PREUNIVERSITAR

DOCUMENT România a urcat o poziţie în topul mondial pe educaţie: locul 31 din 40

Dacă în 2012, România ocupa locul 32 în clasamentul Pearson ce ierarhiza sistemele de educaţie din 40 de ţări, în funcţie de rezultatele la testele internaţionale, de alfabetizare şi de rata de absolvire, în 2014 suntem pe locul 31, încă în urma Bulgariei, dar luând locul Greciei. România se clasează, în 2014, pe locul 31 din 40 într-un top mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate, realizat de firma Pearson, cea mai mare companie educativă din lume, care deţine Financial Times şi the Economy Group, printre altele. Suntem tot în urma Bulgariei, însă am urcat un loc, preluând poziţia Greciei. Primele în top sunt Coreea de Sud, Japonia, Singapore şi Hong Kong-China. Interesant este că Finlanda nu mai ocupă locul întâi în acest top mondial, ci a coborât tocmai pe locul 5. În clasamentul anterior, din 2012, noi ocupam poziţia 32, tot la coada clasamentului şi tot după Bulgaria, în timp ce primele locuri erau deţinute de Finlanda, Coreea de Sud, Hong Kong şi Japonia. Acest top se realizează pe baza rezultatelor elevilor din cele 40 de state la testele internaţionale de cunoştinţe (PISA, TIMSS şi PIRLS), adică la Citit, Matematică şi Ştiinţe, dar şi pe baza statisticilor în ceea ce priveşte gradul de alfabetizare şi de absolvire a cursurilor de către elevi. Clasamentul Pearson 2014 al ţărilor cu cele mai bune sisteme educaţionale: 1) Coreea de Sud                         6) Marea Britanie              11) Danemarca           16) Noua Zeelandă 2) Japonia                                     7) Canada                        12) Germania               17) Israel 3) Singapore                                 8) Olanda                         13) Rusia                     18) Belgia 4) Hong Kong-China                   9) Irlanda                         14) SUA                       19) Cehia 5) Finlanda                                  10) Polonia                        15) Australia       20) Elveţia

21) Norvegia                               26) Austria                         31) România                 36) Columbia 22) Ungaria                                27) Slovacia                       32) Chile                        37) Argentina 23) Franţa                                  28) Portugalia                    33) Grecia                     38) Brazilia 24) Suedia                                 29) Spania                         34) Turcia                      39) Mexic 25) Italia                                     30) Bulgaria                       35) Thailanda                40) Indonezia Iată clasamentul Pearson din 2012:

1) Finlanda                        6) Marea Britanie            11) Irlanda                  16) Belgia 2) Coreea de Sud               7) Olanda                        12) Danemarca          17) Statele Unite 3) Hong Kong                     8) Noua Zeelandă          13) Australia               18) Ungaria 4) Japonia                           9) Elveţia                           14) Polonia                 19) Slovacia 5) Singapore                       10) Canada                      15) Germania             20) Rusia 21) Suedia                          26) Norvegia                     31) Grecia                  36) Columbia 22) Republica Cehă            27) Portugalia                 32) România               37) Tailanda 23) Austria                          28) Spania                        33) Chile                      38) Mexico 24) Italia                              29) Israel                           34) Turcia                   39) Brazilia 25) Franţa                          30) Bulgaria                      35) Argentina              40) Indonezia

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Adevărul Live, despre prima campanie anti-bullying în şcolile din România: „Este un fenomen. Am ajuns deja la o boală care trebuie tratată”

În jur de 3.000 de cazuri de hărţuire sau agresivitate petrecute la şcoală au fost raportate de copii sau de adulţi, în ultimii doi ani, la Telefonul Copilului 116 111, iar peste 15% dintre elevii agresaţi s-au gândit să se sinucidă. Despre fenomenul de „bullying” în România şi soluţiile găsite de cei de la Asociaţia Telefonul Copilului, într-un proiect unic implementat în 20 de şcoli, s-a discutat vineri la Adevărul Live. S-a identificat o creştere a numărului plângerilor legate de acest fenomen, în jur de 3.000 raportate la Telefonul Copilului fie de părinţi, fie de copii. Acest proiect a fost început în 20 de şcoli din Bucureşti. Cătălina Florea: Când am iniţiat acest proiect, ne confruntam cu o avalanşă de asemenea plângeri. Am fost în 20 de şcoli şi licee pentru că cei mai afectaţi de acest fenomen sunt adolescenţii. Avem un ghid adresat cadrelor didactice, care poate fi vizualizat pe site-ul nostru, şi un ghid adresat elevilor. Elevii pot afla cum să se apere şi cum să răspundă într-o manieră decentă.   Acest proiect vrem să-l extindem la nivel naţional pentru a ne întâlni cu elevii. Deja i-am pus pe gânduri, mai ales că le-am dat şi exemple. Sunt lucruri pe care ei nu le ştiau, însă au învăţat, iar pe viitor probabil vor învăţa cum să interacţioneze cu cei din jurul lor şi să nu accepte.   Lavinia Mandache: În principal vorbim de hărţuirea verbală, dar putem vorbi şi de hărţuire fizică. Am descoperit şi hărţuirea online. Copiii ăştia ajung să îşi dorească să se îndepărteze de mediul social, de şcoală. Acolo unde am avut de-a face cu agresori, am încercat să îi dezvăţăm.   Ei îşi dădeau seama de comportamentul lor?   Este bine de ştiut că atunci când vorbim despre bullying, agresorul ştie foarte bine ce face. El îşi testează victima.   Peste 15% din elevii agresaţi au vrut să se sinucidă. Asta e foarte grav   Lavinia Mandache: Au gânduri suicidale pentru că impactul emoţional este foarte mare. Primul lucru este să abandoneze mediul social, apoi acasă ajung să se gândească la gesturi extreme.   Cătălina Florea: Este alarmant că ei nu aleg să vorbească cu părinţii, fie că le este ruşine, fie pentru că le este teamă.   În ce măsură v-au ajutat informaţiile distribuite în această campanie?   Elena Ivan, profesoara Şcoala 195 Bucureşti: A fost o activitatea foarte interesantă. Mi s-a părut că au răspuns foarte bine copiii. Sperăm să continuăm această colaborare. Au fost câţiva copii care auziseră de acest fenomen. Atunci când copiii sunt mici, ei sunt mai sinceri şi spun direct ce se întâmplă cu ei, iar noi trebuie să păstrăm această relaţie. La o vârstă mai înaintată, copiii au o anumită reticenţă în a povesti totul.   Cătălina Florea: Mulţi profesori au spus că au cont de Facebook pentru a fi mai aproape de elevi. În cele din urmă, cadrele didactice sunt foarte importante pentru că uneori elevii petrec mai mult timp cu profesorii decât cu părinţii.   Este o problemă anturajul în care ei se dezvoltă?   Lavinia Mandache: Evident, pentru că anturajul te poate forma. Ieri la o activitate am discutat despre faptul că anturajul face mai mult rău. Interdicţia nu este soluţia. Eu cred că un copil ascultat este un copil deschis.   Cătălina Florea: Este foarte important ca părinţii să vorbească zilnic cu copii, să petreacă timp împreună.   33% dintre elevi s-au plâns de depresie, o altă statistică alarmantă.   Daniela Gheorghe, psiholog: Cred că din păcate nici părinţii nici elevii nu îşi dau seama cât de gravă este această problemă. Sunt mulţi copii care sunt depresivi, iar principala cauză este bullying-ul. De multe ori părinţii se gândesc că nu este atât de grav şi că se întâmplă ce se întâmpla pe vremea lor.   Cum reacţionează copiii afectaţi de bullying?   Daniela Gheorghe, psiholog: Unele teste au arătat că există la copii ideea de suicid, lucru care este foarte grav. Până la depresie sunt multe etape: primele simptome sunt lipsa poftei de mâncare, coşmaruri, etc, dar poate să fie şi agresiv, să nu îi convină nimic. Atât victima, dar şi agresorul, pot să atragă atenţia asupra lor, să ceară ajutor de fapt prin ceea ce fac. Şi agresorii au devenit agresori pentru că au crescut într-un anumit mediu. De aceea cred că este important să ajutăm şi victimele, şi agresorii.    Se întâmplă mai des în mediul rural decât în mediul urban astfel de forme de hărţuire?   Cătălina Florea: Fenomenul de bullying nu ţine cont de mediul rural sau urban. Noi vorbim despre un fenomen, nu de câteva cazuri izolate. Am ajuns deja la o boală care trebuie tratată. Noi prin acest pilot nu am făcut altceva decât să punem degetul pe rană. Partea de prevenire nu este foarte mult luată în consideraţie în România. Din păcate nu asistăm la un astfel de proiect al instituţiilor statelor. Cum ar fi ca la orele de Religiei sau de Dirigenţie să se discute despre problemele copiilor la zi?   Am aflat şi noi că este foarte importantă îmbrăcămintea la şcoală. Maniera în care eşti îmbrăcată tu, ca elevă, invită. Important ar fi ca şi cadrele didactice să observe mai mult.   Ce sancţiuni pot fi aplicate elevilor agresori?   Cătălina Florea: Sunt sancţiuni. Astăzi, la un liceu din Capitală, am aflat că o elevă nu a venit o săptămână la şcoală ca o formă de pedeapsă şi în plus a fost obligată să se ducă la consiliere psihologică. De asemenea, şi scăderea notei la purtare este o posibilă sancţiune. Însă aici intervine conducerea instituţiei de învăţământ, care preferă să nu se scadă nota la purtare pentru a-şi păstra reputaţia sau statutul de şcoală europeană, de exemplu, ceea ce mi se pare o decizie incorectă.   Lavinia Mandache: Există prevederi clare şi în regulamentul şcolar, pe care părinţii îl semnează la începutul anului, dar ar trebui să-l cunoască şi elevii, să ştie care sunt regulile, inclusiv cele referitoare la vestimentaţie. E nevoie de conduită în şcoli.

Cât despre rolul cadrelor didactice, cred că trebuie să există o limită între prietenia dintre elevi şi profesori. Nu suntem prieteni la şcoală, cadrul didactic trebuie să-şi păstreze statutul său şi autoritatea necesară.

La dezbaterea de azi despre bullying sau hărţuire, un fenomen ce se dovedeşte din ce în ce mai periculos, inclusiv în şcolile din România, au participat, în platou, directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Florea şi Lavinia Mandache, coordonatorul Call-center-ului 116 111, ambele au mers în şcolile unde s-a desfăşurat campania anti-bullying. Prin telefon, s-au alăturat discuţiei psihologul Daniela Gheorghe, de asemenea director executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), dar şi una dintre profesoarele care a participat la campania de conştientizare a riscurilor hărţuirii dintre elevi – Elena Ivan, de la Şcoala 195 din Capitală. Asociaţia Telefonul Copilului a lansat, la finele lunii noiembrie, proiectul ,,Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, implementat în 20 de şcoli din Capitală, prin care vrea să atraga atenţia asupra existenţei şi în România a acestui fenomen cu impact mondial: asociaţia a înregistrat în jur de 3.000 de apeluri legate de bullying în ultimii doi ani, iar peste 15% dintre copiii-victime s-au gândit să se sinucidă. Din cele în jur de 3.000 de apeluri primite de asociaţie pe această problemă, aproape jumătate au vizat hărţuirea fizică, iar principalele efecte negative semnalate au fost depresia (peste 33%), dar şi gândurile suicidale (peste 15%). ”În cadrul proiectului va fi dezvoltat un pachet educaţional împreună cu experţi în psihologia copilului. Acesta va fi pus la dispoziţie în cadrul întalnirilor directe pe care Asociaţia Telefonul Copilului le va organiza în 20 de unităţi de învăţământ din Bucureşti, pe o perioadă de 5 luni”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului 116 111. Aşadar, scopul campaniei este atât conştienziarea de către elevi, profesori, părinţi şi ONG-uri a fenomenului de ”bullying”, care în SUA a generat campanii demarate chiar de la nivel guvernamental în sistemul educaţional, cât şi cunoaşterea metodelor de luptă împotriva acestuia. Proiectul lansat toamna trecută constituie primul demers care tratează acest subiect în România şi este finanţat de Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”. Ce înseamnă fenomenul ”bullying” Violenţa verbală sau non-verbală, abuzul emoţional, excluderea sau violenţa fizică sunt diversele tipuri de abuz pe care le îmbracă fenomenul „bullying”. Acesta afectează sănătatea copiilor şi conduce adesea la probleme emoţionale, tulburări de comportament, precum şi abandon şcolar, auto-mutilare sau chiar suicid, , susţin reprezentanţii instituţiei. “Excluderea şi mai ales umilirea reprezintă o lovitură psihologică foarte mare, cu efecte pe termen lung precum pierderea încrederii în sine şi în ceilalţi, introversie, alienare, teamă, depresie, retragere, furie, chiar şi răzbunare. Momentul în care am realizat mai mult ca niciodată că un astfel de proiect este vital a fost acela în care prima tentativă de suicid, prima spitalizare a unui copil şi primul abandon şcolar al unui copil premiant au fost cazuri preluate la 116 111, în legătură cu fenomenul ,,bullying”. Aşadar, consecinţele sunt dramatice”, a declarat Cătălina Florea, Director Executiv la Asociaţia Telefonul Copilului şi Deputy Regional Representative Europe, Child Helpline International. Aceasta a adăugat că ”ceea ce este şi mai dramatic este faptul că nimeni nu vorbeşte despre asta. În România, autorităţile nu adresează acest fenomen, în timp ce în alte state fenomenul ,,bullying” se regăseşte printre subiectele cele mai importante din domeniul protecţiei drepturilor copilului”.

