în Comisia Nationala de 10 ani Numele: Dan Pracsiu Vârsta: 44 de ani Starea civila: casatorit, are un copil Ocupatia: Profesor la Liceul „Stefan Procopiu“ Vaslui, grad didactic I Cariera: Membru în Comisia Nationala a Olimpiadei de Informatica din anul 2004. Antrenor al Lotului National de Informatica din anul 2012. Locuieste în: Vaslui

Sursa: Adevarul.ro