FSLI a transmis autorităților Rezoluția „INVESTIȚIA ÎN EDUCAȚIE, CÂȘTIG GARANTAT!”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a adoptat în cadrul Conferinței Naționale, care a avut loc în perioada 16-18 noiembrie, Rezoluția „INVESTIȚIA ÎN EDUCAȚIE, CÂȘTIG GARANTAT!”, prin care solicită rezolvarea mai multor probleme Continuare »

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și-a ales noua conducere

În perioada 16-18 noiembrie 2017 a avut loc Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ în cadrul căreia a fost aleasă noua conducere. Vă prezentăm mai jos lista membrilor Biroului Operativ Continuare »

Raportul de activitate al FSLI în perioada 2012-2017

Raportul de activitate al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ din perioada 2012-2017 a fost prezentat în Conferința de alegeri care a avut loc în perioada 16-18 noiembrie 2017. Raportul poate fi descărcat Continuare »

Primul ministru obligat să corecteze anomaliile Legii salarizării

Din dorința de a remedia anomaliile survenite prin aplicarea prevederilor Legii cadru nr. 153/2017, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a înaintat Domnului Prim-ministru Mihai Tudose o solicitare privind acceptarea unei discuții pe Continuare »

Salarizarea în sistem de plata cu ora trebuie să beneficieze de gradație de merit

Începând cu 1 septembrie 2017, pentru a justifica neluarea în calcul a gradaţiei de merit la plata cu ora, MEN afirmă că există dispoziţie expresă în art. 3 din Metodologia şi criteriile Continuare »

 

Profesorii trebuie să iasă cu 3 ani mai devreme la pensie, fără penalizare

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită Guvernului României modificarea Legii pensiilor, astfel încât cadrele didactice să se poată pensiona  cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard. Nivelul de suprasolicitare neuropsihică, precum şi cazurile medicale grave, care îi împiedică pe colegii noştri să îşi desfăşoare activitatea la catedră, impun crearea unui cadru legal adecvat acestei profesii.

În sistemul educaţional românesc, un cadru didactic este nevoit, în acest moment, să lucreze chiar şi cu 38 de elevi la clasă, în acelaşi timp. Acest lucru înseamnă: o atenţie sporită atât la fiecare elev în parte, cât şi la propria persoană, cadrul didactic fiind considerat model; un grad mare de responsabilitate faţă de elevi şi pregătirea acestora; un consum psihic deosebit pentru activităţile desfăşurate atât în timpul orelor, cât şi în timpul pregătirii acestora; un efort considerabil în ceea ce priveşte nu doar conduita, cât şi pregătirea profesională; adaptabilitatea la fiecare elev în parte, mai ales acolo unde sunt şi cazuri speciale. Toate acestea se traduc printr-un singur termen: epuizare.

De asemenea, sunt numeroase cazuri în care profesori care au fost diagnosticaţi cu anumite afecţiuni vor să iasă la pensie mai devreme, dar sunt nevoiţi fie să meargă în continuare la serviciu, având o stare degradată a sănătăţii, fie să rămână în concediu medical. Puţini sunt cei care recurg la pensionarea pe caz de boală, întrucât acest lucru înseamnă venituri umilitoare, sub limita de subzistență.

“Federaţia noastră a făcut demersuri şi a solicitat Premierului Mihai Tudose ca în noua Lege a pensiilor, în sistemul de educaţie, să fie permisă pensionarea cadrelor didactice cu trei ani mai devreme. Numărul anual al dascălilor care ar putea solicita acest lucru nu va fi atât de mare încât să pună presiune pe bugetul pensiilor şi asigurărilor sociale. Din cauza pensiilor de mizerie, marea majoritate a cadrelor didactice solicită prelungire de activitate. Acceptarea acestei solicitări ar fi un ajutor nespus de mare mai ales pentru colegii noştri care au probleme de sănătate şi care sunt pur şi simplu umiliţi de un sistem care îi pune să aleagă între venituri din care nu se pot întreţine şi  obligaţia de a-şi desfăşura activitatea în condiţii dificile. Consideraţi că un cadru didactic cu o vechime de 40 de ani nu merită dreptul de pensionare cu 3 ani mai devreme? Asta în condiţiile în care există alţi angajaţi în sistemul public, care se pot pensiona şi la vârsta de 45 de ani. Nu vrem să arătăm cu degetul, dar din nou educaţia este privită cu dispreţ sau cu indiferenţă, chiar dacă şi cei care fac legile acestei ţări au trecut prin băncile şcolii româneşti şi au avut ca prim exemplu în viaţă un profesor sau chiar dacă, la rândul lor au copii şi vor o educaţie sănătoasă”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

Mai sesizăm încă o problemă în sistemul public de pensii din România: în sistemul de educaţie pensia medie este în jur de 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul  principiu care trebuie să stea la baza calculului  pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!