Sursa: Adevarul.ro

Şcoală cu cap, din drag de copii şi de ţară. Aţi ghicit: Finlanda

O vorbă veche spune că prostia e şchioapă fără sufletul său pereche. Fudulia, adică. În speţa conversaţiei despre nevoia acută a schimbării paradigmei Educaţiei în România, fudulie înseamnă şi refuzul obstinat de a ignora resurse de top, chiar când ele se oferă, generos, public. Ca, de pildă, comoara aflată la un click distanţă, despre cum e gândită, proiectată şi funcţionează şcoala finlandeză, etalon al educaţiei în lumea întreagă. Să ne înţelegem, mai întâi. Acum, când scriu, nu doresc să compar modelul educaţional finlandez cu altele din lume. Subliniez, doar, faptul că Finlanda – ţară cu scaun la cap – îşi gândeşte, proiectează şi pune în fapt şcoala de care are ea nevoie, nu şcoala care să fie premianta clasei globale. Finlanda a construit un proces strategic, structurat organic prin care a pus şcoala înaintea societăţii şi a consacrat-o drept resursă de grad zero pentru propăşirea ţării. Pe cale de consecinţă, arhitectura de ansamblu a sistemului public al educaţiei are noimă, e armonioasă şi, mai ales, este formă cu fond. Începută serios şi vizionar în anii ‘70, schimbarea paradigmei Educaţiei continuă acum firesc, focalizată deja pe orizontul 2020 şi mai departe. Finnish National Board of Education (FNBE) este agenţia naţională de dezvoltare responsabilă pentru învăţământul primar, secundar, educaţia adulţilor şi formare profesională. Ministerul Educaţiei şi Culturii are jurisdicţia asupra învăţămîntului superior. În 2011, FNBE şi-a publicat strategia ca organizaţie. Iată documentul: „Learning and Competence 2020”. Iată modelul educaţional finlandez, ca să ştim despre ce vorbim:   În şase paragrafe limpezi ca lacrima, FNBE transmite coordonatele fundamentale pe baza cărora pune în fapt viziunea modelului educaţional finlandez: equal opportunities to high-quality education (oportunităţi egale pentru educaţie de calitate înaltă). Iată enunţurile: Equal opportunities to high-quality education / Oportunităţi egale pentru educaţie de calitate înaltă The main objective of Finnish education policy is to offer all citizens equal opportunities to receive education. The structure of the education system reflects these principles. The system is highly permeable, that is, there are no dead-ends preventing progression to higher levels of education. Obiectivul principal al politicii educaţionale finlandeze este să ofere tuturor cetăţenilor oportunităţi egale pentru a primi educaţie. Structura sistemului educaţional reflectă aceste principii. Sistemul este foarte permeabil, în sensul că nu conţine blocaje (fundături) care să împiedice avansarea către nivelurile superioare ale educaţiei. The focus in education is on learning rather than testing. There are no national tests for pupils in basic education in Finland. Instead, teachers are responsible for assessment in their respective subjects on the basis of the objectives included in the curriculum. Focalizarea în educaţie este pe învăţare, mai degrabă decât pe testare. În Finlanda nu există testări naţionale pentru elevi, în cadrul educaţiei de bază. În schimb, profesorii răspund de evaluările aferente disciplinelor lor de specialiate, pe baza obiectivelor incluse în curriculum. The only national examination, the matriculation examination, is held at the end of general upper secondary education. Commonly admission to higher education is based on the results in the matriculation examination and entrance tests. Singura examinare naţională, examinarea de „înmatriculare”, are loc la sfârşitul educaţiei secundare superioare. Governance has been based on the principle of decentralisation since the early 1990s. Education providers are responsible for practical teaching arrangements as well as the effectiveness and quality of the education provided. Local authorities also determine how much autonomy is passed on to schools. For example budget management, acquisitions and recruitment are often the responsibility of the schools. Guvernanţa (educaţiei) s-a bazat pe principiul descentralizării încă de la începutul anilor ’90. Furnizorii de eduaţie răspund de aranjamentele practice ale predării, precum şi de eficienţa şi calitatea educaţiei oferite. Şi autorităţile locale determină câtă autonomie transferă şcolilor. De pildă, managementul bugetului, al achiziţiilor şi al recrutării personalului sunt adesea în responsabilitatea şcolilor. Polytechnics and universities enjoy extensive autonomy. The operations of both polytechnics and universities are built on the freedom of education and research. They organise their own administration, decide on student admission and design the contents of degree programmes. Politehnicile şi universităţile se bucură de autonomie extinsă. Coordonatele operaţionale ale politehnicilor şi universităţilor sunt construite pe libertatea de educare şi cercetare. Acestea îşi organizează propriile modalităţi de administrare, decid cu privire la admiterea studenţilor şi la conţinutul programelor de studii. Most education and training is publically funded. There are no tuition fees at any level of education. In basic education also school materials, school meals and commuting are provided free of charge. In upper secondary education students pay for their books and transport. In addition, there is a well-developed system of study grants and loans. Financial aid can be awarded for full-time study in upper secondary education and in higher education. Educaţia şi formarea profesională sunt finanţate public, în majoritate. Nu există taxe de studii la niciun nivel al educaţiei. În educaţia de bază sunt asigurate gratuit materialele şcolare, hrana şi transportul de acasă la şcoală şi invers. În educaţia secundară superioară, elevii plătesc pentru manuale şi transport. În plus, există un sistem bine dezvoltat al burselor şi împrumuturilor de studii. Sprijinul financiar poate fi acordat pentru studii complete în învăţământul secundar superior şi în învăţământul superior. Din pagini deştept gândite infografic, aflăm detalii despre lucruri esenţiale, cum ar fi: • Cum arată educaţia în Finlanda, acum • Care este contractul societăţii cu tinerii săi – locuri de muncă, formare şi servicii de sprijin personalizate • Ce mănâncă, şi cum, copiii în şcoală • De ce educaţia fizică e super-importantă • Ce înseamnă a fi profesor – onoare, autoritate, responsabilitate, recunoaştere • Cum se dezvoltă profesional dascălii • Cum asigură sistemul calitatea educaţiei generale • Cum asigură sistemul calitatea educaţiei vocaţionale • Cum arată un plan de strategic de evaluare a educaţiei • Ce înseamnă competitivitate şi bunăstare bazate pe cunoaştere (adică, învăţămînt superior şi cercetare) • Cum vor ei să le fie educaţia în 2020 Cât despre arhitecturile curriculare specifice, ele sunt la vedre, descrise pe îndelete, clar şi cu viziune: • Educaţie pre-primară (la vârsta de 6 ani) • Educaţie de bază (7-16 ani) • Învăţământ secundar superior general (17-19 ani) • Învăţămînt secundar superior profesional (17-19 ani) – toate variantele Noi ce cusur avem? Ce ne ţine să ne pese cu adevărat, la fel de mult, de copiii noştri şi de România, precum le pasă finlandezilor de copiii lor şi de Finlanda? Ce ne ţine să comportăm cu adevărat vizionar şi profesionist atunci când vine vorba despre Proiectul de Ţară numit schimbarea paradigmei Educaţiei? Prostia, pură şi simplă? Fudulia, meschină şi puchinoasă? Amândouă deopotrivă, în dozaje letale pentru fibra profundă a naţiei? Oare, chiar nu suntem în stare să rupem ferm, o dată pentru totdeauna, acest frustrant ciclu tembel de incompetenţă şi impostură ce ţine în loc trecerea Şcolii din secolul XIX-XX în secolul XXI; acolo unde ea are a fi, de fapt? Eu cred că suntem în stare. De pildă, până la 1 Decembrie 2018. Hai, că putem, daca vrem cu adevărat! P.S. P.S. Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!… Apreciez că aţi cumpărat suficient timp, iar societatea vă aşteaptă de prea mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul acum. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat!

Sursa: Adevarul.ro

 

Păduchii, o problemă de igienă, afectează mai ales elevii. Cum te fereşti de ei?

Sute de elevi din Vaslui au luat păduchi după vacanţa de Paşte şi acum trebuie să se trateze pentru a putea reveni la cursuri. Medicii spun că responsabilitatea principală o au părinţii, care trebuie să-i controleze acasă pe copii, înainte de a fi aduşi la şcoală, pentru a evita o posibilă epidemie. Peste 200 de elevi din Vaslui sunt nevoiţi să stea acasă o perioadă, după ce au venit cu păduchi din vacanţa de Paşte. Cu toate că familiile lor au primit gratuit soluţii de deparazitare, la o săptămână de la depistare aceştia erau încă infestaţi. Anual aflăm de astfel de cazuri, întâlnite în toată ţara, inclusiv în Capitală. Specialiştii precizează că principala cauză a apariţiei păduchilor este sărăcia, care de cele mai multe ori duce la condiţii de igienă precare, sursa zero a infestării. În plus, familiile sărace, chiar dacă sunt depistate cu acest parazit, nu îşi permit să cumpere soluţiile speciale de eradicare a parazitului, este de părere doctorul Daniela Rajka, vicepreşedintele Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri. Însă nu doar această categorie de persoane este predispusă să facă păduchi. Medicii spun că păduchii se pot transmite foarte uşor din capul unei persoane infestate în capul unei persoane „sănătoase”. De asemenea, păduchii pot rezista o perioadă şi pe haine sau alte lucruri, cum ar fi peria de păr, de unde pot fi transmişi. Deşi de obicei păduchii provoca mâncărime scalpului, este posibil ca o persoană care are acest parazit să nu aibă niciun simptom, mai atrag atenţia specialiştii. Cert este că păduchii nu disting dacă părul este curat sau murdar. Cum se tratează Copiii care merg la grădiniţă şi cămin, preşcolarii şi cei din clasele elementare sunt cei mai predispuşi, mai ales fetele, deoarece ele îşi împart mai des bunuri personale, care pot fi infestate. Dacă cineva bănuieşte că ar avea păduchi, atunci ar fi indicat să folosească un pieptene cu dinţi rari foarte fini şi păduchii vor rămâne prinşi în acesta. Ulterior, după ce a fost consultat şi un medic, trebuie să folosească şampoane şi tratamente speciale recomandate de specialist. Totodată, toate hainele şi aşternuturile din casă trebuie spălate, trebuie făcută curăţenie în toată casă, iar periile şi alte accesorii de păr trebuie curăţate foarte bine, de preferat cu alcool, pentru a preveni apariţia paraziţilor. Termenul de epidemie se foloseşte prea uşor Specialiştii precizează că termenul de „epidemie” poate fi folosit în cazul în care cel puţin 10-20% din elevii unei şcoli au păduchi. Cu toate acestea, în aceste situaţii nu se recomandă suspendarea cursurilor, ci mai degrabă o curăţenie amănunţită a instituţiei. Se poate ajunge însă la închiderea unei şcoli, dacă cei de la Direcţia de sănătate publică, împreună cu inspectoratul, decid că este un posibil focar de infecţie. Decizia este la nivel local oricum şi în funcţie de fiecare situaţie, susţin reprezentanţii Ministerului Educaţiei, care admit că există aici şi o altă problemă, aceea a lipsei dotărilor cabinetelor medicale şcolare, dar şi a numărului insuficient de specialişti. Concret, la nivel naţional, există puţin peste 1.500 de medici şcolari şi în jur de 2.000 de asistente, în condiţiile în care cifrele ar trebui să fie duble. Aşa arată deficitul din sistem.

Sursa: Adevarul.ro

Ziua Europei, marcată de  Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” prin mai multe expoziţii şi evenimente

Sediul central al Bibliotecii Judeţene  a primit vizita elevilor de la Şcoala Gologanu care au pregătit un moment special dedicat acestei aniversări. Momentul de folclor, ce a  deschis această activitate, a făcut ca dansul şi cântecul popular să fie ambasadorul cultural al României, pentru această zi specială  şi  atmosfera bibliotecii să fie animată de vocile şi paşii de dans ai copiilor. Elevii au răsfoit materialele informative oferite de Biroul Parlamentului European al României şi Spaţiul comunitar European,  aflate  în expoziţia  INFO –EURO, au diseminat informaţii despre drepturile copiilor şi le-au adaptat  situaţiilor şi cazurilor concrete, au fost îndrumaţi de bibliotecari şi au descoperit secrete, curiozităţi şi informaţii noi despre ţările membre şi despre activitatea  Uniunii Europene.  Timp de două ore  elevii au pătruns în istoria formării Europei, a Uniunii Europene şi au petrecut timpul  la bibliotecă in mod educativ şi relaxant asimilând informaţii utile şi au decis ca din materialele primite să organizeze un punct INFO-EUROPA în  Şcoala Gologanu. Acţiunea s-a încheiat cu un tur al bibliotecii, copiii uzând  de unul din drepturile fundamentale ale copilului –  dreptul la educaţie şi informare.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO-VIDEO Standurile liceelor din Vrancea, asaltate de elevii de clasa a  VIII-a la „Târgul Ofertelor Şcolare”

În cadrul acestuia, toate unităţile de învăţământ liceal au venit cu standuri şi au încercat să le arate elevilor ce-i aşteaptă din toamnă. Sute de elevi de clasa a opta, însoţiţi de părinţi sau cadre didactice, au venit de dimineaţă la Târgul Ofertelor Şcolare, deschis în Grădina Publică din Piaţa Unirii. Pentru elevii care nu şi-au conturat încă o idee cu privire la liceul pe care îl vor urma, manifestarea de astăzi s-a constituit într-o ocazie prielnică de a afla direct de la sursă ceea ce pot oferi în materie educaţională unităţile liceale din judeţ. Fiecare dintre liceele din Vrancea au încercat prin pliante şi informaţii să-şi atragă de partea lor elevii încă nehotărâţi, unele dintre unităţi având pregătite şi demonstraţii practice despre ceea ce se învaţă la şcoală. În cadrul evenimentului au avut loc şi demonstraţii ale majoretelor de la Colegiile Naţionale „Unirea” şi Al. I. Cuza” iar în prezenţa oficialităţilor judeţului a avut loc lansarea revistei elevilor vrânceni, „Ethosul şcolar”. Târgul Ofertelor Şcolare de anul acesta s-a desfăşurat sub deviza „Şcoala vrânceană-şcoală europeană”.

Sursa: Adevarul.ro

Studiu UNICEF: Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente

Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile, iar 60% dintre directori consideră, de asemenea, insuficient nivelul veniturilor asigurat prin formula de finanţare pe bază de cost standard pentru preşcolar sau elev, potrivit unui studiu. Conform studiului „Finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluare curentă din perspectiva echităţii”, realizat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 47% dintre şcolile investigate au indicat faptul că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile, iar 60% dintre directorii chestionaţi consideră că nivelul general actual al veniturilor asigurat prin formula de finanţare pe baza de cost standard per preşcolar sau elev este insuficient. Iniţiatorii cercetării arată că, pe categorii principale de buget, dificultăţile şcolilor ţin de aproape toate categoriile principale de cheltuieli, respectiv de personal, cele cu formarea continuă a cadrelor didactice din şcoală, cele pentru bunuri şi servicii, dar şi cele pentru programe naţionale pentru categorii specifice de elevi sau consumabile şi materialele didactice de bază. Acelaşi studiu relevă că şcolile care au dimensiuni reduse (sub 300 de elevi) şi care funcţionează în comunităţi dezavantajate socio-economic au, în prezent, situaţia cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte finanţarea. „Aceste şcoli trebuie să îşi îmbunătăţească situaţia curentă (în ceea ce priveşte prevenirea abandonului şi absenteismului, rezultatele şcolare, dezvoltarea profesională a profesorilor etc.), cu toate acestea dispun în prezent de un buget foarte redus în comparaţie cu nevoile. Cel mai ridicat grad de risc privind sub-finanţarea îl au şcolile care în ultimii ani şi-au pierdut statutul de şcoală independentă, având un efectiv total de elevi sub cel minim necesar pentru a îşi păstra personalitatea juridică”, spun realizatorii studiului. Urmare a rezultatelor cercetării, iniţiatorii recomandă „revizuirea formulei actuale şi includerea în mecanismul de finanţare a unor noi coeficienţi de corecţie, care să asigure resurse adecvate şcolilor cu un număr ridicat de elevi în risc de excluziune”. O altă recomandare are în vedere faptul că finanţarea de bază trebuie să ţină cont şi de factori specifici elevilor şi şcolii, dar şi de adaptări sau dezvoltări curriculare. „Finanţarea poate să fie realizată sub forma unor programe multi-anuale care să permită corelarea resurselor suplimentare alocate cu o serie de indicatori de performanţă”, mai spun inţiatorii studiului. O altă recomandare vizează promovarea unui mecanism de finanţare care stimulează calitatea şi care „premiază” în mod direct acele şcoli care dovedesc în mod măsurabil că înregistrează un progres în educaţia elevilor cu oportunităţi reduse, în risc major de abandon. Cercetarea a fost realizată în perioada cuprinsă în perioada mai – octombrie 2013, în 77 de şcoli din toate zonele geografice ale ţării (31 de judeţe), în care învaţă peste 30.000 de copii care au făcut parte din campania UNICEF „Hai la şcoală!”.

Sursa: Adevarul.ro

Puţine locuri, anul acesta, la examenul de titularizare de la Buzău

A început cursa pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar însă oferta pentru dascălii din Buzău este săracă. Potrivit datelor publicate pe site-ul ministerului Educaţiei, la Buzău vor fi scoase la concurs 63 de catedre titularizabile. Candidaţii sunt aşteptaţi să depună dosarele până la data de 19 mai, la unul dintre  cele două centre care vor găzdui examenul de titularizare, Colegiul Agricol „Dr. C. Angelescu” şi Liceul Teoretic „Al. Marghiloman”.   Cele mai multe catedre titularizabile sunt pentru profesorii cu specializare vocaţională, profil artistic. Este vorba despre posturi la Liceul de Artă „Margareta Sterian”, începând cu cele la arhitectură, arta actorului, canto, artă plastic, cele mai numeroase fiind pentru catedrele de muzică instrumentală, zece posture.   Tot la capitolul cele mai multe posturi la examenul din acest an se regăsesc catedrele de învăţător (14), engleză (8), matematică (6), educaţie fizică (4) şi limba română (3). La polul opus, se regăsesc catedrele de religie (1), biologie (1), franceză (1). Organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale şi a inspecţiilor speciale la clasă va avea loc pe data 26 mai, iar pe 26 mai şi 27 iunie se va desfăşura proba scrisă. Primele rezultate vor fi afişate pe 21 iulie.

Sursa: Adevarul.ro

Arădenii sunt invitaţi să contribuie la educaţia copiilor nevoiaşi

Hypermachetul Cora a ajuns la cea dea treia ediţie a campaniei „Luna Cora, dăruieşte dorinţe împlinite”. Astfel, din mai până în iulie, la casele de marcat puteţi dona orice sumă de bani doriţi, direct pe bonul fiscal, ca şi cum ar fi încă un articol pe lista voastră de cumpărături. La sfârşitul lunii iulie, Cora va dona toată suma adunată din donaţiile clienţilor, plus 12 mii de lei din partea companiei, campaniei „Redă-i şansa de a merge la şcoală”, un proiect al Asociaţiei Cetatea Voluntarilor în sprijinul copiilor sărmani care din cauza lipsurilor materiale riscă să renunţe la educaţie. Cu banii colectaţi se vor cumpăra rechizite, manuale şi alte materiale necesare pentru şcoală dar care constituie o cheltuială foarte mare pentru familiile cu venit mic sau mulţi copii. „În acest an contribuţia Cora, împreună cu sumele donate de către clienţi, cărora le mulţumesc pentru implicarea şi susţinerea din anii trecuţi, se vor îndrepta către Cetatea Voluntarilor şi mai departe către cei 100 de copii care au nevoie de sprijin pentru educaţie. Aceste suflete nevoiase au nevoie de speranţă, de dăruire, de educaţie. În cardul acestei campanii fiecare dintre noi poate dărui speranţa şi educaţie. Vă invit pe această cale să fiţi încă o dată alături de noi şi de copii pe care dorim să-i sprijinim, să dăruim împreună dorinţe implite!” a declarat Ionela Bercu, directorul Cora Arad.

Sursa: Adevarul.ro

FOTO Elena Udrea:  „Guvernul Ponta nu are o strategie pentru tineri”

Deputata PMP Elena Udrea a fost prezentă sâmbătă la Arad la o dezbatere a Fundaţiei Mişcarea Populară. Ea a participat şi la târgul Internaţional de educaţie şi locuri de muncă – EDU2JOB. Înainte de eveniment, fostul ministru a explicat că actualul executiv nu are o strategie clară în ceea ce priveşte generaţia tânără. „Nu există o strategie a Guvernului, a premierului Victor Ponta în ceea ce priveşte tinerii şi crearea de noi locuri de muncă. Suntem aici pentru a vedea care sunt oportunităţile pentru tineri de a-şi găsi un job şi sperăm ca pe viitor tineri să fie sprijiniţi să îşi găsească un loc de muncă sau să înceapă o afacere pe cont propriu”, a declarat Elena Udrea. Acesta a mai afirmat că dezbaterea Fundaţiei Mişcarea Populară are ca scop găsirea unor soluţii pentru combaterea şomajului, iar aceste soluţii urmează a fi transmise actualului guvern. „Dezbaterea organizată de Fundaţia Mişcarea Populară la Arad şi la care participăm şi noi, membrii PMP are ca scop găsirea unor soluţii pentru a combate şomajul. Aceste soluţii le vom transmite Guvernului, premierului Victor Ponta care umblă prin ţară fără a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă oamenii”, a mai completat Elena Udrea. Deputatul PMP a i-a cerut în mod public lui Victor Ponta să explice concret ce face cu cei peste 100 de milioane de euro, bani europeni alocaţi pentru locurile de muncă dedicate tinerilor şi să explice clar care sunt măsurile pe care le ia pentru ca toate fondurile europene să fie atrase şi utilizate în mod eficient.

Sursa: Adevarul.ro

Terapie revoluţionară pentru copiii cu autism, brevetată la OSIM

Paul Cojocaru, un antrenor de arte marţiale care lucrează voluntar, de şase ani, cu copiii autişti, şi-a patentat programul fizic prin care micuţii pot fi recuperaţi. Tratamentul, bazat pe exerciţii fizice, cu efecte importante asupra psihicului, poate fi „exportat“ de acum părinţilor, dar şi altor voluntari din toată ţara, care vor să-i ajute pe micuţii cu autism. O terapie creată la Constanţa, de un antrenor de arte marţiale care lucrează voluntar, poate revoluţiona recuperarea copiilor cu autism. Bazată pe trei concepte – Conştientizare, Concentrare, Coordonare, Terapia 3C aplică antrenamentul fizic pentru a repara deficienţele psihice şi motorii. Rezultatele muncii au fost atât de încurajatoare, încât antrenorul Paul Cojocaru a cerut patentarea terapiei la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). După 11 luni şi 4.200 lei daţi pe acte, Terapia 3C – Conştientizare Concentrare Coordonare a devenit zilele acestea marcă înregistrată. „Este prima terapie psihomotorie pentru persoane cu autism, inventată de un român şi înregistrată ca atare, la nivel mondial. Terapia 3C ajută copiii să devină conştienţi de propria corporalitate şi autonomi din punct de vedere psihomotor“, arată Cojocaru. Nu erau surzi, erau autişti Totul a început acum 6 ani, când Paul Cojocaru preda arte marţiale vietnameze, Qwan Ki Do, în grădiniţe din Constanţa. Aşa a observat că unii copii nu reacţionau deloc la niciun fel de stimuli, nu comunicau şi nu interacţionau cu nimeni. „Întâi am crezut că au probleme cu auzul. Apoi am aflat că suferă de autism. Am zis să încerc să îi ajut“, îşi aminteşte Paul. Procedurile fizice au dat roade, iar progresele au fost surprinzătoare. Autismul era considerat pe atunci o boală fără ieşire. Ce se petrece, de fapt, în acest program este explicat în termeni comparativi. „Eu am vrut să ajut trei copii, acum 6 ani. Şi uite ce a ieşit! Practic reintroducem un nou «soft» şi recreem automatismele de bază. Pe această structură construim un comportament autonom. Am lucrat cu peste 150 de copii în acest timp. Alte câteva sute lucrează în ţară, în centre de recuperare sau în familii. Se lucrează şi peste hotare, dar doar în familii. Reacţiile sunt numai pozitive. Nu există nici măcar un copil care să nu fi făcut progrese importante în direcţia recuperării psihomotorii“, relatează Paul Cojocaru. Datorită antrenamentului fizic sunt reparate deficienţe psihice şi motrice ale micuţilor. Acum sunt în jur de 15 copii care vin la antrenamentele pe care antrenorul de arte marţiale şi echipa sa le oferă gratuit la Şcoala nr. 28 „Dan Barbilian“ din Constanţa. „Copiii pot fi recuperaţi şi integraţi. Recuperaţi, nu vindecaţi“, precizează creatorul terapiei 3C. Cel mai impresionant exemplu este cel al lui Andrei, un băieţel de 12 ani, care nu reuşea să-şi coordoneze membrele. După 6 luni, progresele au fost evidente. Într-una din zile, văzând că un alt copil nu avea persoana de sprijin şi nu reuşea să facă exerciţiile, Andrei a mers din proprie iniţiativă la el şi l-a ajutat să-şi mişte mâinile, pentru a-şi îndeplini sarcina din exerciţiu. „A fost un moment fantastic. Să te recuperezi în aşa fel încât să conştientizezi şi nevoia altuia… Este incredibil!“, povesteşte Paul. Cât toată averea lumii Despre programul de la Constanţa s-a dus vestea, astfel că au început să se primească solicitări din ţară. Dar cum voluntariatul nu poate plăti cheltuielile de deplasare, deocamdată şansa oferită de terapie o au doar copiii de la Constanţa. Însă de acum, odată brevetată terapia 3C, antrenorul poate face cursuri de formare pentru terapeuţi din orice colţ de ţară, în urma cărora să acorde drept de liberă practică. Pentru părinţii copiilor care suferă de autism, vestea este extraordinară. Pot învăţa ei înşişi terapia care le sporeşte copiilor autonomia. „Vreau să ajut copiii dacă pot, la ei mă gândesc. Nu o fac pentru bani. Am adunat în jur alţi oameni pasionaţi şi altruişti. Dacă de acum vom câştiga financiar din munca noastră, este ok. Dacă nu, nu ne vom opri. Încerc să-i ajut pe toţi atât cât pot. Fiecare experienţă ne încurajează. Chiar dacă e o muncă de-a dreptul colosală, îmbrăţişarea unui copil care nu-şi conştientiza membrele superioare face cât toată averea lumii“, mărturiseşte Paul. Autiştii pot fi recuperaţi. Optimiştii sunt incurabili Paul Cojocaru este născut la 16 mai 1972, la Iaşi. A venit la Constanţa în 2001 pentru un program de promovare Qwan Ki Do. S-a căsătorit, are doi copii şi este absolvent de Educaţie Fizică şi Sport la Universitatea Ovidius. Deţine centură neagră 2 dang. A fondat cluburile de arte marţiale Guom Constanţa şi Sport Autism România. În 2012 a primit titlul de mentor al comunităţii la Festivalul Anka Foundation de la Vancouver-Canada. Ediţia 2014 se ţine în octombrie la Edinburgh-Scoţia, iar Paul şi cei doi psihologi din echipa sa, Alina Trofin şi Lucian Ciopec (campion european la arte marţiale), au fost invitaţi să ţină un worshop despre Terapia 3C. Mai mult, proiectul românesc va fi prezentat în Irlanda unor comisii care vor decide implementarea sa, ca metodă de recuperare a persoanelor cu dizabilităţi. Paul îşi păstrează optimismul care l-a adus aici. „Sper că vom strânge fondurile pentru worshop-ul din Scoţia, este nevoie ca munca mea să ajungă la cât mai mulţi copii. Eu mă bucur că am reuşit să schimbăm mentalităţi şi să arătăm o cale cu rezultate pe termen lung. Fără recuperare psihomotorie nu putem vorbi de recuperare eficientă la persoanele cu autism. Terapia 3C este creată special pentru ele“, spune antrenorul. Paul Cojocaru şi echipa sa de specialişti pot fi contactaţi pe pagina de Facebook SportAutism Romania.

Sursa: Adevarul.ro

Prea puțini bani pentru școli

Jumătate dintre școli susțin că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile, iar 60% dintre directori consideră, de asemenea, insuficient nivelul veniturilor asigurat prin formula de finanțare pe bază de cost standard pentru preșcolar sau elev, potrivit unui studiu. Conform studiului „Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluare curentă din perspectiva echității”, realizat de UNICEF și Institutul de Științe ale Educației, 47% dintre școlile investigate au indicat faptul că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile, iar 60% dintre directorii chestionați consideră că nivelul general actual al veniturilor asigurat prin formula de finanțare pe baza de cost standard per preșcolar sau elev este insuficient. Inițiatorii cercetării arată că, pe categorii principale de buget, dificultățile școlilor țin de aproape toate categoriile principale de cheltuieli, respectiv de personal, cele cu formarea continuă a cadrelor didactice din școală, cele pentru bunuri și servicii, dar și cele pentru programe naționale pentru categorii specifice de elevi sau consumabile și materialele didactice de bază. Același studiu relevă că școlile care au dimensiuni reduse (sub 300 de elevi) și care funcționează în comunități dezavantajate socio-economic au, în prezent, situația cea mai vulnerabilă în ceea ce privește finanțarea. „Aceste școli trebuie să își îmbunătățească situația curentă (în ceea ce privește prevenirea abandonului și absenteismului, rezultatele școlare, dezvoltarea profesională a profesorilor etc.), cu toate acestea dispun în prezent de un buget foarte redus în comparație cu nevoile. Cel mai ridicat grad de risc privind sub-finanțarea îl au școlile care în ultimii ani și-au pierdut statutul de școală independentă, având un efectiv total de elevi sub cel minim necesar pentru a își păstra personalitatea juridică”, spun realizatorii studiului. Urmare a rezultatelor cercetării, inițiatorii recomandă „revizuirea formulei actuale și includerea în mecanismul de finanțare a unor noi coeficienți de corecție, care să asigure resurse adecvate școlilor cu un număr ridicat de elevi în risc de excluziune”. O altă recomandare are în vedere faptul că finanțarea de bază trebuie să țină cont și de factori specifici elevilor și școlii, dar și de adaptări sau dezvoltări curriculare. „Finanțarea poate să fie realizată sub forma unor programe multi-anuale care să permită corelarea resurselor suplimentare alocate cu o serie de indicatori de performanță”, mai spun ințiatorii studiului. O altă recomandare vizează promovarea unui mecanism de finanțare care stimulează calitatea și care „premiază” în mod direct acele școli care dovedesc în mod măsurabil că înregistrează un progres în educația elevilor cu oportunități reduse, în risc major de abandon. Cercetarea a fost realizată în perioada cuprinsă în perioada mai – octombrie 2013, în 77 de școli din toate zonele geografice ale țării (31 de județe), în care învață peste 30.000 de copii care au făcut parte din campania UNICEF „Hai la școală!”.

Sursa: Curentul.ro

Remus Pricopie vrea susținerea examenului de Bacalaureat online

Deși în România sunt școli care nu au nici măcar condițiile decente de funcționare și elevi care nu își permit minimul de rechizite, autoritățile consideră că a sosit momentul ”traferării” sistemului educațional în mediul online. Ministrul Educației, Remus Pricopie, vrea să implementeze susținerea examenelor naționale online. Ministrul Remus Pricopie spune că primele examene digitale ar urma să fie date peste 10 ani. Acesta este termenul în care autorităţile speră să informatizeze toate şcolile. Remus Pricopie admite că evaluările naţionale sau examenul de Bacalaureat nu pot fi susţinute, deocamdată, pe calculator. Odată cu digitalizarea claselor, însă, ministrul Educaţiei este sigur că elevii vor ajunge să susţină testele pe computer, fără a mai folosi hârtie și pix, așa cum se întâmplă în prezent. Pentru început au fost inaugurate alte trei clase digitale. Toţi elevii au acces gratuit în şcoli la aplicaţii Google, cu care pot învăţa mai uşor Geografie, Matematică sau chiar Limba Română. În acest moment, însă, în România, doar 11.000 de şcoli şi licee au acces la internet. Iar mulţi elevi nu-şi fac temele nici măcar pe hârtie, cu atât mai puţin pe calculator, unde tentația de a juca un joc sau a viziona un film le distrage atenția de la învățătură. Interesul scăzut pentru învăţătură s-a reflectat în toate rezultatele importante din ultimii ani. De exemplu, vara trecută mai bine de 44 la sută dintre elevi nu au promovat examenul de Bacalaureat.

Sursa: Curentul.ro

Matematica – intre libertate si risc

INTERVIU Louis Funar, matematician roman de exceptie: Ce este cu adevarat interesant in matematica este total absent din materia predata in scoala Pentru a face matematica astazi este nevoie de gust pentru risc. O spune un matematician roman recunoscut, medaliat de trei ori la Olimpiadele Internationale de Matematica, astazi cercetator in Franta la Institutul Fourier. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Louis Funar a vorbit despre cum a trecut de la gimnastica la matematica de performanta, a raspuns la intrebarea „De ce sa invat eu matematica?” si i-a avertizat pe parinti sa fie „circumspecti in fata succesului facil”. • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov • HotNews.ro va prezenta in sectiunea “Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959” o serie de articole si reportaje cu matematicienii medaliati la Olimpiada Internationala de Matematica, de la prima editie si pana in prezent Louis Funar a obtinut medalie de bronz in 1983 la Olimpiada Internationala de Matematica, medalie de aur la editia din 1984 si medalie de argint in 1985, la acelasi concurs international de matematica. Dupa terminarea liceului la Craiova, Louis Funar si-a realizat studiile universitare in matematica la Universitatea din Bucuresti, in 1994 a obtinut titlul de doctor la Université de Paris-Sud, iar de 20 de ani este cercetator la Institute Fourier, Grenoble, in Franta. Vezi aici CV-ul integral al lui Louis Funar

Rep: Cum a inceput pasiunea pentru matematica: a fost o constrangere sau o placere inca de la inceput? Louis Funar: De mic am fost curios si mi-a placut sa dezleg enigme. Este o senzatie unica de implinire atunci cind gasesti ideea ce-ti permite sa rezolvi o problema interesanta, indiferent de natura problemei in sine. Evident senzatii asemanatoare pot fi incercate si facind sport, ascultind muzica, etc insa descifrarea unor mistere este probabil una din primele surse de fascinatie pentru copii. Rep: Care sunt primele dumneavoastra amintiri despre matematica? Louis Funar: Primele mele carti despre frumusetea matematicii au fost cele scrise de Florica T. Campan. Pe vremea cind eram in gimnaziu, nu mult dupa ce incepusem sa inteleg cite ceva din fundamentele geometriei plane – intr-o buna zi pe neasteptate, dupa ceva staruinta cu tringhiuri – mi-a cazut in mina o carte a dumneaei despre geometria neeuclidiana care a fost o adevarata revelatie.

Rep: Cum ati reusit sa faceti fata emotiilor olimpiadei? Ce ii pot face emotiile unui performer in matematica? Louis Funar: Primele concursuri de matematica nationale la care am participat erau spre finalul perioadei in care mergeam la competitii de gimnastica. Este o mare diferenta intre o proba de gimnastica, unde concurentul are mai putin de un minut pentru a arata la ce anume a lucrat citiva ani, si un concurs de matematica unde timpul se masoara in ore. Stressul este un factor omniprezent in concursurile sportive, insa cu timpul inveti sa il domini. Desi am fost timid in viata de toate zilele, nu cred ca am avut vreodata multe emotii la un concurs de matematica. Am simtit o oarecare presiune in ultimii ani de liceu, pentru a confirma rezultatele precedente – lucru care nu a ajutat in vreun fel – dar cam asta a fost tot. Personal nu am avut in prim plan ideea de competitie in sensul unui duel cu colegii mei, cu care aveam relatii foarte bune de altfel, ci mai degraba a unui duel cu cei care propuneau probleme pentru rezolvare. Unul din concursurile preferate era “Gheorghe Titeica”, de nivel regional in anii respectivi, unde existau si probe pe echipe (mixte, adica pentru doua clase, de ex. a 9-a si a 10-a) si unde problemele erau adesea inspirate din matematica primilor ani de facultate. Importanta concursului era mult mai mica decit cea a olimpiadelor nationale sau internationale, dar pentru mine a fost una dintre cele mai placute si formatoare experiente; am descoperit astfel avantajele colaborarii, cit si placerea de a rezolva problemele colectiv. De altfel am cautat ca participarea la concursurile si taberele de matematica sa fie subordonata bucuriei de a face matematica si a petrece zile placute intr-un cadru agreabil, iar nu ideii de competitie si ierarhizare. Cred astfel ca matematica nu poate si nu trebuie sa fie considerata un sport. Rep: Care este relatia dumneavoastra cu matematica – este dragoste pura sau sunt si momente de furie? Louis Funar: O mare parte din timpul meu citesc matematica sau ma gindesc la asta, adesea sub forma unui monolog tacut (sper). Nu stiu daca este o pasiune sau mai degraba un fel de a trai. Momente de nemultumire pot aparea, insa cauza nu poate fi decit in noi insine. Rep: De ce credeti ca majoritatea copiilor antipatizeaza matematica? Louis Funar: Sunt multe si varii motive. Este nevoie de a avea baze solide pentru a putea avansa, ca si in sport, muzica, scris etc. Insa constructia acestor fundamente necesita munca si perseverenta de la o virsta frageda si asta ar putea descuraja pe multi, de la inceputuri. Pe de alta parte ce este cu adevarat interesant apare relativ tirziu in matematica si este total absent din materia predata in scoala… Rep: Care este, in opinia dvs, frumusetea matematicii? Louis Funar: A te simti matematician este o stare de gratie care dureaza foarte putin. Restul este munca si ore intregi de gindit, cautari bibliografice, eforturi de a intelege ce au facut generatii intregi de matematicieni, sute si mii de incercari, de pagini umplute din care multe din ele vor fi aruncate la gunoi, si toate acestea pentru a extrage o idee noua, o metoda, ceva ce nu a fost observat pina acum. Bucuria unei realizari este de scurta durata pentru ca fiecare pas pe care-l facem este de fapt doar un mic pas pe calea cunoasterii. Rep: Ati trecut printr-o perioada in care ati respins matematica? Louis Funar: Daca o parte importanta a timpului meu este consacrata matematicii, asta nu inseamna ca nu fac si altceva. Am avut si alte centre de interes, si singura restrictie este timpul limitat. In felul acesta nu am avut impresia ca trebuie sa fac matematica de nevoie, si deci nici un motiv pentru a o respinge. Rep: Ce v-a motivat in evolutia dvs? Louis Funar: Am realizat ca astfel voi avea posibilitatea de a trai o aventura (intelectuala) pasionanta si de a-mi cistiga o oarecare libertate. Rep: Cum vedeati matematica in momentul in care ati fost dvs la olimpiada si ce s-a schimbat fundamental in modalitatea in care abordati astazi aceasta disciplina? Louis Funar: Desi pasionanta, intuitiva si amuzanta matematica intilnita prin prisma concursurilor scolare este doar o mica parte din matematica. In primul rind problemele date trebuiesc rezolvate intr-un timp dat, iar rezolvitorii sunt in competitie unii cu altii. Acestea pot fi probleme neconventionale ce necesita o cunoastere profunda a materiei, imaginatie si o foarte buna pregatire, insa au avantajul ca stim dinainte ca au o solutie. Problemele din matematica reala au avut de asteptat ani daca nu zeci sau chiar sute de ani pentru a fi rezolvate. Astazi un matematician poate petrece luni sau ani de zile dedicindu-si timpul unei probleme particulare si asumindu-si riscul unui esec, angajindu-se astfel intr-o aventura intelectuala punctuata de suspens si frustrare, nestiind sigur daca ceea ce incearca sa demonstreze este adevarat sau fals. In ceea ce ma priveste, am avut sansa de a intilni la timp pe Valentin Boju (profesor la Universitatea din Craiova) care mi-a calauzit primii pasi pe calea cunoasterii si a matematicii. Amintirea acelor zile ramine emotionanta. Cartile pe care le-am intilnit atunci sunt aceleasi cu cele ce le sugerez astazi, treizeci de ani mai tirziu, elevilor si studentilor dornici sa descopere matematica, si pe care le mai frunzaresc uneori cu aceeasi placere. Rep: Cat timp reusiti sa fiti 100% concentrat pe o problema de matematica? La ce va fuge gandul, daca se intampla asa ceva? Louis Funar: Problemele serioase necesita luni sau ani de zile de munca, uneori la nivelul subconstientului. Pasii importanti (asa numitele idei) insa se decid in mod aleatoriu desi, in general dupa indelungata reflectie, intr-o zi in care un desen mai amplu se contureaza. Rep: Ati avut caderi in evolutia dvs. de matematician? Louis Funar: Fiecare dintre noi are un destin caruia nu-i poate scapa. Merg asadar impacat cu mine insumi pe acest drum pe care l-am ales acum multi ani, facut din ocolisuri, incertitudini si necunoscute, constient de propriile limite. Una din trasaturile specifice cercetarii in matematica pura este dimensiunea sa transcendenta. In fata unei probleme serioase suntem lipsiti de certitudini, la fel de neajutorati – sau cu sanse egale – atit cei cu experienta, cit si cei tineri. Nu poti niciodata cunoaste dinainte rezultatul acestei confruntari.  Pentru a face matematica astazi este nevoie de a avea un gust pentru risc, ordine si rigoare si foarte multa ingeniozitate, imaginatie, dar si un pic de noroc. Matematica este descrierea ultima si ideala a Universului si prin urmare nu este asa cum ne-am dori noi sa fie, ci de multe ori surprinzatoare si greu de descifrat. Micile noastre realizari sunt insa prilej de mare bucurie interioara, precum are alpinistul in momentul in care a urcat un virf. Exista si un dram de competitie si dorinta de recunoastere, insa nu exista o relatie universala intre valoare si notorietate. Contemplarea perfectiunii acestui edificiu imens cu numele generic de matematica nu poate incita pe cercetator decit la modestie. Generatii de minti luminate au lucrat la constructia sa si este deopotriva pasionant si valorizant sa poti aduce astazi chiar si o minima contributie. Rep: Ati avut vreodata sentimentul ca ar trebui sa faceti altceva? Louis Funar: Nu, dar si pentru ca nu a fost nevoie sa fac cu totul altceva. Am renuntat la o cariera sportiva pentru a face matematica si nu am regrete. Realizez ca am venit pe lume intr-un moment propice, si mi s-a dat sansa sa pot realiza in viata de toate zilele ceea ce imi doream de mic. Mi s-a ingaduit dintotdeauna o libertate extraordinara, care imi permite alegerea subiectelor cautarilor mele, in interiorul matematicii evident, dar as putea la fel de bine sa ma interesez la probleme de fizica sau biologie. Rep: Maximum, cat v-ati chinuit sa rezolvati o problema? Ati avut vreo problema pe care sa nu reusiti sa o rezolvati? Louis Funar: Majoritatea problemelor importante nu pot fi rezolvate decit atunci cind sunt suficient de “coapte” pentru a cadea. Teoriile si metodele existente trebuiesc sa fie suficient de evoluate astfel incit comunitatea stiintifica sa fie “aproape” de solutie. Unul sau mai multi dintre cei care au reflectat deja serios la problema in cauza si au sansa de a se gasi la locul potrivit la momentul oportun, pot sa treaca si ultima etapa, punind ultima caramida la constructia rezolvarii. Persoane deosebite si cu un caracter particular ar putea uneori trece de unele singure mai multe etape ale acestui proces global, insa acestea sunt extrem de rare. Astfel probleme importante au necesitat zeci sau sute de ani pentru a fi solutionate. In raport cu prima jumatate a secolului trecut matematica de astazi s-a diversificat enorm si poate una din abilitatile cerute acum este tocmai gasirea acelor probleme care pe de o parte se pot rezolva in viitorul apropiat si pe de alta parte i-ar putea jalona si influenta dezvoltarea, punind fundatii solide noilor constructii. Exista un numar de probleme care ma pasioneaza, cel putin de pe vremea studentiei, care au ramas complet deschise cu toate eforturile a generatii de matematicieni. Nu pot spune nici ca ma gindesc in continuu la vreuna din ele, dar sunt niste leitmotivuri ale preocuparilor mele matematice, desi poate nu vor fi rezolvate nici de catre mine, nici de catre altcineva intr-un timp rezonabil.

Rep: Care ar fi sfatul dumneavoastra pentru un copil caruia ii este teama ca pasiunea pentru matematica sa nu il transforme intr-un outsider, in timp ce toti ceilalti colegi se distreaza? Louis Funar: Sa se distreze cit vrea si cum vrea. Daca este nascut pentru ceva anume, acel ceva va fi mai puternic decit alte tentatii, si asta o va sti el insusi la momentul potrivit. Retrospectiv, nu cred ca am lasat multe drumuri sa treaca pe linga mine neexplorate.   Rep: Cum arata cosmarul unui matematician? Louis Funar: Daca greselile reprezinta un vis urit, cele ireparabile sunt un adevarat cosmar, pentru ca rigoarea este o cerinta absoluta. Trebuie sa recunosc ca erorile, mai mici sau mai mari, din articolele matematice sunt mult mai dese decit am putea crede, desi matematica este prin definitie stiinta exacta, in care rezultatele ar trebui sa fie imuabile. Insa chiar daca o greseala scapa comunitatii un numar de ani, invariabil se va gasi cineva sa o puna pe tapet, sa colmateze bresele sau sa propuna alte abordari si sa o corecteze. Paradoxal, unele greseli pot deveni surse de noi directii, uneori mai interesante decit problemele initiale.

Rep: Privind in urma, vi s-au implinit planurile pe care le aveati in 1985, cand ati participat ultima oara la IMO sau vi se par puerile? Louis Funar: Am privilegiul de a putea trai facind in viata ce imi place, asa ca nu vad ce as putea cere mai mult…

Rep: Care sunt diferentele fundamentale in predarea matematicii intre Romania si statele cu performante constante la olimpiadele internationale de Matematica? Louis Funar: Romania a avut rezultate notabile la olimpiadele internationale de matematica (cel putin in anii ’80, pe care-i cunosc mai bine) datorita unui invatamint gimnazial si liceal foarte bun. Responsabile in mare masura au fost generatiile de dascali de foarte buna calitate. In alte tari exista o preocupare serioasa, mai ales in ultimii 20 de ani, in transmiterea patrimoniului stiintific si cultural prin asigurarea continuitatii generationale. In acest scop se sprijina initiativele de natura a atrage tinere talente pentru cariere in stiinta si tehnica. Exista astfel o coordonare mai strinsa intre invatamintul superior si cel liceal, ale carei roade incep sa se vada.

Rep: Care sunt secretele unei educatii reusite? Louis Funar: Copii sau tineri, cu totii au nevoie de motivatie si daruire, multa seriozitate si tenacitate pentru a se putea implini, dar toate acestea nu pot inlocui sprijinul si increderea celor apropiati. Parintilor nu are de ce sa le fie frica de eforturile ce trebuie depuse, de dificultatile inerente sau de esec, caci toate acestea fac parte din lungul drum catre realizare. Mai degraba ar trebui sa fie circumspecti in fata succesului facil si al talentului nemuncit pentru ca acestea nu dureaza prea mult si ar putea duce la deceptii ulterioare. As mentiona de asemenea ca alaturi de parinti se regasesc intotdeauna dascali de exceptie, al caror rol este central in formarea si dezvoltarea copiilor.

Rep: Care sunt sfaturile pe care le-ati da unui copil si pe care ati vrea sa le urmeze, ca sa devina un profesionist in orice domeniu si-ar alege? Louis Funar: Un ingredient fundamental in orice reusita este, in primul rind, increderea in sine care se cistiga acumulind experienta si perseverind. Cine alege acest drum este bine sa fie inarmat cu multa rabdare si un caracter solid pentru a reusi sa tina pasul, ca intr-o lunga ascensiune montana. Un punct esential este dorinta de a continua sa invete mereu si taria de a nu abandona. Rep: Ne puteti da un exemplu de intamplare pe care am putea-o incadra la rubrica de “Stiati ca…?” si care ar putea apropia copiii de matematica? Louis Funar: Nascut si crescut intr-un satuc din Canada, Robert Langlands a fost nevoit sa mearga la scoala, pentru ca nu avea suficiente aptitudini manuale ca sa lucreze in atelierul de timplarie al tatalui sau. A fost convins cu dificultate sa se inscrie la universitate, si asta fara sa aiba nici o idee despre ce studii ar putea urma. Dupa ce a dat un test general a fost sfatuit sa continue in actuariat sau ca matematician, mentionind ca in acest caz ar trebui sa faca un doctorat. Cum actuariatul nu i se parea o meserie prea stralucita a ales sa devina matematician, fiind prea timid sa intrebe ce inseamna asta si ce anume implica un doctorat. Astazi este fara indoiala unul dintre cei mai influenti matematicieni ai secolului XX. Rep: Ce i-ati raspunde unui elev care va intreaba: De ce sa invat eu matematica? Louis Funar: Argumentele standard se refera la utilitatea matematicii in cadrul progreselor tehnologice  actuale: pentru telefoanele mobile avem de nevoie de transformarea Fourier si ondelette, tranzactiile bancare necesita algoritmi de criptografie sofisticati samd. Astfel o parte de matematica este utila in cazul cind cineva are de gind sa urmeze o cariera legata de stiinta sau tehnologie. Eu as vrea sa adaug rolul formator al matematicii si al educatiei in general in formarea unui spirit critic si creativ.

Sursa: Hotnews.ro

„Meseriile Viitorului”- proiect sustinut de SIVECO Romania

5 job-uri in tehnologie care nu exista, dar pentru care copilul tau trebuie sa se pregateasca Pompier, doctor, politist, avocat, poate chiar pilot de avion sunt cateva dintre meseriile care provoaca entuziasmul copiilor in materie de meserii. Cel mai probabil insa, elevii de scoala primara de astazi vor ajunge sa ocupe posturi despre care nu stim nimic, pentru ca nici macar nu exista. Proiectul „Meseriile viitorului“ va prezinta 5 job-uri care vor face parte din actualitate pana in 2030. Piata locurilor de munca este acum unul dintre subiectele preferate ale futurologilor. Schimbarea de ritm cauzata de tehnologie seamana din multe puncte de vedere cu Revolutia Industriala de la mijlocul secolului al XVIII-lea. La fel ca atunci, o parte dintre ocupatiile cu care suntem obisnuiti astazi vor disparea cu totul. Altele, vor primi un update de atributii si cerinte pentru a putea ramane utile. Guvernul britanic si Fast Future, o companie care identifica trenduri de dezvoltare au rugat un grup de futurologi sa gaseasca si sa descrie principalele ocupatii in tehnologie ale viitorului. 1. Specialist in etica stiintelor noi (new science ethicist) – Discutiile despre clonare si modificarea genetica a organismelor au fost doar inceputul unor probleme etice importante despre viitorul medicinei si stiintei. Specialistul in etica stiintelor noi isi va folosi cunostintele complexe in filosofie, medicina si biostiinte pentru a hotari daca anumite experimente pot fi continuate fara repercusiuni la nivel moral sau chiar accidente grave. Un specialist in etica stiintelor noi va avea un cuvant important de spus in departamentele de cercetare ale companiilor farmaceutice, laboratoarele de genetica. 2. Profesor virtual / Manager de avatare – Scoala viitorului nu va mai avea o tabla de scris, creta sau…profesori in carne si oase. Cel mai probabil, orele de curs vor fi sustinute in mediul virtual cu ajutorul unor avataruri care vor inlocui cadrele didactice. Desigur, va fi nevoie de o persoana care sa supravegheze procesul de predare si sa se asigure ca totul functioneaza corect si ca elevii reali acumuleaza informatii noi. 3. Specialist in controlul climatului – Pe masura ce schimbarile climatice afecteaza din ce in ce mai mult planeta se simte nevoie unui expert care sa controleze sau chiar sa inverseze efectele lor. Ei vor trebui sa gaseasca solutii pentru cresterea temperaturili, inundatii precum si sa ofere consultanta in domeniul constructiilor, transportului sau obtinerii de energie. 4. Nanomedic – Imaginati-va un tratament care presupune roboti de dimensiuni microscopice care intra in organism pentru a preveni sau lupta impotriva unor boli grave precum cancerul. Nanomedicii vor fi acei specialisti care dezvolta si coordoneaza activitatea masinariilor microscopice pentru rezultate optime precum si a implanturilor.   5. Fermier vertical – Futurologii prevad ca urmatorul pas in dezvoltarea agriculturii este plantarea culturilor pe verticala in constructii speciale plasate, chiar in mijlocul zonelor urbane aglomerate. Masura ar aduce sursele de hrana mai aproape de oamenii care le consuma reducand astfel impactul asupra mediulu precum si spatiul ocupat de culturi. Fermele verticale vor presupune numeroase provocari legate de iluminare, irigare.

Sursa: Hotnews.ro

Târg inedit! Aglomerație de firme create și întreținute de elevi

90 de firme se întrec zilele acestea la un eveniment special dedicat liceenilor. Tinerii s-au implicat trup și suflet în firmele virtuale pe care le-au gândit. Elevi din toată țara își expun afacerile la Târgul Internațional al Firmelor de Exercițiu, care se desfășoară în mall Plaza din București între 7 și 9 mai. Firmele pe care le-au gândit și dezvoltat elevii de la liceele cu profil economic sunt doar de exercițiu. Practic, tinerii învață toți pașii care trebuie făcuți într-o afacere, de la depunerea actelor la negocierea contractelor, dar nu obțin venituri. Sursă de inspirație pentru antreprenori Printre ideile lor poți găsi firme de ceramică, design, panificație sau produse ecologice. Multe dintre afaceri sunt la cheie și pot deveni o sursă de inspirație pentru antreprenori. Pentru târg fiecare liceu economic din țară și-a pregătit un stand de prezentare. La intrare te întâmpină „Cocoșul de Hurez SRL”, unde elevele sunt îmbrăcate în port popular. Firma promovează produse tradiționale din ceramică, au liste de prețuri, facturi și chiar o strategie de promovare atent gândită.

Sursa: Evz.ro

Învăţământul preuniversitar, subfinanţat. Şcolile nu au bani pentru formarea cadrelor didactice

Aproape jumătatate dintre şcolile investigate în cadrul unui studiu UNICEF indică faptul că veniturile de care dispun sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile. 60% dintre directorii chestionaţi onsideră că nivelul general actual al veniturilor asigurat prin formula de finanţar pe bază de cost standard per şcolar/elev este insuficient. UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) au realizat  cercetarea „Finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe baza standardelor de cost: o evaluarea curentă din perspectiva echităţii cercetarea, desfăşurată în cadrul campaniei de prevenire a absenteismului şcolar şi creştere a participării şcolare „Hai la şcoală”, a urmărit să analizeze din perspectiva echităţii tranziţia la noul sistem de finanţare şi să identifice în ce măsură alocarea per- capita oferă un sprijin adecvat celor mai dezavantajate categorii de elevi. Pe categorii principale de buget, dificultăţile şcolilor ţin de aproape toate categoriile principale de cheltuieli: de personal, cu formarea continuă a cadrelor didactice din şcoală, bunuri şi servicii, curăţenie şi reparaţii, programe naţionale pentru categorii specifice de elevi  (rechizite, Euro 200, bani d eliceu etc), consumabile şi materiale didactice de bază. Şcolile care au sub 300 de elevi şi care funcţionează în comunităţi dezavantajate socio- economic au în prezent situţia cea mai vulnerabilă în ceea ce priveşte finanţarea. Aceste şcoli trebuie să îmbunătăţească situaţia curentă (în ceea ce priveşte abandonul şi absenteismul, rezultatele şcolare, dezvoltarea profesională a profesorilor, etc), cu toate acestea dispun în prezent de un buget foarte redus în comparaţie cu nevoile. Cel mai ridicat grad de risc privind sub-finanţarea îl au şcolile care în ultimii ani şi –au pierdut statutul de şcoală independentă, având un efectiv de elevi sub cel minim necesar pentru a-şi păstra personalitatea juridică.

Sursa: Puterea.ro

Elevii şi studenţii participă la Infomatrix 2014 cu proiecte destinate persoanelor cu dizabilităţi

Sute de proiecte realizate de elevi şi studenţi – de la asistenţi de bucătărie, asistenţi de şofat şi până la cititoare de cărţi electronice pentru nevăzători sau diverse dispozitive necesare persoanelor cu dizabilităţi – au intrat în finala mondială a concursului Infomatrix 2014. 555 de liceeni şi studenţi, organizaţi în echipe din 43 de ţări, au concurat vineri şi sâmbătă în campusul Internaţional School of Bucharest (Şoseaua Gara Căţelu nr. 1R), în cadrul finalei mondiale a Concursului Internaţional de Proiecte IT, Infomatrix 2014, organizat de LUMINA Instituţii de Învăţământ în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naționale. Concursul a avut patru categorii şi una extra: • „Artă Computerizată“ (Computer Art – 23 proiecte finaliste – categorie de concurs). • „Short Movie” (30 proiecte finaliste – categorie de concurs). • „Programare” (Programming – 40 proiecte finaliste – categorie de concurs). • „Programare computerizată” (Hardware Control – crearea unui software de control şi cooperare cu un dispozitiv electronic-mecanic – 32 proiecte finaliste – categorie de concurs). • „Robotică” (Robotics – categorie extra concurs – 130 de roboţi înscrişi). Anul acesta, la marea finală. INFOMATRIX, categoria cuprinde roboţi care se vor lupta în competiţii de mini-lego sumo sau vor participa la concursul „Line Follower” (roboţii trebuie să urmeze un anumit traseu, respectând liniile trasate pentru acesta). Cele mai bune proiecte finaliste la cele patru categorii de concurs, atât la secţiunea „studenţi” cât şi la secţiunea „elevi” vor fi premiate în cadrul unei ceremonii care va avea loc astăzi la Palatul Naţional al Copiilor, cu începere de la ora 11.00. GE Book Proiect Braille – Ebook Reader Hardware Control (cititor de e-book-uri pentru nevăzători) – Turcia Elevi: Ramazan Koc – 16 ani, Talha Yilmaz – 16 ani Un device prin care se pot stoca e-book-uri pentru a fi citite direct de pe el de către nevăzători. Device-ul este prevăzut cu două minipedale care, în momentul în care sunt apăsate, generează limbajul Braille astfel că un nevăzător poate citi cursiv un e book. Se pot descărca e-book-uri pe el prin USB şi prin Bluetooth. Are avantajul că poate fi conectat şi la telefonul mobil şi computer şi poţi citi cărţile şi prin tastatura Braille ataşată acestora. Phone Eye Programare – România Ionuţ Budişteanu – 20 ani şi Maria Stoica – 21 ani, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Matematică şi Informatică. Este o aplicaţie pentru mobilele cu sistem de operare Windows – un asistent cu care conversezi ca nevăzător şi căruia îi poţi cere să-ţi identifice pe stradă, în casă etc., clădiri, destinaţii, obiecte către care vrei să te îndrepţi sau de care nu vrei să te împiedici. De asemenea, citeşte pentru tine şi-ţi comunică verbal ceea ce identifică. Proteză pentru persoanele cu dizabilităţi – cu foto Ecuador… Hardware Control – proiect realizat de studenţii Veronica Barros şi Cristian Ramirez (Ecuador). Cu ajutorul unui senzor pus pe partea pieptului ce corespunde cu mâna sănătoasă, se pot transmite mişcările membrului sănătos către proteză. Astfel, încordarea muşchilor mâinii sănătoase şi a tuturor muşchilor de pe partea acelei mâini transmite semnale către proteză şi o face să se mişte. Smart Virtual Environment – cu foto studenti Mexic Hardware Control – proiect realizat de studenţii Edgar Alberto Morales, 22 ani şi Jorge Ramirez, 24 ani (Mexic). Tinerii au creat o mască inteligentă şi, prin comenzile date prin acea mască, pot controla alte dispozitive inteligente plasate în diverse locuri (în locuinţă, la birou, sau în alte spaţii unde este nevoie de maşinării). Aplicaţiile acestui sistem sunt: explorare, salvare, documentare, supraveghere, măsurare a suprafeţelor. „Kitchen Assistant” cu foto kitchen assistant (daca are loc) (România – categoria HARDWARE CONTROL) Realizat de elevii: Mădălina Tomescu (18 ani), Bogdan Lăzărescu (18 ani) – Clasa a XI la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” Orăştie, profesor: Popa Daniel. „Kitchen Assistant” este alcătuit dintr-un dispozitiv hardware şi o aplicaţie Android ce îţi permit să afli oricând ce se găseşte în bucătăria sau frigiderul tău. Cu o simplă apăsare de tastă pe telefonul mobil vei primi în cel mai scurt timp o listă cu produsele din frigider. „Kitchen Assistant” este un dispozitiv bazat pe Arduino (o placă de dezvoltare considerată ca un mic computer). Cu ajutorul senzorilor de presiune și a celor de prezență, Arduino preia datele din bucătăria ta și, folosind un Modul GSM, trimite datele pe telefonul tău mobil prin SMS. Pentru a face mai ușoară legătura dintre utilizator și bucătărie, există şi aplicația care poate fi instalată pe telefonul tău mobil – te ajută să interacționezi în cel mai scurt timp cu propria bucătărie.

Sursa; Puterea.ro

UNIVERSITAR

Traian Băsescu s-a interesat de comasarea universităţilor timişorene şi crearea unei universităţi regionale la Timişoara

Preşedintele Traian Băsescu s-a interesat de crearea unei universităţi regionale la Timişoara. Şeful statului s-a întâlnit, separat, duminică, la Timişoara, cu primarul Nicolae Robu (PNL) şi cu rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea. Şeful statului s-a interesat de comasarea tuturor universităţilor timişorene şi crearea unei universităţi regionale, la Timişoara, transmite Mediafax. Traian Băsescu a discutat despre aceasta cu primarul Nicolae Robu (PNL), duminică, în cadrul vizitei sale de la Timişoara. “Nu ştiu dacă sunteţi la curent, dar, când am fost rector la Universitatea Politehnică, s-a încercat cu Universitatea de Medicină formarea unui consorţiu universitar. S-a şi votat uniunea din partea Politehnicii, însă la Medicină nu s-a mai apucat votarea consorţiului. Între timp, eu am plecat pe alte drumuri şi nu s-a mai concretizat. Pe atunci eram şi senator şi domnul Daniel Funeriu era ministru al Educaţiei şi ştie foarte bine problema. Noi ne-am înţeles foarte bine în acel timp, chiar dacă eram pe poziţii adverse din punct de vedere politic. Dumnealui ştie foarte bine proiectul nostru“, a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu. După discuţia avută cu primarul Nicolae Robu, Băsescu s-a dus la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), unde s-a întâlnit cu rectorul Marilen Pirtea, dar şi cu mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie ai universităţii. Întâlnirea de la UVT s-a desfăşurat cu uşile închise, însă, la final, rectorul a declarat presei că preşedintele s-a interesat de posibilitatea creării unei universităţi regionale la Timişoara. Şeful statului a participat la o dezbatere la Timişoara, pe tema „Continuarea modernizării statului pe domeniile educaţie, sănătate şi administraţie publică”, la invitaţia Fundaţiei Mişcarea Populară.

Sursa: Adevarul.ro

Postlicealele sanitare, vârf de lance în învăţământul privat

Românii sunt din ce în ce mai dispuşi să plătească mii de euro pentru a-şi educa copiii în sistemul privat. Cele mai căutate sunt şcolile postliceale sanitare, care asigură un loc de muncă atât în spitalele din ţară, cât şi în cele din străinătate. Dotarea şcolilor, numărul mic de elevi într-o clasă, un Bacalaureat recunoscut internaţional, metodele de predare occidentale şi cursurile ţinute în limbi străine fac ca tot mai mulţi părinţi să-şi înscrie copiii la şcolile particulare din învăţământul preuniversitar, fie ele grădiniţe, şcoli gimnaziale sau postliceale. Aproape 96.000 de elevi studiază anul acesta în învăţământul preuniversitar privat din România, cei mai mulţi, aproape jumătate, fiind în învăţământul postliceal sanitar (aproape 50.000), urmat de grădiniţe (aproape 20.000). „Şcolile private au o reputaţie bună, iar părinţii urmăresc şi calitatea condiţiilor în care învaţă copiii lor. Nu este vorba neapărat că sunt profesori mai buni, ci că tot procesul de învăţare este  mai bun datorită condiţiilor. De asemenea, mai este un factor: nevoia de segregare, adică părinţii vor ca ai lor copii să fie alături de alţi elevi din acelaşi mediu social, mai avut. Nu este ceva anormal, întotdeauna oamenii au format grupuri în funcţie de afinităţi“, a explicat sociologul Mircea Kivu. Succesul învăţământului postliceal sanitar Cel mai mare boom s-a înregistrat în ultimii ani în sectorul poslicealelor sanitare. Aproape 50.000 de tineri sunt înscrişi în învăţământul postliceal sanitar, de departe cel mai de succes în mediul privat, dintre toate formele de învăţământ, crescând cu aproape 20.000 de elevi în ultimii patru ani. Succesul acestor unităţi şcolare stă mai ales în diploma recunoscută în UE, care le poate aduce tinerilor joburi bine plătite peste hotare. La fel ca doctorii care iau drumul străinătăţii după ce termină Medicina, şi cei care urmează cursurile de la posticealele sanitare aleg să plece din ţară. „Creşterea interesului pentru învăţământul postliceal poate avea legătură cu cererea crescută de personal din domeniul sanitar şi cu slujbele bine plătite mai ales în spitale sau clinici din afara ţării. În România sunt organizate chiar târguri de joburi dedicate sistemului sanitar la care sunt prezentate ofertele angajatorilor din străinatate”, a explicat expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu. Mulţi se reorientează profesional Directorul ARACIP, Şerban Iosifescu, vorbeşte însă despre un nou fenomen: tinerii caută să se reorienteze spre calificări bănoase. De altfel, directoarea Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Bucureşti, Florinela Ionescu, susţine că în multe cazuri este vorba de reconversie profesională, inclusiv a celor cu studii superioare. „Sunt tineri care urmează cursurile noastre deşi au terminat o facultate, unii pe acelaşi domeniu, dar alţii vin din alte domenii. Într-adevăr, în ultimii ani a crescut interesul pentru postliceala sanitară fiindcă oferă o calificare sigură şi sunt elevi care vor să plece în străinătate cu această calificare, unde sunt bine plătiţi”, a explicat directoarea. Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că ar mai fi posibilă cauză a succesului şcolilor postliceale: rata mică de promovare la Bac. Practic, elevii care nu au luat Bac-ul, au ales să urmeze cursurile unei şcoli postliceale care oferă o calificare mai clară şi un job asigurat. „E clar că lumea a devenit mai practică, tinerii sunt interesaţi de dezvoltarea lor personală şi vor să îşi găsească un job sigur în străinătate, unde trebuie să ştie meserile foarte bine”, a spus Staş. Şi academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, apreciază că învăţământul postliceal sanitar este căutat pentru că asigură o meserie sigură şi în ţară, şi în afara ei. „În primul rând, este cunoscut faptul că în Sănătate este o nevoie acută de asistenţi medicali. Mulţi dintre cei care se înscriu la şcolile postliceale sanitare îşi doresc să profeseze în străinătate. Pe de altă parte, la facultatea de profil se ajunge mai greu. Spre exemplu, la noi sunt examene grele, iar concursul de admitere este unul dificil. Cu toate acestea, există un soi de concurenţă între facultăţile de medicină şi postlicealele sanitare, în materie de asistenţi medicali”, a explicat academicianul. În ceea ce priveşte sistemul de pregătire, medicul arată că la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală este o curriculă ultraspecializată, predată de profesori foarte bine pregătiţi. „Nu cred că în aceste şcoli postliceale se face o pregătire mai bună decât cea de la stat, cu toate că şi acolo perioada de formare durează tot trei ani. Este probabil mai relaxat decât la facultate. Aceasta ar fi o altă explicaţie pentru care şi părinţii preferă să-i susţină financiar pe tineri în aceste şcoli private”, a completat academicianul. Elevii foarte buni care se mută de la şcolile de stat la cele private primesc burse Cât priveşte celelalte forme de învăţământ din preuniversitar, în prezent, în şcolile primare particulare sunt înscrişi peste 9.500 de elevi, la gimnaziu peste 4.500, iar la liceu, peste 12.300 de elevi. De altfel, reprezentanţii şcolilor private din Bucureşti spun că nu au înregistrat o scădere a numărului de elevi în anul de criză. „Nu am avut o scădere a numărului de elevi atunci. La noi, copiii sunt aduşi la creşă, când au 12 luni, şi pleacă atunci când împlinesc 18 ani, la sfârşitul clasei a XII-a. În prezent, avem în jur de 460 de elevi şi înregistrăm o creştere a numărului acestora cu aproximativ 10% în fiecare an”, a explicat Simon Lambert, responsabil cu admiterea de la British School. Şi Carmen Bejinaru, directoare de proiecte la Complexul Educaţional „Lauder-Reut” din Capitală, spune că au o populaţie de elevi fidelă şi nu s-a înregistrat o scădere în anul de criză. „Noi avem şi un număr de locuri limitat, nu sunt multe clase. În plus, avem şi burse pentru elevii cu rezultate foarte bune care vin din învăţământul de stat. Avem aproape 300 de copii şi aproximativ 50 dintre aceştia sunt elevi cu burse, care nu plătesc taxe”, a explicat Bejinaru. Şi la grădiniţele private numărul copiilor a crescut în ultimii ani. Experţii susţin că într-un fel părinţii au şi fost nevoiţi să aleagă această variantă din cauza numărului redus de locuri de la grădiniţele de stat. „Pe de altă parte, numărul grădiniţelor de stat nu a crescut semnificativ în ultimii ani, cererea însă da, aşadar, din ce în ce mai mulţi părinţi au ales sau au fost nevoiţi să-şi înscrie copiii la grădiniţe particulare.  În oraşele mari, numărul de locuri disponibile în grădiniţele de stat nu este suficient, ca atare, în acest moment, sunt şi grupe de 25-30 de elevi, ceea ce are un impact negativ asupra calităţii educaţiei preşcolare“, susţine Apăteanu. De ce părinţii îşi trimit copiii la privat Părinţii spun că siguranţa şi transportul sunt cei mai importanţi factori pentru care preferă să îşi trimită copiii la şcolile private. „Siguranţa pe care ţi-o oferă o şcoală privată nu o întâlneşti la stat. Transportul este foarte ajutător, îţi iau copilul dimineaţa şi ţi-l aduc după-amiaza, iar cât timp este la şcoală ştii că are trei mese pe zi, că este pe mâini bune. La şcoala unde fiul meu a făcut învăţământul primar avea multe opţionale de engleză şi a ajuns să cunoască limba engleză ca pe o limbă maternă. Acum este în clasa a V-a la o şcoală de stat, fiindcă şcoala privată la care mergea nu are gimnaziu. Nu l-am dat la o altă şcoală privată fiindcă am considerat că de la o vârstă încolo trebuie să se desprindă de comfort şi să se adapteze, şcolile de stat având o altă disciplină şi o altă rigoare”, a povestit Daniela Nimirceag, mama unui băiat care a început educaţia şcolară în mediul privat şi a continuat-o la stat. Şi profesorul britanic Simon Parker, care a predat la şcoli private în Bucureşti, spune că principalele motive pentru care părinţii îşi dau elevii la privat sunt: siguranţa şi grupele mici de la clasă (o clasă are în medie 13 elevi). „Copiii nu pot să părăsească nesupravegheaţi incinta şcolii, au transportul casă-şcoală asigurat, deci nici în afara şcolii nu sunt lăsaţi singuri. De asemenea, nu poţi să iei copilul de la şcoală dacă nu ai o legitimaţie, deci se ştie cu cine pleacă elevii. În plus, sunt puţini elevi într-o clasă şi asta înseamnă mai multă atenţie individuală”, a explicat Parker. Taxe de zeci de mii de euro Mediul modern în care preferă să-şi ştie copiii la şcoală îi costă pe părinţi şi până la 20.000 de euro pe an. Grădiniţele sunt mai ieftine, un an de studiu costând între 7.500 şi 14.000 de euro. Felul în care sunt distribuite sumele pe ani diferă de la şcoală la şcoală, fiecare instituţie având un alt mod de a împărţi ciclurile de învăţământ după modelul educaţional din ţările de provenienţă. Astfel, există varianta grădiniţă – învăţământ primar (17.350 de euro), urmată de ciclul VII-XIII (19.700 de euro), sau un model mai clasic: şcoală primară până în clasa a VI-a (18.300 de euro), gimnaziu clasele VI-VIII (18.450 de euro) şi liceu (peste 19.700 de euro). De asemenea, taxele la o postliceală sanitară sunt în jur de 2.500 de lei/an.

Sursa: Adevarul.ro

Universitatea de la Cambridge, criticată pentru cursurile de economie teoretice, incapabile să explice fenomenele reale

Modul în care este predată economia în marile universităţi ale lumii a stârnit nemulţumiri în rândul studenţilor, dar şi în rândul reprezentanţilor din mediul economic. Presa britanică scrie că programa după care se învaţă la instituţii de prestigiu precum Universitatea Cambridge este învechită şi nu explică de ce s-a produs criza financiară din 2008. 42 organizaţii studenţeşti din 19 ţări precum Statele Unite, Germania, Franţa, Brazilia sau India au creat o alianţă numită „Iniţiativa internaţională a studenţilor pentru economie pluralistă” („International Student Initiative for Pluralist Economics”), care militează pentru un curriculum cât mai divers posibil în ceea ce priveşte economia predată la universitate, scrie the Guardian. Angajatorii din Marea Britanie spun că tinerii absolvenţi, deşi sunt instruiţi bine din punct de vedere tehnic, cunosc foarte puţine despre lumea reală, le lipseşte background-ul istoric şi informaţii despre economie. Practic, ei sunt capabili să lucreze cu cele mai complicate modele matematice, dar incapabili de a traduce teoria învăţată în strategii de business şi politici economice din lumea reală. În plus, ideile şi teoriile noi din domeniul economiei nu prea apar în programa cursurilor universitare de specialitate de la universităţi de prestigiu, precum Cambridge, scrie presa britanică. Un alt lucru care îi nemulţumeşte pe profesioniştii din domeniu este că absolvenţii nu pot să transmită un mesaj despre economia lumii care să fie şi pe înţelesul celor care nu cunosc limbajul economic. Astfel, sursa citată notează nu este de mirare faptul că angajatorii din mediul economic sunt din ce în ce mai nemulţumiţi de direcţia academică a economiei de după criza financiară din 2008. Practic, atât studenţii cât şi angajatorii consideră că absolventul de studii economice din zielele noastre primeşte, la facultate, informaţii care nu îl ajută să înţeleagă sistemele economice din lumea reală. Ce ar trebui să înveţe studenţii În consecinţă, studenţii trebuie să înveţe mai multe despre lumea reală decât învaţă în prezent, să ştie mai multe despre starea actuală a economiei mondiale, istoria capitalismului şi detalii despre economii precum cea din China sau cea din Germania. Studenţii spun că vor ca profesorii să le predea economia din mai multe unghiuri şi prin intermediul mai multor puncte de vedere, şi să înveţe lucruri practice pe care le vor face când se vor angaja în mediul economic.

Sursa: Adevarul.ro

Cea de a zecea ediţie „Stagii pe bune” se apropie de final

Studenţii în domeniul IT&C care îşi doresc să acumuleze experienţă profesională de calitate pe durata verii mai au la dispoziţie trei zile pentru a aplica pentru una dintre poziţiile de stagiu disponibile pe platforma „Stagii pe bune”. Aplicaţiile se realizează online la http://stagiipebune.ro până duminică, 11 mai. „Stagii pe Bune” este programul oficial de stagiatură al celor mai importante centre universitare în domeniul IT&C din România, printre care se numără Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti sau Facultatea de Informatică din Iaşi. Cea de a zecea ediţie a programului a debutat pe data de 13 februarie, iar tinerii care îşi doresc să facă primul pas în carieră încă din perioada facultăţii pot aplica până duminică, 11 mai, pentru una dintre poziţiile de stagiu disponibile pe platforma http://stagiipebune.ro. Peste 1300 de tineri au aplicat până în prezent la cele 750 de poziţii de stagiu oferite de cele 55 de companii participante în program. În plus, tinerii au avut ocazia să afle mai multe despre oportunităţile care le stau la dispoziţie şi să discute în mod direct cu unii dintre cei mai apreciaţi angajatori din domeniu la cele două evenimente „Stagii pe bune” care au avut loc pe 22 martie la Bucureşti şi pe 29 martie la Iaşi. „Am fost impresionaţi de numărul mare de studenţi care au participat la evenimentele „Stagii pe bune” din 2014, iar acest lucru ne arată faptul că tinerii conştientizează astăzi importanţa experienţei profesionale pe care o pot câştiga efectuând un stagiu de practică pe durata verii. Peste 750 de participanţi au venit la evenimentele din Bucureşti şi Iaşi pentru a se informa şi a cunoaşte reprezentanţi ai unora dintre cei mai doriţi angajatori din domeniu. Am primit feedback excelent atât de la companiile partenere, cât şi de la studenţi şi ne bucurăm să vedem că astăzi, după 10 ani, „Stagii pe bune” a devenit un proiect de referinţă, relevant şi util pentru toţi cei implicaţi”, a declarat Vlad Posea, coordonator proiect „Stagii pe bune”. Poziţiile de stagiu disponibile pe platforma „Stagii pe bune” se diferenţiază prin faptul că oferă tinerilor şansa de a înţelege ce presupune o carieră în domeniu lucrând alături de profesionişti pe proiectele tehnice ale companiei. Oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională nu se opresc aici, studenţii beneficiind de mentorat şi suport continuu oferit de oameni cu experienţă. La finalizarea programului de practică, cei mai buni dintre stagiari au posibilitatea de a continua colaborarea în cadrul companiei, iar angajatorii din domeniul IT&C dau dovadă de flexibilitate şi le permit tinerilor să îşi stabilească programul în aşa fel încât să îşi poată continua studiile. În plus, studenţii din ani terminali pot alege să îşi realizeze lucrările de diplomă în parteneriat cu o parte dintre companiile partenere „Stagii pe bune” şi au astfel acces la resurse de ultimă generaţie şi burse de cercetare. „Organizarea acestei ediţii a fost excelentă! Cred că promovarea iniţiativei şi-a atins obiectivul, iar dovada consta în participarea deosebit de numeroasă din partea studenţilor care ne-au adresat o mulţime de întrebări legate de programele de stagiu oferite”, a declarat Cătălin Georgian, Fondator al Companiei Advahoo. „Ca în fiecare an observăm o îmbunătăţire continuă a organizării şi promovării proiectului, participanţi şi aplicanţi mai mulţi şi mai interesanţi. Un succes!”¸ a completat Carmen Buruiană, HR Manager Bitdefender. Aplicaţiile pentru unul dintre programele de stagiu disponibile pe platforma http://stagiipebune.ro continuă până duminică, 11 mai, iar selecţia finaliştilor va fi realizată conform procedurilor de recrutare interne ale fiecărui partener în perioada 13 mai – 3 iunie. Stagiile de practică au o durată medie de 3 luni şi se finalizează pe data de 1 octombrie 2014, o dată cu începerea noului an universitar.

Sursa: Adevarul.ro

Posturi pentru rezidenţi în spitale, deblocate din iunie

Absolvenţii de Medicină care nu au promovat concursul de Rezidenţiat au posibilitatea să susţină un nou examen pe 29 iunie. Specialiştii arată că cele 400 de locuri şi posturi sunt insuficiente pentru a acoperi golurile din sistem Posturile din spitale pentru medici rezidenţi vor fi deblocate, începând din luna iunie, în măsura în care unităţile medicale o cer şi în limita bugetului. Aşa a declarat la sfârşitul săptămânii trecute ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. „Vă dau o veste bună. Luna viitoare vom organiza o sesiune extraordinară de rezidenţiat unde vor fi 432 de posturi cu locuri alocate pentru medici rezidenţi. Fiind organizată la Cluj, este destinată şi pentru zona Ardealului. De la 1 iunie, o să vedeţi că o să înceapă să se deblocheze posturile în măsura în care spitalele o şi cer. Se vor face acele angajări «unu la unu» în limita bugetului“, a spus ministrul. Posturile şi locurile pentru care Ministerul Sănătăţii intenţionează să organizeze o sesiune extraordinară a concursului naţional de rezidenţiat sunt insuficiente pentru a acoperi golurile din sistemul de sănătate, susţin însă specialiştii. Măsura este salutată totuşi de corpul medical. Şeful medicilor: „Starea de spirit este una de revoltă“ Profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, atrage însă atenţia că până în luna iunie, numărul medicilor români care vor pleca în străinătate va ajunge la 15.000.  Specialistul apreciază măsura luată de autorităţi mai ales că doar la Iaşi, au rămas disponibile 98 de locuri şi posturi. „Decizia este de bun augur. Practic, au adunat toate locurile şi posturile care au rămas neocupate după sesiunea din noiembrie 2013. Probleme sunt în toate specialităţile medicale, mai puţin pe medicina de familie, unde nu e deficit de cadre medicale. Şi, din păcate, medicii vor continua să plece atât timp cât vor fi blamaţi de societate. Starea de spirit este una de revoltă şi deja sunt semnale că acest exod  va continua, având în vedere scandalurile din ultima perioadă“, a precizat profesorul Astărăstoae, conform căruia cele mai văduvite specialităţi sunt radioterapia, terapia intensivă şi radiologia. Sinescu: cele 400 de locuri, insuficiente Şi academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Capitală, susţine că cele peste 400 de locuri şi posturi scoase la concurs sunt insuficiente pentru a reduce din deficitul de personal din unităţile medicale. „Nici nu se pune problema să rezolvăm lipsa acută de medici prin această sesiune extraordinară de rezidenţiat. Este, totuşi, un lucru bun, pentru că pot să ocupe mai repede locurile libere din unităţile medicale. Concursul adevărat este cel din noiembrie, când sunt mii de candidaţi înscrişi în competiţie“, a explicat Sinescu. Examenul va fi organizat doar în centrul universitar Cluj-Napoca, pe data de 29 iunie 2014. Din 2015, banii din coplată ar putea ajunge la medici Banii obţinuţi de unităţile medicale din coplată ar putea ajunge în buzunarele medicilor care dovedesc că sunt eficienţi. Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care susţine că doctorii vor putea desfăşura activităţi pentru care să fie plătiţi după programul de lucru şi tot în cadrul spitalului. Mai exact, instituţia pe care o conduce lucrează la un proiect în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, prin intermediul căruia se doreşte creşterea veniturilor medicilor şi păstrarea acestora în sistemul de sănătate românesc. „Părerea mea este că de la anul această coplată trebuie să se ducă direct la medic. Şi această coplată o vom îndrepta pentru stimulentele medicilor care îşi dovedesc eficienţa. Îmi doresc ca veniturile să fie în funcţie de implicare, în funcţie de ce fac, şi atunci vom da posibilitatea managerului sau conducerii spitalului să fidelizeze medicii, respectiv acordarea de bonusuri“, a explicat şeful de la Sănătate.

Sursa: Adevarul.ro

Studenții îi premiază pe marii profesori din universitățile românești

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) organizează în acest sfârșit de săptămână, la București, Gala Profesorului Bologna, singura inițiativă națională prin care studenții își arată aprecierea față de profesorii care s-au remarcat prin metodelor lor de predare și învățare adaptate la nevoile și interesele studentului de azi. Inițiativa are la bază conceptul de învățământ centrat pe student, o noua paradigmă a sistemului educațional în care studentul nu mai este văzut ca parte pasivă căreia i se livrează informație, ci participă activ la procesul de învățare, metodele de predare ale profesorului fiind interactive și dinamice, adaptate la nevoile fiecărui student. Acest concept este unul de bază în cadrul Procesului Bologna, adoptat și de România din 2001, însă care din păcate nu a fost implementat cu succes în toate universitățile românești din cauza mentalităților greu de schimbat ale cadrelor didactice universitare. Cu toate acestea, dintre profesorii universitari, studenții au ales câteva de cadre didactice care s-au adaptat la provocările implementării unui învățământ centrat pe student și care, prin relația pe care au construit-o cu studenții, au reușit să devină modele pentru generații întregi de tineri și să îi inspire în traseul profesional pe care aceștia au ales să și-l construiască. Aceștia vor primi tilul de ,,Profesori Bologna”, această distincție fiind singura din sistemul de învățământ superior care răsplătește calitatea de bun pedagog a profesorilor, în contextul în care majoritatea premiilor și distincților pe care aceștia le primesc în general sunt bazate doar pe activitatea profesională și de cercetare a acestora. Titlul de Profesor Bologna este cu atât mai apreciat cu cât distincția vine exclusiv din partea studenților – cei mai în măsură să analizeze și să judece prestația profesorilor la fiecare oră de curs. Studenții au avut la dispoziție 5 săptămâni să își nominalizeze profesorii preferați, după care studenții evaluatori pregătiți de ANOSR să recunoască profilul Profesorului Bologna au participat incognito la cursuri ale profesorilor nominalizați, le-au luat interviuri studenților și, ulterior, profesorilor, pentru a se asigura că distincția ajunge doar la acei profesori care îl merită pe deplin. Dintr-un total de peste 700 de nominalizări, titlul a fost acordat unui număr de 109 de profesori din cele mai importante universități din România. Gala este organizată în acest an de Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC) și Asociația Studenților în Contabilitate și Informatică de Gestiune (ASCIG), organizații membre ANOSR din Academia de Studii Economice din București.

Sursa: Evz.ro